NOVALIS NOVALIS - HEINRICH VON VON OFTERDINGEN Novalis (pe numele adevărat adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg Hardenberg ) a fost unul dintre cei mai mari poeți și prozatori prozatori ermani! considera consideratt a fi cel mai reprezent reprezentativ ativ dintre dintre mem"rii #ercului romanticilor de la $ena% Novalis are de spus despre poezie ceva personal& el dă o orientare mai mistică teoriei lui Sc'ellin i o asociază n c'ip mai clar cu concep*ia c+ poezia e vis i "asm% La Novalis poezia e virtual identificat+ cu reliia i filozofia! iar poetul e considerat fiin*a uman+ cea mai des+v,rit+% Sim*ul poetic! remarca el! se aseam+n+ mult cu nclina*ia spre misticism% omantismul! ap+rut ca reac*ie mpotriva domelor i restric*iilor clasicismului! este o micare literar+ i artistic+! ce a ap+rut n .uropa la sf,ritul secolului al /VIII-lea i nceputul secolului al /I/-lea% 0irec*iile acestui curent literar a avut influen*e puternice i n filozofie! istorie! drept! linvistic+! economie politic+ etc% .ste unul dintre cele mai importante i mai comple1e curente literare! aceste noi fr+m,nt+ri lu,nd natere ini*ial n Anlia! de unde s-a e1tins n 2ermania i 3ran*a! apoi n ntreaa .urop+% omantismul este antidotul riorii clasicilo clasicilor! r! dom domatism atismului ului estetic! estetic! ra*iunii ra*iunii reci i conven*i conven*ionalu onalului% lui% Acest curent curent literar literar a reprezent reprezentat at pentru pentru scriitori scriitori momentul momentul n care au dat fr,u li"er li"er imaina*ie imaina*iei!i! fiind cunoscut cunoscut n literatura universala ca un promotor al manifest+rii fanteziei i e1primarii sentimentelor! al oriinalit oriinalit+*ii! +*ii! spontane spontaneit+*ii it+*ii i sincerit+* sincerit+*ii ii emo*ional emo*ionale% e% Li"ertate Li"ertateaa de e1presie! e1presie! dincolo dincolo de canoanele clasicilor! clasicilor! este unul din factorii c'eie ai acestei mic+ri literar-artistice% 3ramente 3ramentele le de roman roman Heinrich von Ofterdingen reflectă ideea posi"ilității relizării unei armonii universale prin intermediul poeziei% omanul ilustrează! prin fiura sim"olică a eroului! etapele succesive succesive ale dezvoltării dezvoltării universului artistic! sf,rșind n aleoria "asmului% 4n "asm și n vis! Novalis ăsea forma specifică de e1presie a concepției sale mitice asupra lumii% 5ema acestui roman framentar din secolul al /I/-lea este poetul i idealul crea*iei sale% 0ezvoltată! tema s-ar e1plica prin faptul că idealurile poetului! care este o pasăre ce s-a rătăci rătăcitt printr printree noi! noi! sunt sunt stelel stelele! e! primăv primăvara ara!! draos draostea tea!! ferici fericirea rea i "ucuri "ucuriaa desco descope periri ririii universului cu tainele acestuia% #,ntăre*ul sau ndrăostitul cunoate mai multe lucruri dec,t savantul! care euristic le ustă pe toate! fără su"iectivitate personală i pasiune ardentă% #redin*a! fantezia i poezia! această treime sacră a artei! desc'id adevărata esen*ă a lumii! p,nă n acele mira"ile semin*e despre care vor"ea Lucian 6laa% ealitatea se percepe nu cu ra*iunea! ci cu sentimentul! căci calea cea tainică duce spre interior! e n noi sau nicăieri% 7
8rima parte a romanului! care a fost finisată - Ateptarea -! ne prezintă! de fapt! preătirile poetului pentru a deveni profetul care va sc'im"a lumea sau care va putea să sc'im"e lumea sa interioară su" impactul macrocosmului% 9einric' i caută un loc n univers! o lume n care marea dilemă constă n faptul că nu e1istă o unitate ntre spirit i materie% Lucrurile cu adevărat importante se săv,resc n taini*ele sufletului! iar lumea reală trăiete or"ete! fără a-i contura nite idealuri% Scopul poetului este să aducă un veac de aur pe păm,nt! veacul uniunii spiritului cu realitatea% 8rietenul scriitorului! Lud:i 5iec;! mărturisea că Novalis dorea să scrie ncă ase volume! să creeze un fel de Divină coedie a romantismului! n care Ofterdinen tre"uia să a
na dintre ele! aproape că medială! constă n faptul că poezia este o reflectare a lumii celeste! ea e canalul prin care poetul vizionar se leaă de metafizicul maic! ?
iar sinura cale de re-creare a lim"a
povestea ăsirii de sine a artistului evadarea din nustimea realită*ii i m,ntuirea prin poezie! iu"ire i credin*ă! sim"oluri ale cauzei prime! pătrunsă de for*e tainice% Al*i critici au văzut n el un roman-mit! prin sim"olurile mitice pe care le propune% 4ntr-adevăr! celelalte personam"erto .co! el cunoate universul ca pe o carte! l descifrează i l recodifică% Itinerariul sim"olizează tinderea spre perfec*iune! nu contează scopul! ci calea spre el! contează căutarea i călătoria n sine ca n cazul lui Child Harold la 6Dron% 8oeticul! fiind determinat de căutare! care e o condi*ie imanentă a acestuia% 0upă Novalis! visăm la călătorii prin univers! dar oare universul nu e n noi= Ad,ncimile spiritului nostru nu le cunoatem% Spre nlăuntru duce calea misterioasă% 4n noi! sau nicăieri! e venicia cu lumile ei! trecut i viitor% Numele persona
dintre crea*ie i increa*ie (termen "laian)! al umanului i spiritului universal% 3loarea al"astră! acea maică stea sufletească! n special! e o floare celestă prin cromatica ei% 3loarea al"astră! prin ideea ei de perenitate naturală este antinomică aurului i "anilor! e o valoare cerească! o utopie ce nal*ă firea mai presus de lăcomia acestei lumi! ea e valoarea latentă ce e1primă tainicul! depărtatul! indefini"ilul! indici"ilul! iată de ce va deveni acest semn floral un sim"ol romantic al tinderii spre metafizicul infinit% ai t,rziu! n crea*ia sim"olistului aeterlinc; floarea al"astră va prinde aripi i va z"ura% .1isten*a lui 9einric' are o *intă& *ara ntrezărită! mpără*ia florii al"astre! el crede că acest paradis zărit n timpul nop*ii e mai real dec,t universul o"inuit% 3loarea miraculoasă e o"iectul căutat de el n călătoria sa% Naratarul constată nu nt,mplător că n lumea cotidiană nimeni nu ar sta să ,ndească la flori% ai ales la o oarecare floare al"astră i mai ales la v,rsta de ?G de ani ai lui 9einric'% 0ar! pentru cel din urmă! acea floare e calea unei contemplări interioare% Iată de ce el va fi atras de linitea sinurătă*ii! a tăcerii metafizice din s,nul naturii! a mun*ilor i văilor% 3loarea al"astră e i atilda (n ermana vec'e putere n luptă i frumuse*e periculoasă)! e iu"irea care inspiră i nal*ă spiritul poetic% 4ndrăostindu-se! 9einric' poate să-i ducă la "un sf,rit misiunea de poet-creator! căci .rosul i #rea*ia sunt esen*e eterne% 0upă noi! floarea al"astră e un Alep' romantic al lui Novalis n care conver toate năzuin*ele i din care reies toate mplinirile! al"astrul e! n fine! culoarea accesului la universuri spirituale superioareH e o culoare ce sim"olizează din plin detaarea de valorile materiei% Acest al"astru al idealului năl*ător la finele secolului va trece ntr-un violet al nevrozelor sim"oliste (al"astrul com"inat cu roul s,neriu sau poluat de nerul unui al du Siecle)! al nemplinirii metafizice% 0e o"icei! Novalis este interpretat ca un scriitor al visului i al contemplării! dar consider că e important de men*ionat că "iorafia lui demonstrează o desc'idere pramatică spre realitate% Natura! pentru el! spre deose"ire de mul*i romantici! nu e doar un o"iect al contemplării! nu e o ruină a lumii de ieri din secolul de aur! e c'iar o sti'ie a ac*iunii (poetul a fost ininer-miner i a studiat cu mult empirism eoloia i tot ce *ine de ea! acea astroloie ce introspecta mun*ii! cum spunea Novalis)% Or! el era artistul care peste lumea o"iectivă tia să suprapună mantia miraculoasă i vizionară a poeziei% 8entru poet! o"serva Novalis& l"ea devine vi#$ vi#"l devine l"e ! iar povetile *in ascunsă istoria lumii n ele! aa nc,t visele se pot realiza doar n dimensiunea "asmului% Astfel! consideră Serio 2ivone! neantul reprezintă condi*ia ca adevărul să se ivească i de aceea lumea! cum a spus Novalis! tre"uie să devină "asm - pentru a accede la semnifica*ia ei
cea mai naltă! i nu pentru a o anula% 8entru Novalis ceea ce transformă lumea n "asm este interpretarea sau! ca să folosim cuvintele sale! romantizarea (dar a romantiza nu nseamnă altceva dec,t! tocmai! a interpreta)% Așadar! romantismul lui Novalis nu e altceva dec,t codificarea lumii n itemi de poveste% .ntuziasmul specific romantic de care dă dovadă autorul n scrierea operei ilustrează ncă o dată acel spirit al evadării onirice n trecut! spirit care domina epoca romantică% 3ramentele lui Novalis precizează n termeni filosofici această doctrină! pe care tocmai am văzut-o n e1presia sa mitică% omanul lui Novalis e plin de miracol i maie% La aceste am"i*ii maice Novalis a a
J
