1. Proprietă Proprietătile tile ideale ideale ale unui unui sigila sigilant nt sunt: sunt: a. timp de lucru mediu b. timp de lucru îndelungat c. penetrantă înaltă d. expansiune termică redusă e. timp de lucru scurt
2. Cimenturile ionomer de sticlă folosite pentru sigilarea santurilor si fosetelor pot fi utilizate ca alternativă în cazul: a. conditiilor de izolare perfectă b. suprafetei ocluzale acoperite partial cu un capuson de mucoasă c. molarilor permanenti partial erupti d. conditiilor de izolare precară e. molarilor permanenti erupti în totalitate când se poate realiza o izolare corespunzătoare
3. Următoarele faze reprezintă timpi operatori ai sigilării cu răsini compozite: a. controale periodice b. prepararea materialului de sigilare c. curătirea suprafeteor dentare cu pastă fluorurată d. pregătirea suprafetelor de smalt prin demineralizare timp de 90 de secunde e. izolarea
. !orfologia santurilor ocluzale poate fi: a. santuri largi în formă de "#$% cu diametrul mare si putin ad&nci b. santuri înguste în formă de „M”, mai puŃin adânci c. santuri largi în formă de „W”, cu diametrul mare si adânci d. santuri în formă de "'$% ad&nci si înguste e. santuri în formă de „”, adânci si înguste
(. Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor îl reprezintă următoarele tipuri de santuri: a. santurile adânci si cu diametrul mare b. santurile largi si adânci c. santurile ad&nci si înguste d. santurile cu diametrul mare si puŃin adânci e. santurile înguste si cu o adâncime redusă
). Prevalenta si incidenta crescută a cariei ocluzale se datoresc interactiunii următorilor factori: a. capacitătii de retentie în fostele si santurile ad&nci ca într*o nisă retentivă b. imposibilitătile realizării unei curătiri foarte bune indiferent de mi+locul utilizat c. concentratiei prea mari a fluorului în smaltul ocluzal fată de cel pro!imal d. concentratiei mai mici a fluorului în smaltul ocluzal fată de cel proximal e. grosimii reduse a startului de smalt de la ni"el ocuzal
,. -igilarea este o mtodăde prevenie a cariei de pe următoarele suprafete: a. de pe suprafetele orale ale incisi"ilor inferiori b. de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori c. de pe suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor d. de pe suprafetele vestibulare sau orale ale molarilor e. de pe suprafetele pro!imale ale incisi"ilor superiori
. -igilantii au următoarle efecte importante: a. usurează manoperele de curătire a santurilor si fosetelor b. umplu în mod mecanic fosetele si santurile ad&nci cu o răsină acido* rezistentă c. sunt rezistente la stresul ocluzal si se mentin bine timp îndelungat d. bloc/ează "locusul$ preferat al -treptococului mutans si al altor microorganisme cariogene e. este o manoperă simplă si poate fi efectuată si la domiciliu
0. Calitătile unui material de sigilare sunt următoarele: a. fluiditate b. aderentă bună la suprafetele gravate c. "ăscozitate cât mai crescută pentru a putea fi îndesat usor în santurile adânci d. biocompatibilitate e. priză lentă în conditiile ca"itătii bucale
1. -igilantii fotopolimerizabili prezintă următoarele avanta+e fată de cei autopolimerizabili: a. materilalul se întăreste în #0 de secunde b. nu se încorporează bule de aer% deoarece materialul nu se pregăteste prin amestecare c. materialul îsi păstrează aceeasi v&scozitate pe toată perioada manoperei d. materialul face priză în $ secunde când se produce fotoacti"area
e. din punct de "edere estetic si mecanic sunt mult superiori sigilantilor autopolimerizabili
11. vanta+ele folosirii laserului în fotoactivarea sigilantilor fotopolimerizabili sunt: a. smaltul expus laserului are rezistentă crescută la factorii cariogeni b. cresterea rezistentei la întindere si a rezistentei de legare c. îmbunătăteste rezistenta mecanică si estetică a materialului d. scăderea cantitătii de răsină rămasă nepolimerizată e. reducerea timpului de priză
12. !aterialele de sigilare transparente pot fi: a. gri b. albăstrui c. calre d. roz e. gălbui
13. !aterialele de sigilare opace pot fi: a. portocalii b. "erzui c. albe d. de culoarea dintelui e. argintii
1. luorul eliberat de către răsinile de sigilare cu eliberare de fluor este încorporat în smalt astfel: a. 3( ppm de fluor la o ad&ncime de 1 microni b. $000 ppm de fluor la o adâncime de %0 microni c. 1, ppm de fluor la o ad&ncime de ) microni d. &000 ppm de fluor la o adâncime de ' microni e. '$00 ppm de fluor la o adâncime de ' microni
1(. 4n cazul răsinilor de sigilare cu eliberare de fluor% cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează: a. în primele #( de ore b. în primele )& de ore c. în primele 2 de ore d. după % an de la aplicarea sigilantului e. după & ani de la aplicarea sigilantului
1). 4ntre proprietătile -igilar*ului% un material de sigilare produs în 5om&nia amintim: a. adeziune foarte bună b. capacitate de etansare c. contractie mică la polimerizare d. *idrofilie crescută e. timp de lucru si priză convenabile
1,. Cimenturile glass ionomer prezintă următoarele calităti importante care le recomandă pentru a fi folosite în stomatologia preventivă: a. aplicare foarte usoară b. adeziune c/imică la structurile dure dentare c. capacitate continuă de a elibera ioni de fluor d. timp de priză scurt e. nu necesită finisare
1. 4ntre dezavanta+ele cimenturilor glass ionomer conventionale ca material de sigilare amintim: a. rezistentă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii b. dez/idratare în timpul stadiului initial al reactiei de priză c. timp de priză prea scurt d. sensibilitate în mediul umed e. finisare slabă datorită rugozitătii superficiale
10. Cimenturile glass ionomer modificate cu răsină 6glass ionomeri fotopolimerizabili7% ca materiale de sigilare prezintă următoarele caracteristici: a. manevrare mai usară b. timp de priză mai lung c. sensiblitate mai redusă în mediul umed d. adaptare marginală mai bună e. adeziune mai bună
2. 4n comparatie cu răsinile compozite pentru sigilare% cimenturile glass ionomer prezintă: a. rezistentă mai mare la uzură b. capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea santului c. capacitate mai bună de a elibera ioni de fluor d. protectie anticarioasă si după pierderea sigilării e. cimenturile glass ionomer pot fi utilizati pentru sigilare în toate situatiile
21. u+i 'onmer 89pe ''' este un glass ionomer autopolimerizabil folosit în sigilarea santurilor si fostelor si prezintă următoarele caracteristici: a. înc/idere marginală excelentă b. legătură puternică la structura dentară după o demineralizare prealabilă c. biocompatibilitate foarte bună d. priză rapidă e. suprafaă netedă cu modificări minime de culoare
22. Curătirea suprafetei de smalt din cadrul te/nicii sigilării cu răsini compozite se face în felul următor: a. peria+ profesional cu o perie profilactică si o pastă formată din pulbere de piatră ponce, apă si fluor b. se curătă suprfata de smalt cu o perie de dinŃi si o pastă formată din pulbere de piatră ponce, apă si fluor c. pasta rămasă în santuri se îndepărtează cu v&rful unei sonde ascutite d. după curătirea mecanică% suprafata de smalt se spală atent cu apă e. după curătirea mecanică, pacientul este rugat să se clătească cu apă de gură cu fluor
23. Pregătirea suprafetei de smalt din cadrul te/nicii sigilării cu răsini compozite se face de obicei cu acid ortofosforic cu o concentratie de: a. 3*(; b. %0-0 c. $0)0 d. 3,; e. ')
2. 8impul de demineralizare în cazul sigilării cu răsini compozite este de : a. '0 de secunde pentru dintii temporari b. %&0 de secunde pentru dintii permanenti c. %&0 de secunde indifernt de tipul dentitiei d. 12 de secunde pentru dintii temporari e. ) de secunde pentru dintii permanenti
2(. 4n cazul sigilării cu răsini compozite agentul demineralizant se aplică astfel: a. agentul demineralizant se aplică strict până la marginea "iitoarei sigilări
b. dacă agentul demineralizant este sub formă de solutie, acesta se aplică obligatoriu prin frecare pentru a creste eficienta solutiei c. indiferent dacă este gel sau solutie% el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafată de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilări d. numai dacă este solutie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafată de apro!. & mm dincolo de marginile "iitoarei sigilări e. dacă este gel, agentul demineralizant se aplică strict până la marginea "iitoarei sigilări
2). 8e/nica de sigilare a santurilor si fosetelor recomandată de <'=>? presupune: a. curătirea suprafetei ocluzale cu o pastă cu fluor b. înăspirea suprafetei de smalt pe o zonă de aprox. 1 mm lătime cu o freză diamantată c. înăspirea suprafetei de smalt pe o zonă de apro!. # mm lătime cu o freză diamantată d. nu este necesară demineralizarea, deoarece suprafata de smalt a fost prelucrată cu freza diamantată în prealabil e. demineralizarea cu acid a suprafetei smaltului
2,. 4n cazul folsirii sigilantilor autopolimerizabili trebuie să se cunoască următoarele: a. timpul de lucru este limitat b. polimerizarea materialului începe la &0#0 de secunde după ce catalizatorul se adaugă la bază c. amestecul celor două componente trebuie făcut rapid si cu miscări energice a"ând în "edere că timpul de lucru este limitat d. temperatura ridicată a mediului ambiant modifică polimerizarea% micsor&nd perioada de lucru si priza e. amestecul celor două componente trebuie făcut cu meticulozitate% fără miscări energice
2. plicarea sigilantului c&nd se folosesc răsimi compozite se face în felul următor: a. se recomandă utilizarea unei cantităti de material astfel înc&t să acopere toate santurile si fosetele ocluzale b. materialul de sigilare trebuie să acopere si apro!imati" % mm din pantele cuspidiene
c. materialul de sigilare trebuie să acopere si apro!imati" - mm din pantele cuspidiene d. după aplicarea materialului de sigilare se recomandă aplicarea imediată a sursei luminoase e. după aplicarea materialului de sigilare se recomandă temporizarea aplicării sursei luminoase timp de ( p&nă la 2 de secunde
20. 8e/nica sigilării cu un ciment glass ionomer conventional autopolimerizabil prezintă următorii timpi operatori: a. curătarea suprafetei dentare cu o perie conică sub +et de apă b. lărgirea santurilor si fosetelor cu o freză diamantată foarte fină c. demineraliare acidă d. aplicarea materialului e. aplicarea unui lac protector
3.
31. 4n cazul folosirii materialelor pe bază de răsini compozite% sigilarea prin enameloplastie oferă următoarele avanta+e: a. permite pătrunderea mai profundă a materialului, numai dacă acesta este negranular b. asigură o adaptare mai bună la smalt c. creste rezistenta la uzură a materialului d. permite pătrunderea mai profundă a materialului, numai dacă acesta este granular e. aspectul estetic este net superior sigilării con"entionale
32. 4n legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizată acid au rol important următorii factori: a. grosimea stratului de smalt b. topografia suprafetei de smalt demineralizată c. gradul de curătenie si de uscare a smaltului d. concentratia fluorului în smaltul demineralizat e. agentul de demineralizare
33. -igilarea se recomandă în următoarele situatii clinice: a. santuri în formă de "'$% amforă% picătură b. santuri si fosete ad&nci cu proastă coalescentă c. sonda "agată$% dar nu sunt alte semne de carie dentară d. santurile si fosetele la dintii care nu au erupt de mai mult de $ ani pe arcadă e. dinti sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafată uscată
3. -'!@=-<= recomandă ca perioade potrivite pentru sigilare: a. v&rsta de 3* ani pentru molarii temporari b. "ârsta de (9 ani pentru molarii primi permanenti c. "ârsta &- ani pentru molarii temporari d. vărsta de )*, ani pentru molarii primi permanenti e. "ârsta de %-%# ani pentru molarii & permanenti si premolari
3(. -coala scandinavă recomandă sigilarea în următoarele situatii: a. molarii unu si doi predispusi la carie b. la pacientii care consumă zilnic mari cantităti de dulciuri c. la pacientii care prezintă multe leziuni apro!imale d. dintii cu defecte de dezvoltare% de coalescentă e. pacientii cu /andicap general
3). -U5!@=8 P si colab. indică aplicarea sigilărilor la grupul persoanelor cu risc% care cuprinde: a. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans b. pacienti care fumează mult si consumă mari cantităti de alcool c. pacienti care consumă zilnic mari cantităti de dulciuri d. pacienti /andicapati psi/ic sau fizic% cu igienă bucală precară e. pacienti cu numeroase leziuni apro!imale
3,. Criterii de selectionare a dintilor în vederea sigilării santurilor si fosetelor: a. nu se recomandă în mod normal sigilarea molarilor temporari b. orice copil cu carie pro!imală ar trebui să beneficieze de sigilarea suprfetei ocluzale la dintele respecti" c. cariile ocluzale la unul sau mai multi molari de ) ani% necesită sigilarea molarilor de 12 ani imediat după eruptie d. orice copil cu o carie ocluzală la un molar de ) ani% necesită sigilarea molarilor de ) ani sănătosi e. sigilarea se poate efectua la orice "ârstă după eruptia dintelui pentru a asigura o uscare adec"ată
3. -igilarea accidentală a cariilor incipiente din santuri si fosete se caracterizează prin: a. microorganismele prezente sub materialul de sigilare îsi pierd "iabilitatea, dar nu si potentialul de demineralizare b. microorganismele prezente sub materialul de sigilare îsi pierd viabilitatea si potentialul de demineralizare c. microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu îsi pierd "iabilitatea, dar le scade potentialul de demineralizare d. la două săptămâni după sigilare "iabilitatea microorganismelor scade de - ori e. la două săptăm&ni după sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 ori
30. 4n functie de extinderea si ad&ncimea procesului carios depistate prin preperare exploratorie% se deosebesc următoarele tipuri de obturatii preventive cu răsină: a. c&nd leziunea de carie în sant si fosetă este minimă% cantonată numai în smalt b. c&nd leziunea de carie a progresat în dentină% dar este încă mică c. c&nd leziunea are o extindere mai mare în dentină d. când leziunea sa e!tins mult în dentină si a pro"ocat *iperemie pulpară e. când leziunea a desc*is camera pulpară si a pro"ocat pulpită
. @bturatiile preventive cu glass ionomeri presupun următorii timpi operatori: a. peria+ profesional cu pastă de piatră ponce b. pregătirea conservatoare a cavitătii c. demineralizare prin gra"a+ acid d. aplicarea glass ionomerului e. aplicarea unui lac protector
2(.vanta+e ale lacurilor dentare sunt: a.reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara b.confera o protectie mai buna a plagii c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint d.rezistente la mediul salivar%fiind insolubile in apa e.aderenta de natura c*imica la tesuturile dure dentare
2).Aezavanta+e ale lacurilor dentare sunt: a.aderenta de natura fizica b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse c.izolarea termica necorespunzatoare d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini e.indepartarea rapida prin uzura masticatorie
2,.Contraindicatii ale lacurilor dentare sunt: a.sub coafa+ele indirecte b.sub bazele cu C'- carora le impiedica adeziunea c.sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodentinar d.sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite e.nici un raspuns corect
2.'ndicatii ale lacurilor dentare sunt: a.sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc c.protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare d.reducere /ipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recente e.sub coafa+ele indirecte
20.vanta+e ale linerilor sunt: a.protectie c*imica b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara d.utilizarea in coafa+ul direct e.toate raspunsurile corecte
3. Aezvanta+e ale linerilor sunt: a.solubilizarea si dezintegrarea in lic*idele bucale b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau compozite c.lipsa unei rezistente mecanice semnificati"e d.izolarea termica necorespunzatoare e.toate raspunsurile corecte
31.vanta+ele linerilor cu /idroxid de calciu sunt: a.alcalinitate crescuta care se pastreaza si dupa priza
b.se dizolva usor in mediul apos c.efect bacteriostatic d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara e.rezistenta foarte slaba la compresiune
32.vanta+ele linerului din eugenat de zinc sunt: a.p/ in apropierea neutralitatii b.neiritanti pulpari c.efect sedative pulpar d.in*iba polimerizarea rasinilor e.nu adera de dentina
33.vanta+ele linerilor din C'- sunt: a.biocompatibilitatea b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor c.efect cariostatic d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint e.nici un raspuns corect
3.Proprietatile cimentului fosfat de zinc sunt: a. rezistenta mecanica foarte mare b. intr*o ora de la priza atinge 2B3 din valoarea finala c. cel mai putin elastic din toate bazele propriu*zise d.excelenta izolare termica e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica
3(.Proprietatiile cimentului de eugenolat de zinc sunt: a.efect sedativ pulpar b.solubilitate relativa mare c.p/ neutru d.priza dureaza 3*1 min e.nici un raspuns corect
3).Proprietatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt: a.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc b.vascozitate ceva mai mare decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare c.tixotrop d.adeziune c/imica la smalt si dentina printr*o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu
e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie are "alori similare eugenatului de zinc armat
3,.Proprietatiile C'a.suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint b.transluciditate c.solubilitate e.posibil efect bacteriostatic sau c/iar bactericid prin eliminarea fluorului /aspuns corect1,2,3,4,5
3.vanta+e ale C'- cu mecanism dublu de priza comparative cu cele conventionale sunt: a.pastrarea capacitatii de cuplare c/imica prin c/elare b.priza mai rapida c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu C'd.aciditate mai redusa e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii
1. Aiagnosticul pozitiv în /iperemia pre*inflamatorie constă în : a. Persistenta durerii c&teva minute după îndepartarea excitantului b. 8est de vitalitate pozitiv c. 6ersistenta durerii câte"a ore după îndepartarea e!citantului d.
2. Aiagnosticul diferential al /iperemiei se face cu : a. 6arodontita apicală cronică b. ipersensibilitatea dentinară c. iperestezia dentinară d. 6arodontita apicala acută e. Pulpitele acute coronare
3. Aiagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă partială consta in : a. Aurere vie% spontană sau provocată ce poate dura p&na la c&teva ore b. Caracterul localizat al durerii c. 8este de vitalitate pozitive d.
. Aiagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu : a. iperemia pre*inflamatorie b. Pulpita acută seroasă totală c. Pulpita purulentă partială d. Pulpita purulentă totală e. 7ecoza pulpară
(. 8ratamentul în pulpita seroasă partiala acută poate fi : a. 3oafa+ direct b. 1mputatie "itală c. 5!tirpare "itală d. 8oate raspunsurile corecte e. 7ici un răspuns corect
). Aiagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă totală : a. Aurere continuă b. Aurere de intensitate crescuta c. -ensibilitate la percutie în ax d. ipersensibiliate la testele de vitalitate e. 7ici un răspuns corect
,. Aiagnosticul diferential al pulpitei seroase acute totale se face cu : a. 7ecroza pulpară b. 8angrena pulpară c. Pulpita acută seroasă partială d. Pulpita purulentă totală e. Parodontita apicală acută seroasă
. Aiagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă partială consta in : a. Aurere pulsatilă b.
0. Aiagnosticul diferential al pulpitei purulente acute partiale se face cu : a. 7ecroza pulpară
b. 8angrena pulpară c. Pulpita seroasă coronară d. 6ulpita purulentă totală e. 6arodontita apicală acută seroasă
1. Aiagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totala consta in: a. Aurere pulsatilă b. Calmarea temporară prin lic/ide reci c. 8este de vitalitate reduse d. -ensibilitate la percutie în ax e. pariia picaturii de puroi la desc/iderea camerei pulpare
11. Aiagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale se face cu : a. Pulpita acută seroasă totală b. Pulpita purulentă partială c. Parodontita apicală acută d. 8angrena pulpară e. 7ecroza pulpară
12. Pulpite cronice desc/ise sunt : a. Pulpita ulceroasă b. Pulpita granulomatoasă c. 6ulpita polipoasă d. 6ulpita scleroatrofică e. 6ulpita *iperplazică
13. Pulpite cronice înc/ise sunt : a. 6ulpita ulceroasă b. 6ulpita granulomatoasă c. ?ranulomul intern Palazzi d. Pulpita scleroatrofică e. Pulpita /iperplazică
1. Aiagnosticul pozitiv în pulpita cronică desc/isă ulceroasă : a. Dipsa durerii b.
1(. Aiagnosticul diferential al pulpitei cronice desc/ise ulceroase se face cu : a. Pulpita cronică desc/isă polipoasă b. =ecroza pulpară c. 6arodontita apicală acută d. ?angrena pulpară e. oate raspunsurile sunt corecte
1). Aiagnosticul pozitiv în pulpita cronică desc/isă granulomatoasă : a. Carie profundă cu desc/iderea camerei pulpare b. 4urere la cald c. ormatiune polipoasă în continuarea pulpei dentare d. -ensibiliate la înteparea în profunzime e. oate răspunsurile sunt corecte
1,. Aiagnosticul diferential al pulpitei cronice desc/ise granulomatoase se face cu : a. Polipul gingival b. =ecroza pulpară c. 6ulpita purulentă d. Pulpita cronică desc/isă ulceroasă e. 6ulpita seroasă
1. Aiagnosticul diferential al pulpitei cronice inc/ise se face cu : a. Pulpita cronică desc/isă ulceroasă b. =ecroza pulpară c. Pulpita crpnică înc/isă granulomatoasă d. ?angrena pulpară e. 6ulpita acută purulentă totală
10. 4n granulomul intern Palazzi există următoarea simtomatologie : a. 4urere la rece b. #agă +enă la dintele respectiv c. Prin transparenta smaltului se observă pulpa de culoare roz d. 4urere la cald e. Uneori fistulă in dreptul dintelui
2. Aiagnosticul diferential al granulomului intern Palazzi se face cu : a. 8angrena pulpară
b. Pulpita cronică înc/isă propriu*zisă c. =ecroza pulpară d. 6ulpita cronică ulceroasă e. 6ulpita cronică polipoasă
