Scrieri și poezii deocheate – Eminescu, Creangă Creangă și Topârceanu
Pove Povest stea ea pov poveeștilo tilorr – Ion Ion Crea Creang ngă ă Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a ie șit odată în țarină să sam samene ene niște păp păpuușoi. Și cum săm sămăna ăna el, toc tocmai mai atu atunci nci s-a nim nimeri eritt să treacă trea că pe acolo Hrist Hristos os și cu Sfântul Sfântul Petrea. Petrea. Hristos Hristos să nu tacă tacă molcum molcum și săsă-și cau caute te de dr drum um?? — Da ce sameni acolo, om bun? întreabă el. — Ia, Ia, ni niște pule pule samăn samăn,, răspuns răspunsee țăranu ăranull cu obră obrănicie nicie.. — Pule ai is că sameni, pule să dea Dumneeu să se facă, ise Hristos, bla!osl bla !oslo"i o"ind nd sămănăt sămănătura ura cu amândouă amândouă mânile mânile,, și apoi se tot duse duse în drumul drum ul său împreună împreună cu Sf. Petrea, Petrea, care care nu-și putea stăpâni stăpâni mierarea mierarea de cu"intele cu"in tele ce auise auise că au ieșit din !ura !ura lui Hristos, Hristos, pentru pentru că nicioda niciodată tă nu mai "orbi "orbise se #ântui #ântuitorul torul așa de burue buruenos. nos. Țăranul, după ce mântui de
sămănat, se întoarse acasă. Apoi, la "remea prăășititul pr ului ui,, a "en "enitit de de a pră prășit păp păpuu șoi oiii după după rân rându duia ială lă,, și iar iar s-a s-a înto întors rs acasă.. Dar când acasă când "ine la la cules, cules, ce să "adă? "adă? $n loc loc de păpușoi, de fiecar fiecaree stru st ru%%an er erau au câ câtte trei ei--pa patr truu dr dru! u!ăl ăleețe de pu pulle, ca carree-de de--ca care re mai îmbo%orate, mai mai dâre și mai răbelite&' răbelite&' — Ptiu& Ptiu& drace, drace, iaca ce s-au s-au ales de muncu muncușoara mea mea de toată toată "ara, ise ise țăra ăranul nul,, scărpi scărpinân nândudu-sese-nn cap și trânti trântind nd cușma de pămâ pământ nt cât cât ce putu. putu. Asta n-am pățit-o de când m-a făcut mama' (tu-i ma țele acrului& — )i, ei& Amu Amu ce-i de făcut? făcut? — (*u-i-a (*u-i-aș descân descântecul tecul celui celui cu bla!oslo"eni bla!oslo"enia, a, că pocit a mai fost la !ură. Și
cum ședea țăranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potân! de babă.
— +ună-"remea, om bun, ise ea. — Să-mi ba! !enunciul în "â%oiul cui știu eu, mătușă, ise țăranul îndrăcit de năca' — Dar ce, Doamne iartă-mă, e ști a șa de măscără!ios, măi omule, ise baba posomorâtă. u ți-i oarecum să "orbești așa, de față cu o bătrână ca mine? — D-apoi cum să mai "orbesc și eu, mătușă, când "ei cum și-a făcut Dumneeu râs de muncușoara mea. Dă, la sărăcia în care mă !ăsesc, pule-mi trebuie mie? ite colo pe o!or, și-apoi mai i și dumneata dacă mai ai ce' /ând se uită baba pe o!or, își pune mânile în cap de ce "ede' pule și iar pule, belite și răsbelite, în toate păr țile. — 0ai de mine și de mine, nepoate& Asta încă-i una. — +a dac-ar fi numai una, ce ți-ar fi, mătu șa& Dar a șa sînt sute de sute și mii de mii, în cur să le ții&' (*u-i a șa și pe dincolo că nu știu ce să mai fac. $mi "ine să mă spânur, nu altăce"a. — Ia las(, nepoate, ise baba uitându-se cu %ale la pule' De unde știi caista nu-i un noroc de la Dumneeu pentru dumneata? — orocul aista să nu-l mai dea Dumneeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auit o cino"ăție ca asta - să mănânci pule în loc de păpușoi& Ia în"ață-mă și dumneata ce să fac? căci pe mine nu mă mai a%un!e capul. Stă ea baba oleacă pe !ânduri și apoi ice1
— epoate, eu te-aș în"ăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede-răpede și să scoți bani înăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? — /e spui, mătușă? $n"ață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere și un "ra" de pule pe deasupra' /ând a auit baba de pule, i-a "âcnit inima' căci îi cur!ea ocii după dânsele, când le "edea așa de dra"ene și de bâroete' — Apoi iacă ce să faci, nepoate1 încarcă-le în car și le du la târ! că ai să le "ini ca ciperiul. Dar mânca-te-ar norocul să te mănânce, acum trebuie să las rușinea la o parte și să te în"ăț cum ai să în"eți pe cumpărători a le întrebuința. — /ă bine ici, mătușă, ie spune-mi, ro!u-te& — /ând a fi să le "ie dor de pulă, s-o șuere cum șueri oile la strun!ă' și atunci, numai să-ți poată curul' Iară când s-ar sătura de ea, să ică1 o& o& aram nesățios. Și atunci pe loc se moaie și te descotorosești de dânsa. Și
drept do"adă, baba își înșfacă o mătră!ună, care era mai mare, de pe un stru%an, și începe s-o puie în lucrare cum se cade' Țăranul a încremenit, când a
mai "ăut și asta'
— Dar de unde ai aflat meșteșu!ul ista, mătu șă? ise el cu mierare. — Hei, ei& nepoate, pe unde cule!e dracul surcele, eu am tăiet lemne' u mă mai întreba cum, și i bo!daprosti că ți-am descis ocii ce să faci'
Țăranului atât i-a trebuit. Dă babei ce-i fă!ăduise, apoi se duce acasă, î și
pune scoarțele la car și-l înfundă bine, în%u!ă boii, se întoarce la o!or, încarcă un car dra"ăn de pule — și la târ! băiete, cu dânsele de "ânare. Și
cum a%un!e la târ!, nici tu una, nici tu două, odată începe a stri!a, cât îi lua !ura1 — Hai la pule, ai la pule& Pule dra"ene și tari pentru %upânese mari' 2 cucoană "ădu"ă, auind așa "orbe din !ura țăranului, trimite o slu%nică să-l ceme la dânsa ca să-i deie un colb' Slu%nica se duce și-l ceamă pe țăran. Și cum "ine țăranul, cucoana îl și ia la trei parale, icând1 — Dar bine, măi țărane, ce porcării spui pe lân!ă cerdacul meu, că te mănâncă mama dracului& Acuș te pun la scară și-ți tra! o bătaie, de te-or duce cu cer!a acasă' $nțeles-ai? — Apoi, dă, milosti"ă cucoană, ise țăranul scărpinându-se în cap. Să ierte cinstită fața dumnea"oastră, ce să facem? Ia niște pule ni-a dat Dumneeu și le-am adus și noi la târ!, să "edem, n-om put3 prinde ce"a parale pe dânsele, că ne mănâncă și pe noi o mulțime de an!ării și ne"oi de toate felul' — #ăi țărane, e ști nebun, ori cum e ști, de "orbe ști ple"e de față cu mine? — +a, ferească Dumneeu, cinstită cucoană, "orbesc "orbe sănătoase, săracul de mine& Iaca să "ă aduc una ca s-o "edeți, dacă nu mă credeți' (*u-i-aș pranicul cui le-a plămădit, că m-a făcut să întru în
dionii cu lumea din pricina lor. $ncaltea dac-ar fi de parte femeiască, leaș ține pentru mine, dar așa' Și
odată se duce la car și ale!e un știulete de puloiu, care era mai mare, și cu dânsa de-a dreptul în casă la cucoană. — Iaca, cucoană, șa!ă-ți pare dumitale asta? 0ei acum pe ce s-a dus munculița mea de toată "ara? Ș-apoi dumneata mă mai în!ii și cu bătaie, că pesemne nu-s eu destul de bătut de Dumneeu& (*u-i-a ș patruecile cui știu eu să-i fut, că au început a mă lua lumea de nebun' /ucoana "ede acum că țăranul are dreptate, și se face a se uita într-o parte, dar tot tră!ea cu coada ociului și la cinstita pulă din când în când. — +ată-te focul să te bată, măi țărane, că ticălos mai e ști&' Ș-apoi cum s-ar face ca s-o poată cine"a întrebuința, când ar "r3? u-i "orbă, că mie una nu-mi face trebuință. Dar tare mă mier și eu de a șa com3die&' — /um să se facă, cucoană& Să ierte cinstita fa ța dumnea"oastră, ia, când "ine cui"a poftă de dânsa, o șueri de câte"a ori, cum șuerăm noi oile la strun!ă, ș-apoi atunci, ține-te la frecuș — cât ce-i put3, că las( dacă m-a da de rușine. Iară când te-i mulțumi și-i "rea să te lese de frecuș, să stri!i la dânsa1 o& o& aram nesățios& Și atunci îndată numai ce-o "ei că se tra!e înapoi frumos, ca șerpele la apă dulce' Și pe urmă, de câte ori ți se scoală' tot așa să faci. Și dacă nu te-i mulțămi, atunci să mă blastămi pe mine. — +ată-te pustia să te bată, mo%ic măscără!ios, c-al dracului mai e ști, ise cucoana, care începuse a se mai deprinde cu "orbe de masă' Ia ieși oleacă afară din odaie, ș-apoi te-oiu cema eu acuș, că am oleacă de treabă'
Țăranul
tace molcum și iese. Iară cucoana, drept cercare, începe a șuera nătărân!a, și atunci cinstita pulă face bâc& în pida cucoanei' Și dă-i, și dă-i, de-i mer!ea colbul. Dar cita cucoanei& 0orba ceea1 baba bătrână nu se sparie de pula !roasă. Ședea,
sărmana, cum șede mielul la țâța oaei, până ce se satură de supt. /ucoana era de cele mai tărtoșe1 Strâmtă-n pidă, tare-n șele, /râșcă pula din măsele /ă-i cam iute la oțele& $n sfârșit, după ce s-a săturat cucoana bine, apoi ice încetișor1 o& o& aram nesățios& pula atunci pe loc s-a muiet și foflenciu& cade %os' /ucoana îndată o rădică cu mare sfințenie și o pupă drept în bot' Apoi stri!ă pe țăran în casă și, luându-l cam pe departe, ice1 — Și cam cum s-a întâmplat de ai tu blăstămății de-aiste, măi țărane? — /um să se-ntâmple, cucoană? Ia, mai astă primă"ară, sămănând păpușoi în țarină, a adus dracul — că mai bine n-oiu ice — doi oameni pe acolo. Și unul din ei, m-a întrebat1 ce semăn? )u să nu-mi stăpânesc !ura? #-a împins păcatul să răspund în ciudă că pule samăn, să iertați dumnea"oastră? Și atunci el, pocit la !ură sau naiba îl mai știe cum a fost, a bla!oslo"it cu amândouă mânile spre o!orul meu din treacăt, icând1 Pule să dea Dumneeu să se facă. Și cum "edeți dumnea"oastră, pule s-au făcut, cinstită cucoană. Și iac-așa m-am făcut și eu ne!ustoriu de pule, fără știrea lui Dumneeu. Și, pula mea și trei bani, ș-o căruță de %idani, să ierte cinstită fa ța dumnea"oastră. — Dar bine le mai ici pe nume, mânca-le-ai pe ceea lume&
— Apoi, dă, cucoană, dac-așa le ceamă, cum astă pulă să le mai icem? — #ăi omule, oare nu cum"a acela a fost Hristos și cu Sfântul Petru? /ă numai ei sunt așa făcători de minuni' — D-apoi dă, cucoană, mai știu eu cine să fi fost? Dumneeu ori dracul, să-i ba! în pcida mâne-sa, că mai bine nu le-oiu ice, să ierte cinstită fața dumnea"oastră, că știu că mi-a făcut-o bună' — Dacă-i așa cum spui tu, măi țărane, apoi eu cred că tot Hristos a fost. Și de-aceea, ai să-ți cumpăr și eu una, spre aducere aminte de anul când s-au făcut pe o!oară de cele care spui tu' căci după mine aista-i semn de belșu!. — Pule, "rei să ici, cucoană. — De-acelea, mânca-le-ai să le mănânci, că mult le mai porți prin !ură. — Apoi dă, dac-așa ni-i deprinsă !ura, ce să facem? Ierta ți și dumnea"oastră& Dar și dac-a fi după "orba dumitale cucoană, apoi mult stau eu și mă mier de Dumneeu. /e dracul? -are el altă treabă decât numai să se-apuce de făcut pule pe o!oarele oamenilor& Doamne iartămă, dar pulos trebuie să mai fie și Dumneeu acela, de-i plac a șa de mult pulele& $nsă mai știi păcatul? 2iu face și eu ca dumneata, cucoană. Poate a "rut Dumneeu să se cace cu bani în pun!a mea, că de mult șade pustie — frântă de para n-am la sufletul meu. — )i, ce ici, cucoană, iei-ți una ori ba? — că mă prea întâriiu cu iarmarocul. — Apoi ce mi-i cere tu pe scârnă"ia asta, ise cucoana, făcându-se că i-i !reață, oarecum' 0orba ceea1 deie-mi-o Dumneeu, dar nu-mi trebuiește.
— Apoi ce să-ți cer, cinstită cucoană& /ă să nu ne batem, mi-i da cinci sute de lei în capăt și pace bună. — /e-ai spus? /inci sute de lei? Dar știi că e ști de du, măi țărane& — Apoi, dă, cucoană, mult mi-au asudat și mie coaiele, pân-am prășit atâta amar de pule, și le-am adus în alul ista, cum le "ei' și dacă de la una ca dumneata nu m-oiu ciaburi, apoi de la țărance de-a noastre țiai !ăsit să mă pricopsesc? /ă ele ar "oi să le dai câte-o testea de pule de-o para și câte-un "raf pe de-asupra' Așa-i la noi la țărani, bă!a-miaș, Doamne iartă-mă, să-mi ba!& să ierta ți de "orba cea proastă&' — #ăi țărane, dar trei sute de lei nu ți-i dea%uns? — ici o lețcaie mai puțin, cucoană. — Patru sute, măi. — u se poate, cucoană. — ici 456? — +a nici 477 de lei și 87 de parale. u te mai pune și dumneata, cucoană, pentru 56 de lei. 9ă-mi încaltea o saftea să nu mai stea, c-ai să ai o bunătate de pulă, de mi-i pomeni, și mi-i îndrepta și la alte cucoane de-a dumnea"oastră' — Hai, na-ți 566 de lei, ice cucoana. Dar nu cum"a să te obrănicești să spui cui"a că mi-ai "ândut mie măscarale de-aiestea, c-apoi al tău e dracul. $nțeles-ai? — A'ra& cucoană, d-apoi eu !ri%a asta o am, păcatele mele?
$n sfârșit, cucoana dă 566 de lei, î și ia pula — și țăranului pe ici i-i drumul, se duse-n treaba lui să "ânda cum a put3 și pe celelalte pule. Dar pule de-ar a"3, despre asta nu se mai plân!e el acum. 0orba ceea1 calul bun din !ra%diu se-ntreabă. Dar ce mai atâta "orbă. /um s-a dus țăranul, cucoana cea pâșină și spăsită face o cutie de ar!int poleită cu aur, îmbodolește sfânta pulă în bumbac, stropit cu aromate, o așaă și-o încuie în cutie ca pe un odor neprețuit, ia ceia la sine, și, când îi "eneau a!ițele, se a șea !ospodărește pe treabă, își astâmpăra pofta, și ca mai ba să-i ducă dorul, sau să mai umble pe apucate, ca până atunci. Se încipuluise biata cucoană cât se poate de bine pentru bătrânețe' Amu, într-una din ile, iaca ce "ine popa de pe moșia cucoanei ș-o roa!ă de toți Dumneeii să-i botee un copil. /ucoana, ca să nu strice atârul popei, pune caii la carâtă și se duce cu dânsul în sat să-i botee. Și după ce-i boteaă copilul, rămâne la popa la masă în acea i. Și, la masă, luând și cucoana mai mult un păăruț, două de "in, — cum îi treaba oamenilor1 ba, ia poftim lua ți-l macar până la brâul preotesei, ba, atâta rău să fie& — pe cucoană o ia "inul de cap, și pe loc îi și "ine poftă de pulă' )i& )i& ce-i de făcut? Dă cucoana să se ducă acasă, popa și cu preoteasa n-o lasă. — Ai să mâi la noi în astă noapte, cumătriță, iseră ei, că doar nu-ți plân! copiii acasă. $n sfârșit, cucoana scăpăra de dor de pulă' — /umetre părinte, ise ea de la o "reme1 dacă nu mă lăsați să mă duc, ține ceia asta, și fă bine sfinția-ta de te du acasă la mine, descide lădoiul de lân!ă patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de ar!int și
mi-o adă încoace, că-mi trebuie ce"a dintr-însa1 cițibușuri de-a noastre, știi, cum îi treaba femeilor' Popa, citind că-s niște daruri pentru preuteasă, pe dată și pornește călare. Și
a%un!ând la cucoană acasă, umblă în lădoiu, ia cutia și pornește !rabnic cu dânsa înapoi spre casă. )ra pe la ameaă, în mi%locul "erii, și da inima din popă de căldură. /ând, pe la mi%locul drumului, trecând prin mar!inea unei păduri, stă la umbra unui copac pletos să se răcorească oleacă. Și cum sta de se răcorea, îi dă dracul în !ând să umble în cutie și să "adă ce-i acolo? Sucește el cutia, o în"ârtește și nu știu cum face de-o descide. Și când se uită înlăuntru, ce să "adă? 0ede coș!o!emite mascara, în"elită în bumbac stropit cu aromate' Atunci popa, cuprins de mierare, începe a șuera. Și cum se miera el șuerând, pula face mâc în curul popei&' Popa atunci începe a răcni și a ice1 Doamne, ibă"ește-mă de "ră%maș& u lăsa pre robul tău de bat%ocora dia"olului& /ă ție unuia am slu%it și afară de tine pre altul nu știu& Dar toate erau în adar. $n sfârșit, dacă "ede popa și "ede că nu mai este scăpare, scoate bârnețul de la imene și cu un capăt îl lea!ă de copac, iar cu celălalt capăt de bârneț lea!ă pula cum poate, și unde nu începe popa a se munci și a coti!i în toate părțile, cum se muncesc boii la tân%ală, când tra! ce"a din !reu, dar nu era cip' Se roa!ă el popa, răcnește el popa, cârnește el popa, dar nu-i năde%de de scăpare, c-o dat peste pulă mare' $n sfârșit, oleacă de nu era să iasă sufletul din popă: când noroc de la Dumneeu, iaca o "acă, pe care o pălise strecea, căt pe ce era să deie peste dânsul să-l drobească. Atunci popa, de spaimă, începe a stri!a denădă%duit1 o&, o&, aram, mânca-te-ar lupcii să te mănânce& 0aca
dă în lături și atunci numai iaca și pula iese din curul popei&' Și când se "ede popa scăpat, o și croiește la fu!ă prin pădure ca un nebun, lăsând și cal și cutie și pulă și bârneț și preuteasa și cucoană și tot, și se ca mai duce în toată lumea. Și dus a rămas și până în iulica de astăi.
Balada pizdei De George Topârceanu
#otto1 Pida-i blana de samur Aseata lin!a cur,
/e ser"este drept caciula Pentru prea cinstita pula. Prolo!1 nii spun de nu ma-nsel /a pidele sunt la fel. Asta însa-i o prostie eadmisa-n futarie, 9iindca pe acest pamînt, 9el de fel de pide sunt.. Si nu-ncape ama!ire, /a-i mare deosebire. Poti confuia s-o faci, Doar ca toate-s între craci, Dar ca floci si adâncime, ;indic, miros si !rasime, +ue, totu-i diferit, Si le-mpart pân( la sfârsit ltimele teorii, $n trei mari cate!orii 1 /ate!oria I1 Pida cea de fata mare, Dulce roa ca o floare. Pida de sublima soarta, /are-n"ie pula moarta. +ulbucata, dra!alasa,
Asta-i pida cea aleasa, )ste-a pulelor mireasa.
*e sloboi de-ti iesi din fire, Si te-ai fute în nestire. /ate!oria III1 #ai e=ista între craci, Pida-n care sa te caci. #are, lar!a si latoasa, #uratura puturoasa, /u-n lindic mot de curcan. Sta de stra%a barosan $ntre buele-i rân%ite /e se freaca flescaite. u simti nici o !âdileala, 9uti, dar fara socoteala u mai stii cum sa te-asei, u mai poti sa încetei, $n adar cauti strîmtoare, /a-ti mai "ine si putoare Si de bue si de cur, De se-n"îrte casa-n %ur Si te-apuca ameteala, De se curma sloboeala Si scârbit de asa futai, Pula-ti "ine sa ti-o tai.
Ia te dă... – Mihai Eminescu
[„Ia te dă…”]
>@@6 @@BC
Ia te dă cu curu-ncoace /a să caut ce îmi place Pleacă-mi-te-n %os aici
Spovedanie – De Mihai Eminescu
Pacea se coborâse pe întrea!a fire /oborâse seara la o mănăstire )ra în toiul serii %os într-o poiană Stau "orbind un popă cu o feticană )l cu barbă lun!ă i obra%i frumoi /u oci de cărbune i corp "i!uros )a micuEă, "eltă, cu sâni săltăreEi /u olduri rotunde i cu părul creE Plecăciuni părinte, aa cum se cu"ine +ună seara taică, ce cauEi pe la mine? Am "enit părinte să mă spo"edesc Am păcate multe precum eu !ândesc +ine fata taicăi, îEi dau ascultare Stai colea pe iarbă, spune ce te doare? ite ce-i părinte, sunt căsătorită Am de toate, dar nu sunt fericită SoEul te înală, e beEi", te bate? u de asta-i "orba, mi-aduce de toate Dar ce-mi folosete dacă nu-i bărbat? +ine e-n o!radă, dar nu-i bun în pat $nEele!i părinte, ce "reau eu să-Ei spun Despre partea ceea nu-i deloc bun. Spune atunci femeie nu-Ei fie ruine Spune cum Ei-e "orba, să-nEele! mai bine u te ia în braEe, eti nemân!âiată u-Ei dă bărbatul ce dorete o fată?
ite cum părinte, cum să-Ei spun e mică /înd mă simte aproape, abia i se ridică )l mă ia în braEe, "rea să mă sărute )u mă ba! sub dânsul, poate că mă fute )l urcă pe mine, îl mân!âi la coaie Dă din cur o dată -apoi i se-nmoaie #ă desfac la pidă, mă sui eu pe dânsul Dau s-o "âr în mine i mă apucă plânsul )u tremur ca "ar!a, el stă neclintit Se uită la mine, parca-r fi tâmpit )u stau toată noaptea, mă frământ i !em /e să fie oare? 2 fi "reun blestem? ;-a le!at "reo fată de la el din sat? ;-a "ră%it "reo babă? ;-ar fi deoceat? Am "enit părinte, dacă mă-nEele!i Să te ro!i la Domnul, soEul să-mi dele!i u mă duc de-aicea, nu mă dau bătută Delea!ă părinte, "reau să fiu futută. +ine fata taicăi ro! pe cel ceresc Să-mi asculte !lasul i să-l lecuiesc Pentru asta însă ai să faci canoane Să te le!i fierbinte i să dai pomane Dar ia stai o clipă i-mi e=plică ici c-o freci în tine i nu se ridică *u te dai întrea!ă i cu piele !oală Iar el te pri"ete i nu i se scoală *u te culci în pat i stai lun!ită $ncaleci pe dînsul, iar el stă ca o "ită? ) de necreut, asta îEi mărturisesc
) de prima dată cînd spo"edesc Aa de frumoasă, tînără e culmea Gi să nu ai parte de-un bărbat ca lumea Dar mai tii ce a propune aide să-ncercăm *u să-mi mîn!îi sînii, iar eu să te frec Gi de-o fi să mi-o "ei sculată u începe îndoiala, este ne"ino"ată Gi atunci "a-ncepe post i ru!ăciune Să-Ei dele!e soEul, să-l facă "în%os Să te mulEumeasca pe faEa i pe dos Dar să tii un lucru că păcatul meu ) cu mult mai mare, iartă-l Dumneeu +ine-atunci părinte, fie precum spui #ă debrac îndată cred că-i "ina lui Gi în seara ceea în umbră se-arătau Doua trupuri !oale ce se înfruptau 9ata speriată, dar cu dor nesătul $i prinsese-n palme faEa de mascul 0ai ce pulă mare încep să mă tem u aui eu de frică încep să !em ite cum se mică, cît e de fudulă 9ericit acele ce-i înfiptă cu aa pulă ) tare ca piatra, i stă drept în sus Atît e de mîndră îmi place nespus Dă-mi "oie părinte "reau să o sărut Ia fetiEă dra!ă su!e cît mai mult Iar acum a%un!e, lasă-te pe spate Desfă cracii bine, atît cît se poate /înd "au pida popa încremeni
Gi-i "eni iată mii de nebunii ite ce minune de la Dumneeu ;asă-mă fetiEo s-o sărut i eu /e "aieEi fetiEo, te supără iarba? icidecum părinte, mă !îdelă barba Atunci cu bine cunosc iretlicul Desfă bine cracii să-Ei sărut lindicul A%un!e părinte nu mai pot îEi %ur +a!ă-Ei pula-n pidă i mă ia de cur Hai părinte "îr-o, s-o simt toată-n mine Să ne cîrli!ăm i să ne futem bine +ine ce-i atunci de "rei să te fut $Ei ba! pula-n pidă Stai în patru labe, saltă curu-n sus Stai aa pe iarbă precum eu Ei-am spus Ia pula-n mînă i Ei-o potri"ete PuneEi-o în pidă -apoi mi-o belete Aa foarte bine acum e belită Să te fută taica să fii fericită 9ute-mă mai tare, strîn!e-mă de cur *ra!e-mă de pulă i prin împre%ur a la taică pulă te fut bine aa? 9ute-mă părinte i nu mă lăsa u te las fetiEo, te mai fut un pic Acum saltă curul i te încon"oaie Să între pula pînă i cu coaie u mica din cur, simt că mă furnică Prea te-neli în pulă, da din curior ine pula-n pidă, nu mica că mor
Simt că mă furnică, of m-am sloboit #ulEumesc părinte că m-ai potolit &&& $n poiana crucii, în poiana datecii 2 fată i un popă se spo"edesc încă.
Cum mă trece Mihai Eminescu
!"#$" "#$%&
/um mă trece cald i fri! /ând mă Eii de bumburi!. *u dă-ncoace mascarara Să mi-o %oace bumbarara. /um mă trece-nfioreaă /ând mă Eii de bumbaraă, De tăulca care-Ei su!e *ot "ânatul care fu!e Gi din pulă i din coi /ând dai curul înapoi.
'(lei puică)* – Mihai Eminescu
>@J @JBC AleiF puică mică-Ei !ura Să se "adă mucătura. /um puicuEăF nu te-nduri Să mă Klai să-Ei "ăd de curi. De curi albi ca i omătul, De lindicul sperietul. Să-l punem la rânduială /u niEică !ândăreală. 0in F colea F i-oi ti să lupt /răpătura F să Ei-o-nfrupt /ă destul am stat pe post Sub pecete cât a fost. Sub pecetea cea de fată /ând piai F ca o să!eată. De când dra!ă te purcii F rlă "alea când te pii. #er!e drumul din lindic Până ciar pe sub buric Gi buricul frică n-are /ă el mer!e tot călare. Da lindicu-i mânios /ă el mer!e tot pe %os Pe speteea F pidii late Pe bucile afumate. #ult mă mir i mă badur F /um stă pida lân!ă cur,
Gi nu moare De putoare.
'Măi +upân anaragiu) – Mihai Eminescu
>@J @JBC #ăi %upân fanara!iu a-Ei pidă i dă-mi raciu, Dă-mi raciu nde-l prefăcut Să stau bine la futut. >'C #ai slăbete-mă din pulă /ă-mi dă raciul pe !ură. +a măcar să-Ei dea pe nas /ă din pulă nu te las. F 9ata mare stă călare Pe-o pulă lată-n spinare Gi se "aită i se plân!e 0ai de ea că nu-i a%un!e Gi se plân!e i se "aită 0ai de ea că nu-i mai lată
'(h, cum nui aicea nime) – Mihai Eminescu
>@J @JBC A, cum nu-i aicea nime Să mă scap de mâncărime Să storc boEul între craci, Să-i su! mădu"a din saci.
'-une capul*) – Mihai Eminescu >@J @JBC
Pune capul între craci Să "ăd o mie de draci. #ai că-mi trece i auul /ând îmi !âdil bumburuul u se rupe ceotoarea +umburua F, bumbaraua F. Dă-l încoace să mă fri!ă Gi să-l punem în "eri!ă, 0eri!uEă de pelcică Se lăr!ete oricât de mică, 0eri!a de catife-i F Se lăr!ete oricât "rei. 2liolio pidă cu dinEi /um m-ai scos i-acum din minEi. #-ai bă!at la celtuială Pentru amă i scrobeală.
'Se miră*) – Mihai Eminescu
>@J @JBC Se F miră F FFF FFF 2lio ce-i deasupra mea FFF FFF FFF FFF FFF SuliEă în peliEă După ea "in !âfâind n desa! cu două ouă Gi mă împle de ăduf Ia să-i dau i eu un puf&
'.in la neica*) – Mihai Eminescu
>@J8 @J4C 0in la neica ca să-Ei prindă
#ai adânc destul nu-i sunt #ulte noduri până-n fund. +a!ă-l pân(la rădăcină, Să fiu floare pe tulpină Simt căldură-n măruntaie, /ând îEi pun mâna la coaie. Pune-Ei dră!uEele bue Pe a EâEei bumburue Gi le strân!e-n dinEi mai iute /ă e ca i când m-ai fute. !ândărete "ei cum crete âEa mea i se mărete. A dră!uEă fără preE Să m-ae mai bine-n %eE *u mai dă-i, mai dă-i o leacă ine Eu!a F freacă, freacă, Ha, a, a, -a doua oară /iar din cretet mă-nfioară. Să scârne F mă lasă dra!ă /ă-i pe moarte, nu-i de a!ă. L/e păcat că n-ai în coaie Gi mai multă %umăraie.M
'/ezi călare*) – Mihai Eminescu
>@@6 @@BC Gei călare drept în dop Gi să mer!em în !alop 2ooi cum salt LcuM !ust Gi te "ârl din pulă-n sus Gi te prind în pulă iar, Dilce fată ca un dar. Stai, dră!uă, iar mă salt& /-acu "ine celălalt #oment dulce când de rod *u mă su!i, eu mă slobod 2, apără-te, cum nu pot S-intru-n tine, dra!ă, tot, Să mă ba! în pidă-adânc, Dinăuntru să te mânc LSă mă ba! în pida ta Dulce fată, fata mea&M
Culegere de irmoase – Mihai Eminescu
>@JN @JJC B De-a muri de dor de mure mure, mure, mure, u m-a mai duce-n pădure dure, dure, dure /ăci "ătaful murelor ;ade-n dosul tufelor /um mă prinse, Oos mă puse, /u capul pe-o rădăcină, /u curul pe-o căpăEână, /um o puse, cum se duse Parc-a fost pustia F unsă ns-a fost cu unt de oaie, /e se duse pân-în coaie.
