5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
UNIVERSITATEA PETROL –GAZE PLoIEŞTI FACULTATEA I.P.G.
Proiectarea construcţiei unei sonde în foraj pe structura Boldeşti
COORDONATOR:
PĂTRAŞCU MARIA
http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
STUDENT:
ANUŢĂ BOGDAN, AN I, GR. 1
1/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
2008
INTRODUCERE • Tipul sondei
In proiect se prezintă programul de execuţie al sondei Ax Boldeşti. Lucrarea are la baza informaţiile privind forajul sondelor din cadrul lucrării: "Studiu de exploatare a zăcămintelor de la Boldesti-Sarmatian" precum si dosarele sondelor de corelare Ai, A2, A3 Boldeşti Sonda este amplasata pe structura Boldeşti, ce se încadrează in zona mio-pliocena a depresiunii din fata Carpatilor, fiind situata in extremitatea estica a aliniamentului cutelor chapire subcarpatice caracterizat prin diapirism mai puţin accentuat. Obiectivul geologic al sondei Ax Boldeşti, in limitele adancirnii proiectate de 2300 m, este exploatarea rezervelor de hidrocarburi din Sarmatian intr-o zona mai puţin drenata a zăcământului, situata la aproximativ 40 m NE de sonda productiva Ai Boldeşti, in blocul I Sud.
• Istoria zăcământului
Structura Boldeşti a fost descoperita datorita lucrărilor de prospecţiune geologica si geofizica efectuate începând cu anul 1907 cand a fost pus in evidenta un zăcământ de gaze libere, contonat in roci aparţinând Dacianului. In anul 1908 a fost săpate prima sonda de pe structura având ca obiectiv Dacianul fara insa a-1 atinge. In 1923 sonde a intrat in producţie cu gaze din Dacian. Ulterior aceasta sonda a fost adâncită si a produs gaze si condensat din Meotian I. Intre 1923... 1930 s-au desfăşurat primele lucrări de explorare care au condus la descoperirea zăcământului de gaze din Dacian si Levantin si a celor de titei din Meotian. In 1950 a avut loc o noua etapa de explorare pentru punerea in evidenta a acumulărilor de petrol din Sarmatian. Acestea fuseseră semnalate inca din anul 1931. In anul 1954 a fost iniţiat un proces de injecţie de apa extracontural pentru menţinerea presiunii de zăcământ din Sarmatian. Pentru Sarmatian au fost săpate pana in 1994 un număr de 203 sonde din care 129 au intrat in l producţie. Sondele forate au avut programele de construcţie fíe cu trei coloane 12 % x 8 5/8 x 5 A in, fíe cu doua coloane 10 ¾ x 5½ sau 6 5/8 in. Punerea in producţie s-a efectuat prin perforare cu jet, sondele pornind eruptiv, iar mai târziu prin scăderea presiunii zăcământului prin pistonaj. • Tema de proiectare cuprinde următoarele date de baza pentru proiectarea sondei
Categoria sondei - exploatare Obiectiv geologic - Sarmatian Adâncimea proiectata: 2250 m. Limite geologice: Dacian/Pontian: 780 m Pontian/Meotian: 1640 m m Programul de construcţie cuprinde: Meotian/Sarmatian: 1990 • Coloana de suprafaţa (de ancoraj) de 16 in tubata la 300 m, cimentata la zi 2 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
2/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
• Coloana intermediara de 10¾ in tubata la 1660 m, cimentata la zi • Coloana de exploatare de 7 in tubata la 2250 m, cimantata la 1460 m
Capitolul 1. GEOLOGIA STRUCTURII
Boldeşti situata la nord oraşulest-vest. Ploieşti siFace reprezintă axa mare de 12 Km Structura si axa mica de 2,5este Km, orientat pe de direcţia parte un dinanticlinal zona decu molasa (Mio pîiocena) si este încadrata de structurile: Podenii Vechi - la nord; Ţintea - Baicoi - la vest; Urlaţi - Malu Roşu - la est si Bucov - Chitorani - Valea Oriei - la sud.
1.1 Formatiunile geologice traversate
Structura BoldeştiSarmatianul a fost descoperita datorita lucrărilor geologice efectuate incepand din 1907, dovedindu-se productive si Meotiarml. Procesul de acumulare a depozitelor aparţinând molasei a meeput din Miocen. Un prim ciclu de sedimentare s-a încheiat in Sarmatianul timpuriu, cand paroxismul moldavic a dus la incalecarea molasei carpatice peste unităţile de vorland. Inca din Sarmatianul timpuriu s-a reluat procesul de sedimentare care va continua in Pliocen. In felul acesta a luat naştere o molasa superioara care acoperă transgresiv formaţiunile mai vechi si urma sariajului moldavic. Aşadar, in ansamblul molasei carpatice se poate vorbi de o molasa inferioara de vârsta Miocen-sarmatian timpuriu si de o molasa superioara de vârsta Sarmatian-Plioceua. La suprafaţa, anticlinalul de la Boldeşti este acoperit de depozitele Cuaternalului si Levantinului, restul depozitelor pliocene si prepliocene rămânând in profunzime. Depozitele Cuaternarului sunt reprezentate prin pietrişuri si formează terasele râului Teleajen. • Levantinul are o grosime de aproximativ 350 m in zona axiala centrala si este alcătuit din nisipuri cu bobul mijlociu, cu intercalaţii de marne si argile vinetii-albastrui, cu concretiuni calcaroase. Levantianul este purtător de gaze. In programele de foraj, Levantianul in general se înglobează mtr-un pachet cu Dacianul si nu reprezintă particularităţi la forat. • Dacianul are o grosime de aproximativ 300 m, in zona axiala, centrala si este alcătuit dintr-o alternanta de nisipuri si gresii cu intercalaţii subordonate de marne si argile cu cărbuni. Nisipurile daciene sunt purtătoare de gaze in zona axiala. • Pontianul are o grosime de aproximativ 1000 m si este construit din marne cenuşii, • slab nisipoase, fin micacee. Lipsa colectoarelor favorabile acumulărilor de hidrocarburi • il face lipsit de importanta economica, constituind insa, formaţiunea protectoare a acumulărilor de hidrocarburi din Meotianul structurii, ca urmare a faciesului sau predominant marnos. • Meotianul are o grosime de aproximativ 350 m si include depozite de apa puternic îndulcite, cu un nivel de depozite cu fauna salmastra. Este reprezentat prin nisipuri si argile in care apar frecvent material cineritic si intercalaţii de gresii oolitice. Meotianul conţine patru complexe productive denumite de jos in sus: M.n, Mint, M.I si Gaz (in, II si I). Compexul M.II are o grosime totala de 90m si este constituit din 5-7 pachete de nisip si gresii separate prin intercalaţii marnoase discontinue. Complexul M.Int are o grosime de aproximativ 20 m si este 3 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
3/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
format din nisipuri si intercalaţii subţiri de marne. Complexul M.I are o grosime de aproximativ 60 m si este constituit din 4...6 strate de nisip cu bobul fin pana la mediu. Complexul Gaz este situat imediat deasupra M.I fiin separat de acesta printr-o intercalatie mânioasa. Are o grosime de aproximativ 40 m si se remarca printr-un conţinut mare de material pelitic. • Sarmatianul a fost intalnit pe o grosime de aproximativ 580 m si este constituit din gresii silicioase cu ciment calcaros, nisipuri cu bob fin pana la mediu, nisipuri marnose si marne; pe alocuri sau intalnit calcare oolitice si gresii microconglomeratice. Depozitele aparţinând Sarmatianului sunt dispuse concordant peste cele ale Tortonianului, care are o dezvoltare in facies predominant marnos si suporta depozitele Meotianului. Acesta prin intercalatia mânioasa groasa de 20...30 m cu care isi începe ciclul sau de sedimentare, asigura închiderea pe verticala a acumulărilor de hidrocarburi localizate in Sarmatian. Depozitele aparţinând seriei nisipos-grezoase sunt alcătuite dintr-o alternanta de material psamitic si pelitic. Ele se caracterizează printr-o stratificatie incrucisata, particularităţi specifice unui bazin de sedimentare puţin adânc si cu aport important de material de pe continent Acestea au fost de fapt condiţiile de sedimentare existente in bazinul de sedimentare al Sarmatianului in timpul depunerii acestei serii. Ca urmare, depozitele respective se caracterizează printr-o accentuata variaţie litologica de facies, atat pe verticala cat si pe orizontala, ceea ce face destul de nesigura si dificila corelarea lor. Aceasta variaţie accentuata de facies a creat bariere atat in calea apei injectate, cum de fapt a creat si in calea migrării ţiţeiului spre zonele favorabile acumulării. Documentaţia prezentata pentru confirmări de rezerve a propus impartirea seriei nisipos-grezoase a Sarmatianului in cinci complexe strali grafii ce numerotate de sus in jos cu literele: "a", "b", "c", "d" si "e" Complexul "a" prezent pe toata structura este alcătuit dintr-o alternanta de nisipuri si gresii nisipoase , separate de intercalaţii marnoase subţiri, dar frecvente, fiind totuşi subordonate nisipurilor. Complexul "b" prezintă o tendinţa mai accentuata in ceea ce priveşte variaţia de litofacies, nisipurile fiind subordonate uneori marnelor pe suprafeţe foarte restrânse. Complexul "c" caracterizat deasemeni printr-o variaţie de facies extinsa pe zone mari, cu trecere de la pachete grezoase-nisipoase compacte Ia marne. Complexul "d" are o alcătuire litologica asemănătoare cu a complexului "c" din care, in cele mai multe cazuri este dificil de separat, mai ales ca in foarte multe cazuri ambele sunt dezvoltate fie in facies maraos, fie in facies predominant grezos. Complexul "e" este de regula marnos la partea superioara si predominant nisipos la baza, având un caracter uniform de sedimentare. Prin sondele noi săpate s-a pus in evidenta continuarea in adâncime a seriei nisipos-grezoase cu intercalaţii marnoase putând pune in evidenta chiar si complexul "f\
4 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
4/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
1.2
Proprietatile
rocilor
intalnite
in
foraj
si
gradientii de presiuen, fisurare si temperatura
Proprietăţile rocilor întâlnite in foraj
• Porozitatea Pe baza analizelor de carote mecanice s-au determinat pentru porozitate valori cuprinse intre 6% si 28%. Analiza diagrafiilor electrice efectuate la sondele noi pun in evidenta, pentru acest parametru, valori care se Încadrează in ordinul de mărime sus amintit. • Permeabilitatea Ca si in cazul porozitatii si pentru acest parametru sunt luate in considerare valorile înregistrate in documentele anterioare. Pentru permeabilitatea absoluta paralela cu statificatia, limitele de variaţie sunt cuprinse intre 7mD...5570mD. Gradienti de presiune, fisurare si temperatura
Analiza si interpretarea complexa a informaţiilor obţinute in sondele săpate pe structura Boldeşti, dar mai ales in sondele de corelare au permis evaluarea si reprezentarea grafica a gradientilor de presiune si fisurare in funcţie de adâncime, pentru succesiunea lito-stratigrafica propusa a fi intalnita de sonda proiectata (figura 1.1.). In cele ce urmează, aceasta reprezentare grafica va fi discutata explicativ, adaugandu-se referiri asupra gradientului de temperatura. • Levantin+Dacian este recunoscut ca o formaţiune predominant nisipoasa, slab consolidata, cu un conţinut de ape dulci si foarte slab saline, cu presiuni normale ale fluidelor din pori-valori ale gradientilor de presiune de aproximativ 0,98...0,99bar/10m. Calculele pentru determinarea gradientilor de fisurare releva, in intervalul ocupat de depozitele levantin-daciene, valori de aproximativ 1,39... 1,63 bar/l Om, probabil mai scăzute in intercalatiile de nisipuri grosiere si pietrişuri din imediata apropiere a suprafeţei. • Pontian, formaţiune predominant marnoasa, inca in curs de compactizare, cu un conţinut de ape cu salimtate mica sau medie, este acceptat cu valori normale ale gradientilor de presiune de aproximativ 1,0... 1,03 bar/1 Om, in timp ce valorile calculate ale gradientilor de fisurare sunt de cel puţin 1,65... 1,79 bar/l Om. • Meotian, formaţiune de interes economic si intens exploatata in trecut, a fost caracterizata in faza iniţiala de valori normale ale gradientilor de presiune, de aproximativ 1,04... 1,05 bar/l Om si valori ale gradientilor de fisurare de aproximativ 1,78... 1,83 bar/1 Om. In momentul de fata, in lipsa informaţiilor récente de presiune măsurata, se estimează scăderi drastice ale valorilor gradientilor de presiune de pana la 0,1...0,2 bar/1 Om, si deasemenea, scăderi puternice ale valorilor gradientilor de fisurare de pana la 1,25 bar/l Om in complexele nisipoase exploatate.
5 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
5/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
• Sarmatian, principalul obiectiv al sondei proiectate, in urma analizelor datelor de presiune statica, obţinute recent, poate fi caracterizat, in partea superioara, corespunzătoare complexelor grezonisipoase "a"..."d", cu valori ale gradientilor de presiune de cel mult 0,4 bar/l Om si valori calculate ale gradientilor de fisurare de cel mult 1,13... 1,15 bar/10m. In partea inferioara, cel mai probabil se vor întâlni presiuni ale fluidelor din pori apropiate de cele initiale, deci valori ale gradientilor de presiune de aproximativ 1,1 bar/1 Om, iar valorile calculate ale gradientilor de fisurare se situează la aproximativ 1,84... 1,86 bar/l0 m.
6 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
6/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
1.3 Schema in plan de amplasare a sondei
Sonda de exploatare Ax Boldeşti a fost amplasata la aproximativ 40 m NE de sonda productiva A} Boldeşti, in blocul I Sud (figura 1.2,, 1.3. si 1.4.) 7 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
7/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
• Reţeaua hidrografica Reţeaua hidrografica aparţine râului Teleajen subafluent al Ialomitei si afluent al Prahovei. Suprafaţa pe care se intinde exploatarea structurii Boldeşti este cuprinsa intre râul Teleajen si paraul Bucovet. Intre aceste ape de suprafaţa sunt numeroase vai colectoare ale torentilor formaţi in perioadele ploioase. Apele de suprafaţa sunt puţin utilizate in aceasta suprafaţa, fiind folosita apa de la reţea provenita din pururi de adâncime. Apa freatica de suprafaţa apare la adâncimi cuprinse intre 8 si 15 m in funcţie de locaţia fântânii si distanta de râul Teleajen. • Cai de acces Caile de acces deriva in principal din şoseaua ce uneşte oraşele Ploieşti si Bucov prin Vălenii de Munte si din drumurile judeţene ce leagă satele din zona. Deasemeni, exista calea ferata ce uneşte oraşele Ploieşti - Vălenii de Munte. Careul sondei Ai Boldeşti ocupa o suprafaţa de 3180 m2 pasune, proprietate Consiliul Local Boldeşti-Scaeni. Accesul la sonda se face pe drum de schela ce se va amenaja pe distanta de 70 m, reprezentând drum de reamenajat.
1.4 Dificultati intalnite in timpul forajului
dificultăţiLaca:forajul sondelor, la punerea in producţie si apoi in exploatare au fost înregistrate unele • contaminarea fluidului de foraj cu marne, blocarea formaţiunilor productive care au necesitat apoi acidizari repetate cu 10... 15% HC1 pentru punerea in producţie; • mansonarea, prinderea sapei de foraj in Meotian si Sarmatian, strângeri de gaura in Pontian; • dărâmări de gaura in Sarmatian; • tendinţe naturale de deviere, la adâncimi mici; • pierderi de fluid de foraj; • eventuale gazeificari in Pontian, Meotian si Sarmatian; • deteriorarea coloanelor in dreptul limitei Pontian/Meotian in decursul exploatării, ducând astfel la reducerea fondului de sonde active de extracţie si injecţie.
1.5 Comanda geologo tehnica In figura urmatoare este prezentata comanda geologo-tehnica a sondei de exploatare Ax Boldeşti, săpata la adâncimea finala de 2250 m având ca obiectiv Sarmatianul.
8 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
8/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Capitolul 2. CONSTRUCŢIA SONDEI Calculul diametrelor coloanelor şi diametrele sapelor. Alegerea garniturii de foraj 9 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
9/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
2.1 Stabilirea numărului de coloane şi a adâncimii lor de fixare
C a lc ul u l d i am e tr e l or c o lo a ne l or s i a d i am e tr e lo r s e f a ce c on f or m p r og r am u lu i d e c o ns t ru c ţi e a l s o nd ei s t ab i li t . S e i m pu n e o c o lo a na d e exploatare de 7 in. Numărul de coloane ales: 3 C o l o a n a d e s u p r a f a ţ ă (0-300m):
a s ig u ră s t ab i li t at e a g ă ur i i d e s on d ă î n d r ep t ul f o rm a ţi u ni l o r slab consolidate (nisipuri, pietrişuri); •
ot ienjea az c o n pt ar m r e aă l os ur rsc eu len o sr ou ibt, eara p ăn es ă rdaet ă ,a ppăe t rpool tas ba uil ăa, l t eî mspi u besdit acnânţ ed chimice; • c on st it ui e s up or tu l ( an co ra ju l) i ns ta la ţi e i d e p re ve ni re a erupţiilor; • împiedică pătrunderea gazelor provenite de la adâncimi mari în straturile permeabile şi cu presiune mică de l a suprafaţă; • p ri n s is te mu l d e s us pe nd ar e d in c ap ul d e s on dă , t r an sm it e rocilor din jur sarcinile axiale din coloanele următoare, greutatea tubingului şi a echipamentului de suprafaţă. •
P e nt r u a î n de p li n ii t o at e f u nc ţ ii l e e n um e ra t e m a i s u s, c o lo a na d e suprafaţă se cimentează pe toată lungimea, până „la zi”. C o l o a n a i n t e r m e d i a r ă (0-1660m):
D ac ă î nt r e ş iu l c ol oa ne i d e s up ra fa ţă ş i a dâ nc im ea d e t ub ar e a coloanei de exploatare sunt traversate formaţiuni care îngreunează ori chiar împiedică forajul, se tubează una sau mai multe coloane intermediare (între cele două obligatorii anterioare). Sunt numite uneori coloane de protecţie, pentru prospectiuni geologice (folosite pentru a nu se surpa peretii). Asemenea se introduc pentru a izola straturi în care se pierde noroiul d e f or aj , s tr at ur i c u p re si un e r i di ca tă , m as iv e d e s ar e, r oc i a rg il oa se i ns ta bi le , r oc i m ar no as e d if ic il e, e vi tâ nd u- s e a nu mi te d if i cu lt ă ţi l a continuarea forajului sub aceste zone. Co lo an e le in te rmed ia re s e tu b e az ă ş i d in mo tiv e d e s ig u ra n ţă – c â n d intervalul deschis este prea mare, când coloana precedentă este uzată – sau din motive economice.
Coloana de exploatare
(0- 2250m):
10 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
10/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Co n s titu ie u n c a n a l s ig u r d e e x p lo a ta re a z a c a ma n tu lu i in ta ln it; s e tubează până la baza ultimului orizont productiv sau presupus productiv şi face posibilă extracţia petrolului sau gazelor, prin interiorul tubingului, în c o n diţii d e s ig u ran ţă . T u b in gu l p o a te fi e x tras , re p a ra t s a u în lo cu it o ri d e câte ori este nevoie şi permite să se efectueze diferite operaţii în interiorul coloanei de exploatare (înlocuiri de fluide, cimentări, stimulări, curăţări de nisip etc.). Co lo a n a d e e x p lo a ta re iz o le a z ă ş i u n e le fo rma ţiu n i in s ta b ile (ma rn e c e s e u mf la , s ar e c e c ur ge , e tc .) , o ri î n c ar e s e p ro du c p ie rd er i d e circulaţie, rămase deschise sub şiul coloanei precedente. Se cimenteaza in z on a s tr at el or p ur ta to ar e d e f l ui d. I n c az ul s on de lo r d e c er ce ta re s au prospectiuni geologice ea poate lipsi. La alcătuirea succesiunii sape-coloane sunt urmărite doua condiţii: •
•
Prima imp u n e c a in e x te rio ru l c o lo a n e lo r d e b u rla n e s ă e x is te u n joc suficient de mare pentru introducerea lor fără dificultăţi si p e nt r u r e al i za r ea u n ei c i me n tă r i e f ic i en t e i n s pa ţ iu l i n el a r ( f i g 2 .1 .a ). M ăr im ea a ce st ui j oc e st e d et er mi na tă d e r ig id it at ea b u rla n e lo r, tip u l îmb in ă rii, p re z e n ţa u n o r d is p o z itiv e c u m a r fi c en t r or i ş i s c ar i f ic a to r i, l u ng i me a ş i r e ct i l in i ta t ea i n te r va l ul u i d e s c h is s u b ş iu l c o lo a n e i p re c e d e n te , e x is te n ţa u n o r z o n e c e p o t p re z e n ta d ific u ltă ţi la tu b a re (s trâ n g e ri o ri s u rp ă ri a le p e re ţilo r găurii de sonda, pierderi de circulaţie), viteza de introducere. A d o ua c o nd i ţi e i m pu n e c a s a pa d e st i na t a s ă pă r ii u r mă t or u lu i tronson de sonda să treacă de şiul coloanei precedente (fig.2.2.b)
Da c ă sfig.2.1.a.): e imp u n e j o c u l ra d ia l j r in d re p tu l mu fe lo r d ia me trul s a p ei v a fi (conform D s =D m +2j r Jocurile uzuale variază intre 7 si 60 mm. Ele cresc cu diametrul coloanelor si cu lungimea intervalului deschis.
Fig.2.1.a Semnificaţiile notaţiilor din figura alăturată sunt următoarele: D m –diametrul peste mufă; D –diametrul exterior al coloanei; D s –diametrul sapei; j r -jocul radial ∈ [7,60] mm. Raţia de tubare se defineşte ca:
11 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
11/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
R=jr /Ds=(Ds-Dm)/2Ds E a v a rie a ză în limite ma i re s trân s e : 0 ,0 5 -0 ,1 0 . Da c ă s e imp u ne ra ţia R, se determină diametrul sapei D s . Conform figurii de mai jos avem următoarele relaţii:
Fig.2.1.b D=D i +2t D i =D s +2a Unde: D– diametrul exterior al coloanei de burlane; D i – diametrul interior al coloanei de burlane; t–grosimea de perete al coloanei de burlane; a – u n j o c c e ia in c o n s id e ra re to le ra n te d e la g ro s ime a ş i d ia me tru l nominal, precum şi ovalitatea burlanelor; se admite a=2–5 mm.
2.2. Calculul diametrelor coloanelor şi sapelor •
Cal cul ul col oanei de expl oat are:
P en tr u c ol oa na d e e xp lo at ar e s e c un oa şt e d ia me tr ul e xt er io r a l coloanei: 12 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
12/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
D e =7in = 177,8 mm (dat prin tema). Din ST AS c o re s p u n z ă to r lu i D s e a d o p ta d ia me tru l mu fe i, n o rma lă , Buttress: D m e =194,5 mm Se adopta un joc radial j r = 15mm. Diametrul sapei se calculează astfel : D s e = D m e +2·j r = 194,5 + 2·15 =224,5 mm Din STAS se alege sapa cu diametrul: D s e c a t = 244,5 mm = 9 ⅝ in D i i = D s e c a t +2·a = 244,5 + 2·2 =248,5 mm a = 2 mm Din STAS se alege sapa cu diametrul: D i i c a t = 247,9 mm
⇒ D i = 10 ¾ in
Ratia de tubare: Re =
Re
•
[
Dsec at + Dme 2 ⋅ Dsec at
]
+ = 244 ,5 194 ,5 = 0,066 2 ⋅ 244 ,5 sapa este bine aleasa
∈ 0,05 ... 0,10 ⇒
C a l c u l u l c o l o a n e i i n t e r m e d i a re :
Se cunoaste diametrul exterior al coloamei intermediare: D i =10¾ in = 273,1 mm Din ST AS c o re s p u n z ă to r lu i D s e a d o p ta d ia me tru l mu fe i, n o rma lă , Buttress: D m i =298,5mm Se adopta un joc radial j r = 25mm. Diametrul sapei se calculează astfel : D s i = D m i +2·j r =298,5 + 2·25 = 348,5 mm Din STAS se alege sapa cu diametrul: D s i c a t = 346,1 mm = 13 ⅝ in 13 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
13/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
D i a = D s i c a t +2·a = 346,1 + 2·2 =350,1 mm a = 2 mm Din STAS se alege sapa cu diametrul: D i a c a t = 381,3 mm => D a = 16 in Ratia de tubare: Re =
+ Dmi
2 ⋅ D sicat
[
Re
•
D sicat
= 346 ,1 + 298,5 = 0,068 2 ⋅ 346 ,1
]
sapa este bine aleasa
∈ 0,05 ... 0,10 ⇒
Cal cul ul col oanei de ancoraj ( supraf at a) :
Se cunoaşte diametrul exterior al coloanei de amcoraj: D a =16 in = 406,4 mm Din ST AS c o re s p u n z ă to r lu i D s e a d o p ta d ia me tru l mu fe i, n o rma lă , Buttress: D m a =431,8 mm Se adopta un joc radial j r = 40mm. Diametrul sapei se calculează astfel : D s a = D m a +2·j r = 431,8 + 2·40 =511,8 mm Din STAS se alege sapa cu diametrul: D s a c a t = 508 mm =20 in Ratia de tubare: D sacat Re =
[
+ Dma
2 ⋅ D sacat
508 + 431,8
=
2 ⋅ 508
= 0,075
]
sapa este bine aleasa Datele mai sus calculate sunt trecute in tabelul următor: Re
∈ 0,05 ... 0,10 ⇒
Tabelul 2.1
Coloana
De
Diam etr Adâncim e Diam et ul a de rul coloane tubare m ufei (m) i (mm) (in) 0-300 16 431,8
Diam etrul sapei (mm) 508 (20 i n)
Jocul radial (mm) 40
Raţia de tubar e 0,075
14 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
14/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
suprafaţă Interm edia ră De exploatare
0-1660
10 ¾
298,5
346,1(13 ⅝ in)
25
0,068
0-2250
7
194,5
244, 5 (9 ⅝ i n)
15
0,066
Fig. 2.2
2.3 Calculul de rezistenţă al garniturii de foraj pentru forarea găurii de sondă a coloanei de exploatare
Diametrele pentru prajini grele si parjini de foraj: - prajimi grele: Dg < Dse – 25,4 => Dg < 244,5 – 25,4 = 219,1 mm = 8 ⅝ in Dgcat = 9 in =228,6 mm dig cat = 71,5 mm qg = 263,5 kg/m lg = 200 m 15 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
15/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
- prajini de foraj: D p = 127 mm = 5 in t = 9,19 mm q p = 26,71 kg/m L p = H – lg = 2250 – 200 = 2050 m Calculul de rezistenta al agrniturii de foraj se face atat la extragerea garniturii cat si in timpul forajului pentru a vedea unde solicitarile sunt maxime. a) calculul de rezisteanta al garniturii de foraj la extragerea ei: =
σ z
G p
+ G g + F p1 + F p 2 + F f + F i A p
- greutatea garniturii de foraj: G p = q p·l p·g = 26,71·2050·9,81 = 537151,55 N = 537,151455 kN π π π A p = ⋅ ( D p2 − d ip2 ) = ⋅ ( D p − d ip ) ⋅ ( D p + d ip ) = 2 ⋅ t ⋅ ( 2 D p − 2t ) = π ⋅ t ( D p − t ) 4
A p
4
4
= π ⋅ 9,19 ⋅ (127 − 9,19 ) = 3401 ,32 mm2 = 0,00340132 m2 = 3,40132·10-3 m2
- greutatea prajinilor de foraj: Gg = qg·lg·g =263,5 ·200·9,81 = 516987 N = 516,987 kN π g
A
=
2 ig
4 ⋅ D
(
π
2 g
2
2
2
− d ) = 4 ⋅ ( 228 ,6 − 71,5 ) = 37028 ,154 mm ρ − F p1 + F p 2 = − ne ⋅ (G p + G g ) ρ o
3
unde: ρne = 1150 kg/m (din graficul variatiei gradientilor de presiune) ρo = 7850 kg/m3 Ff = s·(G p + Gg) = 0,15 · (537151,455 + 516987)=158120,76 N = 158,12 kN s = 0,15 F i
=
ac
⋅ (G p − Gg ) =
g
(G
p
σ z =
0,2
⋅ ( 537151 ,455 − 516987 ) = 411,1 N = 0,4111 kN
9,81
ac = 0,2
ρ a 1150 + 0,15 + 0,2 + G g ) ⋅ 1 − ne + s + c ( 537151,455 + 516987 ) ⋅ 1 − g 7850 9,81 ρ o = = 386,112 N/mm 2 A p
3401,32
= 0 N /2 m 2 ⇒ σ = σ = 3 8,1 61 N2 / m σ = σ + σ σ i
ax
ax
z
z
i
σ 1 = σ r = 0 N/mm 2
16 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
16/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
τ = 0 N/m
σ 2
=
σ ax
+ σ t 2
2
2
2
σ + σ 386,112 + 0 386,112 + 0 + + ax t + 4 ⋅ τ 2 = + 4 ⋅ 0 2 = 386,112 N/mm2 2 2 2
=
σ 3
σ ech
=
1 2
σ σ 2 + σ t − ax + t + 4 ⋅τ 2 = 0 N/mm2 2 2
σ ax
⋅ [(σ 1 − σ 2 ) 2 + (σ 2 − σ 3 ) 2 + (σ 3 − σ 1 ) 2 ] = 386 ,112 N/mm 2
≤ =
σ e c h σ a d
R p o,2
⇒ R p o,2 = σ e c h⋅ c s = 3 8,16 1 ⋅ 12,5 = 5 7,19 6
c s
c s = 1,5
R po,2 = 579,168 => otel X-95 b) calculul garniturii de foraj in timpul forajului dip = D p -2·t = 127 - 2·9,19 = 108,62 mm
σ z
σ z
=
=
G p
p
ne
g
p 3
o
A p
A p
( 537151 ,455 + 516987 ) ⋅ 1 −
F p 3
(G + G ) ⋅ 1 − ρ ρ + F =
+ G g + F p1 + F p 2 + F p3
1150 7850
3401 ,32
+ 767789 ,63 = 78,71 N/mm 2
π
π
4
4
= pi ⋅ Aip = pi ⋅ ⋅ d ip2 = 90 ⋅10 5 ⋅ ⋅ 0,010862 = 767789 ,53 N
unde: p pi -=presiunea la incarcator, pi = 90 bar int pi = 90 bar
= 0 N 2/ m 2 ⇒ σ = 7 ,78 N1 / σ = σ + σ σ 1
a x
a x
r i =
r ep
z
d ip 2
=
i
= 108 ,62 = 54,31 mm 2
D p 2
=
127 2
= 63,5 mm
17 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
17/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
2
=
σ t , r
2
2
r i ⋅ pi − r e ⋅ pe 2 e
r
−
±
2
r i
2
r i ⋅ r e 2
r
⋅
⋅
( pi − pe )
( r
2 e
−
2
r i
)
[]
r ∈ r i , r e ⇒ σ = r i2 ⋅ pi ± r i2 ⋅ r e2 ⋅ pi t ,r 2 2 2 2 2 pe = 0 r e − r i r ⋅ ( r e − r i ) -pentru r = r i
( r
2
σ t =
i
2
)
+ r e ⋅ pi 2 e
2
r − r i
( 0,05431 + 0,0635 ) ⋅ 90 ⋅ 10 2
=
2
5
2
2
0,0635 − 0,05431
( r
2
σ r =
i
− r e ) ⋅ pi
2
2
= 58038191 N/m = 58,03 N/mm
2
2 e
2
r − r i
5
2
2
= − 90 ⋅ 10 N/m = 9 N/mm
-pentru r = r e 2 ⋅ r i ⋅ pi 2
σ t
σ r
=
2 e
r
− r i
2
2 ⋅ 0,05431 ⋅ 90 ⋅10 2
=
2
0,0635
5
− 0,05431
2
= 48989047 N/m2 = 48,98 N/mm2
= 0 N/mm 2
= 58,03 N/mm 2 Se alege σ r = 9 N/mm 2 σ t
Rotirea garniturii de foraj (solicitarea la torsiune) τ 1
= τ m =
M m W pp
=
10610 ,32 0,000186
= 57044731 N/m 2 = 57,04 N/mm 2 3
M m
= P m ω
=
P m 2 ⋅ π ⋅ n
= 100 ⋅10 90 2 ⋅ π ⋅ 60
= 10610 ,32 N/m
P m = 100 kV = 100·103 V
n = 90 rot/min W pp
=
π
16
⋅
D p44
− d ip4
D p
4 4 = π ⋅ 0,127 − 0,10862 = 0,000186
16
σ 1
0,127
m3
= σ r = 9 N/mm 2
18 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
18/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
2
σ − σ 78,71 + 58,038 + + ax t + 4 ⋅τ 2 = 2 2 2 2 σ ax + σ t σ ax − σ t 78,71 + 58,038 σ 3 = − − + 4 ⋅τ 2 = 2 2 2 σ 2
=
σ ax
+ σ t
σ ech
=
1⋅ 2
2
78,71 − 58,038 + 4 ⋅ 57,0442 = 182,92 N/mm 2 2 2 78,71 − 58,038 + 4 ⋅ 57,044 2 = −46,181N/m 2
[(σ − σ ) + (σ − σ ) + (σ − σ ) ] = 176 ,18 N/mm 1
≤
σ e c h σ a d
c s = 1,5
2
=
2
2
3
2
3
1
2
2
R p o,2
c s ⇒ R p o,2 = σ e c h⋅ c s = 1 7,16 8⋅ 1,5 = 2 6,24
R po,2 = 264,27 => otel D
σz σi σax σt σr τ σ1
La extragerea garniturii de foraj N/m2 N/mm2 6 386,112·10 386,112 0 0 6 386,112·10 386,112 0 0 0 0 0 0 0 0 6
σσ σech 2 3
386,112·10 0 386,112·106
In timpul forajului N/m2 N/mm2 6 78,81·10 78,71 0 0 6 78,71·10 78,71 58,038·106 58,038 9·106 9 6 57,044·10 57,044 9·106 9 6
386,112 0 386,112
182,92·10 6 -46,181·10 176,18·106
182,92 -46,181 176,18
Capitolul 3. - FLUIDE DE FORAJ
F lu id ul ui d e f or aj i s e a tr i bu ie , î n p re ze nt , u rm ăt oa re le r ol ur i principale: 19 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
19/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
D up ă i eş ir ea d in d uz el e s ap ei , f lu id ul c ur ăţ ă p ar ti cu le le d e r oc ă d is lo ca tă d e p e t al pa s on de i ş i l e transportă la suprafaţă, unde sunt îndepărtate. • Hi drost at i c. Prin contrapresiunea creată asupra pereţilor, •
Hi drodi nami c.
e l î mp ie di că s ur pa re a r oc il or s la b c on so li da te ş i p ăt r un de re a nedorită în sondă a fluidelor din formaţiunile traversate. • D e c o l m a t a r e . D a to r i tă d i fe r en ţ ei d e p r es i un e s o nd ăstraturi, în dreptul rocilor permeabile se depune prin filtrare o turtă din particule solide, care consolidează pietrişurile, nisipurile ş i a lt e r oc i s la b c im en ta te s au f is ur at e. T ot od at ă, t ur ta d e colmatare reduce frecările dintre garnitura de foraj sau coloana de b ur la ne ş i r oc il e d in p er eţ i, d im in ue az ă u zu ra p ră ji ni lo r ş i a racordurilor. • D e r ă ci r e ş i l u b ri f i er e . Flu id u l d e c irc u la ţie ră c e ş te ş i l ub ri fi az ă e le me nt el e a ct iv e a le e le me nt ul ui d e d is lo ca re , prăjinile, lagărele sapelor cu role şi lagărele motoarelor de fund. • Mot ri ce. Câ n d s e fo re a z ă c u mo to are d e fu n d , h id ra ulic e sau pneumatice, fluidul de foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafaţă la motorul aflat deasupra sapei. • I nf ormat i v. Urmă rin d flu id u l d e c irc u la ţie la ie ş ire a d in s o n d ă ş i d e tritu s u l a d u s la s u p ra fa ţă , s e o b ţin in fo rma ţii a s u p ra rocilor interceptate şi asupra fluidelor din porii lor. În a n u mite s itu a ţii, flu id u l d e fo ra j p o a te în d e p lin ii ş i a lte a tribu ţii: plasarea pastei de ciment în spaţiul ce urmează să fie cimentat, antrenarea u no r s cu le d e i ns tr um en ta ţi e, d eg aj ar ea g ar ni tu ri lo r d e f or aj p ri ns e, a si gu ra re a p re si un ii n ec es ar e î nt re c ol oa na d e e xp lo at ar e ş i t ub in gu l suspendat în packer, omorârea sondei. Fluidul de foraj trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: f l ui du l a le s n u t r eb ui e s ă a fe ct ez e, f iz ic s au c hi mi c, rocile traversate; • s ă- şi p ăs tr ez e p ro pr i et ăţ il e, î n l i mi t e a cc ep ta bi le , l a contaminare; • s ă -ş i me n ţin ă în s u ş irile te h n o lo g ic e la te mp e ra tu rile ş i p re s iu n ile rid ic a te c e v o r fi în tâ ln ite în s o n d e ş i la v a ria ţiile lo r din circuit; • să permită investigarea geofizică a rocilor şi fluidelor •
conţinute în porii lor; • s ă p r ev i nă c o ro z iu n ea ş i e r oz i un ea e c hi p am e nt u lu i d e sondă; 20 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
20/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
să menţină în suspensie particulele de rocă neevacuate, în timpul întreruperilor de circulaţie; c on se rv e p er me ab il it at ea s tr at ur il or p ro du ct iv e • să deschise; • să nu fie toxic sau inflamabil şi să nu polueze mediul •
înconjurător şi apele freatice; • să fie uşor de preparat, manipulat, întreţinut şi curăţat de gaze sau detritus; • să permită sau chiar să favorizeze obţinerea de viteze de avansare a sapei cât mai mari; • să fie ieftin, să nu reclame aditivi deficitari şi greu de procurat, iar pomparea lui să aibă loc cu cheltuieli minime. Este nerealist să se încerce prepararea unui fluid care să răspundă la toate aceste condiţii şi atribuţii. Pentru o anumită situaţie concretă se alege fluidul cel mai convenabil.
3.1 Tipuri de fluide corespunzătoare fiecărei coloane
pentru
intervalele
Pe n tru in te rv a lu l fo ra t la a c e a s tă s o n d ă p â n ă la 2 2 5 0 m a v e m n e v o ie de noroaie dispersate sau naturale. Fluidele de foraj dispersate au la bază sistemul dispersat apă-argilă. Constituite din materiale ieftine şi uşor de procurat, ele posedă practic t o at e î n su ş ir i l e n e ce s ar e f o ra j ul u i. D e a ce e a, s u nt c e le m a i r ă sp ân d it e fluide de circulaţie. Ele sunt preparate la suprafaţă din argile bentonitice, uneori activate, cu bune proprietăţi coloidale, dar înglobează şi particule argiloase sau i ne rt e d in r oc il e t ra ve rs at e. P r in u rm ar e, a ce st e f l ui de , n u s un t d oa r dispersate, ci şi dispersive.
Tip fluid natural dispersat natural
Interval forat [m] 0-300 300-1660 1660-2250
Densitatea fluidului [k/m 3 ] 1200 1250 1150
3.2 Cantităţi de fluide de foraj
21 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
21/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
•
I nt erval ul 0- 300m :
Hs Dsacat
Fig.3.1 V na
V sd
=
V rez
+
⋅ D2 ⋅ H π π ⇒ V = 2 ⋅ ⋅ D2 ⋅ H = ⋅ 0,5 02 ⋅83 0 = 01 2,6 10m3 4 4 2 V = V V = 122 m V s d =
π
s a
a
na
s d
s a
a
re z
3
na
unde: V s d – volumul sondei V r e z – volumul de rezerva
•
I nt erval ul 300- 1660m :
Dia cat
Ha Hi
Discat
Fig. 3.2 22 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
22/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
V ni
π π π π = 2 ⋅ ⋅ Dia2 ⋅ H a + ⋅ D si2 ⋅ ( H i − H a ) = 2 ⋅ ⋅ 0,4064 2 ⋅ 300 + ⋅ 0,3461 2 ⋅ (1660 − 300 ) = 333,72 m 3 4 4 4 4 3 V n i = 334 m
•
I nt erval ul 1660- 2250m :
Diicat Hi Hs=He
Dsecat
Fig. 6
V ne
= 2 ⋅ π ⋅ Dii2 ⋅ H i + π ⋅ D se2 ⋅ ( H e − H i ) = 2 ⋅ π ⋅ 0,2731 2 ⋅1660 + π ⋅ 0,2445 2 ⋅ ( 2250 −1660 ) = 209 ,50 m 3 4 4 4 4 3 V n e = 210 m
3 .3 C an ti tă ţi le fluidului de foraj
de
m at er ia le
n ec es ar e
p re pa ră ri i
23 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
23/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Densitatea apei ρ a =1000 kg/m 3 3 Densitatea argilei ρ arg = 2700 kg/m Densitatea baritei
ρ
= 4100 kg/m 3
ba
•
Coloana de ancoraj
Volumul noroiului V n a = 122 m 3 3 Densitatewa noroiului ρ na = 1200 kg/m
V + V = V V = V − V ⇔ V ρ + V ρ = V ρ (V − V ) ρ + V ρ = V ρ a a r ng a
a n aa r g
a a a ar gr ng n a a n a a r a g a ar gr n g n a
V arg
•
=
− V na ρ a 122 ⋅ (1200 −1000 ) = = 14,65 m 3 ρ arg − ρ a 2700 −1000
V na ρ na
V a
=V na −V arg =122 −14 ,35 =107
m arg 1
=V arg ρ arg =14 ,35 ⋅ 2700 = 38745
,65 m
kg
3
= 38,74
tone
C o l o a n a i n t e r m e d i ar a
Volumul noroiului V n i = 334 m 3 3 Densitatewa noroiului ρ ni = 1250 kg/m Se p lea c a d e la u n n o roi c u d e ns ita te de 1 2 0 0 km/m 3 d u p a c a re s e ingreuneaza cu barita.
24 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
24/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
V n + V b = V n i V n = V n − V ib a ⇔ V nρ n + V b ρ b a= V an ρ n i i ( V n − V ib ) ρ na+ V b ρ b a= V an ρ n i V ba
=
− V ni ρ n 334 ⋅ (1250 − 1200 ) = = 5,75 m 3 ρ ba − ρ n 4100 − 1200
V ni ρ ni
= V ni −V ba = 334 − 5,75 = 328 ,25
V n
m
3
3
V n
> V na
⇒ ∆V n
= V n
− V na
= 328 ,25 −122
V a + V ∆= V V a ∆= V − V ⇔ V ρ + V ρ ∆= V ⋅ ρ ∆ V − V ρ + V ρ ∆= V ⋅ ρ aa n i a n ( ) a r g
a rg
a ar gr g
V arg
=
= 206 ,25 m
a r g a ar gr g
∆V ⋅ ρ ni − ∆V ⋅ ρ a 209,25 ⋅ (1250 −1000 ) = = 30,33 m 3 ρ arg − ρ a 2700 −1000 V a
mba m arg 2
= ∆V −V arg = 206 ,25 −30 ,33 =175 ,92
= V ba ρ ba = 5,75 ⋅ 4100 = 23575
kg
=V arg ρ arg = 30 ,33 ⋅ 2700 = 81891
m3
= 23,57
kg
tone
=81,89
tone
marg i = marg 1 + marg 2 = 38 ,74 +81,89 =120 ,63 tone
mcmc
= V ni ρ cmc = 334 ⋅ 25 = 8350 ρ cmc
m FCLS
= 30
= 8,3 tone
kg
=10 ,02 tone
kg/m 3
= V ni ρ FCLS = 334 ⋅ 30 =10020 ρ FCLS
•
= 25
kg
kg/m 3
Col oana de expl oat are
Volumul noroiului V n e = 210 m 3 25 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
25/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Densitatewa noroiului ρ ne = 1150 kg/m 3
V + V = V V = V − V a n e a n e V ρ + V ρ = V ρ ⇔ (V − V ) ρ + V ρ = V ρ a a n n e e n e a n n e a rg
a r g
a ar gr g
V arg
=
a r g a ar gr g
− V ne ρ a 210 ⋅ (1150 − 1000 ) = = 18,52 ρ arg − ρ a 2700 − 1000
V ne ρ ne
V a
=V ne −V arg = 210 −18 ,52 =191 , 48
m arg 3
=V arg ρ arg =18 ,52 ⋅ 2700 = 50004
m3
m3
kg
= 50
tone
3.4 Tratamente şi proprietăţile fluidelor de foraj:
Co mpo z iţia, c a lită ţile s a u c a ren ţe le u n u i flu id d e fo ra j s u n t d e finite p rin tr-o s e rie d e p ro p rie tă ţi, u n e le d in tre e le c o mu n e tu tu ro r tip u rilo r d e f l ui d e, a l te l e s p ec i fi c e n u ma i a n um i to r c at e go r i i. O p a rt e ( d en s it a te a , conţinutul de gaze, rezistivitatea ş.a.) se măsoară şi se înregistrează la sondă şi în mod continuu; celelalte sunt măsurate numai intermitent, la sondă ori în laborator. η
pl =
ρ n(V M − 28)
unde : η pl reprezinta viscozitatea plastica a fluidului, in cP ; V M reprezinta viscozitatea Marsh, in secunde.
26 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
26/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
η p la = 1,2 ⋅ ( 3 8− 2 8) = 1 2c P η p li = 1,2 5⋅ ( 4 3− 2 8) = 1 8,7 5c P η = 1,1 5⋅ ( 3 5− 2 8) = 8 c P p le Interval forat [m] 0-300 300-1660 1660-2250
Tip fluid Densitate natural dispersat natural
[Kg/m3] 1200 1250 1150
Vâsc. Vâsc. Tens. dinam. Filtrat Gelaţii Turta M a r s h pl a s t i c ă d e f o r f e c a r e 1 0 s e c 1 0 m i n A P I p H [s] [cP] [N/m3] [N/m3] [N/m3] [cm3] [mm] 38 12 4 4 6 6 2 7-8 43 1 8, 7 5 8,6 5,7 12 7 2 , 5 1, 5 7- 8 35 8 2 3 4 5 1, 5 7 - 8
Intervalul forat Tipul de noroi Densitatea noroiului CMC FCLS NaOH [m[ [kg/m3] [kg/m3][kg/m3][kg/m3] 0-300 natural 1200 20 20 300-1660 dispersat 1250 25 30 10 1660-2250 natural 1150 20 20 -
Intervalul forat [m] 0-300 300-1660 1660-2250
Tipul de noroi natural dispersat natural
Densitatea
Apă
noroiului [kg/m3] 1100 1150 1250
[m3] 107,65 175,92 191,48
Bentonită Barită [t] 38,74 120,63 50
CMC FCLS
[t] 23,57 -
[t] 8,3 -
[t] 10,02 -
Capitolul 4. – TUBAREA COLOANELOR 4.1 Stabilirea profilului coloanei de ancoraj
ρ
16 in 3 n a =1200 kg/m ρ f i s e c h a =1500kg/m 3
300 ρ
10 ¾ in 3 n i =1150 kg/m
1660
ρ f i s e c h i =1810kg/m
3
7 in ρ n e =1250
kg/m 3
27 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
27/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
2250 Diametrul coloanei de ancoraj: Da = 16 in = 406,4 mm Adancimea coloanei de ancoraj: H a = 300 m Diametrul coloanei intermediare: Di = 10 ¾ in = 273,1 mm Adancimea coloanei intermediare: H i = 1660 m Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm Adancimea coloanei de exploatare: H e = 2250 m Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de ancoraj: ρ na=1200 kg/m3 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara: ρ ni=1150 kg/m3 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ρ ne=1250 kg/m3 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de ancoraj: ρ fisecha=1500 kg/m3 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: ρ fisechi=1810 kg/m3 a) Presiunea din pori
H a
pfis a 3
ρ ni=1250 kg/m
H i p pi
= ρ ni ⋅ g ⋅ H i = 1250 ⋅ 9,81 ⋅1660 = 203 ,55 ⋅10 5 N/m 2 = 203,55 bar
b) Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj
= ( ρ fi sec a + 100 ) ⋅ g ⋅ H a = (1500 + 100 ) ⋅ 9,81⋅ 300 = 47,08 ⋅10 5 N/m 2 = 47,08 bar c) Calculul la presiune interioara(cazul sonda inchisa si plina cu gaze)
p fisa
pc
1 ρ am =
1050 kg/m3
2 H a p fisia ρ g=
200 kg/m3
H i p pi
1 p p1
Gura sondei
= pc = p fisa ρ g ⋅ g ⋅ H a = 47 ,08 ⋅10 5 − 200 ⋅ 9,81 ⋅ 300 = 41,19 ⋅10 5 N/m 2 = 41,19 bar pe1 = 0 bar
28 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
28/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
∆ p i1 = p i1 − p e1 = 41,19 −0 = 41,19 bar
2
La siul coloanei de ancoraj p i 2
pe 2
[in]
16
p fisa
= 47 ,08 bar
= ρ am ⋅ g ⋅ H a = 1050 ⋅ 9,81⋅ 300 = 30,90 ⋅105 N/m 2 = 30,90 bar ∆ pi = pi − pe = 47 ,08 − 30 ,09 = 16 ,18 bar 2
Da
=
t Otel [mm] 11,13 J 55
Filet S
12,57 J 55
S
11,13 K 55
S
12,57 K 55
S
2
2
q [kg/m] 111,6 1 125,0 1 111,6 1 125,0 1
A = π ⋅ t ⋅ ( Da
A [cm2] 138,2 0 155,5 2 138,2 0 155,5 2
psp
pia
pt
pea
F sn
F sa
[bar] [bar] [bar] [bar] [kN] [kN] 181 144,8 70 66,66 3158 1804,57 205
164
97
92,38 3634 2076,57
181
144,8
70
66,66 3345 1911,42
205
164
97
92,38 3848 2198,85
− t ) = π ⋅11,13 ⋅ ( 406 ,4 −11,13) = 138 ,20 cm 2 p sp
p ia
=
c sp
=1,25
c sp
p ea ct
=
1,25
= pt = ct
181
70 1,05
=144 ,8 bar
= 66,66 bar
= 1,05
F sa
= F sa = 3158 = 1804 ,57 kN
c sp
= 1,75
p icalc
c sn
1,75
= 41,18 bar <
p cat
=144
,8 bar
Se alege din catalog un otel J 55 cu t = 11,13 mm Grafic ( 1)
29 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
29/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
d) Calculul la presiune exterioara (cazul golirii totale) 1 ρ na =
1200 kg/m3
ρi = 0
2
1
La gura sondei pe1 = 0 bar pi1 = 0 bar
∆ pe1 = pe1 − pe 2 = 0 bar 2
La siul coloanei de ancoraj pe 2
= ρ na ⋅ g ⋅ H a = 1200 ⋅ 9,81⋅ 300 = 35,31⋅105 N/m 2 = 35,31 bar pi = 0 bar 2
30 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
30/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
∆ pi 2 = pe 2 − pi 2 = 35,31 − 0 = 35,31 bar Se alege din catalog un otel J 55 cu t = 11,13 mm Calculul la tractiune (smulgere din filet) G=
n
∑ q ⋅ l ⋅ g i
i
i =1
unde: n – numarul de tronsoane l i – lungimea tronsonului Gcol a = 111,61 · 300 · 9,81 = 328468 N = 328,46 kN ρ 1200 ' Gcola = Gcola ⋅ 1 − na = 328,46 ⋅ 1 − = 278,24 kN 7850 ρ o
= 7850 kg/m 3 ' F sa = 1804,57 kN > Gcola =278,42 kN => burlanul este bine dimensionat ρ o
Presiune exterioara corectara − F ax pcor = pea + 2 ⋅ A ⋅ R p 0, 2 F ax
2
F ax 1 − 3 2 ⋅ A ⋅ R p 0, 2
` = Gcola = 278 ,24 kN = 278,24 ⋅10 3 N
Limita minima de curgere aotelului J 55 este: R p,o2 = 3792,1 daN/cm2 = 379,21 N/mm2 pcor
2 3 3 − 278 ,24 ⋅10 278 ,24 ⋅10 = 64 ,81 bar = 66 ,66 + 1 − 3 6 −4 2 138 , 20 10 379 , 21 10 ⋅ ⋅ − ⋅ 2 ⋅138 ,20 ⋅10 −4 − 379 ,21 ⋅10 6 pcor > ∆ pe 2 = p siu = 35 ,3 1 bar
Grafic (2)
31 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
31/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
4.2 Stabilirea profilelor coloanei intermediare
Diametrul coloanei intermediare: Di = 10 ¾ in = 273,1 mm Adancimea coloanei intermediare: H i = 1660 m Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm Adancimea coloanei de exploatare: H e = 2250 m Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ρ ne=1250 kg/m3 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: ρ fisechi=1810 kg/m3 3 Densitatea gazelor: ρ g= 300 kg/m Densitatea apei mineralizate: ρ am=1050 kg/m3 a) Presiunea fluidelor din pori
H a
32 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
32/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
H i
pfisi
ρ ne=1150
kg/m3
H e p pe
= ρ ne ⋅ g ⋅ H e = 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 2250 = 253 ,83 ⋅10 5 N/m 2 = 253,83 bar b) Presiunea de fisurare p fis 1 = ( ρ fi sec h +100 ) ⋅ g ⋅ H 1 = (1810 +100 ) ⋅ 9,81 ⋅1660 = 311 ,03 ⋅10 5 N/m 2 = 311,03 bar p pe
c) Calculul la presiune interioara(cazul sonda inchisa si plina cu gaze) 1
Ha
2 ρ am =
1050 kg/m3
H i p fisi
ρ g=
300 kg/m3
H e
Gura sondei p p1 = pc = p fisi − ρ g ⋅ g ⋅ H i = 311,03 ⋅10 5 − 300 ⋅ 9,81 ⋅1660 = 262 ,17 ⋅10 5 N/m 2 = 262,17 bar pe1 = 0 bar ∆ pi1 = pi1 − pe1 = 262 ,17 − 0 = 262 ,17 bar 2 La siul coloanei de ancoraj 1
pi 2
pe 2
=
p fisi
= 311 ,03 bar
= ρ am ⋅ g ⋅ H i = 1050 ⋅ 9,81⋅1660 = 170 ,81⋅10 5 N/m 2 = 170,81 bar ∆ p i 2 = p i 2 − p e 2 = 311 ,03 −170 ,81 =140 ,22 bar
d) Presiune interioara ( dop de gaze la talpa) p cnax
= 350 bar
= 262 ,17 bar > p = 350 bar Daca presiunea in coloana este mai mica decat presiunea maxima in coloana nu se mai face calculul la presiune interiora in cazul dopului de gaze la talpa. p c
t [in] [mm] 10¾ 8,89
cmax
J 55
q Fil et [kg/m] L 60,27
A [cm2] 73,79
[bar] [bar] [bar] 216 172,8 109
[bar] 103,8
[kN] [kN] 2131 1217,71
10,16
J 55
L
67,71
83,92
247
197,6
144
2500 1428,57
11,43
J 55
L
75,90
93,96
278
222,4
186
137,1 4 177,1
Di
Otel
psp
pia
pt
pea
F sn
F sa
2869 1639,42
33 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
33/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
11,43
K 55
L
75,90
93,96
404
323,2
222
12,57
K 55
L
82,59
102,8 8
445
356
277
4 211,4 2 263,8
4075 2328,57 4537 2592,57
p i1 = 262 ,17 bar < p iacat = 323 ,2 bar ∆ ∆ p i 2 =140 ,22 bar < p iacat =172 ,8 bar
A = π ⋅ t ⋅ ( Di
− t ) = π ⋅ 0,889 ⋅ ( 27,31 − 0,889) = 73,79 cm 2 p sp
pia
=
csp
= 1,25
pea ct
c sp
=
09 1,25
= 1103 ,8 bar
= pt = 109 = 103 ,8 bar ct
1,05
= 1,05 F sa
2131
= c sn = 1,75 = 1217 ,71 kN c sp = 1,75
F
sa
− ∆ pi 2 (172 ,8 −140 ,22 ) ⋅10 5 = = 443 m g ⋅ ( ρ am − ρ g ) 9,81 ⋅ (1050 − 300 ) 5 pia 2 − pia1 = (197 ,6 − 172 ,8) ⋅ 10 = 338 m l 2 = g ⋅ ( ρ am − ρ g ) 9,81 ⋅ (1050 − 300 ) 5 pia 3 − pia 2 l 3 = = ( 222 ,4 − 197 ,6) ⋅ 10 = 338 m g ⋅ ( ρ am − ρ g ) 9,81 ⋅ (1050 − 300 ) ∆ pi1 − pia 3 = ( 262 ,17 − 222 ,4 ) ⋅10 5 = 541 m l 4 = g ⋅ ( ρ am − ρ g ) 9,81 ⋅ (1050 − 300 ) Grafic (3) l 1
=
pia1
34 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
34/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
d) Calculul la presiune exterioara (golire totala) 1 H g = 196 m
2 ρ ni =
1250 kg/m3
ρ ne =
1150 kg/m3
3
Densitatea noroiului din timpul tubarii: ρ ext = ρ ni = 1250 kg/m 3 Densitatea noroiului corespunzator coloanei urmatoare: ρ int = ρ ne = 1150 H g
1
=
ρ ne − ρ am ⋅ H e ρ ne
=
1150 − 1050 1150
⋅ 2250 = 196
kg/m 3
m
La gura sondei pe1 = 0 bar
35 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
35/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
pi1 = 0 bar ∆ pe1 = pe1 − pe 2 = 0 bar
2
In punctual intermediar al coloanei pe 2 = ρ ni ⋅ g ⋅ H g = 1250 ⋅ 9,81 ⋅ 196 = 24,03 ⋅ 10 5 N/m 2 = 24,03 bar pi 2 = 0 bar ∆ pe 2 = pe 2 − pi 2 = 24,03 − 0 = 24,04 bar
3
La siul coloanei 5 2 pe 3 = ρ ni ⋅ g ⋅ H i = 1250 ⋅ 9,81 ⋅ 1660 = 203,55 ⋅ 10 N/m = 203,55 bar = ρ ne ⋅ g ⋅ ( H i − H g ) = 1150 ⋅ 9,81 ⋅ (1660 − 196) = 165,16 ⋅ 105 N/m 2 = 165,16 bar ∆ pe 3 = pe 3 − pi 3 = 203 ,55 −165 ,16 = 38,39 bar pea > ∆pe3 ⇒ profilul calculate se verifica la presiune exterioara
pi 3
Verificare la tractiune G1
= q1 ⋅ l 1 ⋅ g = 60,27 ⋅ 443 ⋅ 9,81 = 261923 N = 261,92 kN G1
< F sna =1217
,71 kN
Trecerea de la compresiune la tractiune provocata de flotabilitate are loc la adancimea: H 0
= H i (1 −
ρ ni 1250 ) = 1660 ⋅ (1 − ) = 1396 m ρ o 7850
ρ 1250 = G1 1 − ni − ρ ni ⋅ g ⋅ ( H i − l 1 ) ⋅ A1 = 261,92 1 − − 1250 ⋅ 9,81⋅ (1660 − 443) ⋅ 73,79 ⋅10−4 ⋅10−3 = 110 kN 7850 ρ o 2 F ax − F ax pcor = pea + 1 − 3 2 ⋅ A ⋅ R p 0, 2 2 ⋅ A ⋅ R p 0, 2 −110 ⋅10 110 ⋅10 = 101,81 bar pcor = 103 ,8 + 1 − 3 − − 2 ⋅ 73 , 79 ⋅ 10 − 379 , 21 ⋅ 10 2 ⋅ 73 , 79 ⋅ 10 − 379 , 21 ⋅ 10
F ax1
3
4
pcor
2
3
6
4
6
> peH =541 = ρ ni ⋅ g ⋅ l 4 = 1250 ⋅ 9,81 ⋅ 541 = 66,43 ⋅105 N/m 2 = 66,34 bar
n
Gcol
= ∑ qi ⋅ l i ⋅ g = q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g + q4 ⋅ l 4 ⋅ g = i =1
= 60,27 ⋅ 443 ⋅ 9,81 + 67,71 ⋅ 338 ⋅ 9,81 + 75,90 ⋅ 338 ⋅ 9,81 + 75,90 ⋅ 541 ⋅ 9,81 = 1364293 N = 1364 Gcol
< F sa 4 = 2328 ,57
kN
kN
⇒ intreaga coloana rezista la tractiune
36 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
36/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Grafic (4)
37 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
37/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
4 .3
S ta bi li re a
p ro fi le lo r
c ol oa ne i
de
e xp lo at ar e
ţi nâ nd se am a d e so li ci tă ril e c omb in at e la t ra cţ iu ne şi presiune exterioară (golire totală)
la
Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm Adancimea coloanei de exploatare: H e = 2250 m Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ρ ne=1250 kg/m3 3 Densitatea gazelor: ρ g= 300 kg/m Densitatea apei mineralizate: ρ am=1050 kg/m3 a) Presiunea din pori
H 3
ρ ne=1250 kg/m
p pe 2
= ρ ne ⋅ g ⋅ H = 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 2250 = 253 ,83 ⋅10 5 N/m 2 = 253,83 bar
38 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
38/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
b) Calculul la presiune interioara(sonda inchisa si plina cu gaz) pc
1 3
ρ am=1050 kg/m
2
La gura sondei pi1 = pc = p pe − ρ g ⋅ g ⋅ H = 253 ,83 − 300 ⋅ 9,81 ⋅ 2250 = 187 ,61 ⋅ 10 5 N/m 2 = 187,61 bar pe1 = 0 bar ∆ pe1 = pi1 − pe1 = 187 ,61 bar 1
3
La siul coloanei de ancoraj pe 2
= ρ am ⋅ g ⋅ H = 1050 ⋅ 9,81 ⋅ 2250 = 231,76 ⋅ 105 N/m 2 = 231,76 bar pi 2
=
p pe
= 253 ,83 bar
∆ pi 2 = pi1 − pe 2 = 253 ,81 − 231 ,76 = 22 ,071 bar = ∆pisiu Di
[in]
7
t [mm] 5,87 6,91
q Fil et [kg/m] H 40 S 25,30 H 40 S 29,76
A [cm2] 31,70 37,09
[bar] [bar] [bar] 159 127,2 100 256 204,8 137
6,91
J 55
S
29,76
37,09
258
206,4
157
8,05
J 55
S
34,23
42,92
301
240,8
225
9,19
J 55
S
23,69
48,67
343
274,4
298
Otel
psp
∆ pi1 =176
A = π ⋅ t ⋅ ( Di
pia
pt
pea
F sn
F sa
[bar] 95,23 130,4 7 149,5 2 214,2 8 283,8
[kN] 543 783
[kN] 310,28 447,42
1041
594,85
1263
721,71
1486
849,14
,61 bar
∆ pi 2 = 22 ,07 bar
− t ) = π ⋅ 0,805 ⋅ (17,78 − 0,805) = 42,92 cm2 p sp
= 159 = 127 ,2 bar
pia
=
c sp
= 1,25
pea ct F sa
csp
c sp
1,25
= pt = 100 = 95,23 bar ct
1,05
= 1,05 =
F sa c sn
=
2
= 1217 ,71 kN
1,75
= 1,75
39 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
39/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
pia1 − ∆ pi 2
= (127 ,8 − 22,07 ) ⋅10 = 1428 m g ⋅ ( ρ am − ρ g ) 9,81 ⋅ (1050 − 300 ) 5
l 1
=
l 2
5 = ∆ pi1 − pia1 = (187 ,61 − 127 ,2 ) ⋅10 = 822 m g ⋅ ( ρ am − ρ g ) 9,81 ⋅ (1050 − 300 )
Grafic (5)
40 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
40/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
c) Calculul la presiune exterioara (cazul golirii totale) 1 ρ ne =
1150 kg/m3
ρi = 0
2
1
La gura sondei pe1 = 0 bar pi1 = 0 bar
∆ p = p − p = 0 bar e1
4
e1
e2
La siul coloanei de ancoraj pe 2
= ρ ne ⋅ g ⋅ H = 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 2250 = 253,83 ⋅ 105 N/m 2 = 253,83 bar pi 2 = 0 bar ∆ pi 2 = pe 2 − pi 2 = 253 ,83 − 0 = 253 ,83 bar p ea
= 283 ,8 bar > pesiu = 253 ,83 bar 5
l 1
,28) ⋅ 10 = 351 m = p g ⋅− ρ ∆ne p = ( 253,83 − 214 9,81 ⋅1150 esiu
e2
41 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
41/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
l 2
= pea 2 − pea 3 = ( 214 ,28 − 149 ,52 ) ⋅10 = 574 m g ⋅ ρ ne 9,81 ⋅ 1150
l 3
= pea 3 − pea 4 = (149 ,52 − 130 ,47 ) ⋅10 = 169 m g ⋅ ρ ne 9,81 ⋅ 1150
l 4
= pea 4 − pea 5 = (130 ,47 − 95,23) ⋅10 = 312 m g ⋅ ρ ne 9,81 ⋅1150
5
5
5
l 5
=
pea 5
−0
g ⋅ ρ ne
=(
95,23 − 0 ) ⋅ 105 9,81 ⋅ 1150
= 844 m
Grafic (6)
42 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
42/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
d) Calculul la solicitari combinate - presiune exterioara (golire totala) si tractiune •
Tronsonul 1
∆ pesiu = ρ ne ⋅ g ⋅ H = 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 2250 = 253,83 ⋅ 105 N/m 2 = 253,83 bar p ea = 283 ,8 bar > pesiu = 253 ,83 bar t 1 = 9,19 mm otel J 55 t 2 = 8,05 mm otel J 55 pea2 = 214,28 bar F sa2 = 721,71 kN 214 ,28 ⋅ 105 p = 1899 m H 2 = ea 2 = ρ n ⋅ g 1150 ⋅ 9,81 Trecerea de la compresiune la tractiune are loc la adancimea: H 0
ρ 1150 = H ⋅ 1 − ne = 2250 ⋅ 1 − = 1920 m 7850 ρ o
Burlanele din primul tronson sunt solicitate la tractiune pe distanta: h = H 0
l 1
− H 2 = 1920 −1899 = 21 m
= H − H 2 = 2250 − 1899 = 351 m
Forta de tractiune la adancimea H 2 = 1899 m se calculeaza cu formula:
43 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
43/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
ρ 1150 = q ⋅ l 1 ⋅ g ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 2 ⋅ A2 = 38,69 ⋅ 351 ⋅ 9,81 ⋅ 1 − − 1150 ⋅ 9,81 ⋅1899 ⋅ 42,92 ⋅ 10 −4 = ρ 7850 o = 21755 N = 21,75 kN Presiunea admisibila corectata a burlanelor cu grosimea de perete t = 8,05 mm, otel J 55 la adancimea H 2 = 1899 m este:
F ax
pcor 2
pcor 2
F = pea − ax + 2 ⋅ A2 ⋅ R p 0, 2
2
F ax 1 − 3 2 ⋅ A2 ⋅ R p 0, 2
− 21,75 ⋅10 3 = 214 ,28 + 2 ⋅ 42 ,92 ⋅10 −4 − 379 ,21 ⋅10 6 pcor 2
2
3 21,75 ⋅10 1 − 3 2 ⋅ 42,92 ⋅10 −4 − 379 ,21 ⋅10 6
= 212 ,83 bar <
p ea 2
= 212 ,83 bar
= 214 ,28 bar
Se recalculeaza adancimea de tubare a burlanelor cu grosimea de perete t = 8,05 mm, otel J 55. Recalculare 1 H 2 rec
=
= 212 ,73 ⋅10 = 1886 m ρ n ⋅ g 1150 ⋅ 9,81 5
pcor 2
= H − H 2rec = 2250 −1886 = 364 m ρ 1150 F axrec = q ⋅ l 1rec ⋅ g ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 2 rec ⋅ A2 = 38,69 ⋅ 364 ⋅ 9,81 ⋅ 1 − − 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 1886 ⋅ 42,92 ⋅ 10 −4 = ρ 7850 o = 26595 N = 26,59 kN 2 − F ax F ax + 1−3 pcor 2 rec = pea 2 ⋅ A2 ⋅ R p 0, 2 2 ⋅ A2 ⋅ R p 0, 2 2 3 26 ,59 ⋅10 − 26,59 ⋅10 3 = 212 ,54 bar pcor 2rec = 214 ,28 + 1 − 3 6 6 −4 −4 2 ⋅ 42 , 92 ⋅ 10 − 379 , 21 ⋅ 10 2 ⋅ 42 , 92 ⋅ 10 − 379 , 21 ⋅ 10 l 1rec
pcor 2 rec
= 212 ,54 bar <
p cor 2
H 2recrec
= pcor rec = 212 ,54 ⋅10 = 1883 m ρ n ⋅ g 1150 ⋅ 9,81
= 212 ,83 bar
Recalculare 2 5
l
2
= H − H
1recrec
= 2250 −1883 = 367 m 1150 = 38,69 ⋅ 367 ⋅ 9,81 ⋅ 1 − 7850
2 recrec
= q ⋅ l 1recrec ⋅ g ⋅ 1 − ρ ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 2 recrec ⋅ A2 −1150 ⋅ 9,81 ⋅1883 ⋅ 42,92 ⋅10 −4 = ρ o = 27713 N = 27,71 kN 2 − F ax F ax pcor 2 recrec = pea + 1 − 3 ⋅ A ⋅ R ⋅ A ⋅ R 2 2 2 p 0 , 2 2 p 0 , 2 − 27 ,71 ⋅10 27 ,71 ⋅10 = 212 ,43 bar pcor recrec = 214 ,28 + 1 − 3 − − 2 ⋅ 42,92 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 2 ⋅ 42,92 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10
F axrecrec
3
2
4
p cor 2 recrec
2
3
6
= 212 , 43 bar <
4
p cor 2 rec
6
= 212 ,54 bar
Recalculare 3
44 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
44/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
⋅ 5 = 212 ,43 10 = 1882 m ρ n ⋅ g 1150 ⋅ 9,81 l 1recrecrec = H − H 2 recrecrec = 2250 −1882 = 368 m 1150 ⋅ g ⋅ 1 − ρ ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 2 recrecrec ⋅ A2 = 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 ⋅ 1 − −1150 ⋅ 9,81 ⋅1882 ⋅ 42,92 ⋅1 7850 ρ o H 2recrecrec
F axrecrecre c
= q ⋅ l 1recrecrec
= 28085 N = 28,08
pcor 2recrec
kN pcor 2 recrecrec
pcor 2recrecrec
=
= pea − F ax + 2 ⋅ A2 ⋅ R p 0,2
− 28,08 ⋅10 3 = 214 ,28 + 2 ⋅ 42,92 ⋅10 −4 − 379 ,21 ⋅10 6 p cor 2 recrecrec
= 212 , 43 bar ≥
2
F ax 1 − 3 2 ⋅ A2 ⋅ R p 0, 2
2
3 28,08 ⋅10 1 − 3 2 ⋅ 42 ,92 ⋅10 −4 − 379 ,21 ⋅10 6
p cor 2 recrec
= 212
= 212 ,43 bar
,43 bar
Lungimea tronsonului 1 este: l1 = 368 m iar H 2 = 1882 m Se verifica tronsonul 1 la presiune interioara pc = 187,61 bar
∆ piH =1882 m = pc − ρ g ⋅ g ⋅ H 2 − ρ am ⋅ g ⋅ H 2 = 187,61⋅105 − 300 ⋅ 9,81⋅1882 −1150 ⋅ 9,81⋅1882 = 49,15 ⋅105 N/m 2 pia 2 = 127 ,2 bar > ∆ p iH = 49,15 bar ⇒ tronsonul rezista la presiune interioara 2
2
Verificare la tractiune a tronsonului 1
= q1 ⋅ l 1 ⋅ g = 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81⋅ 10−3 = 139,67 kN = 721 ,71 kN > G = 139 ,67 kN ⇒ tronsonul rezista la tractiune G1
F sa 2 •
1
Tronsonul 2 t 2 = 8,05 mm otel J 55 t 3 = 6,91 mm otel J 55 pea3 = 149,52 bar pia3 = 206,4 bar F sa3 = 594,58 kN H 3
l 2
=
pea3 ρ n
⋅ g
=
149 ,52 ⋅ 105 1150 ⋅ 9,81
= 1325 m
= H − l 1 − H 3 = 2250 − 368 − 1325 = 557 m
Forta de tractiune la adancimea H 3 = 1325 m se calculeaza cu formula:
ρ 1150 = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 3 ⋅ A3 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 557 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − − 7850 ρ o −1150 ⋅ 9,81⋅ 37,09 ⋅1325 ⋅10 −4 = 262982 N = 262,98kN 2 − F ax pcor 3 = pea 3 + 1 − 3 F ax 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2
F ax
45 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
45/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
pcor 3
− 262 ,98 ⋅10 3 = 149 ,52 + 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 −4 − 379 ,21 ⋅10 6 p cor 3
2
3 262 ,98 ⋅10 6 −4 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10
1 − 3
=133 ,56 bar <
p ea 3
= 133 ,56 bar
=149 ,52 bar
Recalculare 1 H 3 rec
=
= 133 ,56 ⋅10 = 1184 m 1150 ⋅ 9,81 ρ n ⋅ g 5
pcor 3
= H − l 1 − H 3rec = 2250 − 368 −1184 = 698 m ρ 1150 F ax = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 3rec ⋅ A3 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 698 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − − 7850 ρ o − 1150 ⋅ 9,81⋅ 37,09 ⋅10−4 ⋅1184 = 30390 N = 303,39kN 2 − F ax F ax + 1 − 3 pcor 3rec = pea 3 p 0 , 2 3 p 0 , 2 2 ⋅ A ⋅ R 2 ⋅ A ⋅ R 2 3 3 − 303 ,39 ⋅10 303 ,39 ⋅10 = 130 ,46 bar pcor 3rec = 149 ,52 + 1 − 3 −4 6 −4 6 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 l 2 rec
p cor 3rec
=130 , 46 bar <
p cor 2
=133 ,56 bar
Recalculare 2 H 3rec 2
=
pcor 3rec
ρ n ⋅ g
=
130 ,46 ⋅10 5 1150 ⋅ 9,81
= 1159
m
= H − l 1 − H 3rec 2 = 2250 − 368 −1159 = 723 m ρ 1150 F ax = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q 2 ⋅ l 2 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 3rec2 ⋅ A3 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 723 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − − 7850 ρ o − 1150 ⋅ 9,81⋅ 37,09 ⋅10−4 ⋅1159 = 310550 N = 310,55kN 2 − F ax F ax pcor 3 rec 2 = pea + 1 − 3 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0,2 2 3 3 − 310 ,55 ⋅10 310 ,55 ⋅10 = 130 ,25 bar pcor 3rec 2 = 149 ,52 + 1 − 3 6 6 −4 −4 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 l 2 rec 2
p cor 3rec 2
=130
,25 bar < pcor 2 rec
=130 , 46 bar
Recalculare 3 H 3rec 3
=
pcor 3rec 2
ρ n ⋅ g
=
130 ,25 ⋅10 5 1150 ⋅ 9,81
= 1154
m
= H − l 1 − H 3rec 3 = 2250 − 368 −1154 = 728 m ρ 1150 F ax = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q 2 ⋅ l 2 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 3rec3 ⋅ A3 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 728 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − − ρ o 7850 = 311990 N = 311,99kN − 1150 ⋅ 9,81⋅ 37,09 ⋅10−4 ⋅1154 l 2 rec 3
46 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
46/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
− F ax pcor 3 rec 3 = pea + 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 pcor 3rec 3
− 311,99 ⋅10 3 = 149 ,52 + −4 6 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 p cor 3rec 3
=130
,15 bar
<
2
F ax 1 − 3 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2
2
−4 6 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 311 ,99 ⋅10
1 − 3
pcor 2 rec 2
=130
3
= 130 ,15 bar
,25 bar
Recalculare 4 H 3rec 4
=
pcor 3rec 3
ρ n ⋅ g
=
130 ,15 ⋅10
5
= 1153
1150 ⋅ 9,81
m
= H − l 1 − H 3rec 4 = 2250 − 368 −1153 = 729 m ρ 1150 − F ax = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q 2 ⋅ l 2 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 3rec4 ⋅ A3 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − o ρ 7850 − 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 37,09 ⋅10 −4 ⋅1153 = 312005 N = 312kN 2 − F ax F ax pcor 3 rec 4 = pea + 1 − 3 A R A R 2 ⋅ ⋅ 2 ⋅ ⋅ 3 p 0, 2 3 p 0, 2 2 3 3 − 312 ⋅10 312 ⋅10 = 130 ,15 bar pcor 3rec 3 = 149 ,52 + 1 − 3 −4 6 −4 6 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 2 ⋅ 37 ,09 ⋅10 − 379 ,21 ⋅10 l 2 rec 4
p cor 3rec 4
=130
,15 bar
≥
p cor 2 rec 3
=130
,15 bar
Lungimea tronsonului 2 este: l2 = 729 m iar H 3 = 1153 m Se verifica tronsonul 2 la presiune interioara pc = 187,61 bar
∆ piH =1153m = pc − ρ g ⋅ g ⋅ H 3 − ρ am ⋅ g ⋅ H 3 = 187,61⋅105 − 300 ⋅ 9,81⋅1153 −1150 ⋅ 9,81⋅1153 = 91,46 ⋅105 N/m 2 pia 3 = 206 ,4 bar > ∆ p iH = 91,46 bar ⇒ tronsonul rezista la presiune interioara 3
2
Verificare la tractiune a tronsonului 1
= q ⋅ l ⋅ g + q ⋅ l ⋅ g = 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81⋅10−3 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81⋅10−3 = 286,46 kN 2 1 1 2 2 F sa = 594 ,85 kN > G = 286 ,46 kN ⇒tronsonul rezista la tractiune
G
3
•
2
Tronsonul 3 t 4 = 6,91 mm otel H 40 t 5 = 5,87 mm otel H 40 R p,02 = 2757,9 daN/cm2 = 275,79 N/mm2 pea5 = 95,23 bar pia5 = 127,2 bar F sa5 = 310,28 kN H 4
=
5 pea 5 = 95,23 ⋅10 = 879 m ρ n ⋅ g 1150 ⋅ 9,81
47 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
47/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
l 3
= H − l 1 − l 2 − H 4 = 2250 − 368 − 729 − 879 = 274 m
Forta de tractiune la adancimea H 4 = 879 m se calculeaza cu formula: F ax
ρ = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 4 ⋅ A5 = ρ o
1150 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81 + 29,76 ⋅ 274 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − − 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 31,70 ⋅ 10 −4 ⋅ 879 = 262,98kN 7850 2 − F ax F ax pcor 4 = pea 5 + 1 − 3 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0,2 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0,2 − 386 ,55 ⋅10 386 ,55 ⋅10 = 66,91 bar pcor = 95,23 1 3 + − − − 2 31 , 70 10 275 , 79 10 2 31 , 70 10 275 , 79 10 ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ⋅ − ⋅ 3
4
4
6
p cor 4
2
3
4
= 66 ,91 bar <
pea 5
6
= 95 , 23 bar
Recalculare 1 H 4 rec
=
5 pcor 4 = 66,91 ⋅10 = 593 m ρ n ⋅ g 1150 ⋅ 9,81
= H − l 1 − l 2 − H 4 rec = 2250 − 368 − 729 − 593 = 560 m ρ F ax = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 4 rec ⋅ A5 = ρ o 1150 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81 + 29,76 ⋅ 560 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − −1150 ⋅ 9,81 ⋅ 31,70 ⋅10 −4 ⋅ 593 = 457,82kN 7850 l 3
pcor 4 rec
pcor 4 rec
− F ax + = pea 5 2 ⋅ A ⋅ R 3 p 0, 2
− 457 ,82 ⋅10 3 = 95,23 + 2 ⋅ 31,70 ⋅10 −4 − 275 ,79 ⋅10 6 p cor 4 rec
= 59 ,23 bar <
2 F ax 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2
1 − 3
2
3 457 ,82 ⋅10 6 −4 2 ⋅ 31,70 ⋅10 − 275 ,79 ⋅10
1 − 3
p cor 4
= 59,23 bar
= 66 ,91 bar
Recalculare 2 5
H 4 rec 2 l 3
rec = p ρ cor ⋅4 g n
59,23 ⋅10 = 1150 ⋅ 9,81
= 525 m
= H − l 1 − l 2 − H 4rec 2 = 2250 − 368 − 729 − 525 = 628 m
ρ = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q 2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 4rec 2 ⋅ A5 = ρ o 1150 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81 + 29,76 ⋅ 628 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − − 1150 ⋅ 9,81 ⋅ 31,70 ⋅10 −4 ⋅ 525 = 474,76kN 7850 2 − F ax F ax pcor 4 rec 2 = pea 5 + 1 − 3 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2
F ax
48 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
48/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
− 474 ,76 ⋅10 3 = 95,23 + 2 ⋅ 31,70 ⋅10 −4 − 275 ,79 ⋅10 6
pcor 4rec
p cor 4 rec 2
= 58 ,18 bar <
2
3 474 ,76 ⋅10 −4 6 2 ⋅ 31,70 ⋅10 − 275 ,79 ⋅10
1 − 3
pcor 4 rec
= 58,18 bar
= 59 , 23 bar
Recalculare 3 H 4 rec 3 l 3
= pcor
= 58 ,18 ⋅10 = 515 m 1150 ⋅ 9,81 5
4 rec 2
ρ n ⋅ g
= H − l 1 − l 2 − H 4rec 3 = 2250 − 368 − 729 − 515 = 638 m
ρ = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 4 rec3 ⋅ A5 = ρ o 1150 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81 + 29,76 ⋅ 638 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − −1150 ⋅ 9,81 ⋅ 31,70 ⋅10 −4 ⋅ 515 = 486,98kN 7850 2 pcor 4 rec 3 = pea 5 F ax 1 3 F ax 2 ⋅ A−3 ⋅ R p 0, 2 + − 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 − 486 ,82 ⋅10 486 ,82 ⋅10 = 56,89 bar pcor rec = 95,23 + 1 − 3 − − 2 ⋅ 31,70 ⋅10 − 275 ,79 ⋅10 2 ⋅ 31,70 ⋅10 − 275 ,79 ⋅10
F ax
3
4
2
4
p cor 4 rec 3
2
3
6
= 56 ,89 bar <
4
p cor 4 rec 2
6
= 58 ,18 bar
Recalculare 4 56,89 ⋅10
pcor 4rec 3
5
= ρ n ⋅ g = 1150 ⋅ 9,81 = 504 m l = H − l − l − H rec = 2250 − 368 − 729 − 504 = 649 m ρ F ax = ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q 2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g ) ⋅ 1 − ne − ρ ne ⋅ g ⋅ H 4rec 4 ⋅ A5 = ρ o 1150 = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81 + 29,76 ⋅ 649 ⋅ 9,81) ⋅ 1 − −1150 ⋅ 9,81 ⋅ 31,70 ⋅10 −4 ⋅ 504 = 489,99kN 7850 2 − F ax F ax pcor 4 rec 4 = pea 5 + 1 − 3 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 2 ⋅ A3 ⋅ R p 0, 2 − 489 ,99 ⋅10 489 ,99 ⋅10 = 57 ,63 bar pcor rec = 95,23 + 1 − 3 2 ⋅ 31,70 ⋅10 − − 275 ,79 ⋅10 2 ⋅ 31,70 ⋅10 − − 275 ,79 ⋅10 H 4rec 4
3
1
2
4
4
3
4
4
4
p cor 4 rec 4
= 57 ,63 bar ≥
2
3
6
4
p cor 4 rec 3
6
= 56 ,89 bar
Lungimea tronsonului 3 este: l3 = 649 m iar H 4 = 504 m Se verifica tronsonul 32 la presiune interioara pc = 187,61 bar
∆ piH =504m = pc − ρ g ⋅ g ⋅ H 4 − ρ am ⋅ g ⋅ H 4 = 187,61⋅105 − 300 ⋅ 9,81⋅ 504 −1150 ⋅ 9,81⋅ 504 = 115,91⋅105 N/m 2 = pia 5 = 127 ,2 bar > ∆ p iH = 115 ,91 bar ⇒ tronsonul rezista la presiune interioara 3
3
Verificare la tractiune a tronsonului 1 49 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
49/72
5/6/2018
G2
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
= q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g = ( 38,69 ⋅ 368 ⋅ 9,81 + 34,23 ⋅ 729 ⋅ 9,81 + 25,30 ⋅ 649 ⋅ 9,81) ⋅10 −3 = 309,57 kN F sa = 310 ,28 kN > G = 309 ,57 kN ⇒tronsonul rezista la tractiune 5
•
2
Tronsonul 4 t 4 = 6,91 mm otel H 40 R p,02 = 2757,9 daN/cm2 = 275,79 N/mm2 n
F sa 4
= ∑ q1 ⋅ l 1 ⋅ g i =1
l 4
=
F sa 4
− ( q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g ) F sa4 − F sa3 ( 594,85 − 447,42) ⋅103 = = = 505 m q4 ⋅ g q4 ⋅ g 29,76 ⋅ 9,81 H =
n
∑ l = l + l + l + l = 2250 m i
1
2
3
4
i =1
2250
= l 1 + l 2 + l 3 + l 4 ⇒ l 4 = 2250 − 368 − 729 − 649 = 504
m
Greutatea coloanei Gcol = q1 ⋅ l 1 ⋅ g + q2 ⋅ l 2 ⋅ g + q3 ⋅ l 3 ⋅ g + q4 ⋅ l 4 ⋅ g = F sa 4 + q4 ⋅ l 4 ⋅ g = 447 ,42 + 29,76 ⋅ 504 ⋅ 9,81 ⋅10 −3 = 594,59 kN Gcol = 594 ,56 kN < Fsa3 = 594 ,85 kN ⇒ tronsonul rezista la tractiune
Grafic (7)
50 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
50/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Capitolul 5. – CIMENTAREA COLOANELOR 5.1 Stabilirea metodei de cimentare
alege prin metoda cu doaua dopuri. maiseparatoare raspandita metosa.Se Pasta decimentarea ciment se pompeaza prinprimara interiorul coloanei, intre Este douacea dopuri de cauciuc, iar dupa pasta se pompeaza fluid de foraj, un volum egal cu interiorul coloanei de la suprafata panala niplul cu valva de retinere montat in apropierea siului. In acest mod pasta trece pe la siul coloanei si urca pana la inaltimea dorita. Primul dop are o membrana care se sparge in mometul cand ajunge pe niplul cu valva, la o diferenta de presiune de 15 – 20 bar, permitand sa treaca pasta de ciment mai departe. Cel de-al doilea dop este masiv, cand el se suprapune peste primul, cimentarea este terminata. Pentru a separa pasta de ciment de noroi in spatiul inelar si a mair gradul de dezlocuire, de obicei, inaintea pastei se pompeaza si un diop separator de fluid. Deoarece pasta de ciment are densitatea mai amre decat a noroiului de refulare, ea tinde coloana. este impiedicat valva siului si deniplul cea a cu niplului montatsacurevina doua,intrei burlaneFenomenul mai sus. Uneori, la inaltimidemici de cimentare, valva este inlocuit cu un simplu inel de retinere a dopurilor separatoare, numit si placa orpitoare. 51 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
51/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Im ambele variante, in coloana ramane o oarecare cantitate de pasta, de la siu pana la niplu sa inel. Daca, eventual, primul dop lasa pe suprafata burlanelor un film de noroi care este sters de dopul masiv, atunci un anumit volum de pasta va fi contaminat, dar el va ramane deasupra siului in loc sa treaca in pstele coloanei si sa compromita cimentarea din zona restectiva. Cand forajul continua, dopurile, valva niplului de retinere, cimentul aflat dedesuptul ei, in interiorul coloanei si sabotul coloanei cu valva lui sunt frezate cu o sapa cu role. pasteideprin interiorul coloanei si nu sptiul inelarvolumul are urmatoarele ratiuni: Pomparea deoarece gaura sonda este mai mult sau amidirect putininneuniforma, spatiului inelar nu poate fi stabilit de cat cu aproximatie, in timp ce volumul coloanei se determina destul de precis; pompand pasta prin interiorul coloanei se cunoaste exact momentul cad ea a ajuns in zona ce ne intereseaza de la siu in sus. Totodata, in vecinatatea siului, unde cerintele de etansare si rezistenta sunt mai severe, pasta pompata prin interior va fi mai putin contaminata decat atunci cand s-ar pompa direct prin spatiul inelar, unde nu exista posibilitatea de izolare cu dopuri separatoare. In plus, noroiul, avand densitatea mai mica decat a apstei de ciment, este mai usor de dezlocuit de jos in sus; la dezlocuierea de sus in jos, cresc posibilitatiule de canalizare a pastei si de amestecare cu noroiul. Cimentarea normala are totusi doua dezavantaje: - durata operatiei este mare; - presiunea de pompare la sfarsitul cimentarii este mai ridicata din cauza diferentei de densitate pasta – noroi de refulare. Adeseori se folosesc doua tipuri de pasta: - in zona inferioara, unde este nevoie de rezistenta ridicata, o pasta de ciment fara alte adaosuri - mai sus o pasta de umplutura, cu densitate mai redusa care sa asigure doar o buna etansare, se reduce in astfel fel, presiunea asupra stratelor izolate.
52 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
52/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
53 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
53/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
5.2 Cimentarea coloanei de ancoraj
H Di
h D g
-diametrul interior al coloanei de ancoraj Di
= D − 2 ⋅ t med = 406 ,4 − 2 ⋅11,13 = 384 ,12
mm
a) Adancimea de cimentare H c = H a
= 300 m
b) Densitatea pastei de ciment ρ p
= 1800
kg/m
3
c) Volumul pastei de ciment V p= A si ⋅ H c
+ Ai ⋅ h = π ( D g − D ) ⋅ H c + π ( Di ) ⋅ h = π (k cav ⋅ D sa − D ) ⋅ H c + π ( Di ) ⋅ h = 2
2
2
4
4
2
4
= π ⋅ (1,2 ⋅ 0,508 − 0,4064 ) ⋅ 300 + π ⋅ 0,38414 ⋅ 20 = 36,36 m 2
2
2
4
unde:
2
2
4
3
4
Hc – adincimea coloanei de ancoraj Dsa - diametrul sapei de la ancoraj Di – dimetrul interior al burlanului de la coloana de ancoraj D - diametrul nominal al burlanului de la coloana de ancoraj h- oglinda de ciment h=20 m k cav – coeficient de cavernometrie. d) Volumul fluidului de refulare π π 2 V n = A ⋅ ( H − h ) = ⋅ Di ⋅ ( H a − h) = ⋅ 0,38414 2 ⋅ ( 300 − 20) = 32,45 m3 4
4
e) Cantitatile de materiale - pasta de ciment are doi componenţi (apa+ciment) 3 ρ p ∈[1750 ... 1800 ]kg/m - cantitatile unitare
v + v = 1m p v 1−= v ⇒ v ρ v ρ 1ρ 1 v ρ v ρ 1ρ ⋅ + ⋅ ⋅= ( − ) ⋅ + ⋅ ⋅= 3
a c
c
a c
a a c c p c c c c c p 54
http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
54/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
vc
=
− ρ a 1800 − 1000 = = 0,37 [m 3 ciment/ m 3 pasta ciment ] ρ c − ρ a 3150 − 1000
ρ pc
va
unde:
= 1 − vc = 1 − 0,37 = 0,67
m 3 apa/m 3 pasta ciment
ρ p c = 1 8 0 0k g / m3 3 ρ a = 1 0 0 0k g / m ρ = 3 1 5 0k g / m3 c mc
= vc ⋅ ρ c = 0,37 ⋅ 3150 = 1165,5
kg ciment /1 m 3 pasta ciment
- cantitatile totale M c
= m c ⋅ V p =1165
V a
,6 ⋅ 36 ,36
= 42377
kg ciment
= va ⋅V p = 0,63 ⋅ 35,36 = 22 ,70
= 42,37
tone ciment
3
m apa
f) Numarul de autocontainere N ac
=
M c M autocont
= 42,37 = 3,53 => N ac = 4 autocontainere 11 M ac = 10 t ... 12 t Se alege M ac = 11 tone
g) Numarul de agredate de cimentare N ag
=
N ac 2
4
= = 2 agregate 2
h) Presiunea de pompare p p
pc pd
= p c +
p d
=19 ,6 +17 ,65 = 37,25
bar
= 0,012 ⋅ H a +10 = 0,012 ⋅ 300 +16 = 19,6 bar
= ρ pc ⋅ g ⋅ H a + ρ nr ⋅ g ⋅ H a = 1800 ⋅ 9,81 ⋅ 300 +1200 ⋅ 9,81 ⋅ 300 = 17 ,65 bar
unde: presiunea de circulaţie
p c
−
p d
−
presiuena datorită diferentei de densitate
55 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
55/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
V icol
π
π
= Ai ⋅ H a = ⋅ Di 2 ⋅ H a = ⋅ 0,38414 2 ⋅ 300 = 34,76 m3 4
V p
4
= 50 ,96
m3
>V icol = 34 ,76
m3
Algoritmul trasarii graficului a) Incepe pomparea pastei de ciment
p = 0 b a r d 1 p p1 = pc = 1 ,69 b a⇒ r p u n1 dc cet uo lo r (d0 1o; 9n) V = 0 m3 p b) Pasta de ciment ajunge la siu p p 2 pd 2
= p c +
p d 2
=19 ,6 −17 ,65 =1,95 bar
= ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ hd 2 = ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ H c = (1200 −1800 ) ⋅ 9,81 ⋅ 300 = 17 ,65 bar pc = 0,012 ⋅ H a + 16 = 0,012 ⋅ 300 + 16 = 19 ,6 bar V 2
= V icol = 34 ,76 m
Punctul 2 este de coordonate
V icol ; p pa
3
, adica
(34 ,76 ; 1,95 )
c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment p p 3
= pc + pd 3 = pc + ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ ( H c − x ) = 19,6 + (1200 − 1800 ) ⋅ 9,81 ⋅ ( 300 − 14 ) ⋅ 10−5 = 2,76 bar V p
x =
V p
− Ai ⋅ H a A si
=
V p
= Ai ⋅ H a + A si ⋅ x
π
− ⋅ Di2 ⋅ H a 4
π 4
=
36,36 −
π 4
⋅ 0,384142 ⋅ 300
π 1,2 0,5082 4 ⋅( ⋅
⋅ ( D g − D)
= 14 m
− 0,4064 2 )
unde: = k cav ⋅ D s2 k cav = 1,2
D g
Punctul 3 este de coordonate
V3
=V p ;
p d 3 ) , adica (36 ,36 ; 2,76 )
d) Sfarsitul operatiei de cimentare p p 4
= pc + pd 4 = pc + ( ρ p − ρ n ) ⋅ g ⋅ hd 4 = pc + ( ρ p − ρ n ) ⋅ g ⋅ ( H c − h) = 19,6 + (1800 − 1200) ⋅ 9,81⋅ ( 300 − 20) ⋅ 10−5 = 36, V 4
=V p +V n = 36 ,36 +32 , 45 = 68 ,81
m
3
56 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
56/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Punctul 4 este de coordonate (V 4 ; p d 4 ) , adica
(68 ,81 ; 36 ,08 )
Grafic (8)
57 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
57/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
5.3 Cimentarea coloanei intermediare
-diametrul interior al coloanei intermediare Di
= D − 2 ⋅ t med = 273 ,1 − 2 ⋅10 ,49 = 252 ,12
mm
n
∑t ⋅ l i
t med
=
i =1
H i
i
=
8,89 ⋅ 0,443 + 10,16 ⋅ 0,338 + 11,43 ⋅ 0,338 + 11,43 ⋅ 0,5432 1,660
= 10,49 mm
a) Adancimea de cimentare H c = H i - H 0 +(100...150) m =1660 – 300+140 = 1500 m
b) Densitatea pastei de ciment < ρ p < ρ p max ρ p min = ρ n + (100 ÷ 300 ) kg/m 3 =1150 +100 = 1250 kg/m 3 ρ p max = ρ pfis − 200 kg/m 3 = 1833 − 200 = 1633 kg/m 3 ρ p min
Se alege ρ p = 1400 kg/m 3 p fis = Γ fis ⋅ H fis = ρ pfis ⋅ g ⋅ H fis − ( H i − H c ) + ρ n ⋅ g ⋅ ( H i − H c )
ρ pfis
=
Γ fis ⋅ H fis − ρ n ⋅ g ⋅ ( H i − H c ) = g ⋅ ( H fis − ( H i − H c ) ) H f
1,8 ⋅10
5
10
⋅1460 −1250 ⋅ 9,81⋅ (1660 −1500)
(
9,81⋅ 1460 − (1660 − 1500)
= H i − 200 =1660 − 200 =1460
)
= 1833 kg/m3
m
c) Volumul pastei de ciment V p= Aen ⋅ ( H i
− H a ) + Aet ⋅ [ H c − ( H i − H a ) ] + Ai ⋅ h = π ( D g 2 − D 2 ) ⋅ ( H i − H a ) + π ⋅ ( Dia2 − D 2 ) ⋅ [ H c − ( H i − H a ) ] + 4
4
+ π ( Di 2 ) ⋅ h = π (k cav ⋅ D sa 2 − D 2 ) ⋅ ( H i − H a ) + π ⋅ ( Dia2 − D 2 ) ⋅ [ H c − ( H i − H a ) ] + π ( Di 2 ) ⋅ h = 4
4
4
4
= π ⋅ (1,2 ⋅ 0,346 2 − 0,2731 2 ) ⋅ (1660 − 300 ) + π ⋅ ( 0,38418 2 − 0,2731 2 ) ⋅ [1500 − (1660 − 300 ) ] + π ⋅ 0,25212 2 ⋅ 20 = 82,89 4
4
4
unde: Ha – adincimea coloanei de ancoraj Hi – adancimea coloanei intermediare diametrulinterior sapei de ancoraj de la coloana de ancoraj Dsai –- dimetrul al la burlanului D - diametrul nominal al burlanului de la coloana de ancoraj h- oglinda de ciment h=20 m 58 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
58/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
k cav – coeficient de cavernometrie. d) Volumul fluidului de refulare
= A ⋅ ( H i − h ) = π ⋅ Di 2 ⋅ ( H i − h) = π ⋅ 0,25212 2 ⋅ (1660 − 20) = 81,87 m 3
V n
4
4
e) Cantitatile de materiale - pasta de ciment are doi componenţi (apa+ciment) ρ p =
[ (1 + m) + (1 + m1 ) ⋅ m0 ] ⋅ ρ a ⋅ ρ c ⋅ ρ x ( ρ a + m ⋅ ρ c ) ⋅ ρ x + ( ρ a + m1 ⋅ ρ x ) ⋅ m0 ⋅ ρ c [
]
ρ p ⋅ ( ρ a + m ⋅ ρ c ) ⋅ ρ x + ρ p ⋅ ( ρ a + m1 ⋅ ρ x ) ⋅ m0 ⋅ ρ c = (1 + m ) + (1 + m1 ) ⋅ m0 ⋅ ρ a ⋅ ρ c ⋅ ρ x
⋅
ρ p ρ x
⋅ ( ρ a + m ⋅ ρ c ) + ρ p ⋅ ρ c ⋅ ( ρ a + m1 ⋅ ρ x ) ⋅ m0 = (1 + m ) ⋅ ρ a ⋅ ρ c ⋅ ρ x + (1 + m1 ) ⋅ m0 ⋅ ρ a ⋅ ρ c ⋅ ρ x
( + m ⋅ ρ ) ⋅ ρ ⋅ ρ − m ⋅ (1 + m ) ⋅ ρ ⋅ ρ ⋅ ρ = (1 + m) ⋅ ρ ⋅ ρ ⋅ ρ − ρ ⋅ ρ ⋅ ( ρ + m ⋅ ρ )
m0 ⋅ ρ a
x
1
p
c
0
a
1
c
x
a
c
x
p
x
a
c
m0 ⋅ ( ρ a + m1 ⋅ ρ x ) ⋅ ρ p ⋅ ρ c − (1 + m1 ) ⋅ ρ a ⋅ ρ c ⋅ ρ x = (1 + m) ⋅ ρ a ⋅ ρ c ⋅ ρ x − ρ p ⋅ ρ x ⋅ ( ρ a + m ⋅ ρ c )
m0
=
(1 + m) ⋅ ρ ⋅ ρ ⋅ ρ − ρ ⋅ ρ ⋅ ( ρ + m ⋅ ρ ) (1 + 0,55) ⋅ 1 ⋅ 3,15 ⋅ 1,75 − (1 + 0,55 ⋅ 3,15) ⋅ 1,4 ⋅ 1,75 = = 0,82 ( ρ + m ⋅ ρ ) ⋅ ρ ⋅ ρ − (1 + m ) ⋅ ρ ⋅ ρ ⋅ ρ (1 + 1,3 ⋅ 1,75) ⋅ 1,4 ⋅ 3,15 − (1 + 1,3) ⋅ 1,4 ⋅ 3,15 ⋅ 1,75 a
a
1
c
x
x
p
p
x
a
c
1
c
a
c
x
- cantitatile unitare m0 =
v x ⋅ ρ x vc ⋅ ρ c
⇒ v x ⋅ ρ x = m0 ⋅ vc ⋅ ρ c ⇒ v x =
v = 1− v − v v + v + v = 1m p v ⋅ ρ + v ⋅ ρ + v ⋅ ρ = 1⋅ ρ ⇒ v ⋅ ρ + 1− v − m ⋅ v ⋅ ρ ⋅ ρ + m ⋅ v ⋅ ρ ⋅ ρ = 1⋅ ρ ρ ρ a
3
a c x
m0 ⋅ vc ⋅ ρ c ρ x
c x
c
0 c c
p c c c
a a c c x x
c
0 c c
a
x
x
p
x
m0 ⋅ vc ⋅ ρ c − + m0 ⋅ ρ a − ρ a = ρ p − ρ a ρ x
vc ⋅ ρ c
vc
=
ρ p − ρ a m ⋅ v ⋅ ρ ρ c − 0 c c + m0 ⋅ ρ a − ρ a ρ x v x
va
=
1400 − 1000 = 0,26 [m 3 ciment/ m 3 pasta cime 3150 ⋅1000 3150 − 0,82 ⋅ + 0,82 ⋅1000 − 1000 1750
= 0,82 ⋅ 0.26 ⋅
3150 1750
= 0,38 [m3 ciment/
= 1 − vc − v x = 1 − 0,26 − 0.38 = 0,36
3
m pasta ciment
]
m 3 apa/m 3 pasta ciment
59 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
59/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
unde:
ρ p = 1 8 0 0k g / 3 3 ρ a = 1 0 0 k0 g /m ρ c = 3 1 5 k0 g / m3 - cantitatile totale = v x ⋅ ρ x ⋅V p = 0,38 ⋅1750 ⋅ 82 .89 = 55124
M x
mc M c
= vc ⋅ ρ c = 0,26 ⋅ 3150 = 819
kg cenusa
3
kg ciment /1 m pasta ciment
= mc ⋅ V = 819 ⋅ 82 ,89 = 67886 p
kg ciment
= 67,88 tone
ciment
3
V a
= va ⋅ V p = 0,36 ⋅ 82,89 = 29,84
m apa
f) Numarul de autocontainere N accenusa N acciment
= =
M x M autocont M c
M autocont
= 55,124 = 5 => N accenusa = 5 autocontainere 11 = 67,88 = 6,17 => N acciment = 7 autocontainere 11 M ac = 10 t ... 12 t Se alege M ac = 11 tone
g) Numarul de agredate de cimentare N ag
=
N accenusa
+ N acciment 2
=
5+7 2
= 6 agregate
h) Presiunea de pompare p p pc p d
= pc + p d = 35 ,92 + 21,48 = 57,4 bar
= 0,012 ⋅ H + i10 = 0,012 ⋅1660 + 16 = 35,92 bar
= ρ pc ⋅ g ⋅ H c + ρ nr ⋅ g ⋅ H c =1400 ⋅ 9,81 ⋅1460 −1250 ⋅ 9,81 ⋅1460 = 21,48 bar
unde: p c p d
presiunea de circulaţie − presiuena datorită diferentei de densitate
−
V icol
= Ai ⋅ H i = π ⋅ Di 2 ⋅ H i = π ⋅ 0,25212 2 ⋅1660 = 82,87 m 3 4 4 V p
= 82 ,89
m3
> V icol = 82 ,87
m3
60 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
60/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Algoritmul trasarii graficului a) Incepe pomparea pastei de ciment
p = 0 b a r d 1 p p1 = pc = 3 ,95 b2 a⇒ r p u n1 dc cet uo lo r ( d0 3o; 5n ) , 3 V p = 0 m b) Pasta de ciment ajunge la siu p p 2 pd 2
= p c +
p d 2
= 35 ,92 − 24 ,42 =11,5 bar
= ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ hd 2 = ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ H i = (1250 −1400 ) ⋅ 9,81 ⋅1660 = −24 ,42 bar pc
= 0,012 ⋅ H i +16 = 0,012 ⋅1660 +16 = 35,92 bar V n
= V icol = 34 ,76 m3
Punctul 2 este de coordonate
V icol ; p p 2
, adica
(82 ,87 ; 11 ,5 )
c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment p p 3
= pc + p d 3 = pc + ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ ( H c − x ) = 35,92 + (1250 −1400 ) ⋅ 9,81 ⋅ (1460 − 0,31) ⋅10 −5 = 14,44 bar V p
x =
V p
− Ai ⋅ H i A si
=
V p
= Ai ⋅ H i + A si ⋅ x
π
− ⋅ Di2 ⋅ H i
π 4
4
⋅ ( D g − D)
=
82,89 −
π 4
π 4
⋅ 0,25212 2 ⋅ 1660
⋅ (1,2 ⋅ 0,34612 − 0,27312 )
= 0,31 m
unde: = k cav ⋅ D s2 k cav = 1,2
D g
Punctul 3 este de coordonate
V3
= V p ;
p d 3 ) , adica (82 ,89 ; 14 , 44 )
d) Sfarsitul operatiei de cimentare p p 4
= pc + pd 4 = pc + ( ρ p − ρ n ) ⋅ g ⋅ hd 4 = pc + ( ρ p − ρ n ) ⋅ g ⋅ ( H c − h) = 35,92 + (1400 − 1250 ) ⋅ 9,81 ⋅ (1460 − 20) ⋅10 −5 = V 4
=V p +V n = 82 ,89 +81,87 =164
,76 m 3
61 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
61/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Punctul 4 este de coordonate (V 4 ; p d 4 ) , adica (164
,76 ; 64 ,17
)
Grafic (9)
62 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
62/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
5.4 Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent
Diim H
H s Di
H c h D
Date initiale De = 7 in = 177,8 mm n
∑ t ⋅ l i
i =1
i
9,19 ⋅ 368 ⋅ 10− 3 + 8,05 ⋅ 729 ⋅ 10− 3 + 6,91 ⋅ 649 ⋅ 10− 3 + 6,91 ⋅ 504 ⋅ 10− 3
t = H e = 2250 ⋅ 10− 3 H = H e = H sd = 2250 m Di = D - 2t = 177,8 - 2·7,65 = 162,5 mm Diim = 10 ¾, H i = 1660 m, h = 20 m, k 1 = k cav = 1,2 H s = 2250 - 200 = 2050 m
= 7.65mm
Гfis = 1,82 bar/ 10 m, ρ ne = 1150 kg/m3 η pn = 20 cP, τ0 = 5 N/m2 H c = H – H i + 200 = 2250 - 1660 + 200 = 790 m 1) Adancimea de cimentare H c = H – H i + 200 = 2250 - 1660 + 200 = 790 m
2) Densitatea pastei de ciment si proprietatile reologice ale pastei < ρ p < ρ p max = ρ n + (100 ÷ 300 ) kg/m 3 = 1150 +150 = 1300 kg/m 3 ρ p min
ρ p min
p fis = Γ fis ⋅ H fis = ρ pfis ⋅ g ⋅ H fis − ( H i − H c ) + ρ n ⋅ g ⋅ ( H i − H c )
1,8 ⋅ 105 ρ pfis
= Γ fis ⋅ H fis − ρ n ⋅ g ⋅ ( H i − H c ) = g ⋅ ( H fis − ( H i − H c ) )
10
⋅ 2050 − 1150 ⋅ 9,81⋅ (2250 − 790) 9,81 ⋅ 2050 − (2250 − 790)
(
)
= 3600kg/m3
63 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
63/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
ρ p max
= ρ pfis − 200 kg/m 3 = 3600 − 200 = 3400 kg/m 3 Se alege ρ p = 1800 kg/m 3
Ciment S2 – RS η p
p
= 316 ,01 ⋅ ρ p − 522 ,85 = 316 ,01 ⋅1,8 − 522 ,85 = 46,54cP ≈ 46 ⋅103 N ⋅ s/m 2
= 213,08 ⋅ ρ p − 370 ,19 = 213 ,08 ⋅1,8 − 370 ,19 = 14 N/m 2
τ o p
Ciment S2 – RS η p
= 900 ⋅ ρ p2 − 3050 ⋅ ρ p + 2602 = 900 ⋅ 1,82 − 3050 ⋅ 1,8 + 2602 = 28 ⋅103 N ⋅ s/m 2 τ o
= 146 ,44 ⋅ ρ p − 244 ,54 = 146 ,44 ⋅1,8 − 244 ,54 = 19 N/m 2
p
3) Volumul pastei de ciment π
2
π
2
2
2
V p= Aen ⋅ ( H − H i ) + Aet ⋅ [ H c
− ( H − H i ) ] + Ai ⋅ h = 4 D g − D ⋅ ( H − H i ) + 4 ⋅ ( Diim − D ) ⋅ [ H c − ( H − H i ) ] + ( 2 ) π π π 2 2 2 2 + ( Di ) ⋅ h = (k cav ⋅ D se − D ) ⋅ ( H − H i ) + ⋅ ( Diim − D ) ⋅ [ H c − ( H − H i ) ] + π ( Di 2 ) ⋅ h = 4
4
4
4
= ⋅ (1,2 ⋅ 0,2445 2 − 0,1778 2 ) ⋅ ( 2250 −1660 ) + ⋅ ( 0,25212 2 − 0,1778 2 ) ⋅ [ 790 − ( 2250 −1660 ) ] + π ⋅ 0,1625 2 ⋅ 20 = 24, π
π
4
4
4
4) Cantitatile de materiale - cantitatile unitare
v a + vc = 1m p3 c va 1−= vc
⇒ v ⋅ ρ + v ⋅ ρ 1⋅= ρ (1− v ) ⋅ ρ + v ⋅ ρ 1⋅= ρ
a a c c p c c c c c p
vc
=
ρ pc
− ρ a
ρ
ρ
c
va
=
1800 3150
− 1000 = 0,37 [m 3 ciment/ m 3 pasta ciment ] 1000
a
− − = 1 − vc = 1 − 0,37 = 0,63
3
3
m apa/m pasta ciment
unde:
ρ p c = 1 8 0 0k g / m3 3 ρ a = 1 0 0 k0 g / m 3 ρ c = 3 1 5 k0 g /m mc
= vc ⋅ ρ c = 0,37 ⋅ 3150 = 1165,5
kg ciment /1 m 3 pasta ciment
64 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
64/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
- cantitatile totale k 2 M c
= 1,05 coeficientul de pierdere de ciment
= k 2 ⋅ mc ⋅ V p =1,05 ⋅1165
,6 ⋅ 24 ,02
= 29395
kg ciment
= 29,39
= k 2 ⋅ va ⋅V p = 1,05 ⋅ 0,63 ⋅ 24 ,02 = 15 ,89 m
V a
3
tone ciment
apa
5) Numarul de autocontainere Numarul de autocontainere N ac
M c
=
=
M autocont
29,39 11
= 2,67 => N ac = 3 autocontainere
M ac = 10 t ... 12 t Se alege M ac = 11 tone
6) Volumul dopului separator cu o inaltime in spatiul inelar de 200 m
= Aet ⋅ hs = 0,025 ⋅ 200 = 5 m 3 = Aen ⋅ hs = 0,031 ⋅ 200 = 6,2 m 3
V s V s Aet = Aen
=
π
4
π
4
2 ⋅ ( Diim − D 2 ) = π ⋅ (0,25212 2 − 0,1778 2 ) = 0,025 m 2
4
⋅ ( D g 2 − D 2 ) =
π
4
⋅ (1,2 ⋅ 0,2445 2 − 0,1778 2 ) = 0,031m 2
= 1150 kg/m 3 < ρ s < ρ p = 1800 kg/m 3 Se alege ρ s = 1600 kg/m 3
ρ n
η p
s
= 25 ⋅ 103 N ⋅ s/m 2 ,
τ os
= 2 N/m2
7) Fluid de refulare coeficientul de pierdere de ciment V nr = k 3 ⋅ Ai ⋅ ( H − h ) = 1,03 ⋅ 0.02 ⋅ ( 2250 − 20) = 45,93 m3 k 3
1,03
=
8 ) Volumul interior al coloanei V icol
= Ai ⋅ H = 0.02 ⋅ 2250 = 45, m3 V icol
>V p
9) Debitul de pasta si debitul de noroi Agregate de vimentare ACF -700, d p = 100 mm, η v = 80% Viteza VI VII
Qagr 555 [l/min] 753
Qagr real444 = 0.8·Qagr 602,4
p0160 [bar] 120
65 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
65/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
= 604 ,2l/min = 602,21 = 10 ,04 l/s ≈ 10 l/s
Qagrreal
60
nag = 3
H e
=
Q p
=
nag
⇒ Q p = nag ⋅ Qagrreal = 3 ⋅10 = 30 l/s
Qagrreal
⋅ D g − D ⋅ ρ p
τ op
D g
k cav
=
(
)
14 ⋅ 0,2678 − 0,1778 ⋅ 1800
=
2 η p p
( 46 ⋅ 10 ) −3
1,2 ⋅ 244 ,52
⋅ D s =
2
= 96465
= 267 ,8 mm
Recr = 7100 3 ⋅ Rerec 46 ⋅ 10− ⋅ 7100 = ( D g − D) ⋅ ρ p ( 0,2678 − 0,1778) ⋅1800 = 2
η p
vcr =
p
= Qcr = Aen ⋅ vcr = 0,031 ⋅ 2 = 0,062 m/s = 62 l/s Pentru curgerea turbulenta se limiteaza valoarea lui Qn Qn = 30 l/s Qn
Se admite: V s = 6,2 m2 ; Qs = 10 l/s V p = 24,02 m2 ; Qs = 30 l/s V n = 45,93 m2 ; Qs = 30 l/s ∆ p = λ ⋅ Re =
v2
⋅
2
l d ech
⋅ ρ ; λ = λ ( Re, Bi )
v ⋅ d ech ⋅ ρ
η p
; Bi =
τ 0 ⋅ d ech v ⋅η p
10) Viteza de curgere - interior - pasta de ciment
=
vip
- fluid separator vis =
Q p Ai
Q s Ai
−3
= 30 ⋅10 = 1,5m/s 0,02
10 10 −3 = 0⋅,02
= 0,5m/s
−3
-fluid de refulare Aemed =
Demed =
vin
= Qn = 30 ⋅ 10 = 1,5m/s Ai
0,02
Aen ⋅ ( H − H i ) + Aet ⋅ H i H
(
D g ⋅ H − H i
=
(
) + 0,025 ⋅1660 = 0,0265m
0,031 ⋅ 2250 − 1660
2
2250
) + D ⋅ H = 0,2678 ⋅ ( 2250 − 1660) + 0,25212 ⋅1660 = 0,2562m iim
i
H
2250
Demed
− D = 256 , 2 −177
,8 = 78 ,4 mm
66 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
66/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
-exterior - pasta de ciment
vep
=
Q p Aemed
ves
=
-fluid de refulare
ven
=
3
0,0265 −3
Q p
- fluid separator
= 30 ⋅10 − = 1,13m/s
Aemed
= 10 ⋅10 = 0,37 m/s
Qn Aemed
0,0265
= 30 ⋅10 = 1,13m/s −3
0,0265
11) Presiunea la manifold Debitul se imparte la 2 deoarece se folosesc doua conducte colectoare pana la capul de cimentare.
pmn
= 0,7 + 10 ⋅ ρ ⋅ Q 2 (30 ⋅10−3 ) = 3,28 bar = 0,7 + 10 ⋅1150 ⋅
pmp
= 0,7 + 10 ⋅1800 ⋅
pm
pms
Debitul Spatiul Viteza Fluid de foraj
Fluid de foraj
Pasta de ciment
(
2 30 ⋅ 10−3 2
= 0,7 + 10 ⋅1600 ⋅ (30 ⋅10
) = 4,75 bar
−3
2
) = 1,1 bar
l/s m/s Re Bi Regim λ pm Re Bi
10 Interior Exterior 1,5 1,13 7213 2684 37,1 28,4 Laminar Laminar 0,058 0,160 1,05 6611 2454 41,6 31,8
20 Interior Exterior 0,5 0,37 14426 5373 18,6 14,2 Turbulent Laminar 0,024 0,046
Regim λ pm Re Bi Regim λ pm
Laminar 0,074
Turbulent Laminar 0,024 0,056 2,3 8084 3004 22,7 17,3 Laminar Laminar 0,035 0,097 2,5
Laminar 0,180
1,1 4042 1500 45,3 34,6 Laminar Laminar 0,125 0,310 1,15
13221 20,9
4913 15,9
30 Interior Exterior 1,5 1,13 21639 8057 12,4 9,5 Turbulent Turbulent 0,023 0,031 19832 13,9
7367 10,6
Turbulent Turbulent 0,023 0,032 4,3 12126 45041 15,1 11,5 Turbulent Laminar 0,024 0,049 4,75
67 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
67/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
Momentul
Incepe pomparea fluidului separator Sfarsitul pomparii fluidului separator Incepe pomparea pastei de ciment Sfarsitul pomparii pastei de ciment Incepe pompare noroiului de refulare Pasat de ciment ajunge la siu Sfarsitul operatie de cimentare
Lungimi de fluide Interior Exterior
Debitul
p p
Presiunea pcapcol pfis
l/s
ln [m]
ls [m]
l p [m]
hn [m]
hs [m]
h p [m]
[bar]
[bar]
[bar]
10
2250
0
0
2250
0
0
7,88
6,78
234,56
10
1201
310
0
2250
0
0
1,1
0
234,56
30
1201
310
0
2250
0
0
4,75
0
237,22
30
739
310
1201
2250
0
0
4,75
0
237,22
30
739
310
1201
2250
0
0
3,28
0
237,8
30
739
0
1201
2050
200
0
3,28
0
237,8
30
2230
0
20
1321
200
790
79,34
l s l p
=
= V s = Ai
V p Ai
=
6,2 0,02
24,02 0,02
76.06 353,39
= 310m (interior) = 1201 m (exterior)
l n = H- (l s + l p)=2250 – (310 + 1201) =
739 m (interior)
Pasta ajunge la siu V s h s
6,2
= Aemed = 0,0265 = 234 m Luam
hs = 200 m
l n = 2250 – 1201 = 1049 m
68 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
68/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
hn = 2250 – 200 = 2050 m
Sfarsitul operatie de cimentare hs
= 200 m (exterior)
hn = 2250 – 200 – 790 = 1321 m (exterior) l n = 2250 – 20 = 2230 m (inerior0 l p = 20 m
a) Incepe pompare fluidului separator V 1 = 0 Q1 =10 l/s p p1
= p c1 + p d 1 +
p mis
= 6.78 + 0 +1,1 = 7,88 bar
p d 1
= 0 bar
pm1 s =1,1 bar
pc1
pc1int
vis2
= λ int n ⋅
pc1ext = λ extn ⋅
2 ves
2
= pc
1 int
⋅
l n d ech
2 Demed − D pcapcol
p fis
1
1
1
⋅ ρ n = 0,028 ⋅
hn
⋅
+ pc ext = 1,64 + 5,14 = 6,78 bar 0,52 2
⋅ ρ n = 0,160 ⋅
= p p1 −
p m1 s
⋅
0,1625
0,372 2
⋅
⋅1150 ⋅10−5 = 1,64 bar
1321 0,1625
⋅1150 ⋅10−5 = 5,14 bar
= 7,88 −1,1 = 7,78 bar
' " = fis 1 + fis 1
p
2230
ρ g ⋅H s
p
= n ⋅
+
b) Sfarsitul pomparii fluidului separator V 2 = V s = 6,20 m3 Q2 =10 l/s p p 2
= pc 2 + pd 2 +
pm 2 s
= 6,9 −14 ,12 +1,1 = −6,12 bar
Nu exista presiuni negative, deci pc1int
= λ int s ⋅
vis2
2 Di
2
+ 0,023 ⋅
0,5 2
l s
⋅
⋅
739 0,1625 2
pc 2ext = λ extn ⋅
⋅ ρ s + λ int n ⋅
ven
⋅
vin2
⋅
l n
2 Di
p p 2
⋅ ρ n = 0,074 ⋅
1,1 bar
=
0,52 2
⋅
310 0,1625
⋅1600 ⋅ 10−5 +
⋅ 1150 ⋅10−5 = 1,76 bar hn
2 Demed − D
⋅ ρ n = 0,160 ⋅
0,37 2
2
⋅
1321 0,1625
⋅1150 ⋅10−5 = 5,14 bar −5
pd 2
= ( ρ n − ρ s ) ⋅ g ⋅ l s
= (1150 − 1600) ⋅ 9,81⋅ 320 ⋅10 p m 2 s = p mis =1,1 bar
= −14,12 bar
69 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
69/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
pcapcol
= p p 2 −
2
p m 2 s
=1,1 −1,1 = 0 bar
c) Incepe pomparea pastei de ciment V 3 = V s = 6,20 m3 Q3 =30 l/s p p 3
= pc 3 + p d 3 +
pm 3 s
= 4,052 −14 ,12 + 4,75 = −5,32 bar
Nu exista presiuni negative, deci pc 3
= λ int s ⋅
vis2
2 Di 2
+ 0,023 ⋅
l s
⋅
1,5
⋅
2
⋅ ρ s + λ int n ⋅
1049 0,1625
vin2
⋅
l n
2 Di
⋅ ρ n + λ extn ⋅
⋅1150 ⋅ 10−5 + 0,031⋅ pd 3
2
1,13
p fis1
= ρ n ⋅ g ⋅ H s + λ extn ⋅
2 ves
⋅
H s
2 Demed − D
3
hn
⋅
2 Demed 1321
⋅
=
− D
4,75 bar
⋅ ρ n = 0,074 ⋅
0,52 2
⋅
310 0,1625
⋅1600 ⋅10−5 +
⋅1150 ⋅ 10−5 = 40,52 bar
2 0,0784 pd 2 = −14 ,12 bar
=
pm 3 s pcapcol
2 ven
p p 3
= p p 3 −
= 4,75 bar
pm 3 s
= 4,75 − 4,75 = 0 bar
⋅ ρ n = 1150 ⋅ 9,81⋅ 2050 + 0,031⋅
1,132 2
⋅
2050 0,0784
⋅1150 ⋅10−5 = 237,22 bar
d) Sfarsitul pomparii pastei de ciment V 4 = V p+V s = 24,02+6,20 = 30,22m3 Q4 =30 l/s p p 4
pd 4
= pc + pd + pm s 4
4
4
= ( ρ n − ρ p ) ⋅ g ⋅ l p + ( ρ n − ρ ps ) ⋅ g ⋅ l s = (1150 −1800 ) ⋅ 9,81⋅1201 ⋅10−5 + (1150 −1600 ) ⋅ 9,81⋅ 320 ⋅10−5 = −90,26 ba pc 4
= λ int p ⋅
0,024 ⋅
vip2
⋅
l p
2 Di
2
⋅ ρ p + λ int s ⋅ vis ⋅
l s ⋅ ρ s 2 Di
1,52 1201 ⋅ ⋅ 1800 ⋅10 −5 2 0,1625 2
+ 0,031 ⋅ 1,13 ⋅ 2
2
2
hn Demed 2
− D
+ 0,023 ⋅ 1,5 ⋅ 2
⋅ ρ n =
739 ⋅1150 ⋅10 −5 0,1625
+
= 18,84 bar
= p p 4 −
= pm 3s = 4,75 bar
pd 4
=14 ,84 − 90 , 26 = −75 , 42 bar
pcapcol
p p 4
2
+ λ extn ⋅ ven ⋅
310 ⋅ 1600 ⋅10 −5 0,1625
2
pm 4 s 4
l n ⋅ ρ n 2 Di
+ 0,074 ⋅ 0,5 ⋅
2050 ⋅1150 ⋅10 −5 0,0784
pcapcol
2
+ λ int n ⋅ vin ⋅
= pc 4 + pd 4 +
pm 4 s
0 bar
=18 ,84 − 90 , 26 + 4,75 = −70 ,67 bar
Nu exista presiuni negative, deci p fis 1
4 =
=
p p 4 p fis 3
=
4,75 bar
=
237 ,22 bar
e) Incepe pomparea noroiului de refulare V 5 = V 4 = 30,22 m3 Q5 =10 l/s
70 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
70/72
5/6/2018
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
p p 5
pc 5
= λ int p ⋅
vip2
2
l p
⋅ 1,5 ⋅
l s ⋅ ρ s 2 Di
+ λ int n ⋅ vin ⋅
l n ⋅ ρ n 2 Di
2
1201
⋅1800 ⋅10 −5 + 0,074 ⋅ 0,5 ⋅
2 0 ,1625 1,13 2 2050 + 0,031 ⋅ ⋅ ⋅1150 ⋅10 −5 2 0,0784
2
=
ρ g H
p fis 5
=
n
⋅ ⋅
s
extn
+
= p c 5 −
2 ven
λ
pm 5 s
hn
Demed 2
− D
⋅1600 ⋅10 −5 + 0,023 ⋅ 1,5 ⋅ 2
⋅ ρ n =
739
⋅1150 ⋅10 −5 +
0,1625
n
= −90 ,26 bar
= 3, 28 bar
= 9,38 − 90 ,26 = 80 ,88 bar
ρ
2 ⋅ Demed − D ⋅
⋅
2
hn
0,1625
pd 4
p m 5 s 5
310
2
+ λ extn ⋅ ven ⋅
= 9,38 bar pd 5
pcapcol
pm 5 s
2
⋅ ρ p + λ int s ⋅ vis ⋅
2 Di
2
0,024
⋅
= pc 5 + pd 5 +
1150 9,81 2050
=
⋅
⋅
0,031
+
1,132
2250
1150 10−5
2
⋅ 0,0784 ⋅
⋅
⋅
237,8 b
=
f) Pasta de cimentr ajunge la siu V6 = Vint col = 45 m3 Q6 = 30 l/s p p6 = pc6 + pd6 + pm6 pn6 = 3,28 bar p
= ( ρ − ρ d 6
pc 6
s 2 in
) ⋅ g ⋅ h
p
= λ extn ⋅ v ⋅
s
l n ⋅ ρ n 2 Di
0,023 ⋅
+ (h
+ λ int n ⋅
1,5 2 ⋅ 739 ⋅1150 2 0,1625
−h
n
) ⋅ g ⋅ (l
p
vip
⋅
p
l p
2 Di
−h s
)
= (1600 −1800 2 es
) ⋅ 9,81 ⋅ 200
⋅ ρ p + λ exts ⋅ v ⋅
h s ⋅ ρ s Demed − D
2
+ 0,180 ⋅ 0,37 ⋅
2
+ 0,024 ⋅ 1,5 ⋅ 2
1201 ⋅1800 0,1625
+ (1150 −1800 2 en
+ λ extn ⋅ v ⋅
2
2
2
) ⋅ 9,81(1201
hn ⋅ ρ n Demed − D
200 ⋅1600 0,0784
− 200
) = −67 ,
= 2
+ 0,031 ⋅ 1,13 ⋅ 2
2050 ⋅1150 0,0784
=
2, 48 + 3,59 + 0,50 + 5,59 = 12,52 bar
p p6 = 12,5-67,75+3,28 = - 51,97 bar → p p6=3,28 bar pcap col 6 = 12,5- 67,75= - 55,25 → pcap col 6= 0 bar pfis 6 = pfis 5 = 237,8 bar g) Sfarsitul operatiei de cimentare: VA = V p+Vs+Vn =24,02+6,2+45,93= 76,15 m3 Q7 = 30 l/s pd 7
=
( ρ p
−
ρ n )
⋅ g ⋅ ( H c − h) +
( ρ s
+
ρ n )
p p7 = pc7 + pd7 + pm7n ⋅ g ⋅ hs = (1800 −1150 ) ⋅ 9,81 ⋅ (790 − 20 ) + (1600 −1150 ) ⋅ 9,81 ⋅ 200 = 57 ,92 bar pm7n = 3,28 bar
71 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
71/72
5/6/2018
pc 7
Proie c t Foraj Bolde sti . H=2250 - slide pdf.c om
= λ extn ⋅
= 0,023 ⋅ + 0,031 ⋅
vin2
⋅
l n
2 Di
1.52
⋅
2 1,132
⋅ ρ n + λ int n ⋅
739 0,1625
⋅
2
vip
⋅
l p
2 Di
⋅1150 + 0,024 ⋅
2050
⋅ ρ p + λ exts ⋅
1,52
1201
⋅
2
ves2
h s
⋅
2 Demed
− D
⋅1800 + 0,049 ⋅
0,1625
⋅ ρ s + λ extn ⋅ 1,132 2
2 ven
2
790
⋅
0,0784
⋅
H c Demed
− D
⋅ ρ n + λ extn ⋅
⋅1800 + 0,180 ⋅
0,37 2 2
⋅
2 ven
2
⋅
hn Dend − D
200 0,0784
⋅1600 +
⋅1150 = 18,14 bar
0,0784
p p7 = 18,14+57,92+3,28 = 79,34 bar pcap col7 = pc7+pd7 = 18,14+57,92 = 76,06 bar
p fis 7
= ρ p ⋅ g ⋅ ( H c − 200) + ρ s ⋅ g ⋅ h s + ρ n ⋅ g ⋅ hn + λ st ⋅
λ extn
⋅
p
2 ven
2
0,180 ⋅
⋅
Dend − D
2
2
⋅
2
⋅
H c Demed
− D
⋅ ρ P + λ exts ⋅ 2
hn
o,37
2 ven
⋅ ρ n = 1800 ⋅ 9,81 ⋅ (790 − 200) + 1600 ⋅ 9,81 ⋅1321 + 0,49 ⋅
200 0,0784
2
⋅1600 + 0,031 ⋅
1,13 2
⋅
2050 0,0784
1,13 2
⋅
2 ves
⋅
h s
2 Dend − D 790 − 200 0,0784
⋅ ρ s +
⋅ 1800 +
⋅1150 = 353,39 bar
12) Durata operatiei de cimentare: T i
=
v p Q p
+
vn Qn
+ 15 min =
T S
24,02 30 ⋅ 10
=
v s Q s T c
T p min
T p max
−3
=
⋅ 60
+
45,93 30 ⋅ 10 −3 ⋅ 60
6,2 10 ⋅ 10 −3 ⋅ 60
+ 15 = 53,86 min ≈ 54 min
= 10 min
= 54 +10 = 64 min
= 1,5 ⋅ T c = 1,5 ⋅ 64 = 96 min
=1,5 ⋅T p min =1,5 ⋅ 96 =144
min
72 http://slide pdf.c om/re a de r/full/proie c t-foraj-bolde sti-h2250
72/72
⋅