Novalis HEINRICH VON OFTERDINGEN
Novalis şi condiţ ia ia umană . După m mă rturii rturii contemporane, era înalt, subţ ire, ire, cu mâ inile inile şi labele picioarelor mari, lipsite de fineţ e, e, cu bucle castanii înca-drind ovalul transparent al chipului, chipului, cu ochi ce str ă ă luceau luceau arză tor. tor. După spusele spusele lui Tieck, ar fi semă nat nat izbitor cu Sf â n ântul tul loan Evanghelistul al lui Diirer. Buzele, uşor senzuale, frumos conturate, schi ţ au au uneori un z â mbet mbet ironic. Altminteri, str â n d ânse se şi pline, tr ă ădau au o seriozitate concentrat ă ă . Vorbea foarte repede, rat. Vesel, receptiv, blâ nd, nd, iubea cu candoare oamenii şi-şi atr ă înflă că rat. ăgea gea lesne simpatii. Se nă scuse scuse în mai 1172 la Oberwiederstedt, comitatul Manns-feld, al doilea copil al unei familii nobile saxone a c ă rei rei genealogie urca piuă î ă în secolul al XII-lea '. Primise numele de Friedrich Leopold. Copilă ria ria îi este adine marcat ă de o boală grea grea rare îi schimbă brusc brusc şi ă de radical firea. Fusese liniştit, visă tor, tor, slă buţ la la carte. Devine vioi, exuberant, str ă l ucitor şi iute Ia minte. ălucitor Primii ani şi-i petrece la ţ ar ar ă ă, la Oberwiederstedt, în micul castel al familiei, cu încă peri peri luminoase şi un turn din care se puteau ză ri, ri, întuncc â nd nd orizontul, pă durile durile munţ ilor ilor Harz. tn anul 1785 familia se mut ă ă la la Wcissenfels – tat ă l , contele Heinricb Ulrich Erasmus von Hardenberg, fiind numit director ăl, peste salinele electorului de Saxonia. Saxonia. Urinează , între 1790 şi 1794, anii peregrină rilor rilor universitare la lena, Leipzig, Wittenberg; ani consacra ţ ţi nu numai studiilor – de jurisprudcnţă , istorie, matematică , ştiinţ e naturale, filosofic – ci ' într-un document dat de cancelaria împă ratului ratului Friedrich I — Este pomenit un Desiderius von Hardenberg. Şi pasiunii juvenile pentru opera lui Schiller şi iubirii nefericite pentru o Julie, că să torit torit ă Jourdain. ă Jourdain. Din aceast ă epocă dateaz datează primele primele încercă ri ri de versifica ţ ă epoc ţie. ie. In ele se simte ecoul petrecerilor studenţ eşti şi al aventurilor ga. I lante prin saloane în tov ă r ăş şia fratelui să u Erasmus şi a lui Prie, i drich Schlegel. Ca poet îşi va ăr ă spune Novalis, nume purtat, se pare,? De un str ă m denumirea unui domeniu patrimonial. L ămo oş după denumirea
