Norvegia si Italia pozitia economico-geografica: -Ambele tari sint state peninsulare,situate pe continentul European. -Ambele tari fac parte din Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si Organizatia Tratatului Atlanticuluide Nord (NATO) -Ambele tari au o amplasare fizico-geografica favorabila. -Pozitia geografica a abelor tari afavorizat dezvoltarea pisciculturei Deosebiri 1)Norvegia este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava). Italia este situata in Europa de Sud(peninsula Italică si cuprinde si de asemenea înconjoară două enclave independente: San Marino și Vatican. 2) Norvegia: Suprafata: 323 758 km² si este impartita in 19 districte. Italia: Suprafata: 301.323 km², este impartita in 102 provincii, grupate in 20 de regiuni. 3) Norvegia: Vecini: Rusia (la 196km), Finlanda (la 716 km), Suedia (la1 619 km). -Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanul Arctic (MareaBarents) – la 2 650 km Italia: Vecini: Franta (515km); Elvetia(718km), Austria (415km); Slovenia(218km). -Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km); N-are iesire directa la ocean. Conditii si resurse naturale: -Ambele state dispun de un relief muntos (Italia este străbătută de Munţii Apenini,dar este mai ales asociată cu doi faimoşi vulcani: acum adormitul Vezuviu în apropriere de Napoli şi activul Etna în Sicilia.) (Norvegia este o ţară muntoasă, străbătută de Alpii Scandinavici, munţi vechi, în mare parte erodaţi. Cele mai importante piscuri sunt : Glittertind (2405 m), Snøhetta (2286 m), Rondane (2183 m), Gausta (1883 m), Borge (1703 m).) -Ambele tari dispun de resurse piscicole, datorita faptului ca au iesire la mai multe mari ale oceanului planetar. -Ambele tari nu dispun de o retea densa de riuri (IT:Reţeaua de rîuri nu este densă, cele mai important fiind rîul Pad cu afluenţii săi. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul, Adige şi Arno.) (Norv: Norvegia nu are o reţea de rîuri prea densă, principalele fiind : Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana.) Deosebiri: 1) Clima Italiei este temperat maritimă în prima jumătate a teritoriului pornind de la continent şi subtropicală mediteraneeană în centrul şi sudul pentinsulei. Clima Norvegiei este temperată oceanică, relativ blînd, influenţată de Curentul Golfului. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 800 mm, doar în partea vestică a ţării ea fiind de 2000 mm, din cauza maselor de aer cu presiune atmosferocă scăzută din Oceanul Atlantic. Majoritatea porturilor nu îngheaţă iarna, dar multe regiuni au cel puţin 3 luni cu zăpadă pe an. În nordul ţării, de exemplu la Tromsø, soarele nu este vizibil între noiembrie şi ianuarie. 2) IT: Rezervele de gaze naturale şi de petrol sunt neînsemnate. De aceea petrolul este importat din Orientul Mijlociu şi Libia şi prelucrat în centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. norv: Principalele resurse minerale intalnite in Norvegia sunt petrolul si gazele naturale intalnite in Marea Nordulul. 3) It: Ţara nu este bogată nici în celelalte resurse minerale, cu excepţia sulfului, marmurei şi a zincului. Norvegia dispune de bogate resurse de subsol : minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden şi de un substanţial potenţial hidroenergetic.
Populatia -Ambele tari au o rata natalitatii relativ mica : Rata anuala de crestere: 0.1% Rata anuala de crestere: 0.4% -Ambele tari au aproximativ aceleasi valori ale sperantei de viata la nastere: speranta de viata: Femei 84 ani / Barbati 78 ani Speranta de viata: Femei 82 ani / Barbati 77 ani -Ambele tari sunt omogene din punct de vedere lingvistic si religios, mai mult de 90% sunt italieni si respectiv norvegieni. Deosebiri: 1) IT : Numar de locuitori: 58 milioane Norvegia: Numar de locuitori: 4,8 milioane 2) Densitate: 197 locuitori / km² Densitate: 14 locuitori / km² 3) Pe lîngă italieni, ţara mai este populată şi de germani, francezi şa. în Norvegia mai locuiesc polonezi, suedezi, palistanezi, irakieni, somalezi, germani, vietnamezi şi danezi. 4) Distributie: 67% urban / 33% rural Distributie: 80%urban / 20% rural Specializarea industriei : -Ambele tari au ramura constructoare de masini bine dezvoltata Industria constructoare de maşini este puternică şi diversificată. Ea joacă un rol foarte important în economia Italiei. În uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrică o gamă largă de automobile, autobuze, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. În Italia îşi au sediul firmele Ferrari, Fiat, produsele cărora sunt cunoscute în întreaga lume. După producţia de automobile, Italia ocupă locul 7 în lume.Centrele cele mai importante de construcţii navale sunt în porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.Centrele de construcţie a tractoarelor si a maşinilor agricole sunt îndeosebi în Lombardia si Piemont, dar şi în Torino, Milano, Cremona si Verona În ultimii ani se remarcă o ascensiune în mai multe domenii. Construcţia de maşini este o ramură în care Norvegia excelează prin producţia de nave, echipamente şi utilaje electrotehnice, maşini unelte. -Industria Chimica: Industria chimică este foarte variată, făcîndu-se remarcată prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, celuloză şi hîrtie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Industria chimică (care produce îngrăşăminte azotoase, carbid), Fabricarea hârtiei -Ambele tari au industria alimentara bine dezvoltata Industria alimentară este răspîndită peste tot; se poate spune că este ramura industrială cel mai uniform repartizată în teritoriu. Italia se remarcă prin produsele de patiserie, ulei de măsline, zahăr, conserve de peşte şi vin. Ind. alimentară (produse lactate, margarină, conserve de carne şi de peşte). Deosebiri: 1)Pentru construirea unei baze energetice sigure, Italia a optat pentru dezvoltarea hidroenergiei si a importului unei cantitati mari de petrol. Principalele centre de rafinare a petrolului sunt situate
in porturi. Industria siderurgica este dezvoltata mai mult in porturi, datorita importului materiilor prime pe mare. Siderurgia se dezvoltă în baza producţiei de oţel şi fontă. Italia ocupă locul 3 în Europa şi locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se găsesc situate în oraşele: Genova, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio. Norvegia are o productie insemnata de energie electrica (furnizata de hidrocentrale); pe baza acestora si a zacamintelor de minereuri s-a dezvoltat intens electro-metalurgia (oteluri, feroaliaje, aluminiu, zinc, nichel, cupru). 2) Italia: Industria textilă se caracterizează prin prelucrarea lînii şi a mătăsii naturale. 3)Norvegia: prelucrarea lemnului Specializarea agriculturii -In Ambele tari sectorul zootehnic este reprezentat de prin creşterea bovinelor,porcinelor si a ovinelor -piscicultura bine dezvoltata : Flotele de pescuit se afla in majoritatea asezarilor de pe coasta, principalele capturi fiind cele de sardele, scrumbii si barbuni. Captura totala este in jur de 350.000 de tone, la care se adauga pana la 550.000 tone de moluste. Pescuit intens (se vâneaza balene)
Deosebiri : 1) In Italia este dezvoltata cultura plantelor , iar in Norvegia a animalelor 41% din suprafata terenului arabil al Italiei este folosit pentru agricultura, in timp ce 17% pentru pasunat . Agricultura Norvegiei se bazează pe creşterea animalelor, deoarece doar 3,5% din suprafaţa totală a ţării poate fi folosită pentru agricultură. Terenurile arabile se găsesc doar în număr mic pe cîmpiile din sud-est şi în apropierea oraşului Trondheim. 2) De asemenea, în Italia se produc vinuri de calitate, podgoriile de viţă-de-vie crescînd pîna şi la poalele Alpilor. Italia deţine supremaţia pe glob la măsline (2/5 din producţia mondială). Cele mai întinse plantaţii de măslini sunt situate in Apulia, măslinul fiind absent numai în Nord. În apropierea
fiordurilor sunt cultivate plante
furajere
3)Italia este unul dintre marii producători europeni de cereale si cel mai mare producător de legume si fructe. Italienii recoltează în special porumb, grîu şi orez, toate trei fiind cultivate
în Campia Padului. Ţara deţine locul 3în Europa la producţia de fructe, îndeosebi de mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obţinute în Sicilia, în partea sudică a Peninsulei Italice şi în Calabria. Chiar daca cultura plantelor este slab dezvoltata ,totusi din producţia de cereale sunt raspindite : (orz, ovăz, secară) şi cartoful. Participarea in diviziunea internationala a muncii Fiind o ţară înalt industrializată, cu o economie dezvoltată, Italia este un stat bine încadrat în diviziunea internaţională a muncii. Varietatea mare de produse îi permite să exporte în aşa state ca Germania, Franta, SUA, Marea Britanie, Spania, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cîte 3%. În ceea ce priveşte importul, Italia plasează pe piaţa sa internă produsele unor state ca Germania, Franta, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cîte 4%. Norvegia participă la diviziunea internaţională a muncii, stabilind relaţii comerciale cu Suedia, Marea Britanie, Germania, Danemarca, S.U.A., Franţa, Olanda.
CONCLUZIE •
Italia şi Norvegia au cunoscut o dezvoltare economică diferită, dar şi cu unele aspecte comune, cu toate că sunt situate în regiuni foarte diferite ale continentului european Italia în partea de sud şi Norvegia în partea de nord) . Ambele state au ieşire la mare şi prin aceasta – acces la căi comerciale de importanţă internaţională, la bazinele de materii prime de combustibili. Avîn ca vecini state înal dezvoltate, acestea pot să exporteze eficient producţia pe pieţele interne ale acestora.
•
Atît Italia, cît şi Norvegia dispun de condiţii naturale avantajoase pentru recoltarea unor culturi şi dezavantajoase pentru altele. Ambele state dispun de un relief muntos, de o reţea de rîuri nu prea densă. Iată de ce, clima şi teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibilă angajarea doar a unei părţi mici a teritoriului în agricultură, aceasta bazîndu-se mai mult pe creşterea animalelor. În Italia, deşi relieful este muntos, creşterea plantelor este bine dezvoltată, iar creşterii animalelor i se acordă o atenţie mai mică.
•
Deşi au o suprafaţă aproximativ egală, Italia are o populaţie de cîteva ori mai mare decît populaţia Norvegiei, numărul de locuitori pe km² fiind de asemenea mult mai mare.
•
Italia şi a Norvegia au o industrie devoltată, însă poziţia economico-geografică a Italiei îi permite dezvoltarea unui număr mai mare şi mai divers de ramuri industriale, reuşind să ocupe locuri de frunte în lume şi în Europa la producţia de automobile, de oţel şi de fontă şi să se remarce prin gama variată de produse alimentare. Deşi a înregistrat progrese în domeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt încă în curs de dezvoltare.
•
Agricultura Italiei şi a Norvegiei depinde de condiţii naturale. Norvegia nu produce cantităţi mari de produse agricole deoarece are în predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic decît al Italiei. Italia însă a reuşit să îşi facă cunoscut numele la nivel mondial pentru producţia de măsline, fructe, vinuri. În ambele teritorii se cresc ovine, porcine şi caprine.
•
Ambele ţări participă la diviziunea internaţională a muncii, însă cu un nivel diferit. Gama largă de produse ale Italiei îi permit să le exporteze pe cele mai mari pieţe ale lumii, în timp ce numărul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. Ambele state importă produsele pe care nu le produc sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesităţile populaţiei.
•
În definitiv, s-ar părea că Italia este un stat mai bine dezvoltat decît Norvegia, ce dispune de un număr mai mare de resurse umane de muncă, este mai bine industrializat şi duce relaţii economice mult mai largi şi mai variate, însă totuşi Norvegia, în raport cu nivelul dezvoltării economice a altor state (după indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, 64,3 mii$ a. 2005 atins datorită unei politici economice mai mult sau mai puţin protecţioniste şi dispunerii de materii prime productiv valorificate, cum ar fi prelucrarea lemnului sau turismul bine dezvoltat, cu atît mai mult că în ultimii ani, unele ramuri ale economiei Norvegiene înregistrează tot mai multe progrese, iar produsele sale apar tot mai mult pe piaţa europeană
