GRILE ACUSTICA & ILUMINAT ARTIFICIAL 1. Ordinul de mărime al lungimii de undă a sunetelor audibile se încadrează între: 0,1 m...100m 0,2 m...20m X 0,003m...3m 2. Un sunet de 650 Hz poate fi încadrat în categoria Sunetelor joase Sunetelor medii X Sunetelor înalte reprezintă: 3. Nivelul sonor reprezintă: Intensitatea sunetului într-o încăpere Logaritmul intensității sunetului raportat la intensitatea sonoră de referință X Logaritmul puterii sonore 4. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvențe: Joase X Medii Înalte brație un element element de construcție masiv (placă, perete)? 5. Sunetul poate pune în vi brație În niciun caz Da X Numai dacă intervine intervine și radiația infraroșie 6. Ecoul de fluturare apare datorită Incorectei poziționări a aripilor laterale ale scenei Paralelismului suprafețelor reflectante opuse sursei de sunet X Paralelismului dintre două suprafețe tratate t ratate fonoabsorbant 7. Într-o sală cu destinație acustică, tavanul înalt de peste 8 metri: Se recomandă Este necesar, dacă numă rul de spectatori este mare Poate genera ecou X 8. Amplificarea sonoră cu mijloace electroacustice se recomandă în cazul: Sălilor de concert Sălilor foarte mari X Teatrelor dramatice 9. Tavanul sălilor de spectacole, în jumătatea din față a sălii, se recomandă: Să fie reflectant X Să fie tratat fonoabsorbant Să fie transparent pentru sunet 10. Redarea culorii este superioară pentru: Lămpi cu incandescen i ncandescență ță clasică Lămpi fluorescente cu redare foarte bună X Lămpi cu descărcări în vapori de sodium
11. Termenul de lampă desemnează: Sursa electrică Aparatul de iluminat Corpul de iluminat X 12. Managementul Managementul energetic al iluminatului este necesar, deoarece: Numai în acest acest mod se realizează realizează confortul vizual Astfel se realizează protecția mediului X Astfel se poate asigura o distribuție echilibrată a luminanțelor 13. Soluțiile de protecție a operelel or de artă împotriva razelor ultraviolete sunt: Expunerea în casete de protecție Folosirea corpurilor de iluminat cu filtre UV X Expunerea la lumină naturală 14. Elementele cuantificabile ale mediului luminos interior aparțin de: Distribuția fluxului X Distribuția luminanțelor Direcționarea luminii 15. Indicele de izolare acustică măsurat în laborator este în mod obișnuit Mai mare X Mai mic Egal Față de cel măsurat în situ 16. Durata de reverberație reprezintă timpul de descreștere a nivelului sonor cu: 20 dB 30 dB 60 dB X 17. Principalul mod prin care un element de construcție masiv izolează la zgomot aerian este: Prin masă X Prin vibrații de ansamblu Prin porozitatea specifică mică 18. Nivelul 18. Nivelul de zgomot zgomot admisibil într-o încăpere de locuit, în reglementările din România, este: 35 dB X 30 dB În funcție de nivelul de zgomot exterior 19. Îngroșarea șapei suport a pardoselii Suplimentează izolarea de ansamblu a planșeului 20. O octavă reprezintă: Un sunet musical Un interval de dublare a frecvenței sonore X O variație armonică armonică a frecvenței sunetului sunetului 21. Un sunet de 550 Hz poate fi încadrat în categoria sunetelor:
Joase Medii X Înalte reprezintă: 22. Nivelul sonor reprezintă: Intensitatea sunetului într-o încăpere Logaritmul intensității sunetului raportate la intensitatea sonoră de referință r eferință X Logaritmul puterii sonore 23. Pentru absorbția sunetului, porozitatea unui material Este utilă X Este contraindicate Este indiferentă 24. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvențe: Joase X Medii Înalte 25. ……………………………….. Reprezintă investiții suplimentare Se referă la izolarea elementelor de construcție Include intervenții la nivel de partiu 26. Reducerea nivelului de zgomot de impact prin interpunere presupune: Îngroșarea șapei suport a pardoselii Utilizarea unei pardoseli cu dală flotantă X Utilizarea unei pardoseli moi 27. Audiția optima recomandă ca suprafața ocupată de public: Să aibă o pantă similară cu panta pentru vizibilitate X Să fie orizontală Să aibă o pantă de 50% 28. Comparând săli cu același volum, durata de reverberație recomandată: Este mai mica într-un cinematograf față de o sală de concert X Este mai mica într- o sală de muzică față de o sală de ședințe Depinde numai de volum 29. Compoziția stratului luminofir determină: Valoarea indicelui de redare a culorii X Valoarea indicelui încăperii Durata de viață a lămpii 30. Sursa luminoasă a fibrei optice se află în: Ansamblul fibrelor Generator Zona terminal X 31. Lumenul este unitatea de măsură a: Intensității luminoase Fluxului luminous X
Iluminării 32. Cu surse mascate în scafe de lumină se obține: Tavan luminos Tavan luminat X Perete luminos 33. Conform legii conservării fluxului luminos, este egală cu fluxul incident: Suma fluxului reflectat, absorbit și transmis X Suma fluxului absorbit și transmis, minus cel reflectat Suma fluxului reflectat și absorbit, minus cel transmis 34. Formele arhitecturale massive sunt cel mai bine puse în valoare: Prin orientarea fluxului luminos exterior pe plinuri …………………. …………………. 35. Pentru săli cu destinație acustică de dimensiuni mici, forma în plan: Se recomandă să fie cât mai regulate X Nu influențează calitățile acustice Se recomandă să nu fie regulate 36. Panourile suspendate în zona scenei la săli înalte : Micșorează durata de reverberație Măresc durata de reverberație Dau reflexii rapide și îmbunătățesc claritatea audiției X 37. Pentru izolare acustică, la alcătuiri într -un -un singur strat, porozitatea materialului: Este utilă X Este contraindicate Este indiferentă 38. Conform legii masei, izolarea la zg omot aerian a unui element de construcție masiv: crește cu creșterea frecvenței suetului X este constantă, independentă de frecvența sunetului scade cu creșterea frecvenței sunetului 39. Indicele de atenuare acustică reprezintă : Aprecierea izolării la zgomot de impact Aprecierea izolării la zgomot aerian X Aprecierea absorbției la zgomot aerian în situ 40. Măsurile generale de protecție acustică………………………….. 41. Orbirea (foto…) poate fi determinate de: Distrugerea refractară a luminanțelor l uminanțelor Distrugerea nervului optic Efectul luminos excesiv al sursei luminoase X 42. Mobilierul și finisajele interioare pentur pereți, tavane, pardoseli, influențează: Luminarea Luminanța Eficacitatea luminoasă X
43. În sistem substractiv/subiectiv, prin combinarea culorilor primare, se obține: Alb Negru X Am bră/ombră 44. Partea superioară a unei construcții înalte, se luminează de la sol cu proiectoare de exterior cu distribuție: Concentrată X Largă Medie 45. Percepția sunetului de către om este: Liniară Logaritmică X Exponențială 46. Urechea umană are maximum de sensibilitate în jurul frecvenței de: 20 Hz 200 Hz 2000 Hz X 47. Însumarea unui sunet de 80 dB cu unul de 50 dB produce un sunet de: Cca 80 Db X 130 dB Cca 85 dB 48. Absorbția suprafețelor perimetrale ale încăperii influențează durata de reverberație: Invers proportional X Logarithmic Nu există o influență influență clară 49. Membranele vibrante realizează în principal absorbția sunetului prin: Vibrația porilor materialului Vibrații de ansamblu X Ambele fenomene de mai sus 50. Diferența de nivel normalizată reprezintă: O estimare a izolării la zgomot de impact O estimare a izolării la zgomot aerian X Valoarea nivelului sonor rezultat în urma absorbției normale în încăpere 51. Diferența între indicii de izolare determinați în laborator și în situ provine de la: Precizia aparatelor de măsură, mai mare în laborator Grija și atenția laboranților, care nu pot fi aplicate similar pe șantier Căile colaterale de transmitere a sunetului X 52. Pentru creșterea izolării la zgomot aerian a unei ferestre, este utilă: Tratarea sticlei antireflexie Umplerea cu argon a spaațiului dintre geamuri Prevederea unor garnituri de etanșare X 53. Intervenția la sursă pentru reducerea nivelulu i de zgomot de impact i mpact presupune:
Îngroșarea șapei suport Utilizarea unei pardoseli pe dală flotantă X Utilizarea unei pardoseli moi 54. Măsurile generale de protecție acustică: Reprezintă investiții suplimentare Se referă la izolarea elementelor de construcție Include intervenții la nivel de partiu X 55. Pentru a evita ecoul, peretele de fund al sălii trebuie: Tratat reflectant Tratat absorbant X Nu este important important 56. Tavanul sălilor de spectacole, în jumătatea din față a sălii se recomandă: Să fie reflectant X Să fie fonoabsorbant Să fie transparent pentru sunet 57. Dacă se constată apariția ecoului de fluturare, fenomenul poate fi evitat: Prin îndepărtarea de la sursă a suprafețelor în cauză Prin tratarea fonoabsorbantă a unei suprafețe X(SAU REDANE) Prin tratarea fonoizolantă a suprafețelor respective 58. Vederea pe t imp de noapte, față de vederea de zi, este: Mai sensibilă Mai puțin sensibilă Indentică dpdv al sensibilității, dar nu se disting culorile ? 59. Pentru spațiile adiacente zonei cu sarcina vizuală, se recomandă un nivel de iluminare: 200 lx, inidferent de iluminarea i luminarea din zona principală Inferior cu o treaptă față de zona principală X Superior cu o treaptă față de zona principală 60. Luxul este unitatea de măsură a: Intensității luminoase Fluxul luminos Iluminării X 61. Suprafețele arhitecturale luminoase: Transmit lumina X Reflectă lumina Absorb lumina 62. Un sunet de 2500 Hz poate fi încadrat în categoria sunetelor: Joase Medii Înalte X 63. Pentru a se percepe o dublare subiectivă a tăriei sunetului, intensitatea acestuia trebuie crescută de:
2 ori 3 ori 10 ori X 64. Durata de reverberație reprezintă timpul de descrștere a nivelului sonor cu: 20 dB 30 dB 60 Db X 65. Coeficientul de absorbție acustică al unui mat erial: Exprimă porozitatea internă a materialului Reprezintă gradul de absorbție a sunetului pe unitatea de arie a materialului Reprezintă raportul între energia sonoră absorbită și cea incidentă X 66. La frecvența proprie de rezonanță a unui element de construcț ie: Izolarea la zgomot aerian se reduce Izolarea la zgomot aerian se menține constantă Izolarea la zgomot aerian este mai mare X ? grafic pag 9 67. Indicele de izolare acustică reprezintă: Aprecierea izolării la zgomot de impact i mpact Aprecierea absorbției la zgomot aerian X Aprecierea izolării la zgomot aerian în situ 68. Valori mai marei ale L Indică o izolare mai bună la zgomot de impact Indică o izolare mai slabă la zgomot de impact X Sunt relevante numai dacă valorile R manifestă aceeași tendință 69. Un planșeu de beton obișnuit realizează izolarea necesară la zgomot de impact în clădiri de locuit: În majoritatea cazurilor Niciodată X În unele cazuri r everberația: 70. În protecția acustică, reverberația: Trebuie redusă Este utilă Trebuie calculate X 71. În sălile de spectacole, pereții laterali convergenți spre fundul sălii: Sunt utili, dirijează reflexiile către public X Nu sunt recomandați, recomandați, dirijează reflexiile spre laterale Nu au niciun rol rol din punctual de vedere vedere al reflexiilor sonore sonore 72. În spații destinate muzicii se recomandă ca decalajul între sunetul direct și cel reflectatsă nu depășească: depășească: 20 milisecunde 50 milisecunde 80 milisecunde X 73. Cele mai eficiente suprafețe reflectante de sunet sunt cele plasate:
La partea superioară a pereților sălii La partea superioară a peretelui din spatele sălii În pereții și tavanul posceniului X 74. Într-o sală de conferințe, pericolul de ecou este evitat prin: Prin tratarea fonoabsorbantă a peretelui din ….spate? al sălii Prin tratarea fonoabsorbantă a tavanului sc…. Prin evitarea paralelismului pereților sălii X
