Opera seria şi opera bufa La sfârşitul secolului XVII în Italia şi în restul Europei opera avea un loc important în viaţa culturală, totuşi trecea prin diferite schimbări care urmau să o influenţeze etrem de puternic! "n #urul anului anului $%&' se scriau două două tipuri diferite diferite de opera în Italia( Italia( una era serioasă, tra)ică tra)ică chiar, cunoscută sub numele de opera seria şi cealaltă mai uşoară şi într*un stil comic, numită opera buffa! +pera seria +pera seria denumită şi drama per musica sau melodrama melodrama serio- este un termen muzical italian care se referă la stilul nobil şi .serios/ de operă care a predominat în creaţia europeană e uropeană aproimativ între anii $%$' şi $%%'! 0ermenul 0ermenul în sine era folosit foarte rar în epocă şi a început să fie folosit cu precădere doar după ce )enul acesta de operă a devenit demodat şi a început să fie văzut ca )en istoric! 1enul .rival/ al operei seria a fost opera buffa , opera comică care s*a născut din commedia dell2arte! +peră seria s*a scris şi în 3n)lia, 3ustria, 3ustria, 4aonia sau în alte state )ermanice, chiar şi în 4pania, fiind însă mai puţin populară în 5ranţa unde opera franceză naţională era preferată! 6rincipalii compozitori de opera seria au fost( 3lessandro 4carlatti, 7ohann 3dolf 8asse, Leonardo Vinci, Vinci, 9icola 6orpora, 1eor)e 1eor)e 5riedrich 8andel, 8andel, iar în a doua #umătate a secolului secolului al XVIII*lea XVIII*lea 0ommaso 0raetta, 7osef :;sliveea mai mare influenţă asupra dezvoltării dezvoltării operei seria şi a formei sale au avut*o doi libretişti( 6ietro :etastasio şi 3postolo 3postolo ?eno! Libretele lui :etastasio erau foarte populare printre compozitorii vremii! vremii! 4ubiectul tipic al libretelor lui :etastasio se încheia cu o faptă eroică sau o renunţare la iubire din partea unuia dintre persona#ele principale! @ramatur)ia operei seria s*a dezvoltat ca răspuns la criticile francezilor care spuneau că libretele erau corupte şi imorale! >a răspuns la aceste critici 3cademia 3cademia din Aoma a încercat să readucă opera italiană la nişte principii neoclasice, respectând unităţile dramatice ale lui 3ristotel şi înlocuind subiectele subiectele imorale cu naraţiuni de înaltă morală care erau construite ca să şi instruiască nu numai să distreze! distreze! Baletele prezente în opera franceză franceză au fost complet eradicate din din opera seria, iar finalurile tra)ice erau de cele mai multe ori evitate pentru că se considera că eroii trebuie recompensaţi pentru virtutea lor şi trebuie să iasă învin)ători! Epoca operei seria a însemnat epoca de )lorie a vocilor de castrati care erau distribuiţi distribuiţi în rolurile masculine de eroi, laolaltă cu un nou )en de voce în acea perioadă, prima dona! Era acestor voci cu abilităţi tehnice deosebite deosebite a îndemnat compozitorii să scrie o muzică vocală din ce în ce mai compleă!
>u puţine ecepţii opera seria era opera de la curte, opera nobililor! 3cest lucru a impus condiţii compozitorilor astfel că operele trebuiau să reflecte vieţile nobililor! @e eemplu .Il re pastore/ are ca subiect )lorioasa viaţă a lui 3leandru cel :are, iar .La clemenza di 0ito/ are ca subiect viaţa împăratului roman 0itus! :ulte aspecte ale punerii în scenă contribuiau la efectul acestor opera( la prezentarea serenadei lui 1luc= .Il 6arnasso >onfuso/ membrii familiei re)ale de la Viena au interpretat toate rolurileC scena era decorate de cele mai multe ori foarte asemănător cu arhitectura palatului în care se ţinea spectacolul! 0otuşi o daă cu revoluţia franceză şi schimbările din Italia, au apărut republici care puneau preţ pe e)alitatea claselor, astfel că ideile de la baza operei seria au devenit tot mai irelevante pentru publicul din acea epocă! >onducătorii nu mai erau feriţi de morţi violente şi noile ierarhii în materie de interpreţi erau net diferite! 3stfel opera seria a a#uns la capătul drumului! >âteva opera seria( 3)rippina, 3lcina, 3lessandro nelle Indie, 3pollo et 8;acinthus, La clemenza di 0ito, 1iulio >esare, 1riselda , Idomeneo, :itridate, re di 6onto, Il re pastore, Ainaldo, Aodelinda, 4emiramide, 0ancredi!
+pera buffa +pera buffa a fost prima dată folosit ca termen ca să descrie operele italiene comice clasificate de autorii lor ca . commedia in musica/, .commedia per musica/, .drama comica/, .divertimento )iocoso/ etc! Era caracterizată de obicei prin utilizarea unor scene din viaţa de zi cu zi, dialecte locale şi scriere vocală simplă, cel mai important fiind ca interpretul să aibă dicţie bună şi a)ilitate pentru a vorbi repede! "n timp ce opera seria se ocupa cu zei şi eroi antici şi doar ocazional conţinea scene comice, opera buffa implica folosirea predominantă a scenelor comice, a persona#elor comice şi situarea acţiunii în contemporaneitate! :odelul tradiţional de opera seria avea trei acte, avea subiect serios cu scene mitolo)ice şi folosea voci înalte castrati şi soprano- pentru rolurile principale! "n contrast modelul operei buffa avea două acte conţinând scene comice şi situaţii din viaţa de zi cu zi, eliminând vocile castraţilor, utilizând mai de)rabă vocile de bărbaţi #oase! +ri)inile operei buffe trebuie căutate la bâlciurile din sudul Italiei, pe scândurile du)henelor improvizate de actori ocazionali de obicei lân)ă ruinele amfiteatrelor romane, ale căror pietre erau utilizate de mulţime ca nişte fotolii foarte confortabile pentru urmărirea divertismentului oferit de trupele de actori ambulanţi! 7ocul păpuşarilor, scurtele scenete interpretate de marionete, măscăricii care se răzbunau prin farse in)enioase, acompaniate cu muzică, pe e)oismul şi aro)anţa stăpânilor stârnind simpatia şi hohotele de râs ale spectatorilor, erau ptreceri populare )ustate de mulţimi încă din antichitate! @upă apariţia feudalismului, ele au fost sin)urele mi#loace prin care cei mulţi şi năpăstuiţi îşi puteau eprima dra)ostea de viaţă, o data cu ura lor nemăr)inită împotriva duşmanilor ei! "ncă puţin şi lupta, până acum latentă, dintre sclavi şi
stăpâni, avea să se manifeste făţiş în piesele burleşti cu muzică ale teatrului cult, numite annunziazioni sau intermezzi, care s*au bucurat de o popularitate tot mai mare, întâi în Italia, apoi în 5ranţa şi apoi în alte câteva ţări europene! 1lorioasa opera buffa, care avea să #oace un rol important în istoria culturală şi politică a peninsulei, devenise în .secolul luminilor/, preocuparea constantă a compozitorilor lirici italieni! "n acea epocă 1iovanni Battista 6er)olesi făcea din .La serva pardona/ , sortită a fi un simplu intermediu într*o operă cu eroi mitolo)ici, dar depăşind*o ca vioiciune şi valoare, primul pamflet cu implicaţii sociale al teatrului muzical italian! >u toată modestia ei, . La serva padrona/, scrisă doar pentru doi cântăreţi, un actor de pantomimă şi câteva instrumente cu coarde, ilustrează pe lân)ă încercarea de a afla noi subiecte în teatrul de operă, răspântia la care se )ăsea muzica europeană a secolului al XVIII*lea! 5arsele muzicale, vodevilurile contribuie la ivirea şi la adoptarea în repetoriile de pretutindeni ale operei buffe! @incolo de rădăcinile napolitane noul )en a devenit un bun al italienilor, )ermanilor şi francezilor, care îl cultivă ca pe un rezultat firesc al reflectării în arta muzicală a transformărilor sociale şi a dezvoltării opiniei publice in Europa bur)heză! 3riile, romanţele şi cupletele sunt un mi#loc foarte potrivit pentru a transmite idei cu conţinut politic la popoarele pe #umătate încă analfabete! @eşi socotită de clasele dominante periculoasă opera buffa cucereşte masele tocmai datorită faptului că îşi tra)e seva din satirizarea unei pături care nu fără temei se împotriveau înfloririi ei! 5amiliaritatea persona#elor şi a epresiilor împrumutate din viaţă, limba#ul muzical de altă densitate decât cel folosit în opera seria, melodia mai uşoară, ritmurile capricioase şi armonizarea aeratăau fost elementele care au contribuit la succesul operei buffa! 1enurile similare din afara Italiei, opera comiDue şi 4in)spiel*ul difereau prin faptul că aveau dialo) vorbit în loc de recitativo secco! 6ersona#ele comice au făcut parte din opera până la începutul secolului al XVIII*lea când opera buffa a devenit un )en separate al operei! +pera buffa s*a dezvoltat în paralel cu opera seria şi a venit ca o reactive la prima reformă a lui ?eno şi :etastasio! 4*a format ca un )en cu care oamenii simplii să rezoneze! +pera buffa se referea mai mult la problemele oamenilor simpli decât la problemele re)ilor şi nobililor! 4e preferau dialectele locale pe care simplii spectactori să le înţelea)ă, iar tipurile de persona#e erau derivate din persona#ele commediei dell2arte italiene! La serva padrona este eemplul cel mai elocvent care încă se prezintă şi în zilele noastre! "nafară de 6er)olesi au mai scris opere buffe 9icola Lo)roscino, Baldassare 1aluppi şi 3lessandro 4carlatti în Italia şi :ozart în 3ustria! Importanţa operei buffa a scăzut în perioada romantică! 6rincipalele eemple ar fi @on 6asDuale de @onizetti şi Bărbierul din 4evilla de Aossini! 4e spune că ultimul eemplu real de opera buffă a fost opera lui 5ederico şi Lui)i Aicci .>rispino e la comare/ în $F'!
Biblio)rafie GGG!Gi=ipedia!com 4bârcea, 1eor)e, Aossini sau triumful operei bufe Editura :uzicală a Hniunii >ompozitorilor, $JK1rout, @onald 7a;, and 8ermine ei)el illiams, 3 4hort 8istor; of +pera, 0hird Edition 9eG Mor=( >olumbia Hniversit; 6ress, $-
