Noile Orientari Ale Fmi in Conditiile Globalizarii

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICENŢĂ

NOILE ORIENTĂRI ALE FMI ÎN CONDIŢIILE GLOBALIZĂRII

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. BOAJĂ MINICĂ

ABSOLVENT: VORNIC BASARABEANU BÂRSAN D.S. DANA ALEXANDRA

BUCUREŞTI 2012

1

APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ Lucrarea de licenţă este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă problemele enunţate în temă, este/nu este de nivel ştiinţific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător, conţine/nu conţine contribuţii şi interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare similară, şi în consecinţă poate/nu poate fi susţinută în faţa comisiei de licenţă. Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere: Calificative / Note acordate*

Nr. crt.

Criterii de apreciere

Foarte bine

10

1. 2.

Actual Actualita itatea tea,, com comple plexita xitatea tea şi origin originalit alitate ateaa tem temei ei lucr lucrări ăriii de licenţă Docum Do cumen entar tarea ea din din liter literatu atura ra naţio naţiona nală lă şi inte intern rnaţ aţio iona nală lă

3.

Docum Do cumen entar tarea ea prac practi tică că pent pentru ru real realiz izar area ea stud studiu iului lui de de caz

4.

Utiliza Utilizarea rea uno unorr surs sursee stat statist istice ice din ţară ţară şi şi din din străin străinăta ătate te

5.

Preluc Prelucrar rarea ea şi sistem sistematiz atizare areaa info informa rmaţiil ţiilor or din literatu literatura ra de specialitate Prezen Prezentare tareaa info inform rmaţii aţiilor lor şi rezult rezultate atelor lor în tabele tabele statis statistic ticee şi sub formă grafică Elab Elabor orar area ea şi şi funda fundame ment ntar area ea econ econom omic icăă a propu propune neri rilo lor r

6. 7.

9

Satisfăcător

Bine

8

7

6

Nesatisfăcător

5

4

8.

Conc Concluz luziil iilee final finalee ale luc lucră rări riii şi cont contrib ribuţ uţia ia pers person onală ală a autorului 9. Utiliza Utilizarea rea surse surselor lor biblio bibliogra grafic ficee şi şi modu modull de de trim trimiter iteree la la sursele bibliografice 10. 10. Modul Modul de tehnor tehnoreda edacta ctare re a lucrări lucrăriii şi utiliza utilizarea rea diacr diacritic iticelo elor r Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:

Suma totală a notelor acordate: Nota acordată**: Semnătura conducătorului ştiinţific: *

Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului şi notei acordate. Nota acordată de conducătorul ştiinţific se calculează cu relaţia: Suma totală a notelor acordate / 10

**

Declaraţia pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licenţă Subsemnatul / subsemnata VORNIC BASARABEANU BÂRSAN D.S. DANA ALEXANDRA declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor legale şi morale, că la redactarea lucrării mele de licenţă nu am folosit decât sursele bibliografice menţionate în text şi în bibliografi bibliografiaa de la finalul lucrării de licenţă. Declar că nu am mai prezentat prezentat această această lucrare în faţa unei alte comisii de examen de licenţă. Semnătura absolventului:

2

NOILE ORIENTARI ALE F.M.I. IN CONTEXTUL GLOBALIZARII

CUPRINS ................................................................... ............................................ .............................................. ..................................... .............. 1 I N T R O D U C E R E.................... ........................................... .............................................. .............................................. ......................................... .................. 1 CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND GLOBALIZAREA... ..... 2 1.1 CONCEPTUL DE GLOBALIZA GLOBALIZARE RE........ ................ ................. ................. ................ ................ ................ ............... ........... ........ ........ ........ .... 2 1.2 CAUZELE ŞI EFECTELE GLOBALIZĂRII GLOBALI ZĂRII........ ................ ................ ................ ................ ............. ......... ........ .... 4 1.3 BENEFICIILE, COSTURILE ŞI GESTIONAREA GLOBALIZĂRII DE CĂTRE MARILE INSTITUŢII ECONOMICE ALE LUMII....................... .............................................. ..................................... .............. 5 .............................................. ....................... .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. ................................. .......... 9 CAPITOLUL II - EVOLUŢIA FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL ŞI A BĂNCII MONDIALE............................................... ...................................................................... .............................................. ......................................... .................. 9 2.1 ROLUL FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL ŞI AL BĂNCII MONDIALE ÎN GUVERNAREA SISTEMULUI MONETAR FINANCIAR INTERNAŢIONAL............................................................. .................................................................................... .......................................... .............................. ........... 9 2.2 STRATEGIILE ŞI EFECTELE EFECTELE FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL ŞI AL BĂNCII MONDIALE ASUPRA ECONOMIEI MONDIALE................................. .................................... ... 16 2.3. ESTIMAREA RISCURILOR FINANCIARE GLOBALE ........................................ ............................ ............ 21 CAPITOLUL III- MEDIUL INTERNAŢIONAL FINANCIAR.................. ......................... ....... 24 3.1. IMPLICATŢIILE F.M.I. ASUPRA ASUPRA CRIZELOR PIETŢELOR PIETŢELOR EMERGENTE ÎNTRE ANII 1994-1998..................... ............................................ .............................................. .............................................. ....................................... ................ 24 3.1.1. Criza din Mexic : 1994-1995..................... ............................................ ............................................................... ........................................... ...24 3.1.2. Criza economica din Argentina...................... ............................................. ............................................................. ...................................... 26 3.1.3. Crizele din Asia, Rusia, Brazilia..................... ............................................ .............................................. ..................................... .............. 27 3.1.4. Criza financiara din Grecia...................... ............................................. ............................................................... ........................................... ...29 3.2. CRITIC CRITICII ADUSE ADUSE FONFULU FONFULUII MONETAR MONETAR INTERNA INTERNA ȚIONAL.............................. 33 ........................................... .................... .............................................. .............................................. .............................................. ....................................... ................ 35 .............................................. ....................... .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. ............................... ........ 35 CAPITOLUL CAPITOLU L IV – IMPLICAŢIILE IMPLICAŢII LE FMI ÎN ECONOMIA ROMANIEI ROM ANIEI........ ............. ......... ........ ....... ... 36 4.1. ASISTENŢA ACORDATĂ ROMÂNIEI DE CĂTRE F.M.I......... F.M.I. ................ .............. .......... ........ ........ ....... ... 37 4.2. ASISTENŢA TEHNICĂ TEHNI CĂ ACORDATĂ DE F.M.I. ROMÂNIEI ROMÂNI EI...... .......... ........ ........ ......... ......... ........ ......43 CONCLUZII ŞI PROPUNERI.................... ........................................... .............................................. ................................................. .......................... 50 B I B L I O G R A F I E.................... ........................................... .............................................. .............................................. ........................................ ................. 52 A N E X E – TABELE...................... ............................................. .............................................. ................................................... .................................... ........ 53

1


I N T R O D U C E R E

Semnificaţia pozitivă a globalizării este aceea de progres . Schimb de informaţii şi de

tehnologie, o economie fără bariere şi fără influenţa politicului, un joc liber al puterilor prezente pe piaţă. Dincolo de înlănţuirea amuzantă, şi deloc improbabilă, gluma ascunde o realitate a secolului nostru : interdependenţa economică şi socială care, însă, modifică din temelii lumea „aşezată” a secolului XX !

În întreaga lume, la începutul secolului XXI, au început să se manifeste schimbări profunde care au afectat viaţa socială, politică, economică şi militară a statelor. Fenomenul glob global aliz izăr ării ii tran transc scen ende de apar aparen enţe ţele le;; acea aceast staa priv priveş eşte te totu totull la scar scarăă glob global ală, ă, este este tema tema contemporană pe seama căreia s-a consumat cea mai mare cantitate de cerneală, s-au scris foarte multe studii, articole şi cărţi. Susţin Susţinută ută şi conte contesta stată tă cu veheme vehemenţă nţă,, globa globaliz lizare areaa consti constitui tuiee un dat dat obiec obiectiv tiv,, o necesitate vitală pentru viitorul planetei noastre. Ambele abordări, dar mai ales cea de a doua – contestarea – se explică printr-o percepţie subiectivă, care are la bază insuficienta cunoaştere a fenomenului, dar şi o foarte slabă conştiinţă a destinului comun al fiecarui om. Din această perspectivă, putem adăuga şi faptul că oamenii politici şi cancelariile au făcut foarte puţin pentru informarea şi formarea populaţiilor în acest domeniu.

1


CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND GLOBALIZAREA 1.1 CONCEPTUL DE GLOBALIZARE Deşi nu este invenţia secolului XX, globalizarea este un fenomen care, în timp istoric, pe diferite spaţii, s-a manifestat sub forme specifice, în funcţie de posibilităţile epocii. Ca proces conştient, începe odată cu apariţia structurilor, a instituţiilor, activităţilor şi normelor internaţionale, suprastatale general recunoscute r ecunoscute.. În litera literatur turăă de speci speciali alitat tatee globa globaliz lizare areaa este este aborda abordată tă în mo modd divers divers,, putând putându-se u-se depinde mai multe abordări conceptuale. Globalizarea este definită prin interdependenţa economiei dintre state, ca urmare a creşterii coeficientului de dependenţă faţă de economia mondială. Dacă analizăm termenul de globalizare, atunci constatăm că acesta este folosit pentru prima dată de Theodore Theodore Levitt, în lucrarea lucrarea „Globalization and Markets”. În anii '80, termenul ter menul de globalizare avea în vedere progresele tehnologice care au făcut mai uşoare şi mai rapide tranzacţiile internaţionale şi, de asemenea, se referea la extindere dincolo graniţelor naţionale ale acelorlaşi forţe de piaţă care au operat de secole la toate nivele activităţii economice umane. O altă definiţie, şi totodată cea mai întâlnită, a globalizării este cea a lui R. Robertson care, în lucrarea sa „Globalization”, subliniază: „ Globalizarea este procesul complex de multiplicare a legăturilor şi interconexiunilor dintre statele ce compun sistemul mondial”. În

alte lucrări, globalizarea este privită drept o americanizare aşa cum rezultă din cartea „ Lexus şi Măslinul”, autorul Thomas Friedman scrie: „ globalizarea înseamnă de fapt americanizare; globalizarea are urechile lui Mickey Mouse, bea Pepsi sau Coca-Cola, mănâncă Bic Macs, lucrează pe laptop-uri IBM”. Multe societăţi din lume o văd ca pe ceva bun, dar altele o

consideră o ameninţare fundamentală. Evoluţia globalizării a fost una compusă, a apărut şi s-a dezvoltat cunoscând etape diferite de evoluţie, până a atins pragul în care nu a mai putut fi explicată prin vechile metode şi a fost necesară elaborarea unui nou sistem conceptual al economiei politice în scopul oglindirii cât mai clare a noilor realităţi intervenite în relaţiile economice internaţionale. Este adevăr adevărat at că, că, o lungă lungă perioa perioadă dă de timp, timp, ma manife nifesta starea rea acest acestor or relaţi relaţiii de interd interdep epend enden entă tă economică n-a pus cu atâta acuitate problema găsirii unor definiţii noi, menite să refacă din temelii vechea structura categoriala intrată în rutină. Din acest punct de vedere, globalizarea poate fi considerată drept un concept nou, născut pe fondul evoluţiei vertiginoase a evenimentelor economice, caracteristice ultimei părţi a secolului XX şi atingerea pragului mediatizatului an 2000. 2


De ma maii mu multe lte ori ori întâ întâln lnim im o util utiliz izar aree a noţi noţiun unil ilor or de glob global aliz izar are, e, glob global alism ism şi globalitate, fără a consemna o distincţie de sens între acestea. Însă o distincţie netă putem realiza realiza astfel: astfel: globalismul presupune distribuţia puterilor în sensul că o parte domina celelalte părţi ale globului că interg. Prin urmare, globalismul poate fi văzut că o formulă de

forţă girata de principiul adversităţii şi de viaţă în cele din urmă de ambiţiile mondialismului şi hegemonismului. hegemonismului. Globalitatea reda cel mai bine limitele ordonării şi reordonării lumii după principiul adversităţii, în sensul că lumea structurata pe acest principiu al concurenţei, are o multitudine de neputinţe şi promovează exploatarea sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca metodă de lucru cooperarea interguvernamentală şi acceptă doar soluţii care conservă suveranitatea statală. Globalizarea presupune o nouă ordine economică şi politică în lume, a cărui principiu ordonator nu mai este principiul adversităţii. Încă de la începuturile sale, globalizarea a fost privită ca fiind un concept care acoperă trei domenii ale vieţii sociale: economic, politic şi cultular. Evident, partea economicului vizează fazele procesului de reproducţie, adică producţia, repartiţia, schimbul şi consumul, reprezentând structura de rezistenţă, coloana vertebrală a globalizării, pe baza căreia apar şi se dezvoltă celelalte două componente, reflectate de relaţiile politice culturale. Dacă tendinţa de globalizare a economiei a fost evidentă încă din fazele sale incipiente, celelalte două laturi, derivate din prima, au stârnit numeroase suspiciuni, deoarece ele au fost interpretate ca o consecinţă directă a expansiunii, mai întâi a Europei, apoi a întregii lumi occindentale asupra tuturor teritoriilor situate în afară aşa-zisului ‘perimetru civilizator’, în scopul consolidării puterii politicii a unor state şi şi instaurării mimetismului cultural cultural străin tradiţiilor locale. Însă aceste concepte au evoluat, astfel că în lucrarea lor “Globalizarea economiei”, Gh. Postelnicu şi C. Postelnicu prezintă o ierarhizare a fazelor evolutive ale acestui proces, în cadrul căreia se regasec elementele specifice tuturor celor trei arii de cuprindere ale sale. Acestea sunt prezentate în felul următor: •

Faza germinală (Europa 1400-1750), când apar primele hărţi ale planetei;

•

Faza incipientă (Europa 1750-1875), în cadrul căreia apar statele-natiune;

•

Faza decolării (take off), 1875-1925, când se conştientizează existenţa unei singure societăţi internaţionale şi a unei singure umanităţi, proces favorizat de amplifica amplificarea rea legăturilo legăturilorr comercial comercialee dintre naţiuni naţiuni independ independente ente,, extindere extindereaa comunicaţiilor, apariţia unor migraţii de masă (îndeosebi dinspre Europa spre America)1;

1

Gh. Postelnicu, C. Postelnicu, Globalizarea economiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000, Pg. 16 3

NOILE ORIENTARI ALE F.M.I. IN CONTEXTUL GLOBALIZARII •

Faza disputelor pentru hegemonia mondială (1925-1969), declanşată de primul război mondial şi apoi reafirmată de cel de-al doilea război mondial, temperate, într-o într-o oarec oarecare are mă măsur sură, ă, de înfiin înfiinţare ţareaa Ligii Ligii Naţiun Naţiunilo ilorr şi, dup dupăă aceea aceea,, a Organi Organiza zaţie ţieii Naţiun Naţiunilo ilorr Unite, Unite, organi organism sm intern internaţi aţiona onall care care a implem implementa entatt conceptele de crime de război şi crime împotriva umanităţii a atras atenţia prin interm intermed ediul iul uno unorr organi organisme sme specia specializ lizate ate ale sale, sale, asupra asupra perico pericolel lelor or care care decurg din ignorarea problemelor cu caracter global (ex: poluarea, explozia demogr demografi afică că,, epuiz epuizare areaa resurs resurselo elorr natura naturale, le, ma malnu lnutriţ triţia, ia, subdez subdezvol voltar tarea ea economică ş.a.);

•

În final final,, ulti ultime mele le dece deceni niii ale ale seco secolu lulu luii XX, XX, au supu supuss aten atenţi ţiei ei foru foruri rilo lor r internaţionale progrese uriaşe inregistrate în explorarea spaţiului cosmic şi în teleco telecomun munica icaţii, ţii, au apăru apărutt varii varii forme forme de integr integrare are region regională ală,, pe fondul fondul adâncirii fără precedent a diviziunii internaţionale a muncii.

1.2 CAUZELE ŞI EFECTELE GLOBALIZĂRII Globalizarea reprezintă consecinţa naturală a cursului destul de accelerat al istoriei, începând cu prima revoluţie industrială. Deosebirea dintre globalizarea contemporană şi procesele integraţioniste integraţioniste are urmatoarele caracteristici: caracteristici: •

scara (anterior regională, actual mondială)

•

ritmul schimbărilor (ex. rata anuală a “universalităţii” internetului)

•

sprijinirea într-o mare măsura a progresului tehnologic cu impact imediat asupra condiţiilor vieţii cotidiene .

Sint Sintag agma ma cea cea ma maii des des folo folosi sită tă a conc concep eptu tulu luii de glob global aliz izar aree este este urmă următo toar area ea:: “globalizarea apare astăzi tot mai mult ca un proces prin care distanţa geografica devine un element mai puţin important în stabilirea şi evoluţia relaţiilor transfrontaliere de natură economic economică, ă, politică politică şi sociocultu socioculturală” rală”.. Reţelele Reţelele de relaţii relaţii şi dependen dependenţele ţele dobândesc dobândesc un potenţial tot mai mare de a deveni internaţionale internaţionale şi mondiale. Acest concept cuprinde aspecte obiective ale accepţiunii cât şi aspecte subiective. Din cauza noilor strategii ale agenţilor economici, ale noilor tehnologii, ale politicilor acestora, atât de ordin naţional cât şi de ordin internaţional, geografia pierde din importanţă. In schimb globalizarea devine din ce în ce mai puternică datorită noilor condiţii pe care le oferă tehnologiile, punerea în practică a noilor strategii şi politici, pe care oamenii au început să-le simtă şi să-le vadă tot mai clar. Determinarea desfăşurării procesului de globalizare are loc atunci când se acţionează concomitent cu dinamica globalizării. 4


Cele trei cauze principale ale globalizării sunt •

cauza tehnologică

•

cauza politică

•

cauza economică

Globalizarea a devenit un factor de integrare a omului în comunitatea mondiala şi a determinat dispariţia barierelor determinate de distanţa geografica în stabilirea şi susţinerea legăturilor transfrontaliere, a relaţiilor economice, politice şi socioculturale internaţionale care, de altfel au determinat-o. Caracteristicile curentului globalizării sunt: •

internaţionalizarea producţiei,

•

noua diviziune internaţionala a muncii,

•

noile mişcări migratoare dinspre Sud spre Nord,

•

noul mediu competitiv care genereaza aceste procese,

•

internaţionalizarea statului, făcând din state agenţii ale lumii globalizate.

Astfel, putem face referire la globalizarea economică că ar putea fi privită ca fiind un proces complex şi deosebit de dinamic al dezvoltării interdependenţelor interdependenţelor dintre statele naţionale, ca urmare a extinderii legăturilor transnaţionale în cadrul sferelor vieţii economice, politice, sociale şi culturale şi având drept consecinţă internaţionalizarea problemelor naţionale, fiind necesară astfel o soluţionare mai curând globală decât naţională a acestora. Trebuie să amintim şi de efectele globalizării, cele mai des întâlnite în literatura de specialitate: •

dificultatea guvernării economiei globlizate;

•

scăder scăderea ea influe influenţe nţeii politi politice ce şi a puteri puteriii de negoc negocier ieree a forţei forţei de mu muncă ncă organizate;

•

creşterea multipolarităţii în sistemul politic internaţional.

1.3 BENEFICIILE, COSTURILE ŞI GESTIONAREA GLOBALIZĂRII DE CĂTRE MARILE INSTITUŢII ECONOMICE ALE LUMII Globalizarea, fie bună sau rea, este puterea, care pe la începutul secolului XXI au putut beneficia câţiva dintre oamenii influenţi ai lumii. Datorită proastei gestionări ai globalizării muţi oameni nu au avut parte de beneficiile ei, din contră situaţiile lor s-au înrăutăţit. 5


Dacă am analiza influenţa marilor puteri economice ale lumii (F.M.I., B.M., O.M.C.) atunci poate am înţelege gestionarea fenomenului de globalizare. În ultimile decenii, F.M.I. şi B.M. au fost în spatele marilor crize economice. Ele sunt rezultatu rezultatull Conferinţe Conferinţeii de la Bretton Woods Woods în 1944. 1944. F.M.I. a fost fondat fondat pe convingere convingereaa că pieţele funcţionau destul de prost şi rolul acestei instituţii este de a apăra supremaţia lor. Acum, în zilele noastre, F.M.I. furnizează fonduri pentru ţările care adoptă politici ce restrâng activitatea economică (reducerea deficitului bugetar, creşterea impozitelor, mărimea ratelor dobânzilor etc.). Limitele F.M.I.-ului asupra unei ţări sunt: •

•

•

probleme economice; economice; deficitul bugetului de stat; politica monetară;

•

inflaţie;

•

deficitul comercial;

•

politica de contractarede contractarede credite externe. externe.

Banca Mondială a fost concepută să se ocupe de problemele structurale - pe ce anume cheltuia banii guvernul ţării respective, instituţiile financiare ale acesteia, piaţa forţei de muncă, politicile comerciale. Ţările în dezvoltare, din cauza politicilor economice (elaborate la Washington de instituţii economice internaţionale) au fost obligate să-şi deschidă pieţele pentru produsele de import, astfel ajungându-se la o stagnare la ramuri importante ale economiei naţionale, cosecinţele fiind dezastruase pentru aceste ţări. Ţările industriale avansate (S.U.A., Japonia etc.), în mod întelept şi-au protejat anumite ramuri pâna ce au devenit destul de puternice pentru a concura concura cu companiile companiile străine. În urma deciziilor adoptate de F.M.I. unde ţările în curs de dezvoltare au trebuit să aplice aplice politi politicil cilee mo monet netare are restri restricti ctive ve,, locuri locurile le de mun muncă că a dispă dispărut rut în mo modd sistem sistemati aticc agricultorii săraci din ţările în curs de dezvoltare şi nu au putut face faţă concurenţei produselor puternic subvenţionate din Europa, din S.U.A., înainte ca industria şi agricultura acestor ţări să poată să se dezvolte şi să creeze noi locuri de muncă. În condiţiile cele mai favorabile, ratele dobânzilor au atins niveluri care au făcut imposibilă crearea de locuri de muncă, iar pentru că liberalizarea comerţului s-a realizat înainte de a se lua măsurile de protecţie socială necesare, cei care şi-au pierdut locul de muncă au sărăcit. Astfel principala consecinta a liberalizării a ffost ost accentuarea sărăciei şi a subdezvoltării. Datorită modului de aplicare a reformelor F.M.I. a adus la creşterea şomajului, a sărăciei. Din această cauză, numeroase guverne ale ţărilor în curs de dezvoltare au adus 6


numeroase critici la adresa F.M.I., la adresa programelor de ajustare structurală, la analiza efectuată de F.M.I. asupra acestora punând în evidenţă numeroasele lor neajunsuri. Analiza respectivă conţine trei părţi: •

analiza internă, efectuată de personalul F.M.I.;

•

analiza externă, efectuată de către specialişti independenţi;

•

raportul intocmit de personalul F.M.I. către consiliul de director al F.M.I., care rezuma concluziile celor două analize.

Politi Politicil cilee F.M.I. F.M.I.-ul -ului ui au efecte efecte tot mai negati negative ve asupra asupra ţărilo ţărilorr sărac săracee (Indon (Indonezi ezia, a, Maroc, Maroc, Noua Noua Guinee Guinee etc.) etc.) ce benef benefici iciea ează ză de subven subvenţii ţii mici mici pentr pentruu combus combustib tibil, il, hrană, hrană, reduceri impuse asupra cheltuielilor cu sănătatea. Efectele procesului de globalizare nu sunt cele scontate, dimpotrivă s-au inregistrat mai degrabă un regres al economiilor naţionale decât o creştere economică. Acti Activi vită tăţil ţilee cele cele ma maii impo importa rtant ntee ele ele F.M. F.M.I. I. sunt sunt susţ susţin inut utee prin prin urmă următo toar arel elee argumente: •

prezenţa F.M.I. se resimte în momentul adoptării de către ţări a unor politici de deva devalo lori riza zare re comp compet etiti itivă vă pent pentru ru a-şi a-şi echi echili libr braa bala balanţ nţaa come comerc rcia iala la (dezechilibrele monetare, care determină crizele la nivel regional şi global ,ele fiind una dintre cauzele pentru care F.M.I. a fost creat: să evite devalorizările competitive în lanţ;

•

în prezent s-a accentuat mobilitatea capitalului şi managementul ratei de schimb şi al rezervelor de lichidităţi, aceste fenomene fiind determinate de condiţii de risc şi incertitudine.

Altfel spus F.M.I. reprezintă încă un element de baza în reducerea riscurilor şi eşecurilor financiare, dar şi în determinarea unor noi jucători de a intra pe piaţă. Un nou F.M.I. ar trebui să fie gândit astfel încât să reducă hazardul moral şi să aibă o eficenţă ridicată în contextul adâncirii interdependenţelor între economiile lumii. Sistemul Monetar Internaţional ar trebui să aibă la bază un sistem bancar sigur, bazat pe principii asemă asemănăt nătoa oare re celor celor oferite oferite de Comite Comitetul tul de la Basel, Basel, astfel astfel încât încât băncil băncilee care care acord acordăă împrumuturi riscante trebuie să suporte şi ele efectele crizei. Pentru a remedia, sau pentru a diminua cumva problemele hazardului moral, F.M.I. ar trebui să practice rate ale dobânzilor egale cu ratele pieţelor, să limiteze din atribuţiile faţă de cele ale Băncii Mondiale, pentru a o lăsa pe aceasta din urmă cu rolul de bancă pentru dezvoltare acordând de împrumuturi pe termen mediu şi lung, lăsând astfel F.M.I.-ului rolul de supraveghere a sistemului financiar global şi de a interveni în stabilizarea acestuia prin împrumuturi pe termen scurt în cazul crizelor de lichidtăţi şi numărul ţărilor solvabile. Astfel 7


colaborarea dintre cele două instituţii ar conduce la o creştere a eficienţei asistenţei financiare internaţionale. În ultimii ani F.M.I. a introdus noi politici de modernizare şi adaptare a asistenţei financiare şi tehnic, cumulate cu o nouă viziune asupra condiţionărilor impuse. Această reformă, care este o necesitate pentru F.M.I. are două consecinţe principale: •

repozi repoziţio ţionar narea ea

F.M.I. F.M.I.-ul -ului ui în respon responsab sabili ilităţ tăţile ile împărţ împărţite ite de aceas aceasta ta şi

guvernele ţărilor beneficiare de asistenţa sa financiară; •

renunţarea la implenetarea programelor de redresare macroeconomică unice sau mimetice.

Totuşi există destule obstacolele în calea acestei intenţii sunt încă numeroase. Cea mai dificila problemă rămâne trasarea unei linii sigure între măsurile critice şi cele adiacente asigurării succesului unui program susţinut de către F.M.I F.M.I. numără 183 de membri şi de aceea este recunoscut drept o instituţie cu rol intens la nivel mondial. Pentru a-şi îndeplini îndeplini acest rol de susţinere financiară a ţărilor în curs de dezvoltare, el încearcă să dezvolte în prezent un sistem flexibil de mecanisme de creditare, în continuă adaptare la noile nevoi ale acestor ţări. Aceste măsuri urmăresc asigurarea redresării economice a ţării în cauză, precum şi posibilitatea de restituire a creditului. În aceste aceste programe programe sunt cuprinşi indicatori indicatori cuantifica cuantificabili, bili, obiective obiective indicative indicative şi criterii criterii de performanţă prin care sunt urmărite atât aplicarea măsurilor, cât şi efectele lor. O altă restricţie a derulării cu succes a creditelor contractate sau a sistării lor este determinată de derularea programelor F.M.I., la care se adaugă condiţionarea volumului creditelor de cota parte.

8


CAPITOLUL II - EVOLUŢIA EVOLUŢI A FONDULUI MONETAR

INTERNAŢIONAL INTERNAŢI ONAL ŞI A

BĂNCII MONDIALE 2.1 ROLUL FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL ŞI AL BĂNCII MONDIALE ÎN GUVERNAREA SISTEMULUI MONETAR MONETAR FINANCIAR INTERNAŢIONAL Fondul Fondul Monetar Monetar Internaţio Internaţional nal si Banca Banca Mondială Mondială sunt instituţii instituţiile le specializ specializate ate ale Sistemului Naţiunilor Unite, avand ca atribuţii statuare promovarea cooperării monetare, asigurarea echilibrului monetar-financiar internaţional şi acordarea de asistenţa financiară, tehnică sau consultativă in favoarea membrilor săi cu scopul de a stimula şi sprijini o evoluţie pozitivă a comerţului mondial mondial şi o dezvoltare economică economică durabilă a statelor statelor membre, dăndu-se drept lideri operaţionali privind asigurarea stabilităţii dimensiunii monetar-financiare. Fondul Monetar Internaţional s-a fondat in 1945 la Bretton Woods, ca parte integrantă a acestu acestuii sistem sistem,, fiind fiind prima prima instit instituţi uţiee respon responsab sabilă ilă cu asigur asigurare areaa condiţ condiţiil iilor or mon moneta etarrfinanciare propice unui sistem stabil de schimburi comerciale. Este primul sistem monetar intern internaţi aţiona onall din istori istoriaa relaţi relaţiilo ilorr intern internaţi aţiona onale le si vizea vizează ză un ansam ansamblu blu de princ principi ipiii si reglementari coerente, asumat de statele semnatare, privind politicile ratei de schimb si al cooperarii monetare multilaterale. În 1944 a fost întemeiat oficial prin Articolele Acordului de la Bretton-Woods, sistemul a avut drept iniţiatori Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, cărora li s-au alăturat majoritatea aliaţilor din cel de-al Doilea Război Mondial. In timp ce Acordurile reprezintă punctul de plecare oficial al institutţiilor BrettonWoods, planificarea lor a inceput, de fapt, la inceputul anilor ‘40. In acest proces de durata au fost implicate două personalităţi marcante, John Maynard Keynes 2, de partea britanică, si Harry Dexter White 3, de partea americană. Idealul lor a fost construirea unui sistem care să impiedice reapariţia unor recesiuni economice de proporţii, precum si izbucnirea unui nou război mondial. Marea Britanie si SUA au evidenţiat căteva puncte de dezacorduri in planurile iniţiale, datorită poziţiei internaţionale dintre cele două puteri ale lumii. Keynes era preocupat in principal de asigurarea economiilor naţionale în cazul importului de tendinţe deflaţioniste şi de furnizarea de lichidităţi internaţionale pentru ţările cu deficit, pe când White era interesat de convertibilitatea şi stabilitatea cursurilor şi de eliminarea acordurilor bilaterale restrictive in privinţa comerţului liber. Economistii au crezut ferm in importanţa unei ordini mondiale 2

John Maynard Keynes, a fost economist britanic ale cărui idei numite economie keynesiană radicale au avut un impact major atât asupra teoriei politice și economice moderne , cât și asupra politicilor fiscale ale multor guverne. 3 Harry Dexter White, a fost economist american, fiind cel mai mare architect al F.M.I. si al B.M. 9


organizate conform principiului “comerţului liber”, pentru asigurarea păcii şi prosperităţii internaţionale. Scopurile finale ale Fondului Monetar Internaţional: I nternaţional: •

•

promovarea cooperării cooperării monetare internationale; internationale; facilitarea expansiunii şi a creşterii echilibrate a comerţului internaţional şi contribuirea, prin acestea, la promovarea şi menţinerea unor nivele înalte de ocupare şi de venituri reale şi la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective primordiale ale politicii economice”;

•

promovarea stabilităţii ratei de schimb, a unor mecanisme disciplinate de schimb şi evitarea deprecierii schimbului prin competiţie;

•

contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi şi la eliminarea restricţiilor de schimb extern care impiedica dezvoltarea comertului mondial;

•

punerea la dispozitie de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii în corectarea balanţelor de plăţi, “fără a recurge la măsuri destructive pentru prosperitatea naţională naţională şi internaţională”. internaţională”.

•

diminuarea duratei şi nivelului dezechilibrului din balanţa de plăţi externă a membrilor săi.

Astfel câteva principii fundamentale stăteau la baza sistemului monetar internaţional inaugurat la Bretton Woods: •

cooperarea monetară internaţională,

•

universalitatea sistemului – orice stat care recunoaşte prevederile statutului F.M.I. poate adera la această organizaţie şi, implicit, poate deveni membru al sistemului monetar internaţional,

•

fixitatea parităţii şi cursurilor valutare,

•

convertibilitatea reciprocă a monedelor prin desfiinţarea restrictiilor asupra plăţilor curente, în vederea vederea multilateralizării plăţilor,

•

convertibilitatea în aur a dolarului, la care se raporteaza celelalte monede şi asigurarea unor rezerve de mijloace de plata internaţionale în concordaţă cu nevoile de echilibrare a balanţei de plăţi externe ale ţărilor membre.

Dezme Dezmemb mbrare rareaa sistem sistemulu uluii mo monet netar ar intern internaţi aţiona onall bazat bazat pe fixita fixitatea tea cursu cursuril rilor or de schimb la începutul anilor ’70 a modificat fundamental rolul Fondului Monetar Internaţional, care rămâne rămâne totuşi totuşi esenţial esenţial pentru pentru stabilitate stabilitateaa sistemulu sistemuluii monetar monetar internaţio internaţional. nal. F.M.I. F.M.I. a devenit un instrument de control financiar şi de ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare,

10


însărcinat să ajute aceste ţări să depăşească unele crize temporare de finanţare a deficitului balanţei lor de plăţi. Resursele F.M.I. provin din subscripţii, din «cotele-părţi» ale ţărilor membre, ce reflectă ponderea relativă a fiecărui membru în economia mondială. Acestea constituie, întrun anumit fel, «fondurile proprii» ale instituţiei. Cota-parte a unui membru determină totalul maxim al resurselor financiare pe care acel membru trebuie să-l verse la F.M.I., numărul de voturi de care dispune în cadrul procesului decizional al instituţiei, tranşa din alocările de drepturi speciale de tragere (DTS) ce i se atribuie şi, în final, ajutorul financiar la care se poate aştepta să-l primească din partea instituţiei. Ansamblul acestor venituri este înscris în contul general al F.M.I. Resursele totale sunt constituite în principal de avuţia în monedă a ţărilor membre.

Aici sunt incluse de asemenea şi avuţia F.M.I. în DST şi în aur, precum şi «alte avuţii», adică active diverse, de exemplu imobile. Resursele neutilizabile neutilizabile corespund avuţiei în aur 4 şi în monede slabe. Resursele utilizabile reprezintă avuţia în moneda ţărilor membre care au balanţe de

plăţi şi rezerve puternice puternice precum şi avuţia avuţia în DST. Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finanţarea programelor, în

vreme ce angajamentele lichide sunt constituite în principal din poziţiile ţărilor membre în tranşa de rezervă, ce pot fi trase imediat şi fără condiţii de ţările membre, şi din suma eventualelor împrumuturi pe care F.M.I. trebuie să le returneze, de exemplu, ca acorduri de împrumut, fie că este vorba de acorduri generale sau de noi acorduri. Rata lichidităţilor este este raport raportul ul dintre dintre resurs resursele ele utiliz utilizabi abile le neanga neangajat jatee nete nete şi din

angajamentele lichide. Fondul Monetar Internaţional poate să-şi majoreze resursele, în afara cotelor-părţi prin: acordurile generale de împrumut, noile acorduri de împrumut şi acordul de asociere cu Arabia Saudită. Combinarea acestora permite F.M.I., la nevoie, să acorde împrumuturi.

În baza acordurilor generale de împrumut (AGE) încheiate în 1962 cu unsprezece ţări industriali industrializate zate,, Fondul Fondul Monetar Monetar Internaţio Internaţional nal îşi poate poate completa completa resursele resursele provenite din cotele-părţi prin împrumuturi. Ele îi oferă posibilitatea de a împrumuta sumele specificate de la cele unsprezece ţări industrializate sau de băncile centrale ale acestora, în condiţii bine stabilite şi cu o dobândă legată de cea a pieţei. Valoarea totală a creditelor ce pot fi puse la dispoziţia F.M.I. în baza acordurilor generale de împrumut (AGE) este plafonată la 17 miliarde DST, adică circa 23 miliarde USD , la care se adaugă 1,5 miliarde DST prevăzuţi în

4

Pentru vânzarea de aur este necesară o majoritate de 85% din totalul voturilor Consiliului de Administraţie 11


acordul cu Arabia Saudită. Acordurile generale de credit au fost reînnoite la fiecare patru sau cinci ani, ultima oară în noiembrie 1997. F.M.I. nu este o instituţie independentă, independentă, ca unele bănci centrale. Fondul este condus de reprezentanţii statelor membre, adunate în cadrul diferitelor instanţe decizionale. Organele de deci decizi ziee ale ale F.M. F.M.I. I. sunt sunt:: Consil Consiliul iul Guver Guvernat natori orilor lor,, Comit Comitetu etull Moneta Monetarr şi Financ Financiar iar Internaţional şi Consiliul de Administraţie .

Investit cu toate puterile, Consiliul Guvernatorilor (82 de membri) este compus dintrun Guvernator pentru fiecare stat membru, de regulă ministrul de Finanţe sau Guvernatorul Băncii Centrale. Consiliul se reuneşte o dată pe an , ca Adunare Generală, în septembrie sau octombrie, pentru a examina activităţile Fondului şi pentru a adopta decizii majore, cum ar fi modificările Statutului sau admiterea de noi state membre. Deoarece se reunesc rar, Guvernatorii deleagă o mare parte din puterile lor Consiliului de Administraţie. Acestia sunt în numar de 24 de Administratori ce activează în permanenţă,

la New York. Cinci dintre aceştia sunt numiţi direct de ţara lor: S.U.A., Japonia, Germania, Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. În Consiliu de Administratori au obţinut dreptul de a avea propriul lor Administrator Rusia, China şi Arabia Saudită. Statele membr me mbree trebui trebuiee să se adune adune în cadru cadrull «circ «circums umscri cripţi pţiilo ilor», r», adică adică pe grupur grupurii de ţări: ţări: de exemplu, ţările scandinave, precum şi ţările africane francofone. Consiliul de Administraţie dirijează afacerile curente relative la supravegherea politicii ratei de schimb, la acordarea de sprijin sprijin financ financiar iar,, la consu consultă ltările rile cu statel statelee membre membre,, cele cele privin privindd evolu evoluţia ţia doctri doctrinei nei,, sau probleme administrative şi bugetare. Deciziile Consiliului Guvernatorilor Guvernatorilor şi ale Consiliului de Administraţie sunt luate cu majoritatea calificată a voturilor. În fruntea F.M.I. se află un Director General care conduce serviciile şi prezidează Consiliul de Administraţie, organism care, la rândul său, alege Directorul General pentru o perioadă de cinci ani. Prin convenţie tacită, Directorul General al F.M.I. este din Europa, în vreme ce Preşedintele Băncii Mondiale este din S.U.A .

Când este vorba de luări de decizii –– ţările membre ale Fondului au drepturi de vot diferite (contrar principiului «un stat, un vot» ce se aplică în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite): li se atribuie din oficiu un minimum de 250 de drepturi de vot la care se adaugă un vot supliment suplimentar ar pentru pentru fiecare fiecare tranşă tranşă de 100 000 000 DST, de cotă-parte cotă-parte vărsată. vărsată. Voturi Voturi formale formale au loc foarte rar, căci majoritatea deciziile sunt luate pe bază de consens. Totuşi, când nu se poate ajunge la un consens, deciziile sunt luate pe baza votului Administratorilor sau al Guvernatorilor. În acest caz, la majoritatea deciziilor se aplică regula majorităţii simple, adică 51% din voturi. Regula majorităţii calificate, de 70% din voturi, se aplică anumitor decizii import important ante, e, în specia speciall cele cele ce prives privescc comis comisioa ioanel nelee legate legate de credit creditele ele Fondul Fondului ui şi de 12


remunerarea fondurilor în DST. În fine, majoritatea de 85% din voturi este necesară pentru deciziile ce angajează viitorul Fondului, cum ar fi schimbarea cotelor-părţi, alocaţiile de DST sau vânzările de aur. În acest din urmă caz, unele ţări sau grupuri de ţări pot, de fapt, să-şi exercite dreptul de veto. Banca Mondială este o bancă susţinută cu finanţări internaţionale care oferă asistenţă

financiară şi tehnică ţărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituţie formată din alte cinci instituţii financiare internaţionale, şi anume: •

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie Reconstrucţie şi Dezvoltare – B.I.R.D.

(International Bank for Reconstruction and Development) înfiinţata in 1945, împreuna cu Fondul Monetar Internaţional, ea începănd să funcţioneze din 1947. Obiectivul central al B.I.R.D. a fost sprijinirea reconstrucţiei postbelice şi ulterior, promovarea dezvoltărilor ţărilor membre. În baza fondurilor subscrise de ţările membre sau de diverşi donatori, B.I.R.D. este chemată chemată să sprijine sprijine ţările în dezvoltar dezvoltare, e, cu venit mediu sau cu venit redus, dar cu economie economie funcţională, acordând împrumuturi cu dobândă redusă sau fără dobândă, donaţii sau grant-uri, pentru diverse programe din sfera socială şi economică (infrastructura, comunicaţii, sănătate, învăţământ, mediu etc.) •

Corpo Corporaţ raţia ia Financ Financiar iarăă Intern Internaţi aţiona onală lă – I.F. I.F.C. C. (Inte (Intern rnat atio iona nall Fina Financ ncee

Corpor Corporati ation) on) înfiin înfiinţat ţatăă în 195 19566 având având ca princ principa ipall obiect obiectiv iv acorda acordarea rea de împrum împrumutu uturi ri şi realiz realizare areaa de invest investiţi iţiii în ţările ţările în curs curs de dezvol dezvoltar tare, e, cu precădere pentru pentru proiecte ale sectorului sectorului privat •

Asociaţia Internaţională de Dezvoltare – I.D.A. (International Development

Associat Association), ion), are un comportam comportament ent asemănăto asemănătorr cu B.I.R.D., B.I.R.D., adresând adresându-se u-se ţărilor sărace, mai ales celor din ‚lumea a treia’, acordând împrumuturi cu dobânzi mult mai mici şi pe termene mult mai largi, fata de B.I.R.D. •

Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor – M.I.G.A. (Multilateral

Investme Investment nt Guarantee Guarantee Agency) Agency) înfiinţată înfiinţată în 1988 urmăreşte urmăreşte încurajare încurajareaa şi protejarea fluxului de investiţii investiţii între ţările ‚în dezvoltare’. dezvoltare’. •

Cent Ce ntru rull Inte Intern rnaţ aţio iona nall de Regl Reglem emen enta tare re a Dife Difere rend ndel elor or din din Dome Domeni niul ul Investiţiilor – I.C.S.I.D. (International Center for Settlement of Investments

Disputes), înfiinţată în 1966 are în vedere negocierea şi reglarea diferenţelor dintre dintre guv guvern ernee şi secto sectorul rul econom economic ic priva privatt exter extern, n, cu privir priviree la proce procesul sul investiţional, în sensul armonizării acestuia la scară globală. Fiecar Fiecaree instit instituţie uţie are un rol distin distinct ct în lupta lupta împotr împotriva iva sărăci sărăciei ei şi îmbun îmbunătă ătăţire ţireaa condiţiilor de viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de 13


Banca Mondială se referă în principal la B.I.R.D. şi I.D.A., iar proiectele principale de finanțare se se derulea derulează ză prin prin I.B.R.D I.B.R.D.. Astfel putem deduce, doar din simpla enumerare a funcţiilor pentru care au fost înfiinţate, că, în raport cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional reprezintă instituţia primordială ca sferă de specializare şi răspundere faţă de sistemul monetar-financiar internaţional, fiind elementul esenţial în configurarea şi arbitrarea arhitecturii funcţionale a acestuia. Funcţiile cele mai importante ale Fondului Monetar Internaţional privesc procesele de cooperare, asistanţă, informare, supravehere şi intervenţie , cu privire la instituţiile sistemului

monetar-fin monetar-financi anciar ar internaţio internaţional, nal, agenţii agenţii econimiei econimiei financiare financiare şi pieţele pieţele specifice. specifice. Aceste Aceste funcţii au fost asumate şi dezvoltate operaţional, în baza unor mecanisme bine definite sau prin acceptare multilaterală, dintre care le enumerăm pe cele mai importante: facilităţile de finanţare, consultările monetare, reformarea principiilor privind supravegherea supravegherea prudenţiala şi reglementarea reglementarea activităţii instituţiilor financiare şi dezvoltarea unor programe comune de dezvoltare, alături de alte instituţii cu vocaţie internaţională, respectiv elaborarea unor standarde si coduri coduri internaţionale internaţionale de buna practică. practică.

Obiectivele statuare ale F.M.I. au fost îndeplinite printr-o serie de mecanisme şi intervenţii, definite pe seama unor: •

facilităţi de finanţare, ca de exemplu, facilitatea de finanţare a transformărilor

sistemice sistemice (Systemic (Systemic Transform Transformation ation Facility, Facility, 1993-199 1993-1996), 6), facilităţil facilităţilee pentru pentru creşterea economică si reducerea sărăciei (Poverty Reduction and Growth Facility Facility,, 1999), 1999), facilitate facilitateaa fondului fondului suplimen suplimentar tar de rezervă rezervă (Suppleme (Supplemental ntal Rese Reserv rvee Faci Facili lity ty,, 1997 1997), ), înch închei eiat atee cu iniţ iniţie iere reaa revi revizu zuir irii ii faci facili lită tăţil ţilor or şi meca me canis nismel melor or practi practicat catee anter anterior ior (The (The Major Major Review Review of I.M.F. I.M.F. Financ Financial ial Facilities, 2000) •

operaţiun operaţiunii de asistenţă asistenţă financiară financiară sau consultan consultanţă ţă , ca de exem exempl plu, u, noul noul

aranjament de împrumut (New Arrangements to Borrow, 1994), iniţiativa pentru sprijinul ţărilor greu îndatorate (Initiative for the Heavily Indebted Poor Countries, H.I.C.P. Policy, 1996), mecanismul de integrare comercială (Trade Integr Integrati ation on Mechan Mechanism ism,, 200 2004) 4) şi me mecan canism ismele ele mon moneta etare re statua statuare re pentru pentru asigurarea echilibrului monetary (acestea completeaza instrumentele de lucru ale F.M.I.-lui), F.M.I.-lui), acestea acestea din urmă fiind cuprinse cuprinse în articolul articolul IV (Obligation (Obligationss Regarding Exchange Arrangements), articolul VIII (General Obligations of Members-Avoidance of discriminatory currency practices, Convertibility of foreign-held balances) si articolul XIV (Transitional Arrangements). 14


Progresele realizate în ultimul deceniu pe linia cooperării monetare statutare se referă, însă doar la intensificarea consultărilor multilaterale, creşterea transparenţei şi la elaborarea unei metodologii comune cu privire la verificarea conformităţii în respectarea şi aplicarea prevederilor articolului IV. În baza formulei de asistenţă tehnică şi în urma consultărilor multilaterale, F.M.I. elaborează o serie de recomandări către guvernele ţărilor în cauza, valorificând experienţa globală a întregii comunităţi monetar-financiare internaţionale, în favoarea membrilor săi. Promovare Promovareaa transpare transparenţei nţei rezultate rezultatelor lor constata constatate te şi a recomand recomandărilor ărilor efectuate efectuate in cadrul cadrul consul consultăr tărilo ilorr întăre întăreşte şte climat climatul ul de conlu conlucra crare re intern internaţi aţiona onală, lă, aduce aduce un plus plus de vigoar vigoaree sistem sistemulu uluii pub public lic de inform informare are în folosu folosull pieţel pieţelor or specif specifice ice şi rezolv rezolvăă parţia parţiall proble problema ma accesului ţărilor membre la experienţa internaţională. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au întâmpinat noi dificultăţi, datorită fenomenului de globalizare globalizare şi integrare a lumii monetar-financiare monetar-financiare , aducând, astfel, asumarea

unorr noi uno noi provoc provocări ări,, în plan plan mo monet netarar-fin financ anciar iar:: reformar reformarea ea şi consolida consolidarea rea sistemului sistemului mone moneta tar-f r-fin inan anci ciar ar inte intern rnaţ aţio iona nal, l, inte intens nsif ific icar area ea lupt luptei ei împo împotr triv ivaa sără sărăci ciei ei în ţări ţările le subdezvoltate, subdezvoltate, cu un venit naţional naţional mic şi împovărate de de datorii externe. externe.

Din perspectiva reformării şi consolidării echilibrului sistemului monetar-financiar internaţional, F.M.I. a reformulat o mare parte din priorităţile sale, concretizându-şi acţiunile în următoarele direcţii: întărirea sistemului financiar, elaborarea şi promovarea unor standarde şi coduri internaţionale de buna practică, încurajarea promovării unui sistem armonizat de date date reale reale şi exprim exprimate ate pornin pornindd de la criter criterii ii comune comune,, implic implicare areaa sector sectorulu uluii priva privatt în prevenirea şi soluţionarea crizelor, iniţierea dialogului cu celelalte instituţii internaţionale în vederea armonizării şi concetrării politicilor în folosul aceleiaşi realităţi globale economice şi sociale, precum şi iniţierea unui proces de refacere a încrederii în instituţiile financiare intern internaţi aţiona onale, le, prin prin conso consolid lidare areaa dialog dialogulu uluii comun comun şi creşte creşterea rea transp transpare arenţe nţeii propri propriilo ilor r strategii şi politici 5. Rolul Fondului Monetar Internaţional şi al Băncii Mondiale în ţările cu venit redus este este de sprijin sprijinire ire a dezvol dezvoltăr tării ii ţărilo ţărilorr în cauză cauză,, prin prin aplica aplicarea rea de progra programe me de asist asistenţ enţă, ă, destinate să stimuleze sau să sprijine relansarea creşterii economice, graţie relaţiei strânse de interd interdep epend enden enţă ţă dintre dintre dimen dimensiu siunea nea econo economic micăă şi cea cea mo monet netar-f ar-fina inanci nciară ară,, la nivelu nivelull macroeconomic. În ciuda acestor programe extrem de consistente din punct de vedere al dimensiunii efortului, succesul nu a fost cel scontat, în sensul în care, în niciunul din programele de asistenţă, creşterea economică nu a fost pe măsura aşteptărilor, iar măsurile adoptate nu au 5

Aglietta M., The International Monetary Fund and The International Financia Arhitecture, C.E.P.I.I. Paper Work No. 08, 2000 15


condus condus efecti efectiv, v, decât decât în mică mică mă măsur sura, a, la scăde scăderea rea sărăci sărăciei. ei. Din acest acest motiv, motiv, odată odată cu revizuirea rolului şi a politicilor proprii, F.M.I. si Banca Mondială au recunoscut insuficienţa măsurilor de asistenţă financiară, admiţând public faptul că trebuie făcut mai mult, într-o nouă abordare strategică, adaptată interesului economic şi social pe termen lung, cu o mai larga participare şi implicare atât a guvernelor şi autorităţilor vizate căt şi a societăţii civile. Astfel în calitatea lor de beneficiare directe, ţările sunt de fapt cele care ar trebui să conducă preponderent procesul de reformă, poziţia ideală a organismelor internaţionale fiind aceea de supraveghetor specializat sau asistent tehnic şi financiar pe problemele sesizate de membrii săi. Sensibilitatea accentuată a tinerelor pieţe a impus crearea şi conectarea componentelor la un sistem global de diseminarea consultărilor cu organismele monetare internaţionale privind generalizarea experienţei mutuale (de grup) acumulata din programele aplicate in diferite ţări, instituirea şi derularea unor programe privind depistarea şi întărirea punctelor slabe din arhitectura financiară internaţională, corelate cu acţiuni de corecţie permanentă a derapajel derapajelor or principalil principalilor or indicatori indicatori economici, economici, în vederea vederea asigurării asigurării unui climat climat sănătos sănătos şi a echilibrului macroeconomic pe termen lung.

2.2 STRATEGIILE ŞI EFECTELE FONDULUI FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL INTERNAŢIONAL ŞI AL BĂNCII MONDIALE ASUPRA ECONOMIEI ECONOMIEI MONDIALE F.M.I F.M.I.. şi Banca Banca Mond Mondial ială creeaz creează supor suportul tul nece necesar sar guve guverne rnelor lor pent pentru ru dezvol dezvoltar tarea ea strate strategii giilor lor lor dar nu impune impune destin destina aţia venitu venituril rilor. or. Fiecar Fiecare e inst instit itu uţie se conc concen entr trea eazză pe aria aria sa de exper experti tizză. De acee aceea a pers person onal alul ul Băncii ncii Mond Mondia iale le se co conc ncen entr trea eazză pe poli politi tici cile le so soci cial ale e pent pentru ru a redu reduce ce sărăcia cia inclu inclusi siv v munca munca nece necesa sarră atin atinge geri riii acest acestui ui dezi dezide dera rat, t, F.M F.M.I .I.. îndru îndrum mă guvernele în promovarea politicilor macroeconomice prudente. În anii ’70 s-a pus foarte serios problema rolului F.M.I. pe viitor, terme termenii nii perma permanen nenţei ţei sau desfiin desfiinţăr ţării ii instit instituţi uţiei, ei, cauza cauza fiind fiind denunţ denunţare areaa conve convertib rtibilit ilităţi ăţiii dolarului în aur. Treptat, s-a conturat opinia potrivit căreia Fondul rămâne forul cel mai adecvat pentru discuţiile referitoare la reformarea sistemului monetar internaţional. Pentru reflecţia privind posibile modalităţi de reformare, sau constituit două comitete: •

in septembrie 1972 s-a constituit Comitetul celor 20, organism ce şi-a încheiat activitatea în 1974. Deliberările din cadrul Comitetului celor 20 au stabilit că, in conjunctura politică, economică şi socială a acelor ani, reforma treptată, eşalonată, a 16


sistem sistemulu uluii mo monet netar ar intern internaţi aţiona onall era versiu versiune neaa de prefer preferat. at. Conse Consecin cinţel ţelee crize crizeii petrolului, ale crizei economice mondiale, stag-flatia ca nou fenomen afectând econo economii miile le dezvo dezvolta ltate, te, toate toate acest acestea ea aduses aduseseră eră foarte foarte multe multe bulve bulversă rsări ri în plan plan economic şi social, astfel că noi reaşezări ale sistemului ar fi adus prea multe incertitudini şi consecinţe incontrolabile. •

Comitetul interimar 8 înlocuind Comitetul 20 în 1974 În 1976, prin Acordurile de la Kingston, F.M.I. lua act de noile realităţi internaţionale

şi punea capăt în mod oficial tensiunilor apărute în sistemul financiar internatţonal ca urmare a denunţării convertibilităţii în aur a dolarului. Acordurile de la Kingston prevedeau: •

majorarea cotelor de participare ale ţărilor membre la capitalul soial al F.M.I. cu 33,5%;

•

utilizarea pe scară mai largă a resurselor F.M.I. în monedele naţionale ale ţărilor membre pentru operaţiunile şi tranzactţiile Fondului;

•

restrângerea rolului aurului în Sistemul Monetar Internaţional (demonetizarea lui), inclusiv prin vânzarea unei părţi a aurului deţinut de F.M.I. […];

•

sporirea capacităţii F.M.I. de a acorda asistenţa financiară ţărilor membre pentru echilibrarea balanţelor balanţelor de plăţi externe; externe;

•

lichid lichidare areaa diverg divergene eneţel ţelor or dintre dintre S.U.A. S.U.A. şi Franţa Franţa în proble problema ma cursur cursurilo ilor r valutare, permiţându-se mai întâi ţărilor membre să-şi aleagă regimul valutar care le convine, inclusiv prin folosirea cursurilor sub supravegherea F.M.I., iar mai apoi, când conditţiile economice şi financiare permit, să se trecă la un sistem de parităţi şi cursuri stabile, dar ajustabile, controlat de F.M.I.

Condiţiile economice şi financiare s-au schimbat, spre sfărşitul decadei astfel că ţările aflate în curs de dezvoltare care luaseră împrumuturi uşor accesibile pe pieţele private, s-au trezit în situaţia de a avea datorii imense, cu ai căror termeni de plată nu mai puteau ţine pasul. Astfel că, criza economică din anii ’70 le-a lovit cel mai puternic unde au pierdut resurs resursee financ financiar iare, e, pe de o parte parte,, prin prin faptul faptul că rezerv rezervele ele lor valuta valutare re erau erau exprim exprimate ate preponderent în dolari americani, monedă care s-a depreciat puternic şi, pe de alta parte, prin faptul faptul că, că, în condi condiţii ţiile le inflaţ inflaţiei iei şi oscila oscilaţii ţiilor lor ratelo ratelorr de schimb schimb,, dob dobânz ânzile ile la credit creditele ele acumulate au crescut semnificativ . O proble problemă mă ma majoră joră pentru pentru sistem sistemul ul financ financiar iar intern internaţi aţiona onall şi sistem sistemul ul econo economic mic mondial a ajuns să fie nerambursarea, în totalitate a datoriilor externe a ţărilor în curs de dezvol dezvoltar tare. e. Acest Acest fapt fapt datorâ datorându ndu-se -se efortu efortului lui econo economic mic intern intern al acesto acestora, ra, orient orientat at spre spre exporturi, pentru obţinerea valutei necesare plătirii datoriilor externe. 17


Astfel, F.M.I. a decis să intervină şi a început să ofere împrumuturi ţărilor aflate în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta în transformarea economiilor lor în economii viabile, care să poată susţine plata la zi a datoriei externe şi a penalităţilor adăugate, făra a rezulta probleme macroeconomice macroeconomice deosebite. Din responsabilitatea iniţială de supraveghere supraveghere a economiilor statelor membre, Fondul a recuperat ideea de consultanţă pentru ţările datornice, consultanţă referitoare la modul de ajustare a politicilor şi de eliminare a problemelor structurale. Astfel că, imprumuturile au dobândit prevederi şi condiţionări, care au luat forma unor politici economice, monetare şi financiare recomandate de Fond, negociate cu guvernele ţăilor în cauză, asumate în final de acestea pentru perfectarea acordurilor de împrumut. Noul tip de împrumut se numeşte facilitatea de ajustare structurala (Structural Adjustment Facility, FAS) şi reprezintă de fapt împrumuturi acordate în termeni speciali

ţărilor cu venituri foarte reduse, care se confruntă cu problemele prelungite ale balanţei de plăţi. Acest program de măsuri macroeconomice macroeconomice pentru aceste probleme vizează o perioadă de trei ani şi este redactat de reprezentan r eprezentanţii ţii F.M.I., B.M. şi ai guvernului în cauză. El se concretizează sub forma unui document-cadru de politică economică (policy framework paper, PFP). Tranşele împrumutului se acordă în funcţie de detalierea prealabilă, într-un program anual, a acestui document cadru. Condiţionarea în cazul acestui tip de finanţare este relativ redusă, plata împrumutului eşalonându-se pe o perioadă de la 5 ani şi jumatate la 10 ani. În raport raport cu dimens dimensiun iunea ea econom economică ică,, princi principa palel lelor or direcţ direcţii ii de acţiu acţiune ne politi politică că şi stra strate tegi gică că ale ale F.M. F.M.I. I. şi ale ale Bănc Băncii ii Mond Mondia iale le se refe referă ră la me meca canis nisme mele le de stab stabil iliz izar aree macroeconomică şi la implicarea directă în problemele economice internaţionale, generate de liberalizarea fluxurilor de capital, bunuri şi servicii, în raport cu dilemele esenţiale ale globalizării6.

Sistemele

de

stabilizare

economică

ţ in

cont de ansa ansamb mblu lull

inst instru rume ment ntel elor or stat statut utar are e ce sunt sunt în sa sarc rcin ina a orga organi nism smelo elorr mone moneta tarrfinanciare financiare interna internaţionale. ionale. Acestea au în vedere vedere echilibrul echilibrul macroecon macroeconomic omic şi leg legătura tura stru struct ctur urii ii şi evol evolu uţiei iei bal balan anţei de plăţ i, evol evolu uţ ia mone monede dei, i, nive nivelu lull de creş creşte tere re ec econ onom omic ică, disc discip ipli lina na buge bugeta tarră, dime dimens nsiu iuni nile le infl infla aţ iei, iei, rata rata şom şo majul ajului ui sa sau u polit olitic icil ile e so soci cial ale. e. Stab Stabil iliz izar area ea mac acro roec eco onomi nomiccă

este ste

impo import rtan anttă, priv privin ind d din per persp spec ecti tiva va rel rela aţiilo iilorr părţilor ilor cu înt între regu gul, l, echi echili libr brul ul macr macroe oeco cono nomi micc fiin fiind d în măsur sură să aduc aducă bene benefi fici ciii a atâ tâtt în în pla plan n int inter ern, n, cât cât şi în plan regional şi internaţional.

6

Fingerald FM, Trade, Finance and Financial crises, Special Studies NO. 3, W.T.O., 2001 18


Eşec Eşecur uril ile e înre înregi gist stra rate te şi as asum umat ate e publ public ic de F.M. F.M.I. I. şi de B.M. B.M. in problema asigurării stabilitătiţii monetar-financiare şi a promovării dezvoltării şi şi red redu ucerii sărăciei ar ar fi fi tr trebuit să fie o ca cauză a re restructurării lor, lor, dar nu a fost fost aşa, aşa, ci acesa acesattă rest restru ruct ctur urar are e a venit venit în urma urma reac reacţiei iei poli politi tice ce faţă de neim neimp plica licarrea în deaj deajun unss de mult, ult, chia chiarr defe defect ctu uasă , am putea putea spune spune,, a acestor acestor dou două instit institu uţii în probl probleme emele le global globale. e. Interesul F.M.I. pentru aspectele legate de inflaţie, de balanţa de plăţi sau de politicile faţă de cursul de schimb nu a fost deviat de la prevederile statutare, însă a devenit nociv prin neglija neglijarea rea aspete aspetelor lor legate legate de indica indicator torii ii politi politici, ci, econo economic micii şi social socialii reali, reali, conec conectaţ taţii la fenomenul monetar-financiar. Lipsa de atitudine sau chiar interesul vădit redus, cu privire la efectele negative în plan social şi economic, au agravat efectele resimţite de statele membre în amplul proces al liberalizării fluxurilor de capital au zguduit din temelii încrederea în politicile şi strategiile instituţiilor internaţionale. internaţionale. Econ Econom omia ia mo mond ndia ială lă a arăt arătat at cara caract cter erul ul limita limitatt al celo celorr trei trei pilo piloni ni ai reţe reţele lelo lor r monetariste în timpul crizelor financiare ai ultimilor ani (criza datoriilor – criza asiatică, boliviană, argetiniană, mexicană etc.) în raport cu realităţile sistemului economic şi insuficienţa doctrinară şi informaţională a organismelor monetar-financiare monetar-financiare cu privire la întreg ansamblul de variabile macroeconomice şi sociale aferente sistemelor economice naţionale particulare, abordate ca ca subiect de studiu. studiu. Diversificarea resurselor agenţilor economici şi slăbirea sectorului bancar s-a datorat fenomenului de creditare, revigorat pe acelaşi proces de libera circulaţie a capitalurilor, forţat să scadă dobânzile, să subevalueze riscurile şi să devină prudent în acţiunile specifice de piaţă. Astfel băncile s-au erijat chiar şi în poziţia investitorilor pe piaţă, acţionând prin diversificarea portofoliilor pe seama unor titluri speculative sau prin interacţiuni ample, cu instrument instrumentee ale pieţelor pieţelor derivate derivate (contract (contractee la termen termen sau asigurări asigurări). ). Pentru Pentru recupera recuperarea rea pierderilor din inflaţie şi pentru acoperirea marjelor de risc, majorate brusc prin schimbarea variabilelor de mediu, reacţia sistemului bancar este aceea de a mări dobânzile. Totuşi, prin creşte creşterea rea intem intempen pensiv sivăă a dob dobânz ânzii ii pentru pentru riscur riscurile ile bancar bancaree produc producee pertur perturbă bări ri ma mari ri în funcţi funcţiune uneaa de produc producţie ţie a întrep întreprin rinde derilo rilorr împrum împrumuta utate, te, incapa incapabil bilee să acope acopere re ciclul ciclul de investiţii cu resurse de autofinanţare, punându-i pe agenţii economici în imposibilitatea de a achita la timp ratele restante şi dobânzile majorate. Funcţia de informare a F.M.I. cuprinde date referitoare la creşterea economică, la politicile sociale, climatul de afaceri sau comportamentul corporatist, ceea ce sugerează că eşecurile şi-au găsit un receptor în această privintă. Accentul a fost pus pe importanţa transparenţei şi informării simetrice cu privire la situaţia monetar-financiară, economică, 19


socială şi politică a statelor membre şi pe sesizarea anticipativă a derapajelor în locul tratamentelor post-criză sau al intervenţiilor directe de piaţă. Dacă F.M.I. este chemat să vegheze în principal la echilibrul economiei mondiale din perspectiva monetar-financiară, rolul său rezumându-se rezumându-se la aspectele legate mai mult de macrostabilizare şi creştere economică durabilă, Grupul Băncii Mondiale se regăseşte din punct de vedere statutar mai mult în această direcţie, fiind responsabil prin ansamblul instit instituţi uţiilo ilorr sale, sale, cu aspec aspectel telee legate legate de dezvol dezvoltar tarea ea econo economic mică, ă, ajustă ajustăril rilee econo economic micee structurale, reducerea sărăciei sau a efectelor poluării la nivel global. Sub presiunea curentului de opinie defavorabil celor doua instituţii, Banca Mondială a iniţiat un amplu proiect, care a vizat reformularea strategiilor privind acţiunile concrete şi programele aplicabile în vederea creşterii nivelului de trai din ţările în curs de dezvoltare, respectiv obţinerea unei creşteri economice durabile şi reducerea sărăciei în ţările lumii a treia. Noua abordare reformistă, presupune combaterea sărăciei pornind de la următoarele principii 7: (1) ţările sărace, în calitatea lor de beneficiar, ar trebui să se afle pe poziţia de emitent al obiectivelor , strategiilor ale direcţiilor de dezvoltare; (2) organismele internaţionale trebuie să conclureze pe baza unor programe comune, cu obiective precise şi cuantificabile; (3) creşterea economică este esenţială pentru eradicarea sărăciei, în măsura în care împrumuturile de ajustare nu au un efect de ameliorare temporară şi pot efectiv conduce pe termen lung, la crearea de potenţial econ econom omic ic pent pentru ru gene genera rare reaa proc proces esul ului ui de îmbu îmbună nătă tăţir ţiree a stăr stării ii econ econom omic icee şi (4) (4) este este importantă crearea unei reacţii interne de răspuns şi adaptare a guvernelor ţărilor sărace la nevoile economice ale propriilor cetăţeni. Indiferent daca vorbim despre fenomenul monetar-financiar sau despre economia mondială, relaţiile de interdependenţă sunt atăt de strânse încât abordarea unui comportament sau a unei acţiuni fără vocaţie interdisciplinară sau pluridimesională din partea organismelor monetar-financiare internaţionale, poate conduce la un eşec major în plan politic şi strategic. Variabilele de sistem s-au diversificat foarte mult, viteza de mişcare a elementelor de piaţă a crescut până la instantaneu, iar diversificarea socială, culturală şi politică au impus noi standarde politice în ceea ce priveşte formularea consensului global. În acest acest sens, sens, lipsa lipsa contac contactul tului ui cu ma marile rile proble probleme me ale globa globaliz lizări ării,i, ignora ignorarea rea răspunsului la dilemele ridicate de procesele de interacţiune dintre valorile lumii şi izolarea faţă faţă de forum forumul ul intern internaţi aţiona onall al negoc negocier ierii ii politi politice, ce, pot transf transform ormaa instit instituţi uţiile ile Fondul Fondului ui Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale în simple „birouri de creditare” sau „edituri de periodice şi studii economice economice internaţionale” internaţionale” 8. 7

Lombardi D. IMF’s Role in The Low-Income Countries-issues and Challenges, N.B.E.R. Working Paper, Cambridge, 2005 8 Strange S., Retragerea statului. Difuziunea puterii în economie, Ed. Trei, Bucuresti, 2002 20


2.3. ESTIMAREA RISCURILOR FINANCIARE GLOBALE Riscurile Riscurile sunt definite ca fiind ipoteze comportam comportamentale entale sau situaţiona situaţionale, le, grevate grevate de ince incerti rtitu tudi dine ne,, dar dar fund fundam amen enta tate te şi apre apreci ciat atee ca fiin fiindd cert certe, e, însă însă limita limitate te cogn cognit itiv iv la imposi imposibil bilita itatea tea preciz precizării ării mo momen mentul tului ui exact exact al decla declanşă nşării rii sau al ma manif nifest estări ării.i. Ca orice orice categorie economică, dimensiunea monetar-financiară are riscuri specifice, ce intervin în relaţiile de piaţă fie prin natura proprie, fie ca urmare a unor şocuri sau reacţii externe ale altor dimensiuni, însa cu efect direct asupra comportamentului agenţilor de pe piaţă, influenţând atât procesul de adoptare a deciziilor specifice, cât şi costul, respectiv rezultatele finale ale tranzacţiilor de piaţă. Riscurile financiare globale, conţin acele fenomene specifice care au tangenţă asupra sistemului monetar-financiar, cu o amplitudine semnificativă şi forme de manifestare la scară internaţională, având capacitatea de a marca evoluţia pietelor monetare, financiare sau de capital. Riscurile la nivel global sunt determinate de: •

factori economici care pot determina riscuri perceptibile în dimensiunea financiară globală şi se referă, la aspectele legate de performanţele macroeconomice ale naţiunilor şi, la aspectele legate de succesul proceselor de producţie, în raport cu variabila invesţională a pieţei şi anticipările formulate de agenţii pieţelor financiare, cu privir priviree la randa randamen mente te promi promise se fluxur fluxurilo ilorr de capita capitall aloca alocate te înterp înterprin rinder derilo ilor r economice;

•

factori monetari care duc referire la perspectiva calitativă a fluxurilor de capital pe termen scurt şi la raporturile de schimb de pe pieţele valutare. Aprecierea, respectiv deprecierea cursurilor de schimb valutar, pot aparea şi în urma unor considerente formative ale pieţei valutare, dar şi pe fondul variaţiilor bruste ale unor variabile macroeconomice, macroeconomice, politice sau sociale, pe termen scurt dar cu efecte majore;

•

factori geostrategici şi politici care influenţează fenomenul financiar global asupra relaţiilor de inerdependenţă globală. Datorită experienţelor contemporane, aceşti factori au devenit cei mai importanţi vectori ai incertitudinii globale;

•

factori sociali şi culturali se referă la latura psihosocială esenţială agenţilor pieţei şi la climatul social aferent zonelor studiate. Stabilitatea socială reprezintă unul din pilonii de rezistenţă rezistenţă în procesul de evaluare evaluare a condiţiilor de mediu; mediu;

•

fact factor orii de me medi diuu care care prin prin simp simpla la afec afecta tare re clim climat atic icăă a cult cultur uril ilor or agri agrico cole le,, introducerea unor norme de prevenire a poluării într-un mod violent, înregistrarea unor fenomene catastrofice (ce afectează sectorul economic sau viaţa politică şi 21


socială din anumite zone ale lumii) afectează, în mod major reacţia globala a unor pieţei specifice; specifice; •

factor factorii care care rezidă rezidă din noile noile realit realităţi ăţi consol consolida idate te ale globa globaliz lizării ării şi integr integrări ăriii economice se referă la efectele pozitive resimţite de lumea civilizată în ultimii ani (ex. Accentuarea transferului tehnologic, popularizarea unui nivel tehnic superior sau reducerea sărăciei), la efectele negative, numite şi şocuri de reţea care au apărut sau care s-au amplificat odată cu aceeaşi ocazie (ex. Exacerbarea criminalităţii şi a terorismului).

Astfel, toţi acesti factori pot determina manifestări sau comportamente perticulare, cum ar fi: •

şocuri de producţie

•

şocuri de lichiditate

•

şocuri şocuri instit instituuționale ionale

•

şocuri şocuri de percep percepție sau comp comportame ortamentale ntale

•

şocuri climatice

•

şocuri şocuri inform informaaționale ionale

•

şocuri de reţea şi ale liberalizării care au un efect direct asupra dimensiunii financiare globale

Principalele riscuri, sesizabile la nivel global, care pot interveni în manifestările specifice ale dimensiunii monetar-financiare sunt: •

riscul de evaluare

•

riscul de credit

•

riscul valutar

•

riscu riscull inform informaațional ional

•

riscul de lichiditate

•

riscu riscull instit instituuțional ional

•

risc riscul ul de rețea

•

riscul de comportament (hazardul pieţelor)

Toate organismele monetar-financiare şi-au îndreptat atenţia asupra metodelor de anticipare a crizelor, asupra metodelor de evaluare a riscurilor în formularea ipotezei de lucru. Una din metodele cele mai eficiente de prevenire şi atenuare a crizelor s-ar putea referi la reglementarea limitei de raţionament în comportamentul agenţilor de piaţă. Aceste limitări, pot avea mai multe multe formule, cum ar fi:

22


introducerea unui model de calcul informatizat al riscurilor dinamice de sistem, racordat la o reţea informatică globală;

•

corectarea dinamică a informaţiilor de piaţă, prin implicarea agenţilor economici în furnizarea de date zilnice, tot prin aceeaşi reţea informatică globală;

•

arbitrarea jocului de piaţă prin stabilirea unor drepturi preferenţiale de acces la tranzacţii, în funcţie de diferite criterii (ex. forţa financiară, lichiditate, calitatea portofoliului, gradul de acces la informare etc.). etc.).

Limitarea acţiunilor într-un cadru prestabilit, poate urmări logica democraţiei şi a constrângerilor sociale, conform principiului de drept constituţional american: „... nimic nu este interzis cât timp nu afectează libertatea celuilalt […]”.

23


CAPITOLUL III- MEDIUL INTERNAŢIONAL FINANCIAR 3.1. IMPLICATŢIILE F.M.I. ASUPRA ASUPRA CRIZELOR PIETŢELOR PIETŢELOR EMERGENTE ÎNTRE ANII 1994-1998 Apariţia Sistemului Financiar Internaţional a rezultat în urma câtorva caracteristici: •

dezvoltarea economiilor naţionale,

•

formarea economiei mondiale ca sistem,

•

expansiunea şi diversificarea formelor de comerţ şi cooperare internaţională,

•

amplificarea şi diversificarea relaţiilor Financiare şi financiare internaţionale.

Sistemul Sistemul Financiar Financiar Internaţio Internaţional nal evoluat evoluat continuu, continuu, după cel de-al de-al Doilea Doilea Război Război Mondial, confruntându-se de nenumărate ori cu crize şi reformări profunde, care au dus în cele din urmă la apariţia şi proliferarea unor aranjamente financiare financiare regionale, ca alternativă la acest sistem. Marile crize din America Latină, Mexic, M exic, Asia, Rusia petrecute în ultimile două decenii au sporit sporit intere interesul sul în ceea ceea ce prive priveşte şte struct structura ura şi funcţi funcţion onare areaa instit instituiţ uiţiilo iilorr finan financia ciare re internaţionale, mai exact a F.M.I. Cererile de capital suplimentar solicitate de F.M.I. pentru a putea gestiona aceste crize, au ridicat întrebari cu privire la modul în care acesta îsi gestionează resursele resursele şi dacă intervenţiile sale reduc sau nu din severitatea şi efectele acestor acestor crize. Cauzele acestor crize pot fi numeroase, însă voi enumera doar câteva : •

modul de funcţionare a F.M.I. a interferat cu disciplina de piată şi că a încurajat avântu avântull iraţio iraţional nal al inves investii tiiţilo ţilorr şi împrum împrumutu uturilo rilorr intern internaţi aţiona onale, le, ceea ceea ce, ce, ulterior, a dus la un adevarat haos financiar;

•

ţări ţări care care au avut avut un sist sistem em banc bancar ar nesă nesănă năto toss şi poli politi tici ci ma macr croe oeco cono nomi mice ce inadecvate;

•

hazardul moral, creat de intervenţiile F.M.I.

S-a spus că aceste aceste intervenţii i-a determinat determinat pe cei care acordă împrumuturi împrumuturi să creadă că, în caz de criză, ar putea conta pe ajutorul F.M.I., care îi va scoate din încurcatură venind în spirjinul ţărilor intrate în dificultate, pentru ca ele să îşi îndeplinească obligaţiile.

3.1.1. Criza din Mexic : 1994-1995 Criza mexicană a fost şi este privită de către mulţi ca un moment de cotitură în istori istoriaa sistem sistemulu uluii finan financia ciarr intern internaţi aţiona onall şi al F.M.I. F.M.I. Aceast Aceastăă criză criză a ridica ridicatt întreb întrebari ari importante în ceea ce priveşte eficienţa eficienţa asistenţei F.M.I. în prevenirea prevenirea şi gestionarea crizelor. 24


În anii dinaintea acestei crize, economia mexicană a crescut foarte mult, iar în condiţiile în care cursul valutar era ţinut strict sub control, dezechilibrele economice creşteau foarte repede. Cu ceva timp înainte de alegeri, Administraţia condusă de preşedintele Carlos Salinas de Gortari a decis să injecteze foarte mulţi bani in economie, în creşterea salariilor şi pensiilor mărind astfel deficitul bugetar până la un nivel nesustenabil. Gotari a pierdut alegerile iar noul preşedinte Ernesto Zedillo, a decis că un control strict al cursului valutar este o greşeală şi prin urmare, a lăsat moneda moneda naţională să fluctueze liber. Din cauza tensiunilor anterioare acumulate în economie, moneda peso s-a devalorizat cu 80% faţă de dolar în doar o saptămână (de la 4 la 7.2 peso pe dolar). F.M.I. a aprobat un credit standby de 18 luni, în valoare de 17,8 miliarde de dolari, fiind cel mai mare ajutor financiar acordat până la acel moment unui stat membru, un ajutor care, în mod clar, depăşise limite limitele le de împrum împrumut ut pe care care FMI le-a le-a me menţi nţinut nut întotd întotdea eauna una.. De asemen asemenea, ea, S.U.A. S.U.A. a intervenit rapid prin cumpărarea de peso direct din piaţă şi prin garantarea unui împrumut de 13,5 miliarde, situaţia revenind la normal peste trei săptămâni când moneda s-a stabilizat la un nivel de 6 peso/dolar. Fondul Monetar Internaţional aprobase politica economică a Mexicului în primăvara anului 1994, motivând că se ajunsese la starea de echilibru a bugetului federal, iar rezevele de schimb sporiseră de la 6,3 mld de dolari, la sfarşitul anului 1989, la 22,2 mld in februarie 1994. La câteva zile dupa 20 decembrie 1994, rezervele de schimb au scăzut de la 29 la 6 mld dolari. Rata schimbului s-a modificat de la 3,44 pesos la 7,66 pentru un dolar. Fractura pilonului central al evaluărilor financiare a condus la o destabilizare a tuturor preţurilor, provocând in Mexic o criză generală a devalorizării. Nivelul dobânzilor a crescut fulgerător, Bursa s-a prăbuşit, inflaţia s-a ridicat la 50% pe an. Circui Circuitul tul banilo banilorr împrum împrumutu utului lui acord acordat at este este urmato urmatorul: rul: Banca Banca Mondia Mondială lă şi B.I.S. B.I.S. (Bank for International Settlements) crează pieţe de credit ispitind guvernele să împrumute bani. Acestea (împreuna cu băncile private) sunt încurajate să facă împrumuturi riscante deoarece ştiu că F.M.I. le va sări în ajutor celor ce nu îşi pot plăti datoriile – hazardul moral. În timp ce dobânda acumulată prin cămată sporeşte şi ameninţă întreaga stabilitate financiară a ţării afectate, afectate, F.M.I. intervine intervine printr-o operaţiun operaţiunee de “salvare” “salvare” (bailout). (bailout). Împrumuturi Împrumuturile le restante sunt restructurate sau înlocuite cu noi împrumuturi FMI (furnizate de plătitorii de taxe). Sume suplimentare de bani sunt astfel obţinute pentru a replăti înapoi dobânda şi a permite expansiunea continuă a economiei. În cele din urmă, ţara se găseşte afundată şi mai adânc în datorie şi este acum condiţionată prin tot felul de restricţii şi condiţii suplimentare. Sub falsa lozincă lozincă a “reducer “reducerii ii sărăciei sărăciei”, ”, cetăţenii cetăţenii în mod invariabil invariabil ajung ajung într-o situaţie situaţie mai rea decat cea iniţială. 25


3.1.2. Criza economica din Argentina Argentina este prima ţară care a suportat greşelile economice ale Fondului Monetar Internaţional. Criza a început în 1999 în ţara latino-americană şi s-a terminat în 2003. Condiţiile care au determinat criza au fost : •

ţara a cheltuit sume imense pe proiecte care nu au au produs nimic util: războiul pentru insulele Malvine Malvine cu Marea Britanie; Britanie;

•

preluarea de către către stat a tuturor datoriilor private. De zece ani Argentina avea moneda legată de dolarul american: 1 peso - 1 dolar, cu o

rată de schimb fixă. Dar s-a întâmplat că exact în acelaşi timp a existat criza în statele din sudestul Asiei, şi care s-a extins şi în Rusia, ţară dependentă de petrol şi gaze. Criza asiatică şi cea rusă s-au suprapus exact cu anii de început a problemelor Argentinei. Din cauza acestor probleme mondiale, dolarul a devenit cea mai puternică monedă din lume, investitorii preferându-l pentru că era o monedă sigură. Neavând şansa de a se regla prin cursul de schimb, exporturile argentiniene au scăzut considerabil, fiind scumpe, iar importurile au crescut extraordinar de mult. Astfel, Argentina a ajuns la un deficit comercial de 400 de miliarde de dolari. Dar catastrofa nici nu începuse bine. Investitorii şi-au pierdut încrederea în peso şi au început să creadă că va pica, valoarea sa nefiind susţinută de economie. Ca atare, dobân dob ânzil zilee au urcat urcat foarte foarte mu mult lt pentru pentru credit credite. e. Ratele Ratele exorbi exorbitan tante te au rănit rănit şi mai mu mult lt economia. Pentru a menţine valoarea peso, guvernul a luat 40 de miliarde de dolari de la F.M.I. Putem spune că Argentina a luat un împrumut pentru a se răni singură în continuare. Aceasta a fost a doua greşeală fatală a F.M.I., spunea în 2002 economistul Mark Welsbrot, director la Centrul pentru Economie şI Cercetări ale Politicilor din Washington. Imediat după asta, Argentina a adunat o datorie externă practic imposibil de plătit, mai ales că economia nu putea produce bani din cauza ratei fixe 1 peso - 1 dolar. În plus, F.M.I. a impus o clauză numită "zero deficit". Ulterior, F.M.I. a începus să se scuze că a fost împotriva ratei fixe a cursului şi a împrumutului pentru a o susţine, dar că a acceptat pentru a face pe placul guvernului Argentinei. În 2001, oamenii au început să le fie frică din ce în ce mai mult şi au început să îşi retragă banii din bănci, să-i schimbe în dolari şi să îi trimită peste hotare, unde era mai sigur. Ceea ce a dus la cozi imense la bănci, acestea fiind ameninţate cu dispariţia. Ca atare, guvernul pur şi simplu a îngheţat conturile tuturor pentru 12 luni, permiţând doar retragerea unor sume mici. Oamenii au ieşit pe străzi în marile oraşe. Iniţial au fost paşnice, după care au

26


devenit violente, mai ales la adresa băncilor şi multinaţionalelor occidentale. Confruntările au devenit un peisaj zilnic iar autorităţile au declarat stare de urgenţă. Au murit oameni. În final guvernul a picat iar preşedintele Fernando de la Rua şi-a dat şi el demisia. demisia.Cum Cum vicepreşe vicepreşedinte dintele le Carlos Carlos Álvarez Álvarez îşi dăduse dăduse şi el demisia demisia în 2000, 2000, preşedinte preşedintele le Senatului, Ramon Puerta, a preluat puterea. Argentina a intrat în incapacitate de plată pentru o datorie de nu mai puţin de 132 miliarde de dolari. Statul a venit apoi cu o altă idee: a dat drumul la curs să varieze liber. Însă din cauza problemelor economice, peso-ul a căzut foarte mult. Ca să se atenueze impactul, Argentina a introdus o a treia monedă - argentino- care nu putea circula decât cash. Cursul "oficial" a fost 1,4 peso pe dolar. Adiţional, Guvernul a impus schimbarea tuturor sumelor din conturi în peso la acest curs, ceea ce a generat noi proteste. După care, peso-ul a fost lăsat mai liber. Invariabil, acesta s-a depreciat, ceea ce s-a transformat într-o inflaţie imensă deoarece ţara era dependentă de importuri. Astfel s-a ajuns la o inflaţie de 80%. După stabilizare, exporturile argentiniene favorizate de peso ieftin. Ca atare, statul a avut o creştere economică intensă: 8,8% în 2003, 9% în 2004, 9,2% în 2005, 8,5% în 2006 şi 8.7% în 2007. Argentina a reuşit să îşi achite împrumutul de la FMI în 2005, cu trei ani în avans faţă de cum era programat, pentru a scăpa de acordul cu instituţia internaţională.

3.1.3. Crizele Crizele din Asia, Rusia, Brazilia Criza asiatică din 1997 este unul din exemplele cele mai elocvente pentru efectele distructive ale asistenţei acordate de F.M.I. Declanşată în iulie 1997 în Thailanda, criza a atins rapid Coreea, Indonezia, Malaezia, Philippine şi celelalte ţări asiatice, inclusiv Japonia. Criza din Asia de Sud Est, a fost declanşată de prăbuşirea baht-ului tailandez în toamna lui 1997. Ca şi în Mexic, în decembrie 1994, capitalurile, adesea plasate pe termen scurt în scop speculativ, au plec plecat at la fel fel de repe repede de prec precum um au veni venit; t; bănc băncil ilee stră străin inee au ceru cerutt ramb rambur ursa sare reaa împrumuturilor pe termen scurt, pe care înainte le reînnoiau foarte uşor. Întreprinderile şi băncile asiatice au au început să cumpere cumpere dolari şi yeni yeni pentru a-şi onora obligaţiile obligaţiile scadente. Această criză, care a avut ca efect dinamici economice negative pentru ţări ce se obişnu obişnuise iseră ră cu rate rate înalte înalte de creşte creştere re econo economic mică, ă, a ilustr ilustrat at convi convingă ngător tor peric periculo ulozit zitate ateaa contagiunii financiare în zona respectivă şi în spaţiul mondial. De asemenea, a evidenţiat dezavantajele practicării cursurilor de schimb fixe atunci când deficitele de cont curent sunt importante, iar finanţarea acestora se face cu intrări de capital pe termen scurt. În încercarea de a pune capăt acestei crize, s-a recurs din nou la F.M.I. pentru a interveni în Thailanda, Indonezia şi Coreea de Sud. 100 mld. Dolarii au fost alocaţi pentru Asia, de două ori mai mult decât pentru Mexic în 1994-1995. Se pare deci că, ceea ce a izbucnit în Asia de Sud - Est a fost un amestec exploziv de crize ale devizelor, întreprinderilor şi băncilor. Dezastrul a fost 27


atât de mare, încât nici intervenţia F.M.I. în Thailanda, Coreea şi Indonezia nu a fost suficientă pentru a stopa criza. Se poate susţine susţine că F.M.I. F.M.I. a aplica aplicatt

prescr prescripţ ipţii ii greşit greşitee în cazul cazul crize crizeii asiati asiatice. ce.

Programele F.M.I. vizau un curs de schimb flotant al valutelor, creşterea dobânzilor aşa încât ele să includă declinul valutar, precum şi reducerea cheltuielilor administrative pentru a face faţa deficitului bugetar. În plus, erau impuse o serie de condiţii vizând în principal sistemul bancar, dar şi alte deficienţe structurale, cum cum ar fi monopolurile sectoriale, sectoriale, din Indonezia. Indonezia. Masurile impuse de F.M.I. în sectorul fiscal, în programul său pentru Asia, sunt criticabile. În lucrarea „IMF-Supported Programs in Indonesia, Korea and Thailand”, se afirmă ca acea constrângere fiscală era menită să restabilească încrederea investitorilor în recuperarea banilor, deci să reducă presiunea asupra capitalului şi să împiedice evicţiunea sectorului privat o dată cu declinul creditului disponibil. În real realit itaate, te, “şo “şocul cul prod rodus de polit olitic icaa fisc fiscaală.. lă....s-a s-a dove doveddit a fi cu totu totull altul...deoarece...presupunerile iniţiale privind creşterea economică, fluxurile de capital şi cursur cursurile ile de schimb schimb... ...s-a s-auu doved dovedit it a fi cu totul totul erona eronate” te”.. Constr Constrâng ângeri erile le mo monet netare are din Thailanda şi Coreea au slujit obiectivului obiectivului prioritar, acela de stabilizare a cursului cursului de schimb. Dar în Indonezia, „injecţiile” masive de lichidităţi menite a contracara asaltul asupra băncilor au dus la o explozie a bazei monetare şi la o continuă depreciere a monedei. Criza asiatică a scos în relief o deficienţă fundamentală a arhitecturii sistemului financ financiar iar intern internaţi aţiona onal.l. Ţările Ţările din sud-e sud-estu stull Asiei Asiei nu aveau aveau politi politici ci mo monet netare are sau fiscal fiscalee extrem de expansioniste. Ratele inflaţiei şi şomajului erau scăzute. Problemele au existat la nivelul băncilor şi al firmelor, iar ieşirea în evidenţă a dus la declanşarea crizei. În particular, aspecte de hazard moral, contracţia creditului (liquidity crunch) şi elemente de contagiune au reprezentat componentele esenţiale ale crizei. F.M.I. a încercat să restabilească încrederea actorilor financiari internaţionali în piaţa asiatică prin înăsprirea politicii monetare şi fiscale şi prin reforma structurală, intr-o zonă în care implicarea statului în economie era foarte puternică şi deci clasa politică nu era deloc încantată de reformele structurale ale F.M.I. Criza asiatica s-a extins mai întâi în Rusia apoi în Brazilia. Încă o dată intervenţia F.M.I. a agravat situaţia. În Rusia şi Brazilia, fondul a insistat pentru menţinerea unor rate de schimb supraevaluate, susţinându-le cu ajutorul unor împrumuturi considerabile (42 miliarde de dolari pentru Brazilia) şi de dobânzi crescute (pâna la 170%) în Rusia. În ambele ţări, monedele s-au prăbuşit, producţiile s-au redus şi ţările respective sunt considerate drept datornice, fără nici un fel de câştig din punct de vedere economic, ca urmare a tranzacţiilor

28


efectuate. Singurul argument al F.M.I. pentru menţinerea nivelelor de schimb supraevaluate era acela că o prăbuşire a acestuia ar fi dus la hiperinflaţie. Criza financiară din Rusia a fost declanşată iniţial de criza asiatică ce a generat scăder scăderea ea preţur preţurilo ilorr ma materi teriilo ilorr prime prime (petro (petrol,l, gaz, gaz, metale metale), ), de al căror căror expor exportt Rusia Rusia era dependentă în proporţie de 80%. Pe fondul scăderii veniturilor, această ţară s-a vazut în situaţia de a nu-şi mai onora datoriile externe, intrând practic în încetare de plăţi. Înainte de 1998, 1998, Guvernul Guvernul a emis bonduri pentru a-şi acoperi acoperi deficitele deficitele iar în momentul momentul în care aceste bonduri ajungeau la maturitate, acestea acestea se plăteau prin emiterea emiterea unor noi bonduri, bonduri, datoria fiind astfel “rostogolită”. Dobânda platită de Guvern pentru aceste bonduri ajunsese la un moment dat la 150% pe an. Toată aceasta schemă piramidală a căzut la 13 august 1998 când bursa şi cursul valutar s-au prăbuşit. În ciuda faptului că FMI a încercat să dezmintă, Rusia a urmat cu adevărat acest program, incluzând şi politica de liberalizare imediată a preţurilor (care a dus la o inflaţie de 520% în trei luni) şi de privatizare rapidă a industriei. Guvernul a îndeplinit cea mai mare parte a obiectivelor fiscale şi monetare ale FMI, cel puţin pâna când economia s-a prăbuşit pâna la nivelul în care care trocul a devenit moneda moneda de schimb preferată a populaţiei. populaţiei. Rezultatul : o nouă ţară subdezvoltată, cu un venit pe cap de locuitor mai mic decât al Mexicului ; în afară de perioa perioadel delee de război război şi dezast dezastrel relee natura naturale, le, aceast aceastaa a fost fost cea ma maii gravă gravă prăbuş prăbuşire ire economică din toata istoria.

3.1.4. Criza financiara din Grecia La 25 martie 1998, Comisia Europeană a analizat stadiul îndeplinirii criteriilor de convergenţă de către statele membre U.E. şi a făcut propunerile referitoare ta viitoarea configuraţie a U.M., pe baza raportului asupra stării de convergenţă. În Grecia, rata inflaţiei a atins nivelul de 5,2%, superior nivelului de referinţă, avea un deficit bugetar excesiv, iar moneda grecească n-a participat la mecanismul de schimb. Grecia este singura ţară membră a Uniunii Europene care nu a aderat la ultima fază a UEM, încă de la lansarea acesteia la 1 ianuarie 1999, exclusiv din considerente economice. economice. Ea s-a alăturat grupului ţărilor cu monedă comună începând din anul 2001. Autorităţile greceşti s-au angajat să pună în aplicare măsuri ferme de reformă a sistemului fiscal şi au adoptat un program ambiţios de privatizare. privatizare. În 2000, Grecia a raportat la Eurostat că a avut cheltuieli militare în valoare de $1.13 miliarde, însă ulterior a admis că cifra declarată a fost doar un sfert din cheltuiala reală. În 2009 a ieşit la iveală faptul că guvernul elen a cosmetizat situaţia catastrofală din sectorul public al serviciilor medicale: statul este dator companiilor de medicamente şi echipament medical suma de €6.5 miliarde, însă a raportat o datorie de €2.5 miliarde. O analiză Eurostat 29


din ianuarie aprecieaza că statisticile guvernului elen au fost constant doftoricite pentru a minimaliza artificial datoria publică reală a Greciei, menţionînd cheltuieli subestimate pentru sectorul public (salarii, pensii, ajutoare de şomaj şi sănătate), aranjamente financiare dubioase între între stat stat şi compa companii nii propri proprieta etate te de stat stat şi folosi folosirea rea de tranza tranzacţi cţiii financ financiar iaree legale legale dar nedeclarate. Acest ultim aspect este cunoscut sub numele de “currency swaps”, o modalitate des folosită de guverne pentru refinanţarea datoriei externe, însă uşor de abuzat în scopul fabricării unei aderenţe fictive la limite fixe de datorie şi deficit. Eurostat a permis utilizarea nedeclarată a acestui gen de tranzacţii pînă în 2008. Între 1998 şi 2001, Goldman Sachs a efectuat 12 tranzacţii de conversie monetară pentru părţi din datoria Greciei, iar în 2001-2002 aranjat o nouă tranşă, de această dată la o rată de conversie fictivă. În urma acestui aranjament, 10 miliarde de euro din datoria greacă au fost convertite în yeni şi dolari, iar după un timp urmau să fie transformate înapoi în euro, dar la o rată de schimb artificial mărită şi garantată de Goldman Sachs, astfel încît guvernul grec putea să declare de la bun început această parte a datoriei sub forma finală a valorii în euro. Cum în urma acestei ciclu de transformare dintr-o monedă în alta guvernul grec beneficia de un profit de €2 miliarde, acesta a fost folosit pentru a declara la Eurostat o datorie redusă cu €2 miliarde. miliarde. Pentru serviciu, serviciu, Grecia a plătit plătit băncii băncii Goldman Goldman Sachs Sachs o sumă confidenţial confidenţială. ă. Însă deoarece această plată ar fi mărit deficitul bugetar, Goldman Sachs a împrumutat Greciei suma respectivă şi cele două părţi au structurat împrumutul sub formă de “currency swap”. În acest fel conturile elene nu înregistrat nicio mărire adiţională a deficitului bugetar. Prin toate aceste măsuri luate, Grecia părea că găsise reţetea unei reveniri economice spectaculoase care părea să fie cheia spre o dezvoltare durabilă ce avea chiar să o propulseze în rândul ţărilor dezvoltate din U.E.Potrivit unei statistici a Băncii Mondiale, din 2004, veniturile grecilor ajunseseră la cel puţin 80 la sută din cele ale germanilor. Nivelul de trai al populaţiei era cotat al 22-lea în lume de către către prestigioasa revistă "The Economist", Economist", în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor a urcat la 22.800 USD, aceasta însemnând 83 la suta din media UE. Aceste performanţe de invidiat păreau de domeniul fantasticului acum 57 de ani, când ţara ieşea dintr-unul din cele mai devastatoare războaie războaie civile din istoria Europei. Sfârşitul Sfârşitul anului 2009 a fost marcat de ieşirea din recesiun recesiunee a tot mai multor ţari. Economia globală dădea chiar semne uşoare de creştere guvernele se felicitau între ele pentru cât de bune au fost programele lor anticriza. Însă nesiguranţa că o a doua recensiune va exista a lovit din plin, cel mai bun exemplu fiind Grecia, a cărei recesiune s-a adâncit extrem de mult, de la începutul începutul lui 2010 luându-se luându-se măsuri de austerita austeritate te severe severe care au aruncat aruncat ţara în haos.

30


Greşeala fatală pentru Grecia a fost adoptarea monedei unice europene, aşa cum susţin tot mai multi analişti economici. Si asta pentru că 2001, anul în care Grecia a trecut la euro, a fost anul în care s-a înregistrat cea mai mare creştere din cei 16 ani de boom economic continuu. Însă creşterea a fost artificială, bazată în special pe faptul că populaţia a profitat de dobânzile mici la creditele din zona euro şi s-a îndatorat peste măsura cumpârand case şi bunuri de consum. consum. Grecia a încercat să ascundă faţă de Bruxelles enormul deficit, de miliarde de euro, pe care îl avea. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul companiei Goldman Sachs şi al unor mari bănci din Statele Unite. Afacerea, ascusă de opinia publică datorită faptului că era mai mult o manipulare a cursului decât un împrumut, a ajutat Grecia să se încadreze în regulile de deficit impuse de Uniunea Europeana în timp ce ţara continua să cheltuie mai mult decât posibilităţile ei. Principalele mecanisme prin care Grecia a ajuns la enormul deficit bugetar au fost: lejeritate fiscală, explozie credit de consum, finanţări dobânzi reduse, escaladarea cheltuielilor guvernamentale guvernamentale . Grecia se confruntă în prezent cu o gravă problemă de credibilitate după ce statul s-a împrumutat "excesiv şi prost", expunându-se nejustificat pe termen scurt, iar greşelile făcute de guvernul de la Atena, nu pot fi, in nici un caz, repetate de alte guverne din regiune. Această lipsă de credibilitate a derivat din distorsionarea unor date, ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale şi o cheltuială publica mult mai mare decât capacitatea economiei elene de a produce. Guvernul de la Atena se străduie să dea curs solicitărilor venite dinspre Uniunea Europeană care îi cer să pună ordine în politica fiscală şi să treacă la măsuri drastice de austeritate, condiţii pentru primirea unui masiv ajutor financiar din partea Bruxelles-ului. Însa acestea sunt foarte nepopulare în rândul cetaţenilor, unde evaziunea fiscală e sport naţional “Sacrificiile injuste şi ineficiente” pe care doreşte să le impună Guvernul au fost motivul pentru care sindicaliştii din sectorul public au paralizat pentru o zi activitatea din ţara, în încercarea de a da un semnal că nu vor accepta măsurile de austeritate. Primii ieşiti în stradă sunt taximetriştii, împotriva unei hotărâri prin care sunt obligaţi să emita bonuri fiscale pentru fiecare client. Grecia a pierdut circa zece miliarde euro din cauza retragerilor de capital ale investitorilor străini, deşi se chinuie să vândă, pe pieţele internaţionale, datorii convertite în obligaţiuni de 53 miliarde euro. "Gaura" ar fi apărut din noiembrie 2009 încoace, de când încrederea în solvabilitatea statului grec este în cădere liberă. Primele efecte ale crizei sunt cele de pe piaţa locurilor de muncă, vânzările de retail şi preţul perolului. În cazul piaţei locurilor de muncă se observă că rata şomajului a coborat 31


puţin vizibil din 2009.În cazul vânzărilor de retail sărbatorile legale au mai adus zâmbetul pe buze comercianţilor, însă pentru un timp scurt, vânzările nefiind peste aşteptări. Unul dintre cele mai importante efecte este modificarea preţul petrolului: dacă în 2009 începuse să scadă din cauza crizei financiare în 2010 creşte. În prezent pentru Grecia e practic imposibil să-şi finanţeze deficitul fară intervenţia UE. Nu doar datorită dimensiunii enorme a datoriilor ci si pentru că sufera de o totală lipsă de credibilitate în exterior. Mai grav, s-a aflat că în urmă cu 10 ani au falsificat în mod deliberat date statistice pentru ca Grecia să poată intra în zona Euro (deficitele reale erau de trei ori mai mari decât cele raportate). Cu toate astea, în ciuda tuturor acestor elemente agravante, grecii nu vor fi lăsaţi să intre în faliment. Ar fi un adevarat dezastru pentru întreaga zonă Euro şi ar avea toate şansele să producă reacţii în lanţ în alte state din sudul continentului, precum Portugalia, Spania sau Italia, dar şi în Irlanda, toate ţări care nu se simt nici ele deloc bine din punct de vedere vedere economic. Pentru a beneficia de ajutorul din partea Uniunii Europene Grecia a lansat pe piaţă o emisiune de obligaţiuni de câteva miliarde de euro, în urma unui test de încredere la nivelul pieţei.Presiunea de a găsi un mijloc de de salvare a Greciei Greciei a fost pusă pe seama seama Germaniei. În urma Summitului aceasta şi-a impus punctul de vedere în privinţa unui aspect important, asigurându-se că orice decizie de declanşare a mecanismului de ajutor va trebui luată în unanimitate de cei 16 membri ai zonei euro. Acest lucru înseamnă, printre altele, că Berlin Berlinul ul îşi păstre păstreaz azaa dreptu dreptull de veto veto asupra asupra orică oricărei rei ţări ţări care care face face apel apel la me mecan canism ism.. Mecanismul va consta în împrumuturi bilaterale, însă calendarul, suma şi dobânzile nu au fost făcute publice pentru moment. Planul de salvare a Greciei prevede ca Fondul Monetar Internaţional să participe, la nevoie, la acordarea de posibile credite în valoare de miliarde, alături de Uniunea Europeană, în cazul în care nu se mai poate absorbi suficient capital pe piaţa fianciară. În plus, în cazul în care sunt acordate credite de către FMI şi celelalte state din zona Euro, dobânzile nu vor fi subvenţionate Oficialii de la Atena nu prea au de ales în acest moment şi vor primi orice ajutor care li se dă. În orice caz, împrumuturile bilaterale vor lua calea Greciei doar dacă această ţară nu va reuşi să se împrumute singură, la dobânzi rezonabile, ca să-şi poată acoperi găurile din buget.

32


3.2. CRITIC CRITICII ADUSE FONFUL FONFULUI UI MONETAR MONETAR INTERNA INTERNA ȚIONAL Criticile aduse la adresa Fondului sunt din ce în ce mai rele, tot mai multe voci consideră această instituţie una perimată sau subordonată intereselor ţărilor dezvoltate, mai ales intereselor S.U.A. Economiştii şi analiştii financiari din întreaga lume se pronunţă tot mai mult asupra necesi necesităţ tăţii ii unei unei reform reformee a sistem sistemulu uluii finan financia ciarr mo mondi ndial. al. Pentru Pentru George George Soros, Soros, misiu misiunea nea F.M.I.-ulu F.M.I.-uluii era de a menţine menţine rolul de asigurător: asigurător: pentru creditori. creditori. Analistul Analistul francez francez Michel Aglietta, consideră că trebuie mers şi mai departe: stabilirea unor reguli clare (un control mai bun al operatorilor financiari, publicarea de date fiabile despre diferite pieţe, armonizarea normelor prudenţiale), supraveghind aplicarea lor şi chiar sancţionând instituţiile care nu le respectă. Este vorba de un sistem de acreditare al operatorilor obligându-i să-şi organizeze propriul lor control intern. În articolul său „Desfiinţarea F.M.I.”, economistul Steve Hanke consideră că Fondul Monetar Internaţional a dobândit o putere mult prea mare, ce riscă să scape de sub control. Mai mult, intervenţiile organizaţiei nu generează prosperitate şi nici nu diminuează gradul de sărăcie. Henke este de părere că singurul mod de a stabiliza sistemul financiar internaţional este acela de a desfiinţa F.M.I. Acest lucru este argumentat mai ales prin prisma faptului că F.M.I. a pompat peste 110 miliarde dolari în criza asiatică, îndatorând aceste ţări cu scopul de a salva băncile internaţionale care au garantat creditele plasate în economiile acestor ţări. În plus, sunt foarte multe voci care consideră că nu este firesc ca un grup de câteva mii de specialişti să dicteze condiţiile de viaţă pentru o populaţie de peste 1,4 miliarde de oameni din ţările în dezvoltare. Hanke afirma că prăbuşirea economică a unei ţări este cu atât mai vertiginoasă cu cât devalorizarea monedei naţionale este mai mare. Unul dintre cei mai aprigi critic criticii ai Fondul Fondului ui mo monet netar ar Intern Internati ationa onall este este Anna Anna Schwar Schwartz, tz, care care consid consideră eră ca într-o într-o societate democratică F.M.I. nu are dreptul de a exista, el asumându-şi niste funcţii care depăşe depăşesc sc misiun misiunea ea lui iniţia iniţială, lă, Fondul Fondul fiind fiind de fapt fapt o instit instituţi uţiee risipi risipitoa toare re şi inutil inutilăă în rezolvarea crizelor financiare. Schwartz afirmă că, în loc să fie desfiinţat, F.M.I. şi-a creat noi misiuni cu fiecare nouă criză, extinzându-şi de fiecare influenţa şi resursele economice. Organizaţia a creat o dependenţă de împrumuturile sale: peste 70 de ţări au depins de ajutorul acordat de F.M.I. mai bine de 20 de ani. Folosirea Fondului Monetar Internaţional pentru a stabiliza o ţară cu deficite bugetare sau o monedă devalorizată este o idee rea, Schwartz oferind câteva argumente ce vin în sprijinul afirmaţiei făcute. Primul argument se referă la problema hazardului moral: cu cât 33


F.M.I. ajută la stabilizarea economiilor mai multor ţări, cu atât mai mult ne putem aştepta ca pe viitor, ţările să intre în criza deoarece guvernele şi investitorii se vor angaja într-un comportament riscant, în speranţa că, în cazul unei posibile crize, F.M.I. va interveni pentru salvarea economiei din ţările respective. Un exemplu în acest sens îl constituie criza din Mexic, a cărei cauză , afirmă Schwartz, a reprezentat-o de fapt o politică monetară şi fiscală iresponsabilă. Şi, desi, F.M.I. susţine că stabilizarea Mexicului a fost un succes, consecinţa acestei crize o reprezintă criza asiatică. Al doilea motiv îl reprezinta faptul că intervenţiile F.M.I. în stabilizarea economiei unui stat sunt foarte scumpe, biroctratice, şi fundamental necorespunzătoare necorespunzătoare în soluţionarea crizei. crizei. Pe lângă acestea, acestea, cetăţenii suferă din cauza poverii poverii intervenţiei F.M.I. Nu numai că trebuie să plătescă o datorie mult mai mare, dar trebuie să sufere o perioadă mai îndelungata de timp din cauza economiei. Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, demonstrează în cartea sa "Marea deziluzie" cum funcţi funcţion oneaz eazăă B.M. B.M. şi F.M.I. F.M.I.,, analiz analizeaz eazăă politi politicil cilee lor şi tratea tratează ză crize crizele le econo economic micee asiati asiatică că (1997) (1997) şi rusă. rusă. Autoru Autorull consta constată tă că F.M.I. F.M.I. actio actione nează ază in specia speciall în funcţi funcţiee de revendică revendicările rile şi interesel intereselee investito investitorilor rilor multinaţi multinaţionale onalelor, lor, impunând impunând un fel de dictatură dictatură pieţelor financiare internaţionale, victimele fiind ţările aflate în criza. F.M.I. le impune structuri neoliberale care să ajungă să ducă aceste state într-o criză şi mai profundă. Stiglitz este în favoarea liberului schimb şi critică politica B.M. şi F.M.I., care se bazează pe patru piloni: liberalizarea comertului si deschiderea pietelor pentru investitorii straini; privatizarea intreprinderilor si serviciilor de stat si liberalizarea legislatiei; austeritatea fiscala si lupta cont contra ra infl inflat atie iei. i. F.M. F.M.I. I. cons constrâ trâng ngee ţări ţările le afla aflate te în criz criză, ă, care care au nevo nevoie ie de cred credit ite, e, să liberalizeze imediat şi cu orice preţ pieţele financiare, urmarea fiind că orice investitor străin poate investi şi retrage bani ţn orice moment, valuri speculative ajungând ajungând să arunce aceste ţări în crize repetate. F.M.I. F.M.I. este acuzat acuzat de lipsă de transparenţă transparenţă,, de faptul faptul că operaţiunile operaţiunile pe care le derulează nu sunt cunoscute, oferindu-se opiniei publice doar informaţii sumare. Tot în cazul crizei asiatice, Fondul a criticat politica macroeconomică dusă de guvernele acestor ţări, după ce tot Fondul lăudase succesele acestei politici. Ca o recunoaştere a acestei situaţii, F.M.I. a accept acceptat at consti constitui tuirea rea unu unuii grup grup de experţ experţii din afara afara instit instituţi uţiei, ei, care care să-i să-i mo monit nitori orizez zezee activitatea şi care a prezentat un prim raport la reuniunea anuală ce a avut loc la Praga, în 2000 Criticile aduse F.M.I.-ului se referă şi la politica acestuia în ţările sărace şi în cele aflate în procesul de tranziţie de la economia planificată la cea de piaţă. Nu de puţine ori, F.M.I. este acuzat că nu ţine cont de condiţiile concrete din aceste ţări şi condiţiile impuse nu fac altceva decât să înrăutăţească lucrurile. De altfel, un specialist american în problemele 34


ţărilor în dezvoltare, John Cavanagh aprecia că în multe privinţe, F.M.I. este ca un “medic” din Evul Mediu, pentru care nu are importanţă de ce suferă pacientul, tratamentul fiind acelaşi. Pe termen scurt, ţările reuşesc să-şi atenueze dezechilibrul balanţei de plăţi, dar pe termen lung, efectele asupra sănătăţii economiei ţărilor în dezvoltare este dezastruos. De altfel, şi în cazul României, condiţia impusă de F.M.I. de a contracta credite externe de pe piaţa privată de capital pentru echilibrarea balanţei de plăţi, într-o perioadă când condiţiile impuse de creditorii străini erau extrem de dure, n-ar fi condus decât la o îndatorare şi mai mare a ţării, cu efecte negative deosebit de grave pe termen lung. Se pare că înşişi specialiştii Fondului au realizat că acest lucru este mai degrabă rău. F.M.I., în calitatea sa de instituţie centrală a Sistemului Monetar Internaţional, este incapabilă, în opinia foarte multor specialişti, să facă faţă unei crize declanşate în interiorul sistemului. Tot mai multe voci susţin că o criză în S.U.A. sau în Japonia ar echivala cu un colaps al întregului sistem financiar internaţional. Este, într-adevăr, un scenariu catastrofic, dar, dar, pe de altă altă part parte, e, criz crizel elee din din Mexi Mexic, c, Asia Asia de SudSud-Es Estt şi Arge Argent ntin inaa au arăt arătat at o vulnerabilitate deosebită a sistemului. La o jumătate de veac de la fondarea sa, “este clar că FM.I. nu şi-a îndeplinit misiunea. Nu a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă – să furnizeze fonduri ţărilor confruntate cu declinul economiei, astfel încât aceasta să revină cât mai aprope de nivelul de ocupare completă” Multe dintre politicile politicile F.M.I. F.M.I. prin care s-a forţat liberalizare liberalizareaa prematură prematură a pieţei pieţei de capital au contribuit la instabilitatea globală. Putem afirma astăzi cu certitudine că F.M.I. nu numai că nu şi-a îndeplinit misiunea iniţială de promovare a stabilităţii globale, dar nu a avut mai mult succes nici în noile misiuni pe care le-a întreprins, cum ar fi cea de coordonare a procesului de tranziţie tranziţie a ţărilor de la comunism comunism la economia de piaţă.

35


CAPITOLUL IV – IMPLICAŢIILE FMI ÎN ECONOMIA ROMANIEI ROMANIEI Istoria relaţiei ţării noastre cu F.M.I. a început din data de 15 decembrie 1972, moment în care România a devenit membru cu drepturi depline al F.M.I., fiind cel al 125-lea stat membru. Acest lucru s-a realizat prin vărsarea cotei sale de participare în valoare de 1.030,2 milioane DST, menţinându-şi valoarea până în prezent, sumă ce reprezintă 0,43% din cota totală. România deţine un număr de 11.043 voturi, reprezentând 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 şi a Rezoluţiei Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la F.M.I. va fi de 1 811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condiţiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluţia Rezoluţia nr. 66-29. Calitatea de membru al F.M.I. îi acordă României disponibilităţi băneşti ce pot fi trase în urma unor acorduri stand-by 10, în limitele implementării programelor de reformă convenite cu fondul. În cadrul F.M.I., România face parte din grupa de ţări (constituenţa) care include: Armeni Armenia, a, Bulgar Bulgaria, ia, Bosnia Bosnia Herţe Herţegov govina ina,, Cipru, Cipru, Croaţi Croaţia, a, Georgi Georgia, a, Israel Israel,, Maced Macedoni onia, a, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina. Ucraina. În present grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de directorul executiv olandez Menno Snel, România având un reprezentant în cadrul biroului acestuia care îndeplineşte funcţia de consilier. Anual, prin rotaţie, una dintre aceste aceste ţări ţări este este gazda gazda întâln întâlnirii irii reprez reprezent entanţ anţilo ilorr ţărilo ţărilorr din const constitu ituenţ enţăă (guve (guverna rnator torii şi guvernatori supleanţi). În anul 2012, această întâlnire va avea loc la Bucureşti (România a mai fost gazdă a acestui eveniment în anul 1998). În prezent România contribuie la luarea deciziilor în cadrul Comisiilor Guvernatorilor al F.M.I. prin guvernatorul B.N.R., Mugur Isărescu, şi ministrul finanţelor, Bogdan Dragoi, care îndeplineşte funcţia de guvernator supleant. După aderarea sa la Fond, România a participat activ, în perioada 1972-1974, la lucrările Comitetului celor 20 pentru reforma sistemului monetar, iar în perioada 1974-1976 la lucrările Comitetului interimar pentru modificarea statutului FMI. Aderarea la F.M.I. a însemnat pentru România obţinerea anumitor drepturi şi, totodată, a unor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească: îndeplinească:

9

Fiecare membru va plăti Fondului creşterea cotei sale în termen de 30 de zile de la ultima dintre (a) data la care notifică Fondul de consimţământul său, sau (b) data la care toate condiţiile prevăzute la alineatul 3 de mai sus sunt îndeplinite, cu condiţia ca Comitetul executiv poate prelungi termenul de plată aşa cum se poate stabili. 10 Acordurile stand-by sunt acorduri încheiate cu FMI prin pri n care ţările membre au dreptul de a cumpăra o sumă de bani, într-o anumită valută, de la FMI, în cursul unei perioade date, cu condiţia respectării de către acestea acestea a unor criterii şi condiţii stabilite prin programul elaborat şi aprobat de Consiliul Executiv al FMI. 36


•

•

•

•

Dreptul de a obţine credite în regim normal normal sau ca facili facilităţ tăţi i (începând (începând cu anul anul 1975 1975,, Româ Români niaa a bene benefi fici ciat at de facili facilităţ tăţii sub forma forma trager tragerilo ilorr curen curente, te, acordu orduri rilo lorr sta stand-b nd-byy, fin finanţă anţări rilo lor r com ompe pennsato satori riii şi a fac facilit ilităţ ăţil ilor or de transformare sistematică); Dreptul de a obţine credite în monedele altor ltor ţări ţări memb membre re sau sau în DST DST din resu resurse rsele le gene genera rale le ale ale Fond Fondul ului ui în schimbul unei sume în monedă naţională, în condi condiţii ţii mult mult ma maii avant avantajo ajoase ase decât decât cele ale pieţei, fiind obligată să respecte în schimb o serie de condiţii impuse de FMI FMI tutu tuturo rorr ţări ţărilo lorr me memb mbre re afla aflate te în postura de debitor debitor faţă de fond; Dreptul de alocări de DST în cazul unor noi emisiuni de DST (în anul 1972 FMI a între întreru rupt pt em emis isiu iuni nile le de DST DST pent pentru ru o perioadă lungă de timp, ceea ce a condus la imposibili imposibilitatea tatea beneficie beneficierii rii României României de astfel de alocări decât începand cu anul 1979); Dreptul de participare la luarea deciziilor în cadrul FMI . România deţine 0.49 0.49% % din din tota totalu lull votu voturi rilo lorr în luar luarea ea deciziilor, acest drept de vot exercitânduse prin intermediul unui grup format din 12 ţări (Armeni, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda şi Ucraina), grup condus de reprezentantul Olandei, Olandei, care reprezintă reprezintă interesele interesele ţării noastre în Consiliul Executiv al FMI ; Dreptul de aderare la BIRD şi la filialele sale.

•

•

•

•

•

Subscrierea şi vărsarea cotei parţi de capital (în monedă DST); Convenirea cu FMI a unui curs repreze reprezenta ntativ tiv al leului leului faţă faţă de dola dolaru rull american; Să nu aplice restricţii asupra efectuării plaţilor curente în relaţi relaţiile ile econom economice ice internaţionale; Să se consulte cu FMI şi să colaboreze cu celelalte ţări membre; Să furnizeze informaţii cu caracter econ econoomic mic şi fina financ ncia iar r priv privit itoa oare re la deţinerile oficiale de aur şi de mijloace de plată internaţionale, evolutia importurilor şi a exporturilor, balanţa de plăţi, investiţii străine, curs de schimb ş.a.

Tabel 4.1. Drepturile şi obligaţiile României ca ţară membră F.M.I.

4.1. ASISTENŢA ACORDATĂ ROMÂNIEI DE CĂTRE F.M.I. Începând cu anul 1972, ţara noastră a încheiat până în prezent cu Fondul Monetar Internaţional 12 acorduri stand-by, ca suport financiar al programelor economice. 37


Anterior revoluţiei din anul 1989, România a încheiat cu FMI trei acorduri stand-by, primul fiind semnat după trei ani de la momentul aderării României la această instituţie. Deşi până la acest moment regimul politic era cel comunist, nu au existat probleme în returnarea datoriei la timp a banilor împrumutaţi, conform contractelor, România reuşind performanţa de a nu avea datorii nici faţă de celelalte state şi nici faţă de FMI.

Primul acord stand-by al României cu FMI a fost aprobat în data 3 octombrie 1975 şi a fost finalizat cu succes în data de 2 octombrie 1976. Acest acord a fost desfăşurat pe o perioadă de 12 luni, în care România România a primit 95 de milioane milioane DST.

Al doilea acord a fost aprobat pe 9 septembrie 1977 şi a fost încheiat pe 8 septembrie 1978, România primind 64,1 milioane DST.

Cel de-al treilea acord , în valoare de 1.102,5 milioane DST a fost încheiat pe 15 iunie 1981, însă a fost reziliat după 30 de luni de la semnarea lui, pe 14 ianuarie 1984, după ce România a reuşit să tragă de la FMI suma de 817,5 milioane DST. După anul 1990, relaţiile României cu Fondul Monetar Internaţional au cunoscut o îmbunătăţire permanentă, ca urmare a eforturilor depuse de autorităţile române în acest sens. Începând Începând cu anul 1991 a fost deschisă deschisă o reprezen reprezentanţă tanţă permanentă permanentă a FMI la Bucureşti Bucureşti,, care desfăşoară o gamă largă de activităţi în scopul asigurării implementării de către autorităţile române a recomandărilor de politică economică ale Fondului, de a menţine legături strânse între organele de conducere ale FMI şi autorităţile din România, precum şi la asigurarea transparenţei politicilor FMI în România. Încheierea acordurilor cu FMI după anul 1990 a fost o necesitate pentru România, care se confrunta la acea vreme cu un deficit extern de amploare (circa 1,5 miliarde de dolari), aceste aceste acord acorduri uri fiind fiind necesa necesare re în veder vederea ea soluţi soluţionă onării rii proble probleme melor lor balanţ balanţei ei de plăţi plăţi şi procurării de capitaluri capitaluri de pe pieţele internaţionale. internaţionale.

Începând cu anul 1991 , asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui număr de nouă aranjamente stand-by , primind de cele mai multe ori doar prima tranşă. Diferenţele semnificative dintre cuantumul creditului aprobat şi suma trasă efectiv s-au datorat atât condiţiilor severe impuse de Fond la acordarea unei noi tranşe din acord, cât şi nerespectării de către România a programului de reformă. r eformă.

Primul aranjament stand-by a fost încheiat cu Fondul pe o durată de 12 luni şi a fost aprobat la 11 aprilie 1991 pentru un volum total de 380,5 milioane DST, care a inclus şi trageri în cadrul facilităţii de finanţare compensatorie 11 pentru componenta import de ţiţei. 11

Împrumuturi acordate ţărilor care fac dovada unui necesar financiar care să compenseze o scădere temporară a încasărilor din exporturi sau o creştere temporară a volumului importurilor. 38


Acest aranjament a avut drept scop accelerarea reformei economice, proces demarat în 1990, în spec specia iall refo reform rmaa sist sistem emul ului ui fina financ ncia iar-b r-ban anca carr şi cont contur urar area ea unui unui cadr cadruu legi legisl slat ativ iv şi instituţional specific economiei de piaţă.

Al doilea acord stand-by a fost un aranjament pe 10 luni, aprobat pe data de 29 mai 1992 pentru o sumă de 314 milioane DST, care a inclus încă o facilitate de finanţare compensatorie compensatorie pentru importul de ţiţei. Acesta a avut ca obiective macroeconomice, macroeconomice, stoparea stoparea declinului economic şi redresarea poziţiei externe a ţării. La fel ca şi în cazul primului aranjament, şi în cadrul celui de-al doilea au fost respectate obiectivele cantitative doar în primele 3 trimestre de aplicare, aplicare, neîndeplinirea obiectivelor obiectivelor ambelor aranjamente aranjamente datorându-se unui complex complex de factori nefavorabil nefavorabili, i, atât interni cât şi externi, externi, creaţi în urma desfăşurăr desfăşurării ii tranziţiei graduale a economiei.

Al treilea aranjament stand-by cu FMI a fost semnat pe data de 11 mai 1994 pentru o sumă de 320.5 milioane DST, care a inclus şi o facilitate de transformare sistematică . Măsurile de reformă, parţial atinse, au vizat stabilirea unei rate a dobânzii real-pozitive, devalorizarea substanţiala a cursului valutar oficial, controlul şi reducerea inflaţiei, stabilirea unorr obiect uno obiective ive canti cantitat tative ive clare clare în dom domeni eniul ul privat privatiză izării rii şi de restru restructu cturar raree a sistem sistemulu uluii financiar-bancar (inclusiv de înfiinţare a bursei de valori), eliminarea subvenţiilor acordate de stat producătorilor ineficienţi ş.a.

Al patrulea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 22 aprilie 1997 pe o perioadă de 13 luni şi pentru o sumă de 301,5 301,5 milioane DST, care urma să fie trasă în 5 tranşe trimestriale. Programul economic aprobat viza atingerea unor obiective importante precum liberalizarea pieţei valutare şi a preţurilor utilităţilor, menţinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil (4,5%), creşterea rezervelor BNR, sistarea creditelor discreţionare, reducerea ratei inflaţiei etc. Neîndeplinirea obiectivelor asumate de guvernul român a condus la atingerea unor performanţe slabe atât la nivel micro, cât şi macroeconomic. macroeconomic.

Al cincilea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 5 august 1999 pentru o sumă de 400 milioane DST, pentru a sprijini programul de reformă şi stabilizare economică al României (care a vizat diminuarea deficitului de cont curent, scăderea în continuare a inflaţiei, creşte creşterea rea rezerv rezervelo elorr valut valutare are ale BNR, BNR, consol consolida idarea rea fiscal fiscalăă şi restric restricţio ţionar narea ea creşte creşterii rii salariilor, reducerea puternică a pierderilor întreprinderilor publice şi implicarea mai puternică a pieţei de capital în procesul de atragere a capitalurilor străine).

Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 31 octombrie 2001 pentru o sumă de 300 milioane DST. Programul a vizat susţinerea procesului de dezinflaţie şi 39


menţinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale şi întărirea perspectivelor de creştere economică.

Al şaptelea acord stand-by încheiat cu FMI a fost aprobat pe data de 7 iulie 2004 pentru o sumă de 250 milioane DST. Acesta a fost un acord stand-by de supraveghere

preventivă, care care a cupr cuprin inss anga angaja jam mente entele le luat luatee de Rom România ânia în priv privin inţa ţa poli politi tici cilo lor r macroeconomice macroeconomice pentru perioada 2004 – 2006 şi a prevăzut accesul la fondurile FMI numai în cazul apariţiei unor crize economice neprevăzute. În anul 2005, ca urmare a divergenţelor dintre FMI şi partea română cu privire la evaluarea performanţelor şi a cailor de acţiune macroeconomică, macroeconomică, acordul a fost suspendat. După După expira expirarea rea acord acordulu ului,i, în iulie iulie 200 2006, 6, fără fără a fi apăru apărutt necesi necesitat tatea ea efectu efectuări ăriii de trage trageri, ri, colabo colaborar rarea ea Român României iei cu FMI în dom domeni eniul ul macroe macroecon conomi omicc contin continuă uă sub forma forma

consultărilor anuale . Al optulea acord stand-by a fost încheiat în data de 4 mai 2009 când Consiliul Director Director al FMI a aprobat solicitar solicitarea ea României României privind un acord stand-by stand-by pe 24 de luni, în valoare de 11.44 miliarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar internaţional care include alte 5 miliarde EUR provenite de la facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balanţei de plăţi, 1 miliard EUR din programele DPL ale Băncii Mondiale şi 1 miliard EUR de la alte instituţii internaţionale. Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte priveşte cea de-a 8-a tranşă, tranşă, în valoare valoare de 874 mil DST, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul contextul evoluţiilor macroeconomice macroeconomice favorabile, favorabile, nu a fost trasă. În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi a aprobat încheierea unui nou aranjament

stand-by cu România, de tip preventiv (al nouălea) , pentru o perioadă de 24 luni, în sumă de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Aceasta a intrat în vigoare la data de 31.03.2011, urmând a fi tras în opt tranşe. Această etapizare a decurs după cum urmează: 60 de milioane DST au fost disponibilizate după aprobarea acordului pe 25 martie 2011, cu intrarea în vigoare pe 31 martie 2011; următoarea tranşă, în valoare de 430 de milioane DST a fost disponibilizată pe 27 iunie 2011; urmatoarea tranşă, în valoare de 430 mil DST a fost disponibilizată pe 29 septembrie 2011; urmatoarea tranşă, în valoare de 430.mil DST a fost disponibilizată pe 19 decembrie 2011; cea de-a cincea tranşă, în valoare de 430 mil DST a fost disponibilizată în data de 21 martie 40


2012. Alte patru tranşe ulterioare, totalizând 1310,6 milioane DST vor fi disponibilizate condiţionat de finalizarea evaluărilor cinci-opt.

Tabel 4.2. Asistenţa financiară a României din partea FMI Începând din acest an, ţara noastră trebuie să ramburseze banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI. FMI. În tabelul de mai jos, apar sumele sumele totale ce vor trebui achitate achitate de BNR şi Ministerul Ministerul Finanţelor, exprimate în lei la cursul leu – DST ( abreviat XDR în engleză ) valabil luni, 20 februarie 2012. Am ales moneda naţională din motive de uzanţe contabile europene, dar şi de percepţie mai corectă corectă a dimensiunii efortului financiar financiar făcut, prin raportare raportare la PIB 12.

12

http://cursdeguvernare.ro/2012-romania-incepe-plata-la-fmi-rostogolirea-datoriilor-si-implicatiile bugetare.html 41


Tabel 4.3. Plăţi pentru rambursarea împrumutului luat de la FMI FMI – anii 2012 – 2016

Funcţia de supraveghere este stipulată în Articolul IV al Statutului FMI, modificat în 2007, după aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfârşitul anilor 70. Pentru a asigura eficienţa acestei funcţii în contextul globalizării actuale, FMI propune o serie de de măsuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu.

Decizia din 2007 privind supravegherea bilaterala. In iuni iuniee 2007 2007,, cadr cadrul ul de supraveghere a fost actualizat pentru prima data de la sfarsitul anilor 70 prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale Ţărilor Membre, care cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea FMI trebuie să vizeze în principal stabilitatea externă şi să evalueze riscurile şi vulnerabilităţile unei economii.

Consolidarea practicilor de supraveghere. În cadrul supravegherii FMI, o atenţie deosebită deosebită a început început a fi acordată acordată sectorului sectorului financiar, financiar, odată cu introducerea introducerea Programu Programului lui de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) şi prin dezvoltarea de instrumente analitice pentru inte integr grar area ea anal analiz izel elor or priv privin indd sect sector orul ul finan financi ciar ar şi pieţ pieţel elee de capi capita tal, l, în eval evaluă uăril rilee macroeconomice. macroeconomice. În România, exerciţiul FSAP a fost iterat în 2003.

Supraveghere pe baze multilaterale. FMI actualizează continuu evaluările privind tendinţele economice la nivel regional şi mondial. Principalele instrumente de supraveghere regională şi globală sunt cele două rapoarte semianuale, World Economic Outlook şi Global Finan Financia ciall Stabil Stability ity Report Report.. Primel Primelee consul consultăr tării multila multilater terale ale cu privir priviree la dezech dezechili ilibre brele le mondiale, încheiate pe 7 august 2007, arata nevoia de consolidare a acestor evaluari la nivel regional şi mondial. Pentru dezvoltarea în continuare a supravegherii la nivel regional, au fost luate deja unele măsuri care vizează modificări organizaţionale, activităţi de cercetare, discuţii cu privire la politicile economice şi comunicare. În plus, rapoarte regionale - Regional Economic Outlook Reports (REO) - pe patru mari regiuni sunt publicate anual sau semianual. Cel mai recent REO pentru Europa vizează consolidarea sistemului financiar.

În România, FMI conduce procesul de supraveghere în mod regulat prin Cosultările din cadrul Articolului IV.

42


La data de 25 iunie 2008, Comitetul Executiv al FMI a finalizat consultările în cadrul Articolului IV cu România. În urma acestora au fost exprimate aprecieri pentru performanţele economice ale ţării noastre, fiind lansat însă un avertisment asupra riscurilor decurgând din deze dezech chil ilib ibre rele le indu induse se de sect sector orul ul priv privat at şi vuln vulner erab abil ilită ităţil ţilee exte extern rne. e. Recomandările

specialiştilor F.M.I. vizează o politică fiscală mai puţin stimulativă, o politică monetară prudentă şi relansarea reformelor structurale pentru asigurarea sustenabilităţii creşterii economice.

4.2. ASISTENŢA TEHNICĂ ACORDATĂ DE F.M.I. ROMÂNIEI Tranziţia în România a fost susţinută prin asistenţa tehnică substanţială din partea agenţiilor multilaterale şi a donatorilor bilaterali. FMI a oferit sprijin în mai multe domenii, în peste 40 de misiuni de asistenţă tehnică din 1990 până acum. Asistenţa din partea experţilor Fondului s-a axat pe un număr de domenii cheie, printre care: reformele reformele fiscale, fiscale, modernizarea modernizarea băncii centrale şi a sistemului sistemului

ba banc ncar ar,, crear crearea ea unei unei stru struct cturi uri lega legale le orie orient ntat atăă către către piaţ piaţă, ă, cursu cursuri ri de inst instrui ruire re şi îmbunătăţirea colectării şi raportării datelor statistice. Implementarea unei reforme cuprinzătoare a administraţiei fiscale în conformitate cu recomandările mai multor misiuni de asistenţă tehnică de la Departamentul de Afaceri Fiscale ale Fondului a demarat în ianuarie 2002. La 6 noiembrie 2002 a fost finalizat raportul de ţară FMI nr. 02/254. În continuare, în 2003 a fost finalizat un FSAP, în timp ce asistenţa tehnică din parte parteaa Depart Departame amentu ntului lui Sistem Sistemee Moneta Monetare re şi Financ Financiar iaree al Fondul Fondului ui privin privindd ţintir ţintirea ea inflaţiei continuă. Asistenta tehnică oferită de FMI sprijină dezvoltarea resurselor productive ale ţărilor membr me mbre, e, ajutân ajutândudu-le le să-şi să-şi formu formulez lezee politi politici ci econo economic micee şi fiscal fiscalee în sprijin sprijinul ul creşte creşterii rii economice. FMI ajuta aceste ţări să-şi consolideze capacităţile umane şi instituţionale, şi să formuleze politici macroeconomice, structurale şi fiscale corespunzătoare.

Asistenţa tehnică reprezintă aproximativ o cincime din bugetul operaţional al F.M.I. Finanţarea asistentei tehnice se face atât din resurse interne, cât şi externe, cele din urmă reprezentând fonduri din partea donatorilor bilaterali şi multilaterali.

F.M.I. F.M.I. a oferit oferit Român României iei asisten asistenţă ţă tehnic tehnicăă în numero numeroase ase domen domenii ii , cum ar fi admini administra strare re fiscală fiscală şi vamala vamala,, politi politici ci fiscal fiscale, e, manag manageme ementu ntull cheltu cheltuieli ielilor lor bugeta bugetare, re, politici monetare şi organizarea băncii centrale, supraveghere bancară, ţintirea inflaţiei, statistică şi practici procedurale şi instituţionale pentru prevenirea spălării banilor.

43


Pentru a determina eficienţa colaborării României cu F.M.I. vom analiza evoluţiile macroeconomice ale ţării din ultima perioadă, precizând, de asemenea situaţia actuală a relaţiei dintre F.M.I. şi ţara noastră. Experţi ai Băncii Mondiale (B.M.), Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.) au vizitat Bucureştiul în perioada 24 aprilie – 9 mai pentru a evalua programul economic al României. Echipele de experţi au constatat că programul rămâne în linii mari în parametrii conveniţi, criteriile cantitative de performanţă pentru sfârşitul lunii martie 2012 din Acordul Stand-By cu F.M.I. fiind realizate, cu excepţia aceluia privind arieratele bugetului, care a fost usor depăşit. Suntem încurajaţi de asigurările ferme din partea noului guvern privind respectarea angajamentelor angajamentelor României faţă de partenerii internaţionali. După doi ani de recesiune, în România s-a reluat creşterea, dar perspectiva economică s-a deteriorat datorită crizei economice din Europa. Economia a crescut cu 2,5% în anul

2011, determinată de o recoltă agricolă excepţională şi de o creştere puternică a producţiei industriale. Creşterea internă s-a consolidat odată cu redresarea sectorului de construcţii şi de vânzare cu amănuntul, alimentată de venituri reale disponibile mai mari. Cu toate acestea, este probabil ca ritmul creşterii să încetinească anul acesta având în vedere că efectele boom-ului agricol se vor disipa şi că se prognozează o intrare în recesiune a zonei euro. De asemenea, inflaţia a scăzut considerabil, şi este de aşteptat să se menţină în intervalul ţintit de autorităţi pentru finele anului 2012 (3 procente ± 1 ppt.), iar în ceea ce priveşte deficitul de cont curent se anticipează că se va menţine sub nivelul de 4½ % din PIB. Progre Progresel selee înregi înregistr strate ate au fost fost diferi diferite te în implem implement entare areaa reform reformelo elorr struct structura urale le necesare pentru stimularea creşterii economice, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al românilor. Guvernul trebuie să intensifice eforturile de reformă, în special în sectoarele energiei şi transporturilor. În acest sens, autorităţile s-au angajat să elaboreze o foaie de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze, care ar trebui să stimuleze investiţiile şi să îmbunătăţească eficie eficienţa nţa energ energeti etică. că. Ajusta Ajustarea rea preţur preţurilo ilorr pentru pentru consum consumato atorii rii casni casnici ci va fi gradua graduală lă şi programul va include măsuri pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. Vor fi intensificate eforturile de a introduce managementul privat şi de a aduce investiţii private în întreprinderile de stat. Va continua pregătirea reformării şi modernizării sistemului de sănătate pentru a fi ajustat ajustat la nevoilor nevoilor populatiei populatiei din România, România, în acelaşi acelaşi timp asigurând asigurând un sistem sistem financiar financiar sănătos.

44


Aceste Acesteaa fiind fiind spuse spuse urmeaz urmeazăă analiz analizare areaa evoluţ evoluţiil iilor or ma macro croec econo onomic micee din ultima ultima perioadă, după cum urmează: În ceea ce priveşte creşterea economică, se poate observa, din graficul de mai jos, o evoluţie treptată, în sensul că in 2007 – 2008 economia românească a prezentat creştere economică, peste 6%, după scade drastic în 2009 – 2010 ca urmare a crizei financiare existente în acestă perioadă, urmând o uşoară revenire în 2011, de 2.5%. În 2012, este probabil să avem o creştere mai puţin robustă decât se anticipase în prognoza anterioară, datorită efectelor pe care înrăutăţirea mediului extern le-ar putea avea asupra exporturilor şi cererii interne (prin sistemul bancar deţinut în mare măsură de parteneri străini). Experţii Fondului proiectează acum o creştere de 1,5% pentru anul 2012, determinată de o creştere treptată a cererii interne private şi de absorbţia mai bună a fondurilor UE. Se anticipează că pe termen mediu, în intervalul 2013-16, creşterea se va menţine puternică, la 3,5-4%.

Figura 4.1. Creşterea economică internă a României României din 2007-2011 2007-2011 În sectorul extern situaţia s-a menţinut în limite aceptabile, deşi deficitul balanţei comerciale este încă prezent. Acest lucru este uşor observabil în următorul grafic.

45


Figura 4.2. Situaţia economiei externe a României 2007-2011 In ceea ce priveşte inflaţia a prezentat o evoluţie descrescătoare in ultimii ani, ceea ce a permis României să se încadreze în limitele criteriilor impuse i mpuse de UE şi FMI. Totuşi, reflectând efectele de bază ale preţurilor ridicate la alimente şi energie de anul trecut, inflaţia se va menţine sub 3% în prima jumătate a anului 2012, înainte de a începe să crească treptat peste nivelul median al intervalului ţintit de banca centrală, mai târziu în cursul anului.

46


Figura 4.3. Rata inflaţiei a României Deficitul de cont curent este anticipat a se menţine în jurul valorii de 4-4¼ % din PIB dupăă acel dup acel mom moment ent.. Se progno prognozea zează ză că expor exportur turile ile nete nete vor rămâne rămâne stabil stabile, e, pentru pentru că recesiunea previzionată pentru zona euro ar trebui să ducă la reducerea creşterii exporturilor, determinând în acelaşi timp o cerere mai redusă de importuri. În ceea ce priveşte contul

financiar , este de aşteptat ca plasamentele externe de obligaţiuni pe termen mediu efectuate de guvern şi finanţarea multilaterală să continue să constituie principala sursă de finanţare. Riscurile ataşate creşterii continuă să încline în sens descendent, datorită turbulenţelor apărute în zona euro, în timp ce riscurile ataşate inflaţiei sunt în principal orientate în sens ascendent, aşa cum se poate observa din următorul tabel:

Tabel 4.4. Riscurile ataşate inflaţiei Autorităţile au realizat în anul 2011 ţinta de deficit BGC cash cu o marjă de rezervă. Deficitul a ajuns la 4,2% din PIB, sub nivelul maxim stabilit prin program, de 4,4% din PIB. În pofida unor rezultate peste aşteptări în ceea ce priveşte veniturile fiscale, ce reflectă îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa forţei de muncă şi eforturile sporite în domeniul colectării veniturilor, veniturile s-au menţinut sub nivelurile proiectate.

47


Autorităţile şi-au reafirmat angajamentul de a reduce în continuare deficitul în anul 2013. Pentru a îndeplini condiţiile impuse de Pactul Fiscal UE şi de posibila aderare la ERMII, autorităţile îşi vor stabili ca ţintă un deficit cash de 1% din PIB în cadrul bugetar pe termen mediu pe care îl elaborează. Îndeplinirea acestui obiectiv va presupune în continuare limitarea puternică a cheltuielilor şi implementarea reformelor în domeniul pensiilor şi altor transferuri sociale. Colaborarea Romaniei cu F.M.I. a avut un rol important in implementarea unor programe de reforma economica me menit nitee sa asigur asiguree libera liberaliz lizare areaa econom economiei iei,, reduc reducere ereaa inflat inflatiei iei,, scader scaderea ea somaju somajului lui prin prin creste cresterea rea invest investitii itiilor lor,, creste cresterea rea produc productie tiei,i, atrage atragerea rea investitiilor straine prin liberalizarea pietei de capital si a fluxurilor monetare, restructurarea intrep intreprin rinde derilo rilorr nerent nerentab abile ile etc. etc. F.M.I. F.M.I. a jucat jucat un rol activ activ in proces procesul ul de tranzi tranzitie tie din Romania, Romania, condition conditionand and acordarea acordarea de imprumutu imprumuturi ri financiar financiaree de efectuare efectuareaa unor reforme reforme radica radicale le in econo economia mia romane romaneasc asca. a. F.M.I. F.M.I. poate poate fi consid considera eratt respon responsab sabil il de realiz realizare areaa tranz tranzitie itieii in Romani Romaniaa si in celela celelalte lte tari tari foste foste comuni comuniste ste in ma masur suraa in care care aceste acesteaa au implementat programele de reforma in legatura directa cu respectarea conditionarilor impuse de aceasta institutie si cu dezideratele proprii fiecarei tari privind reforma economica. Pentru Romania, relatia cu F.M.I. a fost uneori controversata, atat ca urmare a lipsei de profunzime a reformelor promovate in tara noastra in diversele perioade ale tranzitiei, cat si a 48


rigiditatii F.M.I. in ceea ce priveste unele pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei romanesti.

49


CONCLUZII ŞI PROPUNERI Globalizarea urmează îndeaproape evoluţia economiei mondiale cumulând avantajele şi relevând deficienţele liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor şi capitalurilor, pe fondul complex al tensiunilor demografice, socioculturale sau politice, tendinţele de integrare a pieţelor într-un spaţiu informaţional virtual, extrem de concentrat ca velocitate dinamism şi mutaţii, definind, în ultimă instanţă, paşii următori ai acestui proces universal, necesar şi ireversibil. Interdependenţa Interdependenţa econo economic micăă şi social socialăă modi modifi fică că din din teme temeli liii lume lumeaa „aşe „aşeza zată tă” ” a secolului XX !

Globalizarea constituie o necesitate vitală pentru viitorul planetei noastre, însă s-a făcut foarte puţin pentru informarea şi formarea populaţiilor în acest domeniu. Aceasta presupune o nouă ordine economică şi politică în lume, a cărui principiu ordonator nu mai este principiul adversităţii. De regulă, statele statele dezvoltate, dezvoltate, se concentre concentrează ază pe consolida consolidarea rea propriilor propriilor poziţii și neglijează interesul global de eradicare a sărăciei şi a inechităţilor sociale. Sărăcia ţărilor în curs de dezvoltare sau subdezvoltate crează fenomene neaşteptate ca dimensiune şi amplitudine . Noile tendinţe ale sistemului monetar-financiar internaţional se regăsesc în formularea „Noulu „Nouluii Consen Consenss de la Washin Washingto gton”, n”, care care a impus impus oficia oficial,l, prin prin presiu presiune neaa organi organisme smelor lor mone mo neta tar-f r-fin inan anci ciar aree inte intern rnaţ aţio iona nale le,, proc proces esul ul de libe libera rali liza zare re a pieţ pieţel elor or şi reţe reţete tele le macroeconomice macroeconomice de factură monetaristă. Începând cu anul 2000 a debutat procesul de reformare a sistemului monetar-financiar internaţio internaţional nal pe modelul modelul pieţelor pieţelor globale globale integrate, integrate, procedând procedându-se u-se simultan simultan la revizuirea revizuirea politicilor şi strategiilor organismelor organismelor internaţionale specializate. specializate. În Capitolul Capitolul II - “ Evoluţia Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale” , se pleacă de la ideea conform căreia este instituţia primordială ca sferă de specializare si răspundere răspundere faţă de sistemul sistemul monetar-fin monetar-financi anciar ar internaţi internaţional. onal. Reformare Reformareaa şi consolida consolidarea rea echilibrului sistemului monetar-financiar internaţional, s-a realizat pe direcţiile: 1.

Întărirea sistemului financiar,

2.

Elaborarea şi promovarea standardelor şi codurilor internaţionale de buna practică,

3.

Încurajarea promovării unui sistem armonizat de date reale,

4.

Implicarea sectorului privat în prevenirea şi soluţionarea crizelor,

5.

Iniţie Iniţierea rea dialog dialogulu uluii cu celel celelalt altee instit instituţi uţiii intern internaţi aţiona onale le în veder vederea ea armoni armoniză zării rii şi concentrării politicilor în folosul aceleiaşi realităţi globale economice şi sociale, 50


6.

Iniţierea unui proces de refacere a încrederii în instituţiile financiare internaţionale, prin consolidarea dialogului comun şi creşterea transparenţei propriilor strategii şi politici. Rezultă că F.M.I. este chemat să vegheze la echilibrul economiei mondiale din

perspectiva monetar-financiară, monetar-financiară, concentrându-se concentrându-se asupra aspectelor legate mai mai mult de macrostabilizare şi creştere economică durabilă. Din punctul de vedere lansat în urma criticilor, în capitolul III rezultă că: F.M.I. este incapabilă să facă faţă unei crize declanşate în interiorul sistemului, pe de o parte, iar pe de altă parte, crizele din Mexic, Asia de Sud-Est şi Argentina au arătat o vulnerabilitate deosebită a sistemului ; confirmându-se această ipoteză. politicile F.M.I. prin care s-a forţat în special liberalizarea prematură a pieţei de capital au contribuit la instabilitatea globală. Putem afirma astăzi cu certitudine că F.M.I. nu numai că nu şi-a îndeplinit misiunea iniţială de promovare a stabilităţii globale, dar nu a avut mai mult succes nici în noile misiuni pe care le-a întreprins, cum ar fi cea de coordonare a procesului de tranziţie a ţărilor de la comunism la economia de piaţă. Relaţia României cu F.M.I. a început din data de 15 decembrie 1972, moment moment din care ţara noastră a încheiat 12 acorduri stand-by, ca suport financiar al programelor economice. Din 1991 a fost deschisă o reprezentanţă permanentă a F.M.I. la Bucureşti . Colaborarea Romaniei cu F.M.I. a avut un rol important în implementarea unor programe de reformă economică me menit nitee să asigur asiguree libera liberaliz lizare areaa econom economiei iei,, reduc reducere ereaa infl inflaației, iei, scăd scăder erea ea șomaj omajul ului ui prin prin crest crester erea ea inves investi tițiilo iilor, r, cre creștere tereaa prod produc ucției, iei, atra atrage gere reaa investit investitților străine străine prin prin libera liberaliza lizarea rea pie pieței de de capital capital și a fluxurilor fluxurilor monetare, monetare, restructu restructurarea rarea întreprinderilor nerentabile. Pentru Pentru România România,, rela relația cu F.M.I. F.M.I. a fost fost uneori uneori controv controvers ersată ată din cauza cauza lipsei lipsei de profunzime a reformelor promovate în țara noastră, în diferite perioade ale tranzi ției, și a rigidității F.M.I. privitor la pachetele pachetele de programe propuse, propuse, acestea acestea fiind inadecvate inadecvate structurii economiei romanesti.

51


B I B L I O G R A F I E 1. Aglieta Michael, - Macronomie financiară. financiară. Editura C.N.I. Coresi, 2001 2. Anna Jacobson Schwartz şi Milton Friedman, Friedman, - A Monetary History History of the United States. States. 1867–1960

3. Constantinescu M. Popescu, Bondrea A., - Globalizarea, mit şi realitate. Editura Economică, 2001 4. Diane Coyle, - Guvernarea Guvernarea economiei mondiale. Editura Antet, 2003 5. Fingerald K.M., - Trade, Finance and Financial Crises. Studii speciale nr. 3, 2001 6. George W Bush, – În În conformitate cu prioritățile S.U.A.. New York Times, 2005 7. Gh. Gh. Postelnicu Postelnicu și C. Postelnicu, - Globalizarea economiei. Editura Economică, 2000 8. Joseph Stglitz, - Mecanismele globalizării. globalizării. Editura Polirom, 2008 9. Joseph Stiglitz, - Globalizar Globalizarea, ea, speran speranțe și deziluzii. deziluzii. Editura Economică, 2002 10. Joseph Stiglitz, - În cădere liberă. liberă. Editura Publica, 2010 11. Meltezer Allan H., - New Mandate for the IMF and World Bank. Jurnalul

Cato, 2005 12. 12. Prof Prof.. univ univ.. dr. dr. Boaj Boajă Mini Miniccă, Asis Asist. t. uni univ. v. drd drd.. Claudiu Radu Sorin, Rela Relaţii Financ Financiar iar Monet Monetare are Inter Interna naţionale ionale,, 2011 13. Roland Robertson, - Globalization. 1992 14. Soros George, - Criza capitalismului global. Editura Polirom, 1999 15. Thomas Friedman, - Lexus și măslinul. Editura Polirom, 2008 16. Theodore Levitt, - Globalizarea marketingului. Harvard, 1990 17. www.bnr.ro 18. www.ec.europa.eu 19. www.eib.org 20. www.fmi.ro 21. www.imf.org 22. www.scribd.com 23. www.weforum.org 24. www.wikipedia.org 25. www.worldbank.org

52


A N E X E – TABELE TABELE TABEL 4.1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE OBLIGAŢIILE ROMÂNIEI CA ŢARĂ MEMBRĂ F.M.I....................................... F.M.I.............................................................. .............................................. .............................................. ....................................................37 .............................37 TABEL 4.2. ASISTENŢA FINANCIARĂ A ROMÂNIEI DIN PARTEA FMI...............41 TABEL 4.3. PLĂŢI PENTRU RAMBURSAREA RAMBURSAREA ÎMPRUMUTULUI LUAT DE LA FMI – ANII 2012 – 2016................................. 2016........................................................ .............................................. .................................................42 ..........................42 TABEL 4.4. RISCURILE ATAŞATE INFLAŢIEI..................................... INFLAŢIEI............................................................47 .......................47

53

Noile Orientari Ale Fmi in Conditiile Globalizarii

Recommend Documents