NOUA CARTE NEAGRA A FIRMELOR DE MARCA - KLAUS WERNER / HANS WEISS

Firme McDonald's,

de marcă precum Adidas, Mercedes, Nestle, Samsung şi

Siemens fac legea în industria de consum. Ele dictează tendinţele în modă, precum şi tratatele internaţionale. Veniturile lor domină pu terea economică a multor ţări. Influenţa lor este uneori mai mare decât cea a regimuri lor şi instituţiilor

politice. Valoarea unei mărci - şi astfel, puterea concernului - nu se mai măsoară de multă vreme  în produsul comercializat, ci în imaginea acestuia: ac estuia: producătorul de aspirină Bayer consideră că se caracterizează prin „competenţă şi responsabilitate", Shell se laudă cu rolul său de ştafetă economică şi socială, iar Nike cu grija deosebită faţă de „familia internaţională Nike, formată din sportivi, consumatori şi toţi cei care muncesc pentru noi”. „Cei care muncesc pentru noi” sunt însă tot mai des oameni din ţările cu mână de lucru ieftină din Africa, Asia, America Latină şi Europa de Est. Exploatarea, munca silnică şi folosirea copiilor în procesul de producţie sunt acolo un lucru obişnuit. Mediul încon jurător este otrăvit, regimurile şantajate, crizele şi conflictele armate folosite cu dezinvoltură sau chiar finanţate. Tot mai mulţi consumatori impun însă,

concomitent, standarde etice minime. Ei nu mai vor să cumpere produse pentru fabricarea cărora sunt exploataţi copii sau pentru care milioane  întregi de oameni îşi pierd căminul şi teritoriul pe care trăiesc. Acest lucru atrage însă după sine nesiguranţă: Ce mai pot cumpăra? şi mai ales: Cine sunt „răii" din spatele mărcilor de care mă lovesc zilnic?

Noua carte neagră a firmelor de marcă ne oferă răspuns la aceste întrebări.

Klaus Werner, născut în

1967 la Salzburg, este jurnalist independent şi scriitor la Viena şi Berlin. Studii de romanistică şi germanistică la Viena, din 1996 până în 1998 -

colaborator independent la ziarul vienez Falter, între 1995 şi 2000 - purtător de cuvânt al Institutului Austriac de Ecologie. Coautor al cărţii „Prost Mahlzeit! - Essen und Trinke n mit gutem Gewissen" (Noroc! Poftă bună! - A mânca şi a bea cu bună ştiinţă), Editura Deuticke, 2000. Homepage: www.weltnachrichten.org Hans Weiss, născut în 1950

 în Hittisau/Vorarlberg.Studii de psihologie şi sociologie medicală la Inns bruck, Viena , Cambridge şi Londra. Din 1980 - jurnalist independent şi scriitor în Viena. Reportaje şi articole pentru Stern, Spiegel, ORF.  În calitate de autor sau coautor a publicat mai multe c ărţi, cu un tiraj total de patru milioane de exemplare, printre care „Bittere Pillen - Nutzen und Risiken von Arzneimitteln" (Pilule amare - Folosirea şi riscurile medica mentelor) (1983, ediţie actuală 2002-2004); „3 tăglich  –  x Kritische Gebrauchsinformationen zu 11.000 Arzneimitteln” (De 3 x zilnic - informaţii critice de utilizare referitoare la 11.000 de medicamente) (2003) etc. Consultant ştiinţific pentru ediţia în limba română Cosmin Tăutan, consilier juridic

Klaus Werner/Hans Weiss

Noua carte neagră a firmelor de marcă Intrigile concernelor internaţionale

Traducerea din limba germană Felicia Voicu

Titlul în original: Das neue Schwarzbuch Markenfirmen, Die Machenschaften der Weltkonzerne de: Klaus Werner şi Hans Weiss

 © Franz Deuticke Deuticke Verlagsgesell Verlagsgesellschaft schaft m. b. b. H., Wien-Frankfurt/Main 2003

 © 2004 Editura Editura Aquila Aquila ’93 Romanian edition and translation

Editura Aquila

Toate Toate drepturile pentru limba română sunt rezervate Editurii Aquila ’93.

Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă în mod electronic, mecanic, prin fotocopiere sau prin orice alt mod, fără acordul scris, dat în prealabil de Editura Aquila ’93.

ISBN 973-714-004-4

www.edituraaquila93.ro

Cuvânt înainte Cândaapărutprimaediție iea„ a„C Cărțiinegreafirmelordemarcă”,înseptembrie2001,nu bănuiamcâtăagitație ievomproducecuaceasta.„Carteanu vomproducecuaceasta.„Carteanu -șiivarataefectul”,scria„Spiegel”: varataefectul”,scria„Spiegel”: „Atacă mar marile ile con concer cerne ne în pun punctu ctull lor ce cell mai sen sensibi sibil: l: fai faima ma lor lor.” .” „Fr „Frank ankfur furter ter Run Rundsc dschau” hau” afirma:„Ceeacerealizeaz ăaceastăcarteartrebuisădevinăorutină,celpuținpentrusocietățile democratice.”Directoruluneimarifirmem democratice.”Directorulun eimarifirmem ărturiseaîntimpuluneidiscuții iipublice:„Dac publice:„DacăKlaus Werne nerr sa sau u Ha Han ns Weiss se fu furrișează în înttr-u -un n co comp mple lex x de fifirrme me,, în ac ace est ste ea înc nce ep să se  întruneascăstatelemajoredecriză.Iardacăunconcernnuaavutunstatmajordecrizăpână laacelmoment,cusiguranțăvaînființa aunul.”„Aceast unul.”„Aceastăcartevă vaînfuria”,prevesteampe atunciîncuvântulînainte. Despreizbucnirileemoţionaledinrândurileconsiliilordirectoarenu ştiampreamult. Reacţiiiile le st stâr ârnit nite e au tr trec ecut utde de la la„r „res espi pinge ngem m cu ho hottărâre acuzaţiile iile” ” pâ pân nălarecunoaşterea sincerăadeficienţelor,pentruremediereacăroranusemaiputeaface,dinp ăcate,preamult. Oricum,producătorulelveţiandelenjerieTriumpharenunţatînianuarie2002,dupăprotestele furioasealeclientelor,lacooperareacuregimulmilitarMyanmar. După BPesterândulluiShellsădoreascătransparen ţafluxurilorfinanciareîn ţărileaflate  încriz  în criză („Publishwhatyoupay”)pentruapunezăvorulcorupţiei.FirmecaPumasaufirma austriacăOMVauluatlegătur tura a cu org organi aniza zaţiil iile e pen pentru tru pro protec tecţia dre dreptur pturilor ilor omul omului ui şi şi-au anunţatintenţiadealucralaîmbunătăţireacondiţiilordemuncă.Înoricecaz,intenţiilebune iausfârşitdecelemaimulteoriacoloundeconcernelerealizeazăcăuncomerţcinstitcostă. Totuşi,totmaimulţiconsumatorişiconsumatoarenusemaimulţumesccumăsurilede imagineieftine şicudeclaraţiile(decelemaimulteorilipsitedeurmări):„Noisuntemoricum  împotrivamunciicopiilor.” Carteai-a„înfuriat”maialespecititorii Carteaia„înfuriat”maialespecititorii şicititoarelecareautrebuits ărecunoascăfaptul că mul ulte te dint ntrre mărc rcilile e lo lor r pr pref efer erat ate e î şi obţin pr prof ofititur urilile e di din n ex expl ploa oatar tare, e, mu munc nca a co copi piilo ilor, r, cooperarea cooper areacu cudictatur dictaturilemilitare ilemilitare,finan ,finanţarearăzboaielor,distrugereamediuluiînconjur ător şi maltratareaanimalelor.Toateacesteav ăvorfiprezentatepelargşiînaceastănouăediţie.În acelaşitimp,înaceastăfurieexistăunpotenţialincredibil:totmaimul ţioamenivor„săfacă ceva”împotrivasuprema ţieifictiveaconcernelor.Vorsăfieactiviîntr-unfelsaualtul-printr-

unconsumconştient,dartotmaimultşiprintr-uncomer ţpolitic.Eiscriuscrisorisautrimitemailma il-ur urii di dire rect ctor orililor or fifirm rmel elor or,, or orga gani nize zeaz ază simpozioane de informare sau iau parte la demonstrațiiîmpotrivaacesteiformeexploatatoaredeglobalizare.Amchestionatexper ţi şi expertecuprivirelaeficien țaacestorformediferitedeacţiune și,înurmătorulcapitol,vom prezentaideiconcretedesprecumartrebuisă arateacest„afaceceva”.Nudorimsăobligăm penimenisărenunţesausă-şischimbemoduldeviață..C Căcicredemcăestemaibinecând mulţifacunpas,decâtcândconvingemomânădeoameniangajați,care,oricum,nutrebuiau convinși. Pânăînprezentau înprezentaufostvândutemai fostvândutemaimultde100 multde100.000deexemplare .000deexemplaredinaceast dinaceastăcarte.Saufăcuttraduceriînspaniol ă,olandeză,turcă şimaghiară;înscurttimpurmeaz ălimbicumar fi ch chin inez eza a sa sau u co core reea eana na.. Mi Misi siun unea ea no noas astr tră este de a pătr trund unde e le leg gătur turilile e di dintr ntre e pol politi itica ca economicăglobalizată şiexploatareademonstrabilăafirmelormultina ţionale.Atâtînanaliză cât şiînsfaturiledecomportament,aceastănouăediţieurmăreşteovizibilăevaluarepolitică. Deoarecemultefirmesus ţincănuestevinalorcădictatoriicorupţiîncalcădrepturileomului saucăîn ţărilesărace pred predomin ominăstandardeeconomice şisocialescăzute,amdedicatde aceastădatăuncapitolîntregîntrep ătrunderiidintrepolitică şieconomie.Acestlucru,deoarece multlte mu e di dict ctat atur urii co coru rupt pte e î şi da dato tore reaz ază în ma marre parte existenţa in inte tere rese selo lor r de af afac acer erii al ale e concernelorvestice.Iarînspateleorganizaţiilordelobbyşialinstituţiilorinternaţionalecumar fiOrganizaţiaMondialăaComerţului(OMC),carepuntotulînjocpentruaîmpiedicaadoptarea unorlegipentruprotecţia med mediul iului ui înc înconj onjur urător şiprotecţie iesoc social ială,seaflănumealeunor cunoscutefirmedemarcă. Unelefirme,alecărorpracticiexploatatoaresuntcunoscuteabiadepuţintimp-cumar fiCoca-ColasauMattel-aufostinclus fiCoca-Col asauMattel-aufostincluseînaceas eînaceasttănouăediţieînacealistăaflatăînparteaa douaacărţiişicaredescrieînmoddetaliatpracticileamaimultdecincizecidefirmedemarcă.  În cazul partenerilor columbieni ai concernului de băut utur urii Co Coca ca-C -Col ola, a, me memb mbri riii sindicateloraufosturm ăriţideescadroanealemor ţii.Iarfirmadejuc ăriiMattelprofită,printre altele,deexploatareamuncitorilordinfabricileproducătoarechineze,carelucrează16orepe zi,364dezilepeanpentrusalariiderizorii. ŞifirmaMonsantoocupăunlocdeonoareînaceastălistă.Concernulîncearc ă,printre altele,săsupunăpiaţaagrarămondialăintereselorsalecomerciale.Astfel,aprovizionareacu alimenteasutedemilioanedeoamenidepindedebunăvoinţaconcernelormultinaţionale.  Încazulaltor  Încazul altorfirmea firmeamactualizat mactualizatrepro reproşurile,pentruademonstracăî şicontinuăpracticile murdare,înciudatuturordeclaraţiilornesincere.Celemaimultereproşuridinprimaediţieau rămas ne nesc schi himb mbate ate,, de deoar oarec ece, e, ch chia iar r da daccă un unul ul sa sau u al altu tull di dint ntre re co conc ncem emc c ş i-a sc schimb himbat at furnizorii,sistemuldeexploatarear ămasacelaşi.Înmomentulîncareaceastăcarteaapărut

pentruprimadat ă,aminclusconcerneleBayer,TotalFina,Elf şiMcDonald’sîntr iMcDonald’sîntr-unsubiectiv -unsubiectiv „Top „T op tr trei ei” ” di din n „L „Lis ista ta răilor ilor”. ”. Bay Bayer er rămân mâne e de ne necon conte test stat at pe pr primu imull loc loc.. Nu nu numa maii da dator toritită faptulu fap tuluii că ac acea east stă fifirrmă ma manif nifes esttă în toa toate te dom domen eniiiile le sa sale le de af afac acer erii - ch chim imie ie,, fa farm rmac acie ie,, agricultură şiobţinereademateriiprime-oenormăfanteziedistructivă,înceeacepriveşte desconsiderareaprincipiiloretice,cişipentrucăpoliticadecomunicareafirmeiBayerar ămas evidentînsecolulXIX.Seascundefaptulcăfirmaî ţifacepărulmăciucă.Peloculdoitrece ExxonMobil.Întimpcealtefirmepetroliereî şidauosteneala,celpu ţindincândîncând,pentru  îmbunătăţireastandardelorcuprivireladrepturileomului şiiauunelem ăsurideprotecţiea mediuluii înconj mediulu înconjur urător şi a cli climei mei,, conc concer ernul nul pet petrol rolier ier mul multin tina aţion ional al amer america ican n rămâne vizibil imun.Oricumsebucurădesprijinulacordatdepreşedinţiaamerican ăactuală.Doarboicotul maipoatefaceceva.Peloculaltreileaseafl ădeaceastădatăMattel,toatălumeapăpuşilor Bărbiefiindconstruităpeexploatarealipsitădescrupuleamuncitoarelorchineze. Ladouăsăptămânidupăapariţiaprimeiediţiia„Cărţiinegreafirmelordemarcă”global, auav au avutloc utloc ate atenta ntatel tele eter terori oriste ste de dela la Wor WorldTrade ldTrade Cen Center ter dinNewYork dinNewYork..Ur Urmar mareaa eaa fost un „războiîmpotrivaterorismului”,căruiamulţiîiatribuieşimotiveeconomice.Uniisevormirade ceînaceastăexpunerevomargumentacureţinereeventualeleinteresealeconcernelorîn războaieledinAfganistanşiIrak.Răspunsulestesimplu:noi spunsulestesimplu:noinereferimaici nereferimaicilafaptecercetate lafaptecercetateşi carepotfidovediteşinudorimsăfacempresupuneriorispecula ţiiîntr-odirecţiesaualta. Multedintrerealităţiledescriseînaceastăcartenusebucurădeoaten ţiemediatică,deoarece omareparteainfrac ţiunilorsăvârşitedeconcernesepetrecîncol ţuriuitatedelume.„R ăzboiul pentrupetrol”provoacă zi zilnic lnic înCarne înCarnerun run,,Cia Ciad,Afri d,AfricaCentra caCentrallă şiSudanmaimultevictime decâtînIrakşiAfganistanluateîmpreună-şiastadeparte iastadepartedecarnerele decarnereledeluatvederiale deluatvederialecelor celor delaCNN&Co. Pe pagina noastră de in inte terrne net t www ww..ma marrkenf nfir irme men. n.co com. m. pr prec ecum um şi în timpul numeroaselorconferin ţe şidezbateri,nisepunsăptămânalfoartemulteîntrebări:celormai frecventedorimsălerăspundemîncontinuare.

Ce se întâmplă cu firmele care nu apar în „Cartea neagră a firmelor de marc ă”? Dacăarfifostsădescriemtoatefirmelecareauconştiinţaîncărcată,aceastăcartenuar fi apărut nic nicioda iodattă. El Ele e su sunt nt pr prea ea mu multlte. e. De ac acee eea a am al ales es ca ex exem empl plu u pe pent ntru ru ce cele le ma maii importanteramurideconsumacelefirmecaredispundecelemaimarisegmentedepia ţă şi poartă nu nume mele le ce cele le mai cu cuno nosc scute ute.. Da Daccă au fo fost st nu numit mite e Ni Nike ke sa sau u Ad Adid idas as,, ac aces est t lu lucr cru u nu  înseamnăcăAsics,Brooks,Fila,NewBalancesauPumastaumaibine- audoar„norocul”s ă nufieatâtdeextinse.Ceeacescriemdespreconcernelepetroliere,alimentare,electronice sau far farmace maceutic utice e re repre prezint zintă un ex exem empl plu u pe pent ntru ru în într trea eaga ga br bran anşă. O ex exccepţie o co const nstitituie uie bineînţelesacelefirmecare,oriî şidesfăşoarăactivitateaînplanregional şi,deaceea,trebuie sărespectestandardelesociale şidemediuvestice,oris-auînscrisbenevolpeliniacomer ţului ecologicşicinstitşiî şiplaseazăprincipiiledeasupraprofiturilorproprii.

De ce nu există o „Carte albă a firmelor de marc ă?”

O as astfe tfell de ca cart rte e nu vo vom m sc scri rie e nic niciod iodat ată. De Deoa oare rece ce es este te pur şi si simp mplu lu im impos posib ibilil să controleziconcerneinternaţionalecumiidefabricifurnizoareatâtdebine,încâtsălepoţi „achita”.Înafar „achita” .Înafarădeaceasta,fiecarefirm ămultinaţională,careî şidobândeşteprofiturileprintrobunăgospodărirebazat ăpediferenţeledevenituridintrenordşisud,respectăstatu-quoul, atâttimpcâtpl ăteşte,nudebunăvoie,salariicareasigur ăexistenţaşiinvesteşteînstandarde socialeşiecologicemairidicate.Până laprodusemarcatecu„TransFair”,aproapenicăierinu estecazul.Bineînţelescăexistăsutedemiidefirmecaredesfa şoarăoactivitateeconomică ecologică şisocial ă-daracestefirmeocupădecelemaimulteoridoarpieţeregionale.Ocarte albădesprepantofariinoştripreferaţisaudesprecomercianţiidebicicletededupăcolţnui-ar interesapecititoareleşicititoriinoştridinFrankfurt,BudapestasauBuenosAires. Cum ati cercetat toate acestea?

Maialescuajutorulinternetului.Grup ăripentrudrepturileomului,sindicate,organiza ţii religioaseşijurnalişticriticidinlumeaîntreagămonitorizeazăintrigilefirmelorlipsitedescrupule

şi sc sco ot la iv ive eală an anom omal aliiiile le.. Am se sele lect ctat at ce cele le ma maii ma mari ri ac acuz uza aţiiii,, le le-a -am m ce cerc rcet etat at  ş i le le-a -am m

actualizat.Rezultateleaufostordonateînfunc ţiedesegmenteledeconsum,analizându-le apoisistemuldeîncălcareadrepturilorelementareîncomerţulinternaţional:KlausWernerse dedicăînprimulcapitolraporturilorglobalealeexploatăriidecătreconcerneşiproblemeicum pute pu tem m noi noi,, co cons nsuma umato toar arel ele e şi co cons nsum uma ato tori rii,i, să de deve veni nim m ac actitivi vi.. Cu aj ajut utor orul ul dom omen eniiiilo lor r electronicii,petrolului,alimentelor,îmbrăcămintei,precum şialebăncilor şimariiindustrii,el demonstrează ce forme varia iatte îmb mbrracă această dorinţă de prof ofiit înd ndrreptată îm împo potr triv iva a oamenilor.Înfinal,Wernerscoatelaivealăîntr-unnoucapitolcontopireacoruptădintreelitele din come merrţ şi pol oliiti ticcă, precum şi ef efe ectu tull an anti tide dem moc ocrrat atic ic al or orga gani niza zaţiiiilor lor com comer erci ciale ale internaţionaleşilobby-urilorconcernelor.HansWeiss,datorit ăexperien ţeisaledeanidezile  îndomeniulmedicarnentelor,iaînvizornereguliledinindustriafarmaceutică şidemonstrează totodatăcăinclusivjucăriilesuntproduseadeseaîncondiţiidemuncăinumane.  Îndou  În două ţări-înUngaria şiînCongo-amdescoperitîncălcărigrosolanealedrepturilor omuluiîntimpcene-amdatchiarnoidreptoamenideafacerilipsi ţidescrupule:KlausWerner s-atransformatîntr-uncomerciant„virtual”demateriiprime,pentruadescopericerolajucat s-atransformatîntruncomerciant„virtual”demateriiprime,pentruadescopericerolajucat concernulgermanBayerînfinanţareaunuirăzboi,careaucisîninimaAfriciicirca3,3milioane deoameni.HansWeissadevenitpestenoaptemanagerînindustriafarmaceutic ă şiaprimit dinpartea şefilor efilorunorclinicidinBudape unorclinicidinBudapestaasigur staasigurarea areac căsuntpregătiţica,înschimbulunor onor on orar ariiii fo foar arte te rid idic icat ate e de la ma mari ri fifirrme fa farrma macceu euti tice ce,, să ef efe ectu tuez eze e te test stări ile leg gale de medicarnentepepropriiilorpacienţi. Ati avut reclamaţii sau ameninţări din partea concernelor?

Nu.Dinparteaniciunuia.Şiaceasta,datorităfaptuluică,încadrulcercetărilorne-am rezumatlalucruridemonstrabile.Înacelaşitimp,marileconcerneştiucăoricereclamaţiesau ameninţare ar atrage ate ten nţia ma massss-me medi diei ei as asup upra ra fifirm rmei ei re resp spec ectitive ve.. Ma Mass ss-m -med edia ia es este te interesată de co confl nflic icte te  şi to tocm cmai ai ac acea east sta a vo vor r să evi evite te exp experi eriment mentate atele le comp compart artime imente nte de „Public--Relations”.Şiconcernelenusetemdenimicmaimultdecâtdeunminercongolezsau „Public ocroitoreasăindonezianăcaresăaparăîncalitatedemartorînfaţaunuitribunalgerman, povestindmass-medieiinternaţionaledespremodulîncaresuntexploataţi.

Cum au reactionat concernele la aceste dezvăluiri?

Cele mai Cele maimul multe te fac tri trimite mitere rela la codu coduril rile e lor deo deontol ntologic ogice, e, în car care e ele se sepro pronun nunţăîn principiuîmpotrivamunciicopiilorşipentrubunăstareînlume.Saupronunţăplinedemândrie sume su mele le pe ca care re le ch chel eltui tuies esc c pe pr proie oiect ctele ele soc social iale. e. În co compa mpara raţie cu ce cee ea ce obţin pr prin in exploatare,toateacesteasuntcontribuţiineglijabile.Despresalariicaresăasigureoexistenţă decentă,desprelibertateasindicatelorşicontrolulindependentnicinuvorsăaudă.Ungrup mic mi c de fifirm rme e a ne nega gat ttoa toate te ac aces este te re repr pro oşuriîntr-unmodsimplu.Astfel,concernulBayera debitatneadevăruriînlegăturăcuexploatar cuexploatareamateri eamateriilorprime ilorprimeînzonadeconflictcongole înzonadeconflictcongolezză, careaufostcombătuteînmodrepetatdeNaţiunileUnite.Shellasusţinutcă „nuafostactivă”  înAngola-  în Angola- şifacerefer ifacereferireînpaginilepropr ireînpaginilepropriide iideinter internetlao netlaoactiv activitatedeexplor itatedeexplorareceaavut areceaavut loclângăcoastaţăriiaflateîncriză.ŞimanageriifirmeiMcDonald’saunegatmaiîntâifaptulcă aşaa-n num umit itel ele e fifigu gurrine „H „Ha app ppy y Mea eals ls”” au fo fost st fa fabr bric ica ate pr prin in ex expl ploa oata tarrea co copi piililor or,, lu luccru recunoscutînsădemulttimp demulttimpdeconducereaconcer deconducereaconcernului.Multeconcerneaui nului.Multeconcerneauintratînleg ntratînlegătură cunoipentruafisfătuitecums ăseîmbunătăţească.Darinteresulasc ăzutvizibilcândşi-au datseamacăastfeldeîmbunătăţiriarputeaafectaînacelaşitimpnivelulcâştigurilor. Este globalizarea un lucru rău?

Chiardacămassmass-mediaadenumit„Carteaneagr mediaadenumit„Carteaneagrăafirmelordemarcă”drept„Noua Biblieaadversarilorglobalizării”,noinusuntemniciînposesiaadev ăruluibiblicşinicineapărat advver ad ersa sarri ai glo loba balilizzări rii.i. Glo Globa baliliza zare rea a ne neoli olibe bera rallă a con onccerne nellor reprezi zint ntă o libertate neîngrăditădefrontierepentrufluxuriledecapital-maibinespus,dinspreemisferasudic ăspre ceanordică şipentruexploata ipentruexploatareamateri reamateriilorprime ilorprime şiaoamenilor.Înacelaşitimp,eacreează  însăbariereimpenetrabileîntreoameni,maialesdinţărilesărace-negândimnumailalegile rigidedin ţărileindustrializate,referitoarelamigra ţieşiazil.Înloculacesteia,noinedorimun alt al t titip p de gl glob obal aliz izar are: e: nu nu numa maii st stan anda darrde so soci cial ale, e, de med mediu iu  ş i um uman ane e pe pent ntru ru fifirm rmel ele e multinaţionale,ci şiunnoufeldesolida iunnoufeldesolidarita ritateglobal teglobalăpetermenlungşidistragereagrani ţelor careaufostridicateîmpotrivaoamenilorşianevoilorlordebază.

Ce pot eu personal să fac?

Foartemult.Fantezianuaregraniţe.Săconsumiconştient,săprotestezicuvocetare- şi issăteangajezipolitic,celmaibineîmpreunăcualţii.Începândcupagina47vomprezenta câtevaideişiexempleînacestsens,alteleleacceptămcumulţumiri. Aceastăcartenudoreştesăimpunărenunţarealacalitateavieţii.Dimpotrivă:artrebuis ă trezeascădorinţadeatrăiatent şiactiv.Căciputereaconcernelorestedat ăînprimulrândde consumatorişiconsumatoare. „Libertăţilenoastrenuneilenoastrenune-aufostacordatedeguverne”,scrieArundhatiRoy,scriitoare aufostacordatedeguverne”,scrieArundhatiRoy,scriitoareşi activistă pentrudrepturileomuluidinIndia.„Noile pentrudrepturileomuluidinIndia.„Noile-amcâ -amcâştigat.Iardacălevompierdevreodată, luptapentrurecâştigarealorsevatransformaînrevoluţie.Aceastăluptătrebuiedusăpetoate continenteleşiîntoateţările.Niciunţelnuestepreamic,niciovictoriepreaneînsemnată.” Înlumeaîntreag ă,12milioanedecopiimuncescdingreulaproduceream ărfurilorde exportieftine.Cei360demiliardar exportieftine.Cei360 demiliardariîndolarisuntatât iîndolarisuntatâtdeboga  deboga ţ ica icaşicele2,5miliardedes ăraci launloc.Dac ăceiboga ţ ţ iardonaanual1procentdinavere iardonaanual1procentdinaverealor,arputeas  alor,arputeas ăasiguretuturor celors ăraciapapotabil ă şi şcolar colarizare izarea.500dintr a.500dintrecelemaimariconcerne ecelemaimariconcerneob  ob ţ ţ inunsfertdin inunsfertdin produsu pro dusull soci social al bru brut t din lum lume e şi contr controleaz  oleaz ă 70% di din n co come mer  r ţ ţ ul ul gl globa obal. l. Da Dar r ofe ofer  r ă lo locu curi ri de munc ănumaipentru0,05%dinpopula ţ ţ iadepeîntregulglob. iadepeîntregulglob. Înfiecareanmorzecemilioanedecopii,aic ărorp ărin ţ ţ inuaubanipentrumedicarnente. inuaubanipentrumedicarnente. Zilnicpier100.000deoamenidincauzafoameteişiaexploat ării. Caurmarearepartizăriiinjustearesurselor,acestlucrureprezint ăungenocidzilnic. Globalizareanecontrolatăacomerţului şiafluxurilorfinanciarevafiurmată fărăîndoialădeo globalizareaconflictelorsocialeşiaterorii.Dac ădorimsănepăstrămcalitateavieţii,libertatea şi şanseleindividualededezvoltare,trebuies ăglobalizămpremiselepentruacestea:reguli cinstitepentruconvieţuire. KlausWernerşiHansWeiss Berlin/Viena,august2003 PS:Dac ăobserva ţ ţ ilipsauneifirmesaudori  ilipsauneifirmesaudori ţ ţ ii s ăneda ţ ţ iinforma  iinforma ţ ţ ii ii concret conc rete, e, pute ţ ii  fa face ce ac aces est t lu lucr cru u pr prin in in inte term rmed ediu iull ad adre rese seii no noas astr tre e de internet intern et http:/ http://www /www.mark .markenfir enfirmen.cor men.corn. n. Acol Acolo o ave ţ ţii  şi pos posib ibililititate atea a de a protestaonlineîmpotrivafirmelordemarc ăcriticate.

Fără scrupule & Co.

Concer Conc erne nele le in inve vest stes esc c sum sume e en enor orme me pe pent ntru ru a cu culti ltiva va im imag agine inea a m ărcilorlor.Înceeaceprive şteîns ăcondi ţ ţ iiledemunc  iiledemunc ă,sefaceconomii. Urm ărilesuntrela ţ ţ iidemunc  iidemunc ă îngrozitoare,s ăr ăcieşiînc ălcareadrepturilor omului.Angajamentulsocialnuestealtcevadecâtpublicitate. FirmapetrolierăShellesteunuldintreceimaimarifinan ţatoriaiproiectelorsocialedin Nigeria.Concernuldoneaz ăanualcirc anualcirca60demilioane a60demilioanedeeuropentruco deeuropentruconstruc nstrucţiade şcolişi unităţisanitareînregiunilesăracedinsudulNigeriei .  ÎnEuropa şiJaponia,Shellsenum ărăprintreceimaimaripromotoriaienergieisolare: concernulpetroliermultinaţionalconstruieşteacoloinstalaţiidecaptar iidecaptareaener eaenergieisolare.Î gieisolare.Întrntrobroşurăpublicitară putemciti:„Suntemconvin şicănumaiacelefirmepotaveasuccescare urmăre resc sc ur urm mătoa toare rele le tre treii scop scopuri uri:: cap capac acita itatea tea de comp competi etiţie, resp responsab onsabilitate ilitatea a socia sociallă  şi orientareaecologică.” Conc Co nce ernu null a fo fosst mul ult t ti timp mp duşman manul ul me mediul diului ui înco înconjur njurător ş i al grupăril rilor or pen pentr tru u dreptur dre pturile ile omul omului.În ui.Înanu anull19 1995, 95, She Shella llavru vrut tssăscufundeplatformapetrolieră „BrentSpar”în MareaNorduluişimilioanedeşoferiauboicotatbenzinăriilecu riilecuînsemnulscoicii însemnulscoiciigalbene,pân galbene,până cândfumaarenunţat.Firmaasuferitadoualoviturădeimagineînacelaşian,înlegăturăcu ucidereapoetuluiKenSaroWiwa.FirmeiShell,încalitatedecelmaiimportantproducătorde petroldinNigeria,is-aimputatcoopera petroldinNigeria,i s-aimputatcooperareacure reacuregimulmilitarnigerian gimulmilitarnigeriandinaceaperioad dinaceaperioadă,care  îiîndepărtapurşisimplupeceicareluptauîmpotrivaindustrieipetroliere.  Între timp, se ştiecă di dispr spre eţuir uirea ea pre prea a evi eviden denttă a inte interes reselor elor uma umanit nitare are şi ecolog ecologice ice dăunează afacerii.„Shellsechinuies ăoferecertitudineac ăactivitateasanuducelaînc ălcarea dreptur dre pturilor ilor omul omului”, ui”, spun spune e chia chiar r Arw Arwind ind Gan Ganesa esan n de la org organiz aniza aţia Hum Human an Rig Rights hts Wat Watch. ch. Rapoarteleconcernuluicuprivirelamediulînconjurător şidrepturileomuluiarputeafichiar unmodelpentrualtefirme . SepareînsăcăpopulaţiadinNige iadinNigeriaare riaareocutotulalt ocutotulaltăpărere:Shellesteresponsabil ă, ca şi îna înaint inte, e, de dis distru truger gerea ea cond condiiţiil iilor or de vi via aţă a mii de fa famil milii. ii. Oa Oame menii nii ca care re pr prote otest stea eazză  împotrivafirmeimultinaţionalesuntintimidaţimereu.Iarconcernulrefuz ăsăplăteascădaune celorcareaucăzut vic victim time e exp exploa loattării lip lipsi site te de descr scrupul upule e a res resurs urselo elor r ţării:ceiafectaţidin populaţiaOgoniapreciaz ă căfirmaShell,delaînceputulactivităţiisaleînNigeria,aextras petrolînvaloarede35miliardedeeuro .Pagubeleprodusemediuluiînconjur ătoraufostcifrate  încădin1992la4miliardedeeuro. Astfel,cele60demilioanepecareconcernul,dupăpropriiledeclaraţii,lecheltuieîn scopulprotecţieisociale,staudeodat ăînaltălumină-reprezintăprincomparaţieosum ămai 1

2

3

mică,darcuatâtmaieficientădinbugetulpublicitar.CăciacţiunilecaritabilealefirmeiShell suntprezentateînmass-mediainternaţionalăcaunexempludeparad ăpentrurăspunderea uneifirme. Imaginea este totul

Concernele şi-auînvăţatlecţia.Camdelaînceputulanilor şapt apteze ezeci, ci, mul multe te fir firme mede de renumeaudevenitţintaactiviştilorpentrudrepturileomuluişiprotecţiamediului.Chemărilela boicotîmpotrivaunorfirmecaNestle,McDonald’s,SiemensşiShellaufăcutsenzaţie.Mulţi nu-şimaiaducacum imaiaducacumamintecarea amintecareafostmotivulcriticilorde fostmotivulcriticilordeatunci.Dar,se atunci.Dar,se ştiecăauconştiinţa  încărcată(veziportretelefirmelordelasfârşitulcărţii).  Întretimp,aproapetoatefirmelemaridaup  Întretimp,aproapetoate firmelemaridaupublicit ublicităţii,înmodregulat,rapoartecuprivire lamediulînconjurătorşiproblemelesociale. iproblemelesociale.Auangajatresponsabili Auangajatresponsabilicudrepturileomului cudrepturileomuluişiau stabilitaşaa-numitele„CodesofConduct”,normedeconduit numitele„CodesofConduct”,normedeconduit ă,princareauelaboratregulimai multsaumaipu ţinstrictecureferirelaprincipiileecologiceşisociale.Lasimpozioaneşipe paginiledeinternetalefirmelorşi-aufăcutapariţiasolemnănoitermeni.Pelângă „shareholder value”,, care repr value” reprezint ezintă pe pent ntru ru acţiona ionari ri va valoar loarea ea la bur burssă a une uneii fir firme, me, apa apare re „sta „stake kehold holder er value”:doarcelcaresecomportăcorectfaţădetoategr detoategrupurileafectatedeo upurileafectatedeoafacereva afacerevaputea putea avea av ea suc succe ces s ec econo onomic mic,, ac acea easta sta es este te fifilo lozof zofia ia.. Di Din n ac aces este te gr grupu upuri ri di dife feri rite te fa fac c pa part rte e at atât ât muncitorii şiclienţii,câtşimediulînconjurător şi ţărileîncareofirmăî şidesfăşoarăactivitatea. Acelaşi luc ucni ni se tr tra ansmit ite e şi cu ajuto torrul cuv uviint ntcclor foarte la mo mod dă: „C „Cor orpo pora rate te So Soci cial al Responsibility”(CSR) şi„CorporateCitizenship”:spa ţiuldeafacerialuneifirmenuserezumă numailacriteriileeconomice,elcuprindeşiirrăspundereasocial ă,deoarecefirmelevorsăfie „bunicetăţeni”aiuneiţărisauaiîntreguluiglobpământesc. Astfel,înoctombrie2000,circa120defuncţionarisuperioriaifirmeiSiemensaumuncit cavoluntarilaridicareauneitaberedevar ăpentrucopiiiinstituţionalizaţi germa germani ni şicehi. Aceştiaauconstruit şasecabanedelemn,unpunctsanitar şiunterendevoleipeplaj ă,iarîn acestscopaucărat13tonedelemn,50metricubidenisip şiojumătatedeton ădebeton, dupăcumrelateazăpublicaţia„Wirtschaftswoche”:„24decopii şiîngrijitoripotsă-şipetreacă vacanţaacolo. ”Aceast ăactivitatenuavenitdoarînsprijinulcelorcuprobleme,aîntărit şi spirituldeechipă.Şi,nuînultimulrând,afostbunăpentruimagine. Siemensdovedeştespiritdeechip ănunumailaconstruc ţiadetaberedevacan ţă,cişi  încazulnumeroaselorparticipărilaproiectedeconstruc ţiemaimultdecâtîndoielnice:astfel, cuajutorulconcernuluimunchenez,aufostconstruiteînţăridin„lumeaatreia”nenumărate barajeuriaşe,pentrucaremilioanedeoameniaufostmutaţi,majoritateacuforţa,şicareşi-au 4

pierdutcaselef ărăafidespăgubiţicorespunzător.IarSiemensocup ăîncontinuareunlocde frunte fr unte în co constr nstruc ucţia de ce centr ntral ale e ato atomomo-e ele lect ctri rice ce în toa toattă lume lumea. a. Mu Multe lte dint dintre re rea reactoa ctoarel rele e acestorasuntnerentabile şiîncarcăbugetulstatelorcudatoriimari,întimpceconcernulobţine profituriimense.

Angajament social cu mine terestre?

Poţimărivaloareauneifirmedacăeştipregătit„săpreieişiorăspunderesocialăînfirmă iei„Wirtschaftswo- - şiînsocietate”,dezvăluieşefulfirmeiMercedes,JurgenSchrempp,publicaţiei„Wirtschaftswo che”.Delaacestanuaflămînsădacăproducţiadearmamentreprezintăocomponentă a ace ac est ste ei răsp spun unde deri ri.. Dai aiml mler erC Chr hryysl sler er,, ma maii bi bine ne sp spus us o fifililial ală a firmei producătoar are e de autoturisme, autotur isme, este implic implicat ată în pr prod oduc ucţia de ar armam mamen ent t at atom omic ic.. Şi nu do doar ar at atât: ât: co conc ncer ernul nul produceşimineterestre.Maialesmineleantipersonalcareaufostscoaseînafaralegiidatorit ă consecinţelorlordezastruoase.Utilizarealorafecteazădemulteorişipopulaţiacivilă. Filialaconcernului,DeutscheAerospace,făceapublicitate„minelorantitanc”PARM2în revisteledespecialitate,folosindsloganurica„modern şieficient”.Ofiţeriidinarmatafederală germană la laud udă min minele ele PAR PARM M ast astfel fel:: „Su „Sunt nt min mine e mode moderne rne  şi au un ef efec ect t uc ucig igător tor.. Ele po pot t respingeduşmanuldinspateleadăposturilor. ”Abiadupăprotestelemasivealegrupuluide iniţiativă „Acţio ionar narii ii Cr Criti itici ci”,”, Jur urge gen n Schr hrem empp pp a anu nun nţat la sfârşititul ul an anul ului ui 199 998 8 op opri rire rea a producţieideminePARM. Conformdeclaraţiilor„AcţionarilorCritici”,dinpaletad eprodusemaifacpartedesigur şimine„Flach imine„Flach--Flach”(MIFF) şimine„Multi imine„Multi-Splitter-Splitter-Passiv”(MUSPA),careaufostinclusede Passiv”(MUSPA),careaufostinclusede MinisterulApărăriidinSUA(spredeosebiredecelgerman)încategoriaminelorantipersonal. Dinacestmotiv,statemembreNato,cumarfiItalia,aurespinsacestetipuridemine şile-au distruspeceledinstoc . 5

6

„Putem să te distrugem"

Ofirmădemarcăcearemultderecuperatînprivin ţaimaginiiestefirmaamerican ăde  îmbrăcămintesportNike.Dinmomentulîncare,pelamijloculanilor1990,mass-mediadin SUAafilmatcopiiipakistaneziîntimpcecoseaulogo-ulNike,„Swoosh”,pemingiledefotbal, SUAafilmatcopiiipakistaneziîntimpcecoseaulogoulNike,„Swoosh”,pemingiledefotbal,

indignarea indigna rea faţă de co cond ndiiţiiiile le de mu munc ncădinaşa-numi a-numitel tele e „Sw „Sweat eatsho shops ps”, ”, fab fabric ricii din Asi Asia a şi AmericaLatină,încares ,încaresuntasamblateprodusele untasamblateproduseleconcernului,numai concernului,numaiiasfâr iasfârşit.Şimereuiesla lumină no noii ca cazu zuri ri de ex expl ploa oata tare re  ş i tr trata atame mente nte ap aplilica cate te min minor orililor or (v (ve ezi ca capit pitol olul ul „S „Spo port rt  ş i  îmbrăcăminte”).  În SUA, aceste rapoarte au devenit o ameninţar are e se seri rioa oassă la adresa ima mag ginii concernului.SpotulpublicitarcelmairenumitalluiNike,„JustDoIt!”,s -atransformatîn„Just Boycott Boyc ott It” - „Pur şi simp simplu lu boic boicote oteaz ază-l-l”.Totmaimul ”.Totmaimulţi titine neri ri înt întor orc c sp spate atele le fos foste teii lo lor r mărci prefer pre ferate ate.. Pe Pentru ntru conc concer ern n est este e foar foarte te dur durer eroas oasă pi pier erde dere rea a în încr cred eder erii ii ac aces estui tui se segm gmen ent t de consumatori.  În toamna anului anului1997, 1997, la New NewYork, York,s-a s-a petrecut o adevăratăcatastrofăîndomeniul relaţiilorcupublicul,pentruNike.AsistentulsocialMikeGitelson,careîngrijeaadolescenţidin Bronxadeclarat,dupăcumpovesteştejurnalistacanadianăNaomiKlein,că „s „s-as -asăturatsă vadăcopiialergândînpantofisportpecarenu şi-ipotpermitenicieişinicipărinţiilor ”.Gitelson le-aspusacestorac ămuncitoriidinIndoneziacâ ştigănumai2dolaripezişic ăpeconcernul Nikeîlcost ănumaicincidolarisăproducăpantofiisportpecareeiplătescîntre100 şi180de dolari şiiccăacestaarfiunuldintremotivelepentrucarepărinţiilorî şiig găsescatâtdegreude lucru. Adoles Adolescen cenţii au tr trimi imis s ma maii în întâi tâi sc scri risor sorii şefu efului lui Nik Nike, e, Phi Phill Kni Knight ght,, şi ii-a au ce cerrut să le returnezebanii.Concernularăspunscuscrisoristandard,carenuspuneaunimic.„Atuncine spunscuscrisoristandard,carenuspuneaunimic.„Atuncine-amînfuriatcuadevăratşine-amhotărâtsăorganizămodemonstraţie”,aspusGitelson. Caurmare,douăsutedeadolescenţicuvârsteîntreunsprezeceşitreisprezeceanis-au aşezatînfaţa„Nike a„Nike--Town”,unsuper Town”,unsuper-marketalconcernuluidinNewYork.Strigând,copiiiau -marketalconcernuluidinNewYork.Strigând,copiiiau golit gol it la pic picioar ioarele ele age agen nţilordepazămaimulţisacidegunoiplinicupantofisportvechi şi  împuţiţi-şitoateacesteaînprezen ţamass-mediei.Unadintreactivisteofeti ţăafro-american ă detreisprezeceanidinBronx-s-auitatdirectlacarnereledeluatvederialeunuirenumitcanal deteleviziuneşiatransmisconcernuluiunmesaj,carei-afăcutpespecialiştiiînpublicitatesă transpire:„Nike,wemadeyou,wewillbreakyou!”(„Nike,noite--amcreat,noitevomdistruge!”) transpire:„Nike,wemadeyou,wewillbreakyou!”(„Nike,noite 7

8

 Îmbunătăţiri discutabile

Patroniiconcernuluiştiauceînseamn ăaceasta:dacăaceşticlienţi,doriţicuardoare, ajungeau,cuajutorulpresei,s ăzgârieimagineacultivat ăcugrijă şicheltuielidemiliarde,atunci existaomareproblemă.UngrupdeadolescenţidinBronxareuşitcuosingurăloviturăsăfacă ceeacenuaupututsutedeorganizaţiicaremilitaupentrudrepturileomuluişicarenuputeau vorbidecâtînnumeleunuisegmentredusde„angaja ţi”:Nikeatrecutlaofensivă,arecunoscut multedintreneregulilereproşate şiapromisîmbunătăţiri.Într-adev ăr,icişicolo,acesteas-au

făcutsimţite:multedinaşaa-numitele„sweatshop” numitele„sweatshop”-uriaufostdotatecuinstala -uriaufostdotatecuinstalaţiidesiguranţă, cum ar fi stingăto toar are e de inc incen endi diii ş i ieşir irii în ca caz z de pe perric icol ol,, lo locu currilile e dc mu munc ncă au fost  înfrumuseţate  ş i ss-au au int intens ensific ificat at cont controa roale lele le împ împotri otriva va exp exploa loattări riii co copi piililor or în pr proc oces esul ul de producţie.Darproblemaesenţialănus-aschimbat:niciNikeşinicialtemariconcernecareî şi prod pr oduc uc mărfu rfuril rile e în ţări rile le săra race ce nu su sunt nt di disp spus use e să plătească salarii pe măsur sura a munc muncii. ii. Dimpotrivă,decândfirmelefurnizoareindependentetrebuies ărespectestandardeleimpuse deNike&Co.,rământotmaipuţinibanipentrusalarii(vezicapitolul„Sport&îmbrăcăminte”).  ÎnEuropa,protesteleîmpotrivacomportamentuluiexploa  ÎnEuropa,protestele împotrivacomportamentuluiexploatatoralmarilor tatoralmarilorfirmede firmedemarc marcă semenţinîncăîntrea întreanumitelimite.Concer numitelimite.Concernelesuntînar nelesuntînarmate:Nike-Towndin mate:Nike-TowndinBerlind Berlindăînmod regulatzilelibereangajaţilorsăipentruactivităţicomuneînpunctelecuproblemesocialedin regiunileKreuzbcrg,Friedrichshain,LichtenbergşiNeukolln.Împreunăcuasistenţisocialisunt organizateacolomeciuridefotbal,voleişibaschetpentrucopiiişiadolescenţiirefugiaţisau germani . De ac acea east stă iniţiativă se ocupă o agenţie pro profes fesiona ionallă de pub ubllicita tate te,, age gen ns 27 - Societateapentruartă,mediaşicomunicare. Dupăcumseafirmă,nusedoreştesăsefacămaretărăboiînprivin ţaangajamentului social. Şefulagenţiei,ElmarKirsch,declarăacestlucrudatorit ămentalităţiianumitorgrupuri, care ca re do dore resc sc to tot t titimp mpul ul să găsească no nod d în papură: „O „Orga rganiza nizaţiiiile le so soci cial ale e im imput pută fifirme rmelor lor angajatesocial,cănudorescaltcevadecâts ă-şivândăprodusele. ”Daroaredeundetoate acestea! ŞiproducătorulsuedezdemobilăIkeasesimteobligatsăincludăîncatalogulsăufaptul că „munca pres prestat tată de co copi piii es este te o pa part rte e de ne neac acce cept ptat at a re real alitităţii act actuale uale şi,dinpăcate, răspândităîncâtevadin ţărilenoastreproduc ătoare” . ŞiIkeaafostcriticat ăînnenumărate rânduripentruexploatareacopiilorînfabricileeifurnizoare. '  În acest timp, s-a s-alucrat lucrat împreunăcuUNICEF,organizaţiadeprotecţieacopiilordin cadrul cad rul ON ONU, U, pen pentru tru a fi împi împiedi edicat cată exp exploat loatare area a copi copiilor ilor în muncă. Die Dietri trich ch Gar Garlic lichs, hs, şeful Unicef Uni cef din dinGer Germani mania, a, dec declar lară:„Da,Ikeafinanţează pr proie oiect cte e ale Un Unic icef ef.. Dar ac aces est t luc lucru ru nu  înseamnăcăautomatnumaisuntimplicaţicopiiiînfabricareaproduselorIkea. ”Acestlucru estegreudecontrolat.UrbanJohnson,directorulUNICEFpentruAfricadeEstşiSud,nupare „foartesurprins”defaptulc ămarileconcerneseînfrumuse ţeazăcunumeleorganizaţieide protecţieacopiilordincadrulONU:„ŞicedacăIkeanumaivreasăfoloseascăînproducţie copii?Numămulţumescîncazulunuihoţcufaptulcănumaifură. ” 9

10

11

12

13

14

Munca copiilor Organizaţia In Inte tern rna aţională a Mu Munc nciiii (I (Int nter erna natio tiona nall La Labo bour ur Org Organ aniz izati ation on,, IL ILO) O) apreciazăc ă,numaiînţărileîncursdedezvoltarecirca250milioanedecopiicuvârste  întrecincişipatrusprezeceanisuntobligaţisămunceasă.Dintreace ştia,153demilioane  înAsia,80demilioaneîn  înAsia,80 demilioaneînAfrica Africaşi17milioaneînAmericaLatină.„Mulţidintreeimuncesc  încondiţiicarelepunînpericoldezvoltarealorfizică,spiritualăsauemoţională. ” Cele Ce le ma maii gra grave ve fo form rme e al ale e mu munc nciiii co copi piilo ilor r le re repr prez ezin inttă exp exploa loatar tarea ea se sexua xuallă şi sclavi scl avia. a. Din prim prima a ca catego tegorie rie fac par parte te pro prosti stitu tuţia şi por pornog nograf rafia ia cu min minori. ori. În Îna a dou doua a categorieseinclude şi trecer trecerea ea debitor debitorului ului în sclavia sclaviacredi creditorul torului ui pentru neach neachitarea itarea datoriilor,situaţieîncarecopiiitrebuiesămunceascăpentrudatoriiimaginaresaureale alepărinţilor. Majoritateacopiilormuncescf ărăformelegale:oparteînpropriafamiliesaula câmp,darşiîngospodăriistrăinesaupestrad ă,de ,deexempluca exemplucalustruitoridepantofi.Ce lustruitoridepantofi.Cea a maimicăpartedintreace ştialucreazăînindustriesauagricultur ă.Seaproximeazăcăîn total,12milioanedecopiisubpatrusprezeceanilucreazăpentrueconomiamondială. Organizaţia Mon Mondial dială a Mu Munc nciiii de defifine neşte în pri princ ncip ipiu iu mu munc nca a co copi piilo ilor r dr drep ept t o activitatelucrativ ăprestatăpânălaîmplinireavârsteideoptsprezeceani.Totuşi,numai pentrucopiiipânălatreisprezeceaniexistăinterdicţieclarădeamunci.Întrevârstelede treisprezeceşicincisprezeceani,respectivpân ălaterminareaşcolii,copiiinupotefectua decâtmunciuşoare,caresănuinfluenţezepregătirealor.Pânăînal18-leaandevia ţă existăindicaţiistrictereferitoarelatimpul şicondiţiiledemuncă- şiinterzicerealucrului petimpulnopţii.Informaţii: http://www.ilo.org 15

Proteste împotriva puterii concernelor

Grupurilesociale şiide de me medi diu uat atra rag gde de mu multlt titimp mp ate aten nţiaasuprapracticilorlipsitede scrupulealeunorconcernecumarfiNestle,Shell şiSiemens.Dar,multtimp,protesteleau pornitdelanişte teseg segment mente e limi limitat tate e de oam oameni eni anga angaja jaţi, i,car care e pute puteau auînr înregi egistr stra a un suc succes ces deplinpespaţiulnaţional.ÎnEuropa,datorit ălupteisindicale şiprotestelorasocia ţiilorpentru protecţiamediuluiînconjurător,firmeletrebuiesăîndeplineascăcondiţiiecologiceşisociale multmaistrictedecâtînţăriledinsud,darşidecâtînSUA.  Înultimeledou ădeceniis-aajunscamultefirmes ă-şistabileascălocuriledeproduc ţie  înzonecustandardemaiscăzute.Înacestfel,ne-amexportatproblemelelegatedemediuîn

ţărilemaisăraceşinevedemconfruntaţiînacelaşitimpcuconcedieriînmasă şicurevendic ări

de re repr primi imire re a dr drep eptur turililor or soc socia iale le.. Su Sub b pr pret etex extul tul „a „asi sigu gurrări riii po pozi ziţie iei”, i”, re regi gimu muri rile le di din n ţă rile industriali industr ializate, zate,indif indiferen erentt dc dcorienta orientarea rea polit politic ică,suntpregătitesăscadăstandardelesociale, democraticeşiecologice. Credinţa căeconomiadepiaţăliberă, fărăgraniţe,vacreaomaibun ăconvieţuirea oamenilordecâtconfiguraţiapoliticădemocratică şilegislaţia,s-aimpusgreşitprintregrupurile ideo id eolo logi gice ce al ale e pa part rtid idel elor or af afla late te la pu pute tere re.. Ac Aces est t fe feno nome men n es este te de denu numi mit t ne neol olib iber eral alis ism: m:  încercarea de a crea o ordine mondială ba baza zattă pe ef efic icie ien nţă ec econ onomi omiccă, pr prin in de desf sfiiiin nţarea regulilorşiprintr-oprivatizarefărălimitedupă motoul„maimultpriv motoul„maimultprivat,maipu at,maipuţindestat”. Darceeaceînteoriearputeasunacaptivantpentruunii,adusînultimiianilaocre ştere dramatică a  sărăcie ciei. i. Ast Astfel fel,, dif difere eren nţa di dintr ntre e ci cinci ncime mea a ce cea a mai bo boga gattă şiceamaisăracă a omenir ome niriis-aaccen iis-aaccentuat tuatîn înulti ultimii mii tre treize izecide cideanidemai anidemaibine bine dedouăori.Întimpceîn1960, venitulpecapdelocuitoralcelormaibogate20deprocente venitulpecapdelocuitoralcelor maibogate20deprocenteerade30deori erade30deorimaimarcdecât maimarcdecât putereaeconomicăacelor20deprocentedes ăraci,diferenţaaajunsîn1999de78deorimai mare .Cei360de .Cei360demiliardariîndolaridep miliardariîndolaridepeglobsunttotatât eglobsunttotatâtdeboga debogaţicâtcele2,5miliardede săraci-jumătatedintotaluloamenilorcaretrăiescpepământ-luaţilaunloc.Numaipatronul Microsoft,BillGates,areoaverede63miliardededolari,camcâtcapitalposed ă31dintrecele maisăraceţări .Pepoziţiiledevârfseaflăconcernelemultina ţionale,acărorputereeconomic ă depăşeşteînmultecazuriceaa teînmultecazuriceaamultorstate.În1999,produsulinter multorstate.În1999,produsulinternbrutalAustrieise nbrutalAustrieisesituaîn situaîn faţaveniturilorconcernelormultinaţionale.În2001,republicadinAlpieradep ăşitădejadeWalMartşiExxonMobil(vezitabeluldelasfârşitulcapitolului).  Întimpcefirmelemultina  Întimpcefir melemultinaţionaleaproapecănumaipl ătescdelocimpoziteşitotuşi„pun peliber”înmodneîntreruptcolaboratoareşicolaboratori,regimurilenaţionaleneoliberale şi comisiaUEsecomportătotmaimultcaniştereprezentan ţiaiintereseloracestora.Bunurile publiceşiserviciilesuntsacrificateîncompetiţiaeconomieidepiaţă,iarnevoiledebazădevin marfadeschimb.Libertateaneoliberalismuluiestevalabilănumaipentrucirculaţialiberă a capitalului,întimpcelibertateaoamenilor-maialesacelordin ţărilesărace-seopreştela graniţelebogăţiei. 16

17

Mişcarea globală împotriva globalizării neoliberale

Odatăcudeschidereagraniţelor,înschimburileeconomiceinterna ţionales-aputut observaaproapeconsecutivomi şcareîmpotrivaputeriitotmaimariaconcernelor.Startul aces ac este teii mişcări cr crititic ice e la ad adre resa sa gl globa obalilizzări riii ss-a a da dat t în 19 1966 66,, în într tr-o -o zo zon nă re retr tras asă: în ju jung ngla la LagandondinstatulfederalmexicanChiapas.Înacestloc,mişcareamexicanăasăracilor şi indigenilorEZLN(EjercitoZapatistadelaLiberacionNacional)alansatinvita ţia ialao„întâlnire lao„întâlnire intergalactică  împotrivaneoliberalismului”la  împotrivaneoliberalismului”lacareauparticipat careauparticipatmaimult maimultde45de de45deţări.Ocazia afostintrareaînvigoare,înianuarie1994,aacorduluinord-americanprivindliberulcomerţ, Nafta,careliberalizacomer ţulcuSUA şiCanada.Efecte iCanada.Efecteleacordului leacorduluiNaftaasuprapopu Naftaasuprapopula laţiei mexica mex icane ne au aufos fost t dev devast astato atoare are:: deşi vol volumu umull tra tranza nzaccţiilor come comercial rciale e dintre ţările implic implicate ate aproapecăs-atriplatdelaaceadată,deprofitatauavutnumaicâtevasutedemariexportatori, ceimaimulţifiindstrăini,întimpcepopulaţiaasărăcittotmaimult .  Î nurma„întâlniriiintergalactice”s nurma„întâlniriiintergalactice”s -aconstituitreţeauainternaţională „Peoples’Global Actionagainstfreetrade”(PGA),formatădintr-unnumărmaredeorganizaţiidebazădinsudşi câtevagrupuri şiindivizidinEuropa.Armaacesteimişcări,carenuposedănicicapital şinici structuriorganizatoriceierarhice,esteunapecâtdepa şnicăpeatâtdeeficientă:easenumeşte informaţie şi cr crea eare re de reţel ele. e. Ma Maii al ales es in inte tern rnet etul ul uşurează sc schim himbu bull ra rapid pid de in info form rma aţii şi planificareacampaniilor. Astfel,aceastăsocietatecivilă,structuratăîntr-oreţeaglobală,aînregistratîn1998un primmaresucces.Luptândîmpotrivasuperiorităţiiaparenteaconcernelor,afăcutsăcadă AcordulMultilateraldeInvestiţii(MAI).MAIafostini ţiatîn1995decătreOrganizaţiapentru CooperareEconomic ă şiDezvoltare(OECD),formatădincelemaibogate ţăriindustrializate. Scopuleraprotejareaeficientăainvestitorilorinterna ţionalidecondiţiileimpusedestate şi, astfel,ocolireareglementărilornaţionale.Organizaţiipentruprotecţiamediului şidezvoltare, uniunialeconsumatorilor şisindicateaudatalarma.Acesteaauavertizatcăodeschidere necontrolatăapieţelorpentruinvestitoriistrăiniarputeaaveaconsecinţesociale,ecologice, darşieconomicecatastrofale.AucriticatfaptulcăprinacordulMAI,concerneletransnaţionale auprimitdrepturinenum ărateîncompara ţiecustatele,farăaputeafitraseînacelaşitimpla răspunderepentruconsecin ţeleecologice şisocialealeactivităţiilor.Înplus,dezbaterileMAI s-audesfăşuratcuuşileînchise.Înceledinurm ă,organizaţiilenonguvemamentale(ONG-urile)  împreunăcustateleîncursdedezvoltareaureuşitsăscoatălaluminăacordul şiissăiniţieze discuţii pe ma marg rgin inea ea lu lui.i. Ca ur urma mare re,, ac acor ordu dull a eşuat uat,, deo deoare arece ce Fr Fran anţa, un una a di din n ce cele le ma maii importanteţăriOECDs-aretrasdeladezbateri. 18

Dar,aproapeconcomitentcuînfiin Dar,aproapeconcomi tentcuînfiinţareaîn1995aOrganizaţieiMondialeaComerţului (OMC)afostcreatunaltinstrumentp (OMC)afostcre atunaltinstrumentpentmaimpuneintere entmaimpuneintereseleconcernelorînfa seleconcernelorînfaţainstituţiilor democraticeşi,maiales,pentrurevitalizareaacorduluiMAIîntr-oaltăformă(maimultedespre OMC,lapag.236).Îndecembrie1 OMC,lapag.236 ).Îndecembrie1999,maimultezecide 999,maimultezecidemiidedemonstran miidedemonstranţiauîmpiedicatla Seattle(SUA)desfăşurareaşedinţeiconsiliuluideminiştrialOMC,de şipoliţiaafăcuteforturide intimida inti midare re a pro protes testat tatari arilor lor pri printrntr-o o inte interv rven enţie br bruta utallă. Pent ntrru pr prim ima a oa oarră, ac acea east stă tânără mişca care re a re reu uşit o re revo voltltă ma masi sivvă  şi pl plin ină de mâ mâni nie e îm împot potri riva va di distr strug uger eriiii de democ mocra raţiei şi a coeziuniisocialeprinlobby-urileconcernelorinternaţionale. O altă lume este posibilă

 Înseptembrie 2000,„BătăliadelaSeattle”afostimitatăpebătrânulcontinent:întimpul  Înseptembrie2000,„B conferinţeiBănciiMondialeşiaFonduluiMonetarInternaţional(FMI)dincapitalacehăPraga, zecidemiidepersoanedinîntreagaEuropă,înspecialtineri,auprotestat(vezifoto1)împotriva politic pol iticii ii amb ambelor elor inst institu ituţii ec econ onom omic ice e mo mondi ndial ale, e, ca care re,, în ult ultim imel ele e de dece cenii nii,, au îm împin pins s sp spre re falimentnumeroase ţăridinsud.Lasfârşitulluniiianuarie2001,înora şulelveţianDavosau demonstratdinnoumiideoamenicuocaziaForumuluiEconomicMondial(FEM),oîntâlnire dc lob lobby by a ce celor lor mai put puter ernic nicii pa patr troni oni de fr frme me  şi a co cond nduc ucători torilor lor planet planetei. ei. Concomi Concomitent, tent, nenumăra rate te ON ONGG-ur uri, i, gr grup upări si sindi ndica cale le,, fe ferm rmie ieri ri lip lipsi siţi de pămâ mânt, nt, in iniiţia iatitive ve de st stâng ânga a ş i intelectualiauorganizatînora şulbrazilianPortoAlegre,cuolargăparticiparemediatic ă,primul ForumSocialMondial(FSM).Dinacestmoment,înlumeaîntreag ăaufostînfiinţateforumuri continentale şi re regi gion onal ale, e, ca care re,, su sub b mot motou oull „O altă lu lume me es este te po posi sibi billă”, cr creea eeazză co conce ncept pte e aplicabile şireţeleglobalepentruoorganizareechitabilăaglobalizării.Indiferentdince ţări, medii şi ta tabe bere re po polit litic ice e pr prov ovin in ac aces este te gr grup upări di dife feri rite te,, duşma manu null co comu mun n es este te unu unull si sing ngur ur:: concerneleglobaleşialiaţiiacestora-OMC,FMI şiBancaMondială.Acestoralisereproşează căfolosescfărăruşineputereaşicontrolulpolitictotmaiscăzutîndefavoareacelorslabisocial dinlumeaîntreagă. OMC OrganizaţiaMondialăaComerţului,cusediullaGeneva,afostînfiin ţatăîn1995,  înurmaadopt  înurma adoptăriiAcorduluiGeneralpentruTarife şiComerţ(GATT).Scopulacesteia este es te o ci circ rcul ula aţie in inte tern rna aţională, pe cât po posi sibi bill lilibe berră, a mărfurilor ş i de desf sfiiiin nţarea barierelorcomerciale,înacestsens,cele146deţărimembreşi-austabilitreglement ări, pe car are e OM OMC C nu le po poat ate e im impu pune ne;; dar ea po poat ate e ap apro roba ba san anccţiun iunii co comer mercia ciale le

membril memb rilor or ei ei.. Da Dato torit rită fap aptu tullui că ţările mai sărac ace e nu dispun de un pote ten nţial ameninţătorreal,eledepinddebunăvoinţaţărilorbogate.Anufacepartedinaceastă organizaţie re repr prez ezin inttă un lu luccru de ne neac acccept pta at, de deoa oare recce ac ace eas astta ar în înssem emn na excludereadebun ăvoiedepepiaţacomercială.PelângăGATT,principalelepuncte desprijinaleOMCsuntAcordulGeneralpentruComerţulcuServicii,GATSşiAcordul priv pr ivin ind d un unel ele e as aspe peccte com omer erci cia ale al ale e dr dre ept ptur urililor or de pr prop opri riet etat ate e in inte tele lecctu tual ală. Homepage:http://www.wto.org Homepage: http://www.wto.org

FMI FondulMonetarInternaţional(InternationalMonetaryFund,IMF)conlucrează, delaînfiinţareasaîn1946,cuBancaMondială.Esteconstituitdin183destatemembre tre ebu buie ie să asi asigur gure e sta stabil bilita itatea tea mon moneta etarră  şi o desfăşur urare are ord ordon onat ată a af afac acer erilo ilor r şi tr internaţio ion nal ale e cu de devi vize ze.. Al Alte te sc scop opur urii al ale e sa sale le ma maii su sun nt cr cre eşter terea ea eco econom nomic ică  ş i combaterea şoma omajulu jului. i. Pen Pentru tru asi asigur gurarea area sta stabil bilitităţii mo mone neta tare re,, FM FMII-ul ul of ofer eră  ţărilor ameninţatemijloacefinanciare,darleimpuneacestoracriteriidure,cumarfiscăderea cheltu tuiielilo lor r bugetar are e. Acest lucru a condu duss în multe cazuri la di disstr tru ugerea infrastructurilorsociale,maialesîndomeniileînvăţământuluişisănătăţii. Homepage: http://www.imf.org

Banca Mondială BancaMondialăafostînfiinţatăînanul1944pentrufinanţareareconstrucţiei Europeidupăaldoilearăzboimondialşi,întretimp,s-aangajatîncombatereas ărăciei maialesînAsia,AfricaşiAmericaLatină.Are182destatemembre.Dreptuldevoteste directproporţionalcuputereaeconomică şiseaflă,înspecial,înmânaţărilorbogate -maialesSUA,Germania,Fran ţa,MareaBritanieşiJaponia.BancaMondial ăestecel mai ma mare re cre credito ditor r al ţări rilor lor în cu curs rs de de dezv zvol oltar tare. e. În an anul ul fin financ ancia iar r 20 2000 00,, au fo fost st acordatecredi acord atecrediteînvaloaredecirc teînvaloaredecirca16,3miliar a16,3miliardedeeurounuinum dedeeurounuinumărdepeste100 de ţări. Cri Critici ticiii susţinfaptulcă aco acordar rdarea ea cre credite ditelor lor este str strân âns s leg legat atăadeseade condiţiicareînsângereaz ădefactosistemelesocialedin ţărilecreditate.Înafarăde aceasta,pânăînprezents-aacordatpreapu ţinăatenţie comp compatibil atibilitităţiisociale şi ecologiceaproiectelorfinanţate.Astfel,cuaceste„ajutoarededezvoltare”aufost promovateproiectemaricaredistrugspa ţiulvitalalpopula ţieidinacelezone,întimp ceinvestitoriiobţinveniturisubstanţiale.

Homepage: http://www.worldbank.ora

Oponenţi ai globalizării dispuşi la violenţe?

Mişcărilecarecritic ăglobalizareaauizbutitrealizareauneireu şitemediaticeînEuropa, nuprintr-oorganizareconstructiv ăîntr-oreţeaformatădindiverseforurisociale,ciprinproteste  înmasă,îniulie2001,laGenova,împotrivagrupuluiceloroptdintrecelemaibogatestate(G8). Maimultde200.000deoameniauprotestatpaşnicîmpotrivaîmpletiriidintrepolitică şicapital. Darpoli ţiaitalian ăaintervenitînforţăîmpotrivademonstran ţilorşichiarainfiltratînrândurile aces ac estor tora a pr prov ovoca ocator torii pe pentr ntru u a pu pute tea a de demon monst stra ra că op opon one enţii gl glob obali alizzări riii su sunt nt di disp spu uşi la violenţe.„Există«dovezi»căîntimpulrevolteiîmpotrivaG8delaGenova,diniulie2001,poliţia a falsifi falsificat catdisp disponibilit onibilitatea ateala laviolen violenţeademonstranţilor” ilor”,, scri scria a chiar şiunadintrecelemai conservatoarepublicaţii,„Welt”,unanmaitârziu.„Ceea ii,„Welt”,unanmaitârziu.„Ceeacepân cepânăacumafostdoarosuspiciune  în mass-media italiană a fo fost st re recu cuno nosc scut ut of ofic icia iall de po poliliţia di din n Ge Genov nova. a. ” în ur urma ma ac aces estor tor demonstraţiis-auînregistrat200derăniţi şiunmort.ProtestatarulCarloGiuliani,învârstăde 25deani,afostîmpuşcatdepoliţişti. Bineînţel eles es că şi pri printre ntre dem demost ostran ranţi ex exis isttă totd totdeau eauna na oam oameni eni,, car caree-şi mani manifes festtă ur ura a  împotriva sistemului prin acţiuni vio violen lente. te. Dar până ac acum um,, ac ace eştia au for forma mat t o mi mino nori ritat tate. e. Totuşi,pelângăoevaluaremorală şipelângădiscuţiilepurtateîninteriorulmi şcăriisociale, dacăaceştioamenidăuneazăînviziuneapublicăcriticiloraduseglobaliz ării,sepoatepune  întrebarea, dacă un si sisste tem m ec econ onom omic ic,, car are e le legi gititime meaz ază vi viol ole enţa ş i te tero roar area ea pr prod odus use e de concerne,nucreeaz ăautomatocontraviolenţă.Înplus,maiapareşifaptulcămass-mediaa fostgatasădiscutedespretemecumarfiinjustiţiamondialăabiadupămomentulîncarea intra int rat t în co conta ntact ct cu im imag agini inile le îng îngro rozit zitoa oare re cu cupr prinz inzân ând d ex exce cese sele le di din n titimp mpul ul ma manif nifes esttărilor protestatar prote statare. e. Revis Revista ta „Spieg „Spiegel” el” î şi pun punea ea du dup pă eve evenime nimentel ntele e de la Geno Genova va într întreba ebare rea a car care e  întârziasemultă vreme:„Cuiaparţinelumea? ”Reţeauadeluptăîmpotrivaglobalizării,Attac,a  înregistratocreştereenormăanumăruluidemembri,iarîncadrulunuisondajdcopinie,70% dintregermanis-auarătatdeacordînprincipiucuproblemacriticăriiglobalizării.  În cele din urmă, org organiz aniza aţii paşni nice ce pr prec ecum um At Atta tac c pot pot,, în mo mod d pa para rado doxal xal,, mu mullţumi pentruoparteapopularităţiilortocmaiînscenărilordeviolenţă. Şiacesteasemaiapără şide conceptulde„oponenţiaiglobalizării”atribuitlordemass rii”atribuitlordemass-media,deoareceseconsider -media,deoareceseconsiderămai multmodelatoriaiglobalizării.S-arputeaspunecăadevăraţiiadversariaiglobalizăriiseaflăîn sediil sed iile e cen centra trale le ale con conce cerne rnelor lor,, în OMC şi în ins instit titu uţiile financ financiare iare inter interna naţion ionale ale:: ac acolo olo se lucreazădefaptpentruaseîmpied defaptpentruaseîmpiedicaoglobali icaoglobalizaredup zaredupăstandardesociale,ecologice şiale drepturiloromului. 19

20

11.09 şi consecinţele acestuia

La 11 se sept ptemb embri rie e 20 2001 01,, păre rea a că lume lumea a se des desfac face e din înc închei heietur eturi. i. Ate Atentat ntatul ul ucig uciga aş asup as upra ra Wo Worl rld d Tr Trad ade e Ce Cente nter r di din n Ne New w Yor York k a ad adus us în ce centr ntrul ul ate aten nţiei peri pericolul colul tero terorismul rismului ui global.Cauza şimotivelenusuntclarenicipânăazi,faptcareascosîncăodatălaiveală teoreticieniaiconspiraţieidediferiteorigini.Multdiscutata„lupt ă întreculturi”  întreculturi”afost afostnuatât nuatâtuna una  între civilizaţii re region gional ale e şi re reliligi gioa oase se de deos oseb ebitite, e, câ cât t un fe fell de lu lupt ptă id ideo eolog logic ică de poz oziiţie. Antiamericanismulneîndemânatic şiantiislamismulnumaipuţingreois-auîntrecutînlupta  împotrivadomina  împotrivadomin aţieipepiaţaideologiei.Mi şcareacriticălaadresaglobalizăriis-amanifestat surprinzăto tor r de di disc scre ret.t. Mu Mullţi ss-a au te tem mut să nu fie plasaţi, da dato tori rittă cr criti itici cilor lor lor lor,, îm împot potri riva va supremaţieiconcer ieiconcernelor,înapropie nelor,înapropiereaterorismu reaterorismului.Adunar lui.Adunareaanual eaanualăaBănciiMondiale şia FonduluiMonetardelaWashingtonaufostcontramandate şilafel şiprotesteleîmpotrivalor. AbiadupăcepreşedinteleamericanGeorgeW.Bushadeclarat„războiîmpotrivaterorii” şia afirmatcă adescoperit„axarăului”,reţinereamasivelorcriticiîmpotrivapoliticiiimperialistede laWashingtonadispărut.Războiulşifantomauneiordinimondialeunipolare,caretrebuiausă leasigureStatelorUniteopozi ţiedcputereeconomică şipoliticăconducătoare,audevenit ţint nta a mişcări rilo lor r so soci cial ale. e. În ca cadr drau aull Fo Foru rumu mulu luii So Soci cial al Eu Euro rope pean an di din n no noie iemb mbri rie e 200 002, 2, au demonstratlaFlorenţamaimultdeunmiliondeoameni,împotrivarăzboiuluişiadezintegrării sociale.Cuocaziaceluide-altreileaForumSocialEuropeandinianuarie2003,auplecatspre oraşulbrazilianPortoAlegrecirca100.000deoameni.Iarla15martie2003,peste12milioane deoameniaumărşăluitpestrăziînlumeaîntreagă,pentruaprotestaîmpotrivarăzboiuluidin Irakceurmasăsedeclanşeze. Cutotrespectulfaţădeastfeldemi şcăridemasă,există şivocicriticecareobservă că estepreauşorsăfaciunsinguradversar-înacestcazregimulamerican-dreptrăspunzător dctotrăulexistent.Incendiereasteaguriloramericane şiisraeliene,careaavutloclaaceste demonstraţii,indicăfaptulcănicimişcărilepentrupaceşicelesocialenusuntimuneînfa ţa uneischemesimpleprieten-duşman.FaptulcăregimulBushîmpiedic ăaproapetoatetratatele internaţio iona nale le,, în înca calc lcă dr drep eptu turi rile le po popo poar arel elor or şi ale oame meni nillor şi di dist stru ruge ge st sta and ndar arde dele le democraticenuîndreptăţeşteînniciunmodantiamericanismulieftin-lafelcumcriticapoliticii dispreţuito uitoare are faţă de oa oame meni ni du dussă de pr primim-mi minis nistr tra a Sh Shar aron on nu po poat ate e înd îndre rept ptăţi uci ucider derea ea bărbaţilor,femeilorşicopiilorisraelieni.Astfeldesimplificăriaucarezultatfaptulc ăgrupările neonaziste neona ziste înce încearc arcă deja să în înch chei eie e al alia ian nţe st strrat ate egi gicce cu mişca care rea a de cr crititic ică la adresa globalizării.Oîndrăznealăabsurdă,dacăseporneştedelapremisacămotivaţiaprincipal ă a

accsteimişcăriestecre riestecreareauneilumicu areauneilumicuacelea aceleaşiposibilităţidedezvoltarepentrutoţioamenii.  În afarădeaceasta,fiecarecritică unilat unilateral eralălaadresaSUAdesconsideră real realitatea. itatea. Regimu Re gimuril rile e eur europe opene ne în te tendi ndin nţa lo lorr nu sun unt t ma maii puţin neol neolibe iberal rale e dec decât ât ce cell ame americ rican. an. Şi acesteaacordămaimultăatenţieintereselorlipsitedcscrupulealeunorconcerne,delaBayer (Germania)pânălaTotal(Franţa),decâtsăsegândeascăladrepturileomului(vezicapitolul desprecorup ţie).Nicio ţarăeuropeanănus-aarătatcriticălaadresatrecutuluieicolonialşi nicidispusăsăfacădespăgubiri.Darcândestevorbasăinstrumentezeevenimentemediaticc dreptmorală,suntgata. Acestgendemoralănumiroaseabine.Când,dupămoarteaa3.000deoamenila 11.09.2001,pestetotînlumes-alansatinvita ţiala ialacâtevaminuted câtevaminutedereculegere ereculegereînmemoria înmemorialor, lor, un ed edititoo- rial aliist de la cot otiidianul lib ibe eral „Sta tand nda ard” a cerut să se păstreze un nu num măr corespunzătordeoredereculegerepentruceledouămilioaneşijumătatedeoameniucişipe nedreptînSudan,desprecareelaflasepentruprimaoar ă din„Carteaneagrăafirmelorde marcă” .Dincele12milioanecareauieşitînstrad ămanifestândîmpotrivar ăzboiuluidinIrak, numaiuniiauscăpatcâtevacuvintedespreîngrozitoarelemasacrealeluiSaddamHussein. Celmaimarerăzboidinlumedupă1945,cel 1945,celdinRepublicaDemoc dinRepublicaDemocratic raticăCongocupeste3,3 milioanedemorţiînpatruani,nui-ascosînstradăpedemonstranţiipentrupace-deşiîncele maii mu ma mult lte e răzb zboai oaie e af afri rica cane ne es este te vo vorb rba a mai mul mult t de desp spre re int inter eres esel ele e în mat mater eriiii pr prime ime al ale e concernelorvesticedecâtînpretinsul„războipentrupetrol”dinIrak. 21

Diversitate şi democraţie în locul dominaţiei capitalului

Revendicărilemultiplelormişcărisocialesu risocialesuntfoartediferite.Elese ntfoartediferite.Eleseîntinddelap întinddelapropuneri ropuneri refer re feritoa itoare re la con contro trolul lul dem democr ocratic atic al org organiz aniza aţiilor inter interna naţio ional nale, e, cu cum m ar fi OM OMC, C, pâ pân năla desfiinţareaacestora.Existăoamenide ştiinţădeseamăcaresusţin„deglobalizarea”,adică  întoarcerealapie  întoarcereala pieţeleregionale,întimpcealţiimiliteaz ăpentruideeaunuigendeguvernare mondialăsubformainstitu ţiilorcontrolate iilorcontrolatedemocratic(„global democratic(„globalgovernance”), governance”),cares caresăhotărască  închestiuniprecumlegitimitateaimpozitelor,  închestiuni precumlegitimitateaimpozitelor,repartizarearesurselor repartizarearesurselorşijurisdicţiaîndomeniul drep dr eptur turililor or omu omulu lui. i. Un Unel ele e gr grup upări co cons nsid ider eră că, di din n pu punc nct t dc ve ved der ere e so soci cial al  ş i eco colog logic ic,, capitalismulpoatefidomesticitşifactrimiterelamodelul„economieidepiaţă ecosociale”,care prezintăstatenaţionaleeuropenepânălasfârşitulsecoluluitrecut,dreptsecretalsuccesuluişi careesteacumdistrussuccesiv.Înoricecaz,şiacestmodels-abazatpeexploatareaţărilor maisăraceşiaresurselornaturale.Dinacestmotiv,grupărileradicaleindicăfaptulcăsistemul dominant,orientatcătreprofitşiconcurenţă,aleconomieidepia ţă şicapitalismuluicontribuie

probabillaexploatare,război,discriminareşidistrugereamediuluiînconjurător.Lorliseimput ă decelemaimulteorieşeculistoricalautoritaruluicomunism. Darnuestevorbadespreînlocuireaunuisistemdominatcualtul.Însenspoliticeste vorbadesprecreareauneirealeparticip ăridemocraticepentrutoţioameniiîntoatedomeniile,  în sensul modelului democratic participativ şi des despre pre înt întâie âietate tatea a obl obliga igator torie ie a pro probl bleme emelor lor social soc iale e faţădeintereselepentruprofit. Şiiîn în se sens nseco econom nomic, ic, est este evor vorba ba des despre pre asi asigur gurare area a necesităţilordebazăaleomului-cumarfidreptullahran ă,apă,locuinţă,sănătate,educaţieşi multealtele-darmaialesdefaptulc ăoameniiînşişinupotfitrata ţicaniştemărfurişidecinu suntbunuridedatpepia ţă.Nuexist ăorezolvaresimpl ăaacestorprobleme şiniciunsistem perfect.Undrumviabilpoateluanaşterenumaiprinatenţiaacordatămultitudiniioamenilorşi părerilor şiprinînţelegereaconflictelor.Dartoţitrebuiesăfimdeacordasupraunuilucruşi anume,asuprasupremaţieivieţiifaţădeprofituri. Un tur de shopping în supermarketul global

„Esteca şicums-arfiinventatnoiregulilajoculde şah”,scriasociologulmunchenez UlrichBeckîntr-uneseudesprenouaputereaconcernelormultina ţionale :„Pionul :„Pionul-economia -economia  încondiţiileuneimobilităţiinformatico-tehnologice,devinecalşipoateatacaşilaşahși larege -statul.” - statul.” Inte In tern rnet etul ul a tr trans ansfo form rmat at lu lume mea a în într tr--un „s „sat at gl glob obal al”,”, în ca care re oa oame meni niii de pe di dife feri rite te con onttine nent nte e sta tau u la o bârfa virtu tua ală la o ca cafe fea. a. Co Corresp spon onde dent ntul ul ma macr croe oeccon onom omiic est ste e „supermarketulglobal”:învitrinafrigorific ăseaflămateriipri materiiprimedinCongo, medinCongo,încutiiexist încutiiexistăforţă demuncăthailandez ălaofertăspecială,laraionuldedelicatesepoţiig găsicercetătorişidesigneri din lum lumea ea înt întrea reag gă pe lâ lâng ngă ori origina ginalii lii sp speci eciali alişti în publ publici icitate tate.. Şi la casă aşteaptă cu oc ochi hi strălucitoriclienţii. Niciunpantofsport,aproapeniciuntelevizorşidoarpuţinemaşinisemaifabricăazi acoloundefirmelecarelecomercializeaz ă î şiausediul.Materiileprimevinlanoi,încădin perioadacolonial ă,dinAfrica,AmericaLatină şiAsia. Şi,întimpcelanoiîncăsemaidiscut ă dacă săfielăsaţi spe specia cialiliştitiii in indi dieni eni în co compu mpute tere re să mig migre reze ze sp spre re Eur Europa opa,, mu multlte e fifirm rme e î şi stabilescdemulttimpcompartimenteledecercetareşitehnologiceînţărilecumânădelucru ieftină.Celemaimaripieţededesfacerepotfi-deocamdată-găsiteînţărileindustrializatedin vest. Aceastăglobală „împărţireasarcinilor”,carereprezint ă şioîmpărţireîntresăracişibogaţi, nuesteoordinemondial ăstabilităirevocabil-chiardacămulţiparafimulţumiţideaceasta. 22

Fostulprim-ministrubritanic,MargretThatcheradatformadefinitiv ăaconceptuluisindromului TINA:„Thereisnoalternative”-nuexist TINA:„Thereisnoalternative” -nuexistănicioalternativălasuferință,susţineapersoana,care prin pri n act activi ivitate tatea a sa pol politic itică cr crea ea o as astf tfel el de su sufe feri rin nță. Rep Repre rezent zentan anții eco economi nomici ci neo neolib liber erali ali argumenteazăfaptulcătocmaiinegalitateamondialăfacenecesareinvestițiileconcernelorîn ţărilemaisărace,pentruaridicaacoloniveluldetrai. Oargumentarecaptivantă,dacăseporneştedelaideeacănutoţilocuitoriiţărilorsărace dorescsătrăiascădineconomiadesubzistenţă,adică deazipemâine.„Existăunsingurlucru careestemairăudecâtafidominatdcconcernelemultinaționale,şianumeanufidominat deconcernelemultinaționale ionale”scriaUlrichBeck.Tabloul ”scriaUlrichBeck.Tabloulromanticculocuitoriijunglei,carese romanticculocuitoriijunglei,carese hrănesccubananeșiî șicultivăcugrijătradițiile,nuestedecelemaimulteoridecâtunproiect alcetățenilorvesticiprosperi,care,încalitatedcecotur iști,vorsă-şirealizezecâtevaviseîn paradi par adisur surile ile de odih odihn nă. În mod si sigu gurr, ac ace eas asta ta nu es este te al altc tcev eva a de deccât o fo forrmă su subt btililă de colonialism.Căci şiaztecii,massaii şitibetaniiaudreptuls ăpoatăbeneficiacânddorcscde internet, inter net, medici medicin nămodernă şi bu bunur nurii de co cons nsum. um. Da Daccă toat toate e ace aceste stea a înse înseamn amnă Mic Microsoft, rosoft, Aspirin şi Coc Coca-C a-Cola, ola, dep depinde inde de şans nsa a pe car are e ei o au de a-şihotărî si singur ngurii nec necesi esittăţile. Realitateaestec ămulteţări,careînprezentnudispundeocirculaţieinternaţionalăamărfurilor, nudispunniciderezerveeconomiceşinicidetehnologiiscumpeşiadesea,nicidecuno ştinţe pentrua-şiputeaconstruisingurestructuricaresăleoferelocuitorilorlorunstandarddeviaţă pemăsură. Dar Da r da daccă ne im imag agin inăm că maj majori oritate tatea a ţărililor or su sunt nt sărac race, e, nu dat datori orittă fa fapt ptul ului ui cănu producdestul,cipentruc ăprofiturileobţinutedinproducţialorajungînstrăinătatesauîn economiadeexport,atuncipretinsadependen ţădeconcernelemultina ţionalepoateficăutată  înfaptul  în faptulccă ţărilemaisăracetrebuiesă-şicheltuiascătoateveniturileeconomieilornaţionale pentruplatadatoriilorpecarele-auacumulatdatorităcolonializării,exploatăriineoliberale şi regimurilorcorupte.Întimpceajutoarelepentrudezvoltaresuntanualînvaloaredecirca53 miliardededolari,fluxuriledecapitaldinspresudsprenordsuntapreciateafiunmultiplual acestora.Aşa-numiteleţăriîncursdedezvoltareproducdefactoajutoarededezvoltarepentru nord,decipentruţărilevesticeindustrializate.Astopaacestlucruarfimaieficient şimaidurabil decâtasperaîntr-unprosperefectalinvestitorilormultinaţionali. Bunăstare pentru toţi

Darunechilibrueconomicmondialnuarînsemnacanois ănepierdembunăstarea, careesteobţinutădinmânadelucruieftină şimateriileprimedinsud?Nu.Estenecesars ă cunoaştemfaptulcăbunăstareaumanănusedefineştenumaiprinputereadecumpărare.

AmartyaSen,deţinătorul india indianal nalpremi premiuluiNobel uluiNobel,profesorlaUniver ,profesorlaUniversitate sitateadinCambridge, adinCambridge, scrieîncarteasa„Economiapentruoameni ”:„Un ”:„Unpunctdevederebazatnumaipevenituri punctdevederebazatnumaipevenituri trebuie tre buie nea neap păra rat t co comp mple leta tat,t, pe pent ntru ru a pu pute tea a aj ajun unge ge la o înţele eleger gere e tota totallă a pr proc oces esul ului ui de dezvoltare.”Înacestmod,reputatulspecialistîneconomiesolicităoextindereanoţiuniide bunăstare,caresăcuprindă şifactoriprecumsiguranţasocială,libertateaindividuală şidreptul laeducaţieşiasistenţămedicală,înprincipiu,acestlucrunuînseamnăaltcevadecâtfaptulcă drepturileelementarealeomuluinusuntconsideratebază,ciscopalcomerţului. Căacestlucruesteposibilpentruto ţi,nearată ştiinţa: a:dinpunctdevedereecologic,pe dinpunctdevedereecologic,pe pămâ mânt nt ar put utea ea trăi ci circ rca a 12 mil milia iard rde e de oa oame meni ni,, as astf tfel el în încâ cât t să-şi po poat ată pe perm rmitite e toţi un standarddeviaţăegal.Înprezent,noisuntemcupuţinpeste6miliarde. Şiartrebuisăne punemşiîntrebarea:oarecalitateavie ţiinoastrenuarcre şteconsiderabildacăamconsuma maipuţindintotceea indintotceeaceneestepr ceneesteprezentatde ezentatdeindustriapublicitar industriapublicitarădreptimposibilderenunţat laele?Nuînultimulrând,atentateledelaNewYork,darşienormapresiuneamigra ţiei şi realitateacătotmaimulţioamenidinlumeaîntreag ănumaiaunimicdepierdut,artrebuis ă nefacăconştienţidefaptulcăniveluldetraiallocuitorilordin ţărilebogatesuferădincauza faptuluicănoineprotejămbogăţiileprinmăsuridesiguran ţăpoliţieneşti,careneîngrădesc masivlibertateapersonal ă.Oarevomobservavreodată căzidurilepecareleridicămînjurul Europeişiaposesiunilornoastresuntdefaptzidurileproprieinoastreînchisori? Dacăstudiemevolu ţiiledepepiaţamondialăajungemlaunrezultatnupreaîncurajator. Dimpotrivă,promisiunileacelorprofeţi,carevădcomerţulmondialîndimensiuneasaactual ă drep dr ept t ba bazză pe pent ntru ru de dezzvo voltltar are e se do dove vede dessc în ma mare re pa part rte e pr pret etex exte te pe pent ntru ru o ci cime ment ntar are e a inegalităţiisociale. 23

Exploatarea muncitorilor şi a muncitoarelor

Exemplel Exempl ele e pr prez ezen enta tate te în ca capi pitol tolel ele e ur urm măto toar are, e, re refe feri ritoa toare re la et etic iche hete tele le la modă, la industriajucăriilorşiceaalimentarăilustreazăfoartebinelacetrebuiesăneaşteptămdinpartea „investiţiilor”firmelorinternaţionaledin„lumeaatreia”.Adidas,Aldi şialtefirmeî şiobţinînmare parteproduseleînţărilecumân ădelucruieftină.Dacăprivimacest privimacestlucrupozitiv, lucrupozitiv,elarîn elarînsemna semna căacesteconcerneasigurăacolomilioanedelocuridcmunc ă şipunastfelbazelepentru dezvoltareşibunăstare.Realitateaesteînsăcu cutotulalta:plata totulalta:platamuncitorilor muncitorilorşimuncitoarelordin fabricişidepeplantaţiiseorienteazădecelemaimulteoridupăcelemaimicisalariisausunt chiarsubacestea.Celemaimicisalariinusemăsoară-caînmajoritateaţărilorvestice-după câtestenecesarunuiompentruatr ăi,a-şihrănifamilia,a-şidacopilulla şcoală şiaaveao pensie.Eleseghideaz ăîncelemaimulteţăriînprimulrânddupăceeacerevineacestorţări

dreptcheltuielioficialedinparteaBănciiMondialeşiaFonduluiMonetarInternaţional. De und unde e au Ba Banca nca Mo Mond ndia iallă şi Fond Fondul ul Mon Moneta etar r In Inter terna naţio ional nal put puter erea ea de a ahot hotărî în numelestatelorsuverane? Ţărileîncursdedezvoltareaufoartemultedatorii.Acestlucruarecauzediverse.Multe dintreţăriaufostpânătârziuînsecolulXXcoloniieuropeneşiaufostexploatatedecolonialişti. Infr In fras astr truc uctur turile ile st stat atale ale ab abia ia ex exis ista tau, u, mu mullţi lo loccal alni nici ci nu av ave eau dr dre ept ptul ul la învăţătură. După  încheiereaepocii  încheierea epociicoloniale, coloniale, în înjurul jurulanului1960, anului1960, noile noileregimuri regimuriau auprimit primitîmprumuturipent împrumuturipentru ru reconstrucţiedinparteaBănciiMondiale.Înanii şaptezeci,institu ţiilebancareinternaţionale auacordataltecreditecudobânzifoartesc ăzute,deoarece,datorităcreşteriipreţuluipetrolului, dispuneaudesumeenormedepetrodolari.Omarepartedintreaceştiaaufostfolosiţipentru proiecteconceputedeconsilierivestici şicarenupreafoloseauţărilorrespective.Astfelau trecutmulţibaniînbuzunareleregimurilorcorupte-cusprijinulplindebunăvoinţăalbăncilor, concernelorşichiaralconduc ătorilordemocraţiilorvestice.Înaniioptzecis-acerutachitarea datoriilor.Pentruaputeafiretumate, datoriilor.Pentruap uteafiretumate,aufostcontractate aufostcontractatenoicreditede noicreditedelaBancaM laBancaMondial ondială.Dar acestenoicrediteeraulegatedeni ştecondiţiiinfluenţatedevederilepoliticealeluiRonald ReaganşiMargretThatcher; iMargretThatcher;ceaurmatau ceaurmataufostprogrameriguroasedee fostprogrameriguroasedeeconomii,c conomii,cărorale-au căzutpradăînspecialmecanismelesocialeşieducaţionale. Şiastăzi,celemaimulteţăriîncursdedezvo riîncursdedezvoltare ltarecheltuieomarepart cheltuieomareparteabugetului eabugetuluilor lor pentruareturnacreditelec ătreinstitu ţiilefinanciareinterna ţionaleşibăncilevestice.Laacest lucruvegheazăBancaMondială şiFondulMonetarInternaţional:elehotărăscasupramăsurilor deredresarefinanciară.Şi,cineplăteşte,acelacomandă. Bineînţel eles es că ex exis isttă şi vo voci ci cr crititic ice, e, cu cum m ar fi ce cea a a fos ostu tulu luii ec econo onomi mist st--şefalBăncii Mondiale,JosephStieglitz,careconsider ăcănuestebinecaţărilormaisăracesăliserefuze oriceposibilitatededezvoltare,întimpceliseiaşiultimacămaşădepeele,devenindastfel imposibilăfinanţareaşcolilorşiasistemuluisanitar.Darpânăvafiadoptatăonouăorientareîn domeniulpoliticiiinternaţionaleadatoriilor,vommaivedeamulteimaginicucopiiînfometa ţi dinlumeaîntreagă şimulţi„adversariaiglobalizării”vorieşipestrăzi. Exploatarea resurselor

Firmelevesticenunumaic ăexploateazămilioanedemuncitori,darau şiuncontroltotal asupraresurselornaturaledinnenum ărate ţări.Olumepedos:Angola,Brazilia,Indonezia, Congo,Nigeriaşi,pelângăele,majoritateaţărilorîncursdedezvoltaredispundeunrezervor aproapeinepuzabildebogăţiinaturalecumarfipetrol,aur,diamante,cupru,lemndeesenţă, cafea,cacaoşibanane.Πncalitatede„proprietare”aleacestorresurse,elesuntpriviteînmod ncalitatede„proprietare”aleacestorresurse,elesuntpriviteînmod

obiectivcafiindmultmaibogatedecât ţărileindustrializate.Cutoateacestea,omarepartea populaţieidinacesteţăriesteînfometată şinuareacceslamedicarnentesaueducaţie. *  În fiecare fiecarezi zi - în înfiecare fiecarezi! zi! - -mor mor 100.000de oameni din cauza cauzafoamei foamei şiaceasta,nu pentrucătrăiescînzonearide,cipentrucăbogăţiilenaturalealeţărilorlorle-aufostrăpiteîncă dinîntunecaţiianiaiperioadeicoloniale. Celormaimulteţăriîncursdedezvoltarelelipsesctehnologia şiposibilităţiledeobţinere şiscoaterepepia ţăaresurselorlor.Dinacestmotivarputeafiici şicolonecesarşiplindesens cafirmeinternaţionalesăinvesteascăînacesteţări.Dardacăprivimmaiîndeaproape,doarîn puţine ineca cazur zurii put putem em vor vorbi bides despre pre inv invest estiiţii. Sub pre presiu siunea nea ins instit titu uţiilor financ financiare iare,, stat statele ele cu datoriipotpercepenumainişteimpozitederizoriipecâştiguriledinexport.Înafarădeaceasta, multeregim mult eregimuri uri duc înt între re ele o olup lupttăacerbădeconcurenţăpentruaatrageinvestitoristr ăini. Ades Ad esea ea es este te vor vorba ba de desp spre re mit mita a cu ca care re con conce cern rnel ele e int inter erna naţion ional ale e „u „ung” ng” el elite itele le lo loca cale le în schimbulobţineriiunorcondi ţiifavorabiledeproduc ţie .Înlipsaunuicontroltransparent,banii disparmaidegrabăîncanalelecorupteînlocsărămânăînţarăsubformaimpozitelor. Comerţulinternaţionalcumateriiprimenunumaic ănuestecinstitînceeaceprive şte valoarearealăabunurilorobţinutepepiaţainternaţională.Obţinerearesurselorşiaenergieiîn ţări rile le săra race ce ar are e loc ad ades esea ea în co condi ndiţii ca care re în Eur Europa opa ar fi de ne neco conc ncep eput. ut. As Astf tfel el,, pe pentr ntru u construireaunorcentraleenergeticeaufostmutaţimilioanedeoamenifărăafidespăgubiţi corespunzăto tor. r. Pen entr tru u ex expl ploa oata tare rea a au auru rulu luii se fo folo lose sesc sc su subs bsta tan nţe tox oxic ice e ca carre pr prov ovoa oaccă distrugereaspaţiuluivital.Acelaşilucrusepetrece şiîncazulexploatăriipetroluluiutilizându-se tehnologieînvechită. Şi în înccă şi ma maii rău: în zo zone nele le de con conflflic ict t şi în re regi giuni unile le cu di dict ctat atur urii cu cum m ar fi An Ango gola la,, Myanm My anmar ar (f (fos osta ta Bi Birm rmani anie) e),, Co Congo ngo şi Su Suda dan, n, cu cuno nosc scut ute e fifirm rme e in inte tern rna aţion onal ale e de ma marc rcă finanţează,exploatândresurselemateriale,comerţulcuarmament,războaiecivile,revolteşi regimurimilitareopresive.Acesteasepetre regimurimilitareopresive.A cesteasepetrecînceamaimare cînceamaimareparteînindustriapetrolie parteînindustriapetrolierră şide exploat exp loatare are a dia diaman mantel telor, or, dar sun sunt t val valabi abile le şi pe pentr ntru u al alte te co conc ncer erne ne,, cu cum m ar fi co conc ncer ernul nul farmaceuticşichimicBayer,care,datorităimporturilorde importurilordemateriiprime materiiprimedinCongo, dinCongo,acontribuit acontribuit timpdeanidezilelafinanţareaceluimaimarerăzboidinlumedupă 194 1945 5(ve (vezi zi ca capit pitolul olul „Industriaelectronică”) 24

Omul - materie primă Şi fi firrme mele le pr prod oduc ucătoa oare re de al alim imen ente te ac acce cept ptă, păst strrân ând d tăcerea, ca pe plant nta aţiile

furnizorilorlor,b ărbaţi,femei şicopiisăfieexploataţi,intoxicaţideîngrăşămintelechimicesau chiar transf transforma ormaţi în scl sclavi avi.. Ace Aceste ste fir firme me tr trâmb âmbiiţează cu cuvint vinte e aro arogant gante e des despr pre e inte interzi rzicer cerea ea muncii munc ii cop copiilo iilor r şi ef efec ectue tueaz ază ch chia iarr co cont ntrroa oale le pr prin in son ond daj aj.. Vin inov ovat ată de această situaţie catastrofalăesteînultimaperioadăpresiuneapreţurilorimpusedeconcernefurnizorilorlor. Pe Coa Coast sta a de Fi Fild lde eş, de un unde de pr provi ovine ne în ce cea a mai mar mare e pa part rte e ca caca caua ua ne nepre preluc lucra rattă, majoritateaproprietarilordeplantaţiifolosescsclavi,spuneprofesoruldesociologieenglez, KevinBales .Aceastăconcluzies-arputeatragedinlogicaunuicalculsimplucosturi-utilizare: „Noulsclavagismsedesprindeca „Noulsclavagism sedesprindeca şieconomiadestareamaterială şiseconcentreazăînloc deaceastaasuprautilizăriişicontroluluir icontroluluiresurselor.”Atâta esurselor.”Atâtatimpcâtomul timpcâtomulestefolosit estefolositca camaterie materie primă,vafiaruncatcândnumaipoatefiutilizat şiînlocuitcualtul:uncopildeoptanivaloreaz ă peCoastadeFildeşnumaimultde30deeuro.Adesea,dupăcâţivaani,acestaestedistrus. PentruBales,careascrisocartedespreformelemodernealesclaviei ,„fiecareatreia muşcătură”dinciocolatăaregustspecialdesclavie.Lafeldcdrasticformulează şidirectorul organizaţiei„Sav iei„SavetheChildrw etheChildrwn”dinMali,d n”dinMali,deundeprovinmajoritateacopiilorsclavidepe eundeprovinmajoritateacopiilorsclavidepe CoastadeFildeş:„Cinebeacacao,beasângelelor. ” 25

26

27

Sclavie şi muncă forţată (vezi foto 2) Sclavieexistădinperioadatimpurieaistorieiomenirii.DarabiaînGreciaantic ă, sclavi scl aviii audeveni audevenit t mar marffă come comercia rciallă. Pun Punct ctulculmi ulculminan nant t al alscl sclavi aviei eis-a s-a înr înregi egistr strat at în secoleleXVI-XVIII,cândaufostaduşicucorăbiilesclaviafricaniînAmericadeNordşi deSud.Înciudaconvenţiilorinternaţionaleprivinddrepturileomului,sclavianualuat sfârşitniciodată. Şiastăzi, zi,num numărultotaldesclavişimuncitoricarelucreazăforţatseridicălacel puţin27milioanedeoameni. in27milioanedeoameni.Unelestatisticivorbescchiarde100demilioane.Pe Unelestatisticivorbescchiarde100demilioane.Pe lângă fo form rmel ele e cl clas asic ice e ale sc scla lavi viei ei,, în ca care re om omul ul es este te co cons nsid ider erat at pr prop oprie rieta tate te du dup pă naştere,răpiresauvânzare,ceamaidesîntâlnit ăformăestetrecereadebitoruluiîn sclaviacreditoruluipentruneachitareadatoriilor.Astfel,unomtrebuies ălucrezef ără platăsaucuoplatăderizoriepână laachitareaunor„datorii"realesauimaginare .În unelecazuri,aceastăpretinsădatorietransformă şigeneraţiileurmătoareînsclavi.Cel mairapidiaamploareaşaa-numitul„ContractSlavery”,caresebazeaz numitul„ContractSlavery”,caresebazeaz ăpecontracte

demuncăfictive.Uncazspecialîlreprezint ăsclaviaacceptatădestat,cumsepoate  întâlniînMyanmar.Miidebărbaţi,femeişicopiiaufostfolosiţicasclavilaconstruirea uneiconductedegazmetan.Parteneredeafaceriaufostînacestcazconcernele petrolierevesticeUnocalşiTotal.  ÎnAfricadeVest,înultimiianiaufostvându  ÎnAfricadeVest,înultimii aniaufostvânduţicasclavicirca200.000decopii- aceştiaaufostfolosiţiîngospodării,fabricisaupeplantaţii.Dar şilanoiînfloreşte afacereaîncareoameniisuntmarfă:numaiînEuropadeVest,500.000defemeiau căzutpradătraficuluicufiinţeumaneşiaufostobligatesăseprostitueze,declarăMike DottridgedelaorganizaţiaAnti-SlaveryInternational . Informaţii:http//www.antislavers.org 28

-om”.Autorulbritanicdebestseller om”.Autorulbritanicdebestseller Şiindustriafarmaceuticăexploatează „materiaprim ă- uri, Jo uri, John hn Le Ca Carr rre, e, de desc scri rie e în ro roma manu null său, „E „Ete tern rnul ul grădinar ”, cum fo folos loses esc c concernele farmaceuticeinterna ţionalepacienţiafricanipepostdecobai,pentrutest ăripericuloasede medicarnente.Căacestmodperfiddeac ţiunenuestefic ţiune,citragicărealitatechiarşiîn Europa,ampututconstata Europa ,ampututconstataprininvesti prininvestiga gaţiisubacoperireefectuateînUngaria(vezicapitolul „Medicarne „Medi carnente ntele” le”). ). Fir Firmel mele e far farmace maceutic utice, e, pen pentru tru a obţine câ cât t ma maii re repe pede de pos posib ibilil re rezul zultat tate e favorabilelatestărilenoilorlormedicarnente,plătescînacestscopmul ţibanimedicilordinţări cu le legi gisla slaţie  ş i co con ntr troa oale le ma maii puţin ri rigu gurroa oase se.. Ai Aici ci,, sănătat tatea ea pac pacien ienţililor or est ste e ma maii puţin importantădeoareceestevorbadespreprofituridemiliarde. 29

Lupta împotriva exploat ării

Reprezintă oar oare e ac acea easta sta as asig igur urar area ea loc locur urililor or de mun munccă de desp spre re ca care re tot vor vorbe besc sc cu plăcereconcernele?Copiiisclavişimuncitoriiînfometaţi,soldaţiicareluptăînrăzboaielecivile şicobaiiumaniartrebuisăfierecunoscătoriangajatorilor şiinvestitorilorpentruacestgende ajutorpentrudezvoltare?Estedemirarec ătotmaimulţioamenisedeclarăîmpotrivaunei globalizări,careconfundă totmaimultcuvântul„investiţie”cu„exploatare”? Este vremea să punem firmele să jur ure e. Cul ulti tivvarea ima magi gin nii nu este suf ufiicientă. „Proprietateaobligă.Utilizareaacesteiatrebuiesăfoloseascăbunăstări riituturor”estestipulatîn ituturor”estestipulatîn Constituţiagermană30.Frumoase .Frumoasecuvinte!Dar cuvinte!Darsuntcer suntcerutetransform utetransformărireale,cinstite,dedurată şi tra transpa nspare rente. nte. Inv Invest estiiţiiiile le în  ţă rilile e ma maii săra race ce su sunt nt ad ades esea ea vi vita tale le,, da dar r el ele e tr treb ebui uie e să fie controlatedecătreorganizaţiicivileindependente,pentrucaprofituls ănuînsemnesuferin ţă şi issărăcie.Aiciintervinerolulcentralalsindicatelor.Singuracaledestopareadumping-ului locaţiilorşiascăderiistandardelorsocialecereiesdinacestaestesolidaritateainternaţională. Politicainten ţionatnaţionalistă şiprotecţionistăasindicatelornumaifuncţioneazăîncondiţii