Proiect Executie Foraj Hidrologic - Put Pentru Apa

407470 Loc. POIENI 194 Jud Cluj RO 14865100 J 12 / 1673 / 02 RO31 BTRL 0130 1202 9141 80XX B.Transilvania CLUJ-NAPOCA

Tel 0720 546 006 Fax. 0264 595767

www.gepaco.ro

www.puturi.go.ro [email protected]

PROIECT DE EXECUłIE Foraj pentru alimentare cu apă StaŃia de distribuŃie carburanŃi Crasna, jud Vaslui Adâncimea 100 m

BENEFICIAR:

S.C. PETROM S.A.

EXECUTANT:

S.C. GEPACO S.R.L.

DIRECTOR GENERAL

Petru Costea

Întocmit

Ing. hidrogeolog expert Mircea Novac

1

SC GEPACO SRL PROIECT DE EXECUłIE Foraj de alimentare cu apă StaŃia de distribuŃie carburanŃi, motel, restaurant, parking, „Varsand” , jud. Arad

CUPRINS CAP. 1 CONDIłII DE AMPLASAMENT 1.1. Date morfologice, administrative 1.2. Date geologice 1.3. Date hidrogeologice CAP. 2 REALIZAREA EORAJULUI

CAP. 3 PROCEDURA PENTRU TESTAREA HIDROGEOLOGICĂ CAP.4 SURSE DE POLUANłI ŞI PROTECłIA FACTORILOR DE MEDIU ÎN TIMPUL REALIZĂRII FORAJULUI

Pag 1

Pag 2

Pag 4 Pag 8

CAP.4 STABILIREA PERIMETRELOR DE PROTECłIE SANITARĂ Pag 9 ŞI DE PROTECŞIE HIDROGEOLOGICĂ ANEXE LA TEXT: Deviz lucrări execuŃie foraj - deviz lucrări pregătitoare - deviz lucrări foraj - deviz lucrări de punere în producŃie - materiale nenormate - recapitulaŃie deviz lucrări

ANEXE GRAFICE : - Plan topografic de ansamblu cu amplasarea forajului proiectat (Sc 1 : 25 000)

- SchiŃa cu fazele de execuŃie ale forajului proiectat (Sc grafica) Copie certificat de atestare

2


OBIECTUL PROIECTULUI : ExecuŃia unui foraj hidrogeologic pentru identificarea şi captarea formaŃiunilor acvifere din treapta de adîncime 0 – 100 m, în zona localităŃii Varşand, jud Arad, în vederea alimentării cu apă a staŃiei de carburanŃi, în conformitate cu “Studiul hidrogeologic preliminar pentru alimentare cu apă a staŃiei de distribuŃie carburanŃi Varşand”, expertizat de I.N.H.G.A.

CAP. 1 CONDIłII DE AMPLASAMENT 1.1 Date morfologice, administrative

LocaŃia forajului se află în incinta StaŃiei de distribuŃie carburanŃi situată în nordul localităŃii Varşand, pozitionat pe DN 79 A inainte de intrarea in localitatea Varsand, repsectiv pe lunca de pe malul stang al Crisului Alb, la cca 2 km de granita cu Ungaria

1.2 Date geologice

Din punct de vedere geologic zona se caracterizează prin existenŃa unui fundament rigid, acoperit de o suită de depozite terŃiare de cuvertură, în facies de molasă, care reprezintă formaŃiunile propriuzise ale Platformei Moldoveneşti. Partea superioară a cuverturii sedimentare este constituită din depozite pliocene (MeoŃian), formate din argile, argile nisipoase, marne, nisipuri şi tufuri vulcanice. În lungul văii Bârladului sunt dezvoltate depozite de terasă de vârstă cuaternară (holocen), formate din argile, piertişuri, nisipuri. Forajul va deschide orizonturile pliocene, acătuite din nisipuri fine şi medii.

1.2 Date hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic amplasamentul studiat se gaseste in Campia Crisurilor, respectiv n bazinul hidrografic la Crisului Alb,imediat aval de confluenta canalului artificial Morilor cu Crisul Alb. Pentru estimarea potenŃialului acvifer din zona staŃiei de carburanŃi s-au avut în vedere date din captări existente, constituite din fîntîni, izvoare de pantă şi foraje hidrogeologice, executate pentru alimentarea cu apă a diverse utilităŃi. Acviferele sub presiune au în general debite la gura burlanului de 57l/s, cu nivele piezometrice de +0,5 +1,0m. Pentru alimentarea cu apă a staŃiei de distribuŃie carburanŃi Varşand, prin studiul hidrogeologic, se recomandă captarea prin foraj a acviferelor de adîncime, din intervalul 30-110m, estimîndu-se un debit de cca 7,0 l/s. 3


CAP. 2 REALIZAREA FORAJULUI Forajul se va executa în regim hidraulic cu circulaŃie indirectă pînă la adîncimea de 100m. Tipuri de lucrări şi materiale :

1)Lucrări pregătitoare : 1.1. - transport instalaŃie de foraj şi anexe; - amenajare careu sondă; - montare şi demontare instalaŃie de foraj; 1.2. - săpare şi acoperire batale pentru fluidul de foraj; - preparare fluid de foraj; 1.3. - montare şi demontare motocompresor MC 10 şi generator de curent electric

2)Lucrări de foraj şi de punere în producŃie : FAZA I – săparea găurii de sondă

I.1. săparea găurii de sondă cu diametrul 311mm pe intervalul 0-100m I.2. - efectuarea carotajului geofizic electric şi radioactiv pentru stabilirea intervalelor cu nisipuri acvifere; - întocmirea programului de tubare şi achiziŃionare burlane; FAZA II – echiparea forajului şi punerea în producŃie

II.1. - subŃierea fluidului de foraj prin înlocuire parŃială cu apă; - introducerea coloanei filtrante (PVC diam 200mm x 14,9mm), prevăzută cu fante de 1mm pe intervalele indicate de carotajul geofizic; II.2. - înlocuirea fluidului de foraj cu apă; - introducerea pompei aer-lift (Ńeava de aer de 1 Ńol la 65m, Ńeava de apă de 3 Ńoli la 98m); - spălarea forajului cu soluŃie de tripolifosfat de sodiu cu concentraŃie de 2% (soluŃia se va prepara din 50 Kg de tripolifosfat dizolvat în 2500 litri de apă, se va introduce în coloana filtrantă şi se va lăsa în pauză de reacŃie 2 ore după care se va extrage prin pompare aerlift); - introducerea pietrşului mărgăritar, sort 3-7mm. II.3. - pompare aer-lift pentru decolmatarea şi deznisiparea acviferelor; - extragerea pompei aer-lift; II.4. - controlul podului de pietriş mărgăritar şi introducerea dopului de argilă şi de ciment pe intervalul 0-20m. FAZA III – testarea hidrogeologică 4


III.1. introducerea electropompei submersibile de testare şi efectuarea testelor hidrodinamice – eficacitate şi performanŃă – în vederea determinării parametrilor acviferi, extragerea pompei de testare (procedura pentru testarea hidrogeologică este prezentată în Cap 3). III.2. prelucrarea datelor, calculul parametrilor hidrogeologici şi întocmirea documentaŃiei tehnice a forajului. DocumentaŃia tehnică va cuprinde date privind execuŃia, rezultatele carotajului geofizic cu intervalele acvifere, rezultatele operaŃiilor de punere în producŃie, datele testelor de eficacitate şi performanŃă cu calculul parametrilor hidrogeologici – nivel hidrostatic, debite, nivele dinamice, denivelări, debite specifice, denivelări specifice, tansmisivitate, coeficient de filtrare, debit maxim admis în filtre, debit maxim de exploatare, înălŃimea coloanei de apă, eficienŃa hidraulică a forajului.Aceste date se vor centraliza în fişa tip – Fişa tehnică a forajelor hidrogeologice – care va fi depusă la Apele Române pentru obŃinerea AutorizaŃiei de Gospodărire a Apei. De asemenea pe baza acestor date se va putea stabili tipul pompei submersibile adecvate şi adâcimea optimă de lansare.

3) Materialele nenormate şi transportul acestora :

3.1. burlane PVC 200mm x 14,9mm – 105m; 3.2. bentonită – 1 t; 3.3. ciment – 0,2 t; 3.4. tripolifosfat de sodiu pentru spalarea coloanei filtrante – 50Kg; 3.5. pieriş mărgăritar, sort 3-7mm – 2m3 Pentru asigurarea eficinŃei forajului, urmărirea şi coordonarea lucrărilor se va face de către personal specializat, de la faza de amplasare pînă la punerea în producŃie şi testările hidrogeologice, care vor sta la baza documentaŃiei tehnice finale. SchiŃa cu detaliile constructive şi devizul estimativ cu valorile lucrărilor calculate pe cantităŃi, operaŃii şi timpi de lucru sunt prezentate în anexele la text.

5


CAP 3. PROCEDURA PENTRU TESTAREA HIDROGEOLOGICĂ 1. SCOP Procedura are ca scop prezentarea modului de lucru pentru determinarea parametrilor hidrogeologici ai acviferelor în vederea stabilirii condiŃiilor optime de exploatare a sondelor de apă 2. DOMENIU Procedura se aplică în cazul forajelor de alimentare cu apă potabilă sau industrială şi a forajelor de apă geotermală 3. DEFINIłII ŞI PRESCURTĂRI DEFINIłII 3.1.1. Nivel piezometric (hidrostatic) – poziŃia suprafeŃei apei faŃă de nivelul solului sau faŃă de nivelul mării, în regim static; poate fi pozitivă cînd este situată deasupra solului sau negativă cînd este situată sub nivelul solului – se exprimă în (metri) sau în unităŃi de presiune coloană de apă (atmosfere sau bari) 3.1.2. Nivel dinamic - poziŃia suprafeŃei apei faŃă de nivelul solului , în regim de pompaj; poate fi pozitivă cînd este situată deasupra solului sau negativă cînd este situată sub nivelul solului – se exprimă în (metri) sau în unităŃi de presiune coloană de apă (atmosfere sau bari) 3.1.3. ÎnălŃime coloană de apă – înălŃimea coloanei de apă măsurată de la baza complexului acvifer pînă la nivelul hidrostatic – se exprimă în (metri) 3.1.4. Denivelare – intervalul de coborîre a nivelului apei faŃă de nivelul hidrostatic în timpul pompării cu un anumit debit – se exprimă în (metri) 3.1.5. Treaptă (palier) de debit – un debit de pompare menŃinut constant într-o anumită perioadă de timp – se exprimă în (litri/sec), (metri cubi/sec), (galoane imperiale/min) 3.1.6. Debit specific – raportul dintre debitul de pompare şi denivelare – se exprimă în (litri/sec/metru) 3.1.7. Denivelare specifică – raportul dintre denivelare şi debitul de pompare – se exprimă în (metri/l/s, metri/metri cubi/sec sau metri/galoane imperiale/min) 3.1.8. Transmisivitate – debitul de apă pe care îl poate ceda acviferul print-o suprafaŃă egală cu 1 m x grosimea totală într-o perioadă de 24 ore – se exprimă în (metri cubi/metru/zi). Acest parametru este un indicator al potenŃialului acvifer. 3.1.9. Coeficient de conductivitate hidraulică – viteza de curgere a apei prin colector în regim natural – se exprimă în (metri/zi). Acest parametru este un indicator al potenŃialului acvifer. 6


3.1.10. Raza de influienŃă – distanŃa faŃă de forajul de producŃie pînă la care se simte efectul pompării, respectiv distanŃa pe care se deformează suprafaŃa piezometrică – se exprimă în ( metri) 3.1.11. Eficacitatea sau eficienŃa hidraulică a forajului – parametru care indică influienŃa constructivă a forajului asupra manifestării acviferului la acesul apei în interiorul coloanei filtrante, la nivelul filtrelor producîndu-se pierderi de presiune – se exprimă în (procente); dacă pierderile de sarcină sînt reduse eficacitatea este mare. 3.1.12. FuncŃie caracteristică a forajului – este o funcŃie integrală exponenŃială folosită pentru curba standard (teoretică) în metoda THEIS – pompări experimentale în regim nepermanent(tranzitoriu) 3.2 PRESCURTĂRI 3.2.1. Nivel piezometric (hidrostatic) – NH 3.2.2. Nivel dinamic – Nd 3.2.3. ÎnălŃime coloană de apă – H 3.2.4. Denivelare – s 3.2.5. Treaptă (palier) de debit – Q 3.2.6. Debit specific – q 3.2.7. Denivelare specifică – s/Q 3.2.8. Transmisivitate – T 3.2.9. Coeficient de filtrare – K 3.2.10. Raza de influienŃă – R 3.2.11. Eficacitatea sau eficienŃa hidraulică a forajului – E 3.2.12. Grosimea acviferului – M 3.1.13. FuncŃie caracteristică a forajului – W(u) 4. PROCEDURA 4.1. Testul de eficacitate. Constă în pomparea experimentală cu debite constante în cadrul a trei perioade determinate de timp, a cîte 3-4 ore. Palierele de debit se aleg astfel : Q1; Q2 = 2Q1; Q3 = 3Q1. Debitul iniŃial Q1 reprezintă în general a treia parte din debitul maxim obŃinut la pomparea aerlift de la operaŃiile de punere în producŃie. Se introduce electropompa submersibilă cu Ńeavă de refulare metalică sau flexibilă, cu cablurile electric şi de siguranŃă pozate pe aceasta. Se asigură cuplarea la reŃeaua electrică şi deversarea apei pompate, cu posibilitatea măsurării presiunii dinamice cu manometru şi a debitului în recipiente gradate. Măsurătorile de nivel se fac cu dispozitiv, cu posibilităŃi de afişaj electronic şi atenŃionare acustică. Înainte de începerea pompărilor se măsoară nivelul hidrostatic 7


În cadrul fiecărei trepte de debit se fac măsurători de nivel dinamic astfel : - primele 20 minute din 5 în 5 minute - următoarele 40 minute din 10 în 10 minute - următoarele 3 ore din 30 în 30 de minute Valorile nivelelor măsurate la intervalele de timp stabilite se consemnează în fişa de măsurători, faza de pompare. După treapta de pompare cu durată de 4 ore se opreşte pompa şi se fac măsurători de revenire a nivelului timp de 4 ore, la aceleaşi intervale de timp ca şi la pompare, rezultatele trecîndu-se în fişa de măsurători, faza de revenire. 4.2. Calculul parametrilor Cu datele din faza de pompare de la sfîrşitul fiecărui palier de debit se calculează denivelarea(s), debitul specific(q) şi denivelările specifice(s/Q’ şi s/Q”), rezultatele trecîndu-se într-un tabel de tipul : Q s q s/Q’ s/Q” (l/sec) (m3/sec) (gI/min) (m) (l/sec/m) (m/m3/sec) (m/gI/min) Q1 Q1’ Q1” s1 Q1/s1 s1/Q1’ s1/Q1” ’ Q2 Q2 Q2” s2 Q2/s2 s2/Q2’ s2/Q2” ’ Q3 Q3 Q3” s3 Q3/s3 s3/Q3’ s3/Q3” Pentru forajele corect puse în producŃie valorile q sunt descrescătoare iar valorile s/Q crescătore Cu datele testului de eficacitate trecute în tabel se întocmesc diagramele de indicaŃie – Q = f(s) liniară; s = f(Q) polinomială; q = f(s) – şi diagramele de variaŃie a denivelării specifice – s/Q’ = f(Q’); s/Q” = f(Q”). Graficele trebuie să conŃină curbele de tendinŃă şi ecuaŃiile acestora. Calculul parametrilor din datele pompării are la bază ecuaŃia s = QW(u) / 4 T din care s/Q = A = W(u) / 4 T Valoarea A rezultă din graficul de variaŃie a denivelării specifice funcŃie de debit fiind intersecŃia curbei de tendinŃă cu ordonata. Valoarea W(u) este întabelată şi pentru foraje singulare ordinul de mărime este de aproximativ 20 Valoarea transmisivităŃii va fi T = W(u) / 4 A Valoarea coeficientului de conductivitate hidraulică K = T / M Datele din faza de revenire – timpi de revenire (t’), timpul total de pompare şi revenire (t+t’), denivelarea (s) se trec într-un tabel de tipul : t’ (sec)

(t+ t’) / t’ (sec)

s (m) 8


Se întocmeşte graficul s = f [(t+ t ’) / t’)] pe suport semilogaritmic şi se aplică metoda “ciclului logaritmic”. Calculul parametrilor din datele revenirii are la bază ecuaŃia s = [0.183* Q*log(t+ t’) / t’] / T Valoarea transmisivităŃii va fi T = [0.183* Q*log(t+ t’) / t’] / s, unde s este diferenŃa denivelării pe un ciclu logaritmic. Valoarea coeficientului de filtrare K = T / M Valorile parametrilor transmisivitate(T) şi coeficient de filtrare(K) calculaŃi din datele pompării şi revenirii trebuie să aibă acelaşi ordin de mărime. După determinarea paramtrilor hidrogeologici T şi K se calculază parametrii de exploatare ai forajului : Debit maxim admisibil în filtre Q max adm =  dL 65 (K)1/3 unde “d” este diametrul filtrelor iar “L” lungimea acestora Debitul maxim de exploatare Q max ex se calculează cu ajutorul ecuaŃiei curbei de tendinŃă din diagramea de indicaŃie Q = f(s), punîndu-se condiŃia ca denivelarea să nu depăşescă nivelul filtrului superior Raza de influienŃă R = 2s (KH) 1/2 EficienŃa hidraulică a forajului se calculează cu ajutorul graficului de variaŃie a denivelării specifice funcŃie de debit s/Q” = f(Q” ) şi a ecuaŃiei s max = AQ + BQ2 E = 100 – (BQ2 / smax)*100 unde (BQ2/smax )*100 reprezintă pierderile de sarcină.

CAP. 4 SURSE DE POLUANłI ŞI PROTECłIA FACTORILOR DE MEDIU ÎN TIMPUL REALIZĂRII FORAJULUI ProtecŃia solului şi a apei din acviferul freatic

InfiltraŃii . Tehnologia de foraj utilizată, regim hidraulic cu circulaŃie indirectă nu utilizează şi nu generează substanŃe nocive care ar putea afecta prin infiltraŃii solul sau aviferul freatic. Fluidul de foraj utilizat este un amestec de argilă (bentonită) şi apă, avînd rolul de răcire a sapei şi de antrenare a detritusului din gaura de sondă, format din fragmente de roci – marne, argile, nisipuri. La suprafaŃa terenului acesta este circulat prin habe sau batale cu pereŃii izolaŃi care după finalizare vor fi astupate cu pămîntul excavat. Fluidul de foraj şi detritusul sînt vidanjate şi transportate la rampa ecologică, acest material împiedicînd autoapriderea rezidurilor menajere. Depozitarea deşeurilor. Specificul activităŃii de forare pentru apă nu ridică problema deşeurilor industriale, ca rezultat al funcŃionării instalaŃiei de foraj. 9


În aceste condiŃii, deşeurile provenite din perimetrul sondei sînt preponderent de tip menajer. Acestea se colectează şi se depozitează temporar în pubele, amplasate în incinta perimetrului, de unde se transportă la rampa de reziduri menajere. Transformatori electrici. La execuŃia propriuzisă a forajului nu se utilizează energie electrică de la reŃea. Alimentarea cu energie electrică în zonă se face de la reŃeaua de medie tensiune, prin grija primăriei , pe baza unui contract cu unităŃi specializate care asigură şi răspund pentru modul de funcŃionare al transformatoarelor, pentru calitatea uleiului şi pentru eventualele scurgeri. Evacuarea apelor uzate. Prin activitatea de foraj pentru alimentări cu apa nu rezultă şi nu se evacuează ape uzate industrial.

ProtecŃia atmosferei

Activitatea de foraj pentru alimentări cu apa nu este generatoare de noxe care să polueze atmosfera sau de zgomot care să depăşească limitele impuse de STAS 10009-88.

ProtecŃia aşezărilor umane şi a cadrului natural

ExecuŃia forajului durează o perioadă scurtă (cca 30 zile), cu regim de lucru numai în timpul zilei, în acest fel urmărindu-se generarea unui disconfort cît mai redus pentru zonele locuite din vecinătate. Activitatea fiind temporară şi desfăşurată pe o suprafaŃă restrînsă, nu se pune problema afectării cadrului natural.

CAP. 5 STABILIREA PERIMETRELOR DE PROTECłIE SANITARĂ ŞI DE PROTECłIE HIDROGEOLOGICĂ În anexa la HG 930/2005 - “NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică” se stipulează următoarele : Art. 14

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiŃiile de izolare a stratului captat faŃă de suprafaŃa terenului şi faŃă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecŃie sanitară cu regim sever, care va fi circulară, cu centrul pe poziŃia forajului şi raza de 10 m ; în acest caz zona de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie coincide cu zona 10


de protecŃie sanitară cu regim sever, iar perimetrul de protecŃie hidrogeologică, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captările care exploatează aceeaşi structură acviferă regională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declară zone protejate prin ordin al conducătorului autorităŃii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodată şi măsurile de protecŃie necesare.

În practică, în cazul aviferelor de adîncime pentru care nu secunoaşte zona de alimentare, deschise cu foraje singulare, perimetrul de protecŃie hidrogeologică se stabileşte pentru evitarea fenomenului de interferenŃă care poate apare în timpul exploatării simultane a unor surse care deschid acelaşi complex acvifer. Limita perimetrului de protecŃie hidrogeologică se va afla la o distanŃa egală cu dublul razei de influienŃă corespunzătoare debitului de exploatare. Pentru a se putea trasa pe hărŃi topografice, în practică se instituie perimetre de formă pătrată, în care se înscriu cercurile cu raza de 10m (în cazul protecŃiei sanitare) sau cu raza de 2R (în cazul protecŃiei hidrogeologice). Astfel pentru forajul care face obiectul prezentului proiect - perimetrul de protecŃie sanitară va avea forma pătrată, cu latura de 20m; forajul se va afla la intersecŃia diagonalelor - perimetrul de protecŃie hidrogeologică va avea forma pătrată, cu latura de 2Rinfl; forajul se va afla la intersecŃia diagonalelor. Raza de influienŃă se va calcula în urma testării hidrogeologice cu formula Rinfl = 2s (KH)1/2 Ing hidrogeolog expert Mircea NOVAC

11

Proiect Executie Foraj Hidrologic - Put Pentru Apa

Recommend Documents