'I
1:,'
f
~ ~ /
·1
..
Mihai D r ă g ă n e s c u
J.
InELUL LUmii· ·mdTEAldLE
.; il"'"
,'
""it,
CD
Editura
Ştiinţifică
E n c i c l o p e d i c ă
-'
1,
_',
__
._
"'"
Mihai D r ă g ă n e s c u
·
IS
N
Le.i 52
973-29-0068-7·
CD
Editura
Ştiinţifică
E n c i c l o p e d i c ă
:i\HHAI D R Ă G Ă N E S C U D R Ă G Ă N E S C U
. ~ .
INELUL LUMII
MATERIALE
,1
i,
:0
..
\; ".
EDITURA Ş T I I N Ţ I F I C Ă 1989
E N C I C L O P E D I C Ă )."
..
:i\HHAI D R Ă G Ă N E S C U D R Ă G Ă N E S C U
. ~ .
INELUL LUMII
MATERIALE
,1
i,
:0
..
\; ".
EDITURA Ş T I I N Ţ I F I C Ă
E N C I C L O P E D I C Ă
1989
)."
..
C 7 f f i e m ~ )
CUPRINS
ARGUMENT
PROFUNZIMILE· LUMII MATERIALE 15 : N : o t ~ ş i r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
, 23
Limita lucrului in sine
Ciîpitolul
"Note
22
r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
Capitolul Note Capitolul
Not.e
Capitol ul Note r e Capitolul Note
C.apitolul
r Npte capitolul Note ş i r
34 35 44
llateria in profunzimi
r e f ţ r i n ţ e r e bipliografice f ţ r i n ţ e
I . e g ă t u r a
dintre
f i z i c ă ,
informatic
viu
f e r e
'l'j
. . . . . . ş t i i n ! ă . . . . Istorie, viitor. filosofic ,_.; , ' .. r i n ţ e r bibliografice e f e r i n ţ e Spre ş t i i n ţ ă ş t II i i n zonei ţ ă de constituire a le!Jilor , . , . , , , , , , , , , , , , , , , , , . f e r i n ţ e r e f bibliografice e r i n ţ e
r e f e r i n ţ e r e f bibliogrufice e r i n ţ e
Inelul,lumii materiale
p,siholo!Jia in
r:ljHll't U l c o l l ş t i c u ! a
N'51te r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e Capitolul 9 Sisienie. introdeschise r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e Note Capitolul 10 Experiment filosofic Note r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
Bu
c . 75 I. p. Jnformaiia St,. Brezoianu 23-'25 B n C l 1 r c ş l i
ISBN
973-29-0068_7
101 104 132 135 154
15
Eedacfor: I O N P O P A Tehnoredactor: ANGELA ILOVAN 28,50 de tipar 18.08.1989
77
176
,.
Coli ti pa
67
89 90
n ţ e i w n ş t i c n ţ e i
e f e r i n ţ e
e:<.Lpitolul 8 Diolo!Jia
56
66 80
e f e r i n ţ e r e bibU.qgrafice f e r i n ţ e
Experimentul w n ş t i c bibliografice
.561
ORTOFIZICA P r e f a ţ ă ,
, . , , • , , "
, , , , , , ,
175
:Partea
COSMOSUJ_ Capitol ul
Modelul
I , L . ~ I .
ortolizica
Mcdelul inelului lumii materiale (J.L.M.) ",.., Ce este ortofizica Sisteme introdesc llise si arheme ,'".. Mintea si filosofia r e f e r i n ţ e bibliografice Note
U ~ ' l V E R S U L
179 179 182 182
186 188
C 7 f f i e m ~ )
CUPRINS
ARGUMENT
PROFUNZIMILE· LUMII MATERIALE 15 : N : o t ~ ş i r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
, 23
Limita lucrului in sine
Ciîpitolul
"Note
22
r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
34 35 44
llateria in profunzimi
Capitolul Note Capitolul
r e f ţ r i n ţ e r e bipliografice f ţ r i n ţ e
I . e g ă t u r a
Not.e
dintre
f i z i c ă ,
r e f e r i n ţ e r e f bibliogrufice e r i n ţ e
Capitol ul Note r e Capitolul Note
C.apitolul
r Npte capitolul Note ş i r
informatic
viu
. . . . . .
'l'j
ş t i i n ! ă . . . . Istorie, viitor. filosofic ,_.; , ' .. r i n ţ e r bibliografice e f e r i n ţ e Spre ş t i i n ţ ă ş t II i i n zonei ţ ă de constituire a le!Jilor , . , . , , , , , , , , , , , , , f e r i n ţ e r e f bibliografice e r i n ţ e Inelul,lumii materiale
f e r e
.561
56
66 , , , , .
e f e r i n ţ e r e bibU.qgrafice f e r i n ţ e
Experimentul w n ş t i c bibliografice
n ţ e i w n ş t i c n ţ e i
p,siholo!Jia in
r:ljHll't U l c o l l ş t i c u ! a
r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
N'51te
Capitolul 9 Sisienie. introdeschise r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e Note Capitolul 10 Experiment filosofic Note r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e
15
Eedacfor: I O N P O P A Tehnoredactor: ANGELA ILOVAN
ORTOFIZICA , . , , • , , "
P r e f a ţ ă ,
Coli ti pa
28,50 de tipar 18.08.1989
, , , , , , ,
175
:Partea
COSMOSUJ_
c . 75 I. p. Jnformaiia St,. Brezoianu 23-'25
Capitol ul
B n C l 1 r c ş l i
ISBN
89 90
176
,.
Bu
77
80
101 104 132 135 154
e f e r i n ţ e
e:<.Lpitolul 8 Diolo!Jia
67
Modelul
U ~ ' l V E R S U L
179
ortolizica
I , L . ~ I .
Mcdelul inelului lumii materiale (J.L.M.) ",.., Ce este ortofizica Sisteme introdesc llise si arheme ,'".. Mintea si filosofia r e f e r i n ţ e bibliografice Note
973-29-0068_7
179 182 182
186 188
CUPRINS CUPRINS
,Capitolul
Bazele
ontologice ale
matematicii
190
modelul ontologic I.L.M, OntologIa m f o r m a t i c ă si ontologia . . . . . Formal um m a ~ e n a l e intuitiv'
M a t e m a ~ i ~
190
191 191
~ I u l ţ ~ m e ~ ca idee o n t ~ l ~ g i ~ - ~ b i e c t i ; ă ' o n .t ~ .l ~ g : i ~ .- ~ ,' b i e c t i ; ă ' m p h ~ ţ i i l e ontologice ale p a r a d o x u r i l o ~
193 197
.......
. . . . .
. C o n s e c m ţ e l e paradoxului MTM ( l " m ~ l ţ i m ~ a tuturor m . u l ţ i m i l o r ) Univers formal, unitate me r e f e r i n ţ e b i b l i o g r a f i c ~ r e af ae r i n ţ e umtate b i b l i o g r ao f n i t c o ~ l o g I c ă o n t o l o g I c ă Note
200
203 207
II-a
Partea
MATERIA NEVIE Capitolul
Ortosensuri
209
De la sens la ortosens Ipoteza ortosensului e . t " Ortosensul primordial' Xlsa t e x i s t a ' ~ ' ,omponen ele ortosensului ulllvers e n ~ r o p i c univers"antientro structura lu
i;
Ortosensun topologice Ortosensuri de miscare
209 210
........ f e n o m e n o l o ~ i ~ ă
211
212 214 215 218 ;; 222 223 .226
. . . . .
Tipuri de o r t o s e n s ~ r i o r de t o s miscare e n s ~ r i Ortosensuri de interactiune Orto!izica . p a r t i c u l e l ~ e l e ~ e ~ t ~ r e ' e l e ~ e ~ t ~ r .e ' . . P a r t l c ~ l e P a r "poeas" t l c ~ l e (ortosensurile de s a r c i n ă ) în spatiu e ! i n ţ e _ b i b l i o s g p r a a ţ f i i u ~ l e u i uzual Note Ş I c r e f e ! i n ţ e _ b i b l i o g r a f i ~ e r e f subIacent
C a p i t o l u ~ -4- F i z i c ~ ş i ~ r t ~ ~ z i c a
- c - - -
232'
237
---.--_.
" - - = - - - ' -
.'
F o r ţ e l e f ~ n d : " m e n t a l e F o r ţ i e n l f e o r f m ~ a n ţ d i : a " m e n t a l e
nformaha SI sens il ( . . . . ortosensurile) fenomenologice Cuanta de at ' S ; i ~ ' ~ a r ~ c ~ e ~ u l neeuclidian al s p a ţ i u l u ~ ' Particulele S l l n ~ t r i i , ordine
Particulele virtuale
r u p t u r ă de o ; d i ~ e '
; ~ ~ ~ ~ ~ , t l a x i m ă . în u n i ' r ~ r ; (În ' s ; a ţ i u i ~ z ~ a l i ~ z ~ a l i '. M i ş c a r e a p ~ r t i c ~ l ~ l o ~ ~ l ~ m ~ n t a ; e '. a ţ I U l lt s p a ţ I U l s p uzual Transformarea particulelor ~ ' . ~ ' . emen are oce r e f e r I n ţ e r e bibliografice f e r I n ţ e F l u c t u a ţ i e
256"
260 262·
268 -.,',
ritm.
270
C D r o ~ o ~ s ~ u .ritmul cosmic f ă r ă d u r a t ă
'O.urata. Ş I . t.llnpul . ~ : ; t m u n f ~ z I c e , biologice S,:,geata tuupului
0-';
262 265·
.....
Capitolul
240 242 ' 245 247 250 252 '
. u'zu'al'
'.
l \ ~ a s a particulelor elementare
240
270 272 274 276
mentale
TImpul în f i z i c ă Timpul. este mai profund ' d ~ c î t ~ p ~ t i ~ l r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e J\rote '.
279
281 285 Partea
III-a
Capitolul
6 Cînd
incepe v i a ţ a ?
Modelul general
287 287
292
",295 300
al
ortobiontul . . . . . . . . Formele materiei vii Note r e f e r i n ţ e bibliografice Capitolul
Probleme
30
materiei vii
306
.
filosofice
310
314
ale
c u n o a ş t e r i i c u materiei n o a ş t e r i i vii
e v o l u ţ i e i ei
principiu ş t i i n ţ i f i c I p o t e z ă I p f i o l t o e s z o ă f i c ă . . . . . . Aristotel materia vie Descartes Voltaire. Ce este mintea Gindirea Schriidinger biologia Alfred Lotka fenomenele v i e ţ i i . V i a ţ a reproducerea ei Unificarea dintre f i z i c ă biologie prin o r t o f i z i c ă fenomenologic la un organism viu Structural . . , . . Teoria lui Darwin si deschiderile ei . . . . , o • • • • • u c t u r a l ăposibilitatea ' ; ' e v o l u ţ i e i unei teorii structural-fenomenologice Teoria s t r u c t u r a l ă ' ; ' e v o l u ţ i e i s t r da T e n d i n ţ e T efenomenologice, n d i n ţ e e v o l u ţ i e b i o l o g i c ă . e v o l u ţ i e f i z i c ă
Concluzii: Note
e v o l u ţ i a s t r u c t u : r a l - f e n o m e n o l o g i c ă e v t o r il l u a ţ t i e a r a l s ă t . r u c t u : r a l - f e n o m e n o l o g i c ă
r e f e r i n ţ e r bibliografice e f e r i n ţ e
Capitolul
Struetur?
. . . . . . . . . .
îenomenologia
moleculei
V i a ţ ă . m i m a t ă .
Note
r e f e r i n ţ e
vii
v i a ţ ă a r t i f i c i a l ă .
bibliografice
Partea
Componentele
semantice
ale
i n f o r m a ţ i e i
si s u b i e c t . • . o • • • • • • • • • • • c r e a ţ i e propriu-;,isl Euristici, f o ~ m a l e , fenomenologice vedere i n f o r m a ţ i o n a l de din punct Psihicul neformal în n o ţ i u n e a de a r h i t e c t u r ă Formal Procesorul informational social Note r e f e r i n ţ e bibliografice
' S e m a n t i c ă
Capitolul 11 Elemente
pentru
teorie
g e n e r a l ă
Universul i n f o r m a ţ i o n a l . i n f . o r .m a .ţ i o . n a . l . . . Generalizarea notiunii de informati Cîteva c o n s i d e r < i ţ i i privind i n f o r m . " t ţ i a în: societate. Viziunea i n f o r m a ţ i o n a l ă . i n ca f o r factor m a ţ i o n a integrator l ă . Note r e f e r i n ţ e bibliografice Glosar
Indice de termeni
31&
320
324
326 330 331
337
34(}
345 351
353 360 361
366
368
369
374'
380 384
386
IV-a
[ n ' i o F O R M A Ţ I A [ n ' i o F O R M A Ţ I A
Capitolul 10
316
316 317
360
Principalele idei referitoare la materia vie acizii nucleici: rolurile lor în materia vie P r o t e i n ~ l e Problema moleculei minime vii Fenomenologia moleculelor vii ortobiontul Structura acizilor nucleici în c ă u t a r e a unei cutii cuantice pentru ortobioht Sediul minim al u n u i ortobiont
Contents
MATERIA VIE
Celula ca unitate de v i a t ă . Cele d o u ă forme de unitate unei celule Semne. de întrebare pe d o u ă . coordonate Unde lllcepe viata? Note r e f e r i n ţ e 'bibliografice
Capitolul
i n i O l ' m a ţ i e l
396
396
404
408 410
412
415
416
416 419
423 428
432
434 443
'Î54
CUPRINS CUPRINS
,Capitolul
Bazele
ontologice ale
matematicii
190
modelul ontologic I.L.M, OntologIa m f o r m a t i c ă si ontologia . . . . . Formal um m a ~ e n a l e intuitiv'
M a t e m a ~ i ~
190
191 191
~ I u l ţ ~ m e ~ ca idee o n t ~ l ~ g i ~ - ~ b i e c t i ; ă ' o n .t ~ .l ~ g : i ~ .- ~ ,' b i e c t i ; ă ' m p h ~ ţ i i l e ontologice ale p a r a d o x u r i l o ~
193 197
.......
. . . . .
. C o n s e c m ţ e l e paradoxului MTM ( l " m ~ l ţ i m ~ a tuturor m . u l ţ i m i l o r ) Univers formal, unitate me r e f e r i n ţ e b i b l i o g r a f i c ~ r e af ae r i n ţ e umtate b i b l i o g r ao f n i t c o ~ l o g I c ă o n t o l o g I c ă Note
200
203 207
II-a
Partea
MATERIA NEVIE Capitolul
Ortosensuri
209
De la sens la ortosens Ipoteza ortosensului e . t " Ortosensul primordial' Xlsa t e x i s t a ' ~ ' ,omponen ele ortosensului ulllvers e n ~ r o p i c univers"antientro structura lu
i;
Ortosensun topologice Ortosensuri de miscare
209 210
........ f e n o m e n o l o ~ i ~ ă
211
212 214 215 218 ;; 222 223 .226
. . . . .
Tipuri de o r t o s e n s ~ r i o r de t o s miscare e n s ~ r i Ortosensuri de interactiune Orto!izica . p a r t i c u l e l ~ e l e ~ e ~ t ~ r e ' e l e ~ e ~ t ~ r .e ' . . P a r t l c ~ l e P a r "poeas" t l c ~ l e (ortosensurile de s a r c i n ă ) în spatiu e ! i n ţ e _ b i b l i o s g p r a a ţ f i i u ~ l e u i uzual Note Ş I c r e f e ! i n ţ e _ b i b l i o g r a f i ~ e r e f subIacent
C a p i t o l u ~ -4- F i z i c ~ ş i ~ r t ~ ~ z i c a
- c - - -
232'
237
---.--_.
" - - = - - - ' -
240
.'
F o r ţ e l e f ~ n d : " m e n t a l e F o r ţ i e n l f e o r f m ~ a n ţ d i : a " m e n t a l e
nformaha SI sens il ( . . . . ortosensurile) fenomenologice Cuanta de at ' S ; i ~ ' ~ a r ~ c ~ e ~ u l neeuclidian al s p a ţ i u l u ~ ' Particulele
'.
l \ ~ a s a particulelor elementare S l l n ~ t r i i , ordine
Particulele virtuale
240 242 ' 245 247 250 252 '
. u'zu'al'
r u p t u r ă de o ; d i ~ e '
; ~ ~ ~ ~ ~ , t l a x i m ă . în u n i ' r ~ r ; (În ' s ; a ţ i u i ~ z ~ a l i ~ z ~ a l i
256"
260 262·
0-';
'. M i ş c a r e a p ~ r t i c ~ l ~ l o ~ ~ l ~ m ~ n t a ; e '. a ţ I U l lt s p a ţ I U l s p uzual Transformarea particulelor ~ ' . ~ ' . emen are oce r e f e r I n ţ e r e bibliografice f e r I n ţ e
262 265·
.....
Capitolul
F l u c t u a ţ i e
268 -.,',
ritm.
270
C D r o ~ o ~ s ~ u .ritmul cosmic f ă r ă d u r a t ă
'O.urata. Ş I . t.llnpul . ~ : ; t m u n f ~ z I c e , biologice S,:,geata tuupului
270 272 274 276
mentale
TImpul în f i z i c ă Timpul. este mai profund ' d ~ c î t ~ p ~ t i ~ l r e f e r i n ţ e r e bibliografice f e r i n ţ e J\rote '.
279
281 285 Partea
III-a
Capitolul
al
Modelul general
ortobiontul . . . . . . . . Formele materiei vii Note r e f e r i n ţ e bibliografice Capitolul
Probleme
30
materiei vii
306
.
filosofice
310
314
ale
c u n o a ş t e r i i c u materiei n o a ş t e r i i vii
316
e v o l u ţ i e i ei
principiu ş t i i n ţ i f i c I p o t e z ă I p f i o l t o e s z o ă f i c ă . . . . . . Aristotel materia vie Descartes Voltaire. Ce este mintea Gindirea Schriidinger biologia Alfred Lotka fenomenele v i e ţ i i . V i a ţ a reproducerea ei Unificarea dintre f i z i c ă biologie prin o r t o f i z i c ă fenomenologic la un organism viu Structural . . , . . Teoria lui Darwin si deschiderile ei . . . . , o • • • • • u c t u r a l ăposibilitatea ' ; ' e v o l u ţ i e i unei teorii structural-fenomenologice Teoria s t r u c t u r a l ă ' ; ' e v o l u ţ i e i s t r da T e n d i n ţ e T efenomenologice, n d i n ţ e e v o l u ţ i e b i o l o g i c ă . e v o l u ţ i e f i z i c ă
Concluzii:
e v o l u ţ i a s t r u c t u : r a l - f e n o m e n o l o g i c ă e v t o r il l u a ţ t i e a r a l s ă t . r u c t u : r a l - f e n o m e n o l o g i c ă
r e f e r i n ţ e r bibliografice e f e r i n ţ e
Note
Capitolul
Struetur?
. . . . . . . . . .
îenomenologia
moleculei
Note
vii
Componentele
semantice
ale
teorie
34(}
345 351
353
368
374'
380 384
386
IV-a
396
i n f o r m a ţ i e i
396
si s u b i e c t . • . o • • • • • • • • • • • c r e a ţ i e propriu-;,isl Euristici, f o ~ m a l e , fenomenologice Psihicul din punct de vedere i n f o r m a ţ i o n a l neformal în n o ţ i u n e a de a r h i t e c t u r ă Formal Procesorul informational social Note r e f e r i n ţ e bibliografice
pentru
337
369
' S e m a n t i c ă
Capitolul 11 Elemente
331
366
[ n ' i o F O R M A Ţ I A [ n ' i o F O R M A Ţ I A
Capitolul 10
326 330
361
bibliografice
Partea
320
360
v i a ţ ă a r t i f i c i a l ă .
r e f e r i n ţ e
31&
324
360
Principalele idei referitoare la materia vie acizii nucleici: rolurile lor în materia vie P r o t e i n ~ l e Problema moleculei minime vii Fenomenologia moleculelor vii ortobiontul Structura acizilor nucleici în c ă u t a r e a unei cutii cuantice pentru ortobioht Sediul minim al u n u i ortobiont V i a ţ ă . m i m a t ă .
316 317
g e n e r a l ă
404
408 410
412
415
416
i n i O l ' m a ţ i e l
416
Universul i n f o r m a ţ i o n a l . i n f . o r .m a .ţ i o . n a . l . . . Generalizarea notiunii de informati Cîteva c o n s i d e r < i ţ i i privind i n f o r m . " t ţ i a în: societate. Viziunea i n f o r m a ţ i o n a l ă . i n ca f o r factor m a ţ i o n a integrator l ă . Note r e f e r i n ţ e bibliografice
419
423 428
432
434
Glosar
443
Indice de termeni
'Î54
Contents
MATERIA VIE Capitolul
6 Cînd
incepe v i a ţ a ?
287
Celula ca unitate de v i a t ă . Cele d o u ă forme de unitate unei celule Semne. de întrebare pe d o u ă . coordonate Unde lllcepe viata? Note r e f e r i n ţ e 'bibliografice
287
292
",295 300
303'
~ ? ' .
\""'
:\, ~ - '
.,,'
ii
',,' . : ' 1 . { ' . < ' ~ " ;
i'
~',
."-.
" ; ' . ~ :
.)
";""
)\,\'
:,\' .~'
Inelul lumii n i a t e r i a k ~ t r m ă r e ş t e . n U i 1 a ~ t e m04, l i ' r J u . r ~ r i a k unitar ~ t r m ă r e dş e t e e x . p l i ' r J u . r ~ d e e x p pro-ceselor,
biologice,
j,
/.
f,izice, printr-un model filosofic: 1-umea s e / d e s f ă ş o a r ă , în lumina "acestui. m q d e l ; , p r i ~ ~ universljfri, .jier;;ar.e· univer.s avî1J:fl d o u ă d o u ă l e g ă t u r i l cu e g ă t m u : a r t i e r i a p - - r o f u n d ă · . ; m : Prima; r ă oare apare)a. n a ş t e r e a , ~ m i a t e r i a p - l - e r go f ă u t n u d r ă ă · l . este ; e g ă t u aceea d a t ~ ă C J ! J n s t i t u i r e a mat,eriei vii ţ a . r e e s t e ~ i n t r o i ( e s c h i s : i iţ a în ~ v e r s u h t i , ·(idoua, o d a t ă o cu . r e ,materia e s t e ~ i n t r o i ( e s c h i s : i i V t m i ~ astfdise f o r m e a z ă ~ m j n e l a l l ' V t m i ~ l ',materiak ' l P r a f u n d ă un model al u n i t ă ţ i i materiale a lu,mii Tnehtl h ~ ' i n i i ' m a t e r i a l e h ~ (IL:M;) ' i n i i ' m a t e r ·este i a l e -ileoarece nu ma estb s u j i c i ' e n t ă a j i r m a r e a s u r j ă i d c ă i c ' i e nr in ă it d ă ă a c tuturor j i i n r m a r e lucrurilof' a în materie, ci ş i a j u s t i j i c a , ontologic,modul,în e e r n a d l e n ţ e i s ~ ' J a i n t e r d e p e n d e n ţ e i s ~ g ' e J 1 a~ e i r n a t l e e r g d e a1e ~ p Jenomenelor, " ' ~ a r e acestea s-ar· put ea r e a l i z a . , · Efortul ş t i i n ţ i f i c al g ă s i r i i u n i t ă ţ i i f o r ţ e l o r fizice are la b a z ă \ imPlicit .ideile u n i t ă t i i materiale a, lumii si autoconsistenteimateriei. Cu.tot succesuZ obtillut in : e x p l i: ~ e a x r p e l a i ~ a u r n e i a t ă ţ i i , f o r ţ e l o r -, f 'electro"magnetice' o r ţ e l o r f Q ; ţ e i o r : ; s l a b e print1'-:o '101Hi' electro d e a '}f;ror m l u n i i 9 J ' r i ţ c e ăl o r r i fizic.e" i clziar d a c ă v a J i realt:zat, - s l a b . ă · c a r B \ l e î m b i n ă , . · i c d a e r a B \ m l l e u î n m i b J i in ă c , ă . r i i i t'!1 e e n ţ o i m i e .2 n Cu u ~v l ti n t ~ , d e ş i inuva e x P l i c a i n J o r 1 ' f ? a ţ i a , e x p.rocesitl P l i c a i n J o . r m 1 e ' , f 1 ? J a . ţ . i t a a , l ş i J e n o m e n u l . m v e i , e 1 ţ J i . .i t . a C l ~ ş t i v J i alte' ~ s e , ; v a înainta într-o" ,6f,Semejpea, d i r e c ţ i f } ; , n'ft. sti va eJ(Plica u n i l a t e a 1 1 J . a t e r i a l ă u n a, i l hf.mii, a t e a 1 1 J . a t e r i a l ă Idealul u n i t ă ţ i i , 1 o r ţ o . 1 o r fundamentale'este mtmq'i un idea,lîn 1'aport c u ~ ţ l n i v e r s u l e r i a l ă d e ' l ' I U m ~ t . pe scurt " f i t i ( : > l ă s î n d d e s c h i s ă i'ttnitatea m a t e r i a l ă m a t universulttijizico-biologic, univers'bjologic, care este. m.ai c u p r i n z ă t . o r c decît u p r i n 1 z : ă l 1 t ~ . i o v e r 1 ' s u ~ strict fizic, deoar.ec\e cuprinde _;ş i . ' viul. ,." . ",' , " Unitatea f o r ţ e ţ o r fizice ş u f i c i e n t ă d a c ă jor!,a; sa1i,. ceea,ce a c ~ sta ,la baza 'J':', f o r . ţ e i , ar. e x p l i i ; a ş i i n f o r 1 J z a , ţ i a , e x A p s l t i ă i ; z a i ş , i c i n o f n o s r t 1 J a z t a ă , ţm i a c , ă A s s t t r ă u z c i t u, , c r o i n i s n t f a o rt m ă a m ţ . c i ă 0 1 ~ a l e a b s t r a c t e s t r u c t u , r i i n f o r . p o ţ " d e ~ i d e . a c ţ i u l z f J . a f o r ţ e l e l r fizice" c ~ t m ; se î n t f m P 1 ă î . 1 ' L cazul r o b o ţ i l o r . i n t { ' h g e n ţ i r o b o ţ i l o r . i n t { ' h g - ş ~ de. faPt asemenea procese se petrec.. demult în, mintea omului. J l 1 j 0 1 : 1 n a ţ i C ţ nu. este ' f o r ţ ă , · ci: altceva, o a l t ă f o r m ă de realitate a . z ~ ţ m i i . z materiale, :chiar d a c ă e s t e , g ă z d u i t ă e s t e , g ă z d u i t ă ~ ţ m i i î t d o t d ~ a 1 t n a î t d o s t u d l ~ ; a s 1 ţ t a n n a ţ ă , r e s p . e c t i v s m u q l t ; e s r ţ i e a . n , ţ ' ă ; , A cr f e ( s , p s . t e l i c t t c i t v ~ t m q ieste t e r i e . un , ' ; A c f f a ( p , . s t t , l ş i t c i t i ~ n t ţ 1 j i c dovedit i ' ~ c t create , e l e t e h n de o ? o feJmog i c e e x p ~ x i m e n t f ! l în m6rlopiectiv î!t, raport l { ~ t o b i ' ~ c t , e l e t e h n o ? o g i c e o b noi lflgia i 1 z f o f m a ţ i e i p'fi.n i n f o r m a t i c ă · i n f io n r t m e a l t i i g c e nă ţ · a a r t i f i c i a l ă . l ) a c ă mintea omului ar fi fost p r i v i t ă p r atent i e c , h ' > v i v i t ă ma mult ca.proces,obiectiv decît ş u b i e c , h ' > vş u b ,.atunci Ji \ c o n s i , d t i r a . t ă \ c J1tai ~ f t ~ ; J i ' ~ trebuit f t ~ ; J i ' o n s i , d t i r a . 1 t 1 ă J u l ~ ca ceva distinct de . J o r ţ e t ~ . J naturi1: o r ţ e t ~ în '' t.·, , ~ , i i f . f ( r s , Ş i ia i ţ , n i n ~ ~ e d i e 1 ' t t j u n d q r n e n . t t ţ t : a l l u m ~ i ' . n i l ' ,tn: c o n ş e c i n ţ ă , ' . " o ; , i . d ~ e f u n d ' a ? n f ! , n t a l ă ac'J'fbodelului. In'elumil' lumii materiale infor~ o j c o e r m s alte . e a J ţ o , r i o cuvinte, n a l e . ,",'f{.ceea .f,a', u : l i f , n e r s a l # ă ţ i i p r o c e s e J o r u : i l 1 i ~ jf o , r n m e . r a s ţ ,a i l o # n ă a ţ l i e .i i p 1 r Cu ( } ş t ' ' J i i a ţ i a " t r e b ; u i e s ă ' fie. ' J i i , a i ţ n i e a r" te rn e t b ă ; u 1 i 1 e ţ s a ă t e r i e { lVI aterianevie : ţ n a t u r a l ă , . \ , ,nu p r e z i n t ă î:n 'w,o.d, f,-x.p-lic,it i ' ! i f 0 1 1 t ~ a ţ i e , în schimb mater.ia nevie poate p r g i m , i t 9 t ă artificial' pentru de.1.:volta exPlicit i n f o " ' J 1 1 i a ţ i e (de,' aceea a ' i n ş i numit-o uneorimater/ ar;;u;Prjn4e. v,if.prganiz l ! t ă . s 1 f p e r i o r \ ~ , m a n 1 : p 1 : t l e a z l ! t ş ă i . , s g 1 ef ţp et r e i r o e r a \ z ~ , m a ni 1 n : j p p 1 r : m t a l ţ e 1a z' e , i n . t e r ' ! ' f A e d i n r ă ) ; Materi a v,if.prganiz p a r t e s u b , J o ~ r n a ş e n s u r , z l o r p a me1ltalt;. r t e s u b , J -o G ~ e r . n 1 a J ş , e r n a s y u z r a , r ze ~ l o o r n t o l o g f c ă : a i n j ( J 1 m a ţ t l e i -d:~n·l:c.Cf:re '\
l,
'V
psiholo gice i n f o r m a ţ i o n a l e , i n mentâle f o r m a ţ i o n a l e psihologice ,
m
~ ? ' .
\""'
:\, ~ - '
.,,'
ii
',,' . : ' 1 . { ' . < ' ~ " ;
i'
/.
" ; ' . ~ :
.)
";""
)\,\'
:,\' .~'
f,izice, printr-un model filosofic: 1-umea s e / d e s f ă ş o a r ă , în lumina "acestui. m q d e l ; , p r i ~ ~ universljfri, .jier;;ar.e· univer.s avî1J:fl d o u ă d o u ă l e g ă t u r i l cu e g ă t m u : a r t i e r i a p - - r o f u n d ă · . ; m : Prima; r ă oare apare)a. n a ş t e r e a , ~ m i a t e r i a p - l - e r go f ă u t n u d r ă ă · l . este ; e g ă t u aceea d a t ~ ă C J ! J n s t i t u i r e a mat,eriei vii ţ a . r e e s t e ~ i n t r o i ( e s c h i s : i iţ a în ~ v e r s u h t i , ·(idoua, o d a t ă o cu . r e ,materia e s t e ~ i n t r o i ( e s c h i s : i i V t m i ~ astfdise f o r m e a z ă ~ m j n e l a l l ' V t m i ~ l ',materiak ' l P r a f u n d ă un model al u n i t ă ţ i i materiale a lu,mii Tnehtl h ~ ' i n i i ' m a t e r i a l e h ~ (IL:M;) ' i n i i ' m a t e r ·este i a l e -ileoarece nu ma estb s u j i c i ' e n t ă a j i r m a r e a s u r j ă i d c ă i c ' i e nr in ă it d ă ă a c tuturor j i i n r m a r e lucrurilof' a în materie, ci ş i a j u s t i j i c a , ontologic,modul,în e e r n a d l e n ţ e i s ~ ' J a i n t e r d e p e n d e n ţ e i s ~ g ' e J 1 a~ e i r n a t l e e r g d e a1e ~ p Jenomenelor, " ' ~ a r e acestea s-ar· put ea r e a l i z a . , · Efortul ş t i i n ţ i f i c al g ă s i r i i u n i t ă ţ i i f o r ţ e l o r fizice are la b a z ă \ imPlicit .ideile u n i t ă t i i materiale a, lumii si autoconsistenteimateriei. Cu.tot succesuZ obtillut in : e x p l i: ~ e a x r p e l a i ~ a u r n e i a t ă ţ i i , f o r ţ e l o r -, f 'electro"magnetice' o r ţ e l o r f Q ; ţ e i o r : ; s l a b e print1'-:o '101Hi' electro d e a '}f;ror m l u n i i 9 J ' r i ţ c e ăl o r r i fizic.e" i clziar d a c ă v a J i realt:zat, - s l a b . ă · c a r B \ l e î m b i n ă , . · i c d a e r a B \ m l l e u î n m i b J i in ă c , ă . r i i i t'!1 e e n ţ o i m i e .2 n Cu u ~v l ti n t ~ , d e ş i inuva e x P l i c a i n J o r 1 ' f ? a ţ i a , e x p.rocesitl P l i c a i n J o . r m 1 e ' , f 1 ? J a . ţ . i t a a , l ş i J e n o m e n u l . m v e i , e 1 ţ J i . .i t . a C l ~ ş t i v J i alte' ~ s e , ; v a înainta într-o" ,6f,Semejpea, d i r e c ţ i f } ; , n'ft. sti va eJ(Plica u n i l a t e a 1 1 J . a t e r i a l ă u n a, i l hf.mii, a t e a 1 1 J . a t e r i a l ă Idealul u n i t ă ţ i i , 1 o r ţ o . 1 o r fundamentale'este mtmq'i un idea,lîn 1'aport c u ~ ţ l n i v e r s u l e r i a l ă d e ' l ' I U m ~ t . pe scurt " f i t i ( : > l ă s î n d d e s c h i s ă i'ttnitatea m a t e r i a l ă m a t universulttijizico-biologic, univers'bjologic, care este. m.ai c u p r i n z ă t . o r c decît u p r i n 1 z : ă l 1 t ~ . i o v e r 1 ' s u ~ strict fizic, deoar.ec\e cuprinde _;ş i . ' viul. ,." . ",' , " Unitatea f o r ţ e ţ o r fizice ş u f i c i e n t ă d a c ă jor!,a; sa1i,. ceea,ce a c ~ sta ,la baza 'J':', f o r . ţ e i , ar. e x p l i i ; a ş i i n f o r 1 J z a , ţ i a , e x A p s l t i ă i ; z a i ş , i c i n o f n o s r t 1 J a z t a ă , ţm i a c , ă A s s t t r ă u z c i t u, , c r o i n i s n t f a o rt m ă a m ţ . c i ă 0 1 ~ a l e a b s t r a c t e s t r u c t u , r i i n f o r . p o ţ " d e ~ i d e . a c ţ i u l z f J . a f o r ţ e l e l r fizice" c ~ t m ; se î n t f m P 1 ă î . 1 ' L cazul r o b o ţ i l o r . i n t { ' h g e n ţ i r o b o ţ i l o r . i n t { ' h g - ş ~ de. faPt asemenea procese se petrec.. demult în, mintea omului. J l 1 j 0 1 : 1 n a ţ i C ţ nu. este ' f o r ţ ă , · ci: altceva, o a l t ă f o r m ă de realitate a . z ~ ţ m i i . z materiale, :chiar d a c ă e s t e , g ă z d u i t ă e s t e , g ă z d u i t ă ~ ţ m i i î t d o t d ~ a 1 t n a î t d o s t u d l ~ ; a s 1 ţ t a n n a ţ ă , r e s p . e c t i v s m u q l t ; e s r ţ i e a . n , ţ ' ă ; , A cr f e ( s , p s . t e l i c t t c i t v ~ t m q ieste t e r i e . un , ' ; A c f f a ( p , . s t t , l ş i t c i t i ~ n t ţ 1 j i c dovedit i ' ~ c t create , e l e t e h n de o ? o feJmog i c e e x p ~ x i m e n t f ! l în m6rlopiectiv î!t, raport l { ~ t o b i ' ~ c t , e l e t e h n o ? o g i c e o b noi lflgia i 1 z f o f m a ţ i e i p'fi.n i n f o r m a t i c ă · i n f io n r t m e a l t i i g c e nă ţ · a a r t i f i c i a l ă . l ) a c ă mintea omului ar fi fost p r i v i t ă p r atent i e c , h ' > v i v i t ă ma mult ca.proces,obiectiv decît ş u b i e c , h ' > vş u b ,.atunci Ji \ c o n s i , d t i r a . t ă \ c J1tai ~ f t ~ ; J i ' ~ trebuit f t ~ ; J i ' o n s i , d t i r a . 1 t 1 ă J u l ~ ca ceva distinct de . J o r ţ e t ~ . J naturi1: o r ţ e t ~ în '' t.·, , ~ , i i f . f ( r s , Ş i ia i ţ , n i n ~ ~ e d i e 1 ' t t j u n d q r n e n . t t ţ t : a l l u m ~ i ' . n i l ' ,tn: c o n ş e c i n ţ ă , ' . " o ; , i . d ~ e f u n d ' a ? n f ! , n t a l ă ac'J'fbodelului. In'elumil' lumii materiale infor~ o j c o e r m s alte . e a J ţ o , r i o cuvinte, n a l e . ,",'f{.ceea .f,a', u : l i f , n e r s a l # ă ţ i i p r o c e s e J o r u : i l 1 i ~ jf o , r n m e . r a s ţ ,a i l o # n ă a ţ l i e .i i p 1 r Cu ( } ş t ' ' J i i a ţ i a " t r e b ; u i e s ă ' fie. ' J i i , a i ţ n i e a r" te rn e t b ă ; u 1 i 1 e ţ s a ă t e r i e { lVI aterianevie : ţ n a t u r a l ă , . \ , ,nu p r e z i n t ă î:n 'w,o.d, f,-x.p-lic,it i ' ! i f 0 1 1 t ~ a ţ i e , în schimb mater.ia nevie poate p r g i m , i t 9 t ă artificial' pentru de.1.:volta exPlicit i n f o " ' J 1 1 i a ţ i e (de,' aceea a ' i n ş i numit-o uneorimater/ ar;;u;Prjn4e. v,if.prganiz l ! t ă . s 1 f p e r i o r \ ~ , m a n 1 : p 1 : t l e a z l ! t ş ă i . , s g 1 ef ţp et r e i r o e r a \ z ~ , m a ni 1 n : j p p 1 r : m t a l ţ e 1a z' e , i n . t e r ' ! ' f A e d i n r ă ) ; Materi a v,if.prganiz p a r t e s u b , J o ~ r n a ş e n s u r , z l o r p a me1ltalt;. r t e s u b , J -o G ~ e r . n 1 a J ş , e r n a s y u z r a , r ze ~ l o o r n t o l o g f c ă : a i n j ( J 1 m a ţ t l e i -d:~n·l:c.Cf:re '\
~',
Inelul lumii n i a t e r i a k ~ t r m ă r e ş t e . n U i 1 a ~ t e m04, l i ' r J u . r ~ r i a k unitar ~ t r m ă r e dş e t e e x . p l i ' r J u . r ~ d e e x p pro-ceselor,
biologice,
l, j,
."-.
10
'V
psiholo gice i n f o r m a ţ i o n a l e , i n mentâle f o r m a ţ i o n a l e psihologice ,
AUGUMENT
ARGUMENT
11
'lfl,ulente pentru c ă u t ă t i . viitoare. In a c e l a ş i timp, d u p ă î n l ă n ţ u i r e a cu ş t i i n ţ a , ş t dar i i n ţ a , d a t o r i t ă desprinderii de ş t i i n ţ ă , filosofia trebuie se r e î n t q a r c ă la 'problc11!:a ale '(y,nulu,i, c A o n ş t # 1 i ţ e , ~ } i ~ p i r ~ t t f a l i t ă ţ i i c s A a o l n ş~ t . # l 1 n i ţ a e c , e~ ~} i~ ~ a volum p c i e r ~ ~ ~ t t f a v l o i ~ t f ă ţi i i ţ ~ s i t e numat a n . u . m ~ t e tiP de i n ! o ! ' m ' l , ţ i e i ns ! p o e ! c ' i m f ' li , c ţ ă i , e f e n o m ~ n o l o g i c ă , ar putea fî în cele di1t u r m ă o proprietate deschtden tn q,ceasta d t r e c ţ t e , exPlorate tntr-omat mare masura tn 'I)olumul Spmtuadeoarece v i u ~ ' e s , t e . , cO'lj,cep'tf.t introdeschis în materia p r o f u n d ă . . m ~ t e n e t . m profunde, ~ t e n e t Iltate, informatie, :rp.aterie ( B u c u r . e ş t i , Editura Academiei Republicii Socialiste Dmtr-o d a t ă întreaga gîndire a s u p r ~ ' i n f o r m a ţ i e i poate apare într-o l u m i n ă n o t t ă si România, 1988 j, f ă r ă ca a u t o r u l s ă f i a/uns î i J c ă la filosofie s ţ r u c ~ u r a l - f e n o m c J l o -s ţ r u c ~ u r a l - f e n o m c J l în c:cest voll'!'m se d e : n ~ m s t r e c : z ă d e : n ~ n m s u t m r e ~ c i : n z ă astjel u m ~ i se poate s u s ţ i n e ontologic n o ţ i u n ~ a a Qmului. A ~ Q g i c ă d e m f o r m : t ţ t e ca n o ţ t u n e n p o ţ n t m u a n e r ă a filosofiei, apoi ş t i i n ţ e i . Filosofia' Inelul,ui lUfUii U l a t e r i a l e , ~ s t e r e z u l t ~ t u l U u.,net. g2!: .' l a t e r ifor1an a l e , ~ s t e : n ~ r t e e z r u : l . t a ~ h t s u t l e .111.«:i putem p'rivi lume«: numai f ~ i n f i ~ i c ă ? N t ţ , d a c ă ne referim la "fizica" tmi rii despre lume. Experimentele filosohee carec\stntgtnd'Pre tmphcmd tntreaga f t ' Z l l ţ a versrtlut versrtlut (nerest rms la umversul ftZtc, Ct a ş a cum se p r e z i n t ă el, cu v i a t ă consti a" omului pot duce la. diverse. idei despr,e lume .ales at1{nci ,l(în.4 rezultatele lor i n ţ ă , ' s o c ~ e t a t e ) ; i n da, ţ ă , vîntr-o ' s o c ~ e t a a t n e ) u ; m i t ă m ă s u r ă , d a c ă mergem la r ă d ă c i 1 ~ i l e u 1 ~ i ; e r s u i u i , r ă d ă c i 1 ~ ~ i n l ed r u e 1 a ~ p i t ; ă e , r s ş u i i p u i q , r ~ r e a f i , p a i t 1 ' ă este e l i ; ' î n d r e a p t ă , c . ă t r . e r e a l i t ă ţ i mai.prof"fn.de decî la m a t e ~ t ~ pr?/undr:' care g e } ~ e r e a , z ă , prin procese fizice specifice i n f o r m a ţ i a feno s p a ţ i o - t e m p o r a l i t a t e a s ·universului. p a ţ i o - t e m p o r a ln.crederec:. l i t a t e a îr:. p p ~ c ~ p l u l . ~ u t o c o n s l . s t . ~ n 1 e l ~ u ~ t a o t c o e n ~ s a l .t s e t . ~ n 1 e l m;nologtca u ~ t l t z a t a u ~ de me. Dar nu numai de materia vie ci o asemenea t l t z matata a t a riei, ca un. postulat indu.s din, e x p e n e n ţ a ş t t ' l - n ţ i f t e a tstortCa a omentrtt, tnere;.derea, i n j o r m z ţ i e a u t o c a n a . l i z a t ă î,,!,tr-un alt mod d e t e / m i n ă probabil î n s e ş i ' î legile n s e ş i ' universu principiile principiile materialispiului ,dialetti istoric a dus la conceperea I nehtlu,t umtatea f o r ~ e l o r f of ri ~ z e i l ~ o e r din u,!:ivers I U t ~ .S-ar}ut!a dect, a i b ă o origine infor lUmii materiale. " " . ' m 2 y l ' O n a ~ a , fara, a reduce J o r ţ e l e la ~ n J o r r : " a ţ t e , d a Y ' j t t n d ~ ' d determinate a Y ' j t t n d ~ ' i.de i n f o r m a ţ i a Profunzimile lumii materiale r e p r e z i n t ă r note '. e p r e z de i n t, , ă ~ a b o r a t o r " care i t t S t i f i c ă cele ,profunda. , ', .",': ' : 1 \ . afirmate ma sus. filosofie n o u ă n o nU n a s c ă u ă este i n v e n ţ i e ! ca1'e ar putea . s ă a j i r d m o c u t ă ţ i le u c r ă r i ~ : i â ~ t ă o'materie p r o f u n d ă . A c e a s t â a j i r m c t ţ i e p a r r o g f u n m d e ă n . t a A t c ă e î a n s t â cele, dintr-o d a t ă . De aceea nici. nu poateJi p r e ~ e n t a t ă într,::un, mod prea dtdacttc, prea Idecît.î1tperio cure cupnnse în v ~ l u 1 ' i ' f ' U I : ; , ~ e j a ţ ă : apare ma ~ i g : t ţ r ă a u t o r ~ t l u i ~ Idecît.î1tperioadeleîn i g : t ţ r ă a u t o r ~ t l u adeleîn i sistematic, la prea scurt timp d u p ă generarea'ei. Mai importCfnte sînt desprindc1'ea i . 6 l / - p o t au /ostscrvselucranle Ţ e s p e c t i v e . 'In'mom'J'ntul'de f a ţ ă , f , a ş ţ i ă ,Ş t i i n ţ a ş i e j i l o S o f i . 6 l / - p o t ş i e j i l o S o f noului .' m o ~ ~ l de gîndire al acestei desprindeti. s u s ţ m e o asemenea a s e r ţ t u n e . C U u l e s t e a : c e a s t ă ' materie', p r o f u n d ă mt a 'const'ituit o anumtta s t ş . t e m a t ~ ." In OrtQflZlCa se face Un pasmat.departe, 'se manifesta p î : z ă , acUm o p r o b l e m . ă ş t i i n ţ e i , . Pe car!. în' PrimuZ·rînd.jiloso/ia ,n 'o ma poate zare dezvoltîndu-.se cea mai mare'parte a, ideilor din Profunzimile lumii materiale. emta .. Ceea\ceapare cert, dm 'momentul tn car,e· r e c u n o a ş t e m e x t s t e r ţ ţ q . 1 1 ţ a t e r i e ~ P r o Iar' ceea ce' se p ~ e z i n t ă s u g e r e a z ă p 'trec,erea ~ e z i n t ă s , u~ e g e la r e a ş z t ă i i n ţ a ~ f z i u n e a ~ sf t z r i u u c n t 1e 4 a r a l ă , l,a fttnde, este faptul ',în 11re\ putem. a ş t e p t a , a i b ă p r o p t i e f ă , ţ i a ma i b ă p r p o u p , t ţ i ne f ă qbisnuite , ţ i viziUne s t r u c t u r a l - f e n c m e n o l o g t c ă s t asupra r u c t u r a l 7'l!t111t2. - f e n c m e n o l o g t c ă ş t i i n ţ ă ce ~ t t m despre materia din univers, dar care ' ' ş ă " exPlice p r o p r i e t ă , t i l e raport. cu "Autorul c o n s t a t ă i n s u f i c i e n ţ a c o ş n t is i t n a ţ t e ă i ş ti structurale ~ a t o r i t ~ ~ c e s t u i i n i s n u ţ f e i i c i e n ţ a ,de a z ~ acesteta dtn' tOma. " ; .'.. ; lucru ea va ati1ige Un stadiu de c r i z ă , ceea nU e grav ~ , d t n c0n.tra -:-. crtza dato sf : e , ş a ~ viziunea; ' S u b } 1 f ; m ~ a . , c ' l f : , a 1 ' ! . t i c ( ' se S u b } g 1 ă f s ; e m ş~ a ~ . e , , c g ' ă l în 1 e ' , ! . t i c ( acest.ei' filosofii, materia p r o f u n d ă p o s i b i l i t de ă ţ i i eJ(,Plica viul CU toate succesele bwlogtet molecul,!1:e r i t ă i m p o s i b i l i t ă ţ i i i m evidente a v u l d d ~ u a , .pnnctpt.t: t n f o y : , ! " a t e n a , ' Q m ~ t e r i e t n f o yp r: o, p ! r " i a e t t e ă n ţ a i , ' \ Q i m n ~ f t o e r r m i a e ţ i o n a l e de tip (structurale în fond) d a t o r i t ă i m p o s i b i l i t ~ ţ i i d a (aceasta t o r i t ă i m f p ~ o i s n i d b i d l ei t o ~ c ţ a i n i ; d a tf ~ ~ i n d 1 ? d O Z e 1 o ţ c 2 a ~ 1 n ? ; O d Z 1 a ţ t 2 ~ f ~ l 1 o m e n o l o g l c ( c ~ , ş ~ s e n s u n l e m ~ n t a l e ) ; ' lumatta;"o materte' cu p r o p r i e t ă ţ i . e n e r g e p r o p r i e t ă ţ f i i . l e o n s e o r f g i ec ă pe baza modehl,lui I.L.M.) ea ajUnge la matena p ~ ? f u n d a pn C1OC1111't care' poate It s t r u c t u r a t ă s t de A 1{tortiln'U<, p r e z i n t ă p r e z i n t ă de t ~ c . e , · ne.st'Y'[tcturata r u 'informateriel;'. c t u r a t ă pa1ticule de mare energie. P r i n c i p i u l i n s u f i c i e n ţ e i P c r ui n n c o i a p ş i t u le i m n s structurale u f i c i e n ţ e i pe. care e ( { , ~ x ' a : t ă . a s ale ! ! , p m ' a r a t ' e a r c i e s e t i o , r p r e f u n d e ş i m a nici i ' i n 1 ~ l n : , e p r e ( { , ~ x ' a : t ă . a s ! ! , p ' r a ' a c e s t o r p r componente t e r i asupra e i , p r e f u n d e ş i îl. putem induce din e x p e r i e n ţ a biologiei m o l ~ c ; : l a r e î n r « : p ~ r t :c1l!' p'rocese.lementalc, p r o p Y 1 , e t a . ţ t ~ o : ftecareta 1cn parte. Este prea devreme pentru a spune lucruri care pe care îl i u s t i f î c ă m prin modelul ILM, C ! P l i c ~ n d 2 ! - l C !.apot P l i c ~ n d 2 ! - ftZ'l-C1-t l p . a t t 1 c u l ~ 7 0 r ele pal'â ~ e f t m t , ~ v e : S-arp'Utea s ă \ e x i ~ ~ e s 'o ă \ se x f i n ~ g ~ u e r ă ~ a ! . e r i e ~ p a r ! ~ . f e ur i1 e i d ă cu d o u ă :princiPii, r: mentare, ,deci fizicii actuale, a r a t ă " d a t o r z t ă a r ş a t t ă J " ? n n d v a C t l o p r l lz ~ t l ă U l J ? n a n u v t C o l C p l0 l J ~ ? l - U s l l s t m ţ e l a u n t : o a C ~ 0 e J ~ ? n - : s a l ~ s e t ~ m ţ e l t6n1-lZ ~ n f 0 1 m a ! t o n « : l Ş ' l - A ~ t n u Z ~ t energettC, care pot s a t n t e r a c ţ t o n e z e sau 1'1/11;" d u p ă caz. n u Z Ii trebutc ,sa eXtste o matene CU p r o p r z e t a ţ t riei care nU l a s ă d e s c h i s ă a l t ă cale, S-ar putea sa ex,tste t n t r - a d e v . ă r d o u ă componente care s-ar putea combina sa nU,' nestructurcde, fenomenologice, l o r j , g ~ n : a ş i î ~ f u n c ţ i o n . a r e a o p r e j r , m g a~ n : e a n ş t i ă p î e ~ a r~ mf m a u a t n n e c er ţ 1 n i : t o e ăn i . a r e a d u p ă , d 'caz. u p ă , E s e n , ţ t a l ă pa:re it î n s ă e x i s t e n ţ a e x i ' s d t o e u n ţă a ' ' d p o r u i ă n c i p i i ~ f ă r ! i de' care orice v , i i ~ \ O asemBnea'materie fenomenologlca, este mformaterza ,care este n e q e s a ~ a p ~ n t r u , materiei ar figleu de conceput de rac01'datla d ~ a l e t i c a j't'aturii asa d i a l e c ~ i c ă exPlicarea viului " ş i : a proceselor mentale, dar ş i 1 : e n t r u g e n e r a ~ e a ş ~i 1 ~ : ~e n t . r ~ u n . t g V e e r n s e . r a ~ e a cum. c u n ~ a ş t e m c : s t ă z i . c u ţ n e ~ r a . ş ~ t i e ~ :m c s : i s nt ă g z u i r . ă , ~ u ar putea exPlica dialectica prefundi/ E x i s t e n ţ a infolmateriei apare ca o certitudin în l u m ~ n a . l celor u m ~ n dcua a . prm c1pn W1nlll: l u m ~ t , ~ e ş t o.,,seJ'tede f t l o s . o f t 2 ~ t ' c e a r c a . s a f exp,ltce, t l o s . o f t 2 l ~ f t l ' ' c m e a~ r peb,aze c a . s a e1tergetice: 1nfor tite ma înainte, dar numai în raport cU s u b s t a n ţ a Vte procesele m e n ~ a l e ~ -1;ceasta m a ţ t ~ s ~ n g u r ~ ; ' a r , duce la . t d e a l t ~ l n ; , c V H a ~ la un m ~ n ! a t ~ s m , d 1 1 : t o l o g î i ; ' : m ' ~ ţ n n ! f a o t r ~ m s am t, de 1 ' 1 r : i t a o ' l ţ o n g f î o i r ; m ' a : t inJormaterie e ' r i a ar;putea, s ă ~ n u f i e profund,!, darjapt:tZ ca n ~ , ! fost pus.a: P f : ~ a . acum arata ca ~ s t e v o r b a de u J ţ ttP. d e t n ! o r m ; r , ţ l e profundatn matene;( l u m a t t a a i a t ă ' c ă în. , e v i d e n ţ ă în mod'.experimental în r e a h t a t e a " s p a ţ w t e m p o r a l a r e a ma!enet h t a t e a " s V p 1 a ~ ţ Ş w t t de a m t p ~ o r a l a estevor,ba fun.da f o y m ~ ' e i i e ' r g i e . p r o f u n ' d ă ~ ~ n : n ~ t e r i e . , J ' I e . i ~ i a e t ' e r r g i i w e . ~ p s r t o e f uj n r ' i d n ă c ~ i ~ 'n p : i n u ~ l t e r i e . , ~ t 4 e ~ a m . r i t ă g e n e r a l i z ă , i i ontologice a, i n f 0 1 m a ţ i e i ne î n d e a m n ă ; s-o. c o n ~ t 4 e ~ a m . c oan jt;mate.r1:e m:mta{, u l t t m ; r , r e a l t t a ~ e , u l energta' energt Ş ' l - ţ 1 1 ; f o r m a ţ t a profUnda sfnt 'mmaterie t t m ; r , a' r e profun a l t t a ~ e da , , p o z * . ~ z 1 . G a , p 1 0 f u n d ă ~ A:cestlucru'nu apare n e a p ă r a t ca o cert1fudme f ~ z 1 . G a , f ~ ct,ca,·o cu ele' se r e a l i z e a z ă '11iiscareâ, si dialectî'camat/eriei.' ",' ' , " , " l a u cele z i b i din l ă s u u 1 s m ţ i ă n u u de f i l o s o f i c ă p l a u z i b i l ă s u s ţ i n u t ă p în 1 t ă m î ă n t r e a g a c o n c e p ţ t e î n at r Inelulu'l-.lumtt, e a g a c o n c e p ţ t e 'O v a s e m } ~ e i ! . v a a s ~ e î m n } c ~ ' e i i ~ ! e . : e s t ~ n ~ c e s a r ă ' d;oareCe ; n u m a ~ ,; dstjel le f p o a t e ' g ă s i suha materiale. . Ce nU este certitudine sau semicertitudin.e, este incertitudine? Sa mister? , c ~ m ' 1 n a , c ~ m ( ' : ~1 l n C a l : ~ : b b o l o ~ l e t ' , " ! 1 ' a t e ~ ; { . t i c î i ; , b P b s o i l ~o ~o l e o t . ' g , i " e ! z 1 P' a s ş t i i e ~ , ~ o ; c l { o o . n . t ş gi t ci ~ î e i i z ' ; n , ţ ~ i . Am ma ' o b ~ e r v ' a t ca . ~ o a t e f ~ , ~ ~ s o f l t Z e se !nsc1t'!l:' al/rect sau tn'dtrect, pe ; p d r ţ t u m mai mult sau ma , I:ii.certitudinea a r a t ă numai n e s i g u r a n ţ a unor concepte sau m o d e l e , ~ € m i c e r t i t u - ' ; m o d e l e , ~ € m i c e r t i t dinea numai p u ţ i n le l i p s e ş t e pentru a deveni certitudt·ne a r g ~ I ' n e l U l u l ~ U i n n m ' a t e r i \ a l ~ , / ş i m ' în toate. jilosofiiletrecute" pot a t e r acest. i \ a l ~ , /se1'l-s. ş i p 1 ! ' ţ m l a r g ~ ' l ale ~ r g u m e n t e ~ }ef,tr-u r g u m e n t s e ' l ! , s t t ' ! 1 ' e r e a : ~ o d e l u l t H s ' 1.1:..111.. l ! , s t t ' ! 1 ' O e r e t a c : e ~ fo d ' e l l - u l t o H s o f z e n o u ă O r nu t c e ma f ' l - l poate o s o f z e n o u ă este necunoscutul despre care nu avem nici o idee. Uneori misterul ., sattsjace daca nu»ofera'un spnpn, pentru a t n ţ e . l e g e ' u n i t a t e a ' t [{tmii n ţ e . l e g ematerialp" ' u n i t a t e a ' si ma este necUnoscutul despre care nici nu putem nici nu vom avea v r e o d a t ă o idee. acce:ntuat;' unitatea} ş t i i n ţ e i ; a d i c ă ii bază ' p e n t h 6 exPlicarea s i m u l t a n ă a' v/ului 'si 111, schimb, lucrul-tn-sine al lui Kant este mtsterul pe care nu-l p u ţ e m ~ u n o a ş t e , ~ u n o a ş t e , r · , ! u ! i o n a l ~ , Ceea: . ~ e ?:emit.Pu:i'v a}roceselor m ' J ! 1 ' t r : ! e ' . r i i 1 ! : f o r · , ! u ! i o n a l ~ , m " ' p J s! 1 ~ ' J t i r o : l ! ? e f ' / . i r c i ~i 1 ! ş : ! f o "SPirituale' dar despre care putem avea idei, în mod inevitabil, spune Kant, antmcm1ce. mseamna ca pot. apare ftlosof tz 'care sa' se bazeze 'pest'l-tnta-st s ă o + 'J1" e r e s sttinteis#ă o + e r e
a admite la nivele inferioare c o } ~ c o r d a n ţ ă ) ic o } c ~ ~ c o datele r d a n ţ ă ) biologiei, i sensun de ttp m ~ n t a l , deci o f o r m ă f de m e ţ n m tntervm e ţ n o r m i ă n f 0 1 m a ţ i e s p e c i f i c ă . Acest
i m p u l ! ' e ~ . î : ~
•.•
•.
'".\,
'"
....
m
10
AUGUMENT
ARGUMENT
11
'lfl,ulente pentru c ă u t ă t i . viitoare. In a c e l a ş i timp, d u p ă î n l ă n ţ u i r e a cu ş t i i n ţ a , ş t dar i i n ţ a , d a t o r i t ă desprinderii de ş t i i n ţ ă , filosofia trebuie se r e î n t q a r c ă la 'problc11!:a ale '(y,nulu,i, c A o n ş t # 1 i ţ e , ~ } i ~ p i r ~ t t f a l i t ă ţ i i c s A a o l n ş~ t . # l 1 n i ţ a e c , e~ ~} i~ ~ a volum p c i e r ~ ~ ~ t t f a v l o i ~ t f ă ţi i i ţ ~ s i t e numat a n . u . m ~ t e tiP de i n ! o ! ' m ' l , ţ i e i ns ! p o e ! c ' i m f ' li , c ţ ă i , e f e n o m ~ n o l o g i c ă , ar putea fî în cele di1t u r m ă o proprietate deschtden tn q,ceasta d t r e c ţ t e , exPlorate tntr-omat mare masura tn 'I)olumul Spmtuadeoarece v i u ~ ' e s , t e . , cO'lj,cep'tf.t introdeschis în materia p r o f u n d ă . . m ~ t e n e t . m profunde, ~ t e n e t Iltate, informatie, :rp.aterie ( B u c u r . e ş t i , Editura Academiei Republicii Socialiste Dmtr-o d a t ă întreaga gîndire a s u p r ~ ' i n f o r m a ţ i e i poate apare într-o l u m i n ă n o t t ă si România, 1988 j, f ă r ă ca a u t o r u l s ă f i a/uns î i J c ă la filosofie s ţ r u c ~ u r a l - f e n o m c J l o -s ţ r u c ~ u r a l - f e n o m c J l în c:cest voll'!'m se d e : n ~ m s t r e c : z ă d e : n ~ n m s u t m r e ~ c i : n z ă astjel u m ~ i se poate s u s ţ i n e ontologic n o ţ i u n ~ a a Qmului. A ~ Q g i c ă d e m f o r m : t ţ t e ca n o ţ t u n e n p o ţ n t m u a n e r ă a filosofiei, apoi ş t i i n ţ e i . Filosofia' Inelul,ui lUfUii U l a t e r i a l e , ~ s t e r e z u l t ~ t u l U u.,net. g2!: .' l a t e r ifor1an a l e , ~ s t e : n ~ r t e e z r u : l . t a ~ h t s u t l e .111.«:i putem p'rivi lume«: numai f ~ i n f i ~ i c ă ? N t ţ , d a c ă ne referim la "fizica" tmi rii despre lume. Experimentele filosohee carec\stntgtnd'Pre tmphcmd tntreaga f t ' Z l l ţ a versrtlut versrtlut (nerest rms la umversul ftZtc, Ct a ş a cum se p r e z i n t ă el, cu v i a t ă consti a" omului pot duce la. diverse. idei despr,e lume .ales at1{nci ,l(în.4 rezultatele lor i n ţ ă , ' s o c ~ e t a t e ) ; i n da, ţ ă , vîntr-o ' s o c ~ e t a a t n e ) u ; m i t ă m ă s u r ă , d a c ă mergem la r ă d ă c i 1 ~ i l e u 1 ~ i ; e r s u i u i , r ă d ă c i 1 ~ ~ i n l ed r u e 1 a ~ p i t ; ă e , r s ş u i i p u i q , r ~ r e a f i , p a i t 1 ' ă este e l i ; ' î n d r e a p t ă , c . ă t r . e r e a l i t ă ţ i mai.prof"fn.de decî la m a t e ~ t ~ pr?/undr:' care g e } ~ e r e a , z ă , prin procese fizice specifice i n f o r m a ţ i a feno s p a ţ i o - t e m p o r a l i t a t e a s ·universului. p a ţ i o - t e m p o r a ln.crederec:. l i t a t e a îr:. p p ~ c ~ p l u l . ~ u t o c o n s l . s t . ~ n 1 e l ~ u ~ t a o t c o e n ~ s a l .t s e t . ~ n 1 e l m;nologtca u ~ t l t z a t a u ~ de me. Dar nu numai de materia vie ci o asemenea t l t z matata a t a riei, ca un. postulat indu.s din, e x p e n e n ţ a ş t t ' l - n ţ i f t e a tstortCa a omentrtt, tnere;.derea, i n j o r m z ţ i e a u t o c a n a . l i z a t ă î,,!,tr-un alt mod d e t e / m i n ă probabil î n s e ş i ' î legile n s e ş i ' universu principiile principiile materialispiului ,dialetti istoric a dus la conceperea I nehtlu,t umtatea f o r ~ e l o r f of ri ~ z e i l ~ o e r din u,!:ivers I U t ~ .S-ar}ut!a dect, a i b ă o origine infor lUmii materiale. " " . ' m 2 y l ' O n a ~ a , fara, a reduce J o r ţ e l e la ~ n J o r r : " a ţ t e , d a Y ' j t t n d ~ ' d determinate a Y ' j t t n d ~ ' i.de i n f o r m a ţ i a Profunzimile lumii materiale r e p r e z i n t ă r note '. e p r e z de i n t, , ă ~ a b o r a t o r " care i t t S t i f i c ă cele ,profunda. , ', .",': ' : 1 \ . afirmate ma sus. filosofie n o u ă n o nU n a s c ă u ă este i n v e n ţ i e ! ca1'e ar putea . s ă a j i r d m o c u t ă ţ i le u c r ă r i ~ : i â ~ t ă o'materie p r o f u n d ă . A c e a s t â a j i r m c t ţ i e p a r r o g f u n m d e ă n . t a A t c ă e î a n s t â cele, dintr-o d a t ă . De aceea nici. nu poateJi p r e ~ e n t a t ă într,::un, mod prea dtdacttc, prea Idecît.î1tperio cure cupnnse în v ~ l u 1 ' i ' f ' U I : ; , ~ e j a ţ ă : apare ma ~ i g : t ţ r ă a u t o r ~ t l u i ~ Idecît.î1tperioadeleîn i g : t ţ r ă a u t o r ~ t l u adeleîn i sistematic, la prea scurt timp d u p ă generarea'ei. Mai importCfnte sînt desprindc1'ea i . 6 l / - p o t au /ostscrvselucranle Ţ e s p e c t i v e . 'In'mom'J'ntul'de f a ţ ă , f , a ş ţ i ă ,Ş t i i n ţ a ş i e j i l o S o f i . 6 l / - p o t ş i e j i l o S o f noului .' m o ~ ~ l de gîndire al acestei desprindeti. s u s ţ m e o asemenea a s e r ţ t u n e . C U u l e s t e a : c e a s t ă ' materie', p r o f u n d ă mt a 'const'ituit o anumtta s t ş . t e m a t ~ ." In OrtQflZlCa se face Un pasmat.departe, 'se manifesta p î : z ă , acUm o p r o b l e m . ă ş t i i n ţ e i , . Pe car!. în' PrimuZ·rînd.jiloso/ia ,n 'o ma poate zare dezvoltîndu-.se cea mai mare'parte a, ideilor din Profunzimile lumii materiale. emta .. Ceea\ceapare cert, dm 'momentul tn car,e· r e c u n o a ş t e m e x t s t e r ţ ţ q . 1 1 ţ a t e r i e ~ P r o Iar' ceea ce' se p ~ e z i n t ă s u g e r e a z ă p 'trec,erea ~ e z i n t ă s , u~ e g e la r e a ş z t ă i i n ţ a ~ f z i u n e a ~ sf t z r i u u c n t 1e 4 a r a l ă , l,a fttnde, este faptul ',în 11re\ putem. a ş t e p t a , a i b ă p r o p t i e f ă , ţ i a ma i b ă p r p o u p , t ţ i ne f ă qbisnuite , ţ i viziUne s t r u c t u r a l - f e n c m e n o l o g t c ă s t asupra r u c t u r a l 7'l!t111t2. - f e n c m e n o l o g t c ă ş t i i n ţ ă ce ~ t t m despre materia din univers, dar care ' ' ş ă " exPlice p r o p r i e t ă , t i l e raport. cu "Autorul c o n s t a t ă i n s u f i c i e n ţ a c o ş n t is i t n a ţ t e ă i ş ti structurale ~ a t o r i t ~ ~ c e s t u i i n i s n u ţ f e i i c i e n ţ a ,de a z ~ acesteta dtn' tOma. " ; .'.. ; lucru ea va ati1ige Un stadiu de c r i z ă , ceea nU e grav ~ , d t n c0n.tra -:-. crtza dato sf : e , ş a ~ viziunea; ' S u b } 1 f ; m ~ a . , c ' l f : , a 1 ' ! . t i c ( ' se S u b } g 1 ă f s ; e m ş~ a ~ . e , , c g ' ă l în 1 e ' , ! . t i c ( acest.ei' filosofii, materia p r o f u n d ă p o s i b i l i t de ă ţ i i eJ(,Plica viul CU toate succesele bwlogtet molecul,!1:e r i t ă i m p o s i b i l i t ă ţ i i i m evidente a v u l d d ~ u a , .pnnctpt.t: t n f o y : , ! " a t e n a , ' Q m ~ t e r i e t n f o yp r: o, p ! r " i a e t t e ă n ţ a i , ' \ Q i m n ~ f t o e r r m i a e ţ i o n a l e de tip (structurale în fond) d a t o r i t ă i m p o s i b i l i t ~ ţ i i d a (aceasta t o r i t ă i m f p ~ o i s n i d b i d l ei t o ~ c ţ a i n i ; d a tf ~ ~ i n d 1 ? d O Z e 1 o ţ c 2 a ~ 1 n ? ; O d Z 1 a ţ t 2 ~ f ~ l 1 o m e n o l o g l c ( c ~ , ş ~ s e n s u n l e m ~ n t a l e ) ; ' lumatta;"o materte' cu p r o p r i e t ă ţ i . e n e r g e p r o p r i e t ă ţ f i i . l e o n s e o r f g i ec ă pe baza modehl,lui I.L.M.) ea ajUnge la matena p ~ ? f u n d a pn C1OC1111't care' poate It s t r u c t u r a t ă s t de A 1{tortiln'U<, p r e z i n t ă p r e z i n t ă de t ~ c . e , · ne.st'Y'[tcturata r u 'informateriel;'. c t u r a t ă pa1ticule de mare energie. P r i n c i p i u l i n s u f i c i e n ţ e i P c r ui n n c o i a p ş i t u le i m n s structurale u f i c i e n ţ e i pe. care e ( { , ~ x ' a : t ă . a s ale ! ! , p m ' a r a t ' e a r c i e s e t i o , r p r e f u n d e ş i m a nici i ' i n 1 ~ l n : , e p r e ( { , ~ x ' a : t ă . a s ! ! , p ' r a ' a c e s t o r p r componente t e r i asupra e i , p r e f u n d e ş i îl. putem induce din e x p e r i e n ţ a biologiei m o l ~ c ; : l a r e î n r « : p ~ r t :c1l!' p'rocese.lementalc, p r o p Y 1 , e t a . ţ t ~ o : ftecareta 1cn parte. Este prea devreme pentru a spune lucruri care pe care îl i u s t i f î c ă m prin modelul ILM, C ! P l i c ~ n d 2 ! - l C !.apot P l i c ~ n d 2 ! - ftZ'l-C1-t l p . a t t 1 c u l ~ 7 0 r ele pal'â ~ e f t m t , ~ v e : S-arp'Utea s ă \ e x i ~ ~ e s 'o ă \ se x f i n ~ g ~ u e r ă ~ a ! . e r i e ~ p a r ! ~ . f e ur i1 e i d ă cu d o u ă :princiPii, r: mentare, ,deci fizicii actuale, a r a t ă " d a t o r z t ă a r ş a t t ă J " ? n n d v a C t l o p r l lz ~ t l ă U l J ? n a n u v t C o l C p l0 l J ~ ? l - U s l l s t m ţ e l a u n t : o a C ~ 0 e J ~ ? n - : s a l ~ s e t ~ m ţ e l t6n1-lZ ~ n f 0 1 m a ! t o n « : l Ş ' l - A ~ t n u Z ~ t energettC, care pot s a t n t e r a c ţ t o n e z e sau 1'1/11;" d u p ă caz. n u Z Ii trebutc ,sa eXtste o matene CU p r o p r z e t a ţ t riei care nU l a s ă d e s c h i s ă a l t ă cale, S-ar putea sa ex,tste t n t r - a d e v . ă r d o u ă componente care s-ar putea combina sa nU,' nestructurcde, fenomenologice, l o r j , g ~ n : a ş i î ~ f u n c ţ i o n . a r e a o p r e j r , m g a~ n : e a n ş t i ă p î e ~ a r~ mf m a u a t n n e c er ţ 1 n i : t o e ăn i . a r e a d u p ă , d 'caz. u p ă , E s e n , ţ t a l ă pa:re it î n s ă e x i s t e n ţ a e x i ' s d t o e u n ţă a ' ' d p o r u i ă n c i p i i ~ f ă r ! i de' care orice v , i i ~ \ O asemBnea'materie fenomenologlca, este mformaterza ,care este n e q e s a ~ a p ~ n t r u , materiei ar figleu de conceput de rac01'datla d ~ a l e t i c a j't'aturii asa d i a l e c ~ i c ă exPlicarea viului " ş i : a proceselor mentale, dar ş i 1 : e n t r u g e n e r a ~ e a ş ~i 1 ~ : ~e n t . r ~ u n . t g V e e r n s e . r a ~ e a cum. c u n ~ a ş t e m c : s t ă z i . c u ţ n e ~ r a . ş ~ t i e ~ :m c s : i s nt ă g z u i r . ă , ~ u ar putea exPlica dialectica prefundi/ E x i s t e n ţ a infolmateriei apare ca o certitudin în l u m ~ n a . l celor u m ~ n dcua a . prm c1pn W1nlll: l u m ~ t , ~ e ş t o.,,seJ'tede f t l o s . o f t 2 ~ t ' c e a r c a . s a f exp,ltce, t l o s . o f t 2 l ~ f t l ' ' c m e a~ r peb,aze c a . s a e1tergetice: 1nfor tite ma înainte, dar numai în raport cU s u b s t a n ţ a Vte procesele m e n ~ a l e ~ -1;ceasta m a ţ t ~ s ~ n g u r ~ ; ' a r , duce la . t d e a l t ~ l n ; , c V H a ~ la un m ~ n ! a t ~ s m , d 1 1 : t o l o g î i ; ' : m ' ~ ţ n n ! f a o t r ~ m s am t, de 1 ' 1 r : i t a o ' l ţ o n g f î o i r ; m ' a : t inJormaterie e ' r i a ar;putea, s ă ~ n u f i e profund,!, darjapt:tZ ca n ~ , ! fost pus.a: P f : ~ a . acum arata ca ~ s t e v o r b a de u J ţ ttP. d e t n ! o r m ; r , ţ l e profundatn matene;( l u m a t t a a i a t ă ' c ă în. , e v i d e n ţ ă în mod'.experimental în r e a h t a t e a " s p a ţ w t e m p o r a l a r e a ma!enet h t a t e a " s V p 1 a ~ ţ Ş w t t de a m t p ~ o r a l a estevor,ba fun.da f o y m ~ ' e i i e ' r g i e . p r o f u n ' d ă ~ ~ n : n ~ t e r i e . , J ' I e . i ~ i a e t ' e r r g i i w e . ~ p s r t o e f uj n r ' i d n ă c ~ i ~ 'n p : i n u ~ l t e r i e . , ~ t 4 e ~ a m . r i t ă g e n e r a l i z ă , i i ontologice a, i n f 0 1 m a ţ i e i ne î n d e a m n ă ; s-o. c o n ~ t 4 e ~ a m . c oan jt;mate.r1:e m:mta{, u l t t m ; r , r e a l t t a ~ e , u l energta' energt Ş ' l - ţ 1 1 ; f o r m a ţ t a profUnda sfnt 'mmaterie t t m ; r , a' r e profun a l t t a ~ e da , , p o z * . ~ z 1 . G a , p 1 0 f u n d ă ~ A:cestlucru'nu apare n e a p ă r a t ca o cert1fudme f ~ z 1 . G a , f ~ ct,ca,·o cu ele' se r e a l i z e a z ă '11iiscareâ, si dialectî'camat/eriei.' ",' ' , " , " l a u cele z i b i din l ă s u u 1 s m ţ i ă n u u de f i l o s o f i c ă p l a u z i b i l ă s u s ţ i n u t ă p în 1 t ă m î ă n t r e a g a c o n c e p ţ t e î n at r Inelulu'l-.lumtt, e a g a c o n c e p ţ t e 'O v a s e m } ~ e i ! . v a a s ~ e î m n } c ~ ' e i i ~ ! e . : e s t ~ n ~ c e s a r ă ' d;oareCe ; n u m a ~ ,; dstjel le f p o a t e ' g ă s i suha materiale. . Ce nU este certitudine sau semicertitudin.e, este incertitudine? Sa mister? , c ~ m ' 1 n a , c ~ m ( ' : ~1 l n C a l : ~ : b b o l o ~ l e t ' , " ! 1 ' a t e ~ ; { . t i c î i ; , b P b s o i l ~o ~o l e o t . ' g , i " e ! z 1 P' a s ş t i i e ~ , ~ o ; c l { o o . n . t ş gi t ci ~ î e i i z ' ; n , ţ ~ i . Am ma ' o b ~ e r v ' a t ca . ~ o a t e f ~ , ~ ~ s o f l t Z e se !nsc1t'!l:' al/rect sau tn'dtrect, pe ; p d r ţ t u m mai mult sau ma , I:ii.certitudinea a r a t ă numai n e s i g u r a n ţ a unor concepte sau m o d e l e , ~ € m i c e r t i t u - ' ; m o d e l e , ~ € m i c e r t i t dinea numai p u ţ i n le l i p s e ş t e pentru a deveni certitudt·ne a r g ~ I ' n e l U l u l ~ U i n n m ' a t e r i \ a l ~ , / ş i m ' în toate. jilosofiiletrecute" pot a t e r acest. i \ a l ~ , /se1'l-s. ş i p 1 ! ' ţ m l a r g ~ ' l ale ~ r g u m e n t e ~ }ef,tr-u r g u m e n t s e ' l ! , s t t ' ! 1 ' e r e a : ~ o d e l u l t H s ' 1.1:..111.. l ! , s t t ' ! 1 ' O e r e t a c : e ~ fo d ' e l l - u l t o H s o f z e n o u ă O r nu t c e ma f ' l - l poate o s o f z e n o u ă este necunoscutul despre care nu avem nici o idee. Uneori misterul ., sattsjace daca nu»ofera'un spnpn, pentru a t n ţ e . l e g e ' u n i t a t e a ' t [{tmii n ţ e . l e g ematerialp" ' u n i t a t e a ' si ma este necUnoscutul despre care nici nu putem nici nu vom avea v r e o d a t ă o idee. acce:ntuat;' unitatea} ş t i i n ţ e i ; a d i c ă ii bază ' p e n t h 6 exPlicarea s i m u l t a n ă a' v/ului 'si 111, schimb, lucrul-tn-sine al lui Kant este mtsterul pe care nu-l p u ţ e m ~ u n o a ş t e , ~ u n o a ş t e , r · , ! u ! i o n a l ~ , Ceea: . ~ e ?:emit.Pu:i'v a}roceselor m ' J ! 1 ' t r : ! e ' . r i i 1 ! : f o r · , ! u ! i o n a l ~ , m " ' p J s! 1 ~ ' J t i r o : l ! ? e f ' / . i r c i ~i 1 ! ş : ! f o "SPirituale' dar despre care putem avea idei, în mod inevitabil, spune Kant, antmcm1ce. mseamna ca pot. apare ftlosof tz 'care sa' se bazeze 'pest'l-tnta-st s ă o + 'J1" e r e s sttinteis#ă o + e r e
a admite la nivele inferioare c o } ~ c o r d a n ţ ă ) ic o } c ~ ~ c o datele r d a n ţ ă ) biologiei, i sensun de ttp m ~ n t a l , deci o f o r m ă f de m e ţ n m tntervm e ţ n o r m i ă n f 0 1 m a ţ i e s p e c i f i c ă . Acest
i m p u l ! ' e ~ . î : ~
•.•
•.
'".\,
'"
....
ARGUMENT
12
S k î ~ ~ 1 ~ i i ~ u c t u ~ a l & de astizi,Zucru' c ~ t r i o s , i n t r o d ~ ţ c e ~ \ J t m,isterd,e tiPul necunos:'" , 'iittQlu i despre care 1 l ţ t p « t e m ş t i , 1 i ' j m i c . : D a c ă pr,ocesele , m e n t a l e ~ '!!U ~ p o t fi ' e x p l i ~ a t e c u m ~ t i i n ţ a ~ t r u c t i t ~ a l ~ c n u u m r ~ e t c i . i u n l ţ l a o ~ â ş t t r e u c ' p r h ţ , ' ' p i r ? h i ţ g , r 'e ; d i e l ~ ţ i i 'sl"ructu,'ra!i.a,i 1 ţ t a t e r i e i a l ţ i , i 1 t g r e d t e n ţ t " ~ n m ~ a l u l c o n ţ m e cev'iJ de ordmul m'tSteruluz care' 11,u;,poate f7 'cunos-; cut.' Atunci ş t i i / z ţ a s t r u c t u r a l ă î n c e a r cî n ă c s e ă a r se salpeze p r f ~ ,a:'J.triOui c i t ! i ~ r u l 1 f , i posibili:c. c t ă ţ i limitate d e â t n o a ş t e r e r e a l i t ă ţ i i . ' r e a l i t ă ţ i i . ' , m i n ţ i i De ce unde. ş t i m c ă acestea' sînt limitele se o p r e a s c ă ş t i i n t a o tocmai p r e a s c ă şaici? t i i n t De a nit', n i ~ , i curîlid limite autoi'Jiip,use de c o n c e p ţ i a c onoastra' creierului U!llan n c e p ţ i a (cadrul nostru, cogni tiv) 'despre lume ' ş i despre creier? . ,...' "'.',' cognitiv' al c 1 t n o a ş t e r i i . ş i ' Inelul Iuutii materiale î n c e a r c ă s ă î n extind"â c e a r c ă s ă cadrul sugerezeo ş t i i n ţ ă s t r u c t u r a l - j e n o m e n o l o g i ' c ' ă ş în t i i,prelungirea n ţ ă s t r u c t u r a ' l ş i - j . e p r n i o n m , e d .n : o e l p o ă şg i i r ' e c ' ' C ţ ă , . p ş r t i i n i , n d - . : e ţ e i
structurale.,
,,,"
",,'
i
'.
PROFUNZIMILE t i t ~ a l ~
p ă ş i r e ' C ţ ,
',o
presupunem' s-ar dovedi v.iabil din punCt de vedere ş t i i n ş t 1IJ1,odelul IL Atwlci informatia f e i w m e n o l o g i c ă f e din i w m e n i o n l , o; r g . i t c e ă r ' i a p r o f d h d ă i n are,xpl.ica , ; r . t e r ' i a p r gel1,eza o f d h d ă multor procese procese fizic din univers, p r e ~ l / J m fenomenele mentale! creative etc. Am cu , S ă
i i n
ţ i f i c .
ale mOlterieiprofunde care ne ajute s ă î n ţ e l e g e m aproape tot univers. "; ." , foart e multe lucruri care sepetrep în universul' jh:ic ,pornind La fel a s t ă z i , a ş s t ă i z m i , foarte de la particulele elementare ca f i i , n d d a t e ~ d e ş i 1iu ş t i i n exC!;cf cMm sînt cdnstit'uite par#culele cU a d e v ă r a t elementare;' ,' ,Ptin materia p r o f u n d ă se vor exPlica particuZeleelementare. 1 1 ' t s ă îli materia fenomenologice fenomenologice (ortosensdrile)neexplicate î n c ă , l'tumai p r o f u n d ă vo'r r ă m î n e r se11,s1,tr1:le ă m î n e c o n s t a t a t e , ş i care vor fi,înir-un"fel,eveittual într-o p r i m ă p P r e i r m i ă o a d ă P de e r i timp, o a d ă non mister. Materia p r o f u l 1 , d ă fiind u l t i m ~ realitate nU v o m m a i < g ă s i v nimic o m m a i < dincolo g ă s i cu parti de ea, iar misterul ortdsensurilor, d u p ă c e ne vom fi o b i ş n u i t cu ele, ca culele e l e m ~ n t a r e , va fi 1 t u m ~ i 1,tn necunoscut care a ş t e a p t ă un model de comporta ment alinform1.teriei care fi supus confirmiri i experimentaleîntr-4tn mod sau altul, direct sau indirect. Credent la ş t i i n ţ ă s t r u c t u r a l - f e n o m e n o l o g i c ă s metodele o d a t ă o d cu a t ă trecerea t r u c t u r a l - cla f e n o sice de v e Y l J i c a r e ' e x p e r i m ~ n t a I ă v e d Y i l r J e i d c ă a r e a' e x teoriilor, vor face locul p e r i m ~ n t a I ă conceptelor unor metode 1 : n d i r e c t ~ cu care om'),l de ' ş t i i n ţ ă se va o b i ş n u i le va accepta din punct de vedere m ~ t o d o l o g i c . . Nzt ant încercat, nici nu este cazul în e t a p ' a a c t u a l ă cînd nu s-au"acumulat sbtficiente c u n o ş t i n ţ e în a c e a s t ă d i r e c ţ i e , s ă m e J d e l ă m jelul concret în care se, com pentru a produce drtosensuri. Ar fi .prea devreme înainte de p o r t ă p o inform'lteria r t ă începutul1.(,nei ş t i i n ţ e ' s t r u c t u r a I 1 e t t o m ~ n o l o g i c e . ' s t D r e u o c t c u a r m a Id 1 a e t t ăt o m este ~ n o l o s g u i f c i e c . i e n t ă ipoteza .ortoseiisuril.or,\\ J u s t i f i c a t ă din punct de vedere filosofic, în modul specific gîndirii r ă m î n 'o s c h i ţ ă de ontologie s t r u c t u r a t . f e n o m e n o l o g i c e ~ s t L r u u c c r t ă u ' r r a i t l . e f e acestui n o m e n o l o g volum; i c e ~ ), , ' m ( , m ~ i a t î t . Primirea pe care au .avut-o dil1, partea 'cititoriZQr cele d o u ă d ol u u c ă r ă r i cuprinse .în acest volum, ricl;w?:iill;, c r o h i c i l e ş i c r comentariile, a u ' c o n d u s ' l a e d i ţ i a a u de ' c o f n a dţ ă u ' s p ' r l i a n e d o h i c i l e ş i grija ,'f!5dit'urii Ş t i i n ţ i f i c e ţ i ' Enciclopedice b u n ă v o i n ţ a Editurii Politice. Pentru toate acestea, uit gînd ,de' m u l ţ u m i r e tuturor celor 'care atI,. sugerat s u s ţ i n u t ' s a u ' s j ţ 5 1 i r n i u ţ t i a ' acestui volu·}li. n o a ş t e
ce
II-
se
deci
î ~ z
II'
li
ei mai 1 ' n u l ţ i oa·mmi nu ~ - s i folosi timpul 1mtttcind nlci fi l i n i ş t i t ! î 1 ~ ~ : t g e t u l temeiuri sau, pn11,ctptt pe °I mcl1(1'1,e.
p r o p r i e t ă ţ i
î n t î m p l ă
B u c u r e ş t i ; B u 1989. c u r e ş t i ;
AUTORUL
..
LUMII MATERIALE
'.
','
).;} ).; }
tot.
" f ă r ă " f ă r ă
t r a t a s c ~
ztlmc t 1 t ~ mesena lor d a c : ă _ ~ ~ d a a c ; : p ă _ ~ ~ ; ~ ~ : care
1\
] O H N L ~ C J { E (Eseu aSMpra intelectultti omenesc)
m e n o l o g i c ă
i ţ i a
ARGUMENT
12
S k î ~ ~ 1 ~ i i ~ u c t u ~ a l & de astizi,Zucru' c ~ t r i o s , i n t r o d ~ ţ c e ~ \ J t m,isterd,e tiPul necunos:'" , 'iittQlu i despre care 1 l ţ t p « t e m ş t i , 1 i ' j m i c . : D a c ă pr,ocesele , m e n t a l e ~ '!!U ~ p o t fi ' e x p l i ~ a t e c u m ~ t i i n ţ a ~ t r u c t i t ~ a l ~ c n u u m r ~ e t c i . i u n l ţ l a o ~ â ş t t r e u c ' p r h ţ , ' ' p i r ? h i ţ g , r 'e ; d i e l ~ ţ i i 'sl"ructu,'ra!i.a,i 1 ţ t a t e r i e i a l ţ i , i 1 t g r e d t e n ţ t " ~ n m ~ a l u l c o n ţ m e cev'iJ de ordmul m'tSteruluz care' 11,u;,poate f7 'cunos-; cut.' Atunci ş t i i / z ţ a s t r u c t u r a l ă î n c e a r cî n ă c s e ă a r se salpeze p r f ~ ,a:'J.triOui c i t ! i ~ r u l 1 f , i posibili:c. c t ă ţ i limitate d e â t n o a ş t e r e r e a l i t ă ţ i i . ' r e a l i t ă ţ i i . ' , m i n ţ i i De ce unde. ş t i m c ă acestea' sînt limitele se o p r e a s c ă ş t i i n t a o tocmai p r e a s c ă şaici? t i i n t De a nit', n i ~ , i curîlid limite autoi'Jiip,use de c o n c e p ţ i a c onoastra' creierului U!llan n c e p ţ i a (cadrul nostru, cogni tiv) 'despre lume ' ş i despre creier? . ,...' "'.',' cognitiv' al c 1 t n o a ş t e r i i . ş i ' Inelul Iuutii materiale î n c e a r c ă s ă î n extind"â c e a r c ă s ă cadrul sugerezeo ş t i i n ţ ă s t r u c t u r a l - j e n o m e n o l o g i ' c ' ă ş în t i i,prelungirea n ţ ă s t r u c t u r a ' l ş i - j . e p r n i o n m , e d .n : o e l p o ă şg i i r ' e c ' ' C ţ ă , . p ş r t i i n i , n d - . : e ţ e i
structurale.,
,,,"
",,'
i
'.
PROFUNZIMILE t i t ~ a l ~
LUMII MATERIALE
p ă ş i r e ' C ţ ,
',o
presupunem' s-ar dovedi v.iabil din punCt de vedere ş t i i n ş t 1IJ1,odelul IL Atwlci informatia f e i w m e n o l o g i c ă f e din i w m e n i o n l , o; r g . i t c e ă r ' i a p r o f d h d ă i n are,xpl.ica , ; r . t e r ' i a p r gel1,eza o f d h d ă multor procese procese fizic din univers, p r e ~ l / J m fenomenele mentale! creative etc. Am cu , S ă
i i n
ţ i f i c .
ale mOlterieiprofunde care ne ajute s ă î n ţ e l e g e m aproape tot univers. "; ." , foart e multe lucruri care sepetrep în universul' jh:ic ,pornind La fel a s t ă z i , a ş s t ă i z m i , foarte de la particulele elementare ca f i i , n d d a t e ~ d e ş i 1iu ş t i i n exC!;cf cMm sînt cdnstit'uite par#culele cU a d e v ă r a t elementare;' ,' ,Ptin materia p r o f u n d ă se vor exPlica particuZeleelementare. 1 1 ' t s ă îli materia fenomenologice fenomenologice (ortosensdrile)neexplicate î n c ă , l'tumai p r o f u n d ă vo'r r ă m î n e r se11,s1,tr1:le ă m î n e c o n s t a t a t e , ş i care vor fi,înir-un"fel,eveittual într-o p r i m ă p P r e i r m i ă o a d ă P de e r i timp, o a d ă non mister. Materia p r o f u l 1 , d ă fiind u l t i m ~ realitate nU v o m m a i < g ă s i v nimic o m m a i < dincolo g ă s i cu parti de ea, iar misterul ortdsensurilor, d u p ă c e ne vom fi o b i ş n u i t cu ele, ca culele e l e m ~ n t a r e , va fi 1 t u m ~ i 1,tn necunoscut care a ş t e a p t ă un model de comporta ment alinform1.teriei care fi supus confirmiri i experimentaleîntr-4tn mod sau altul, direct sau indirect. Credent la ş t i i n ţ ă s t r u c t u r a l - f e n o m e n o l o g i c ă s metodele o d a t ă o d cu a t ă trecerea t r u c t u r a l - cla f e n o sice de v e Y l J i c a r e ' e x p e r i m ~ n t a I ă v e d Y i l r J e i d c ă a r e a' e x teoriilor, vor face locul p e r i m ~ n t a I ă conceptelor unor metode 1 : n d i r e c t ~ cu care om'),l de ' ş t i i n ţ ă se va o b i ş n u i le va accepta din punct de vedere m ~ t o d o l o g i c . . Nzt ant încercat, nici nu este cazul în e t a p ' a a c t u a l ă cînd nu s-au"acumulat sbtficiente c u n o ş t i n ţ e în a c e a s t ă d i r e c ţ i e , s ă m e J d e l ă m jelul concret în care se, com pentru a produce drtosensuri. Ar fi .prea devreme înainte de p o r t ă p o inform'lteria r t ă începutul1.(,nei ş t i i n ţ e ' s t r u c t u r a I 1 e t t o m ~ n o l o g i c e . ' s t D r e u o c t c u a r m a Id 1 a e t t ăt o m este ~ n o l o s g u i f c i e c . i e n t ă ipoteza .ortoseiisuril.or,\\ J u s t i f i c a t ă din punct de vedere filosofic, în modul specific gîndirii r ă m î n 'o s c h i ţ ă de ontologie s t r u c t u r a t . f e n o m e n o l o g i c e ~ s t L r u u c c r t ă u ' r r a i t l . e f e acestui n o m e n o l o g volum; i c e ~ ), , ' m ( , m ~ i a t î t . Primirea pe care au .avut-o dil1, partea 'cititoriZQr cele d o u ă d ol u u c ă r ă r i cuprinse .în acest volum, ricl;w?:iill;, c r o h i c i l e ş i c r comentariile, a u ' c o n d u s ' l a e d i ţ i a a u de ' c o f n a dţ ă u ' s p ' r l i a n e d o h i c i l e ş i grija ,'f!5dit'urii Ş t i i n ţ i f i c e ţ i ' Enciclopedice b u n ă v o i n ţ a Editurii Politice. Pentru toate acestea, uit gînd ,de' m u l ţ u m i r e tuturor celor 'care atI,. sugerat s u s ţ i n u t ' s a u ' s j ţ 5 1 i r n i u ţ t i a ' acestui volu·}li. n o a ş t e
ce
II-
se
deci
ei mai 1 ' n u l ţ i oa·mmi nu ~ - s i folosi timpul 1mtttcind nlci fi l i n i ş t i t ! î 1 ~ ~ : t g e t u l temeiuri sau, pn11,ctptt pe °I mcl1(1'1,e.
p r o p r i e t ă ţ i
î n t î m p l ă
î ~ z
" f ă r ă " f ă r ă
tot.
t r a t a s c ~
ztlmc t 1 t ~ mesena lor d a c : ă _ ~ ~ d a a c ; : p ă _ ~ ~ ; ~ ~ : care
1\
] O H N L ~ C J { E (Eseu aSMpra intelectultti omenesc)
m e n o l o g i c ă
i ţ i a
II'
li
B u c u r e ş t i ; B u 1989. c u r e ş t i ;
AUTORUL
..
'.
','
).;} ).; }
ELEMENTE P E N T R U '
CAPITOLUL il
ELEMENTE PENTRU
TEORIE
G E N E R A L Ă A INFORMATIEI
~ n f o teneI. I n Ea e ~ t e e ~ t e I n f O
r m a ţ i a . se d f o r m a ţ : a . e ~ prod?-sa I m ţ r m a ţ I a f e n o
e z v o t ~ t I a l m e n o
I N F O R l i A Ţ I O N A V I N F O R l i A Ţ I O N A V
D a c ă n o t ă m cu
ortosensurile care stau la baza unui univers si cu
t ~ r a i n f o r m a ţ i o n a l ă t ~ d r e a t e i r n m f i o n r a m t a ă ţ i de o n a laceste ă ortosensuri, atunci i n f o r ~ a t i a
ţ m l l t ă ţ m de l l t un ă
univers fizic este dubletul
'
struc
con-
(1) Trecerea de la
la Su r e p r e z i n t ă o t recere. de la neformal la formal,
fu:
-+
S".
(2)
ai sus, fu r e p : e z i n t ă . o f u r : c ţ i e n e f o r m a l ă în expresia de de aceea s ă g e a t a de la,.8 la fost reprezentata nu dIrect mtre aceste simboluri, ca în cazul j u n c ţ n l o r formale matematice, ci printr-o s ă g e a t ă c u r b ă în subsolulliniei normale
a formuleI.
Important este î n s ă faptul
i n f o r m a ţ i a i n s ft r o u r c m t a u ţ r i a a l ă
universul fizic poate fi descris numai prin N"
(S,,)
(3)
informatiei care s t ă la baza J:?-ai ţ i n e cont de originea f e n o m e n o l o g i c ă în U?Ul umvers. De aceea, universul fizic poate fi descris c o ~ p l e t c matematic. o ~ p l e t tImp vformul:: (1) se r e f e ~ ă procesul n a ş t e r i i unui univers, formula (3) reprezmta numai . s ţ r u c t u r a s m t a c t I c ă , programul unui univers fizic dat. Aceasta fIZIca descrie a s t ă z i intreaga realitate f i z i c ă , deoarece o serie de î n s e a m n ă contt de procesul fen?mene ea nu le. poate î n c ă e ~ p l i c a , tocmai pe:J?tru .nu ţ i n e con ma profu?-d ~ x p n m a t de f u n c ţ I a (2), precum de eXIstenta unor spatii subia c ~ n t e s p a ţ l u l U l uzual. Dar, in cele di u r m ă , universul fizic -Ja fi descris' sintactic structural conform formulei (3). Expresia (3) este s i n t a c t i c ă deoarece structu este cazul structurilor formale ale ~ I l e -?s nu. c o n ţ i ! i ' . în s i n ~ , s e m n i f i c a ţ i e , cu b a z ă , b a în z ă , i n ţ e l e s u l unor l l l t e h g e ~ ţ ~ I ar.tIflclale ~ m v e r s u l nu are i . n t e l i g e n ţ ă str:uctur m ţ e h g e n v t e , fIe. In cazul u n e l n a ~ t e n .spontane printr-o f l u c t u a ţ i e în orto a c ~ fI .fost p r o ~ u s m t e h ş e n ţ a s o < : l a l ă a vu.nui e X l s t e n ţ a , ,fIe d a c ~ d .ar vu.nui ~ n i v e r s prede cesor. Umversul fIZIC, OrIcare ar fI ongmea lm, nu a c ţ l o n e a z a a mtelIgent, c ţ l o n e a z a adaptiv, f ă r ă .
referitoare la partea din universul fizic care structura vie}, t i n f o r m a ţ i a de ti mental}).
( { i n f o r m a ţ i a
Prima parte i n cu e v e n t u a l ă c o doua parte r e
l t ă . în sî.rm1 m ~ t e r i e i , nu . e x i s t ă i n f o r m a ţ i e în afara ma ~ t U ~ i un l U g r e ~ l e n t la egalItate cu materia, în materie2-3.
In I!lformatene, în mo natural, ca proces fizic; aceasta l o g l c ă care se m a n i f e s t ă prin ortosensuri care d e t e r m i n ă ' i:J?formateri::le în ~ u l t i p l e o r g a n i z ă r i topologice, precum s ţ r u c t ~ r ~ r e a. celulelo r i:J?formateri::le dmamIca ( m I ş c a r e ) la mvel ortoexlstentlal. Cu alte cuvinte informatia devine s t r u c t u r a l ă , s t lege r u c t u rf a o l r ă m , a l ă unui u n i v e r s . ' . '
417
I N F O R M A Ţ I E I I N F O R M A Ţ I E I
nu i n v a ţ ă , nu are deci atributele calitative ale i n t e l i g e n ţ e i . Cu toate i m p l i c a ţ i i l e profunde ale informatiei, universul fizic nu este un univers informational. El nu produce si nu u t i l i z e a : z ă informatie n o u ă . Numai cînd omul si s o c i e t ~ t e a interpre t e a z ă informational universul, ~ c e s t a devine informationai. n i ~ e r s u l f i z i c d a t o r i t ă Universul 'biologic 'biologic este ma i n f o r m a ţ i o n a l decît u n i ~ e r s u l f i z i c d a t o r i t ă u intro de:;;chiderii organismelor vii în informaterie. Universul biologic c o n ţ i n e , în primul s t r u c t u r ă vie c o n ţ i n e rînd, procese i n f o r m a ţ i o n a l e de ti mental. î n t r - a d e v ă r , din punct de vedere i n f o r m a ţ i o n a l d o u ă d o p ă u r ă ţ i ,
NI)
UNIVERSUL
TEORIE G E N E R A L Ă
p a r t i c i p ă
la
(1)
un fragment din din formula (1) din punct de vedere structural. e procesorul p r e z i n t ă mental,
f o r m a ţ i e i N-o r e p r e z i n t ă
..
d u s o ă r t o b i o n ţ i i p r i v i ţ i r e c ţ i e a d u s ă a de p r e z i n t ă r
11
{ i n f o r m a ţ i a { i de n f o ti r m a ţ mental} i a
-:- (S
6UÂ),
(5)
structura i n f o r m a ţ i o n a l ă , i n în 6 re-'-' f o r general m a ţ i o n a l de ă , tip dinamic, ia care nu mai sînt fixate sensurile fenomenologice ale organismului vi de lumatie, ci libere pentru a fi generate în informaterie; de aceea 6) este reunit" Â) cu p o t e n ţ i a l i t a t e a în ortosensuri a infortnateriei, A. P r o c e s 6 n ~ l minte! (6 ,este un procesor i n f o r m a ţ i o n a l dL' tip structural-fenomenologic, f ă r ă a cuprinde .f ă r ă sistem nervos • la un infrabiont, mezobiont, c e h b l ă vie saU o r g a n i ~ m o multicelular r g a n i ~ m ca organ conturat procese de tipul s e m n i f i c a ţ i e i st1 ucturale.Cum însir i n t e l i g e n ţ a se r e a l i z e a z ă prin s e m n i f i c a ţ i a s t r u c t u r a l ă , s e m trebuie a r t i f i c i a l ă depinde n i f i c a ţ i a s t admi r u c t u r a l te procesoarele mentale ale e n t i t ă ţ i l o r vii de ma înainte nu sînt inteligentt. unde
r e p r e z i n t ă
p r e z i n t ă
ă ,
D e ş i D e au ş i posibilitatea unor euristici formale din jocul structurilor S, da unor euristici fenomenologice, din jocul sensurilor 6, d e ş i v a r i a ţ i i ale lui indtic , reciproc, i n o v a ţ i i l e lor nu se fac în mod c o n ş t i e n t din lipsa' v a r i a ţ i i ale lu controlului pe Care l-ar conferi î n ţ e l e g e r e a c o n ş t i e n t ă ,î n ţ p e o l s e i g b e i r l e ă a numai c o n ş t i e cînd n t ă , orga nismul r e a l i z e a z ă î n ţ e l e s u l a ceea ce p r e l u c r e a z ă i n f o r m a ţ i o n a l . i n Ia f o r îm n a ţ ţ e i l o e n s a u l . deplin presupune imbinarea s e m n i f i c a ţ i e i structurale cu sensul fenomenologic care 'îi'
corespunde.
.
f,
•'
c r e a ţ i i de s p e ţ a este i n o v a n t ă i n o v produce a n t ă c r e a ţ i i de s p e ţ a (euristica f e n o m e n o l o g i c ă ) , f prin e n o m e îmbi:' n o l o g i (euristica f o r m a l ă ) narea acestor euristici, care se face Jn perioade istorice îndelungate (în timpul naturii rii vii neinteligente), natura n e c o n ş t i e n t ă m i m e a z ă m i t om t e u a ş iz ă c r e a ţ i a e v o l u ţ i e i natu
.Cu toate
natura
n e c o n ş t i e n t ă
d e s p e ţ a d 1, e s p c r e e ţ a a ţ i a v e r i t a b i l ă .
.
c ă ) ,
Universul devine cu a d e v ă r a t a i d n e f v o ă r r m a a t ţ i o n a l atunci cînd apare sistemul n e r v o ~ , organ specializat pentru p r e l u c r ă r i i n f o r m a ţ i o n a l e i n f o ma cînd organis-· r m a ţ ales i o n a l atunci e mele vii devin cu a d e v ă r a t a d creative, controla euris e v ă r a t a d i c ă în mod c o n ş t i e n t po i n t e r n ă , r a p i d ă , pentru tica f o r m a l ă euristica f e n o m e n o l o g i c ă , f e într-p n o m e n o îmbinare l o g i c ă , t u r ă forma o b ţ i n e noulpe care s ă - I i n t r o d u c ă i n în informa t r o n d a u t c u ă r ă n a sub tehnologiei e e a z ă i n f o r m a ţ i e . tiei culturale. Universul devine i n f o r m a ţ i o n a l atunci cînd c r e e a z ă i n f o r m a ţ i e . c r Evi dent, acest lucru presupune prelucrarea utilizarea i n f o r m a ţ i e i create, exerci':' tînd puterea i n f o r m a ţ i e i asupra tuturor formelor de manifestare ale materiei. au în primul rînd omul A c e a s t ă posibilitate societatea. psihicul omului, Universul i n f o r m a ţ i o n a l c o n ţ i n e psihicul mai recent al i n t e l i g e n ţ e i artificiale. Un psihic p o s e d ă fenomenul î n ţ e l e s u l u i în raport cu rea litatea J n c o n j u r ă t o a r e , J de n c o n j un u r ă t model o a r e , al lumii; ma c o n ţ i n e un procesor mental un eu sau sau. un procesor i n f o r m a ţ i Q n a l i artificial n f o r m a ţ i Q ş n i , a l evident, a n u m i t ă f o r m ă a n u m i t ă f o r m ă a r t i f i c i a l ă de ep.. 27
c. 75
ELEMENTE P E N T R U '
TEORIE
G E N E R A L Ă A INFORMATIEI
NI)
UNIVERSUL ~ n f o teneI. I n Ea e ~ t e e ~ t e I n f O
r m a ţ i a . se d f o r m a ţ : a . e ~ prod?-sa I m ţ r m a ţ I a f e n o
e z v o t ~ t I a l m e n o
l t ă . în sî.rm1 m ~ t e r i e i , nu . e x i s t ă i n f o r m a ţ i e în afara ma ~ t U ~ i un l U g r e ~ l e n t la egalItate cu materia, în materie2-3.
ortosensurile care stau la baza unui univers si cu
D a c ă n o t ă m cu
t ~ r a i n f o r m a ţ i o n a l ă t ~ d r e a t e i r n m f i o n r a m t a ă ţ i de o n a laceste ă ortosensuri, atunci i n f o r ~ a t i a
ţ m l l t ă ţ m de l l t un ă
univers fizic este dubletul
'
struc
con-
(1) la Su r e p r e z i n t ă o t recere. de la neformal la formal,
Trecerea de la
referitoare la partea din universul fizic care structura vie}, t i n f o r m a ţ i a de ti mental}).
( { i n f o r m a ţ i a
Prima parte i n cu e v e n t u a l ă c o doua parte r e
I N F O R l i A Ţ I O N A V I N F O R l i A Ţ I O N A V
In I!lformatene, în mo natural, ca proces fizic; aceasta l o g l c ă care se m a n i f e s t ă prin ortosensuri care d e t e r m i n ă ' i:J?formateri::le în ~ u l t i p l e o r g a n i z ă r i topologice, precum s ţ r u c t ~ r ~ r e a. celulelo r i:J?formateri::le dmamIca ( m I ş c a r e ) la mvel ortoexlstentlal. Cu alte cuvinte informatia devine s t r u c t u r a l ă , s t lege r u c t u rf a o l r ă m , a l ă unui u n i v e r s . ' . '
fu:
-+
S".
p r e z i n t ă r
{ i n f o r m a ţ i a { i de n f o ti r m a ţ mental} i a
-:- (S
6UÂ),
(5)
r e p r e z i n t ă
ă ,
D e ş i D e au ş i posibilitatea unor euristici formale din jocul structurilor S, da unor euristici fenomenologice, din jocul sensurilor 6, d e ş i v a r i a ţ i i ale lui indtic , reciproc, i n o v a ţ i i l e lor nu se fac în mod c o n ş t i e n t din lipsa' v a r i a ţ i i ale lu controlului pe Care l-ar conferi î n ţ e l e g e r e a c o n ş t i e n t ă ,î n ţ p e o l s e i g b e i r l e ă a numai c o n ş t i e cînd n t ă , orga nismul r e a l i z e a z ă î n ţ e l e s u l a ceea ce p r e l u c r e a z ă i n f o r m a ţ i o n a l . i n Ia f o r îm n a ţ ţ e i l o e n s a u l . deplin presupune imbinarea s e m n i f i c a ţ i e i structurale cu sensul fenomenologic care 'îi'
(2)
(S,,)
..
d u s o ă r t o b i o n ţ i i p r i v i ţ i r e c ţ i e a d u s ă a de
p r e z i n t ă
corespunde.
.
f,
•'
c r e a ţ i i de s p e ţ a este i n o v a n t ă i n o v produce a n t ă c r e a ţ i i de s p e ţ a (euristica f e n o m e n o l o g i c ă ) , f prin e n o m e îmbi:' n o l o g i (euristica f o r m a l ă ) narea acestor euristici, care se face Jn perioade istorice îndelungate (în timpul naturii rii vii neinteligente), natura n e c o n ş t i e n t ă m i m e a z ă m i t om t e u a ş iz ă c r e a ţ i a e v o l u ţ i e i natu
.Cu toate
universul fizic poate fi descris numai prin N"
la
(1)
structura i n f o r m a ţ i o n a l ă , i n în 6 re-'-' f o r general m a ţ i o n a l de ă , tip dinamic, ia care nu mai sînt fixate sensurile fenomenologice ale organismului vi de lumatie, ci libere pentru a fi generate în informaterie; de aceea 6) este reunit" Â) cu p o t e n ţ i a l i t a t e a în ortosensuri a infortnateriei, A. P r o c e s 6 n ~ l minte! (6 ,este un procesor i n f o r m a ţ i o n a l dL' tip structural-fenomenologic, f ă r ă a cuprinde .f ă r ă sistem nervos • la un infrabiont, mezobiont, c e h b l ă vie saU o r g a n i ~ m o multicelular r g a n i ~ m ca organ conturat procese de tipul s e m n i f i c a ţ i e i st1 ucturale.Cum însir i n t e l i g e n ţ a se r e a l i z e a z ă prin s e m n i f i c a ţ i a s t r u c t u r a l ă , s e m trebuie a r t i f i c i a l ă depinde n i f i c a ţ i a s t admi r u c t u r a l te procesoarele mentale ale e n t i t ă ţ i l o r vii de ma înainte nu sînt inteligentt. unde
a formuleI.
Important este î n s ă faptul
p a r t i c i p ă
un fragment din din formula (1) din punct de vedere structural. e procesorul p r e z i n t ă mental,
f o r m a ţ i e i N-o r e p r e z i n t ă
11
ai sus, fu r e p : e z i n t ă . o f u r : c ţ i e n e f o r m a l ă în expresia de de aceea s ă g e a t a de la,.8 la fost reprezentata nu dIrect mtre aceste simboluri, ca în cazul j u n c ţ n l o r formale matematice, ci printr-o s ă g e a t ă c u r b ă în subsolulliniei normale i n f o r m a ţ i a i n s ft r o u r c m t a u ţ r i a a l ă
417
I N F O R M A Ţ I E I I N F O R M A Ţ I E I
nu i n v a ţ ă , nu are deci atributele calitative ale i n t e l i g e n ţ e i . Cu toate i m p l i c a ţ i i l e profunde ale informatiei, universul fizic nu este un univers informational. El nu produce si nu u t i l i z e a : z ă informatie n o u ă . Numai cînd omul si s o c i e t ~ t e a interpre t e a z ă informational universul, ~ c e s t a devine informationai. n i ~ e r s u l f i z i c d a t o r i t ă Universul 'biologic 'biologic este ma i n f o r m a ţ i o n a l decît u n i ~ e r s u l f i z i c d a t o r i t ă u intro de:;;chiderii organismelor vii în informaterie. Universul biologic c o n ţ i n e , în primul s t r u c t u r ă vie c o n ţ i n e rînd, procese i n f o r m a ţ i o n a l e de ti mental. î n t r - a d e v ă r , din punct de vedere i n f o r m a ţ i o n a l d o u ă d o p ă u r ă ţ i ,
CAPITOLUL il
ELEMENTE PENTRU
TEORIE G E N E R A L Ă
(3)
natura
n e c o n ş t i e n t ă
d e s p e ţ a d 1, e s p c r e e ţ a a ţ i a v e r i t a b i l ă .
informatiei care s t ă la baza J:?-ai ţ i n e cont de originea f e n o m e n o l o g i c ă în U?Ul umvers. De aceea, universul fizic poate fi descris c o ~ p l e t c matematic. o ~ p l e t tImp vformul:: (1) se r e f e ~ ă procesul n a ş t e r i i unui univers, formula (3) reprezmta numai . s ţ r u c t u r a s m t a c t I c ă , programul unui univers fizic dat. Aceasta fIZIca descrie a s t ă z i intreaga realitate f i z i c ă , deoarece o serie de î n s e a m n ă contt de procesul fen?mene ea nu le. poate î n c ă e ~ p l i c a , tocmai pe:J?tru .nu ţ i n e con ma profu?-d ~ x p n m a t de f u n c ţ I a (2), precum de eXIstenta unor spatii subia c ~ n t e s p a ţ l u l U l uzual. Dar, in cele di u r m ă , universul fizic -Ja fi descris' sintactic structural conform formulei (3). Expresia (3) este s i n t a c t i c ă deoarece structu este cazul structurilor formale ale ~ I l e -?s nu. c o n ţ i ! i ' . în s i n ~ , s e m n i f i c a ţ i e , cu b a z ă , b a în z ă , i n ţ e l e s u l unor l l l t e h g e ~ ţ ~ I ar.tIflclale ~ m v e r s u l nu are i . n t e l i g e n ţ ă str:uctur m ţ e h g e n v t e , fIe. In cazul u n e l n a ~ t e n .spontane printr-o f l u c t u a ţ i e în orto a c ~ fI .fost p r o ~ u s m t e h ş e n ţ a s o < : l a l ă a vu.nui e X l s t e n ţ a , ,fIe d a c ~ d .ar vu.nui ~ n i v e r s prede cesor. Umversul fIZIC, OrIcare ar fI ongmea lm, nu a c ţ l o n e a z a a mtelIgent, c ţ l o n e a z a adaptiv,
c ă ) ,
.
Universul devine cu a d e v ă r a t a i d n e f v o ă r r m a a t ţ i o n a l atunci cînd apare sistemul n e r v o ~ , organ specializat pentru p r e l u c r ă r i i n f o r m a ţ i o n a l e i n f o ma cînd organis-· r m a ţ ales i o n a l atunci e mele vii devin cu a d e v ă r a t a d creative, controla euris e v ă r a t a d i c ă în mod c o n ş t i e n t po i n t e r n ă , r a p i d ă , pentru tica f o r m a l ă euristica f e n o m e n o l o g i c ă , f e într-p n o m e n o îmbinare l o g i c ă , t u r ă forma o b ţ i n e noulpe care s ă - I i n t r o d u c ă i n în informa t r o n d a u t c u ă r ă n a sub tehnologiei e e a z ă i n f o r m a ţ i e . tiei culturale. Universul devine i n f o r m a ţ i o n a l atunci cînd c r e e a z ă i n f o r m a ţ i e . c r Evi dent, acest lucru presupune prelucrarea utilizarea i n f o r m a ţ i e i create, exerci':' tînd puterea i n f o r m a ţ i e i asupra tuturor formelor de manifestare ale materiei. au în primul rînd omul A c e a s t ă posibilitate societatea. psihicul omului, Universul i n f o r m a ţ i o n a l c o n ţ i n e psihicul mai recent al i n t e l i g e n ţ e i artificiale. Un psihic p o s e d ă fenomenul î n ţ e l e s u l u i în raport cu rea litatea J n c o n j u r ă t o a r e , J de n c o n j un u r ă t model o a r e , al lumii; ma c o n ţ i n e un procesor mental un eu sau sau. un procesor i n f o r m a ţ i Q n a l i artificial n f o r m a ţ i Q ş n i , a l evident, a n u m i t ă f o r m ă a n u m i t ă f o r m ă a r t i f i c i a l ă de ep..
f ă r ă .
27
c. 75
II 418
I N F O R M A Ţ I E
Psihicul omului,
d u p ă d cum u p ă
am
v ă z u t
în capitolul precedent, este un triplet:
(II, d,
ELEMENTE PENTRU
(li) .
procesorul mental c O r e s p u n z ă t o r ; ! , c O r e s p u -:r e p r e z i n t ă î n ţ e l e s u l (cu componentele s t r u c t U T ; ţ l e ale s e m n i f i c a ţ i e i compo;nentele po;nentele de sens fenomenologic) tuturor elementelor r e l a ţ i i l o r din modelul lumii; este eul, ca procesor mental î n ţ e l e s privilegi.ate. ă I I . Psihicul i n t e l i g e n ţ e i artificiale are a c e e a ş i f o r m ă (6) cu deosebirea c ă I I c nu nu mai mai este un procesor mental, ci un procesor i n f o r m a ţ i o n a l structural, c o n ţ i n e sensurile fenomenologi'ce, ci numai s e m n i f i c a ţ i a s t r u c t u r a l ă (de context si de r e f e r i n ţ ă ) , iar eul r e p r e z i n t ă , ' la fel, p ă r ţ i privilegiate din procesorul informational structurile î n ţ e l e s u l u i . î n ţ e l e s u l u i . . . ' . ' , Psihicul omului este mental, psihicul psihicul i n t e l i g e n ţ e i artificiale es.te nemental, pursiructural. Intregul univers i n j o r m a ţ i o n a l i se a l z e a aceste z ă d o u ă tipuri de n j o b r a m z a e ţ a i z o ă n b a pe fenomene psihice. In jU1ul 101 i n f o r m a ţ i a i p n r f o o l r i m f a e ţ r i e a z ă sub cele mai diferitef01me. P î n ă la a p a r i ţ i a informaticii i n t e l i g e n ţ e i artificiale, universul i n f o r m a ţ i o nal, în î n ţ e l e s u l lui deplin, s-a dezvoltat (pe planeta P ă m î n t ) începînd cu a p a r i ţ i a d a t a ă p a r i ţ i a muncii, a tehnologiei pietrei omului, a d i c ă a o d di c a ă t ă o cu uneltelor din pia t r ă , a limbajului vorbit v i e ţ i i s o ~ i a l e . M î n a omului nu este numai 'o u n e a l t ă b i o l o g i c o - m e c a n i c ă , b i ci o l o prin g i c o - coordonarea m e c a n i c ă , ei m e n t a l - p s i h o l o g i c ă m e are n t a l - p s i hp ou lt oe gr in ci ăc ă c o m p o n e n t ă i n f o r m a ţ i o n a l ă . i Tocmai n f o r m a ţ i o on a asemenea l ă . c o m p o n e n t ă : ; din nevoia de 'a f o r m tigu"-" a ţ i o n a l e c o m u n i c ~ altora nu numai prin gest, ci prin semnale i n f o r m a ţ i o n a l e i n mai a p ă roase; trebuie fi contribuit la a p a r i ţ i a limbajului natural. Limba v o r b i t ă e ţ i c i o m u n i t ă ţ i umane, deci, i n f o r m a ţ i a : v o r b i t ă i provine r u ţ d a t o r i t ă d muncii n f o r m a ţ i a : v o r b i t a t o r i t ă ş i . v i e ţ i i v i în di i n f o r m a ţ i a p s i h o l o g i c - m e n t a l ă p s i omului,limba h o l o g i c - m e n t a l ă ~ l a r i f i c î n d , d a t o r i t ă d a puterii t o r i t ă ei de semnificare, î n s ă s i informatia m e n t a l ă . '. ar trebui reinterpretate O serie de a c t i ~ i t ă ţ i U l l l a ~ e a c t i procese din ~ i t ă ţ i U l sociale l l a ~ e caraCterul p u n ~ t u l d e Vedere al ş t i i n ţ e i i n f o r m a ţ i e i . Se c o n t u r e a z ă to ma intens caraCterul informational al culturii, moneda este si ea informatie cu caracter economic. Spirit\lalita:tea omului ar trebui r e c o n s i d e ~ a t ă în lumina ş t i i n ţ e i . ş i t n i fi n o ţ r e m i a . ţ i e i . D a t o r i t ă informaticii se i n t e n s i f i c ă în m ă s u r ă mai mare caracterul irifbr mationalal s o c i e t ă t i i . Se produce o cablare i n f o r m a t i c ă ,a institutiilor si, a socie t ă ţ i i în . întregimea' ei A p a r i ţ i a i n t e l i g e n ţ e i artificiale pune, î n t ~ - u n ~ o d nou, problema i n t e l i g e n ţ e i sociale. :. Toate aceste progrese; mai curînd în domeniul tehnologiei i n f o r m a ţ i e i , înso tite de industrializarea informatiei, care constituie o realitate a zilelor noastre, a r a t ă marele rol ,al i n f o r m ~ t i e i structurale, formale. Ce se î n t î m p l ă ce se va întimpla cu i n f o r m a ţ i a f e n o m e n o l o g i c ă cateomul care face parte din î n s ă ş i f i i n ţ a lui? Ş t i i n d Ş t i i n a d d e v ă r a t a c r e a ţ i e se u t i l i z e a z ă II
n
r e p r e z i n t ă
...
o b ţ i n e o pb r ţ i i ; n n e t r - o ~ î r n . b i n a ~ e ~ o n ş t i e n t ă d e f o ~ a l ş ~ . n e f o ~ a ~ ; ! e s p e c t ~ v ! ' e d s i p n e ţ c r t e ~ e vu r i s - :
tiea structurala SI eUrIstIca fenomenologIca; ş t I I n d ca fara c r e a ţ I e socIetatea. speCia u m a n ă u nu m a npot ă s u p r a v i e ţ u i ; ş t i i n d , diri punct de vedere filosofic, e x i s t e n ţ a nu se poate împlini întru sine f ă r ă c r . e a ţ i e , r e z u l t ă r ec z ă u ' l n t eă : e c u n o a ş t e r e a f e n o m e n o ~ ' n .•e logicului, a nefotmalului, ar ,putea ,putea.. prezen ta un mare pencolpentru succesul succesul universului I ţ o s t r u în cosmos. Structuralului nu se poate permite î n ă b u ş e com plet neformalul, fenornenologicul ş i c r e a t i v u l , începînd, mai ales; cu' nivelul social .... de manifestare al lumii materiale. . '.',,! De aici se desprinde necesitatea o b i e c t i v ă o b i u e n c e t i d v eă m o c r a ţ i i i u n e i i n d f e o m r o m c a r ţ a i ţ e i i i i i care n f o r m a ţ economiei, cul-. s ă p e r m i t ă generate a de nQi idei, progresul ş t i i n ţ e i , ş t al i i n tehnologiei, ţ e i , • . turii , . . . . : s o c i e t ă ţ i i . , . , ' . . .Componenta , a f e c t i v ă a j n f Q x m a ţ i e i de pe planUl mental-pSIhologIc al omului j o a c ă j ş o i a ' c ea ă un rol' important în f u n c ţ i o n a r e a f uprocesorului n c ţ i o n a r e a mental. D e ş ~ ş i e ~ p o ~ t f : ) ' .•
z
TEORIE
G E N E R A L Ă
I N F O R M A Ţ I E I I N F O R M A Ţ I E I
419
fi f o r m a l i z a t ă artificial,' f o t u ş i n u m ~ i f o afectivitatea t u ş i n u m ~ i f e n o m e n o l o g i c ă t r ă i t ă pO
il. Ca l i m i t ă , l i el domine cu mult mai m u l t ă e v i d e n t ă decît în universul nostru, cel putin în i n t e n ţ I e ţ e l e ş de ) presupus e ~ o l u ţ i a univer. într-unr,aseme într-unr,asemenea,se!1s nea,se!1s (de f ~ p t , î n ţ e l e ş ) î n este ar putea urma o linie a s c e n d e n t ă . surilor Uo,U . r o f u ne n d ă o f e r ă î n s ă nici un criteriu al p e r f e c ţ i u n i i , problema . Materia p r o f u n d ă p nu ei este aceea de a exista si î n c ă într-un mod cît mai variat ca sensuri, fie I } o u ă oamenilor ni se pa fericite, bune, rele origroaznice. nu la materia Criteriul p e r f e c ţ i u n i i nu se poate raporta decît la c o n ş t i i n ţ ă , nici la universul viu d a c ă d aeste p r o f u n d ă , nici la universul fizic c ă lipsit de con i s t materia e n ţ ă , p r o f u n d ă , p r ci o f ş t i i n ţ ă . ş t Ia i i n ţ ă c . o n ş t i i n ţ a nu apare î n ' o r t o e x i s t e n ţ ă , î n a ' d o i r c t ă o e x în numai în s u b s t a n ţ a vie dintr-un univers. C o n ş t i i n ţ a este aceea care poate alege un criteriu al binelui p e r f e c ţ i u n i i : ,...
ă
.}
GENERALIZAREA NOTIUNII DE INFORMATIE"
Vom admite sub o f o r m ă f o destul r m ă de g e n e r a l ă i n J o r m a ţ i a î n raport cu u m a n ă poate fi p r i v i t ă ca s t r u c t u r ă s t c r ă u r c e t i u a r ă i se a s o c i a z ă a s un o c i îa n z ţ ă e l e s .(meaning). De aceea ea poate fi d e s c r i s ă prin dubletul
mintea
(7)
-:- (S, d)
unde': r e p r e z i n t ă i n f o r m a ţ i a ;
structura
S î n ţ e l e s u l ,
c o n c r e t ă ; c o n c r e t ă ;
( s i n t a c t i c ă )
(meaning). sub forma cea mai g e n î n ţ e l e s u l
e r a l ă , g 'este, e n e r a d l u ă p, ă '.'
. cum am
v ă z u t
),
(..!Il,
în capitolul precedent, (8)
: e c u n o a ş t e r e a f e n o m e n o ~
unde:
care are un caracter formal, ia sensul pe care îl p o s e d ă procesoarele mentale care are un caracte r fenomenolo fenomenologic. gic. în ceea ce p i - i v e ş t e s e m n i f i c a ţ i a ..!Il, ea, este, d u p ă MarioBunge ..!Il
r e p r e z i n t ă s e m n i f i c a ţ i a
r e p r e z i n t ă
i e i
..!Il
unde: d - ' r e p r . e z ; n t ă
(9)
(d-, rR.),
decantext;
s e m l l i f i c a ţ i : ; t s e m l l i f i c a ţ i : ; t
: r R . r e p r eR z. ir ne tp ăr s e m n i f Atunci, în mintea unui
i ~ ~ ţ i a ; d e e zr e i f n e t r ă i n s ţ ăe : m n i f i ~ ~ ţ i a ; d e
o ~ . i n f o r m a ţ i a
(S ..!Il.
este
(S. d-, rR.,
),
(10)
u n d ă ,
418
I N F O R M A Ţ I E
Psihicul omului,
d u p ă d cum u p ă
am
v ă z u t
în capitolul precedent, este un triplet:
(II, d,
ELEMENTE PENTRU
(li) .
procesorul mental c O r e s p u n z ă t o r ; ! , c O r e s p u -:r e p r e z i n t ă î n ţ e l e s u l (cu componentele s t r u c t U T ; ţ l e ale s e m n i f i c a ţ i e i compo;nentele po;nentele de sens fenomenologic) tuturor elementelor r e l a ţ i i l o r din modelul lumii; este eul, ca procesor mental î n ţ e l e s privilegi.ate. ă I I . Psihicul i n t e l i g e n ţ e i artificiale are a c e e a ş i f o r m ă (6) cu deosebirea c ă I I c nu nu mai mai este un procesor mental, ci un procesor i n f o r m a ţ i o n a l structural, c o n ţ i n e sensurile fenomenologi'ce, ci numai s e m n i f i c a ţ i a s t r u c t u r a l ă (de context si de r e f e r i n ţ ă ) , iar eul r e p r e z i n t ă , ' la fel, p ă r ţ i privilegiate din procesorul informational structurile î n ţ e l e s u l u i . î n ţ e l e s u l u i . . . ' . ' , Psihicul omului este mental, psihicul psihicul i n t e l i g e n ţ e i artificiale es.te nemental, pursiructural. Intregul univers i n j o r m a ţ i o n a l i se a l z e a aceste z ă d o u ă tipuri de n j o b r a m z a e ţ a i z o ă n b a pe fenomene psihice. In jU1ul 101 i n f o r m a ţ i a i p n r f o o l r i m f a e ţ r i e a z ă sub cele mai diferitef01me. P î n ă la a p a r i ţ i a informaticii i n t e l i g e n ţ e i artificiale, universul i n f o r m a ţ i o nal, în î n ţ e l e s u l lui deplin, s-a dezvoltat (pe planeta P ă m î n t ) începînd cu a p a r i ţ i a d a t a ă p a r i ţ i a muncii, a tehnologiei pietrei omului, a d i c ă a o d di c a ă t ă o cu uneltelor din pia t r ă , a limbajului vorbit v i e ţ i i s o ~ i a l e . M î n a omului nu este numai 'o u n e a l t ă b i o l o g i c o - m e c a n i c ă , b i ci o l o prin g i c o - coordonarea m e c a n i c ă , ei m e n t a l - p s i h o l o g i c ă m e are n t a l - p s i hp ou lt oe gr in ci ăc ă c o m p o n e n t ă i n f o r m a ţ i o n a l ă . i Tocmai n f o r m a ţ i o on a asemenea l ă . c o m p o n e n t ă : ; din nevoia de 'a f o r m tigu"-" a ţ i o n a l e c o m u n i c ~ altora nu numai prin gest, ci prin semnale i n f o r m a ţ i o n a l e i n mai a p ă roase; trebuie fi contribuit la a p a r i ţ i a limbajului natural. Limba v o r b i t ă e ţ i c i o m u n i t ă ţ i umane, deci, i n f o r m a ţ i a : v o r b i t ă i provine r u ţ d a t o r i t ă d muncii n f o r m a ţ i a : v o r b i t a t o r i t ă ş i . v i e ţ i i v i în di i n f o r m a ţ i a p s i h o l o g i c - m e n t a l ă p s i omului,limba h o l o g i c - m e n t a l ă ~ l a r i f i c î n d , d a t o r i t ă d a puterii t o r i t ă ei de semnificare, î n s ă s i informatia m e n t a l ă . '. ar trebui reinterpretate O serie de a c t i ~ i t ă ţ i U l l l a ~ e a c t i procese din ~ i t ă ţ i U l sociale l l a ~ e caraCterul p u n ~ t u l d e Vedere al ş t i i n ţ e i i n f o r m a ţ i e i . Se c o n t u r e a z ă to ma intens caraCterul informational al culturii, moneda este si ea informatie cu caracter economic. Spirit\lalita:tea omului ar trebui r e c o n s i d e ~ a t ă în lumina ş t i i n ţ e i . ş i t n i fi n o ţ r e m i a . ţ i e i . D a t o r i t ă informaticii se i n t e n s i f i c ă în m ă s u r ă mai mare caracterul irifbr mationalal s o c i e t ă t i i . Se produce o cablare i n f o r m a t i c ă ,a institutiilor si, a socie t ă ţ i i în . întregimea' ei A p a r i ţ i a i n t e l i g e n ţ e i artificiale pune, î n t ~ - u n ~ o d nou, problema i n t e l i g e n ţ e i sociale. :. Toate aceste progrese; mai curînd în domeniul tehnologiei i n f o r m a ţ i e i , înso tite de industrializarea informatiei, care constituie o realitate a zilelor noastre, a r a t ă marele rol ,al i n f o r m ~ t i e i structurale, formale. Ce se î n t î m p l ă ce se va întimpla cu i n f o r m a ţ i a f e n o m e n o l o g i c ă cateomul care face parte din î n s ă ş i f i i n ţ a lui? Ş t i i n d Ş t i i n a d d e v ă r a t a c r e a ţ i e se u t i l i z e a z ă II
n
r e p r e z i n t ă
...
o b ţ i n e o pb r ţ i i ; n n e t r - o ~ î r n . b i n a ~ e ~ o n ş t i e n t ă d e f o ~ a l ş ~ . n e f o ~ a ~ ; ! e s p e c t ~ v ! ' e d s i p n e ţ c r t e ~ e vu r i s - :
tiea structurala SI eUrIstIca fenomenologIca; ş t I I n d ca fara c r e a ţ I e socIetatea. speCia u m a n ă u nu m a npot ă s u p r a v i e ţ u i ; ş t i i n d , diri punct de vedere filosofic, e x i s t e n ţ a nu se poate împlini întru sine f ă r ă c r . e a ţ i e , r e z u l t ă r ec z ă u ' l n t eă : e c u n o a ş t e r e a f e n o m e n o ~ ' n .•e logicului, a nefotmalului, ar ,putea ,putea.. prezen ta un mare pencolpentru succesul succesul universului I ţ o s t r u în cosmos. Structuralului nu se poate permite î n ă b u ş e com plet neformalul, fenornenologicul ş i c r e a t i v u l , începînd, mai ales; cu' nivelul social .... de manifestare al lumii materiale. . '.',,! De aici se desprinde necesitatea o b i e c t i v ă o b i u e n c e t i d v eă m o c r a ţ i i i u n e i i n d f e o m r o m c a r ţ a i ţ e i i i i i care n f o r m a ţ economiei, cul-. s ă p e r m i t ă generate a de nQi idei, progresul ş t i i n ţ e i , ş t al i i n tehnologiei, ţ e i , • . turii , . . . . : s o c i e t ă ţ i i . , . , ' . . .Componenta , a f e c t i v ă a j n f Q x m a ţ i e i de pe planUl mental-pSIhologIc al omului j o a c ă j ş o i a ' c ea ă un rol' important în f u n c ţ i o n a r e a f uprocesorului n c ţ i o n a r e a mental. D e ş ~ ş i e ~ p o ~ t f : ) ' .•
z
TEORIE
G E N E R A L Ă
419
fi f o r m a l i z a t ă artificial,' f o t u ş i n u m ~ i f o afectivitatea t u ş i n u m ~ i f e n o m e n o l o g i c ă t r ă i t ă pOil. Ca l i m i t ă , l i el domine cu mult mai m u l t ă e v i d e n t ă decît în universul nostru, cel putin în i n t e n ţ I e ţ e l e ş de ) presupus e ~ o l u ţ i a univer. într-unr,aseme într-unr,asemenea,se!1s nea,se!1s (de f ~ p t , î n ţ e l e ş ) î n este ar putea urma o linie a s c e n d e n t ă . surilor Uo,U . r o f u ne n d ă o f e r ă î n s ă nici un criteriu al p e r f e c ţ i u n i i , problema . Materia p r o f u n d ă p nu ei este aceea de a exista si î n c ă într-un mod cît mai variat ca sensuri, fie I } o u ă oamenilor ni se pa fericite, bune, rele origroaznice. nu la materia Criteriul p e r f e c ţ i u n i i nu se poate raporta decît la c o n ş t i i n ţ ă , nici la universul viu d a c ă d aeste p r o f u n d ă , nici la universul fizic c ă lipsit de con i s t materia e n ţ ă , p r o f u n d ă , p r ci o f ş t i i n ţ ă . ş t Ia i i n ţ ă c . o n ş t i i n ţ a nu apare î n ' o r t o e x i s t e n ţ ă , î n a ' d o i r c t ă o e x în numai în s u b s t a n ţ a vie dintr-un univers. C o n ş t i i n ţ a este aceea care poate alege un criteriu al binelui p e r f e c ţ i u n i i : ,...
ă
u n d ă ,
.}
GENERALIZAREA NOTIUNII DE INFORMATIE"
Vom admite sub o f o r m ă f o destul r m ă de g e n e r a l ă i n J o r m a ţ i a î n raport cu u m a n ă poate fi p r i v i t ă ca s t r u c t u r ă s t c r ă u r c e t i u a r ă i se a s o c i a z ă a s un o c i îa n z ţ ă e l e s .(meaning). De aceea ea poate fi d e s c r i s ă prin dubletul
mintea
(7)
-:- (S, d)
unde': r e p r e z i n t ă i n f o r m a ţ i a ;
structura
S î n ţ e l e s u l ,
c o n c r e t ă ; c o n c r e t ă ;
( s i n t a c t i c ă )
(meaning). sub forma cea mai g e n î n ţ e l e s u l
e r a l ă , g 'este, e n e r a d l u ă p, ă '.'
. cum am
v ă z u t
în capitolul precedent,
),
(..!Il,
(8)
: e c u n o a ş t e r e a f e n o m e n o ~
unde:
care are un caracter formal, ia sensul pe care îl p o s e d ă procesoarele mentale care are un caracte r fenomenolo fenomenologic. gic. în ceea ce p i - i v e ş t e s e m n i f i c a ţ i a ..!Il, ea, este, d u p ă MarioBunge ..!Il
r e p r e z i n t ă s e m n i f i c a ţ i a
r e p r e z i n t ă
i e i
..!Il
unde: d - ' r e p r . e z ; n t ă
(9)
(d-, rR.),
decantext;
s e m l l i f i c a ţ i : ; t s e m l l i f i c a ţ i : ; t
: r R . r e p r eR z. ir ne tp ăr s e m n i f Atunci, în mintea unui
i ~ ~ ţ i a ; d e e zr e i f n e t r ă i n s ţ ăe : m n i f i ~ ~ ţ i a ; d e
o ~ . i n f o r m a ţ i a
este
(S ..!Il.
4/27/2011
I N F O R M A Ţ I E I I N F O R M A Ţ I E I
(S. d-, rR.,
),
(10)
RACAI : Mihai Draganescu
Mihai Draganescu Member of the Romanian Academy Head of the SP Group at RACAI
Bucharest, Romania, for more than 40 years, Universitary professor at the University "Politehnica" of Bucharest, academician, academician, and former president of the Romanian Academy (1990-1994), Mihai Draganescu is known in Romania for his works and activities in the domains of electronics, informatics and of philosophy of science. Prof. Mihai Draganescu is member of the Presidium of the Romanian Academy, President of the Section for the Science and Technology of Information and Honorary President of the Forum for the Information Society of the Romanian Academy. He is a Life Fellow IEEE IEEE.. Recently he was nominated as the president of the scientific council of the National Program for Research and Development for the Information Society in Romania. He introduced in Romania the concepts of the Knowledge Society and promotes the ideas of a future society of consciousness.
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
Mihai Draganescu Member of the Romanian Academy Head of the SP Group at RACAI
Bucharest, Romania, for more than 40 years, Universitary professor at the University "Politehnica" of Bucharest, academician, academician, and former president of the Romanian Academy (1990-1994), Mihai Draganescu is known in Romania for his works and activities in the domains of electronics, informatics and of philosophy of science. Prof. Mihai Draganescu is member of the Presidium of the Romanian Academy, President of the Section for the Science and Technology of Information and Honorary President of the Forum for the Information Society of the Romanian Academy. He is a Life Fellow IEEE IEEE.. Recently he was nominated as the president of the scientific council of the National Program for Research and Development for the Information Society in Romania. He introduced in Romania the concepts of the Knowledge Society and promotes the ideas of a future society of consciousness. President of the Romanian Committee for the History and Philosophy of Science and Technology, President of the Section for Philosophy and Psychology of the Academy of Scientists- Romania, he is Honorary Ambassador. Presently, at our Institute, he is working at a project " Structural - phenomenological modeling, conceptual and symbolic symbolic" based on his original philosophy of science elaborated previously, between 19771993. Among the aims of this project: to bring new ideas in the methodology of science and to develop orthophysical (structural-phenomenological) theories of the physical and informational reality, of mental processes and consciousness. He is a member of the Association for the Scientific Study of Consciousness (ASSC) and of the group KATEDRAST formed with professor Menas Kafatos a.o. from George Mason University, University, Fairfax, USA, with the aim of advancing new fundamental principles in philosophy of science and science. The latest works include the extension of the theory of categories and functors to phenomenological domains and the development of the philosophy of integrative science.
CONTENTS OF THE SITE Categories and Functors for the Integrative Science. E-prints: Internet books. Mind and Consciousness. Science and Technology of Information. Information Society - Knowledge Society. Consciousness Society. History of the Science and Technology. http://www.racai.ro/~dragam/
1/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
Curriculum Vitae. Note. A number of texts (e-books and e-documents) are in MSReader format. They are available free by writing an e-mail to [email protected] and you will receive a copy by e-mail. The program MSReader format may be downloaded free from: http://www.microsoft.com/reader/download/default.htm or from: htt http:/ p://eboo /ebooks.ba ks.barnesan rnesandnobl dnoble.co e.com m/m /ms_reade s_reader/i r/index ndex.asp .asp (http: (http://ebook //ebooks.ba s.barnesan rnesandnobl dnoble.co e.com m/ms_reade /ms_reader/i r/index ndex.asp). .asp).
The available papers in the MSReader format are marked with *. If you don't have the possibility to use MSReader you may ask by e-mail the HTML text of the source of the respective paper or document.
CATEGORIES AND FUNCTORS and THE INTEGRATIVE INTEGRATIVE (STRUCT ( STRUCTURALURALPHENOMENOLOGICA PHENOM ENOLOGICAL) L) SCIENCE SCIENCE Mihai Dr ăgănescu, Sisir Roy, Menas Kafatos , Effective Theories And The preprint print 2004, 200 4, pdf. pdf. Phenomenolog Phen omenologii cal Informa Informati tion on, pre
Principle cipless of Integra Integrative tive Science , Bucure şti, Menas Kafatos, Mihai Dr ăg ănescu, Prin Editura Tehnic ă, 2003.
Mihai Draganescu, Menas Kafatos, Community And Social Factors For The Integrati In tegrative ve Science, Science , preprint 2003, pdf. The Fundamental Phenomenological Information Of The Universe , preprint November November 2003 2 003,, pdf. pdf. Products Of Phenomenological Objects And Products Of Phenomenological November 2002 2 002,, pdf. pdf. Functors,, preprint, November Functors Categories, Presheaves, Sheaves And Cohomologies For Consciousness, preprint, to be published in the volume NOESIS, 2002.
The
Theory
Of
Neighborhoods In And Among Phenomenological Categories , *E-PREPRINT, MSReader format, 2002. A First Essay on Phenomenological Topologies , * E-PREPRINT, MSReader format, 2002. Mihai Dr ăg ănescu, Menas Kafatos, Sisir Roy, Main Types of Phenomenological http://www.racai.ro/~dragam/
2/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
E-PREPRINT, MSReader MSReader format, for mat, November November 2001. 200 1. Categories, * E-PREPRINT
Menas Kafatos, Mihai Dr ăg ănescu, Preliminaries to the Philosophy of Integrative e-boo k (MSReader), (MSReader), Academy Academy of ScientistsScientis ts-Roman Romania, ia, 2001. 2001 . Science , * e-book Some Results In The Theory Of Phenomenological Categories , * E-PREPRINT (MSReader format), communication at the Vth Conference on Structural phenomenological phenomenological Modeling , Bucharest, Bucharest, Jun J unee 2001 2 001,, to be published. published. Automorphisms In The Phenomenological Domains , to be published by Proceedings of the Romanian Romanian Academy Academy,, Series Serie s A, vol.2, vol.2, No.1, 2001 2 001.. Autofunctors And Their Meaning , Proceedings of the Romanian Academy, Series A, vol. 1, No. 3, p. p. 201 - 205, 2000. 20 00. Menas Kafatos , Mihai Dragan Draganescu escu, Toward An Integrative Science , NOESIS, XXVI, 2001, to be published. Categories and Functors for the Structural-Phenomenological Modeling , Proceedings of the Romanian Academy, Series A (Mathematics, Physics, Technical Sciences, Information Science), Vol.1, No.2, p. 111 - 115, 2000. Mihai Draganescu, Menas Kafatos , Generalized Foundational Principles in the Philosophy of Science , paper presented at the Conference on "Consciousness in Science and Philosophy" in Charleston, Illinois, 6-7 Nov 1998, published in The Noetic Journal, Vol.2, No.4, Oct. 1999, p. 341-350 , republished in the vol. Science and the Primacy of Consciousness, Intimation of a 21 st Century Revolution , Richard L. Amoroso and others (eds), Orinda: The Noetic Press, 2000, Chapter 9, pp. 86-98. Also * e-copy e-c opy in MSReader MSReader format.
co mmunication nication at the t he IVth IVth Conference Confere nce The Frontiers Fro ntiers of Science an and d Self-organi Self-organi zation, commu on structural-phenomenological modeling, Romanian Academy, June 20-21, 2000, to be Revue Roumaine Roumaine de d e Philosophie . published in Revue
Informatic Versus Physical Ontology. XXIV, 1999, 19 99, p. 9-32. 9-32 . Mathematics , NOESIS, XXIV
Ontological
Fundamentals
of
Ortofizica (Orthophysics) , Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985 [in Romanian]. Contents of the volume. Argument (the preface to the volume The Ring of the Material World , Bucharest, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1989, which contains, as a second edition, the volumes "The Depths of the Material World" ( Depths of Existence) -1979- and "Orthophysics"-1985). Fluctuation And Rhythm, Ch.5, of the volume ORTOFIZICA (ORTHOPHYSICS), 1985, 19 85, English English translation.
http://www.racai.ro/~dragam/
3/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
E-PRINTS INTERNET BOOKS: L'Universalité ontologique de l'information (Ontological Universality of P réface ace et notes par Yves Kodratoff K odratoff,, prof pro f., Uni Université versité de Pari P aris-S s-Sud, ud, Directeur Directeur Information), Préf de recherche au CNRS -Bucharest, Editura Academiei, 1996.
The Depths of Existence , Electronic edition, in english, of a book first published in 1979 (Profunzimile Profunzimile lumii materiale materiale), Bucharest, Editura Politica).
E-BOOKS: Ionut Isac, Introducere in filosofia structural-fenomenologica. Paradigma
Ortofizicii (Introduction to the Structural-phenomenological Philosophy. The Orthophysical Paradigm), Editura Ardealul, Targu Mures, Biblioteca de Filosofie, 2001, * e-book, MSReader format, ISBN 973-8300-00-2.
MIND AND CONSCIOUSNESS The Sources Of Complementarity Between Mind And Body , The Noetic Journal , Vol.4, No.1, Jan 2003, p.33-44. XXV, 2000, 200 0, p.9-20. p.9-20 . The Brain Br ain As As An In Informatio formation n Proces Pro cessor sor , NOESIS, XXV,
The Interdisciplinary Science of Consciousness, Chapter 5, pp. 46-59, in Science and the Primacy of Consciousness, Intimation of a 21st Century Revolution , Richard L. Amoroso and others (eds.), Orinda: The Noetic Press, 2000. Taylor's Bridge Across The Explanatory Gap And Its Extension, Extension, Consciousness and Cognition Cognition,, 1998, 7, 16 5-168. 5-16 8. Revue Roumaine de Continu Conti nuii ti ties es and Disc Discontinuiti ontinuities es i n the the Realms of Life and and Mind, Revue Philosophie, Tome Tome 41,1997, 41 ,1997, Nos 1 -2, p.3-9.
Sur la notion et le domaine de la Vie Artificielle (On the notion and the domain of artificial life), Bulle Bulletin tin de la Classe des Sciences, Scie nces, Academie Academie Royale Royale de Belgique, Belgique, 6e seri s erie, e, Tome VI, VI, No.7-12, No.7-1 2, 1995, 19 95, 13 1 3 pages pages.. Mind and Artificial Intelligence , NOESIS, vol.XII, 1986, p.129-183. De la filosofia la stiinta mentalului (From the Philosophy to the Science of the Mind ), Revista româna de filosofie , XLIV Academica, iunie 1997, p.11-12. Revista XLIV,, Nr.5, sep-oct se p-oct 1997 1 997,, p. 457-464. entall Pro Proccessi essin n Procesarea mentala a informatiei Menta http://www.racai.ro/~dragam/
o In orm ormatio ation, n, abstract in 4/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
English), Memoriile Sect. St. ale Acad. Romane, SERIA IV, Tom. XX, 1997, p.263-284. English), Also in Academica, Oct.1997, p.14-15 (I), Nov.1997, p. 26-27 (II), Dec.1997, p.31-32 (III).
Constiinta fundamentala a existentei (The Fundamental Consciousness of Existence), conference, publishe pu blished d in ACAD ACADEMI EMICA CA Jan., Febr., March 1998. 1998 . Deep Reali ty, Con Consci sci ous Universe and Complementa Complementari rity ty, NOETIC JOURNAL, Vol. 1, No.1, No.1, June June 1997, 1 997, p.114-11 7. On the Structural-Phenomenological Theories JOURNAL, Vol.1, No.1, June 1997, p.28-33.
of
Consciousness , NOETIC
19 98, XXIII XXIII,, pp.87pp.87-97. 97. On the Notions of Understanding and Intelligence , NOESIS, 1998,
Structural-Phenomenol Structural-Phenomen ologi ogi cal Theori heories es i n Europ Europee an and d USA USA, The Noetic Journal , vol. 2, 1999, No 1-2, 1-2 , p.4-8. p.4-8. February, 1997. 199 7. The Method of the the Structural Structural -ph -phenomen enomenol ologi ogi cal Recogni Recogniti tion on, February,
SCIENCE AND TECHNOLOGY OF INFORMATION
Spoken Language Technology , communication, The 2nd Conference on Speech Technology and Man-Machine Dialogue, Academia Română, April 10-12, 2003, pdf.
Neural Engineering and Neuroelectronics Facing Artificial Consciousness , Communication at the INGIMED II Conference, Bucharest, Dec. 13, 2001; * E-PREPRINT, MSReader Format, Format, Federaţia Română de Inginerie Biologică.
From Solid State To Quantum And Molecular Electronics, The Deepening Of Information Processing , Invited paper at the International Semiconductor Conference, Sinaia, 8-11 8- 11 oct. 1997, publi published in the volum volumee I of the the Conference, Conference, p.5-2 p.5 -21. 1. Information, Heuristics, Creation , in the volume I. Plander (Ed.), Artificial Intelligence and Information, Control Systems of Robots, Elsevier (North-Holland), 1984, pp.25-29.
Concepte generale si probleme cuantice ale procesarii informatiei (General Concepts and Quantum Problems of the Information Processing ) , publicata în vol. Rolul Invãtãmântului si al Cercetãrii stiintifice universitare în dezvoltarea Societãtii Informationale, Fac. de Automaticã si Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucuresti, 1997, p. 31-39.
Electronica func funcţţional ională ă (Functional Electronics) , Editura Tehnica, Bucharest, 1991 [in Romanian]. Contents of the volume.
Informatia si fortele fundamentale ( Information and Fundamental Forces), communication at the 1998 Spring Scientific Session of the Academy of Scientists of Romania, published in the volume (editors) Mihai Draganescu and Stefan Trausan-Matu, Natura realitatii fizice si a informatiei (The Nature of Physical Reality and of Information), Editura Tempus,
http://www.racai.ro/~dragam/
5/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
Bucuresti, 1999, p. 5- 16.
INFORMATION SOCIETY - KNOWLEDGE SOCIETY
De la societatea informa ţ ional ional ă la societatea cunoa şterii (From the information society to the knowledge society ) , , Bucureşti, Editura Tehnic ă, 2003.
Bucuresti, ti, Editura Editura Semne, 2004, 200 4, e-reprint e-repri nt (PDF). (P DF). Noua cultura in secol seco l ul XXI, Bucures
Cultura si societatea cunoasterii , publicat in vol. coord. Dan Tufis, Florin Filip, Limba Romana Romana in Societatea Societatea Informationala-Societatea nformationala-Societatea Cunosterii, Editura Editura Expert Expert,, Bucuresti, Bucuresti , 2002, p.441-442, p.441-442, 459-472 45 9-472 (PDF). (PDF). Cultura la scara nationala, Forumul national al culturii, Bucuresti, 19 iunie 2002 (PDF). Broadband and the Knowledge Society, Communication presented at the International Conference Confere nce Information Society Socie ty Technologies Technologies for Broadb Broadban and d Europe Europe , 9-11 October October 2002, 2002 , Marriott Grand Grand Hotel, Bucharest, România (PDF). Perspectivele societatii cunoasterii in Romania, Comunicare la "Al V-lea Simpozion Stiintific al Ingin Inginer erilor ilor Români Români de Pret P retutind utindeni" eni",, AGI AGIR, R, Bucuresti Bucuresti,, 13-14 13- 14 septembrie 2002 20 02 (PDF). aprilie 2002. 20 02. Nota deschi deschisa sa pri privind vind stii nta nta,, cultura si soci etatea romanea romaneasca sca, 29 aprilie
Invatamantul electronic in societatea cunoasterii (E-learning in the Knowledge Society), * e-preprint, MSRea MSReader der format, fo rmat, 28 martie 2 002. Stiinta cognitiva, stiinta structurala sau integrativa? (Cognitive Science, Structural or Integrative Science? ), * e-preprint, MSReader format, November 2001. XXIst Century ), * e-preprint, e- preprint, MSReader MSReader Cunoastere Cunoa sterea a in secol se col ul XXI (Knowledge in the XXIst format, October October 2001. 200 1.
Societatea informationala si a cunoasterii. Vectorii societatii cunoasterii ( The Information and Knowledge society. The Vectors of the Knowledge Society ), studiu pentru Proiectul SI-SC (Societatea Informationala - Societatea Cunoasterii) al Academiei Române, Bucuresti, 9 iulie 2001. Pe Internet: http://ww http ://www.aca w.academ demii aroma aromana na.ro/pro_pri/pag_com01so .ro/pro_pri/pag_com01soci cinf nf_tem.h _tem.htm tm & http://ww http ://www.racai.ro/IN w.racai.ro/INFOS FOSOC OC-Pro -Projject/ http://www.racai.ro/~dragam/
6/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
Societatea cunoasterii si cartea electronicã (The Knowledge Society and the Electronic Book), comunicare la simpozionul Cartea electronicã, Academia Românã, 21 iunie 2001, publicata in volumul coord. Doina Banciu, Cartea Electronica, Editura AGER, Bucuresti, Bucuresti, 2001, 200 1, p. 26-42. 26-4 2. Club, Nr.6, Nr.6, 2001, 20 01, p.1-2. p.1-2 . Societatea cunoasterii (Knowledge Society) , Diplomat Club,
Knowledge Management, a Functional Vector of the Knowledge Society , * EPREPRINT PREPRINT, MSReader MSReader format; fo rmat; communication communication at the Sixth Sixth Inter Interna national tional Conference Confere nce on Information and Communication Technology for Public Administration, Sinaia , Oct.29, 2001, published in the volume and CD of the conference and in Diplomat Club, nr.10-11, 2001, 2001 , p.4. p.4.
CONSCIOUSNESS SOCIET SO CIETY Y
FUNDAMENTELE NATURALE ALE SOCIETATII CONSTIINTEI (Cap. 3 al studiului despre Societatea Constiintei), pdf, noiembrie 2005 [ The natural fundamentals of the consciousness society] socie ty] (Cap.2 al studiului studiului despre Societatea Soci etatea Con ştiinţei) – pdf, noiembrie SPIRITUALITATEA (Cap.2 2004 PROPUNERE pentru alegerea M.S. Mihai I ca membru de onoare al Academiei 20 04, pdf. pdf. Române,, 19 martie 2004, Române
PDF, 24 noiembrie noiembrie 2003. 2003 . Cultura (care anume?) si filosofia politica, politica, e-preprint, PDF,
Societatea constiintei. Introducere, Introducere , Raport de cercetare , noiembrie 2003, pdf.
Constiinta, frontiera a stintei, frontiera a omenirii (Consciousness, frontier of science, frontier of mankind ), Revista de Filosofie Filosofie , XLV ), in Revista XLVII, II, No. 1-2, 1-2 , p. 15-21, 15- 21, 2000 2 000.. Neural Engineering and Neuroelectronics Facing Artificial Consciousness , Communication at the INGIMED II Conference , Bucharest, Dec. 13, 2001; * EPREPRINT, MSReader Format, Federatia Romana de Inginerie Biologica. 1997 , nr.1-2, nr.1-2, p.11. Parici du dull mora morall , in Literatorul, 1997, Critice , 18 mai Criterii transpolitice si criterii transmafiote în culturã, culturã, in Caiete Critice 1997, 1997 , nr. nr. 3-4, p.145p.145-147. 147.
http://www.racai.ro/~dragam/
7/9
4/27/2011
RACAI : Mihai Draganescu
HISTORY OF THE SCIENCE AND TECHNOLOGY Mihai Dră Drăgănescu, Academia Română Română la sf ărş itul mandatelor de preş pre ş edinte ale Acad. Euge Eu gen n Simion , 24 august 2005, e-preprint, PDF Coord. Mihai Draganescu, Telecomunicatiile in Romania. Pagini de istorie, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2003. Mihai Draganescu, Academicianul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor stiintei si tehnologiei infor informa matiei tiei , comunicare la sesiunea "Centenar Aurel Avramescu", Academia Romana, amfiteatrul Heliade Radulescu, 20 noiembrie 2003, e-preprint, PDF. Mihai Draganescu, Draganescu, Din istoria telecomunicatiilor in Romania, comunicare, Academia Romana, 15 aprilie 2003. Ed. Ed. Mihai Draganescu, Adrian Rusu, Stefan Iancu, Tudor Tanasescu, fondatorul scolii românesti de electronica , (Tudor Tanasescu, the Founder of the Romanian School of Editura ra Dorotea, Doro tea, Bucuresti Bucuresti,, 2001. 2001 . Electronics), Editu Mihai Draganescu, Draganescu, Tudor Tanasescu si scoala romaneasca de electronica (Tudor Tanasescu and the Romanian Romanian School of electronics electronics), Bucuresti, 7 martie 2001, * e book, MSReader format. Mihai Draganescu, Draganescu, Realizarea de calculatoare si retele de calculatoare in Romania (19531985) (Computers and networks of computers realized in Romania, 1953-1958 ), * EPREPRINT, MSReader MSRead er format, format, Academia Academia Romana, Novem No vember ber 2001. 2001 . Mihai Draganescu, Draganescu, Factori noi in viata cultural-stiintifica-politica globala: terorismul si antiterorismul , comunicare la Simpozionul 'Terorismul-noua forma de manifestare pe plan mondial, a confruntarilor militare asimetrice', Cercul Militar National, Bucuresti, 12 dec. 2001. * E-PREPRINT, MSReader format, 2001.
CURRICULUM VITAE
In En Engl glii sh sh,, 2003, 20 03, pdf. pdf. In Romanian (CV-extins, 2003, pdf) Mihai DRAGA DRAGANE NESC SCU U - cronologi cronolo gia a acti acti vitatil or în î n domeniul domeniul i nf nformatici ormatici i . Mihaii DR Miha DRA AGA GANE NESC SCU U - Cronologi a acti activ vi ta tatil til or în domenii domenii le el electronici ectronici i, microelectronicii si electronicii functionale. Mihai DRAGANESCU - Cronologia activitatilor în filosofia stiintei. Mihai DRAGANESCU - Cronologia activitatilor la Academia Româna. Miha Mi haii DRA DRAGAN GANESC ESCU U - Acti Acti vitate vitatea a in Guvernul provi zori u postrevolutionar (1990).
e-mail : [email protected] http://www.racai.ro/~dragam [RACAI Home] Home] [Permanent [Permanent Staff ] [Acad. [Acad. Mihai DRAGANESCU -The 75th Anniversary] Anniversary] Last as t modified: October 24, 2005
http://www.racai.ro/~dragam/
8/9
4/27/2011
Parintele informaticii romanesti Mihai…
27 Aprilie 2011
Suplimente MarketWatch
Femei in Tehnologie Editia 2011
Market Watch, Februarie-Martie 2011 [Nr. 133]
Call Center - Editia 2011
CRM - E di ti a 2 0 1 0
Catal og Retai l & Distributie - Editia 2010
Revista Revista >> Numar ul 33 [mai 2004] >> Cercetare
„Parintele“ informaticii romanesti, „Parintele“ roma nesti, Mihai Draganescu, omagiat la 75 de ani A lex andru Batali
2890 afisari 2 6 Mai 2 0 0 4
Academicianul Mi hai Draganescu Draganescu reprezinta reprezinta pentru cel putin 3 generatii simbolul informaticii in Romania. A coordonat primul program informatic din Romania, a infiintat 39 de centre si oficii teritoriale de calcul, 6 institute si centre de cercetare in domeniul electronicii, licee de
Sumarul Articolelor Arhiva Revistei Abonamente
informatica, o intreprindere de intretinere si reparare reparare a utilajelor utilajelor de calcul, S ectia de St iinta si Tehnologia Informatiei, Comisia de Informatica si Forumul pentru Societatea
MW Top Story Administra ţiile publice, invitate s ă lucreze la realizarea standard standardelor elor geospaţiale Open Geospatial Consortium (OGC), organismul care propune standarde în domeniul geospaţial, a anunţat recent o nouă opţiune revizuită pentru agenţiile locale, naţionale ş i regionale de stat pentru a deveni membru asociat. Mai precis, administra administraţiile publice pot colabora la realizarea...
Informationala ale Academiei Romane si Institutul de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala. Acestea sunt doar o parte din realizarile profesorului Draganescu, greu de inchipuit ca pot fi subsumate unei singure existente. St andardul andardul pare pare imposibil de atins in conditiile in care nu au existat deturnari de la drumul autoimpus: „viata mea a fost, in primul rand, o viata de idei, concepte, teorii si actiune in lumina acestora“. La aniversarea a 75 de ani, Mihai Draganescu s-a bucurat deopotriva de pretuirea mediilor stiintifice, culturale si politice in granitele carora carora s-a impus c a un model indubitabil. In semn de pretuire, pe 8 aprilie, de ziua sa, Academia Romana a gazduit simpozionul „Stiinta, Tehnologia si Filosofia informatiei in opera si viata
Dictionar
acad. Mihai Draganescu“ Draganescu“
POI = Punct de Interac ţiune. O prescurtare internă pentru a indica la ce “punct de c ontact” un client...
Contributia esentiala a acad. Mihai Draganescu la renasterea Academiei Romane, al
Field-level Validation =
remarcat totodata originalitatea demersului demersului sau intelectual: „In scrierile s ale Mihai
Capacitatea unui pachet de softw are de a valida valida cele introduse introduse de un utilizator intr-un anumit câmp... Comer ţ prin Voce. Capacitatea de a folosi comenzi de voce simple simple prin telefon pentru a tranzacţiona... V-Commerce =
carui presedinte a fost intre 1990-1994, a fost evidentiata de Eugen Simion care a Draganescu Draganescu a cautat sa impace domeniul stiintelor exacte (electronica si informatica) informatica) cu filosofia.“ filosofia.“ Ac ad. Mihai Draganescu Draganescu a scris, alaturi de lucrarile de specialitate, o s erie de carti „Profunzimile „Profunzimile lumii materiale“, „Stiinta s i civilizatie“, „Ortofizica“, „Ortofizica“, „Spiritualitate, informatie, materie“, „Inelul lumii materiale“, materiale“, „Cariatidele „Cariatidele gandului“, al caror continut l-au determinat pe acad. Gh. Tecuci, sa afirme: „Mihai Draganescu Draganescu este cea mai stralucita personalitate enciclopedica contemporana a Romaniei“.
Cele mai populare taguri
CRM , Administratie publica, publica, ERP,, GIS ERP GIS,, Project Management
Dan Nica, minist rul Comunicatiilor si Tehnologiei Tehnologiei Informatiei, Informatiei, a subliniat i n discursul sau ca „prin intreaga sa activitate acad. Mihai Draganescu Draganescu a marcat istoria stiintei calculatoarelor in Romania, iar informatica romaneasca ii datoreaza enorm“. „Om de
Evenimente 29 Iunie 2011 - II Romania Customer Loya lty Summit Summit
Parteneri
BankWatch.ro SaptamanaMedicala.ro FinWatch.ro
stiinta, in sensul cel mai deplin al cuvantului, cuvantului, acad. Mi hai Draganescu Draganescu are contributii remarcabile la fundamentarea aspectelor teoretice ale societatii informationale– societate a cunoasterii, recunoscute deopotriva pe plan national si international.“ Acad. Draganescu Draganescu c onsidera critic stadiul inca incipient in care se afla societatea informationala informationala in Romania. In mesajul sau, prim ministrul Adrian Nastase s -a situat pe o pozitie diferita: „Daca astazi Romania nu este izolata de societatea informationala globala, iar tinerii romani pot concura cu succes in domeniul informaticii oriunde in lume, aceasta se datoreaza in mare parte exceptionalei activitati stiintifice, didactice si manageriale manageriale a academicianului Mihai Draganescu Draganescu si a colegilor sai.“ Doina Banciu, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica a subliniat faptul ca la 75 de ani profesorul Mihai Draganescu ramane o
marketwatch.ro/…/Parintele_informat…
1/2
4/27/2011
Parintele informaticii romanesti Mihai… persoana extrem de activa. „Este in continuare un creator, un dascal, un om de echilibru in tumultoasele activitati curente ce sprijina dezvoltarea cercetarii in parteneriat public-privat, colaborarile pe marile proiecte cu firme importante din tara si din strainatate.“ In finalul discursului sau Doina Banciu a acordat (foto) acad. Mihai Draganescu prima Diploma Honoris Causa a Institutului „pentru contributia fundamentala la dezvoltarea informaticii romanesti si la promovarea societatii informationale bazate pe cunoastere, pentru rolul decisiv in infiintarea si cresterea prestigiului Institutului, Institutului, in orientarea orientarea si coordonarea coordonarea cercetarii cercetarii in domeniul stiintei si tehnologiei informatiei“. Nu putem sa nu amintim deschiderea permanenta a profesorului Draganescu pentru tot ce este nou in informatica, insotita de dorinta de promovare imediata. In 1996 a publicat prima carte romaneasca pe Internet - L’ Universalité ontologique de l’information l’information (http://www.racai.ro/~ dragam), iar in 2001 a publicat cartea electronica Tudor Tanasescu si scoala romaneasca de electronica – probabil prima din tara. Tot in 2001 a organizat la Academia Romana primele simpozioane din Romania privind cartea electronica si comertul electronic. Dincolo de toate realizarile de pana acum, in care a cautat sa actioneze, dupa cum marturisea, numai „in conformitate conformitate c u ideile, conceptele si teoriile“ pe care le-a creat, raman proiectele proiectele privind privind „o posibila societate a constiintei si o posibila st iinta integrativa structural-fenomenologica“.
Parerea ta conteaza:
(3/5)
Asemanator Nu exista articole asemanatoare. Alte articole scrise de Alexandru Batali Articolele cercetătorilor români vor intra mai repede în atenţia comunităţii ştiinţ ifice mondiale mondiale AIPPIMM şi-a propus să formeze formeze o nouă clasă antreprenorială Ingeniozitatea Infineon, răsplătit ă de industria germană În ultimii 10 ani compania a primit cele mai mai multe premii pentru ino vaţ ie Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, director ge neral ICSI Rm. Rm. Vâlcea: „Tehnologiile criogenice şi izotopice sunt portaluri ale României către elita cercetării”
Lasa un comentariu Nume: Email (nu va fi afisat):
Comentariu:
Home | Revista | Solutii | Evenimente | Dictionar Dictionar | L inkuri Utile | Newsletter | RSS | Contact
marketwatch.ro/…/Parintele_informat…
2/2
4/27/2011
www.hotnews.ro/print?articleId=734…
A murit Mihai Drag Drag anescu, fost pr esedinte al Acad emiei emiei Romane de Alina Neagu HotNews.ro Duminică , 30 m ai 2010, 18:40 Ac Actualitate tualitate | C ultură
Academicianul Mihai Draganescu, fost presedinte al Academiei Romane si creatorul scolii romanesti de informatica, a murit, vineri, la varsta de 82 de ani, anunta anunta Agerpres, citand Biroul de presa al Academiei Romane. Inginerul Mihai Mihai Corneliu Dragane Dragane scu s-a nas cut la la 6 octombrie octombrie 1929, la Faget, in judetul Prahova si a fos t membru corespondent (1 martie 1974) si membru titular (22 ianuarie 1990) al Academiei Romane, prese dinte al Academiei Academiei Romane Romane (2 februa februa rie rie 1990 - 18 ianuarie 1994 ), fondator s i prese dinte al Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei (1992-1994 si din 1998). Mihai Draganescu a urmat studiile liceale la Ploiesti. A absolvit Institutul Politehnic din Bucuresti in 1952, cand s i-a i-a luat licenta licenta in electronica. electronica. In 1957, a deve nit doctor inginer, cu cu te za 'Capacitatile 'Capacitatile tuburilor tuburilor electronice electronice s i depe nde nta lor de conditiil conditiile e d e functionare'. In 1974, a ob tinut titlul titlul de doctor docen t. A fost asiste nt, lector, conferentiar conferentiar s i profeso r la Facultatea de Electronica Electronica si Telecomunic Telecomunicatii atii,, iar intre intre anii 19611966 a fos t prode can si decan a l acestei institutii. institutii. Mihai Mihai Dragane scu a fost pres edinte al Comisiei Comisiei pe ntru Metalurgie, Metalurgie, Cons tructii tructii de Masini, Electroteh Electroteh nica nica s i Electronica Electronica din cadrul Co nsiliului nsiliului National National pen tru Stiinta Stiinta s i Tehnologie (1965-1967), (1965-1967), secretar p ermanent al Comisiei Comisiei guvernamentale p entru do tarea cu tehnica de calcul si automatizarea automatizarea prelucrarii prelucrarii date lor (1967(19671971). Intre anii 1989-1990, a ocupat functia de viceprim-ministru al guvernului provizoriu condus de Petre Roman, Roman, iar in in pe rioad rioad a 1994 -1997 a fost a mbas ado rul Romaniei Romaniei in in Belgia. Din Din anul 1992, este profeso r consultant la Universitatea 'Politehnica' Bucuresti. Din 1996, este cercetator stiintific gradul I la Institutul de Cercetari pentru Inteligenta Artific Artificiala iala al Acade Acade miei Romane, Romane, unde se ocupa d e un program de cerceta cerceta re referitor referitor la mode larea structuralstructural-fenomenologica. fenomenologica. In domeniul activi activitatii tatii educationale, Mihai Mihai Co rneliu rneliu Dragane scu, a creat s i o s coala romaneas ca de dispozitive electronice semiconductoare si de microelectronica (1963-1990). A avut contributii in solutionarea a numeroas e p robleme teore tice, tice, printre printre care: influenta influenta s arcinii arcinii electri electrice ce spa tiale tiale a supra capacitatilor dintre electrozii tuburilor electronice (1953-1960), circuitele elctronice neliniare si influenta nelinearitatii capacitatii dispozitivelor electronice asupra oscilatorilor electronici (1956-1958), teoria tranzistorului la nivele mari de injectie (1960-1962), efectele inductive la dispozitive semiconductoare (1961-1965), teoria d iode i dielectrice dielectrice (1964 -1965). In In do meniul micr microe oe lectronicii, lectronicii, a crea crea t o no ua d isciplina isciplina originala: originala: e lectronica lectronica functiona functiona la (1978-1991). (1978-1991). In acelasi timp, Dragane Dragane scu e ste initiator initiator si p romotor romotor al revolutiei revolutiei informatic informatice e in Romania. Romania. A conceput o noua teo rie rie a inform informatiei atiei pe baz e structuralstructuralfenomenologice s i elemente conceptuale privind privind Societa Societa tea inform informatica atica in Romania Romania (1970-2001). (1970-2001). In calitate calitate de lider lider al informatic informaticii ii romanes romanes ti, a initiat initiat construirea construirea retelei na tionale d e centre te ritorial ritoriale e de calcul, calcul, introducerea introducerea inform informatic aticii ii in in prog rama rama de invatamant invatamant s i dez voltarea industriei industriei de softwa re in ta ra noastra. In domeniul filosofiei stiintei, a publicat lucrari in Romania, Statele Unite si Belgia si a inventat conceptele d e informaterie informaterie s i ortoene rgie. A tinut conferinte conferinte si comunic comunicari ari peste hotare in mari mari orase ale lumii: lumii: Atena , Berlin, Berlin, Bruxelles, Budap es ta, Moscova , Sankt Sankt P ete rsbu rg, Praga , Roma, Roma, Beijing, Beijing, Tokyo, New Delhi.D Delhi.Dragane ragane scu es te considerat ca fiind fiind un important important pilon pilon a l renaste rii rii Acade Acade miei Romane Romane dupa 1990. Intre Intre a nii 1990-1994, Dragane Dragane scu a fos t pres edintele Acade Acade miei Romane, Romane, succedandu -l pe Radu Voinea. A fost ales membru de o noa re al Academiei Academiei de Stiinte Stiinte din Republica Republica Moldova. Mihai Draganescu a primit mai multe premii in tara, dar si peste hotare: Premiul Ministerului Educatiei Nationa le p en tru Ce rcetare a Stiintifica Stiintifica (1963), Ordinul 'Meritul 'Meritul Stiintifi Stiintific' c' (1966 (1966 ), Ordinul 'Stea ua Repu blicii blicii'' (1971), Meda lia lia 'Ce nte nar Mihai Emine Emine scu' (1989), Pre miul miul 'Cons tant in Noica' (1996 (1996 ), Pre miul miul Cana lului Romania Cultural al Societatii Romane de Radiodifuziune (2000), Premiul Centrului International Biografic din Cambridge (1999), Medalia Mileniului III, conferita de Institutul Inginerilor Electrotehnisti si Electronisti. A fos fos t distins cu o rdinul 'Comando r al Leg iunii de Ono are ' (Franta (Franta , 1971), cu cu Diploma Diploma 'Meritul Acade Acade mic' mic' (1999) si Ordinul 'Steaua Romaniei', in grad de comandor (2000).
Citeste mai multe multe de spre
mihai dragane scu • informatica • acade mia romana • inginer
www.hotnews.ro/print?articleId=734…
1/ 1
