6
TRACY PEARSON
– Da, a[a este. Era unicul r`spuns pe care reu[i Tina s`-l dea. De abia putea face fa]` intensit`]ii emo]iei care o cople[ise la vederea acelei fe]e arogante de zeu grec. Deodat`, \n fiin]a ei se stârni furtuna. Brusc, descoperi c` \i era greu s` respire. – E[ti OK? OK ? Pari pu]in buimac`. Cred c` nu te-ai lovit? – Nu. Sunt OK. Doar un pic buimac`, a[a cum spui. A fost o ciocnire nepl`cut`. Tina era uimit` [i u[urat`, de cât de calm` ar`ta. Nu vorbise cu Justin Marlowe [i nu fusese atât de aproape de el, de trei ani – fiindc`, de[i se v`zuser` din când \n când la alte recep]ii ca aceasta, niciunul nu d`duse vreun semn de recunoa[tere a celuilalt. {i acum era chiar lâng` el, privind \n acei ochi cenu[ii ca o]elul care crezuse c` nu mai au puterea s-o afecteze [i c`dea \ntr-un abis de durere [i confuzie. |ntr-o clip`, sângele i se transformase \n cu]ite prin vene. – Mi se s e pare c` am f`cut o porc`rie. Cu degetele \ncle[tate \n jurul paharului, \[i smulse privirea dintr-a lui [i se uit` \n jos, abia v`zând petele ude pe bluza ei de m`tase. Avea dreptate. Ea o p`]ise mai r`u \n aceast` ciocnire. Pe costumul lui imaculat nu exista nici m`car o singur` pat`. Dar apoi, gândi ea \nciudat`, nu era a[a \ntotdeauna? Nu p`]ise ea mai r`u \n \ntâlnirile cu Justin Marlowe? Acest gând fu ca un du[ rece pentru ea. O f`cu s` se opreasc` abrupt. De ce reac]iona atât de proste[te? Justin Marlowe nu era altceva decât un bastard f`r` inim`. Singura emo]ie pe care era \n stare s` i-o inspire era nepl`cerea.
INELUL DE LOGODN~
7
– Uite. Ia asta. El vârâse mâna \n buzunarul de la pantaloni [i scotea o batist` alb` \mp`turit`, impecabil`. I-o \ntinse [i, \nainte ca ea s` poat` protesta, \i lu` paharul de [ampanie [i i-l d`du unui chelner care trecea. – Po]i folosi asta s` te cure]i cât de cât. Nes`buin]a Tinei disp`ru \ntr-o clip`, pentru a fi \nlocuit` de o senza]ie de iritare. Cine naiba se credea el, de-i d`dea indica]ii? Se sim]i tentat` s`-i spun` unde s` se duc` \mpreun` cu batista lui cu tot. Dar l`s` bunul sim] s` prevaleze. Chiar avea nevoie s` se cure]e [i [tia c` nu are batist` \n geant`. A[a c` lu` batista oferit`, murmurând un scurt “mul]umesc”. Apoi, privindu-l din nou \n fa]`, spuse pe un ton t`ios: – Ce m-a[ fi f`cut dac` n-ai fi fost aici? – P`i, nu te-ai fi ciocnit de mine, a[a c` n-ai fi avut nevoie de asisten]a mea. Justin o privi cu acei ochi cenu[ii ai lui, vorbindu-i cu un ton amuzat [i u[or ironic. Ochii lui se plimbar` peste ea, peste p`rul blond care-i c`dea pe lâng` umeri \n valuri platinate, peste silueta \nalt` ca a unui model, \mbr`cat` \ntr-o bluz` crem [i fust` asortat`, ca s` se fixeze \n ochii ei de un albastru perfect ca al unui vas Ming, care \i r`spundeau la privire cu o expresie rece ca por]elanul. – Dar nu-]i face griji, \ntotdeauna este o pl`cere s` te ciocne[ti de o domni[oar` frumoas`. Acesta nu era nici m`car un compliment. El \i spunea cum gândea despre ea \n aceste zile – f`r` emo]ie, distant, c` e “o domni[oar` frumoas`”. Nu \nsemna nimic pentru el faptul c` fuseser` aman]i.
8
TRACY PEARSON
Nu \nsemna nimic nici pentru ea. Tina \[i deta[` privirea de a lui [i-[i [terse mâna ud` cu batista \mp`turit`. Singurul lucru care avea importan]` pentru ea era cât de mult \l ura. – Deci, unde te gr`beai a[a de ai aterizat direct \n \ n mine? zâmbi Justin amuzat când Tina \l privi din nou. Un lucru este sigur – c` n-ai dat peste mine inten]ionat. Asta era destul de adev`rat. A[a A [a cum el o evitase ani de zile, la fel f`cuse [i Tina. {i, pentru a respecta adev`rul, nici m`car nu [tiuse c` el era aici ast`zi. Trebuia s` fi sosit recent la recep]ie. |nainte ca ea s` poat` r`spunde, el ad`ug`: – O clip` vorbeai cu prietenii t`i, [i \n urm`toarea te \ndreptai spre mine ca un buldozer. – Nu m` \ndreptam spre tine. Am crezut c` am v`zut pe cineva cu care vroiam s` vorbesc. |n ultima clip` mi-am dat seama c` nu era ea. Deci, gândi Tina, m` urm`rea, nu-i a[a? Era ceva alarmant \n asta. Justin continu`: – Presupun c` [tii o gr`mad` de oameni aici ... Arunc` o privire \n jurul \nc`perii \n care st`teau – holul de conferin]e al unuia dintre hotelurile de vârf ale Londrei juca rol de gazd` \n mod curent unei mari recep]ii a presei ... |n fond e[ti cineva important acum. Nu mai pu]in decât editor principal la “Scope”. – Oh, nu a[a de important. Nici pe departe a[a de important ca tine. O sprâncean` perfect conturat` se ridic` peste unul din ochii alba[tri. Chiar credea c` o poate zeflemisi [i s` scape? se \ntreb` Tina. Se \n[ela, dac` a[a credea. |n cei trei ani de când se
INELUL DE LOGODN~
9
desp`r]iser`, devenise pu]in mai monden`, pu]in mai sofisticat`, mai de[teapt`. |n aceste zile, putea ]ine piept oricui cu mai mult calm [i precis putea face fa]` unui m`gar ca Justin Marlowe. Tina continu`, cu un mic zâmbet ironic pe buze: – |n fond, e[ti proprietarul lui lui “J.M.Publishing”. Trebuie Trebuie s` de]ii sau s` fii pe punctul de a prelua majoritatea ziarelor [i revistelor reprezentate \n aceast` \nc`pere. – Nu chiar, zâmbi sardonic Justin. Doar patruzeci la sut`. Dar nu-]i face griji, lucrez [i asupra celorlalte. Tina nu-i r`spunse la zâmbet. Nu se schimbase, reflect` ea. Acela[i tip plin de sine. Cândva, g`sise aceast` parte a lui excitant`. Fusese stimulat` [i fermecat` de acest dinamism de neoprit. Dar \n final descoperise c` era doar pur egoism. Lui Justin Marlowe nu-i p`sa de nimeni \n afar` de sine \nsu[i. Nu se schimbase mult nici \n privin]a \nf`]i[`rii. Acum când momentul tulbur`rii proste[ti trecuse [i era \n stare s`-l priveasc` drept \n fa]`, Tina putea vedea vedea c` era la fel fel ca \ntotdeauna. Poate existau ceva mai multe linii \n jurul ochilor cenu[ii cu gene lungi [i negre [i \n col]urile gurii pasionale, frumos conturat` – a[a cum te-ai a[tepta la un b`rbat de treizeci [i [ase de ani. Dar tr`s`turile lui erau \nc` uluitor de frumoase [i p`rul, pe care-l purta piept`nat \ntr-o parte, era negru [i lucios ca pana corbului. |nc` ar`tos pe dinafar`, gândi ea, dar putred pân` \n m`duva oaselor. Tina termin` de [ters mâna [i-i \ntinse batista. – Deci, Deci, ce te-a adus adus aici? \ntreb` ea dezaprobator. dezaprobator. Ai venit s` vezi ce s` mai cumperi \n continuare?
10
TRACY PEARSON
Justin zâmbi. – Deja [tiu ce urmeaz` s` cump`r. – Vrei s` spui c` pe a lui Berry – compania pentru care lucrez? Acesta era zvonul care circula. De fapt, acesta era subiectul pe care Tina [i prietenii ei \l discutau cu \ngrijorare cu câteva minute \n urm`, \n timp ce Justin \i observa \n secret. {i s` mai vorbe[ti de coinciden]e ...! Cineva trebuie s` fi auzit. Pentru c` Tina propusese c` poate ar fi o idee bun` ca unul dintre ei s` fac` o vizit` la “J.M.Publishing” [i s` aib` o discu]ie cu Justin Marlowe. Deoarece, de fapt, existau o mul]ime de zvonuri [i unele dintre ele foarte nelini[titoare. Se p`rea c` nu erau doar vorbe \n vânt. {i Tina Ti na vroia s` [tie cât adev`r era \n asta. – Deci, a[a este? insist` ea acum. Berry este urm`torul pe lista ta de cump`r`turi? Spre surprinderea ei, el scutur` din cap. – De fapt nu m` refeream la Berry ... Când el f`cu o pauz`, doar pentru o clip` un lic`r de speran]` atinse inima Tinei. Poate c`, la urma urmei, nu erau decât ni[te zvonuri? Dar speran]a se spulber` când Justin continu`: – Afacerea lui Berry o consider deja \n buzunar. El lu` batista, dar nu o puse \n buzunar. Tina sim]i c` se face alb` ca varul. – Deci este adev`rat? E[ti pe cale de a prelua afacerea afacerea lui Berry? – Mai sunt \nc` dou` hârtii de semnat, dar r`spunsul este da, zâmbi el fericit când \i v`zu paloarea brusc`. M` po]i felicita. {i pe tine, bine\n]eles. E[ti pe cale de a avea un nou [ef. – Ce nefericire!
INELUL DE LOGODN~
11
Dintr-o dat`, Tina sim]i o greutate \n stomac, care deveni [i mai puternic` atunci când el zise: – Ca \n vremurile de demult, nu? Vremurile de demult. Vremuri rele. Tina se uit` la el. – Ca s` fiu sincer`, nu m` pot gândi la ceva mai r`u. Fiindc` lucrase pentru el \n trecut. A[a se cunoscuser` prima oar`. {i era o experien]` pe care nu dorea s-o repete. Dar Justin \nc` zâmbea cu zâmbetul lui sadic de tigru. Zâmbetul unui tigru care-[i ascu]ea ghearele. – M` gândeam, \n timp ce te observam flec`rind cu prietenii t`i de acolo, cât de mare pl`cere este s` te am iar sub aripa mea. – Sub aripa ta? Adic` \n ghearele tale! {i brusc, când se uit` la el, Tina sim]i un fior când \i trecu prin minte o nou` b`nuial`. Ea nu d`duse peste el. Mai probabil, el d`duse peste ea. F`cuse asta inten]ionat, ca s`-i poat` spune aceste ve[ti rele [i s` jubileze. |l fix` cu o privire sumbr`. – Presupun c` te sim]i foarte \ncântat? – Imens de \ncântat. Totu[i, trebuie s` spun c` sunt \ntristat ... Zâmbetul lui era mai curând triumf`tor ... |ntristat c`, din nefericire, nu pari s`-mi \mp`rt`[e[ti pl`cerea. – Nu, nu ]i-o \mp`rt`[esc [i mi-e team` c` nimeni de la “Berry’s”. Sincer, este cea mai proast` veste pe care mi-ai fi putut-o da. Oricine de la “Berry’s” va fi distrus. Nimeni nu dore[te ca tu s` preiei compania. – Chiar? \[i arcui caustic caustic o sprâncean` [i o privi atent o clip`. Ce spirit de echip` ai ca s`-]i pese de sentimentele colegilor t`i! Nu prea te caracterizeaz`.
12
TRACY PEARSON
Tina sim]i o \n]ep`tur` \n inim` când \[i aminti episodul care-l f`cuse s` aib` o p`rere atât de proast` [i de nedreapt` despre ea. Fusese la ultima lor ceart`, când tot ceea ce contase pentru ea era s`-i pl`teasc` pentru imensa durere pe care i-o provocase. Fusese scoas` total din min]i \n acea zi. Dar nu [i-ar fi retractat niciodat` lucrurile pe care i le spusese. {tia c` nu reu[ise s`-i lezeze decât u[or mândria, dar era totu[i, o surs` de oarecare satisfac]ie. {i oricum, nu d`dea doi bani pe ceea ce credea despre ea. |[i \n`l]` b`rbia [i-i ignor` complet spuselei. – Oricare, de la toate revistele de la “Berry’s”, este \mpotriva \mpotriva ta, replic` ea. – Da? P`rea la fel de \ngrijorat ca un elefant de un ]ân]ar. Nu-]i face griji, vor \nv`]a s` m` iubeasc`. Fiecare \nva]`. Spuse asta cu obr`znicie [i privind-o \n ochi, de parc` ar fi vrut s`-i reaminteasc` iubirea cople[itoare pe care o aprinsese cândva \n ea. Tina sim]i c` i se face sil`. Inima \i b`tea cu putere \n piept. – Dac` o vor face, \n curând se vor vindeca, se r`sti la el. Nu este genul de dragoste care p`trunde foarte adânc. Era ceea ce vrusese s`-l fac` s` cread` \n urm` cu trei ani. De aceea spusese lucrurile pe care le spusese la ultima lor \ntâlnire. Avusese prea mult` mândrie pentru a-l l`sa s`-i vad` inima r`nit` sângerând. {i se pare c` f`cuse o treab` bun`. El o fulger` cu privirea. – Dar unii oameni sunt \n stare doar de emo]ii infime. Iau ce pot lua [i pornesc cu cinism mai departe.
INELUL DE LOGODN~
13
Apoi zâmbi, ochii \nnegurându-i-se, [i-[i l`s` privirea s` se plimbe peste ea. – Inima unui vampir \n trupul unui \nger, susur` el. Nu mai era nimic din felul \n \ n care o privise mai devreme. Atunci, privirea lui fusese mecanic` [i ironic`. Dar acum ochii lui \ntârziau, mi[cându-se ca ni[te degete mângâietoare peste curba generoas` a sânilor, adâncitura taliei [i rotunjimea [oldurilor. Era un scenariu mult prea familiar. Mult prea cunoscut. Ochii lui aveau acea privire arogant` a unui b`rbat care se plimb` pe un teritoriu pe care cândva \l cunoscuse foarte bine. Cum \ndr`znea? Fierbând de furie, Tina deschise gura s`-l admonesteze. Dar \nainte de a putea scoate un cuvânt, \n]epeni: Pentru c` \ntindea spre ea mâna cu batista. – }i-a sc`pat aici o pat`, spunea el pe un ton amuzat \n timp ce [tergea u[or partea din fa]` a bluzei. Stai lini[tit`. Cum pot s` v`d ce fac dac` te mi[ti? o prinse el de bra] \n timp ce ea \ncerca s` plece. O cuprinse un val de panic`. Dintr-o dat`, respira greu. Era o nebunie; erau \ntr-un loc public, \nconjura]i de oameni [i totu[i Tina se sim]i brusc ca o prizonier`. Mâna care \i ]inea bra]ul era ca o c`tu[` din o]el care ardea. – Nu-i nevoie s` faci asta! – Nu-i niciun deranj, te asigur. – Nu, \ntr-adev`r \ ntr-adev`r ... Dar totu[i ... Inima \i tres`rea \n piept. Nu numai fiindc` o ]inea, nu fiindc` o atingea, dar, mult mai r`u, dintr-o dat` devenise con[tient` de parfumul batistei lui care \i atingea n`rile.
14
TRACY PEARSON
Era mirosul lui. Acel miros r`coros, curat pe care [i-l reamintea. {i brusc, se sim]i transportat` \napoi cu trei ani, când fusese atât de familiarizat` cu mirosul lui ca [i cum ar fi fost propriul ei trup. {i dintr-o dat`, se v`zu goal` lâng` el, mângâindu-l, pip`indu-l, strângându-se lâng` el, ame]it` [i beat` de dorin]` [i de dragoste. Fu un moment zdrobitor. Sim]i c` se rupe ceva \n ea când se uit` \n sus, neputincioas`, \n acei ochi cenu[ii [i arogan]i care o priveau acum distan]i [i nep`s`tori. Pentru o clip`, inima i se frânse iar. O senza]ie de pierdere paralizant` trecu pe lâng` ea. – Uite, este mai bine, se d`du Justin \napoi, l`sându-i bra]ul [i \ntinzându-i batista. Mai este o pat` pe guler. Dar poate c`-i mai bine s` te las pe tine s` te descurci. Râdea de ea. |[i d`duse seama de triste]ea ei brusc` [i apelase la sim]ul lui sadic al umorului. Poate, gândi ea \ndurerat`, o f`cuse inten]ionat, b`nuind dinainte cum va reac]iona. |nc` \l distra s` se joace cu ea, chiar dup` to]i ace[ti ani. La acest gând, suferin]a Tinei se transform` instantaneu \n furie. Ea nu era juc`ria lui -de[i odat` o tratase ca [i cum ar fi fost. Era o femeie de dou`zeci [i cinci de ani pe care niciun alt b`rbat din lume l ume n-ar mai indr`zni s-o trateze atât de familiar. {i el era pentru ea un b`rbat pe care-l dispre]uia din tot sufleul. Se d`du un pas \napoi, cu ochii ca dou` buc`]i de ghea]` albastr`. – Nu-]i st` \n fire s` fii atât de atent, observ` ea cu r`ceal`. {i te pot asigura c` nu doresc [i nici n-am nevoie de ajutorul t`u, \n niciun fel. – Dar este pl`cerea mea, zâmbi Justin \n fa]a irit`rii iri t`rii ei.
INELUL DE LOGODN~
15
A[a cum am spus mai \nainte, e[ti cineva destul de important, acum. De[i nu te nedrept`]eam \ntru totul când m` refeream la tine ca editor principal la “Scope”. |n]eleg c` acum e[ti editor-[ef. – Doar când Maggie este bolnav` ... Maggie Magg ie este editor-[ef. Este doar o pozi]ie temporar`. – Dar una care te poate conduce la cea mai mare glorie \n viitor. Dac` faci treab` bun`, cine [tie unde ai putea ajunge – mai ales c` Maggie trebuie s` ias` la pensie peste doi ani! Tina [tia prea bine asta [i n-ar fi recunoscut fa]` de nimeni. Dar nu fa]` de Justin. El doar ar distorsiona lucrurile. |i spuse cu indiferen]`: – Nu m` a[tept ca asta s` duc` la ceva. Maggie se \ntoarce la lucru peste dou` s`pt`mâni. – Am auzit c` are probleme cu stomacul. – Da, dar nimic serios. – Deci, nu i-ai pus arsenic \n ceai, ceai, la urma urmei? ... [i cum cum Tina se \ncrunt`. Justin ad`ug`: Ia aminte, [tiu cât de ambi]ioas` e[ti [i nu-]i stau \n cale scrupulele sau loialitatea. Nu-i de mirare c` ai avut o ascensiune atât de rapid`. Tinei nu-i pl`cu, dar, bine\n]eles, [tia de ce o spunea el. Era parte a minciunii pe care i-o turnase cu trei ani \n urm`. Se \ndrept`, \[i \n`l]` b`rbia [i se ap`r`. – Am ajuns ajuns unde sunt fiindc` am muncit din greu, \l inform` ea. ea. – Da, sun suntt sig sigur ur c` ai munc muncit. it. Cu \nc \nc`p` `p`]âna ]ânare re [i insisten]`...Apoi, zâmbi pe nea[teptate când ad`ug`: \n afar` de asta, ai talent. {i sunt mândru ca fiind unul dintre primii care te-au remarcat.
16
TRACY PEARSON
Tina \[i st`pâni ro[ea]a când o n`p`dir` amintirile. Fiindc` era adev`rat – fusese primul care avusese \ncredere \n ea. {i i-ar fi fost recunosc`toare dac` mai târziu nu s-ar fi \ntâmplat ce se \ntâmplase. Dar durerea pe care i-o cauzase atunci anulase toat` recuno[tin]a. Se uit` la el, respirând cu grij`, ascunzându-[i emo]iile: – Asta, spuse ea repede, s-a \ntâmplat de mult. – |ntr-adev`r. Erai tân`r` [i inocent` atunci, zâmbi el cinic. Cel pu]in a[a credeam eu. – Am fost nevinovat` pân` te-am \ntâlnit pe tine. |[i dori s` nu fi spus asta. O f`cea s` par` ca o virgin` corupt` [i nu asta era acuza]ia pe care vroia s` i-o aduc`. Sup`rarea nu se tr`gea din faptul c` \i luase nevinov`]ia virginit`]ii, ci \i distrusese un alt fel de nevinov`]ie. |i tr`dase total \ncrederea. Tot timpul cât fusese cu ea, seducând-o [i f`când-o s` se \ndr`gosteasc` de el, \n secret fusese \ncurcat cu o alt` femeie. O femeie pe care Tina o cunoscuse bine. {efa ei imediat` la “J.M.Publishing”. Având p`rul ro[u, ea [i prietenele o porecliser` “Dragonul ro[u”. {i chiar mai r`u. El chiar \i ceruse Dragonului Ro[u s` fie so]ia lui. Amintindu-[i, Tina sim]i o durere sfâ[ietoare. Doar pentru o clip`, toat` groz`via acelei tr`d`ri o arse, vie [i real` din nou. Fiindc` fusese cel mai groaznic moment al vie]ii ei. Dar totul era acum de domeniul trecutului. Trecut [i uitat. De mult \ncetase s`-i mai pese de Justin [i de Dragonul Ro[u, cuplul etern logodit, fiindc` nu se c`s`toriser` \nc`. Ea \[i sub]ie buzele.
INELUL DE LOGODN~
17
– Tu mi-ai ar`tat c`ile lumii. Cele mai sordide c`i. – Oh, b`nuiesc c` le cuno[teai deja. Probabil chiar ai inventat câteva dintre ele. {i probabil ai mai inventat câteva de atunci. |n fond, uite ce bine ai reu[it. El nu avea niciun pic de remu[c`ri, dar a[a fusese \ntotdeauna. Niciodat` nu-[i ceruse scuze pentru lucrurile \ngrozitoare pe care i le f`cuse. Dar Tina alung` aceste gânduri. De fapt, nu-i f`cuse o favoare? Pentru c` dup` ruptura cu Justin, \[i alungase dragostea din inim` [i se dedicase trup [i suflet carierei sale. Munca o f`cuse s` nu-[i piard` min]ile [i f`r` aceast` dedicare probabil n-ar fi urcat niciodat` atât de repede pe scara ierarhic`. Totu[i, nu urcase a[a de repede ca Justin. Urcarea lui fusese spectaculoas`. |n ultimii trei ani, “J.M.Publishing” explodase. Preluase case editoriale cu nemiluita, pân` ajunsese \n aceste zile s`-[i \ntind` aripile lacome peste glob. |ngustându-[i ochii, ea coment` cu r`utate: – Judecând dup` micul imperiu pe care l-ai construit, a[ spune c` tu e[ti cel care [tie cum s` reu[easc`. – Atunci, ar trebui s` te bucuri c` v` preiau. Dac` eu voi avea succes, va avea [i “Berry’s”. – Am prefera s` reu[im pe cont propriu, mul]umesc. – Dar nu ri[ti, nu-i a[a? L`sat` pe cont propriu, compania voastr` va \nchide \ nchide \ntr-un an. – Este o gogom`nie! s`ri Tina cu gura ... Auzise c` Berry avea necazuri, dar lucrurile nu erau atât de rele ... {tia c` unele din
18
TRACY PEARSON
revistele lui Berry pierd bani. Dar nu toate. {tiu c` “ Scope” nu pierde, de exemplu. – Nu, nu pierde. Se descurc` destul de bine. De fapt, este singura. – A[a c`, vezi, putem supravie]ui foarte bine f`r` tine. – Vrei s` spui “Scope” . Celelalte se vor pr`bu[i. Dar ]ie nu-]i pas` de asta, nu-i a[a? Nu-]i pas` decât de tine. De aceast` dat`, Tina ripost`: – Gre[e[ti profund. Ceea ce vreau este ca toate revistele lui “Berry’s” s` supravie]uiasc` – ceea ce nu o vor face, garantat, dac` pui mâna pe ele. Cu ochii scânteind, \l acuz`: – Vorbe[ti atât de superior [i plin de importan]`, dar eu [tiu ce se afl` \n realitate \n spatele acestor prelu`ri. Vrei s` preiei “Berry’s” ca s` pui ghearele pe “Scope” . Lucr`m prea bine ca s` fii lini[tit, nu? – Ce vrea s` \nsemne asta? Pref`cutul! {tia la ce se referea ea! Fiindc` Tina era absolut sigur` c` toate zvonurile \ngrozitoare pe care le auzise erau adev`rate. Exista mai mult decât o simpl` preluare. Dar dac` vroia s` joace sec, va fi prea bucuroas` s`-i explice. – Suntem un rival prea puternic pentru “Miranda”. Revista pierde cititori \n favoarea noastr`. Toat` lumea [tie. {i ]ie nu-]i place. De aceea vrei s` ne cumperi – ca s` une[ti “ Scope” cu “Miranda” [i s`-]i ]ii pre]iosul steag sus! {i s`-]i p`strezi pre]ioasa logodnic` \n serviciu, ar fi trebuit s` adauge. Pentru c` logodnica lui, Dragonul Ro[u, era editorul revistei “Miranda”.
INELUL DE LOGODN~
19
Justin f`cu o pauz` de moment, ca [i cum ar fi vrut s` nege acuza]iile. Apoi, un zâmbet rece \i ap`ru pe fa]`. – Ei bine, \n mod firesc nu voi vrea s-o ]in pe “Miranda” \n frunte. {i, firesc, voi lu` m`surile ce se cer, indiferent cât de dezgust`toare s-ar putea s` par` unora. – Deci, ai de gând s` falimentezi “Scope” ? – Vei descoperi la timpul potrivit. Deci, recuno[ti \n cele din urm`, o fix` el cu ochi de granit. Nu te \ngrijoreaz` decât propria ta slujb`. Obrajii Tinei se albir`. Toate temerile ei erau confirmate. Revista pe care o iubea [i \n care-[i pusese sufletul era pe cale s` fie sacrificat` f`r` mil`. {i nu era corect! Dintr-o dat`, \ncepu s` tremure de furie. – Sigur c` m` intereseaz` slujba mea. A[ fi o mincinoas` s` s ` nu recunosc, vorbi Tina cu calm – \n fond erau \n public – dar fiecare silab` era \nc`rcat` de sup`rare. Dar prima mea grij` este Scope . Este o revist` bun`. O revist` excelent`! Un lider \n domeniul ei. Cum po]i face asta? \ntreb` cu o voce \nc`rcat` de emo]ie, \ncercând \n zadar s` z`reasc` \n ochii lui o sclipire de compasiune. Nu vezi c` Scope este special`? Nu merit` s` fie sacrificat` doar de dragul t`u [i al ... V`zu zâmbetul lui Justin. – Al meu [i al cui? Zâmbetul fu cel care o \nt`rât`. – Tu [i nenorocita ta de logodnic`! ]ip` ea. Tina era \ngrozit`. Vrusese s` spun` doar “logodnic`”. “Nenorocita” venise f`r` s` vrea.
20
TRACY PEARSON
|n timp ce st`tea acolo, cu fa]a palid`, Justin o studie un moment de parc` ar fi fost o târâtoare din spatele unei pietre. Apoi, dezlipindu-[i privirea, el \[i privi ceasul. – Mi-e team` c` trebuie s` plec, acum. Am un imperiu de condus. Dar, dac` n-a fost o pl`cere, a fost interesant s` m` ciocnesc de tine. |ncepuse s` se \ntoarc`, dar se opri [i o fix` iar`[i. – {tiam c` o s` m` bucur s` lucrez din nou cu tine, dar nu mi-am dat seama cât de mult, zâmbi el cu acel zâmbet de tigru. Care a fost cuvântul pe care l-ai folosit mai devreme? S` te am \n ghearele mele, a[a ai spus. Da, pot s`-]i spun c` o s` m` distrez foarte mult. Apoi,i, \na Apo \naint intee ca ea s` poa poat` t` art articu icula la un cuvâ cuvânt, nt, f`cu stânga-mprejur [i disp`ru \n mul]ime. Tina \l urm`ri cu ochi \nce]o[a]i, sim]ind c` i se face grea]` din cauza ororii care o p`trundea. Totu[i, nu avertismentul lui Justin o umpluse de oroare, ci propria ei r`bufnire \mpotriva logodnicei lui. Asta o luase prin surprindere. O [ocase de-a dreptul. De obicei, f`cea glume despre Dragonul Ro[u. Dar cu o clip` \n urm`, nu glumise. Fusese o furie adev`rat`, o scârb` real`, un adev`rat resentiment pentru femeia care, cu trei ani \n urm`, \i furase b`rbatul pe care-l iubea. Fusese genul de durere pe care crezuse c`-l l`sase \n urm`. Se \nfior`. S` [tie c` durerea \nc` s`l`[luia ascuns` \n ea, gata s-o \n]epe din nou ca un cu]it \n inim`, o umplea de o team` care era mult mai teribil` decât orice i-ar fi putut face Justin. Uitându-se dup` el, fu con[tient` c` [i asta o umplea de team`. Ce r`zbunare cumplit` pl`nuia el?
Capitolul 2 Doar dup` ce plecase Justin [i-[i venise \n fire descoperi Tina c` ]inea \nc` \n mân` batista lui. {i-o \ndes` \n po[et`, rezistând impulsului de o arunca \n vreun col]. Un lucru nu va face \n mod sigur – s` alerge dup` el s` i-o \napoieze! La sfâr[itul zilei, când se \ntoarse acas`, o puse \n ma[ina de sp`lat, ]inând-o cu mâna la distan]` de parc-ar fi fost un [obolan mort. {i acum st`tea la biroul ei de la serviciu, chinuindu-se s` se concentreze asupra manuscrisului din fa]a ei. Dar \i era greu. Mintea \i fugea \napoi la \ntâlnirea cu Justin. Asta o urm`rise toat` toat` noaptea. De-abia De-abia \nchisese ochii din cauza groazei pe care o sim]ea fa]` de r`bufnirea ru[inoas` pe care o avusese fa]` de logodnica lui. Ce naiba provocase asta? De unde ap`ruser` aceste sentimente moarte de mult? Durerea, furia, sentimentul de pierdere, resentimentul? Nu-i mai p`sa deloc c` \l pierduse pe Justin \n
22
TRACY PEARSON
favoarea Dragonului Ro[u: pierderea lui Justin fusese un noroc, ajunsese ea s` realizeze. A[a c` ce naiba o f`cuse s` reac]ioneze a[a? Un fel de nebunie, hot`r\ ea. Acel zâmbet zeflemitor pe care i-l adresase o aruncase \napoi cu trei ani, când descoperise c` b`rbatul pe care-l crezuse \ndr`gostit de ea tocmai se logodise cu o alt` femeie. Dragonul Ro[u avusese acela[i zâmbet când \i anun]ase vestea. Tina strânse din din]i [i se \ncrunt` la manuscrisul din fa]a ei. Dar totul era o poveste veche [i trecuse de mult peste ea. |n ceea ce o privea, Dragonul Ro[u [i Justin se puteau c`s`tori oricând pofteau. De fapt, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pentru Tina ar fi fost o u[urare. Ar fi tras \n cele din urm` cortina peste tot acel episod urât. – Bun`! Ce mai face editoarea mea [ef` preferat`? Tina se opri [i se uit` \n sus când o voce o smulse din reverie. Apoi zâmbi la silueta zvelt`, \mbr`cat` \n hain` de piele, care-i zâmbea de la cel`lalt cap`t al biroului. – Bun`, Mike. Ca \ntotdeauna, era \ncântat` s`-l vad`. Mike Laining era unul dintre cei mai buni fotografi de mod` din Londra [i era de asemenea [i un bun prieten. Se l`s` pe spate \n scaun [i se strâmb` spre mormanul de pe biroul ei – manuscrise, scrisori, tipare de prob`, toate urgente. – Chiar acum, editorul t`u preferat se simte un pic dep`[it`, m`rturisi ea. – Nu ar`]i, spuse Mike a[ezându-se pe col]ul biroului.
INELUL DE LOGODN~
23
Ar`]i la fel de senin de frumoas` ca \ntotdeauna. Cum Tina zâmbi [i scutur` din cap – r`spunsul ei standard la complimentele lui Mike – el \ntreb` comp`timitor: – Te cam cople[esc cu munca, nu-i a[a? – Nu chiar. Tina \[i trecu mâna prin p`rul blond. F`cea dou` treburi \n aceste zile, dar asta n-o deranja. De fapt, \[i d`duse seama de provocare [i se descurcase perfect pân` când gândul la Justin venise s-o chinuiasc`! Totu[i, era o problem`, problem`, \i explic` ea acum lui Mike. – Una din colaboratoarele mele m-a l`sat balt` destul de r`u. Mi-a dat articolul acesta, care este un dezastru. Nu pot \n]elege. De obicei este de \ncredere ... Arunc` o privire iritat` la manuscrisul la care lucra ... O s`-mi ia ore s` pun aceste \ncâlceli \n ordine. – D`-i-l \napoi. \ napoi. Spune-i s`-l refac`. – I l-a[ da, numai c` nu este aici. Este plecat` din ]ar`, chemat` de o alt` revist`. Tipografia are nevoie de articol luni. Nu am de ales. Trebuie s`-l fac singur`. Mike f`cu o figur` comp`timitoare, apoi se aplec` spre ea [i-i f`cu cu ochiul. – Socotesc c` meri]i o trata]ie pentru c` munce[ti a[a de mult. Las`-m` s` te invit la o b`utur` dup` serviciu. – Mi-a[ dori s` pot, Mike ... . .. – Am descoperit un nou bar grozav, o \ntrerupse el. Mâncarea este nemaipomenit` [i se cânt` jaz. Dar Tina zâmbi [i scutur` din cap. – Chiar nu pot, Mike. Voi fi ]intuit` la biroul meu pân` târziu.
24
TRACY PEARSON
Mike p`rea dezam`git, dar nu insist`. Niciodat` nu o f`cea. {tia c` n-ar ajunge nic`ieri. Ca [i al]i b`rba]i din via]a Tinei de acum, [tia c` nu va deveni niciodat` mai mult decât un prieten. Fiindc` Tina devenise o expert` \n a ]ine b`rba]ii la distan]`. Uneori o surprindea cât de u[or o f`cea. {i eu m-am transformat \ntr-un dragon, gândea ea uneori. Pentru c` doar o privire rece [i avertizarea din acei ochi alba[tri ca por]elanul de China [i ei recep]ionau mesajul tare [i clar. Dar, dragon sau nu, a[a dorea s` fie. F`r` \ncurc`turi. F`r` alte inimi zdrobite. Poate c` \ntr-o zi lucrurile vor fi diferite, dar acum inima ei apar]inea doar muncii. Mike \ncepu s` schimbe subiectul, privind-o cu interes. – Subalterna ta mi-a spus c` te-ai ciocnit de Justin Marlowe la recep]ia de ieri. Ce a avut de spus? Tina tres`ri la men]ionarea numelui lui Justin. |n ultimele câteva minute reu[ise s` nu se gândeasc` la el, dar el se ivea iar din umbr` ca s-o chinuie din nou! – Deci, ]i-a spus Vicki? zâmbi Tina. Vicki, [ef adjunct la “Scope” fusese cu ea la recep]ia de ieri [i spusese tuturor despre \ntâlnirea nea[teptat` a Tinei cu Justin Marlowe – chiar dac`, reflect` Tina, nu [tia despre ce fusese vorba \n am`nun]ime! – Ei bine, probabil ]i-a spus [i c` ve[tile nu sunt bune. Dac` aceste prelu`ri continu`, “Scope” va fi \nghi]it. El pl`nuie[te s` ne fuzioneze cu Miranda. Mike p`ru surprins. – Chiar ]i-a spus asta?
INELUL DE LOGODN~
25
– Mai mult sau mai pu]in, f`cu Tina o fa]` ironic`. Mi-a[ dori s` m` fi \n[elat. |n trecut, Mike \[i exprimase frecvent p`rerea c` n-ar fi r`u dac` “J. M. Publishing” ar prelua “Berry’s”. Era un admirator entuziast a tinerei companii o lui Justin – [i nu numai fiindc` J. M. \i d`duse multe comenzi.” {tiu cum s` fac` bani [i s` ]in` standardele sus”, spusese el adesea. Dar p`rerea lui despre preluare se mai schimbase de când Tina \l contrazisese constant de s`pt`mâni \ntregi. Acum, ea \i spuse: – |ntr-un fel, Marlowe trebuie oprit. – Dac` ai dreptate, da, trebuie. Ar fi un dezastru, se \ncrunt` Mike, dar nu \n]eleg de ce ar face asta. Nu are niciun sens. “Scope” este o revist` de succes. Poate c` i-a mai sl`bit sim]ul afacerilor, \n aceste zile. |n]eleg c` are alte lucruri \n minte. Tina deveni brusc curioas`. – Ca de exemplu? \ntreb` ea. Dar \n acel moment fur` \ntrerup]i când Sasha, editor de mod` la “Scope” , \[i vâr\ capul ro[cat pe u[`. – Scuz`-m`, \i zâmbi ea Tinei [i apoi se \ntoarse c`tre Mike. S` vii cu diapozitivele, când e[ti gata! Mike \ncepu s` se ridice. – Vin imediat, spuse el, apoi \i f`cu Tinei cu ochiul. Te las s`-]i continui munca. Dar Tina nu se mai gândea la munc`. |[i \ngust` ochii spre el. – Ce ai vrut s` spui spui când ai zis c` Justin Justin Marlowe are alte lucruri \n minte? – N-ai auzit? El [i Dragonul Ro[u se vor uni \n cele din urm`.
26
TRACY PEARSON
Circul` zvonul c` ea bântuie pe Bond-Street pentru o rochie de mireas`. Se pare c` \n cele din urm` l-a prins \n la], dup` to]i ace[ti ani. – Norocul ei. Tina spuse asta ca [i când credea [i privirea ei era perfect ferm` când \l observ` pe Mike disp`rând pe u[`. {i asta chiar credea. Precis? Nu gândise c` ar fi o u[urare când Justin [i Dragonul Ro[u se vor c`s`tori? Dar cum st`tea \n]epenit` \n scaun, fu con[tient` c` \ncetase s` respire [i stomacul i se transformase brusc \n plumb.
***
Tina r`mase la masa de lucru \n acea sear` mult dup` ora [apte, dar mai apoi nu mai era cazul s` r`mân`. F`cuse toat` treaba pe care putuse s-o fac` \n leg`tur` cu manuscrisul, de[i nu ie[ise prea grozav. Va trebui s` fixeze un alt interviu [i s`-i dea mai mult` substan]`. {i asta probabil va \nsemna o c`l`torie peste weekend. Pentru ast`-sear` era destul, gândi ea \ndep`rtând manuscrisul. Dar nu f`cu nicio mi[care \nc`. St`tu uitându-se \n gol [i \ncepu s` cânt`reasc` subiectul pe care-l d`duse la o parte \n ultimele ore. Justin [i Dragonul Ro[u. {i \ndelung amânata nunt`. Deci, era pe cale s` se \ntâmple, la urma urmei. Trecuse peste paralizia stupid` care o lovise când auzise prima oar` vestea. {i numai Dumnezeu [tia de ce o [ocase. Acum, se
INELUL DE LOGODN~
27
sim]ea calm` [i sincer bucuroas` c` se \ntâmpla. Asta era rândul final al ultimului capitol. Cel pu]in vor putea s` \nchid` cartea. La acest gând, un zâmbet ironic \i ap`ru pe buze. Capitolul unu promisese un sfâr[it foarte diferit. Dar cine ar fi putut s` ghiceasc` atunci c` lucrurile o vor evolua pe calea pe care o luaser`? Tina avea dou`zeci [i unu de ani, proasp`t ie[it` din colegiu [i gr`bit` s`-[i fac` un nume \n jurnalism când venise la “Miranda” cu cinci ani \n urm`. La interviu, \i spusese noului ei [ef: – Visul meu dintotdeauna a fost s` lucrez la o revist`. Nu-mi doresc altceva. Noul ei [ef fusese o femeie cu zece ani mai mare ca ea, cu p`r ro[u splendid, cu silueta unui model [i o garderob` care venea direct din paginile de mod` ale revistei. Se numea Eunice Robinson [i de[i Tina ghicise c` avea un temperament care se potrivea cu p`rul ro[u, habar n-avea c` va sfâr[i poreclind-o Dragonul Ro[u! Dimpotriv`, fusese entuziasmat` s` se al`ture echipei Eunicei. La telefon, le spusese p`rin]ilor ei: – Atmosfera este foarte profesional` [i o s` \nv`] atât de multe. Abia a[tept s` \ncep! {i a[a se [i avântase, plin` de entuziasm. Prima ei \ntâlnire cu Justin Marlowe fusese \n s`pt`mâna a doua la “J.M.Publishing”. – Intr`. Stai jos. F`-te comod`, \i spuse el dup` ce secretara o introdusese \n biroul lui. Eu sunt Justin Marlowe. Bine ai venit la “J.M.Publishing”. Cum te-ai instalat? Tina \i luase mâna [i-l privise \n fa]`, sim]ind un fior de-a lungul [irei spin`rii. Celelalte fete din redac]ie \i spuseser` c` Justin
28
TRACY PEARSON
Marlowe era cel mai atr`g`tor b`rbat de pe planet`. Dar era mai mult decât atr`g`tor, hot`râse ea pe loc. Acest b`rbat avea un soi special de magie. Sim]ise un val de pl`cere nevinovat` când el \i strânsese mâna [i-i zâmbise. Ce noroc am! gândi ea. Nu numai c` am reu[it s` cap`t slujba visurilor mele, dar am [i cel mai frumos [ef. – M-am instalat foarte bine, bine, mul]umesc, \i \ntoarse ea zâmbetul. zâmbetul. Sunt sigur` c` o s`-mi plac` aici. Cred c` “Miranda” este o revist` minunat`, ad`ug` ea cu ochi str`lucitori. – {i noi credem asta [i m` bucur bucur c` e[ti de acord cu noi ... Ochii cenu[ii, pe care mai târziu \i descoperi ar`tând reci ca Marea Nordului iarna, sclipir` plini de c`ldur` la entuziasmul ei. B`nuiesc c` o s` fii o achizi]ie foarte valoroas` a echipei. – Oh, a[a sper [i eu. Chiar sper. Voi face tot ce-mi st` \n putin]`. Justin Marlowe zâmbi. – Atunci, este pe jum`tate f`cut. A[a c`, spune-mi despre ambi]iile tale, Tina. Unde te vezi peste cinci ani? – |nc` la “Miranda”, sper. Se \nro[i un pic. Cât de \ncredere se a[tepta el s` fie? se \ntreb` fata. Fiindc` \ntr-adev`r avea ambi]ii mari. El \i sim]i ezitarea. – Continu`, o \ndemn` el. Mie po]i s`-mi spui. Noi \ncuraj`m ambi]ia, \n compania asta. Tina r`sufl` adânc [i se hot`r\. – Ei bine, mai \ntâi vreau s` \nv`] s` fiu un bun bun ajutor de editor, dar de asemenea vreau s` [i scriu câte ceva. |mi place s` scriu.
INELUL DE LOGODN~
29
Vreau s` fac articole despre orice [i oricine. Apoi, cum el d`dea din cap \ncurajator, se hot`r\ s`-[i dezv`luie sufletul. – {i \ntr-o zi, ceea ce a[ vrea cu adev`rat, ar fi s` fiu editor. – Editor, hm? Tinzi spre vârf, d`du el din cap aprobator drept r`spuns [i ad`ug` aproape conspirativ: mai bine s` nu-i spui Eunicei. Nu cred c` este preg`tit` s` ias` la pensie \nc`. Tina sim]i c` obrajii \i iau foc. – Oh, n-am vrut s` spun asta! Nu m-am referit la “Miranda” . La o alt` revist`. Cândva \n viitor. Foarte departe \n viitor, spuse ea repede, jenat`. Oh, Doamne, am f`cut-o de oaie! gândi ea. Dar Justin p`rea s` aprobe dezv`luirea ei. – Niciodat` s` nu-]i ceri scuze pentru ambi]iile tale, \i zise el direct. Noi \ncuraj`m oamenii ambi]io[i la “J.M.Publishing” – atâta timp cât ai talent care s` se potriveasc` [i el cu ambi]ia, bine\n]eles. O s`-i ar`t c` am talent! O s`-i ar`t cât de bun` sunt! Am s`-i ar`t c` am totul pentru a-mi atinge ]elurile! \[i jur` ea când \i p`r`si biroul. {i, \n urm`toarele câteva luni, tocmai asta [i f`cu. Tina lucra ca o apucat`, pl`cându-i fiecare minut. Foarte curând, deveni un ajutor de editor de prima clas`, renumit` pentru precizie [i iste]ime. {i la fel de curând i se publicar` câteva articole scurte. {i Justin nu \ntârzie s`-i recunoasc` progresele. Ap`ru \n birou \ntr-o zi [i se opri \n fa]a mesei ei. – M-am gândit s` te duci aici, \i suger` el, punând o invita]ie pe biroul ei. Vorbe[te cu Eunice. Cred c` ar putea s` merite un interviu lung.
30
TRACY PEARSON
– Oh, mul]umesc! Ochii Tinei se m`rir` când v`zu c` era vorba de un tân`r actor la mod`, care promitea s` fie o stea a filmului britanic. Se uit` recunosc`toare la Justin. – Voi face treab` bun`. V` promit. {i f`cu chiar o treab` excelent`. Chiar Eunice fu de acord cu asta [i-i d`du s` redacteze patru pagini color [i s` se [i semneze. Tina era \n culmea fericirii. Telefon` p`rin]ilor ei \n Shropshire. – V` trimit dou` exemplare. Fata voastr` a ajuns ajuns ziarist`, pân` la urm`! Exista totu[i un mic inconvenient, când, cu \ncurajarea lui Justin [i \ndrumarea lui, Tina mergea din succes s ucces \n succes. {i acest inconvenient era Eunice cea cu p`rul ro[u. Tina realiz` rapid c` era o persoan` dificil`, cu ie[iri furioase fa]` de cineva care-i displ`cea. La \nceput, Tina \i sc`pase cât ]inuse capul plecat [i muncise din greu. Dar din ce \n ce mai des se afla acum ca ]int` a nervilor ei. – Ai \ntârziat cu aceste pagini, fat` proast`! ]ip` Eunice de dou` ori \n aceea[i s`pt`mân`, de[i paginile erau la timp. }i s-a urcat la cap succesul? F` bine [i ]ine-]i mintea la treaba pentru care e[ti pl`tit`! Asta era nedrept fiindc` Tina \[i f`cea \ntâi sarcinile ei de ajutor de editor. Totu[i, acuza]ia nu o surprindea, fiindc` era con[tient` c` de la un timp, departe de a o \ncuraja, Eunice vroia s`-i taie avântul. Dar p`str` toate acestea pentru ea, accentuând:
INELUL DE LOGODN~
31
– Cred c` dac` v` controla]i agenda, ve]i descoperi c` paginile au fost gata la timp, la fel ca \ntotdeauna, ripost` Tina ferm, dar cu respect, ignorând privirea r`ut`cioas`. Atacurile frecvente ale a le Eunicei nu erau ceva cu care Tina s` nu se descurce. De fapt, de-abia le \nregistra, pentru c` dintr-o dat`, ceva cu mult mai excitant \i ocupa mintea. Justin. Pentru c` se \ntâmpla ceva \ntre ei. Totul \ncepuse cu o invita]ie nea[teptat` la prânz, la hotelul Dorchester din Park Lane. – Este pe jum`tate trata]ie [i pe jum`tate treab`, \i spuse Justin când o invitase. O s` fim invita]ii unui grup de agen]i de c`l`torii [i firesc, m` a[tept s` scrii un mic articol pentru “Miranda” . Dar doar unul mic, a[a c` relaxeaz`-te [i distreaz`-te. Ai muncit din greu. Meri]i o recompens`. Colegele Tinei fuseser` la fel de excitate ca [i ea. – E[ti pe cai mari, observase una dintre ele cu admira]ie. El face aceste invita]ii speciale doar când este mul]umit de cineva. Te ur`sc, dr`coaic` norocoas` de Tina Gordon! glumi aceasta \nghiontind-o. Tina se str`dui s` par` calm` \n fa]a acestei situa]ii. Invita]ia era pur profesional`, \[i spuse ea. {i precis nu era nimic entuziasmant. Dar era entuziasmat`. Nu-i venea s` cread`. S` ia masa cu Justin Marlowe! Simpla idee o f`cea s` r`mân` f`r` suflare. Fiindc`, de[i nu recunoscu fa]` de nimeni, adev`rul era c` \n cele [ase luni de când era la “J.M.Publishing”, se \ndr`gostise de atr`g`torul ei [ef. Ceea ce nu era neobi[nuit. Fiecare femeie care-l cuno[tea se \ndr`gostea de el. |ntregul personal feminin de la
32
TRACY PEARSON
“J.M.Publishing” era \ndr`gostit f`r` speran]` de Justin Marlowe, a[a c` de ce ar face ea excep]ie? Dar ce sim]ea ea pentru el era diferit. |n sufletul ei era sigur` de asta. Sentimentele ei nu proveneau din admira]ie superficial`, ci ajungeau la r`d`cina fiin]ei ei. {i uneori o speriau. Nu mai sim]ise a[a niciodat`. Totu[i, \[i st`pâni foarte bine emo]iile când se a[ez` \mpreun` cu el \n limuzina companiei. Nu te face de râs, se avertiz` ea ferm. Nu \nsemni nimic pentru el. Este doar amabil, atât. Dar amabil cum putea Justin s` fie, era ceva ce Tina nu mai \ntâlnise. Era doar o angajat` \ncep`toare, dar el o trata ca pe o prin]es`, f`când-o s` se simt` \n largul ei cu acel minunat farmec al lui, vorbind cu ea [i având grij` de ea de parc` ar fi fost la o \ntâlnire adev`rat`. Când \n cele din urm` p`r`sir` Dorchester, trei ore mai târziu, Tina se sim]ea de parc` ar fi murit [i ar fi ajuns \n rai. – Te-ai distrat? o \ntreb` el, când se urcar` \napoi \ napoi \n Bentley. – Da. A fost minunat. Adic`, minunat de interesant. Avea el habar, se \ntreb` ea neputincioas`, cât de tare \i b`tea inima? Fusese la o gr`mad` de \ntâlniri \n trecut, cu tineri perfect acceptabili, dar aceste ultime trei ore cu Justin fuseser` o revela]ie. Ea nu [tiuse vreodat` c` este \n \ n stare de un astfel de extaz. Zbura [i se temea c` n-o s` mai coboare. Justin \i zâmbea. – {i mie mi-a pl`cut. Poate c` am putea-o repeta cândva? – Da. Ar fi pl`cut. – Poate când m` \ntorc din Germania? M` duc acolo cu treburi. Voi fi plecat pân` la sfâr[itul s`pt`mânii. Presupun c` num`rul t`u
INELUL DE LOGODN~
33
de telefon este \n registrul redac]iei. O s` te sun [i o s` putem stabili ceva când m` \ntorc. – Bine. Dac` dore[ti. Tina se \nro[i: pân` la r`d`cina p`rului, ne[tiind ce s` cread`. Era o \ntâlnire adev`rat` ceea ce \i propunea el? Chiar era serios? Dac` \ndr`znea s` spere, va fi profund dezam`git`? |[i spuse c` probabil a[a va fi, dar spera oricum. Nu era \n stare s` fac` altceva. A[teptând s` treac` s`pt`mâna fu un soi de tortur`. Acas`, de fiecare dat` când suna telefonul, Tina alerga ca nebun` s` r`spund`. Dar \[i f`cuse sie[i o promisiune. Dac` nu telefona pân` sâmb`t` la prânz, \[i va suna prietenele [i va face alt aranjament pentru weekend. Ar fi un masochism s`-[i piard` timpul a[teptând ca el s` telefoneze! Dar vineri, când se \ntoarse de la munc`, telefonul suna \n hol. Cu r`suflarea t`iat`, Tina ridic` receptorul. – Alo? \ntreb` ea repede, nereu[ind s` aib` un ton calm. Nu putea fi el, gândea ea ... dar el era. – Bun`, Tina. De-abia m-am \ntors. Ce mai faci? La auzul tonurilor joase, Tina trebui s` se a[eze. – Sunt bine, se \nro[i ea din cre[tet pân` \n t`lpi. Cum ... cum a fost c`l`toria \n Germania? se bâlbâi ea. – A decurs foarte bine, mul]umesc ... Ce-ar fi s`-]i povestesc \n timpul cinei din seara asta? spuse el dup` o pauz`. – Seara asta? as ta? Camera se \nvârtea cu ea. Putea s` cread` ce aude, sau era nebun`?
34
TRACY PEARSON
– Doar dac` n-ai fixat altceva, bine\n]eles ...? P`rea dezam`git [i Tina se gr`bi s`-l asigure: – Nu, n-am nimic aranjat. – Atunci, trec s` te iau la opt. Cum ]i se pare? Ca un vis devenit realitate, gândi ea. – Pare \n regul`. – R`mâne ora opt. Ne vedem atunci. La revedere. Tina tremura atât de tare când puse receptorul jos, \ncât avu impresia c` \[i aude oasele trosnind. Treizeci de secunde \ntregi st`tu unde era, rânjind ca o proast` [i str`lucind de exaltare. Apoi, cu un strig`t de \ncântare, s`ri \n picioare [i fugi \n dormitor ca s` deschid` u[ile de la dulap. Ce naiba s` \mbrace? Justin fu extrem de punctual. Fix la ora opt, Mercedesul lui alb ap`ru ca o calea[c` din pove[ti \n fa]a cl`dirii modeste din c`r`mid` ro[ie \n care se afla apartamentul ei. – Ar`]i senza]ional, \i spuse el când \i deschise portiera s` se a[eze pe fotoliul de piele. Dar \ntotdeauna ar`]i grozav. Numai c` \n aceast` sear` ar`]i deosebit de bine. Tina ar fi putut r`spunde foarte bine – la fel [i tu – dar \[i mu[c` buza [i zâmbi. Se sim]ea prea nervoas` pentru a face astfel de observa]ii! Dar era adev`rat – dac` un astfel de lucru era posibil! El ar`ta chiar mai senza]ional ca de obicei. Purta un costum bleumarin a c`rui croial` venea perfect pe silueta lui cu umeri largi, [olduri \nguste, picioare lungi. Iar c`ma[a alb` contrasta cu pielea lui bronzat` [i p`rul negru. Era o delectare pentru ochi, hot`r\ Tina.
INELUL DE LOGODN~
35
Nu avea nevoie s` m`nânce – putea doar sta s`-l admire! Justin o duse la un restaurant \n inima lui Mayfair. Cel mai elegant loc \n care ea pusese vreodat` piciorul. Fu bucuroas` c` alesese cea mai elegant` rochie din garderoba g arderoba ei – o rochie cu fusta lung` de culoare vi[iniu str`lucitor. – {ampanie, spuse Justin chelnerului când fur` condu[i la mas`, [i-i zâmbi Tinei. Doar dac` nu preferi altceva, bine\n]eles? – Oh, nu. {ampanie este bine. Era un vis, sau se \ntâmpla cu adev`rat? Se va trezi [i va g`si c` este cu Vicky la barul local? Dar pân` la urm` \[i pierdu nervozitatea. Exista ceva \n a fi cu Justin care o f`cea s` se simt` \n largul ei. Conversa]ia decurgea firesc. Nu exista nicio senza]ie de stres. Când li se servi primul fel, ea lu` ini]iativa [i \ntreb`: – Poveste[te-mi despre c`l`toria \n Germania. Dar Justin cl`tin` din cap. – Au fost doar afaceri. Foarte plictisitor, \i zâmbi el cu acel zâmbet care o f`cea s` se \nfioare. Despre ceea ce vreau cu adev`rat s` vorbesc \n aceast` sear` e[ti tu. Vreau s`-mi spui totul despre tine, Tina Gordon. – Eu? Nu sunt prea multe de spus. Sunt o fat` banal` din Shropshire, zise, obrajii c`p`tându-i aceea[i culoare ca rochia. P`rin]ii mei lucreaz` amândoi la o fabric` de ma[ini local` [i am dou` surori: una m`ritat` [i una la colegiu, studiind franceza. Râse, un pic nervos. – Iat`! Am prezentat totul pe scurt! Sigur, gândi ea, nu putea fi interesat cu adev`rat?
36
TRACY PEARSON
Dar se p`rea c` se \nselase. El scutur` din cap: – Dar eu nu vreau \n rezumat. Vreau s` aud toate detaliile. La sfâr[itul acestei mese, vreau s` [tiu tot ce este de [tiut \n leg`tur` cu tine. Vorbea serios. O asalta cu \ntreb`ri [i Tina se trezi c` este bucuroas` s` i se dest`inuie. Nu p`rea doar curios. P`rea sincer interesat. Ro[ie de pl`cere, \i relat` povestea vie]ii ei. |i vorbi despre zilele de [coal` din Shrewsbury, despre prietenii cu care crescuse [i despre toate locurile pe care le cuno[tea. |i vorbi despre articolele pe care obi[nuia s` le scrie pentru revista [colii, despre ambi]ia de a lucra la o publica]ie na]ional` \ntr-o zi [i despre minuna]ii ei p`rin]i, care o \ncurajaser` tot timpul. – E[ti o fat` interesant`, zâmbi Justin umplând iar`[i paharele cu vin [i terminându-[i friptura – fiindc` acum vorbeau de o or` \ntreag` – [tiam c` a[a vei fi. Ai acea str`lucire \n ochi. Tina \i r`spunse la zâmbet când lu` o gur` din vinul ei. – Dar destul cu mine. Este rândul t`u, spuse ea. Spune-mi ceva despre Justin Marlowe. – OK. Ce C e vrei s` [tii? – Totul! râse ea. |n fond, eu ]i-am spus totul despre mine. {i astfel, \n urm`toarea or` pân` la cafea, Justin \i vorbi despre el. |i vorbi despre copil`ria lui modest` \n Londra [i cum \ncepuse prima lui aventur` de publicist cu un \mprumut de la un unchi bogat. – |i datorez totul, spuse el, [i totdeauna \i voi recunosc`tor. Niciodat` nu m-a[ fi descurcat f`r` ajutorul lui.
INELUL DE LOGODN~
37
– Pariez c` te-ai fi descurcat, scutur` Tina din capul ei blond, ]i-ar fi luat pu]in mai mult, dar pariez c` ai fi reu[it. Fiindc` era un lucru de care nu se \ndoia. Justin era unul dintre \nving`torii fire[ti ai vie]ii. El nu o contrazise, dar accentu` cu un zâmbet serios: – O mân` de ajutor la momentul potrivit poate fi un noroc. Trebuie s`-]i aminte[ti \ntotdeauna s` fii recunosc`tor pentru astfel de lucruri. Remarca, sim]i Tina, nu avusese inten]ia s`-i reaminteasc` mâna de ajutor pe care i-o d`duse, \n cariera ei, [i a-[i exprima recuno[tin]a ar fi fost stânjenitor pentru el. A[a c` nu spuse nimic. |i va mul]umi cum se cuvine la momentul potrivit. Dar acum vroia s` aud` mai multe despre el. Privi \n ochii cenu[ii: – Deci, ce planuri ai pentru viitor? J.M.Publishing are patru reviste de succes pe moment, dar am impresia c` nu vrei s` te opre[ti aici. El zâmbi. – A[ vrea s` m` extind un pic. Ca [i tine, sunt ambi]ios, râse el [i se aplec` spre ea brusc, surprinzând-o când ad`ug` pe un ton serios. Dar acum m` gândesc la viitorul imediat. Sper s` fii de acord s` cinezi cu mine din nou, mâine. Inima Tinei se opri. |n secret, se \ntreba ce se va \ntâmpla \n continuare. Ea d`du din cap, controlându-se din r`sputeri. – Mi-ar pl`cea s` lu`m cina mâine din nou. De fapt, petrecuser` \ntregul weekend \mpreun`. Teatru [i cin` sâmb`t`. Prânzul \n ziua de duminic`, urmat de o plimbare romantic` \n Hyde Park. Apoi cinar` \mpreun` \n apartamentul somptuos al lui Justin din Kensington.
38
TRACY PEARSON
{i duminic` seara, dup` o cin` la lumina lumân`rilor, Tina fu sigur` c` se va \ntâmpla ceva. Deoarece atunci, pentru prima oar`, o s`rut`. Tina visase la acel prim s`rut, dar realitatea fusese mai grozav`. St`teau al`turi pe canapeaua moale [i mare, cu dou` ce[ti de cafea neatinse \n fa]a lor, [i atmosfera dintre ei era electric`. Aceast` atmosfer` fusese creat` toat` seara. Fiecare zâmbet, fiecare privire, pe m`sur` ce seara avansa, p`ruse plin de promisiuni. Când o conduse la sofa, Tina abia mai respira. |[i sim]ea inima cât o minge \n piept. Fusese o u[urare s` se a[eze, sim]indu-[i picioarele ca de vat`. El pusese ce[tile cu cafea pe m`su]` [i acum o observa, cu acele gene lungi plecate. {i ei \i fu brusc team` s`-i \ntâlneasc` privirea. |nfiorat` de ceea ce proprii ei ochi i-ar dezv`lui. Cu o mi[care nervoas`, \ntinse mâna dup` cea[c`. Dar mâna ei nu ajunse niciodat` acolo. El o prinse \ntr-a lui. – Nu, spuse el, este ceva ce vreau s` fac \ntâi. Apoi, o \ntoarse \ncet cu fa]a la el [i dintr-o dat` privirea lui se cufund` \ntr-a ei \n timp ce mâna \i cuprinse mijlocul strângând-o mai tare ca s`-i dea acel s`rut pe care-l a[teptase toat` seara. Tina era deja emo]ionat`, dar \n momentul \n care buzele lui le atinser` pe ale ei, o cuprinse un fior de \ncântare atât de puternic \ncât i se t`ie r`suflarea [i capul \ncepu s` i se \nvârt`. Niciodat` un s`rut nu meritase s` fie atât de a[teptat. Tina se ag`]` de el sim]ind c` se tope[te, [i-i \napoie s`rutul cu buze la fel de avide ca ale lui.
INELUL DE LOGODN~
39
Dup` un timp, furtuna din interiorul lor se mai potoli. |nl`n]ui]i unul \n bra]ele celuilalt st`teau \ntre cuverturile bo]ite, \n lini[te, unicul sunet fiind cel al celor dou` inimi. – E[ti o fat` foarte special`, o mângâiar` mâinile lui lui Justin. Sper ca \n viitor s` ne vedem foarte mult. Tina se \nfior` sub atingerea lui, iubind mângâierea lui expert`, \mb`tându-se de mirosul lui prin n`ri avide. – A[a sper [i eu, murmur` ea. Sper foarte mult. El \i s`rut`, ochii, buzele, b`rbia, fruntea, apoi se opri o clip` ca s`-[i apese buzele \n scobitura gâtului, unde se sim]ea pulsul ei cald. – Mai este doar un lucru, lucru, murmur` el \ncet \ncet [i privind-o, ezitând o clip`. Cred c` ar trebui s` fim discre]i. Tina se gândise deja la asta. D`du din cap [i-i zâmbi. – Ai dreptate ... N-avea chef s` \nceap` s` se vorbeasc` la birou ... Nu voi sufla un cuvânt nim`nui, \ncuviin]` ea. – Bun` fat`, o strânse el [i mai tare. Cred c` \ntre noi va fi ceva foarte special, spuse cu ochii str`lucind de emo]ie. {i a[a [i era. Urm`toarele nou` luni fur` cele mai fericite din via]a Tinei. Rela]ia ei cu Justin devenea din ce \n ce mai puternic`. El era ocupat mult timp [i c`l`torea adesea, conducându-[i imperiul care cre[tea [i fur` mai pu]ine weekenduri petrecute \mpreun`, de[i petreceau tot timpul cât puteau, amândoi. Când nu-l vedea, Tina tânjea dup` el. Fiind cu el, era formidabil. Cu fiecare zi care trecea, Tina era tot mai \ndr`gostit` de el, cu o dragoste care-i lumina fiecare clip` a vie]ii. Era atât de \ndr`gostit`, c` abia \i p`sa de ie[irile violente ale Eunicei, din ce \n ce mai dese.
40
TRACY PEARSON
Justin \[i declarase dragostea pentru ea. Acum, putea \nfrunta orice. |n acele zile, cariera ei trecuse pe plan secund. Ceea ce d`dea un \n]eles vie]ii ei era dragostea pentru Justin. {i atunci, tocmai când devenea obi[nuit` cu starea ei de fericire, se sparse buba – afl` adev`rul [i se izbi de p`mânt ca un meteorit care cade. {i \ncepur` lacrimile de am`r`ciune. Fiindc` aflase ce st`tea \n spatele s patele antipatiei crescânde a Eunicei. Editoarea ei cu p`rul ro[u b`nuise de mult c` se petrecea ceva \ntre Justin [i Tina. {i avea dreptate s`-i displac`. A[a cum o inform` pe Tina cu ochi fulger`tori, \n seara când se confrunt` cu ea dup` orele de serviciu, ea [i cu Justin erau aman]i de mul]i ani. {i acum, erau mai mult decât aman]i. – Uit`-te la asta, nefericito! \i ceru ea fluturând un inel de logodn` cu diamant prin fa]a Tinei. Noaptea trecut` mi-a cerut s`-i fiu so]ie. Justin [i cu mine ne vom c`s`tori! – Dar Justin este \n State. Este plecat de s`pt`mâni. s `pt`mâni. Tina st`tea ca paralizat`, sim]ind c` s-a transformat \n stânc`. Nu mai sim]ea nimic. – {ti {tiuu ast asta, a, târ târfo! fo! M-a ceru cerutt \n c`s c`s`to `torie rie la tele telefon! fon! {i azi-diminea]` a sosit un om de la bijuterie la u[a mea. Justin [tia c` voi spune da. Ne-am \n]eles de mult` vreme c` ne vom logodi. Tina fu \nv`luit` de o senza]ie de grea]`. Brusc, lucrurile se l`mureau. Deci, de aceea Justin \i ceruse s` ]in` secret` rela]ia lor. Fiindc` era \ncurcat cu Eunice. – {i acum, vreau s` pleci de aici [i de la revista mea, mâine! Vei primi salariul pe o lun` [i nu mai vreau s` te mai v`d!
INELUL DE LOGODN~
41
Când Tina se uit` la ea, cu fa]a alb` ca varul, acel zâmbet zeflemitor de pe fa]a r`ut`cioas` a Eunicei, i se \ntip`ri pentru totdeauna \n memorie. – N-ai fost decât un moft pentru el. A avut multe altele \naintea ta. {i e posibil s` mai aib`. Dar mie nu-mi pas`. Eu sunt cea cu care se c`s`tore[te. Tu, draga mea, n-ai fost decât târfa lui! Tina p`r`si biroul “Mirandei “\n acea sear`, ca s` nu se mai \ntoarc` niciodat` – de[i, chiar dac` Eunice n-ar fi concediat-o, oricum [i-ar fi dat demisia, deoarece i-ar fi fost imposibil s` continue s` lucreze la “J.M.Publishing”. Totu[i, \ntr-un col]i[or de suflet p`stra speran]a c` totul nu era decât un co[mar. Justin \i spusese c` o iube[te. Cum putea fi adev`rat` povestea Eunicei? Dar era. |n acea sear`, Justin \i telefon` de la Houston. La sfâr[itul convorbirii, inima Tinei era f`cut` zdren]e. Dar nu existar` scuze sau lacrimi, cel pu]in nu din partea lui, fiindc` Tina v`rsase un ocean de lacrimi \n intimitate. Ea f`cu pur [i simplu ce trebuia s` fac`. |l elimin` din via]a ei. Cu fermitate. F`r` mil`. Nu-l va mai vedea [i nu va mai vorbi niciodat` cu el. {i a[a [i f`cu – cu excep]ia unei singure d`]i, când se ciocniser` unul de altul accidental – \n dup`-amiaza recep]iei. Telefonul sun`, smulgând-o pe Tina din reverie. S`ri \n sus, nefiind sigur` cine era [i clipi uitându-se \n jur la biroul gol. Inima \i b`tea ca un ciocan. Apoi oft` [i se relax`, bucuroas` s` fie \napoi \n prezent [i se uit` la masa ei, unde suna telefonul. Scuturându-se, ridic` receptorul.
42
TRACY PEARSON
Era Mike. – E[ti \nc` acolo? N-ai unde s` te duci acas`? glumi el [i continu`. Motivul pentru care te sun este c` am vorbit cu unul dintre amicii mei [i mi-a spus ceva ce cred c` ar trebui s` [tii ... Avea dreptate. Era ceva ce Tina trebuia s` [tie. Trebuia s`-[i anuleze toate \ntâlnirile de diminea]`, fiindc` ap`ruse ceva nea[teptat. Apoi \[i strânse strânse lucrurile [i p`r`si biroul biroul cu pas ferm [i scânteieri b`t`ioase \n ochi. Primul lucru de f`cut a doua zi diminea]`, se va duce la “J.M.Publishing” pentru o confruntare cu Justin!
Capitolul 3 La opt [i jum`tate \n diminea]a urm`toare, Tina ]â[ni prin u[ile imense ale “J.M.Publishing”, ar`tându-[i \n trecere legitima]ia de la “Berry’s”, omului de paz` de la poart`. – Am venit s`-]i v`d [eful, anun]` ea f`r` s` se opreasc` [i travers` \n grab` holul de marmur`, \ndreptându-se spre lift. Cum acesta era la parter, intr` rapid [i ap`s` pe butonul de la etajul dou`zeci [i trei. Apoi, cu pumnii strân[i [i inima tic`indu-i ca o bomb` cu ceas, se \ndrept` \n vitez` c`tre biroul lui Justin de la ultimul nivel. Ceea ce f`cea era o impruden]`. El va fi \ngrozitor de furios c` \ndr`znea s`-l confrunte a[a \n propriul lui teritoriu. Dar Tinei nici c`-i p`sa. {i ea era furioas`. Vroia ni[te r`spunsuri [i le vroia acum. |ntr-o frac]iune de secund`, a[a i se p`ru, liftul ajunse la destina]ie [i u[ile se deschiser`. Inspirând adânc, Tina p`[i \n coridorul pustiu. Biroul lui Justin era \n fa]a ei, având \nainte masa impozant` a secretarei care, a[a cum se ruga Tina, era goal`.
44
TRACY PEARSON
Secretara lui, domni[oara Ronin, \[i ap`ra [eful ca un câine [i nu i-ar fi permis s` treac`. Cu pa[i hot`râ]i, Tina travers` covorul ce ducea c`tre u[a din spatele c`reia Justin \[i conducea imperiul. Ea purta o rochie ro[ie cu flori. Ro[u pentru curaj. Urma s` necesite tot curajul pe care-l avea! Ridic` mâna s` cioc`neasc`, st`pânindu-[i un atac brusc de nervi. Ultima oar` când fusese acolo, fusese sigur` c` este binevenit`. O fat` de dou`zeci [i unu de ani, cu ochi str`lucind de iubire, lipsit` de experien]`, care credea c` omul din spatele u[ii era pa[aportul ei spre paradis. Un om pe care \l putea iubi, respecta [i admira pentru totdeauna. Un om care o va iubi \ntotdeauna \n schimb. Ha! Ce glum` bun`! Niciodat` n-o iubise. {i acum el era aici, \ncercând s`-i distrug` din nou via]a! Nervozitatea o p`r`si. |n curând, el va afla cât de tare se \n[ela crezând c` poate s-o calce \n picioare iar`[i! Cu spatele drept, cioc`ni la u[a de mahon. Apoi, f`r` a a[tepta vreun r`spuns, \mpinse u[a [i intr`. – Bun` diminea]a. Ai venit devreme azi, spuse Justin. El st`tea la masa de lucru, \n camera enorm`, pe jum`tate \nv`luit de lumina din spatele ferestrei. {i era aplecat peste vraful de hârtii din fa]a lui, aten]ia fiindu-i absorbit` de ceea ce f`cea. Nici nu-[i ridic` privirea când intr` Tina, presupunând c` este secretara lui. O s` aib` o mare surpriz`! Tina f`cu doi pa[i mari spre el [i se opri \n mijlocul camerei, mirat` cât de calm` [i st`pânit` se sim]ea.
INELUL DE LOGODN~
45
|[i putea auzi inima b`tând, dar era o b`taie regulat`. Cu ochii fixa]i asupra lui, replic`: – Bun` diminea]a. El se uit` \n sus [i se \ncrunt`. |[i puse tocul jos. – Ce naiba faci aici? Tina sim]i un tremur când ochii de o]el o sfredelir`. Avusese dreptate \n privin]a reac]iei lui. Era absolut furios. – {i cum ai intrat? se ridic` Justin \n picioare s-o \nfrunte. Nimeni n-a telefonat s`-mi spun` c` urci. – Am intrat pur [i simplu. Nimeni n-a \ncercat s` m` opreasc`. Tina ar fi vrut s` se dea \napoi când el \ncepu s` p`[easc` peste covor spre ea. – Foarte inteligent. De aceea ai venit a[a devreme? {tiai c` secretara \nc` n-a venit, fiindc` te-ar fi oprit. Tina nu \ncerc` s` nege. – Trebuia s` te v`d, \l inform` ea. ea. M-am gândit c` este bine s` te prind devreme, \nainte de a \ncepe ziua de munc`. – Ziua mea de lucru a \nceput acum dou` ore! o fulger` el cu privirea. {i motivul pentru care \ncep devreme este fiindc` nu vreau s` fiu deranjat de telefoane [i de vizitatori programa]i sau nea[tepta]i. Mai ales ales de vizitatori nepofti]i, care nu sunt bineveni]i nicicând. |nainte ca Tina s`-[i recapete respira]ia, o prinse de cot [i \ncepu s-o \ndrepte spre u[`, f`r` prea mult` delicate]e. – De aceea, mi-e team` c` trebuie s`-]i cer s` pleci! – Regret, dar nu plec. Trebuie s` vorbesc cu tine. Tina \[i \nfipse c`lcâiele \n covor, \ncercând s`-i reziste, dar f`r` prea mult succes.
46
TRACY PEARSON
– Scrie-mi o scrisoare despre ce este este vorba [i poate o s` reu[esc s` nu-]i r`spund ... El o trase spre u[` ... Acum, pleci de bun`voie sau vrei s` te arunc afar`? – Nu, nu vreau s` m` dai afar`, \l \nfrunt` Tina, b`t`ioas`. Ceea ce vreau, este s` ascul]i ce am de spus. – Nu exist` alternativ`. Ori pleci pleci singur`, ori te dau eu afar`. Ce alegi? |nc` \i ]inea bra]ul cu degete ca o menghin`, dominând-o cu \n`l]imea. {i Tinei \i trecu brusc prin minte c` pentru un privitor din afar` prezentau o pereche nereu[it` de adversari comici – el \nalt [i brunet, emanând for]` [i virilitate, iar ea fragil` [i blond`, \mbr`cat` \n rochie ro[ie cu flori [i ar`tând speriat`. Dar ea avea curaj. Tina \[i ridic` b`rbia. – De ce ce s` m` arunci arunci afar` din birou? De ce nu te po]i comporta ca o persoan` ra]ional`, \ncetând de a \ncerca s` m` intimidezi? Justin p`ru surprins de aceast` schimbare s chimbare de tactic`. |[i |[ i cobor\ privirea uitându-se curios la ea, \n timp ce un zâmbet i se schi]` la col]ul gurii, doar pentru un moment. Apoi scutur` din cap cu o privire cinic` \n ochi. – Te-a[ trata \n felul \n care o persoan` normal`, ra]ional` o trateaz` pe o alta, dac` n-a[ [ti c` ar fi o total` pierdere de timp. Nu e[ti nici normal`, nici ra]ional`. Dimpotriv`, a[ spune c` cel mai bun cuvânt care s` te descrie este pervers`. Ce voia s` \nsemne asta? O considera pervers` pentru c` \n urm` cu trei ani \l exclusese din via]a ei cu atâta cruzime? Tina scoase un sunet dispre]uitor.
INELUL DE LOGODN~
47
– A[ spune c` tu e[ti cel pervers! Tu e[ti cel a c`rui comportare ar putea intra \n discu]ie! Justin se opri o zecime de secund`, sfredelind-o cu privirea. – Poate c` au fost ocazii când a fost cazul, spuse el t`ios. Dar se datora mai curând judec`]ii gre[ite decât perversit`]ii. F`cu o pauz` s`-i sus]in` privirea – era perfect clar ce spunea el. |ntreaga lor rela]ie \n ceea ce-l privea pe el, nu fusese altceva decât o regretabil` eroare de judecat`. Tina [tia c` asta n-ar trebui s-o deranjeze. La fel gândea [i ea. Dar se sim]ea foarte r`nit` de constatarea dur` [i de privirea la fel de dur` care o \nso]ea. Doar pentru o clip`, nu mai [tiu ce s` spun`. |n timp ce st`tea acolo clipind, strângerea \n jurul bra]ului ei se \nt`ri. El prinse clan]a u[ii [i ad`ug`: – Dar puterea mea de judecat`, din fericire, \n acest moment func]ioneaz` perfect. {i de aceea te vreau afar` din biroul meu [i din aceast` cl`dire, acum! Cu acestea, ap`s` pe clan]`, inten]ionând s-o scoat` afar`. Dar \n acel moment precis, avu loc o \ntors`tur` nea[teptat`. U[a se deschise ca din proprie voin]` [i o lovi u[or pe Tina \n spate. Când ea s`ri s` se fereasc`, se ciocni de Justin care o ]inea cu fermitate de bra] \n continuare. {i cum st`tea a[a, lipit` de el, cu mâna liber` a[ezat` pe pieptul lui, domni[oara Ronin, formidabila secretar` a lui Justin, intr` \n camer`. – Bun` diminea]a, domnul Marlowe, eu ... .. . Domni[oara Ronin se opri la jum`tatea propozi]iei, ochii m`rindu-i-se \n spatele ochelarilor.
48
TRACY PEARSON
Evident, \i era cam greu s` interpreteze scena din fa]a ei. Tina v`zu ezitarea [i se trezi s` reac]ioneze automat. Stând exact acolo unde era, se lipi [i mai tare de Justin, \ntorcându-se spre secretar` cu un zâmbet enigmatic. Oh, drag`, spunea clar expresia ei, ne-ai prins! Domni[oara Ronin primi mesajul. Se \nro[i [i de bâlbâi. – S ... scuza]i-m`. V` \ntrerup, spuse ea [i se gr`bi \napoi c`tre u[`. – Este \n regul`. Nu \ntrerupi, interveni Justin, l`sând bra]ul Tinei [i dându-se \ntr-o parte. Domni[oara Gordon este pe cale s` plece. – |n]eleg, domnule ... Domni[oara Ronin era clar c` nu [tia ce s` cread`. Continu` s` se legene jenat` \n prag, ro[ie ca focul. Apoi \[i limpezi vocea ... Este un telefon de la Hong Kong pentru dumneavoastr`. S` v` fac leg`tura, sau s` le spun s` revin`? – F`-mi leg`tura, se \ndrept` Justin spre masa de lucru. {i fii amabil`, condu-o afar` pe domni[oara Gordon. Dar Tina n-avea de gând s` plece. Când secretara ie[i pentru a face leg`tura telefonic`, sperând ca Tina s-o urmeze, tân`ra a[tept` ca Justin s` ridice receptorul [i apoi \nchise u[a. Travers` \nc`perea ca s` se planteze \ntr-unul din scaunele din fa]a mesei lui Justin. N-o s` te descotorose[ti de mine a[a de u[or! gândea ea. El nu o privi cât vorbi la telefon, de[i era evident c` [tia c` se afla acolo. Tina o putea spune dup` liniile aspre ale fe]ei lui. |n cele din urm`, \nchise telefonul. Oare acum o va azvârli afar` din birou, a[a cum amenin]ase \n urm` cu dou` minute? Se \ntoarse \ncet spre ea, cu ochi amenin]`tori.
INELUL DE LOGODN~
49
– Deci, spuse el, ce a fost scena pe care ai jucat-o \n fa]a secretarei? S` citesc \n ea un \n]eles ascuns sau este un alt exemplu al naturii tale perverse? Tina \i \ntâlni privirea, pu]in stânjenit`. Sperase c` nu o va lua a[a. |l asigur` \n grab`: – Te rog, nu citi nimic \n ea. Eram disperat` [i situa]iile disperate cer m`suri disperate. – Asta este? Justin se a[ez` la loc pe scaun [i-[i prinse b`rbia \n degetele bronzate. Cu ochi cercet`tori, o studia. Apoi, pe nea[teptate, zâmbi. – Ia te uit`, nu m` plâng. A fost chiar pl`cut. Uitasem Uitasem cât de bine bine se potrive[te trupul t`u cu al meu [i cât de cald, moale [i primitor se simte. Tina se \nro[i pân` la r`d`cina p`rului. Se luptase s` nege acest lucru, dar acelea[i gânduri, chiar dac` pentru o clip`, \i trecuser` prin minte. Fusese foarte familiar [i deloc nepl`cut s` stea acolo atât de intim cu el, c`ldura trupului masculin puternic p`trunzând-o. {i mâna ei lâng` pieptul lui sim]ise ca [i cum l-ar fi mângâiat a[a cum ar fi putut face cândva, cu mult timp \n urm`. Dar sim]ise asta doar pentru o clip` [i, categoric, nu din aceast` cauz` o f`cuse. Calmându-[i ro[ea]a, Tina accentu`: – Secretara precis a p`rut s` cread` c`-]i place. De aceea f`cuse asta. S`-l compromit` \n ochii secretarei lui. Fusese un lucru automat. |[i v`zuse [ansa [i nu o ratase.
50
TRACY PEARSON
|l privi: – A[ spune c` asta te-a pus \ntr-o pozi]ie dificil`. Vreau s` spun, c` nu m` po]i da afar` acum. Ar p`rea c` \ncerci s`-]i acoperi urmele, zâmbi ea, când un alt gând \i trecu prin cap. Mai ales dac` a[ face o scen`. – {i precis ai face? – Dac` m` \mpingi la asta. – Dac` te \mping? zâmbi Justin cu cinism. B`nuiesc c` nu trebuie s` fii prea mult \mpins`. Din câte \mi amintesc, \]i plac scenele. – Tina sim]i cum cum fa]a i se albe[te. {tia la ce se referea: referea: ultima lor \ntâlnire cu trei ani \n urm`, când d`duser` unul peste altul accidental, la sta]ia Charing Cross [i ea \i azvârlise \n fa]` toat` am`r`ciunea care-i rodea sufletul. Dar ca s-o acuze c`-i f`cuse pl`cere scena, era nedrept [i lipsit de sensibilitate. {tia c` ea \[i ie[ise din min]i de durere? Se \nfior` \n sine [i privi covorul, culorile vii \nce]o[ându-i privirea. Fusese cea mai neagr` perioad` a vie]ii ei. Abia supravie]uise. {i fuseser` momente când se \ndoise serios c` va supravie]ui. Dar o f`cuse. {i acum totul era \n urma ei. Putea s` \ncerce el cât dorea, n-o mai putea atinge cu referin]ele lui crude despre trecut. Tina ridic` din nou ochii spre el, privirea limpezindu-i-se. – {i ]ie nu-]i plac, nu? Scenele, vreau s` spun. M` \ntreb de ce scen` vei avea parte când logodnica ta va auzi ce a v`zut secretara când a intrat pe u[` cu un moment \n urm`, \[i ]uguie ea buzele.
INELUL DE LOGODN~
51
– {i ce a v`zut secretara mea? – Nimic, \n realitate. Dar e evident c` a crezut c` a v`zut ceva. {i astfel de interpret`ri gre[ite pot provoca necazuri, \l privi Tina ironic. S` sper`m, ad`ug` ea \n sine cu r`utate. Acest mic bonus nu fusese \n capul ei \n acel moment, dar acum o \ncânta. Justin \i \ntâlni privirea [i nu spuse nimic pe moment. Cu o mân` elegant`, lu` un cu]it de argint pentru t`iat hârtie. Avea de gând s`-l \ndrepte asupra ei? gândi Tina, u[or nesigur`. Ar`ta ca [i când ar fi dorit foarte mult acest lucru. Dar el nu o f`cu. Cânt`rindu-l \n mân`, zâmbi pur [i simplu. – Domni[oara Ronin, te pot asigura, este foarte discret`. – Ce u[urare ... Tonul ei era plin de ironie ... |n fond, ad`ug` ea, logodnicei tale \i plac mult mai mult scenele decât mie. Oricine a lucrat vreodat` la “J.M.Publishing”, [tie asta. Tina \l privi, curioas`. – Cum te descurci descurci cu asta? Dar presupun presupun c` te-ai obi[nuit acum, d`du ea din umeri. – Presupun c` m-am obi[nuit. El \i zâmbi nep`s`tor [i \nvârti cu]itul \ntre degete. {i Tina \[i d`du seama c` era probabil la mile distan]` de adev`r. |n timpul lor \mpreun`, schimb`toarea Eunice \nv`]ase cu siguran]` s`-[i controleze temperamentul, cel pu]in cu Justin, care nu i-ar fi suportat ie[irile furioase. Doar dac` nu, bine\n]eles, rectific` Tina, dragostea \l f`cuse mai tolerant. Poate c` o iubea pe Eunice a[a de mult \ncât o accepta cu istericalele ei.
52
TRACY PEARSON
La acest gând, f`r` niciun sens, sim]i un cu]it de ghea]` p`trunzându-i \n inim`. |ndep`rt` aceast` senza]ie. N-avea decât s-o iubeasc` pe acea femeie \ngrozitoare, \n ceea ce o privea! Ca pentru a-[i dovedi sie[i, continu` subiectul cu indiferen]` studiat`. – Aud clopote de nunt` \n aer. Felicit`ri. Sunt sigur` c` vei fi foarte fericit. Sunte]i perfect potrivi]i. Justin n-ar fi putut fi mai nep`s`tor \n privin]a sentimentelor ei \n leg`tur` cu acest subiect. Ochii lui privir` prin ea \n timp ce \nvârtea cu]ita[ul. – S` \n]eleg c` de aceea aceea ai venit venit aici? S`-]i oferi felicit`rile pentru pentru nunta care va avea loc? zâmbi el t`ios. Foarte emo]ionant, dar nu era necesar. O simpl` felicitare scris` ar fi fost suficient`. Porc nenorocit! \l fulger` Tina cu privirea. – Nu, nu de asta sunt aici. Era adev`rat deci, \ndelung amânata c`s`torie se finaliza pân` la urm`. Foarte bine! S` aib` noroc, \[i spuse ea. C`ut` \n po[et` [i scoase batista – sp`lat` [i c`lcat`, pentru a \ndep`rta acel miros nelini[titor al lui – [i i-o \ntinse peste mas`. – Am venit s`-]i dau asta ... [i, mult mai important ... Dar tocmai când voia s`-i spun` adev`ratul motiv pentru care era acolo, Justin o \ntrerupse cu asprime: – |nc` nu mi-ai spus cum ai reu[it s` intri \n cl`dire. Cum ai reu[it s` treci de omul de la paz`? – I-am ar`tat legitima]ia mea de la “Berry-s”. Tina nu-[i putu ascunde un zâmbet. Era \ncântat` de bravada ei.
INELUL DE LOGODN~
53
– Legitima]ia ta de la “Berry’s”? {i el te-a l`sat? Tonul lui Justin sugera c` nu-i \mp`rt`[ea \ncântarea. – I-am fluturat-o foarte repede [i i-am spus c` m` duc s`-i v`d [eful. N-a avut timp s-o vad` cum trebuie. – Este treaba treaba lui s-o vad` cum trebuie, se \ncrunt` el. V`d c` e[ti e[ti \ncântat` de trucul t`u, dar tocmai l-ai f`cut pe acel om s`-[i piard` slujba. Nu c` m-a[ a[tepta s` ai insomnii din cauza asta. – Glume[ti! se \ngrozi Tina. Doar n-o s`-l concediezi pe bietul om pentru ce am f`cut eu? – Nu pentru ce ai f`cut tu, tu, ci pentru ce n-a reu[it s` fac` el. Este acolo ca s` se asigure c` trec doar cei care trebuie. – Dar n-a fost vina lui! Justin era chiar serios! Inten]iona Inten]iona cu adev`rat s`-l concedieze pe bietul om de la paz`! Tina c`ut` \nnebunit` o scuz` ca s`-l scuteasc` pe om de vin`. – Probabil c` m-a recunoscut. |n fond, am lucrat aici. – N-am uitat, i-o t`ie Justin. Justin. Ai lucrat aici scurt timp, doar pentru pentru a acumula ceva experien]`, pentru a te muta la mai bine. Ce bine \[i amintea! Asta \i spusese ea la Charing Cross Station, aruncându-i \n fa]` toat` durerea [i disperarea ei. Totu[i, ea nu crezuse nimic din ce-i spusese. Totul fusese o minciun`. O minciun` pe care o inventase ca s`-l r`neasc`. Doar a-i pl`ti cu aceea[i durere pe care o sim]ise ea. Tina se uit` \n poal`, cople[it` de amintiri. Apoi \l privi iar`[i. – Nu te \nfuria pe omul de la paz`. Nu o merit`. Nu i-am dat nicio [ans` s` m` opreasc`. Ochii lui Justin privir` prin ea.
54
TRACY PEARSON
– Scute[te-m` de lacrimi, zise el ca [i cum credea c` brusca ei \nduio[are pentru soarta omului era pref`cut`. {tiu totul despre acel faimos altruism al t`u. Spune-mi doar de ce te afli aici. – Mai \ntâi, spune-mi c` nu-l dai afar` pe paznic. A fost vina mea. Port \ntreaga responsabilitate. – |]i voi aduce la cuno[tin]`, o privi Justin cu r`ceal` [i apoi se uit` la ceas. {i acum, dac` nu te deranjeaz`, spune-mi de ce ai venit aici sau te rog s` pleci. Nu mai era cazul s` insiste. N-ar fi dus la nimic. Tina \[i spuse c` o s` controleze peste câteva zile dac` omul de la paz` a fost sau nu concediat. Acum, \i dezv`lui ce o adusese aici. – Este vorba despre “Scope”. Ieri am \ncercat s` te conving s`-mi spui ce planuri ai ... – {i ]i-am spus c` vei afla la momentul potrivit. Nu-mi place s` m` repet. A[a c` dac` ai venit aici s` discut`m asta din nou, \]i propun s` pleci acum. – N-am venit s` discut`m despre asta din nou. S-a \ntâmplat un eveniment. Se pare c` cineva \]i [tie deja planurile. – {i cine ar putea fi? Tina \l privi. – Logodnica ta. Cum de nu putea, se \ntreb` ea \n treac`t, s` reu[easc` s` spun` numele Eunicei? Dar se gr`bi s` continue, ignorând \ntrebarea. – A r`s r`spân pândit dit zvon zvonuri uri pri printre ntre uni uniii col colabo aborat ratori ori ai no[tri – scriitori, fotografi [i modele – c` este o pierdere de timp s` lucreze pentru “ Scope! acum. A spus c` zilele lui “ Scope” sunt definitiv num`rate, c` imediat ce se face preluarea, vom fi \nghi]i]i de “Miranda”.
INELUL DE LOGODN~
55
Ea \[i sub]ie buzele spre el. – Nu-mi plac metodele metodele astea. Dac` urmeaz` urmeaz` s` se \ntâmple ceva, ar trebui s` fie un anun] oficial. Expresia lui Justin se schimbase. Deveni foarte lini[tit [i o privi cu aten]ie. Tina avu senza]ia c` pentru prima dat` beneficia de aten]ia lui complet`. – De unde ai aceste informa]ii? \ntreb` el. – Le-am primit de la Mike. Mike Laning de la Arts Studios. Logodnica ta a vorbit cu unul dintre prietenii lui. {i am motive s` cred c` a vorbit [i cu unul dintre scriitorii no[tri. A[a se explica, decise Tina, motivul motivul pentru care scriitoarea ei de elit`, f`cuse o treab` a[a de mântuial`. Dragonul Ro[u o sf`tuise c` \[i pierde timpul scriind pentru “Scope”. – Mike Laning, repet` Justin numele, cercetând fa]a Tinei. Da, observ` el, presupun c` Mike ]i-ar fi spus tot ce ar auzi. Tina sim]i o pi[c`tur` de curiozitate la ciud`]enia acestei observa]ii. |n vocea lui existase o inflexiune care p`rea s` sugereze ceva. Apoi, \ntr-o str`fulgerare, \n]elese. Justin avea impresia c` \ntre ea [i Mike era ceva! ~sta o fi un alt zvon care circul`? se \ntreb` ea [i se \nro[i la aceast` posibilitate. |l v`zu pe Justin remarcându-i ro[ea]a [i tr`gând o concluzie. Acum credea precis c` avea loc o idil`! Tina era pe punctul de a nega, dar se r`zgândi la timp. Nu era treaba lui Justin. Nimic din via]a ei intim`. {i \n afar` de asta, \i f`cea pl`cere ca el s` cread` c` ar fi implicat` \ntr-o idil` cu cineva. Ea se \ncrunt` [i ceru r`spunsul dup` care venise:
56
TRACY PEARSON
– Deci? Pove[tile pe care le r`spânde[te logodnica ta sunt adev`rate? El nu r`spunse imediat, ci o privi gânditor un moment. Apoi, expresia lui se schimb`. |[i ridic` o sprâncean`. – {i ce pl`nuie[ti s` faci dac` sunt adev`rate? – S` m` lupt cu tine. – S` te lup]i cu mine? zâmbi el. Dar nu po]i \nvinge. Sunt [eful t`u, aminte[te-]i – sau voi fi \n curând. Ca s` te \nving, tot ce trebuie s` fac este s` te concediez. – Dar nu m` vei concedia. Cel pu]in, nu imediat. – {i ce te face s` crezi asta? – Pentru c` vrei s` te r`zbuni. Tina \[i \ngust` ochii la el [i-[i aminti amenin]`rile lui. Se gândise la ele, de[i \ncercase s` nu se lase \ngrijorat`. La urma urmei, cel mai r`u ce-i putea face era s-o concedieze [i, de[i nu-i place s`-[i p`r`seasc` slujba, va g`si alta. A[a c` \i spuse iar`[i: – Nu m` vei concedia pe loc. N-ar fi distractiv. Imediat ce spuse asta, regret`, fiindc`, sigur, Justin se va folosi de acest lucru. – Deci, crezi c` eu caut distrac]ia cu tine? – Nu cu mine. Pe socoteala mea, spuse Tina cu fermitate. Nu m` vei concedia imediat. Socotesc c` va dura dura suficient de mult pân` se va termina lupta. |i \nfrunt` privirea cu hot`râre. Ceea ce avea importan]`, era “Scope”. Trebuia s` g`seasc` o cale s`-[i salveze revista ei drag`. Dar mai apoi, el o surprinse zicând: – Deci ai de gând s` te lup]i cu mine?
INELUL DE LOGODN~
57
Nostim, credeam c` negocierile s-ar potrivi mai mult cu stilul t`u. Tina se sim]i u[or nedumerit`. – |nseamn` c` sunt posibile negocieri? Sincer, ar fi preferat aceast` op]iune unei lupte – dar nu se a[teptase ca ceva atât de civilizat s` fie adus \n discu]ie. – Sigur c` sunt preg`tit` s` negociez tot ce vrei, se \ndrept` ea pe scaun. Nu era sigur` ce era de negociat, dar cel pu]in el era deschis unei discu]ii. Justin zâmbi – nu chiar zâmbetul unui tigru, dar destul de aproape. Apoi o \ntreb` ca din \ntâmplare: – {tie altcineva de la “ Scape” c` e[ti aici? – Nimeni. N-am avut ocazia s` le spun \nc`. – Dar ai de gând, bine\n]eles? – Fire[te. Bine\n]eles c` o s` le spun. Proste[te, se \nro[i. Era ceva ciudat \n felul \n care o privea el. {i când \i remarc` ro[ea]a, ochii lui p`rur` s` se \ngusteze. Puse jos cu]ita[ul [i se uit` la ceas. – Se face târziu. Cred c` o s` trebuiasc` s`-]i cer s` s ` pleci, acum. – Ce? clipi Tina. N-o s` discut`m dis cut`m asta acum? – Nu, m` tem c` nu, spuse Justin ridicându-se \n picioare. Deja mi-ai ocupat destul din timpul meu. Tina nu [tia ce s` fac` \n continuare. Dac` insista, putea strica lucrurile. {i nu voia s` fac` asta. Se pare c` f`cuse ceva progrese. – Când, atunci? \i ceru ea, ridicându-se cu [ov`ire. – |n curând.
58
TRACY PEARSON
El trecu pe lâng` ea [i o conduse spre u[`. Comportamentul lui se schimbase. Exista o deta[are brusc`. Probabil c` avea unele probleme profesionale, \[i spuse Tina, având totu[i sentimentul logic c` motivul schimb`rii era ea. El ajunsese la u[` [i o deschidea. – Voi lua leg`tura cu tine, spuse el. – Voi a[tepta, \l privi Tina, când el se d`du la o parte s-o lase l ase s` treac`. A[ vrea ca negocierile s` \nceap` pe cât de repede posibil. – Nu-]i face griji, gri ji, vom negocia. El nu-i \ntoarse privirea, dar când Tina trecu pe lâng` biroul impozant al domni[oarei Ronin, care nici m`car nu ridic` privirea, putea s` jure c` \nc` st`tea \n prag s-o urm`reasc`. |nc` o urm`rea când chem` liftul. Liftul sosi [i u[ile se deschiser`. Tina intr` [i ap`s` butonul de parter. Apoi, se \ntoarse ca s`-l vad` din nou pe Justin, care spuse: – S` nu-]i \nchipui c` nu vom avea negocierile noastre, spuse spuse el \ncet, cu un zâmbet de ghea]`, [i apoi ad`ug` pe un ton r`ut`cios: {i a[a cum ai prev`zut, voi avea partea mea de r`zbunare. |n acea clip`, Tina [tiu c` intrase \ntr-un soi de capcan`. Ce vrusese s` spun` cu asta? Crezuse c` cel mai r`u ce i se putea \ntâmpla era s` fie dat` afar` din slujb`, dar acum nu mai era sigur`. Dar nu avu timp s` mai protesteze, fiindc` u[ile se \nchiser` [i liftul \ncepu s` coboare la parter.
Capitolul 4 Tina p`r`si “J.M.Publishing” [i lu` un taxi \napoi c`tre “Berry’s” \ntr-o stare de total` confuzie. Ce avea Justin \n cap? |n ce soi de capcan` intrase? Ce avea exact \n minte când vorbise de partea lui de r`zbunare? Ori o chinuia pur [i simplu, din r`utate. Era perfect posibil. Poate c` nu era nicio capcan`, \n fond. |[i \ncruci[` degetele [i se rug` ca acesta s` fie cazul. Ca el s-o sune [i s-o invite \napoi s` negocieze – totu[i ce soi de negocieri avea el \n cap, chiar nu-[i putea imagina. A[teapt` [i ai s` vezi – \ncearc` s` gânde[ti pozitiv! \[i spuse ea. Tina nu vorbi nim`nui despre vizita ei la “J.M.Publishing”, \n ciuda a ceea ce-i spusese lui Justin. Totul era prea complicat, confuz [i nepl`cut. {i era mult` animozitate amestecat`. Le va spune celorlal]i când se va ivi ceva concret. |napoi la “Scope”, Tina se cufund` \n munc` [i, slav` Domnului, ziua trecu destul de repede – totu[i, \n momentul \n care plec` de
60
TRACY PEARSON
la serviciu, toate \ntreb`rile \ncepur` s-o chinuiasc` iar. Chiar o va suna Justin? Ce va face dac` nu va suna? Era o capcan`? Ce complota pentru ea? Ce este \n neregul` cu tine? se cert` ea \n gând. Te compor]i ca o nebun`! {i asta o nemul]umea. |n mod normal, trata lucrurile \ntr-un mod calm [i ra]ional. Dar, dintr-un anumit motiv, tot calmul ei [i ra]iunea p`reau s-o fi p`r`sit. Justin \i f`cea asta? asta? Gândul o \ngrozi. Era ultima persoan` c`reia c`reia ar fi trebuit s`-i permit` s` ajung` la ea \n acest mod. |n fond, ce era Justin pentru ea? Doar o mul]ime de amintiri dureroase. Amintiri pe care le \nchisese de mult \ntr-un col] al memoriei. Folosindu-[i voin]a, \[i veni \n fire. N-o s`-l lase s`-i deranjeze prezentul. Va trata problemele pe care el le adusese, cum trata celelalte probleme. {i pentru a-[i dovedi asta, nu-i va acorda niciun gând \n noaptea aceasta. |napoi acas`, Tina \[i ocup` \n mod inteligent timpul scriind scrisori, telefonând – [i fixând un interviu pentru sâmb`t` diminea]a cu un cuplu din Cotswolds cu care avea nevoie s` vorbeasc` dac` avea de gând s` repare acel articol sup`r`tor. Cel pu]in exista o problem` pe care p`rea s-o aib` sub control! |n cele din urm`, dup` miezul nop]ii, se trânti \n pat. {i atunci, mintea \i juc` o fest` crud`. Fiindc` imediat ce a]ipi, toate amintirile pe care \ncercase s` le uite, \i ap`rur` \n vis. “Justin [i cu mine urmeaz` s` ne c`s`torim. Tu, draga mea n-ai fost niciodat` decât târfa lui!” Era \n urm` cu trei ani [i era \napoi \n vechiul apartament, str`b`tând camera \n lung [i \n lat, extrem de agitat` dup` \ntâlnirea de co[mar cu Eunice.
INELUL DE LOGODN~
61
{i nu-i venea s` cread` ce-i spusese Eunice. Precis, era imposibil? continu` s`-[i spun` mereu [i mereu. Justin o iubea. O spusese des. Eunice trebuie c` min]ea, jucându-i o fest` urât`. Dac` ar putea lua leg`tura cu Justin, el i-ar spune c` totul fusese o fars`. La ora zece [i treizeci sun` telefonul. Tina \l lu` cu degete rigide [i-l duse la ureche, inima b`tându-i nebune[te. nebune[te. {i dup` ]iuitul de pe linie, [tiu instantaneu c` era de la mare distan]`. – Alo? spuse ea, cu gura uscat`. – Tina, ce faci? |ncurajat`, Tina se lupt` s` par` normal`. – Sunt bine, min]i ea. Dar tu? Cum merg lucrurile acolo? – Merg grozav. Sunt foarte ocupat. Este de munc` nonstop. De-abia am timp s` m`nânc sau s` dorm, râse Justin când ad`ug`: Americanii [tiu cum s` \ncarce o zi de munc`. Fiecare cuvânt rostit o f`cea pe Tina mai plin` de speran]`. P`rea ca \ntotdeauna, cald [i plin de umor. |n timp ce-l asculta, Tina se sim]ea mai relaxat`. Ceea ce \i spusese Eunice nu putea fi adev`rat. {i pentru moment era tentat` s` nu abordeze subiectul. Dac` era o minciun` prosteasc`, \n fond, care era problema? Dar [tia c` teama din adâncul ei vorbea. Trebuia s` vorbeasc`. Trebuia s` cunoasc` adev`rul. R`suflând adânc, se avânt`: – Justin ... am vorbit cu Eunice ast`zi ... Se f`cu o pauz` foarte mic`, dar totu[i o pauz`. – Da? spuse el cu o not` de rezerv` \n voce. Tina sim]i cum camera se \nvârte brusc cu ea. Un sentiment de grea]` o apuc` din stomac, ca s` urce mai apoi \n piept.
62
TRACY PEARSON
|[i umezi buzele uscate. – Mi-a spus, zise ea. De aceast` dat`, pauza fu mai lung` [i mai amenin]`toare. Apoi, Justin zise oftând: – Oh, drag`. }i-a spus, ce ]i-a spus? Tina \nghi]i \n sec. Nu mai putea vedea limpede, se sim]ea amor]it` din cre[tet pân` \n t`lpi [i apoi senza]ia c` se scufund` \ntr-o gaur` neagr` f`r` fund. Printre buzele albite, \ntreb`: – Justin, este adev`rat? El oft` din nou. – Uite, \mi \ mi pare r`u cu adev`rat. N-am vrut ca Eunice s` fie cea care s`-]i spun`. Urma s`-]i spun disear`. Camera se \ntunecase. Tina abia se ]inea pe picioare. Era ca [i cum cineva ar fi sorbit via]a din ea. – |n]eleg, reu[i ea s` r`spund`. r`s pund`. Urma s`-mi spui disear`. – Nu te sup`ra. |]i voi explica totul când te voi vedea. |mi pare r`u c` a trebuit s` auzi de la Eunice. – {i mie \mi pare r`u. St`tea acolo, \n agonie. Cum putea fi el atât de degajat? Cum putea spune ceva atât de crud [i trivial ca “nu te sup`ra”. – Dar n-are importan]` de la cine am auzit, nu-i a[a? Important este c` m-ai min]it [i m-ai am`git. Acum, \n vocea Tinei era furie, a[a cum st`tea luptându-se s`-[i recapete respira]ia, con[tient` de furtuna neputincioas` de turbare violent` ca un nor negru, din sufletul ei. Sim]ea cum o apas` riscând s-o \n`bu[e, amenin]ând s` explodeze ca un uragan \n orice moment.
INELUL DE LOGODN~
63
{i chiar nu mai era cazul s` continue aceast` conversa]ie. Fiecare cuvânt rostit de el era ca un pumnal care-i sfâ[ia inima. |n orice moment, st`pânirea de sine risca s-o p`r`seasc`, transformându-se \ntr-un plâns isteric. Dar avea prea mult` mândrie s` se umileasc` astfel. Mai ales când era clar c` lui nu-i p`sa. |[i \nghi]i lacrimile. – Cum ai putut? \l acuz` ea. Nu e[ti decât un nemernic cu dou` fe]e! Apoi, \nainte de a \ncepe lacrimile, trânti telefonul. Tina st`tea acolo \ntr-o stare de nefericire mut`, luptându-se s` \n]eleag` oroarea a tot ceea ce se \ntâmplase [i cum via]a ei fusese dat` peste cap, când telefonul \ncepu s` sune iar`[i. Era Justin, bine\n]eles. {tiu instinctiv. D`dea din nou telefon s-o lini[teasc`, s`-i ofere scuze [i minciuni. Dar a naibii s` fie Tina dac` \l va asculta. Trânti telefonul de perete, oprind sunetul instantaneu, dorindu-[i ca a doua zi s` aib` num`rul schimbat. Apoi se uit` \n t`cere la telefonul t`cut, \ncercând s` nu fie con[tient` de cât de \ngrozitoare era lini[tea aceea. Acea lini[te \i spunea c` rela]ia amoroas` cu Justin tocmai se sfâr[ise. Lacrimile \i veneau din interior, amenin]ând s-o sufoce, iar \n suflet avea o durere atât de puternic`, \ncât abia mai respira. Se lupta s-o dep`[easc`, dar era \n zadar. |[i d`du capul pe spate [i l`s` s`-i scape un strig`t neputincios de disperare. – De ce? Când te iubeam? Cum C um ai putut face asta?
64
TRACY PEARSON
Nu [tii c` mi-a[ fi dat toat` via]a pentru tine? {i dintr-o dat` izbucni \n hohote interminabile, z`când pe podea, acoperindu-[i fa]a cu mâinile [i tremurând din tot corpul. {i atunci fu momentul când, cu o tres`rire violent`, se trezi. Se a[ez` \n capul oaselor ]inându-[i respira]ia [i se uit` \n \ntunericul camerei un moment. Tremura toat`. Inima \i bubuia \n piept [i sim]ea r`ceala lacrimilor pe fa]`. Ezitând, aprinse veioza [i sim]i cum r`suflarea i se u[ureaz` când lumina sc`ld` camera, alungând umbrele visului. Apoi, se strecur` afar` din pat [i-[i spuse c` un pahar cu lapte cald ar calma-o. |mbr`c` un capot [i se duse \n buc`t`rie, unde puse laptele la \nc`lzit. Cu toate c` se sim]ea mai calm` acum, mintea \nc` \i era fixat` la evenimentele de acum trei ani, \n special la ceea ce se \ntâmplase dup` acea convorbire telefonic`. S`pt`mânile care urmaser` fuseser` insuportabile. Tina auzise c` la dou` zile dup` ce vorbise cu Justin, Eunice plecase \n zbor spre Statele Unite. Doar Tina [tia de ce, fiindc` logodna nu fusese f`cut` public` [i gândul la Justin [i Eunice \mpreun` \i f`ceau chinul [i mai mare. Nu c` asta ar fi trebuit s` m` intereseze, \[i spuse ea cu am`r`ciune. |n fond, nimic nu se schimbase cu adev`rat. El o v`zuse pe Eunice tot timpul, chiar de la \nceput. Singura diferen]` este c`, \nainte, n-am [tiut. Ce iste] fusese s` p`streze aceste momente ale vie]ii lui secrete! Nimeni nu [tiuse c` el avea o femeie, ce s` mai spunem de dou`! Sau mai multe, dac` era s-o crezi pe Eunice! {i de ce n-ar trebui s`
INELUL DE LOGODN~
65
fie crezut` Eunice? hot`r\ Tina. Se pare c` Eunice era singura care-l cuno[tea pe b`rbatul din spatele m`[tii. Abia peste [ase [as e s`pt`mâni se \ntoarse Justin \n cele din urm` la Londra. Tina presupuse c` cele trei s`pt`mâni de munc` fuseser` urmate de alte trei s`pt`mâni de vacan]` cu noua lui logodnic`. Dar Tinei nu-i p`sa. Avusese timp s`-[i revin`. La vremea când se \ntorsese, ea se mutase \ntr-un nou apartament [i \ncepuse un serviciu nou, ca ajutor de editor, la “ Scope”. F`cea tot ce putea s` lase trecutul \n urm`. {i se rugase ca ea [i Justin s` nu se mai \ntâlneasc` niciodat`. Totu[i, bine\n]eles, reflect` ea acum, \n timp ce-[i turna lapte cald \n cea[c` [i se a[eza la masa din buc`t`rie, rug`ciunile sunt menite s` nu fie ascultate. Era s` se ciocneasc` de Justin, la dou` s`pt`mâni dup` \ntoarcerea lui, accidental, \n afara sta]iei Charing Cross. Ea intra [i el ie[ea [i Tina nu-l v`zuse pân` când intr` \n el fiindc` acesta se oprise inten]ionat \n fa]a ei. – Unde te gr`be[ti a[a? O rait` urgent` pentru noua ta revist`, poate? La sunetul vocii grave, Tina sim]i cum \i \nghea]` sângele \n vene. Se uit` la el, culorile disp`rându-i din obraji. – Da, spuse ea, sim]indu-[i inima bubuind ca un ciocan. Erau dou` luni de când nu-l v`zuse, dar parc` ar fi fost ieri. Sim]i un val de emo]ie, familiar` [i intens`, amestecat` cu durerea ce s`l`[luia \n inima ei \n acele zile. Doar pentru un moment, ira]ional, era minunat s`-l vad`. Sim]i nevoia s`-i zâmbeasc` [i s`-l ating`.
66
TRACY PEARSON
Dar senza]ia fu distrus` instantaneu. |n ochii lui Justin nu exista niciun zâmbet. |n loc de asta, când o privi, erau reci [i duri ca ni[te pietre. – Am auzit despre noua ta slujb` ... {i tonul lui era dur ... Presupun c` ar trebui s` te felicit, spuse el. Tina se trezi c` se gânde[te c` era ca [i cum se uita la un str`in. Ultima oar` când fuseser` \mpreun` o s`rutase [i mângâiase, spunându-i c` n-ar mai putea iubi niciodat` pe altcineva. Iar ea \i r`spunsese la fel din tot sufletul. Sim]i o ghear` \n suflet. Cum o tr`dase! {i brusc, tânji s`-l bat` cu pumnii, s`-[i lase toat` durerea s` ias` la suprafa]`. Dar \[i st`pâni emo]iile [i-i r`spunse la \ntrebare. – Da, am o nou` slujb` care-mi place foarte mult. Erau trei s`pt`mâni de când se al`turase celor de la “Scope”, o nou` revist` care dup` prima apari]ie avusese un succes r`sun`tor. Cel pu]in \n zona vie]ii ei, avusese loc o lovitur` norocoas`. Dup` plecarea de la “Miranda” , g`sise imediat de lucru. – Am auzit c` scrii reportaje? – Da, scriu câte ceva. – Deci, se pare c` experien]a la “Miranda” ]i-a prins bine. Nu era atât o \ntrebare, cât o acuzare. {i fa]` de expresia v`dit ostil` de pe fa]a lui, Tina se \ntreb` ce se afla \n spatele acestei atitudini ciudate. Nu ea ar fi trebuit s` fie ostil`? Avea habar de chinul pe care i-l cauzase? Ostilitatea lui n-avea sens. Nu avea niciun motiv s` fie ostil! Dar se uita la ea cu ura unui om care credea evident c` avea motive. Tina \i r`spunse la \ntrebare:
INELUL DE LOGODN~
67
– Da, am \nv`]at câte ceva la “Miranda”. {i dintr-o dat`, \nainte ca vorbele s`-i ias`, realiz` de ce era sup`rat. |i era necaz c` p`r`sise “J.M.Publishing” [i, \narmat` cu tot ce \nv`]ase acolo, plecase s` lucreze pentru alt` companie. Indiferent ce-i spusese Eunice despre motivul plec`rii ei, era clar c` nu-i spusese \ntregul adev`r. Fiindc` era evident c` Eunice nu-i spusese c` o concediase. El se a[teptase ca ea s` fie acolo, a[teptându-l umil` la masa ei de lucru, când se \ntorcea din State cu noua lui logodnic` de bra]! Inima i se frânse. Era scandalos! Cum putea fi atât de nesim]itor? Fiindc` trebuia s` [tie c` acum aflase despre logodna lui – de când revenise, revenise, Eunice \[i fluturase inelul cu diamant prin toat` Londra. {i totu[i, se a[teptase ca ea s` r`mân` acolo ca un c`]elu[ fidel. {i ce altceva mai a[teptase? se \ntreb` ea sup`rat`. El \i spunea pe un ton t`ios: – |mi pare bine c` ]i-am putut fi de folos. Tot timpul pe care l-am petrecut preg`tindu-te n-a fost irosit, \n fond. |n timp ce vorbea, \[i plimba privirea dispre]uitoare peste ea, cu o intimitate aproape fizic`. Era genul de privire pe care un b`rbat o putea adresa unei târfe. {i atunci, Tina \n]elese altceva. Nu numai c` se a[teptase s` r`mân` \n slujba sa, dar se a[teptase s` r`mân` amanta lui. Vanitatea lui era atât de mare, \ncât luase drept garantat c` ea va \ncuviin]a s` continue ca \nainte. Era amanta lui secret`, la \ndemâna lui s` se distreze ori de câte ori se \ntâmpla s` fie dispus. Tina sim]i c`-i vine r`u la acest gând. Insulta se ad`uga injuriei.
68
TRACY PEARSON
Când furia o cople[i, singura ei dorin]` fu s`-l loveasc`. Furia se dovedi inspirat`. |ntr-o clipit` \[i imagin` ce l-ar r`ni mai tare. Se \ndrept` [i-l privi, sim]indu-se la fel de lipsit` de inim` ca el. – Nu neg c` timpul petrecut la compania ta n-a fost folositor, \i zâmbi ea cu o privire rece. De aceea am revenit la compania ta – fiindc` [tiam cât de folos mi-ar fi. Dar n-am inten]ionat niciodat` s` r`mân, ridic` ea o sprâncean` dispre]uitoare. “J.M.Publishing” a fost pentru mine o trambulin`, un prim pas pe calea unor lucruri mai bune. Imediat ce a[ fi \nv`]at tot ce a[ fi putut, pl`nuiam s` m` mut. Iart`-m`, \i zâmbi ea rece ca ghea]a. Sper c` nu a[teptai loialitate sau altceva atât de demodat? ... Apoi f`cu o pauz` [i d`du din umeri, \nainte de a-[i lansa ultima lovitur`, cea care l-ar pune cu adev`rat la locul lui ... {i sper c` mica noastr` leg`tur` nu te-a l`sat perplex. Fiind un om de lume, sunt sigur` c` ai \n]eles. Tu ai fost pentru mine un mijloc de a reu[i. Pare lipsit de inim`, dar m-am gândit doar la ce puteam primi, [i fiind aproape de tine f`cea lucrurile mai u[or de ob]inut. |ntotdeauna este o idee bun` s` te ai bine cu [eful. |l atinsese. |l atinsese \n mod definitiv, realiz` Tina triumf`toare când ceva \n privirea lui se \nnegur`. Evident, era ultimul lucru pe care se a[teptase s`-l aud`. – Nu-i nevoie s` explici, \[i reveni el imediat [i \nnegurarea din ochi \i disp`ruse. Nu merit` o explica]ie ... Apoi zâmbi [i ad`ug`, sf`râmându-i inima \n buc`]ele. Oricum, nu m` plâng. A fost distractiv cât a durat. Ai fost cea mai bun` buc`]ic` pe care am avut-o.
INELUL DE LOGODN~
69
Apoi, cu un alt zâmbet, se \ntoarse cu arogan]` [i-[i continu` drumul. Aceea fusese ultima dat` când vorbiser`, pân` \n acea zi la recep]ie, când Tina intrase \n el [i-[i v`rsase [ampania pe ea. Deoarece, de[i se v`zuser` din când \n când, la diferite manifest`ri ale presei, fiecare \l ignorase cu scrupulozitate pe cel`lalt. |n fond, ce era de spus? Tina \[i goli cana de lapte [i o l`s` pe masa din buc`t`rie cu un oftat. Fuseser` situa]ii când regretase acele minciuni pe care i le spusese [i care-l porniser` \mpotriva ei. Totu[i, nu de asta regreta. Nu-i p`sa c` o ura. Numai c` acele minciuni nu erau genul ei, [i se temea c`-i vor \nnegri sufletul, mai ales ura imens`. Fiindc` fusese imens`. La mii de ani lumin` de adev`r. Niciodat` nu se folosise de Justin. Tot ceea ce f`cuse vreodat` fusese s`-l iubeasc` din tot sufletul. Tina se ridic` [i se duse la chiuvet` s`-[i spele cana. Era timpul s` se culce la loc. Dar când se \ndrept` spre dormitor [i se strecur` sub cear[afuri, \i trecu prin minte c` poate avusese alte motive acum s` regrete acele minciuni pe care i le spusese lui Justin cu trei ani \n urm`. Acelee minc Acel minciuni iuni \l f`cus f`cuser` er` s-o uras urasc` c` [i acum umbla dup` r`zbunare. |[i pretindea por]ia lui de r`zbunare. Ei bine, s` \ncerce. Nu o speria. Tina \[i strânse pumnii sub cear[afuri. {i dac` se va ajunge la lupt`, atunci se va lupta pân` la sânge. Cu orice arm` care \i va c`dea \n mân`. |n minte \i ap`ru imaginea amândurora \ncle[ta]i \ntr-o lupt` pe via]` [i pe moarte. {i când se cufund` \n somn, pe fa]` avea un zâmbet.
70
TRACY PEARSON
***
Tina hot`r\ \n diminea]a urm`toare la micul dejun, c` dac` telefonul promis de Justin nu se materializa pân` la prânz, va fi for]at` s` ia problema \n mân` [i s`-l sune. Doar nu era s` a[tepte la nesfâr[it. Problema era urgent`. Trebuia s` vorbeasc` \n curând. {i \n afar` de asta, era vineri. {i-ar dori s` aib` ceva fixat pân` \n weekend. Dar chiar \nainte de unsprezece, sun` telefonul de pe biroul ei. R`spunse [i fu mirat` s-o aud` pe secretara lui Justin, domni[oara Ronin. Domni[oara Ronin fu scurt`: – Domnul Marlowe dore[te s` v` vad` la biroul lui, \n aceast` dup`-amiaz` la ora trei, domni[oar` Gordon. Tina r`spunse f`r` a se deranja s`-[i consulte agenda. – Da, este convenabil, voi fi acolo. Puse telefonul la loc [i se l`s` pe spate, satisf`cut`. Nimic n-o va mai opri de la aceast` \ntâlnire! Dar chiar dup` ora unu, când era pe cale s` plece s` m`nânce, primi prin fax un mesaj de la Maggie, editorul ei, dictat de pe patul de spital: “Stai lâng` telefon la dou` [i jum`tate” spunea. La naiba! \njur` Tina. Nu-i convenea deloc, dar trebuia s` a[tepte telefonul lui Maggie. Putea fi ceva important. Uit` de mâncare [i-i telefon` imediat domni[oarei Ronin.
INELUL DE LOGODN~
71
– Nu s-ar putea amâna \ntâlnirea cu o jum`tate de or`? A intervenit ceva nea[teptat. R`spunsul fu imediat [i negativ. – Mi-e team` c` nu, domni[oar` Gordon. Domnul Marlowe a spus ora trei sau nimic! – Este acolo? Pot vorbi cu el? – Nu. Nu este. Vre]i s` anulez? – Nu, desigur, nu ezit` Tina. Voi fi acolo, \i spuse domni[oarei Ronin. |ntr-un fel, \[i promise ea. Comand` un taxi pentru ora dou` [i treizeci – un pic cam extravagant, dar era o urgen]`! Dac` Maggie telefona la timp [i convorbirea dura pu]in, avea destul timp s` ajung` la ora trei. La dou` [i jum`tate st`tea plantat` lâng` telefon, \mbr`cat` cu haina, cu po[eta pe masa de lucru, gata s-o zgugheasc` \n momentul termin`rii convorbirii. La dou` [i dou`zeci [i cinci b`tea nervoas` darabana cu degetele pe birou [i se uita la ceas. Apelul avu loc la dou` [i treizeci [i dou` de minute [i era chiar o pierdere de timp, deoarece Maggie telefona s` \ntrebe dac` totul este \n regul` la revist`. – Totul este bine, o asigur` Tina. Nu-]i face griji [i f`-te mai repede bine! Când puse jos receptorul se uit` la ceas. Era dou` treizeci [i [ase. Se va putea \ncadra \n timp? O clip` mai târziu, alerga pe sc`ri, se arunc` \n taxi [i-i ceru [oferului s` se gr`beasc`. {oferul se str`dui cât putu, dar traficul era infernal.
72
TRACY PEARSON
Dar, \n mod miraculos, era doar trei [i dou` minute când ajunser` \n fa]a cl`dirii lui “J.M.Publishising”. Tina oft` u[urat`. Nu prea \ntârziase! Totul urma s` fie bine. De-abia se d`du jos din taxi când realiz` cât de tare se \n[elase. O siluet` \nalt`, brunet`, se \ndrepta spre ma[ina neagr` de serviciu, care a[tepta de partea cealalt` a str`zii. Tina sim]i c` i se opre[te inima. Era Justin! N-o a[teptase! |n secunda urm`toare, zbur` spre el. – Sunt aici! strig` ea. A[teapt` o clip`! El se \ntoarse scurt s` se uite la ea, care venea \n grab`. – Ai \ntârziat, spuse el. |ntâlnirea s-a terminat. – Dar nu poate fi adev`rat! Am \ntârziat doar dou` minute! Am avut o convorbire telefonic`. N-am avut ce face. {i traficul a fost \ngrozitor. – Nu este problema problema mea mea spuse Justin, neclintit. neclintit. Cum ]i-am spus, \ntâlnirea s-a terminat. Am o alt` programare. – Dar nu po]i! Te rog, nu pleca! Este foarte important, \l prinse ea de bra] când era pe cale s` se urce \n ma[in`, trebuie s` vorbim! Este important. Mi-ai promis! – M` surprinzi, surprinzi, zâmbi rece Justin, \ntorcându-se \ntorcându-se spre ea, care se ag`]a cu disperare de bra]ul lui. Când este vorba de propriile tale interese, e[ti mai grijulie de obicei. Dar ai dat cu piciorul de data aceasta. Ast`zi nu vor avea loc negocieri. Posibil s` nu aib` loc niciodat`! – Mi-ai promis! Te rog, nu spune asta! |mi pare r`u c` am \ntârziat. N-am avut ce face.
INELUL DE LOGODN~
73
Dar ruga ei era zadarnic`. El deja \[i eliberase bra]ul, dând-o la o parte ca pe o gânganie nedorit`. Apoi se urc` \n Bentleyului negru. – Cum po]i face asta? Nu este corect! Ai promis! Obi[nuita st`pânire de sine a Tinei o p`r`si brusc. A[a cum st`tea acolo, \ntr-o stare de total` neputin]`, privindu-l cum \ntinde mâna s` \nchid` portiera. Blestemat s` fie! gândi ea. Uite ce am ajuns. S` m` rog \n strad` de un om pe care-l ur`sc mai mult decât orice pe lume. Dar apoi, chiar \n ultima clip`, el se mai \mbun`. – Bine, \]i mai dau o [ans`. Vino la casa mea din Gloucester, mâine dup`-amiaz`. Oricum o s` fii \n zon` [i nu va fi o problem` pentru tine s` te aba]i, spuse el \ntinzându-i o carte de vizit` scoas` din buzunar, cu un zâmbet ironic. Apoi, trânti portiera [i-i spuse [oferului s` porneasc`. Tina se uit` la cartea de vizit` din mâna ei, \ntr-o stare de total` perplexitate când spatele ma[inii negre disp`ru \n trafic. De unde [tia c` se duce la Gloucestershire mâine? La naiba cu el! O spiona din nou? {i de ce, se \ntreba ea, vroia s`-l viziteze acas` la el? Cunoscându-l pe Justin, trebuia s` existe un motiv dubios. Sim]i cum o str`bate un fior. Asta era o parte a capcanei lui?
Capitolul 5 “Poate nu m` voi duce. De ce s` alerg ori de câte ori mi[c` un deget? |n afar` de asta, [tiu c` nu va duce la nimic bun.” Tina st`tea la unul din locurile de la fereastr` care d`dea spre gr`dina micului han din Cotswolds unde se oprise pentru prânz. {i de[i terminase o treab` excelent` \n aceast` diminea]` – interviul dup` care venise era \nregistrat pe dictafonul din po[et` – era departe de a de sim]i relaxat` [i fericit`. Ce s` fac` \n privin]a invita]iei lui Justin? |n po[et` mai avea [i cartea de vizit` dat` ieri de el, cu adresa casei lui din Gloucestershire – pe care, incidental, nu [tiuse vreodat` c` o are. {i de[i se uitase pe harta ei [i v`zuse c` era doar la câteva mile dep`rtare, \nc` nu se hot`râse dac` ar trebui s` se duc`. Sigur vroia s`-i vorbeasc`, dar s` mearg` acas` la el n-ar fi \n]elept. Ar fi fost ca [i cum ar intra \ntr-o plas` de p`ianjen. Tina lu` o gur` de bere [i oft` tulburat`. Poate c` trebuia s` a[tepte pân` luni [i s`-i telefoneze la serviciu.
INELUL DE LOGODN~
75
Nu [tia s` spun` de ce, dar se sim]ea mai pu]in amenin]at` acolo. – Iat`-m`-s, domni[oar`. Am sosit cu felul dumneavoastr` special de mâncare. Tina fu smuls` din gândurile-i \ngrijor`toare când zâmbitorul chelner, croindu-[i drum prin mul]imea [i mesele zgomotoase, \i puse mâncarea \n fa]`. – Mul]umesc. Arat` bine, spuse ea sim]ind c`-i las` gura ap`. Este exact ceea ce doream. – Poft` bun`, \i f`cu acesta cu ochiul. Tina aprecie mâncarea, dându-[i seama cât era de fl`mând` când \ncepu s` m`nânce. O pornise devreme de diminea]`, plecând \nainte de nou`, ca s` ajung` la timp la \ntâlnirea fixat` la zece [i treizeci. {tia c` trebuie s-o ia mai \ncet pe autostrad` fiindc` Panda ei nu era dotat` pentru viteze mari! A[a c` trecuse mult timp de când mâncase ultima dat`. Lu` o alt` gur` de bere [i privi \n jur, sim]ind c` \ncepe s` se relaxeze un pic. Se va hot`r\ dup` ce va termina de mâncat, dac` s` se opreasc` sau nu la Justin. Dar b`nuia din ce \n ce mai mult c` nu o va face. Poate c` va face o plimbare [i va c`uta un loc de dormit la noapte. Fiindc`, dac` tot ajunsese acolo, \[i va petrece weekendul pe aici. Era o zon` atât de frumoas` [i o \ntrerupere a cotidianului i-ar face bine. Zâmbind, oft` [i se \ntoarse s` se uite \n gr`dina sc`ldat` \n soarele de septembrie. Nu, hot`r\ ea, nu se va duce la Justin. De ce s` strice o zi atât de pl`cut`?
76
TRACY PEARSON
Dar \n acea secund`, ziua \ncet` brusc s` mai fie pl`cut`. Tina \nghe]`, aproape c`zându-i cu]itul [i furculi]a din mân`, când un Mercedes alb intr` \n parcare [i doi oameni \ncepur` s` coboare. Nu putea fi adev`rat, gândi Tina n`uc`. Nu pot fi atât de ghinionist`. Cei doi oameni din Mercedes se \ndreptar` spre restaurant acum – un b`rbat \nalt [i brunet, \ntr-o jachet` de piele [i pantaloni bleumarin [i o femeie ro[cat` sub]ire, \mbr`cat` toat` \n Versace. Nu putea fi, dar era. Erau Justin [i Eunice. Tina privi paralizat` pentru un moment, de-abia fiind \n stare s` \n]eleag`. Nu putea fi o coinciden]`. El trebuie s` fi [tiut c` era aici. Sim]i un val brusc de sup`rare [i alarm` \n interior. O urm`rea cumva? Ce naiba complota? Dar poate se \n[elase, hot`r\ ea plin` de speran]`, un moment mai târziu, când cei doi, f`r` nicio privire \n direc]ia ei, se a[ezar` pe o banchet` din col]ul \ndep`rtat. Se p`rea c`, \n fond, apari]ia lor aici era o coinciden]`. {i, slav` Domnului, nu o v`zuser`. Erau total ne[tiutori de prezen]a ei. Când Justin se ridic` s` mearg` la bar pentru a comanda de b`ut, Tina fu cât pe ce s` se ascund` sub mas`. Dar astfel de ac]iuni nu erau evident necesare, hot`r\ ea când studie expresia de preocupare de pe fa]a lui. P`rea pierdut \n propriile gânduri, total neatent la ceea ce-l \nconjura. Poate c` este dragostea, gândi Tina cu nepl`cere. Nimeni nu exista pentru el \n afar` de Eunice. |ncerc` s` nu se mai uite la el când plec` de la bar cu b`uturile [i f`cu un efort s` mai m`nânce ceva. Dar apetitul \i disp`ruse [i fu mai mult decât era \n stare, s` se opreasc` [i s` se uite la fiecare
INELUL DE LOGODN~
77
câteva secunde, la bancheta din col], unde avea loc o conversa]ie animat`. Pariez, se trezi Tina gândind, c` discut` angajamente pentru revist`. S` le fie de bine! Dar ura felul \n care stomacul i se strângea la acest gând. {i apoi, cincisprezece minute mai târziu, avu loc un eveniment nea[teptat. Tina se uit` s`-i vad` pe Justin [i Eunice ridicându-se \n picioare [i \ndreptându-se c`tre u[`. Un moment mai târziu, lungindu-[i gâtul, \i v`zu \mbr`]i[ându-se afar`, schimbând un s`rut intim, lung, [i apoi Eunice se urc` \ntr-un taxi [i Justin \i f`cea cu mâna. Indiferent de motivul plec`rii lor separate, se p`rea c` se sfâr[ise chinul Tinei. Continu` s`-l observe pe Justin, a[teptându-se s` se \ndrepte spre Mercedesul alb. Dar el nu o f`cu. |n loc de asta, se \ntoarse [i intr` \n restaurant. Un moment mai târziu, spre disperarea ei, reu[ea spre ea. Tina \mpietri când se a[ez` \n fa]a ei. – Ei bine, bine, spuse el. Nu e[ti istea]`? S` dai de urma mea la “Capra cu clopo]ei”! – Capra cu clopo]ei? Nu luase aminte la numele restaurantului. El \i zâmbi atot[tiutor. – Este unul dintre locurile mele favorite! – Nu ]i-am luat urma! Totu[i, se sim]ea de parc` ar fi putut-o face. A[adar, f`r` s` [tie, o manipulase s` vin` aici! |nl`tur` ideea. Acum \[i imagina ... Nici m`car Justin nu era \n stare de asta!
78
TRACY PEARSON
– S-a \ntâmplat s` m` opresc aici – la nimereal`! – {i ]i-a pl`cut masa? Am observat c` ai avut un fel de mâncare special. De obicei este foarte bun. – A fost excelent. Tina \i d`du r`spunsul printre din]ii strân[i. Deci, el [tiuse tot timpul c` era acolo. Acei ochi cenu[ii \n[el`tori \nregistraser` [i ce avea \n farfurie! Se uit` la el, sim]indu-se p`c`lit`, \n[elat` [i furioas` ca dracu. – Apropo, asta este masa mea [i nu te-am invitat s` stai cu cu mine. Justin zâmbi pur [i simplu la mustrarea ei, apoi \l strig` pe barman [i-i comand` dou` pahare de bere. – Este civilizat, declar` el iritant, s`-]i ]in companie. – Ai fi [i mai civilizat dac` n-ai face-o. Dar Tina \[i p`str` tonul u[or fiindc` sim]ea o lips` de r`utate \ntr-al lui, ba chiar o oarecare bun` dispozi]ie \n comportament. Un weekend \n alt` parte cu logodnica lui discutând aranjamentele despre nunt` avea evident asupra lui un efect benefic. Poate c` acum era ocazia perfect`, \n fond, de a-l atrage \n acele negocieri pe care le promisese. Justin se l`s` pe spate \n scaun [i-[i l`s` ochii s` se plimbe peste ea, peste bluza roz de bumbac [i fusta simpl` cu dungi roz pe care o purta. – Deci, cum a mers interviul? \ntreb` el. – Extrem de bine ... Tina se opri scurt [i-l privi ... De unde ai [tiut c` am avut un interviu? \ntreb` ea. Doamne Dumnezeule, gândi ea, nu numai c` [tia c` vine la Cotswolds, dar [tia [i motivul pentru care venea!
INELUL DE LOGODN~
79
– Cum de e[ti atât de bine informat despre activit`]ile mele? vru ea s` [tie. Justin zâmbi evaziv. – Nu [tii c` \ntotdeauna sunt bine informat? {i am un motiv special s` fiu bine informat \n privin]a ta. |n fond, e[ti pe cale de a deveni din nou una din angajatele mele. – Nu-]i scapi niciun angajat din ochi, nu-i a[a? – Pe unii mai mult decât pe al]ii, r`spunse el, neimpresionat de nota t`ioas` din vocea ei. Oricum, unii trebuie supraveghia]i mai mult decât al]ii. – S`-i observi sau s`-i controlezi? – Poate pu]in din amândou`. – Deci, \ncerci s` m` controlezi? De aceea m` urm`re[ti? \l privi ea. S-ar putea s` nu vreau s` fiu controlat`. – Nu, niciodat` n-ai vrut. De aceea este a[a de pl`cut ... Ochii lui negri p`reau s-o provoace. Abia a[tept s` te am \napoi \n slujba mea. – Adic` \napoi \n puterea ta. Asta \]i place, nu-i a[a? S` ai oamenii \n puterea ta. Ai de gând s` m` chinui [i s`-mi faci via]a o mizerie. O s` te distrezi pu]in \nainte de a m` concedia \n cele din urm`. – |mi sun` bine, o m`sur` el din nou. |ntotdeauna m-am bucurat s` te chinuiesc. Exista ceva intens senzual \n felul \n care spusese asta [i \n felul \n care ochii lui se plimbau peste ea, aproape atingând-o. {i Tina se trezi lipsit` de puterea de a-i r`spunde. Fu con[tient` de o strângere brusc` \n stomac.
80
TRACY PEARSON
Dintr-o dat`, dat`, fl`c`ri avide \i \nc`lzeau coapsele. |ngrozit`, \nghe]`. Ce se \ntâmpla cu ea? Cândva, chimismul lor sexual fusese o revela]ie pentru ea, dar s` simt` acum ceea ce tocmai sim]ise era o ru[ine. Se uit` la el, ochii ei alba[tri fulgerându-l cu acea privire de ghea]` cu care se descotorosea \ntotdeauna de b`rba]i. Dar singurul efect fu acela c` zâmbetul lui Justin se l`rgi [i mai mult. – |n]eleg, spuse el, c` [i tu \]i aminte[ti. – Mi-e team` cu n-am n-am nici cea mai mic` idee despre ce vorbe[ti, continu` s`-l priveasc` Tina cu aceea[i r`ceal`. Foarte sincer, m` po]i chinui cum pofte[ti – atâta timp cât reu[im s` ajungem la o \n]elegere \n privin]a lui “Scope”. Asta era clar. Acum, s` trecem la afaceri, gândi ea. Dar Justin nu putea fi direc]ionat a[a u[or. O observ` un moment cu ochii lui cenu[ii, misterio[i. Apoi, spuse pe un ton curios de plat: – Deci, unde este iubitul? A[teapt` \n umbr` pân` termini cu mine? – Nu m` a[teapt` nimeni \n umbr`. Am venit aici pe cont propriu. – |n]eleg. Da, presupun c` ar fi trebuit s` ghicesc asta. |n fond, \ntotdeauna ai pus munca \naintea unei rela]ii amoroase. {i, de[i tonul lui era u[or t`ios, Tina avu impresia, dintr-un motiv inexplicabil, c` r`spunsul ei \i pl`cuse. Nu avea nicio dorin]` s`-i fie pe plac, a[a c` rectific` zâmbind: – Dar poate o s`-l sun [i o s`-i spun. Cotswolds este un loc atât de romantic ...
INELUL DE LOGODN~
81
Am putea avea o sâmb`t` noapte interesant` [i o duminic` romantic` \mpreun`. – Sigur c` a]i putea, \i zâmbi drept drept r`spuns, r`spuns, dar ochii \i r`maser` reci. Era ca [i cum dezaproba asta, gândi Tina când \l privi. Dar de ce ar dezaproba? Cu ce l-ar interesa i nteresa dac` ar avea un iubit a[teptând a[ teptând \n umbr`? Doar dac` era suficient de vanitos s` cread` c` n-ar fi posibil s` existe un alt b`rbat \n via]a ei. Da, asta era. Dintr-o dat`, \[i aminti cum se a[teptase s` r`mân` amanta lui dup` ce descoperise totul despre Eunice. Ce vanitate imens`! \[i zâmbi \n sine, \ncântat`. |n acel moment, chelnerul ap`ru cu berea. Când o puse pe mas`, Justin \mpinse paharul Tinei. – Bea, \i spuse. {i nu fi \ngrijorat`, este f`r` alcool. Am remarcat ma[ina afar`. {tiu c` [ofezi. Deci, \i observase pân` [i ma[ina! Tina se sim]i cuprins` de iritare. {tiuse c` se afla aici \nainte chiar de a intra \n restaurant. El p`ru s`-i simt` iritarea [i i-o dubl`. – N-a[ vrea s` fiu responsabil pentru conducere sub influen]a alcoolului, glumi el. Sau s`-]i stric noaptea de sâmb`t` pe care o planifici. Sexul ca [i condusul, tind s` fie mai performante când nu e[ti beat. De data aceasta, când zâmbi, \n ochii lui nu mai era niciun fel de r`ceal`. {i poate c` nu fusese nici \n urm` cu un moment, reflect` Tina. Poate c` doar \[i imaginase. Era pu]in probabil, \n fond, s`-i pese de aman]ii ei. Descoperi c` asta este u[or dezam`gitor.
82
TRACY PEARSON
– Dar presupun c` ceea ce spuneai despre Cotswolds este adev`rat, spuse el. Este un loc foarte romantic. Tina lu` o gur` din berea ei. – Presupun c` de aceea ]i-ai cump`rat o cas` aici? – Unul dintre motive. Vroiam un loc pentru weekenduri. Este bine s` pleci din ora[ din când \n când. – Trebuie s` fie, \l privi Tina peste marginea paharului ei de bere. Acesta era [i motivul pentru care ea se hot`râse s`-[i petreac` weekendul aici. Era pl`cut s` la[i stresul stresul Londrei Londrei \n urm` pentru pentru un timp. Se uit` \n ochii lui Justin. – Trebuie s` fie o achizi]ie relativ nou`. Nu aveai o cas` \n Cotswolds pe vremea mea. Imediat ce spusese asta, Tinei \i veni s`-[i mu[te limba. Ce lucru prostesc s-o spun`. Sunase aproape nostalgic. De parc` ar p`stra amintiri dragi ale acelor zile demne de uitat. – Cel pu]in, din câte \mi amintesc, ad`ug` ea dând din umeri cu indiferen]` studiat` [i mai luând o gur` de bere. Apoi \[i ridic` privirea cu grij`, s`-i studieze reac]ia. Dar el nu avu nicio reac]ie. Evident, nu avea chef nici el s`-[i aminteasc` acele zile. |n loc de asta, spuse: – Est Estee o achi achizi]i zi]iee rela relativ tiv rece recent`. nt`. Am cump` cump`ratrat-oo acum optsprezece luni. – Pentru weekenduri, spui? Foarte pl`cut. Eunice trebuie c` se bucur` [i ea. Tina era \ncântat` de sine pentru tonul u[or când o introdusese pe Eunice \n conversa]ie. A[a, \nl`tur` orice urm` de
INELUL DE LOGODN~
83
suspiciune pe care i-ar fi provocat-o c` ar da vreun sfan] pe trecutul lor comun. {i reu[ise chiar s` foloseasc` numele cotoroan]ei! Justin era impasibil. |[i ridic` paharul cu bere [i [ i b`u. – Presupun c` da, \ncuviin]` el. Tina \l observa cu ochii \ngusta]i. Nu avea niciun chef s` vorbeasc` despre despre Eunice, casa din Cotswolds sau ceva de acest gen. Tot ceea ce vroia era s` vorbeasc` despre viitorul lui “Scope”. El era con[tient de asta, bine\n]eles, dar se distra s-o ]in` \n suspans. {i, de[i Tina [tia c` nu ar fi de niciun folos s`-i for]eze mâna, poate, dac` era subtil`, putea ghida conversa]ia \n sensul dorit. Se \ntinse [i-[i lu` paharul de bere. – N-am putut s` nu remarc c` Eunice a plecat devreme. Exist` vreun motiv special? zâmbi ea cu inocen]`. Vreau s` spun, vreun motiv pentru care vroiai s` fii singur? Fiindc` \i trecuse prin cap c` o expediase pe Eunice ca s` poat` vorbi singur cu ea. Poate, de când el [i Eunice \[i petreceau weekendurile \mpreun`, se r`zgândise ca Tina s` vin` la el acas`, mai târziu. Dar Justin nu putea fi prins a[a u[or. – De ce? Vroiai s` vorbe[ti cu ea? – Nu. – Nici nu credeam. Nu-]i place Eunice, a[a-i? Tina fu luat` prin surprindere, dar nu putu nega asta. |[i \n`l]` b`rbia. – Nici ea nu m` place pe mine. – Eunice n-are nimic \mpotriva ta, scutur` Justin din cap. Singurul lucru pe care l-am auzit de la Eunice despre tine este c` te consider` o jurnalist` foarte talentat`.
84
TRACY PEARSON
Putea fi adev`rat? Tina \l privi uimit`. Dac` era a[a, atunci Eunice era la fel de viclean` ca logodnicul ei. Tina se sim]i \n dezavantaj. Luând \n considerare ceea ce spusese despre Eunice, trebuie s` fi ar`tat ca o nemernic`! Justin \i confirm` mai mult sau mai pu]in când \ncepu s-o asigure: – Eunice nici n-a n-a observat c` erai aici, [i eu nu i-am atras aten]ia aten]ia asupra prezen]ei tale, zâmbi el f`r` umor. Cunoscându-]i \nclina]ia pentru scene, ultimul lucru pe care l-a[ fi f`cut era s` v` aduc \mpreun`. N-am niciun chef s-o sup`r pe Eunice. Tina sim]i c` l-ar p`lmui pentru superioritatea lui. Sau poate pentru declara]ia de sus]inere a logodnicei lui. Nu-i pl`cea s-o recunoasc`, dar \i st`tea \n gât. Dar \[i \nghi]i iritarea [i-[i p`str` tonul calm. – De ce n-ai plecat cu ea? De ce ai r`mas dup` plecarea ei? M-am s`turat de aceast` flec`real`, gândi ea. Vreau s` trecem la afaceri! Dar Justin se distra s-o ]in` \n [ah. Se l`s` pe spate \n scaun [i-[i \ngust` ochii. – Deci, interviul t`u a mers bine. Poveste[te-mi despre el. Tina oft` \n sine. – Ce vrei s` [tii? A fost un interviu pentru un articol articol din “Scope” . Nu cred c` te intereseaz`, spuse ea privindu-[i po[eta unde reportofonul era \n siguran]`. – Credeam c` nu mai scrii articole de când e[ti editor. – Nu \n mod normal, oft` Tina, resemnat`. |n mod normal n-am timp, dar acesta a fost o urgen]`.
INELUL DE LOGODN~
85
OK, spuneau ochii ei, o s` m` pretez la acest joc, dar pân` la urm`, \ntr-un fel sau altul, o s`-]i vin de hac. – Una dintre colaboratoarele mele m-a l`sat balt`, a plecat \n Fran]a, l`sându-m` cu o jum`tate de articol. Fiindc` era o urgen]`, am hot`rât s` iau chiar eu interviul. – Foarte inteligent din partea ta. {i despre ce era vorba \n articol? Tina oft` din nou \n sine. Avea de gând oare s-o ]in` a[a la nesfâr[it? Dar n-avea de ales [i trebuia s` se preteze la jocul lui. Nicio alt` strategie n-ar merge. A[a c` spuse: – Este parte a unei serii despre cupluri nonagenare. |n fiecare lun` \nf`]i[`m un cuplu diferit care vorbe[te despre sine. – {i Cotswolds este o surs` bogat` de cupluri nonagenare tipice, nu? – Nu sunt toate cuplurile tipice. Ar fi plictisitor dac` ar fi toate la fel. Unele sunt tipice, altele nu. Dar toate sunt interesante i nteresante \n felul lor. Ideea este de a realiza pe cât posibil o imagine cât mai larg` a acestor cupluri. – |n]eleg ... Justin \[i luase paharul de bere [i o observa cu o not` sarcastic` \n ochii lui cenu[ii. Deci, spune-mi, \i ceru el ridicându-[i o sprâncean`, despre ce este vorba \n leg`tur` cu cuplurile nonagenare? – Nu [tii deja? replic` ea \nainte de a se fi putut opri. |n fond, ai pe jum`tate cât un cuplu nonagenar. – Da? – A[a a[ spune, rosti Tina cu obrajii \n fl`c`ri.
86
TRACY PEARSON
-|n acest caz, o invit` el, poate ar trebui s`-mi iei un interviu? – Vrei s` spui ]ie [i Eunicei. Toate cuplurile sunt intervievate \mpreun`. – N-ai putea face o excep]ie, \n cazul meu? O remarc` tipic` pentru Justin! Plin de sine [i arogant! Tina ignor` acest lucru [i observ` ironic: – Nu m-a[ fi gândit c` ar fi domeniul t`u de ac]iune – s` te dezv`lui publicului cititor al revistei. – Ar trebui s` m` dezv`lui \n \ntregime? – }i s-ar s -ar cere s` fii cinstit. Tonul ei era aspru, dar când prinse zâmbetul din ochii lui, Tina nu se putu ab]ine s` nu-i r`spund` la zâmbet. Dezarmat`, gândi ea posomorât`, a[a cum numai Justin putea s-o dezarmeze. {i era un sentiment ciudat de intim s` \mp`rt`[easc` \mpreun` cu el acest subiect cu dublu \n]eles. Proasto! \[i spuse ea brusc [i ad`ug` pe un ton [i mai t`ios: – Nu se pune problema s` iei parte, dac` nu e[ti preg`tit s` fii cinstit. {i b`nuiesc c` asta ]i-ar fi cam greu. – Deci, onestitatea este o parte esen]ial` a cuplurilor \n \ n aceste zile? M-ai f`cut curios. Spune-mi mai multe despre acest fenomen fascinant nonagenar. Tina avu o senza]ie de iritare la felul \n care insulta ei nu-l atinsese. Lui nu-i p`sa. Pur [i simplu nu avea con[tiin]`. Dar \[i alung` mânia. Era ceva nou \n asta? Continu`, r`spunzându-i la \ntreb`ri: – Cuplurile noastre pre]uiesc pre]uiesc [i faptul c` \[i \mp`rt`[esc totul [i cred c` este important s` aib` ai b` respect unul fa]` de cel`lalt. Cum am
INELUL DE LOGODN~
87
spus, cuplurile sunt diferite, dar par s` \mp`rt`[easc` aceste atitudini de baz`. Justin o observa \ndeaproape, ca [i cum era sincer interesat [i Tina se trezi \ntrebându-se dac` \mp`rt`[ea vreuna din aceste atitudini. P`rea improbabil – doar dac` Eunice nu reu[ise un miracol – un miracol pe care ea \ns`[i nu reu[ise s`-l fac`. F`r` s` vrea, Tina sim]i o \n]ep`tur` de resentiment la acest gând. – Franche]e ... \mp`rt`[ire ... respect fa]` de cel`lalt, repet` Justin ce spunea ea \n timp ce o observa. {i ce este cu loialitatea? Cred la fel [i \n loialitate? – Loialitate? Tina tres`ri la felul agresiv cu care se confrunta brusc. Dintr-o dat`, \n ochii lui ap`ruse o expresie ostil`. – Loialitate? spuse ea din nou. – Da, loialitate. V`d c` ai probleme cu acest concept, o sfredelir` ochii lui. Dar nu este surprinz`tor. Ar fi trebuit s`-mi reamintesc c` \ntotdeauna ai avut. Tina sim]i c`-i piere sângele din obraji. Ce tupeu avea s-o acuze când p`catele ei erau ne\nsemnate \n compara]ie cu ale lui! Ea \l privi, furioas`. – Trebuie s` fii selectiv \n loiali loialitate. tate. Unele lucruri – [i oameni – nu merit` s` le fii loial. – Nu trebuie s`-mi explici, spuse Justin t`ios, cu ochii ca dou` cu]ite care o sfredeleau. Deja \]i cunosc filozofia. Singura loialitate pe care o \n]elegi este fa]` de Tina Gordon. Atâta timp cât po]i ob]ine ce dore[ti [i ai grij` de tine, nu dai un sfan] pe altcineva.
88
TRACY PEARSON
– Adic` pe tine? De ce ar fi trebuit s` dau un sfan] pe tine ...? Dar el o \ntrerupse: – Nu vorbesc despre mine. Nu vorbesc despre trecut. La naiba cu asta! La naiba cu trecutul! Despre ceea ce vorbesc eu acum, este c` nu te-ai schimbat deloc. Acelea[i vechi valori egoiste ca \nainte. Aceea[i grij` nem`rginit` fa]` de persoana ta. Ca s` fiu sincer, si ncer, mi-e cam grea]`. {i \n timp ce-[i executa atacul, ochii lui aruncau fl`c`ri care p`reau s` se transforme \n ghea]` când o atingeau pe ea. Tina sim]i s im]i cum o cuprinde un tremur, propria ei sup`rare era redus` la la zero. Nu [tiu despre ce vorbe[ti, spuse ea, sim]ind c` i se face p`rul m`ciuc`. – Nu? spuse Justin Justin cu ochi plini de de dezgust de parc` ea ar fi fost un vierme pe care-l putea strivi cu pantoful. Vorbesc despre promptitudinea ta sau mai degrab` entuziasmul t`u scandalos – s` ajungi la o \n]elegere privat` cu mine care s`-]i p`streze pozi]ia la “Scope” . Mi se pare c` este singurul lucru care te intereseaz` pe lume. Tina scutur` din cap. El o acuzase de asta [i \nainte. – Este un total nonsens! Nu este vorba doar de slujba mea la “Scope”. – |n acest caz, le-ai spus cu siguran]` colegilor t`i despre aceste negocieri ale noastre? A[a cum ai spus c` vei face. Tina se \nro[i. – Nu, nu le-am spus ... – {i [tiu [ tiu despre \ntâlnirea noastr` din aceast` dup`-amiaz`?
INELUL DE LOGODN~
89
– Nu ... – Nu, bine\n]eles c` nu! N-ai inten]ionat niciodat` s` le spui clar. Negocieri secrete, iat` la ce e[ti bun`. Negocieri secrete \n spatele colegilor t`i. Ei bine, nu vor exista negocieri secrete, se strâmb` el cu dezgust. Am de gând s` te opresc. {i când o s` termin cu tine, nu numai c` nu vei fi editor la “ Scope” , dar nu va mai exista nicio blestemat` de revist` din Londra de care s` te po]i apropia! Era atâta ur` \n ochii lui \ncât Tina abia suporta s`-l priveasc`. Sim]i c` \i \nghea]` sângele \n vine [i o prinse ame]eala. Trebuia s` plece de acolo. Nu mai putea asculta niciun cuvânt. |ntinse mâna dup` po[eta aflat` pe scaunul apropiat, dar tremura atât de tare, \ncât con]inutul acesteia se v`rs` pe podea. F`r` a se uita la ce face \nghesui totul la loc, apoi, strângându-[i po[eta la piept, se ridic` \n picioare. – Pleac` din calea mea, \l \mpinse ea pe Justin. Pleac` din calea mea [i stai deoparte. Apoi trecu cl`tinându-se cl`tinându-se printre mese, \ndreptându-se \ndreptându-se spre u[`, neatent` la tot ce era \n jur, bolnav` \n suflet. Dar nu prinse comentariul final al lui Justin. – Du-te, fugi, o ironiz` el. Nu vei ajunge departe.
Capitolul 6 Odat` ie[it` din restaurant, Tina se \ndrept` spre parcare. Inima \i b`tea ca un ciocan \n piept, iar picioarele parc` \i erau de vat`. Habar n-avea cum reu[ise s` ajung` la ma[in`. Dar reu[i [i se pr`bu[i pe scaunul [oferului, recunosc`toare, mâinile tremurându-i când scotoci \n po[et` dup` chei. Trebuia s` plece de acolo cât mai repede posibil. Conduse pân` ajunse \ntr-un refugiu lini[tit, unde opri motorul. Inima \[i mai \ncetinise ritmul, dar \nc` b`tea cu putere. Se rezem` cu spatele de scaun [i r`sufl` adânc un timp. Amenin]`rile lui Justin \nc` \nc` \i bubuiau \n cap ca o mitralier`. De De unde avea atâta ur` \n el? {tiuse c` o ura. Dar nu a[a de mult. Era suficient de sup`r`tor, dar [i mai sup`r`tor era felul nebunesc \n care reac]ionase la ie[irea lui. Oric`rui b`rbat din lume care i-ar fi vorbit a[a, i-ar fi azvârlit berea \n fa]`. Dar, fiindc` era Justin, disperase [i sfâr[ise fugind din restaurant ca o proast`.
INELUL DE LOGODN~
91
|nc` mai avea putere asupra ei. |i putea sf`râma \nc` inima. Sim]i cum o podidesc lacrimile. Unde era faimoasa ei armur`? Armura pe care o ridicase cu atâta meticulozitate \n jur pentru a o feri de orice primejdie. La ce bun când la prima \ntâlnire cu un tigru, aceasta c`dea? Avea nevoie de protec]ie fa]` de un tigru, fiindc` Justin asta era. {i el o va zdrobi, a[a cum promisese. Oh, Doamne, gândi ea neputincioas`, când lacrimile \i \nce]o[ar` privirea. Ce naiba o s` m` fac? Lacrimile n-o s` m` ajute, \[i spuse ea, c`utând o batist` \n po[et`. |[i sufl` nasul cu putere [i-[i [terse obrajii, apoi se control` \n oglind` dac` i se scursese rimelul. Va mai rula un pic [i-[i va reveni, [i atunci va decide ce plan de ac]iune s` adopte. Se \ntinse dup` po[eta care se afla pe scaunul din spate pentru a-[i lua harta, ca s` [tie pe unde se va plimba. Dar apoi se opri, ]inând po[eta suspendat` \n aer. Ceva era \n neregul`. Po[eta era prea u[oar`. Cu o tres`rire, chiar \nainte de a se uita, realiz` care era motivul. Reportofonul ei lipsea. Sim]i un val de panic`. Acest interviu vital era \nregistrat \ nregistrat pe reportofon. Ce naiba se \ntâmplase \ ntâmplase cu el? {i atunci, \[i reaminti. Când vrusese s` fug` de Justin, po[eta i se desf`cuse [i lucrurile i se \mpr`[tiaser` pe jos. Atunci nu remarcase, dar reportofonul trebuie s` fi fost printre lucrurile c`zute. – Cu un oftat de u[urare, \ntoarse cheia \n contact. Probabil c` era \nc` acolo. Cu cât va ajunge mai repede la restaurant [i-l va cere, cu atât va fi mai bine.
92
TRACY PEARSON
Era pu]in de mers cu ma[ina pân` la restaurant [i când Tina intr` \n parcarea acestuia, fu u[urat` s` vad` c` nu era nici urm` de Mercedes alb. N`v`li \n restaurant [i se duse drept la masa de lâng` fereastr`, care era neocupat`. Dup` câteva minute de c`ut`ri \nnebunite pe podea, conchise c` reportofonul nu era acolo. Apoi o voce spuse: – Hei, domni[oar`! C`uta]i ceva? L-a g`sit domnul [i l-a luat. Tina se \ntoarse spre cel care vorbea. – Ce domn? se interes` ea. – Domnul care era cu dumneavoastr`. dumneavoastr`. Cel cu Mercedesul Mercedesul alb. A spus s` v` duce]i s`-l lua]i de la el de acas`, dar dac` nu v` duce]i, vi-l va \napoia luni diminea]` la birou, la l a prima or`. Tina asculta, \ntr-o stare de enervare [i sup`rare. Deci reportofonul nu era pierdut. |l luase Justin. {i acum, se a[tepta ca ea s` se duc` acas` la el ca s`-l ia. S`-l ia dracu! gândi ea furioas`. De ce n-a putut s`-l lase barmanului? Barmanul continu`: – A spus c` [ti]i adresa, dar oricum, este Beech Hedges, cam la [ase mile de aici. Face]i la stânga pe lâng` restaurant [i merge]i drept pân` trece]i de biseric`. Dar dac` v` pierde]i, \ntreba]i pe oricine. Orice localnic [tie unde se afl` Beech Hedges. Tina \i mul]umi, p`r`si restaurantul [i se \ntoarse la ma[in`. Nu m` duc, \[i spuse ea. Categoric, nu m` duc. |n fond, n-am nevoie de interviu pân` luni. A[a c` de ce ar trebui s` mai trec prin ce am trecut?
INELUL DE LOGODN~
93
Se urc` \n Panda ei [i porni motorul. O s` caut un loc s`-mi petrec noaptea, \[i spuse ea cu fermitate, \ncercând s`-[i alunge din minte reportofonul [i pe Justin. Cu niciun chip nu m` voi apropia de blestemata lui de cas`. {i \n afar` de asta, gândi ea r`ut`cioas`, amintindu-[i ce spusese Justin mai devreme, apari]ia mea n-ar face decât s-o supere pe Eunice! Nu, nici gând s` m` duc. |[i \ntinse harta pe locul pasagerului. O va lua la dreapta pe lâng` restaurant [i va merge s` caute un loc de dormit cu mic dejun. Dar se \ntâmpl` ceva straniu. Un duh p`ru s` fi pus st`pânire pe volan când ma[ina se puse \n mi[care. Pentru c` micu]ul Panda o lu` spre stânga. Câteva minute mai târziu, Tina se afla pe teritoriul lui Beech Hedges, reflectând c` nu era de mirare c` oricine cuno[tea casa. Era un edificiu impozant. Un conac din secolul optsprezece, tot numai turnuri [i co[uri, vopsit \n alb-ivoriu. Ar`ta mai curând ca re[edin]a de ]ar` a unui nobil, decât modesta cas` pentru weekend la care se a[teptase. Totu[i, fusese o proast` c` gândise astfel. Când umblase Justin dup` modestie? Trase de clopotul de la intrare [i i se r`spunse imediat. Ap`ru o femeie de vârst` mijlocie \ntr-o uniform` albastr`. Ajutorul, gândi Tina caustic \n timp ce femeia o \ntâmpina cu un zâmbet. La urma urmei, doar nu te a[teptai ca Justin s` deschid` u[a. {i precis, nu Eunice. {i-ar distruge unghiile manichiurate. Mizerabilo, se cert` \n gând. Ce o apucase? De unde atâta mâr[`vie \mpotriva Eunicei?
94
TRACY PEARSON
Este doar o proast` dispozi]ie, \[i spuse s puse ea \n timp ce r`spundea menajerei la zâmbet. Cine o putea blama pentru dispozi]ia aceasta, dup` ce Justin o f`cuse s` \ndure ceea ce \ndurase? – Sunt Tina Gordon, \i spuse ea femeii. Am venit s`-l v`d pe domnul Marlowe ... Apoi \i veni un gând brusc. Poate c` nu era nevoie s`-l vad` ... Are ceva de al meu, o inform` Tina plin` de speran]`. Poate a l`sat la dumneavoastr`, pentru cazul \n care a[ telefona. – Da, a spus c` exist` posibilitatea s` telefona]i, domni[oar` Gordon, \ncuviin]` femeia umplând-o pe Tina de optimism. Pofti]i, intra]i. |i voi spune domnului Marlowe c` sunte]i aici. Optimismul Tinei disp`ru când femeia se d`du la o parte, invitând-o s` intre. – Este necesar? Vreau s` spun, n-a[ putea a[tepta aici? Nu v-ar lua decât un minut s`-mi aduce]i reportofonul. Tina r`mase la u[`, ezitând s` p`[easc` \n vizuina tigrului. Dar \n acel moment auzi o voce mult prea familiar`. – Deci, ai primit mesajul meu. Asta-i bine. Intr`. Ai venit s` iei reportofonul? Pentru ce altceva s-ar afla aici? S`-i fac` o vizit` de curtoazie? – Da, r`spunse ea, \ncordat`. Deci po]i s` mi-l dai? – Sigur c` da, o concedie Justin pe menajer`. |n fond este proprietatea ta. De ce nu ]i l-a[ da? Era \ntr-una din acele dispozi]ii când se distra s-o nec`jeasc`. {i cum st`tea acolo, cu mâinile \n buzunarele pantalonilor, Tinei nu-i fu greu s` recep]ioneze toate semnalele: \nclinarea amuzat` a capului, scânteierea din ochi, felul \n care buzele i se curbau pozna[ la col]uri.
INELUL DE LOGODN~
95
Dar cel pu]in nu era nici urm` de severitate \n expresia lui. Ura dinainte, care f`cuse s`-i \nghe]e sângele \n vine, acum, slav` Domnului, nu mai exista. Tina fu pu]in ru[inat` de cât de u[urat` se sim]ea. Pentru c` se comporta din nou \mpotriva firii sale. Dac` orice alt a lt b`rbat ar fi tratat-o a[a cum o tratase el mai devreme, n-ar fi catadicsit nici cum s` ia \n considerare dispozi]ia lui. Ar fi cerut pur [i simplu s` i se \napoieze proprietatea sa. De ce \i permitea lui Justin s-o dezarmeze a[a de u[or? Ei bine, era timpul s` opreasc` acest lucru. Categoric, nu era ceva s`n`tos. |[i \ndrept` spinarea. – Da, este proprietatea mea, a[a c` d`-mi-o imediat, te rog! – Intr`, m` m` duc s` ]i-o aduc. Deoarece ai f`cut drumul drumul pân` aici, po]i intra \n cas`, o pofti el cu o sclipire amuzat` \n ochi, neimpresionat de \nc`p`]ânarea ei. – N-ar fi trebuit s` bat atâta drum, dac` ai fi l`sat reportofonul la barman – care ar fi fost un lucru normal de f`cut, iar eu n-a[ fi fost nevoit` s` fac aceast` vizit`. – Asta-i adev`rat, \ncuviin]` Justin din cap. Dar s-ar fi putut s` nu-]i dai seama c` l-ai pierdut pân` te-ai fi \ntors la Londra. De aceea m-am hot`rât s`-l iau sub aripa mea. La asta nu se gândise Tina. Poate c`, \n fond, ar trebui s`-i mul]umeasc`? Poate c` se \n[elase presupunând c` \l luase ca s-o nec`jeasc`. Ea f`cu o fa]` contrariat`. – A fost foarte amabil din din partea ta, ta, \i spuse ea, de[i nu era era chiar convins`.
96
TRACY PEARSON
– Acum c` ne-am l`murit \n privin]a asta, intr`, o invit` el din nou. Nu-mi pot l`sa musafirii s` stea afar` pe trepte. |n timp ce vorbea, el se d`du la o parte pentru a o l`sa s` intre \n holul enorm. – Te rog, nu te sfii, o \ndemn` el. Doar pentru cinci minute. Nu sfiala o f`cea s` ezite, a[a cum [tia el prea bine. Tina ezita din cauz` c` se \ntreba \n ce o atr`gea! Dar cinci minute nu puteau face r`u. {i nu era cazul s` se certe. Era evident c` n-avea de gând s`-i dea reportofonul pân` când nu intra \n cas`. {i mai apoi, recunoscu Tina, era pu]in curioas` s` vad` interiorul acestei case fabuloase! Dr`gu], \[i spuse ea, chiar foarte dr`gu], \n timp ce el o conducea de-a lungul holului [i printr-o arcad`, \n salonul unde canapele moi \n tonuri de grena-stins [i l`mpi chineze[ti cu abajururi mari de m`tase creau o atmosfer` elegant` [i relaxant` \n acela[i timp. Nu p`rea pe gustul Eunicei, se trezi Tina gândind. Eunice ar fi preferat culori mai aprinse, mai ]ip`toare. Dintr-o dat`, se sim]i \ncântat` c` Eunice nu-[i pusese amprenta \n acest decor. Vino s` faci cuno[tin]` cu musafirii mei, o conduse Justin prin camer` spre u[ile din sticl`, deschise spre un patio larg. Au fost s` se uite la gr`din`. Musafiri? Despre ce era vorba? Doar nu venise s`-i cunoasc` musafirii! Tina se opri din mers [i se plânse \n spatele lui: – Pot sta doar cinci minute. Nu vreau s` deranjez. D`-mi reportofonul [i plec.
INELUL DE LOGODN~
97
Dar Justin deja p`[ea \n patio. Sau n-o auzise, sau alesese s-o ignore [i Tina avu o b`nuial` asupra motivului! Cu pa[i fermi, veni \n spatele lui [i era pe cale s`-[i repete protestele când \l ajunse. Dar era prea târziu. O pereche venea spre ei. Erau o fat` [i un tân`r, fata brunet` [i extrem de dr`gu]` fu prima care vorbi: – Ce gr`din` minunat`, \i spuse lui Justin. Sper s` nu te deranjez, dar am luat doi l`stari, zâmbi ea [i apoi se \ntoarse spre Tina. Bun`, o salut` ea. – Bun`, \i r`spunse Tina la zâmbet, pl`când-o pe loc. Era surprins`. Nu se a[teptase s` g`seasc` pe cineva \n casa lui Justin, care s`-i plac`. Dar chiar [i tân`rul care era cu fata p`rea pl`cut. Totu[i, nu-[i putu re]ine o privire nervoas` peste ei, \n gr`din`. |n orice minut acum, precis, Eunice va ap`rea [i asta ar fi sfâr[itul acestui mic interludiu politicos. Dar nu era nici urm` de Eunice când Justin f`cu prezent`rile. – Las`-m` s` te prezint nepoatei mele, \i spuse el Tinei. Ea este Victoria, ar`t` el spre fata brunet`. {i el este Jean-Pierre, prietenul Victoriei, d`du el din cap spre tân`r. Cunoa[te]i-o pe Tina, le spuse spuse el, una dintre cele mai bune ziariste din Londra. Tina era prea ocupat` s` dea mâna cu Victoria [i cu Jean-Pierre pentru a controla expresia ce \nso]ea acest compliment. Dar b`nuia c` probabil ar ar`ta la fel de sincer dup` cum vorbise. Nu era, \n fond, un mare maestru al pref`c`toriei? – Deci, sunte]i ziarist`? Lucra]i la reviste, ca unchiul Justin? str`lucir` plini de interes ochii Victoriei.
98
TRACY PEARSON
|ntr-o zi, dup` ce \mi voi fi terminat studiile, a[ vrea [i eu s` intru \n ziaristic`. – Nu prea ]i-a[ recomanda. Nu este o slujb` bun`. Deci, aceasta este Victoria, gândi Tina, \ncercând s`-[i \n`bu[e mica tres`rire de reamintire. Uitase complet c` Justin avea o nepoat`, dar acum \[i aminti cum mersese cu el prin magazine, \n urm` cu trei ani, s` caute un cadou pentru aniversarea de cincisprezece ani a fetei. Cump`raser` câteva casete video cu muzic` pop [i se distraser` alegându-le. Se uit` la Justin, inima umplându-i-se brusc de amintire [i-[i sim]i gâtul strâns, abia mai putând s` respire. Parc` ar fi fost ieri, dar cu adev`rat trecuse de atunci o via]`. {i \n acest timp, nepoata lui Justin devenise o tân`r` frumoas`. Tina se sim]i mi[cat`, dar \n acela[i timp plin` de regrete. La ea, \n afar` de carier`, nimic nu devenise mai frumos. Alung` acest gând. Era gre[it [i prostesc. prostesc. Nu exista niciun b`rbat \n via]a ei, dar orice altceva era roz. Avea prieteni buni [i o familie minunat` ... {i \ntr-o zi, poate se va \ndr`gosti din nou. Pân` atunci, va putea tr`i [i f`r` asta. – Spun Spune-mi e-mi ce faci faci,, spu spuse se Vic Victor toria ia luâ luând-o nd-o de bra bra]] [i conducând-o \napoi \n salon, \n timp ce cei doi b`rba]i sporov`iau \n urma lor. Poate \mi po]i spune despre câteva tipuri de cariere. Spre uimirea Tinei, urm`toarele dou` ore fur` dintre cele mai pl`cute. Menajera le aduse ceai [i fursecuri pe o tav` [i to]i patru se a[ezar` \n jur flec`rind de parc` se cuno[teau de ani de zile. {i ca [i cum, reflect` Tina, ea [i Justin erau cei mai buni prieteni. Niciun cuvânt aspru sau privire nu se schimb` \ntre ei.
INELUL DE LOGODN~
99
Vorbir` despre Paris, ora[ul de re[edin]` al lui Jean-Pierre, de[i Tina trebuia s` recunoasc` faptul c` era un ora[ pe care nu-l cuno[tea bine. – Am fost acolo doar o dat`, [i doar \ntr-un weekend. Dar cred c` este un loc nemaipomenit. Mi-ar pl`cea s` merg din nou. – Trebuie, o \ndemn` Victoria. {i asigur`-te s`-i spui \ntâi lui Justin. Apoi, putem anun]a rudele lui Jean-Pierre, care s` v` arate ora[ul. Nimeni nu-]i poate ar`ta Parisul ca un parizian. – Sunt sigur`. Tina mu[c` diplomatic dintr-un fursec, evitând s` se uite \n direc]ia lui Justin. Era evident c` Victoria credea c` erau \n cei mai buni termeni. Ce spectacol grozav trebuie c` d`deau amândoi! Dar de[i \[i zâmbea sceptic \n sine, sim]i [i un regret ciudat. |n urm` cu trei ani, aceast` scen` ar fi fost real`. {i din nou avu senza]ia c` timpul \i furase ceva [i o l`sase cu mâna goal`. Dar din nou alung` gândul [i se cert` cu asprime. De ce nu te bucuri de acest moment, f`r` a trebui s` te cufunzi \n trecutul \ntunecat [i posomorât? |n afar` de asta, se p`c`lea singur`. Acele zile p`ruser` fericite, dar numai din cauz` c` nu [tiuse c` Justin min]ea. Nu [tiuse c` o tr`gea pe sfoar`. Doar când Victoria [i Jean-Pierre erau gata de plecare, Tina \[i d`du brusc seama c` Eunice tot nu ap`ruse. {i mai nostim chiar, nu fusese pomenit` deloc \n conversa]ie. Unde naiba era? se \ntreba Tina. Era la etaj cu o migren` sau ceva de acest gen? Se \ntorsese la Londra? Cu atât mai bine, \[i spuse ea, mul]umit` pentru aceast` binecuvântare!
100
TRACY PEARSON
– Unde ie[i]i \n seara aceasta? o \ntreb` Justin pe Victoria când trecur` prin hol, luându-[i la revedere. – Mergem s` vedem un film nou cu Al Pacino, despre care vorbe[te toat` lumea. Victoria \l s`rut` pe unchiul s`u pe obraz, apoi o s`rut` [i pe Tina, anun]ând-o c`-i f`cuse pl`cere s-o cunoasc` [i c` spera s-o \ntâlneasc` din nou. Apoi, un moment mai târziu, ea [i Jean-Pierre se urcau \n vechiul Peugeot al lui Jean-Pierre. |n timp ce Justin le f`cea cu mâna, Tina se \ntreba dac` n-ar trebui s` plece. Acum, când nu mai era nevoie s` fie politicos cu ea, probabil c` el ar prefera asta. Dar Victoria [i Jean-Pierre poate ar crede-o necioplit` dac` ar disp`rea, a[a c` trebuia s` duc` aceast` [arad` pân` la cap`t. St`tu acolo unde era, zâmbind [i f`când cu mâna pân` când, \n cele din urm`, Peugeotul disp`ru din vedere. – Ce p`rere ai despre nepoata mea? Când Justin \nchise u[a, se \ntoarse [i-i zâmbi Tinei. – O plac mult, r`spunse Tina cu sinceritate. Este o adev`rat` frumuse]e. Se sim]i ciudat de mi[cat` când fu recompensat` pentru generozitatea ei cu o privire plin` de mândrie a ochilor cenu[ii. Era clar c` Justin \[i iubea foarte mult nepoata. Se trezi ad`ugând, r`spunzând instinctiv [i f`r` a se gândi, la c`ldura ce emana brusc din el. – A crescut ceva de când era o feti]` de cincisprezece ani, cu pasiune pentru muzica pop. Imediat ce spuse asta, Tina \[i dori s` n-o fi f`cut. El \i va r`spunde cu o privire goal` sau o va certa din ochi pentru c` ar fi dezgropat trecutul. Fiindc` existase ceva intim \n remarc`.
INELUL DE LOGODN~
101
Dar el n-o cert`. |n loc de asta, surprinz`tor, zâmbi. – Sigur c` a crescut ... Ciudat c`-]i reaminte[ti asta, \i re]inu el privirea. |mi amintesc totul. Fiecare secund` pre]ioas`. Gândul \i trecu Tinei prin cap, dar nu-l rosti – de[i, spre groaza ei, pentru un moment nebunesc, fusese tentat`. Oare \nnebunesc? se cert` ea, dezlipindu-[i privirea de a lui Justin. El s-ar amuza cu adev`rat dac` ai \ncepe s` vii cu chestii din astea. |n afar` de asta, nu era adev`rat. Nu-[i amintea, \[i spuse ea, \n timp ce treceau prin holul cu oglinzi. Uitase. Complet. – Le-am cump`rat de la Oxford Street. Casetele video, vreau s` spun, rosti Justin cu ochii pe ea [i f`când-o s`-i furnice pielea. Se pare c`-mi amintesc, ad`ug` el, aveai [i tu o pasiune. N-am sfâr[it prin a cump`ra dou` \nregistr`ri ale lui Pavarotti cu aceea[i ocazie? Tina sim]i un nod \n stomac. Se opri din mers [i-l privi. – Vrei s` spui c`-]i aminte[ti asta? |nc` mai avea acele casete. Ascunse \n fundul unui [ifonier. Nu le mai ascultase de când ea [i Justin se desp`r]iser`. Culoarea \i disp`ruse din obraji cum el st`tea acolo observând-o. Dintr-o dat`, inima Tinei \ncepu s` galopeze. |n gât avea un nod cât o minge de fotbal. – |mi amintesc tot felul de lucruri, spuse Justin. Ochii cenu[ii o priveau, p`rând c` o \nv`luie \n adâncul lor ca o catifea. – Oh? Cândva, Tina cunoscuse acea privire prea bine [i [tia iure[ul de emo]ii pe care-l o provoca \n ea. Sim]i cum ceva se \nmoaie \n \ n ea [i
102
TRACY PEARSON
pleoapele i se \nchiser` pu]in. Acum, gândi ea, va \ntinde mâna [i o va atinge El a[a f`cu. |i atinse obrazul [i veni pu]in mai aproape. – S-ar putea s` fii surprins` cât cât de multe \mi amintesc, murmur` murmur` el. |n vocea lui era tandre]e [i atingerea \i era u[oar` ca o pânz` de p`ianjen când degetele \i alunecar` de-a lungul obrazului, apoi, mângâietor, erotic, pe gât. Tina nu era \n stare s` vorbeasc` [i abia putea s`-l priveasc` atunci când \l sim]i zâmbind [i ad`ugând cu o voce gâtuit`. – {i chiar acum, totul mi-a revenit foarte clar. Recuno[tea acest ton gâtuit. Ceva se aprinse \n ea. Acum, cu siguran]`, o va s`ruta. Dar nu o s`rut` imediat. Timp de o secund`, o privi, ochii i se scurgeau ca o miere. Apoi \l auzi oftând când mâna lui liber` se \ntinse [i se \ncol`ci \n jurul mijlocului ei, tr`gând-o spre el. Apoi, f`cându-i tot trupul s` se \nfioare, se aplec` [i-[i ap`s` buzele peste ale ei. Era a[a cum \[i amintea. Tandre]e [i pasiune. Blânde]ea s`rutului f`cu s` i se opreasc` r`suflarea [i s` i se \nfierbânte sângele. Tina se ag`]` de el, \ntregu-i trup tânjind de dorin]`, plin de agonia dulce, delicioas` a excit`rii pe care doar Justin o putea trezi \n ea. Pielea ei luase foc. Inima \i era r`v`[it` de furtun`. – Oh, Justin! gemu ea, trecându-[i degetele prin p`rul lui. Bra]ul din jurul ei era strâns, ]inând-o ca pe o prizonier`, de[i nu exista \n acel moment o prizonier` mai dornic` decât Tina.
INELUL DE LOGODN~
103
Când mâna lui alunec` \n jos, ferm` [i avid` s`-i cuprind` sânul, \nconjurând cu palma carnea rotunjit` [i mângâindu-i sfârcul plin de dorin]` prin ]es`tura sub]ire a bluzei, ea se rug` ca acest moment ame]itor s` nu se sfâr[easc` niciodat`. Se lipi de el cu lascivitate, topit` de dorin]`, tânjind de pasiune pentru el. Brusc, sim]i c` se \nvârte totul cu ea. Justin \i s`ruta fa]a cu aviditate ... buzele, obrajii, ochii, [i ea \i r`spundea la s`rut, mâinile ei plimbându-se peste el, desf`tându-se la atingerea umerilor largi [i alunecând \n jos spre piept. Totul era atât de familiar. |i cuno[tea trupul atât de bine. {i era atât de perfect felul \n care o atingea [i o s`ruta. Perfect cum nu mai sim]ise ceva asem`n`tor cu un alt b`rbat. O cople[i o senza]ie de triumf ame]itor. La urma urmei, timpul nu-i furase nimic! Justin era \nc` al ei! Nu r`m`sese cu mâna goal`! Dar tocmai când gândea a[a, inima \mb`tându-i-se de fericire, realitatea rece se \ntindea s-o ating`, f`când-o s` se \nfioare, trensformându-i triumful \n cenu[`. Tres`ri [i se d`du \napoi, dezlipindu-[i mâinile de el de parc` ar fi ars-o. Era nebun`. Justin nu era al ei. Apar]inea Eunicei. O privi surprins când se smulse de lâng` el. – Ce s-a s -a \ntâmplat? \ntreb` el cu o voce r`gu[it`. – Ce s-a \ntâmplat? Tinei \i veni s` le[ine de oroare. Oroare fa]` de sine, de felul \n care se comportase. Se uit` la el aranjându-[i bluza, care-i ie[ise din fust`. |ndr`zne[ti s` m` \ntrebi “Ce s-a \ntâmplat?” Ai uitat-o pe Eunice? – Se pare c` amândoi am uitat-o, zâmbi el piezi[. Dar nu fi \ngrijorat`, Eunice nu-i aici.
104
TRACY PEARSON
– {i care-i diferen]a? Asta o f`cea pur [i simplu furioas`. Se a[tepta s`-i cad` iar`[i \n bra]e? Asta era insult`tor. Ochii alba[tri ai Tinei se transformar` \n pumnale. – Ce crezi c` sunt eu? Plec imediat de aici! a ici! {i de[i picioarele \i erau ca de vat`, se \ntoarse \ ntoarse pe c`lcâie [i o lu` prin hol spre u[`, c`znindu-se s` mearg` cât mai drept. Deschise larg u[a [i n`v`li pe treptele de piatr`, apoi alerg` spre ma[in` [i se trânti \n`untru. {i atunci fu momentul când realiz` c`-[i uitase po[eta. – Cred c` vei avea nevoie de asta. |nainte ca ea s`-[i recapete r`suflarea pentru a-l trimite la dracu, Justin st`tea lâng` portiera deschis` [i-i \ntindea po[eta. Tina i-o smulse f`r` a-l privi [i scotoci furioas` dup` cheile ma[inii. Apoi, g`sindu-le, vru s` porneasc` motorul. – Pleac` din calea mea [i las`-m` s` \nchid \nchid u[a! \l admonest` ea. ea. Motorul nu porni. Tina \njur` [i \ncerc` din nou, piciorul ei drept ap`sând pe accelera]ie. Apoi, când motorul scânci [i se opri, \njur` din nou. – Cum crezi c` este posibil s` porneasc` dac` stai acolo zgâindu-te la mine? Justin nu se mi[c`. Continua Continua s` se sprijine de portier`. portier`. Ea sim]ea cum ochii lui \i urm`resc orice mi[care nervoas`. {i totu[i, de[i nu \ndr`zni nici m`car o dat` s`-[i ridice privirea spre el, \i sim]ea zâmbetul când \i spuse: – N-o s` porneasc`. Ai \necat motorul. Tina sim]i c`-i vine s` plâng`.
INELUL DE LOGODN~
105
– Atunci, voi sta aici s` a[tept s`-[i revin`. Dar nu f`cu asta. Nervoas`, \ntoarse din nou cheia, ap`sând cu putere pe accelerator [i \nr`ut`]ind lucrurile [i mai tare. – S`-]i spun s pun [i altceva. Nu ]i-ai luat reportofonul. Când motorul tu[i jalnic, Justin \i \ntinse mâna. – Cred c` ar trebui s` te \ntorci din nou \n cas`, \i spuse el. Ceea ce ai nevoie acum, este o b`utur` [i cinci minute de calmare. – Nu m` \ntorc \n`untru. – Doar cinci minute. Cred c` trebuie. – Cinci minute! Asta ai spus [i \nainte [i uite ce s-a s -a \ntâmplat! \l privi Tina frustrat`, \n cele din urm`. urm`. Este motivul pentru care nu vreau s` vin \n`untru! Dar \n clipa când \l privi, inima \i tres`ri. El \nc` zâmbea [i ]inea mâna \ntins` c`tre ea. Dintr-o dat`, nu mai avu puterea s` lupte. – Vino, spuse Justin din nou, foarte \ncet. – Nu [tiu ... Dar Tina \i luase deja mâna [i-i permitea s-o ajute. – Bun` fat`. |nc` ]inându-i mâna o conduse afar` din ma[in`, pe trepte [i \napoi pe holul cu oglinzi. Un moment mai târziu, u[a din fa]` se \nchise \n spatele lor cu un p`c`nit.
Capitolul 7 – Nu [tiu ce crezi despre venirea mea \napoi, \ napoi, dar nu este ceea ce crezi. Tina debit` aceast` monstr` de stupizenie \n timp ce Justin o conducea spre salon, pe sub arcada de la cap`tul holului. |[i trase mâna dintr-a lui [i se \ndep`rt` cu un pas de el. – Vreau s` [tii asta, ad`ug` ea, \n \ncercarea de a clarifica. Nu m-am \ntors pentru ce crezi tu. |n drumul de la ma[in`, se mai calmase pu]in, dar \nc` se sim]ea \ncordat` [i nervoas`. De aceea, nu gândea corect [i de aceea se exprima a[a de prost. Se sim]ea cuprins` de o panic` ciudat`. – E-n regul`, atunci ... Spre deosebire de ea, Justin era foarte calm [i zâmbea ... Deci, fiindc` am hot`rât pentru ce nu e[ti aici, hai s` mergem \n salon [i s` bem ceva. |n timp ce vorbea \i atinse u[or bra]ul cu degetele, ghidând-o \n direc]ia u[ii. {i instantaneu, aproape violent, Tina \[i smuci bra]ul, ca [i cum cineva i-ar fi \nfipt un cu]it \n carne.
INELUL DE LOGODN~
107
Era vinov`]ia, gândi ea nefericit`, \ncercând s`-[i mascheze gestul \ntorcându-se rapid [i p`[ind pragul singur`. Era vinov`]ia pentru ceea ce se petrecuse recent \ntre ei, acea intimitate brusc`, nea[teptat`, [ocant`. Vinov`]ia c` permisese s` se \ntâmple toate acestea [i mai mult decât atât, \i pl`cuse. – Oricare este planul t`u, ai prefera s` nu faci stând \n picioare sau a[ezându-te? Cum Tina oscila \n mijlocul camerei, Justin i se adres` din prag. {i de[i nu se uita la el, putea b`nui c` zâmbe[te amuzat. Spre deosebire de ea, nu suferea de vinov`]ie, \n mod evident. Nu-i r`spunsese. |n loc de asta, se a[ez` \n cel mai izolat loc al camerei. Ceea ce se \ntâmplase \nainte, nu se va mai \ntâmpla din nou. Se va lupta cu mâinile goale, dac` va trebui. Astfel de m`suri melodramatice erau improbabile, fiindc` din câte \[i amintea, el nu o for]ase. – |]i propun ceva alcoolic, se \ndrept` el spre bar, unde un [ir de sticle din cristal str`luceau. Ce te-ar atrage? Am un sherry deosebit pe care ]i-l pot recomanda. – Nu este cam devreme pentru asta? ... Tina se a[ez` mai bine \n fotoliu [i-[i \ncruci[` picioarele. Poate c` alcoolul n-ar fi tocmai bun pentru starea ei, gândi ea. Cred c` a[ prefera ni[te ceai. – Nu te \ngrijora, nu este prea devreme. De fapt, este ora asfin]itului, spuse Justin [i turn` sherry \n dou` pahare, ca [i când n-ar fi auzit. S` nu aud de ceai. {i cum de [tia ce dorea ea? Tina se strâmb` la el. De[i avea dreptate \n privin]a orei. Era trecut bine de [ase. Habar n-avusese c` era atât de târziu.
108
TRACY PEARSON
El veni spre ea cu pa[i t`cu]i peste covor, \ntinzându-i paharul cu un zâmbet. Se mi[ca chiar ca un tigru, gândi ea. Gra]ios [i pr`d`tor. Apoi, instantaneu, dori s` nu se fi gândit la asta când sim]i un val fierbinte de sânge n`p`dind-o. Ultimul lucru pe care ar trebui s`-l fac` era s` aib` astfel de gânduri. Justin \i \nmân` paharul – pe care \n nelini[tea ei, aproape \l smulse, \ngrozit` c` degetele lor s-ar atinge accidental. M` comport ca o maniac`, gândi ea. – Noroc! Justin ridic` paharul [i lu` o gur` din el. Se oprise doar la un pas de ea. – Noroc! r`spunse Tina, \nc` evitând s`-l priveasc`, ochii fiindu-i fixa]i undeva \ntre pantofi [i genunchi. Oare avea de gând s` continue s` stea acolo, se \ntreb` ea iritat`? Dar el se \ntoarse [i se a[ez` pe o sofa din apropiere, ar`tând relaxat când \[i \ntinse picioarele \n fa]a lui. Tina se uit` la pantofii lui, nefericirea crescându-i. N-ar fi trebuit s` vin` \napoi. De fapt, n-ar fi trebuit s` vin` deloc. Venirea ei \n casa lui fusese marea ei gre[eal`. {i felul \n care o observa din locul lui de pe sofa, cu acel zâmbet u[or amuzat, era ca [i cum [tia precis ce gândea ea. {i se bucura de fiecare clip` a disconfortului ei. Tina fu aceea care rupse t`cerea. El n-ar fi fost decât \ncântat s-o lase s` fiarb`. Inspir` adânc [i privindu-l \n fa]`, spuse: – Singurul motiv pentru pentru care m-am \ntors a fost s`-mi s`-mi recuperez reportofonul. – Niciun alt motiv?
INELUL DE LOGODN~
109
– Categoric nu, se r`sti la el ... . .. Drept cine o lua? Dar ce avea el \n minte nu era exact ce credea ea. – Nu te caracterizeaz` s` scapi o astfel de ocazie de aur ... F`cu o pauz` [i zâmbi diabolic ... |n fond, m` \mbunase[i, la drept vorbind. Tina \n]elese imediat. Deci, asta gândea el! C` \ncearc` s`-l \mblânzeasc`, \n scopul de a continua negocierile! Pentru moment, fu indecis` dac` s`-l pun` sau nu la punct. Ar fi fost bine pentru el s` cread` c` abandonul ei ne\nfrânat fusese calculat, decât s` [tie adev`rul – c` fusese cea mai pur` [i necontrolat` pasiune! Dar apoi se trezi, amintindu-[i felul \n care se uitase la ea \n restaurant, când o acuzase c`-[i urm`re[te doar propriul interes [i, de[i nu-i p`sa nici cât negru sub unghie, se auzi spunând: – Ai spus deja c` nego negocieril cierilee nu intr` \n discu discu]ie. ]ie. {i oricu oricum, m, se \ntâmpl` c` m-am r`zgândit. Am hot`rât c` ar fi o gre[eal` gre[eal` pentru noi s` \ncerc`m s` negociem. V`zu c`-l surprinsese [i se sim]i satisf`cut`. s atisf`cut`. Pân` acum avusese senza]ia c` el \i ghicea fiecare mi[care. – Da? se interes` el, ridicându-[i o sprâncean` neagr`. {i de ce ai decis asta? – Pentru c` \n mod clar \mi suspectezi suspectezi motivele. Crezi c` nu m` intereseaz` decât munca mea. – {i spui c` m` \n[el? – |ntotdeauna am spus asta. Dar tu, din motivele tale, se pare c` ai ales s` nu m` crezi. – Din motivele mele? zâmbi cinic Justin. Faci s` par` c` mi-am inventat singur motivele.
110
TRACY PEARSON
– Sper s` po]i pricepe. O ura destul. {i acum, \i trecu prin cap, probabil o dispre]uia [i mai tare pentru felul \n care \i c`zuse atât de u[or \n bra]e, \n ciuda faptului c` [tia c` se va c`s`tori \n curând cu alt` femeie. Tina sim]i o \n]ep`tur` \n inim`. Poate c` merita dispre]ul lui, fiindc` \ntr-adev`r, când o s`rutase, ea nici m`car nu se gândise la Eunice. El sim]ise la fel ca ea. Uitase c` era promis alteia. Se cutremur`. Cât trebuie s` se fi bucurat pe seama capitul`rii ei. Ochii ei \i aruncar` o privire aspr`. – Este evident c`-]i face pl`cere s` gânde[ti r`u despre mine. Ei bine, continu`, gânde[te cât de r`u dore[ti. – A[a voi face ... Justin \[i \nvârti b`utura \n pahar \n timp ce o privea cu aten]ie, cu ochii \ngusta]i. Vezi, te cunosc a[a de bine ... |[i l`s` privirea s` se plimbe peste ea, senzual, agale, ochii lui sc`p`rând de un amestec de provocare [i dispre] ... Neag` dac` po]i. Nimeni nu te cunoa[te ca mine. Ochii lui f`ceau ca pielea s`-i furnice, de[i \ncerca din tot sufletul s` ignore acea sclipire neagr`. Dar cum putea s-o ignore când amintirea s`rutului lui continua s`-i ard` buzele ca jarul? Ea sim]i c` \ncordarea o cuprinsese din nou. Degetele \i erau strânse \n jurul paharului când \i spuse: – Nu m` cuno[ti. Doar crezi c` m` cuno[ti. – Doar cred c` te cunosc? o sfredelir` ochii lui. Crede-m`, cunosc fiecare centimetru frumos [i tr`d`tor al t`u. A[ putea desena o hart`. Tina \[i umezi buzele uscate. Era adev`rat ce spunea.
INELUL DE LOGODN~
111
Niciun b`rbat n-o cuno[tea atât de intim ca el. O cunoscuse cu mâinile, buzele [i trupul lui. Sim]i un cerc de foc \n jurul coapselor [i un nod \n stomac. {i \n acel moment precis avu loc o mi[care brusc` \n prag. Ochii Tinei se \ntoarser` vinova]i. Eunice, gândi ea, panicat`. Dar nu era Eunice. Era menajera \n uniform` albastr`. – Scuza]i-m`, domnule, spuse femeia, \n timp ce Tina \ncerca s`-[i vin` \n fire. Ce aranjament dori]i pentru cina din ast`-sear`? Justin se \ntoarse s` i se adreseze. – Dup` cum probabil ai ghicit, Victoria [i Jean-Pierre Jean-Pierre s-au \ntors la Londra. A[a c` nu te deranja cu cina. Eu cred c` voi mânca afar`. |]i po]i lua liber restul serii. Apoi, cum femeia \i mul]umi [i disp`ru, se \ntoarse \nc` o dat` c`tre Tina. – Poate ai vrea s` vii [i tu? propuse el. – Vrei s` spui cu tine [i cu Eunice? Inima Tinei \nc` b`tea nervos din cauza vinov`]iei sim]it` când menajera ap`ruse \n prag. {i nu era de mirare c` tres`rise. Justin o observa. – Nu, o corect` el. Nu eu [i Eunice. Doar eu. – Eunice nu se \ntoarce? – Nu. S-a \ntors la Londra. – Oh! Tina ezit`, nefiind sigur` ce s` spun`, urând felul \n care stomacul \i juca feste. Era cam nepl`cut, dar gândul la o cin` singur` cu el o umpluse de o c`ldur` neobi[nuit`. Pentru o secund`, vru s` spun` “da”.
112
TRACY PEARSON
Dar alung` tenta]ia. – |mi pare r`u, refuz` ea. Nu pot. – Ai alte aranjamente? – Da. La drept vorbind, am. – Bine\n]eles. Iubitul Iubitul t`u, cl`tin` cl`tin` din cap Justin Justin [i se a[ez` peste peste pernele sofalei. N-a[ vrea s` te re]in de la o noapte sexy de sâmb`t`. Tina uitase \n \ntregime despre povestea inventat` cu Mike, dar \i fu recunosc`toare lui Justin c`-i amintise. Tocmai când era pe cale s` se \nece, \i aruncase un colac de salvare. Zâmbi dr`g`stos sperând s` fie conving`toare. – M` bucur c` c` vine. Mi-am dat seama dintr-o dat` c` mi-e dor de el. – Atunci, [i eu m` bucur pentru tine, o privi Justin cu r`ceal`. Evident, nu era interesat de aceste detalii plicticoase ale vie]ii ei. Sau, gândi Tina, chiar \l\ l entuziasma faptul c` nu avusese greut`]i \n a-l \nlocui cu alt b`rbat. – Nu mul]i [tiu, dar Mike [i cu mine suntem \mpreun` de ceva timp. Spera ca aceast` informa]ie \n plus s`-l fac` s` reac]ioneze. – Adev`rat? Tonul lui era mai mult decât indiferent. Se p`rea c` mica ei inven]ie nu-l stârnise deloc. {i, ca [i \nainte, Tina se sim]i u[or dezam`git` c`-l judecase gre[it. Nu-i p`sa nici cât negru sub unghie de via]a ei amoroas`. Din unele motive, asta o f`cu s` se gândeasc` la via]a lui. – Cum de, \ntreb` ea brusc vrând s` [tie, Eunice nu-[i petrece weekendul aici cu tine?
INELUL DE LOGODN~
113
– A avut de lucru, cred ... |[i goli paharul de sherry [i-l [i -l puse pe o mas` din apropiere ... Eunice [i cu mine ne petrecem weekendurile destul de des separat. – Da? Tina \l observ` \ndeaproape când rosti aceast` mic` informa]ie, notând c` nu p`rea deloc c` ar avea inima zdrobit`. Spre ru[inea ei, asta \i f`cu pl`cere pân` când \[i aminti – lui Justin \i pl`cuse \ntotdeauna libertatea cu micile lui aventuri, dar \n cele din urm` se \ntorcea la Eunice. Sim]i cum o cuprinde r`ceala. Ea nu va mai fi niciodat` juc`ria lui. El o urm`rea zâmbind amuzat, când o \ntreb`: – Deci, cum se potrive[te asta cu imaginea cuplurilor tale nonagenare? – S`-[i petreac` timpul separat? Categoric, nu este tipic ... Ca [i infidelitatea, reflect` ea \n sine ... Cele mai multe cupluri cu care am vorbit cred c` este important s`-]i petreci timpul \mpreun`. – Ceea ce ne face pe amândoi sceptici. |n fond, \i reaminti el, [i inten]ia ta ini]ial` a fost s`-]i petreci weekendul singur`. Avea dreptate, a[a spusese, dar Tina se trezi \ncruntându-se la el. – Vrei s` s ` spui c` Mike [i cu mine suntem ca tine [i Eunice? Oh, nu! protest` ea. Precis nu! Gândul o \ngrozi. Dac` \ntr-adev`r ar avea o rela]ie, n-ar vrea s` fie ca aceea. Era o emo]ie sincer` \n vocea ei, când continu` s`-i descrie genul de rela]ie pe care dorea s`-l aib` \ntr-o zi. – Suntem \mpreun` de câte ori putem. Urâm s` fim desp`r]i]i.
114
TRACY PEARSON
Suntem dou` jum`t`]i ale unui \ntreg, nu doi oameni care ajung \mpreun` ocazional. Justin ridic` o sprâncean`. – Este serios, deci? – Da, este serios. – Asta-i bine. M` bucur pentru voi. Nu-l cunosc pe Mike prea bine. L-am \ntâlnit doar de dou` ori. Dar pare un tip dr`gu]. Sper s` fi]i amândoi foarte ferici]i. – Mul]umesc. Tina accept` falsele ur`ri ca [i cum ar fi fost spuse serios. Ceea ce el n-o f`cuse cu adev`rat. Fericirea era ultimul lucru pe care i l-ar fi dorit el. Dar cel pu]in, reflect` ea, introducerea lui Mike \n discu]ie avusese efectul dorit, r`cind atmosfera dintre ei. Acum, nu mai exista niciun risc de revenire la flirtul periculos. Trebuia s` ias` de aici cât lucrurile mai erau normale. Se uit` la ceas. – Cred c-ar trebui trebui s` fiu pe drum. {i mai trebuie s` g`sesc un loc s` r`mân peste noapte ... |[i lu` paharul cu sherry [i-l goli ... {i, bine\n]les, ad`ug` ea, trebuie s`-l \ntâlnesc pe Mike. – Cum dore[ti. |nainte ca Tina s`-[i termine b`utura, Justin se ridic` \n picioare. O conduse la u[`. Dou` minute mai târziu, ea se urca \n Panda, \n timp ce el st`tea urm`rind-o, la picioarele sc`rilor de piatr`. Doamne, \[i spuse ea, am sc`pat. Când \ntoarse cheia pentru aprindere, motorul tu[i, apoi muri. Oh, nu, se panic` ea brusc, o s` r`mân \n]epenit` aici! Dar a doua oar` când \ncerc`, motorul prinse via]`.
INELUL DE LOGODN~
115
– Slav` Domnului! morm`i ea când Justin \i zâmbi [i-i f`cu cu mâna. O clip` mai târziu, se \ndrepta spre alee. Zâmbi u[urat` când ajunse \n drum. Sc`pase din culcu[ul tigrului, \ntreag`. Dar \n adâncul ei, de[i \ncerca foarte tare s` ignore acest lucru, exista un col] tr`d`tor al inimii care era adânc dezam`git c` ma[ina pornise ... La mai pu]in de cinci mile de drum, \[i primi pedeapsa. Când se opri la o intersec]ie de drumuri, motorul Pandei se opri [i \n ciuda tuturor eforturilor ei, refuz` s` porneasc`. Tina \njur`. – Cum po]i s`-mi faci asta? b`tu ea cu pumnii \n volan. Ma[in` pervers`! Nu e[ti bun` de nimic! Dar micu]a ma[in` r`mase surd`. St`tea acolo, refuzând s` se mi[te. Tina se d`du jos furioas`, rezistând s` loveasc` cu piciorul caroseria. Acum, trebuia s` g`seasc` un telefon [i un mecanic care s`-i tracteze ma[ina. Nu era cea mai u[oar` treab` când era ora [apte seara [i sâmb`t`. |i trebuir` treizeci de minute s` g`seasc` un post telefonic, apoi \nc` zece s` dea de un garaj care s` r`spund`. Când \i descrise cum putu mai bine locul unde r`m`sese cu ma[ina, mecanicul \i spuse: – Sunt acolo \ntr-o or`. O or`! Tina sim]i c`-i vine s` plâng` de necaz. Ce dezastru total urma s` fie aceast` zi. Dar \[i mu[c` buza [i-i spuse omului: – Mul]umesc. V` voi r`mâne recunosc`toare. Apoi, \n cea mai neagr` dispozi]ie, se târ\i \napoi c`tre ma[in`.
116
TRACY PEARSON
Picioarele o dureau, avea o \n]ep`tur` \n partea stâng` [i stomacul \i chior`ia de foame când ajunse la locul \n care-[i abandonase ma[ina. Dar \ntr-o clip`, ca prin magie, toate necazurile fur` uitate când ochii i se luminar` la vederea ultimului lucru la care s-ar fi a[teptat. Fiindc` parcat \n spatele mizerabilei sale Panda se afla un Mercedes str`lucitor alb. {i \n spatele volanului, zâmbindu-i, era Justin. – V`d c` ai necazuri, spuse el coborând din Mercedes. A[ fi putut s` umblu la ea dac` n-ai fi \ncuiat-o. Tina \ncerc` foarte tare s` nu zâmbeasc` de la o ureche la alta. Dând col]ul [i v`zându-l, o f`cuse s` se simt` de parc` ar fi câ[tigat la loterie. – Nu cred c` ar trebui s` m` deranjez, \ncuviin]` ea. |n halul \n care este, nu merit` s` fie furat`. – Ce este \n neregul` cu ea? A refuzat s` porneasc` din nou? Tina \ncuviin]` din cap. – Motorul a murit de tot. Justin veni lâng` ea. Se uit` la fa]a ei \mbujorat`. – Ei bine, nu [tiu unde ai fost, dar cu siguran]` s iguran]` ]i-a adus bujori \n obraji. – Am mers mile, se strâmb` Tina pentru a-[i ascunde ro[ea]a. Felul \n care o privea era tulbur`tor ... Dar cel pu]in, ad`ug` ea, am g`sit un mecanic. A spus c` va veni aici \ntr-o or` ... Se uit` la ceas ... Adic` peste patruzeci de minute. – Patruzeci Patruzeci de minute? Pot s` am pe cineva \n cinci minute. minute. Vino cu mine. Las`-m` s`-l sun chiar acum.
INELUL DE LOGODN~
117
El se \ntoarse la Mercedes [i lu` telefonul din interior. – Ia loc, \i spuse Tinei, indicându-i locul pasagerului. Ar`]i de parc` abia te-ai ]ine pe picioare. Tina f`cu a[a cum i se spuse [i se cufund` recunosc`toare \n scaunul indicat, de[i pentru a fi drep]i, picioarele nu o mai dureau [i \n]ep`tura dintr-o parte disp`ruse ca prin minune. Dar se sim]ea ciudat de mi[cat` [i interiorul Mercedesului mirosea a[a de pl`cut. Mirosea a piele scump` [i a Justin. Inspir` mirosul \mb`t`tor [i-l urm`ri pe Justin care vorbea. Asta este soarta, gândi ea. Era evident c` o s` se \ntâmple a[a. De ce gândea a[a, [i ce \nsemna asta, nu era sigur`. – Omul meu, Tim, va fi aici \n dou` minute, \i spuse el Tinei. D`-mi num`rul tipului pe care l-ai chemat [i-i voi telefona s` nu se mai deranjeze. Din fericire, Tina scrisese num`rul pe o bucat` de hârtie pe care o g`sise \n cabina telefonic`. O scoase din po[et` [i i-o \ntinse lui Justin. – Cred c` va fi u[urat, \i spuse ea. Nu p`rea prea entuziasmat s` vin`. – Ai avut dreptate. A fost u[urat, \ncuviin]` Justin \n minut mai târziu când puse la loc receptorul telefonului. Acum, d`-mi cheile de la ma[ina ta, spuse el \ntinzând mâna. Le voi l`sa \n ]eava de e[apament pentru ca Tim s` le g`seasc` ... F`cu o pauz` ... Ai ceva \n portbagaj de care ai nevoie? Tina uitase complet. – O saco[` cu lucruri de noapte, \i spuse ea, ro[ind puternic când \i \nmân` cheile ma[inii.
118
TRACY PEARSON
De ce naiba o saco[` cu lucruri de noapte o f`cea s` ro[easc`? Dou` secunde mai târziu, Justin se instal` \n spatele volanului. – Nu-i nevoie s` st`m aici, \i spuse el, pornind motorul. I-am spus lui Tim s`-mi dea un telefon de \ndat` ce g`se[te defectul. {i pân` atunci, tu [i cu mine mergem s` cin`m. Când ma[ina \ncepu s` ruleze, el \i \ntinse telefonul ma[inii. – Telefoneaz`-i lui Mike, o instrui el [i anuleaz`-]i \ntâlnirea. Tina se \nro[i pân` la r`d`cina p`rului. Uitase complet de aceast` minciun`. F`r` s` se uite la el, morm`i: – Deja a fost anulat`. Apoi \[i mu[c` vinovat` buza. N-ar fi trebuit s` fac` asta. Ar fi trebuit s`-[i foloseasc` \ntâlnirea cu Mike ca un mijloc de sc`pare. Dar nu mai vroia s` scape. {i nici nu era cazul. Nu era cazul deloc. Era soarta pur [i simplu. Justin o duse \ntr-un restaurant din afara ]inutului, un loc elegant. cu lumân`ri lic`rind pe mese. – Este nou, \i spuse el când p`r`sise Mercedesul [i trecur` printr-o curticic` plin` de ghivece cu flori. Esta prima dat` când vin. Mi s-a spus c` este foarte bun. {i \ntr-adev`r ar`ta bine, hot`r\ Tina când li se indic` o mas` \ntr-un col] [i li se aduse meniul. Decorul era pl`cut, cu plante peste tot, iar din buc`t`rie veneau mirosuri \mbietoare. Totu[i, nu se putu ab]ine s` nu se gândeasc` la semnifica]ia faptului c` o ducea \ntr-un loc unde nu-l cuno[tea nimeni. F`r` \ndoial`, dac` s-ar fi dus \n locurile frecventate de el \n mod obi[nuit, multe sprâncene s-ar fi ridicat, la vederea lui \nso]ind o femeie, alta decât logodnica lui. {ievident, era ceva ce dorea s` evite.
INELUL DE LOGODN~
119
Era o prostie, dar sim]i o u[oar` \n]ep`tur` \n inim`. Era ca \n trecut, când \ntotdeauna insistase s` fie discre]i. Ea fusese ]inut` \ntotdeauna ascuns`, un secret vinovat, niciodat` permis \n peisajul vie]ii lui. Doar Eunice era considerat` suficient de bun` pentru asta. – Ce ]i-ar pl`cea? o \ntreb` el peste meniu. Te-ai hot`rât ce ai vrea s` m`nânci? – Somon afumat ... Era primul lucru pe care c`zuser` ochii Tinei. Pierdut` \n gânduri, nu prea se uitase la meniu. |[i trecu ochii \n fug` peste list` [i ad`ug`: [i friptur` \n`bu[it` de vi]el. Era o proast`, \[i spuse ea. De ce \i p`sa unde o dusese sau care \i erau motivele? Aceast` cin` nu avea importan]`. Era un soi de \ntâmplare. El era plictisit [i-l amuzase probabil s` se refere la presupusa ei \ntâlnire cu Mike. {i toate astea din cauza sor]ii ... ce prostie! – Cred c` o s` iau [i eu somon [i pui fript \n continuare, spuse el chelnerului când veni s` ia comanda. {i adu o sticl` din cel mai bun vin Chalis, ad`ug` el; apoi când chelnerul plec`, se adres` Tinei: s` facem o \n]elegere. S` l`s`m deoparte subiectele controversate pentru aceast` sear`. S` \ncerc`m s` pretindem c` suntem doar vechi prieteni care n-au nimic de \mp`r]it. – Bine, \ncuviin]` Tina, ignorând modul \n care inima \i zvâcnea. “Doar vechi prieteni” spusese el [i sunase nostalgic. Totu[i, era o prostie, \[i spuse ea. Ei nu fuseser` niciodat` prieteni. {i totu[i, de[i nu-[i d`duse \ntotdeauna seama de asta, existaser` motive de contradic]ie \ntre ei. Dar \nl`tur` aceste gânduri [i respect`
120
TRACY PEARSON
\n]elegerea f`cut`. Nici m`car o dat` nu men]ion` “ Scope” sau ceva legat de preluare. Ciudat, dar când \ncepu s` se relaxeze, nici nu sim]i m`car nevoia. – Te invidiez, \i spuse lui Justin, dup` ce-[i termin` friptura de vi]el, c` ai un loc la ]ar` unde s`-]i petreci weekendul. Uneori \]i face bine s` pleci din Londra pentru un timp. Justin fu de acord. – La \nceput a fost un lux, dar acum a devenit o necesitate. necesitate. Cum se face vineri seara, de-abia a[tept s` vin aici. – Nu ar trebui s` fiu surprins`, spuse Tina luând o gur` de vin. |mi amintesc c` \ntotdeauna aveai o \nclina]ie pentru spa]iile larg deschise. |mi amintesc c` obi[nuiam s` mergem s` ne plimb`m la ]ar` destul de des. Ezit`, un pic stânjenit`, când \[i termin` fraza. Trebuia s` fac` astfel de referiri asupra trecutului? Dar se autolini[ti. De ce nu? Asta f`ceau prietenii vechi. {i pe Justin nu p`ru s`-l deranjeze [i zâmbi. – Obi[nuiam s` mergem la un mic restaurant lâng` Chatham. |]i aminte[ti? Tina râse. – Cel la care papagalul pe care-l aveau fluiera dup` toate fetele. fetele. – {i când cineva \ncerca s` plece, obi[nuia s` strige: “Opri]i pe acest om! Nu [i-a pl`tit consuma]ia!” scutur` Justin din cap [i râse. Ne-am distrat bine acolo. M` \ntreb ce s-a \ntâmplat cu locul acela? M` \ntreb dac` mai func]ioneaz`? – Pariez c` papagalul mai func]ioneaz`. El ]ine localul.
INELUL DE LOGODN~
121
Tonul Tinei era u[or, dar inima \i b`tea mai repede la remarca lansat` referitoare la timpurile bune când se distraser` acolo. Nu fuseser` numai timpuri bune, ci cele mai bune din via]a ei. {i \n seara aceasta, reflect` ea, era ca atunci. Era minunat s` fie cu el, atât de relaxat` [i u[oar`. Niciodat` nu realizase \nainte cât \i lipsiser` seri ca acestea. Fiindc` nu mai fuseser` astfel de seri de la Justin, pân` acum. Niciodat` nu cercetase asta, dar acum p`rea imposibil de trist. Justin o observa [i-i [ i-i r`spunse la remarca f`cut` despre papagal. – Ai dreptate. El ]ine restaurantul, spuse el [i expresia \i deveni mai serioas`. M-a[ duce la Chatham \ntr-o zi, s` cercetez. Cu Eunice, f`r` \ndoial`. Tina \[i sim]i inima ca plumbul. Era un efort s`-[i men]in` zâmbetul pe fa]`. Se uit` \n jos spre fa]a de mas` pentru a-[i ascunde emo]iile, temându-se s` nu i se citeasc` pe chip, apoi, schimbând subiectul, \[i l`s` jos tacâmurile [i-[i d`du farfuria la o parte. – A fost absolut delicios, dar nu mai pot mânca nimic. – Nici m`car pu]in desert? – Nu, n-a[ putea. Cu adev`rat. Cred c-a[ s`ri peste cafea, dac` nu te deranjeaz`. Dintr-o dat`, deveni nervoas` referitor la prelungirea acestei situa]ii intime. |i stârnea senza]ii pe care nu vroia s` le simt`. Brusc, se sim]ea vulnerabil`. Vroia doar s` plece! Justin nu insist`. – OK., \ncuviin]` [i zâmbi ciudat de solemn. Dac` asta vrei, s` pl`tesc consuma]ia. |n mai pu]in de zece minute, p`r`seau restaurantul.
122
TRACY PEARSON
|n tot acest timp, Tina abia dac` scoase un cuvânt. Se sim]ea \ncordat` [i stângace, \ntregul ei trup durând-o de la efortul de a-[i domina sentimentele. {i era dureros de con[tient` de fiecare mi[care f`cut` de Justin. Fiecare gest. Fiecare privire. Aproape de fiecare b`taie a inimii lui. Ca [i cum era legat` de el trup [i suflet, cu o coard` invizibil`. {i tocmai când tranversau curtea ce ducea spre parcare, Justin se \ntinse brusc [i-i prinse mâna. – Mi-a pl`cut aceast` sear`, spuse el. A fost foarte special`. Era o nebunie, dar atingerea lui \i aduse Tinei lacrimi \n ochi. Nu pot face fa]` la asta, gândi ea neputincioas`. Te rog, nu-l l`sa s` fie dr`gu] cu mine. Mi-ar fi mult mai u[or s` m` descurc dac` ar \ncepe s` fie uricios. Se uit` \n p`mânt, incapabil` s` vorbeasc`. Dar ce era mai r`u urma s` vin`. Când ajunser` la ma[in`, ma[i n`, Justin se \ntoarse brusc s`-i prind` [i cealalt` mân`. |n ochii lui era o expresie ferm` când \i spuse: – O s` r`mâi peste peste noapte la mine acas`. Nu vreau s` aud niciun fel de argumente. O s-o pun pe doamna Rowlandson, menajera mea, s`-]i preg`teasc` una dintre camerele libere. Tina clipi, sim]indu-se n`ucit`. Fusese atât de prins` de sear`, \ncât uitase complet c` trebuia s`-[i g`seasc` un loc unde s` stea peste noapte. Dar nu putea sta la Justin. |ncepu s` scuture din cap. – Cred c` ar fi mai bine dac` ... – Prostii, o \ntrerupse el. Tim o s`-]i aduc` ma[ina diminea]`. Este cel mai bine s` stai la mine. |n afar` de asta, ad`ug` el, v`zând-o c` vrea s` protesteze din nou, vreau s` stai. Te vreau sub acela[i acoperi[ cu mine ... U[or, o trase mai aproape, astfel \ncât
INELUL DE LOGODN~
123
trupurile se atingeau ... |n noaptea aceasta, orice aranjament aranjament n-ar fi cinstit. Tina abia putea respira din cauza emo]iilor care o cople[eau. Se uit` \n sus la fa]a lui, plin` de un dor neputincios. Are dreptate, gândi ea, de[i nu spuse asta. Orice alt aranjament n-ar fi cinstit. |nc` o ]inea acolo, foarte aproape de el. Tina \[i imagin` c`-i putea auzi b`t`ile inimii. Inima ei p`rea s` fi \nghe]at \ntr-o nemi[care divin`. {i atunci, el spuse, ochii \nnegurându-se când se uit` la ea: – Este bine s` fiu a[a a[ a cu tine. Dac` ai [ti ce dor mi-a fost de tine. Se uit` \ndelung la ea, f`când-o s` i se sf`râme inima [i apoi, foarte \ncet, o lu` \n bra]e [i o s`rut`. Era cel mai ginga[ dintre s`ruturi. {i dup` aceea, o ]inu strâns, dar blând, ca [i cum era infinit de pre]ioas`. Apoi \i s`rut` u[or p`rul. – Hai s` mergem, spuse el. Deschise portiera pasagerului [i o depuse \n`untru. Un moment mai târziu, se instal` \n spatele volanului. Tina se sim]ea de parc` zbura când rular` \napoi spre cas`, \n t`cere. Fiindc` nu era nevoie de cuvinte. Fericirea lor str`lucea ca o tor]` \ntre ei. Ne-am reg`sit unul pe altul, continu` ea s` gândeasc`, mereu [i mereu. Fiindc`, dintr-o dat`, era ca [i cum cei trei ani nu existaser` niciodat`. Parcar` ma[ina [i urcar` treptele de piatr` \mpreun`.
124
TRACY PEARSON
Ce o s` se \ntâmple acum? se \ntreb` Tina ame]it` când, \nc` ]inându-i mâna, Justin \mpinse u[a din fa]`. Un lucru era sigur. Ea nu-l va mai l`sa niciodat` s` plece din nou. Dar abia intraser` \n hol c` \nghe]ar` amândoi: – Bine ai venit acas`, spuse o voce sacadat`. Venind spre ei pe hol, era Eunice.
Capitolul 8 Tina sim]i c` \mpietre[te, \n timp ce era str`b`tut` de o senza]ie de oroare. Eunice! Ce f`cea Eunice aici? {i st`tea acolo neputincioas`, a[teptând s` fie devorat` de furia cu p`rul ro[u care venea spre ea. Dar Justin p`[i repede \nainte, stând aproape protector \n fa]a ei. O \nfrunt` pe logodnica lui cu calm: – Când te-ai \ntors, Eunice? – Niciun moment prea curând, se pare, dup` cum stau lucrurile! Ochii verzi ai Eunicei erau duri ca o cremene. Fiecare centimetru din ea emana furie ... – Se pare c` am sosit s osit la timp! – Eunice, calmeaz`-te ... Tonul lui lui Justin era controlat, de[i Tina sim]ea c` fierbea ... S` nu facem o scen`, o avertiz` el. Era clar c` nu accepta o scen`. Apoi se \ntoarse spre Tina, care r`m`sese \ncremenit` locului [i-i spuse:
126
TRACY PEARSON
– Cred c` este mai bine s` mergem s` c`ut`m un hotel pentru tine. Vino, \i atinse el u[or bra]ul. S` mergem. Tina f`cu a[a cum i se spuse. Se sim]eade cârb`. Creierul nu-i mai func]iona, iar picioarele i se transformaser` \n vat`. Era recunosc`toare c` este cineva care s` gândeasc` pentru ea. |n acel moment, nu era \n stare s` fac` ceva singur`. Dar \nainte de a ie[i pe u[`, Eunice se \ntoarse c`tre ea. – A[a s` faci, târf` ordinar`! Ie[i afar` de aici! Ie[i [i r`mâi unde ]i-e locul! S` nu mai \ndr`zne[ti s` pui vreodat` piciorul \n aceast` cas`! Când Tina se albi, ea continu` s`-[i scuipe veninul. – Te-am avertizat o dat` s`-]i iei labele de pe omul meu. Ar fi trebuit s` ascul]i. Nu te voi mai avertiza din nou! Cople[it` de grea]`, Tina p`[i cl`tinându-se afar`. – Scoate-m` de aici! aproape hohoti Tina. {i, de[i era con[tient` de Justin admonestând-o pe Eunice, \nainte de a veni afar` dup` ea, dar Tina nu st`tu s` aud`. Cu picioare ca de vat`, se gr`bi spre ma[in`. – |mi pare r`u pentru asta. N-ar fi trebuit s` se \ntâmple niciodat`. Ai dreptate, gândi Tina. N-ar fi trebuit s` se \ntâmple niciodat`. |n primul rând, nici n-ar fi trebuit s` fiu aici. Dar nu spuse nimic. Se sim]ea incapabil` s` vorbeasc`. {i oricum, \[i spuse ea scârbit`, ce sens ar avea? A[a c` st`tu t`cut`, uitându-se f`r` a vedea prin parbriz, cu mâinile strânse, \n poal`, rugându-se s` se termine co[marul. Tot ce vroia acum, era s` fie singur`.
INELUL DE LOGODN~
127
Dintr-o dat`, a fi cu Justin era insuportabil. El g`si un hotel de dou` stele cu un semn care ar`ta c` au camere libere. – Sper s` fie OK., O K., spuse el dându-se jos din ma[in` [i luându-i saco[a cu lucruri de noapte din portbagaj. Va fi bine. Personal, Tina s-ar fi instalat \n ceva mai modest. Tot ceea ce dorea era un pat unde s`-[i pun` capul [i o camer` \n care s` se \ncuie. Intimitate, nu confort, era tot ce dorea. |ntinse mâna s` ia saco[a de la el, \n timp ce Justin o conducea c`tre u[`. – N-am nevoie de ajutorul t`u. M` pot descurca [i singur`, spuse ea f`r` s`-l priveasc`, apoi se trezi zicând: Ai face bine s` te \ntorci la Eunice. El p`ru s`-i lase saco[a f`r` tragere de inim` [i Tina \i\ i sim]i ochii urm`rind-o. Apoi, Justin spuse: – Te sun mâine. Trebuie s` vorbim. Pân` atunci \ncearc` s` dormi bine. – Voi \ncerca. Tina se \ntoarse brusc [i plec`. Nu mai putea a[tepta s` se \ndep`rteze el. Apoi \n prag, se \ntoarse pe jum`tate – Oh, apropo, nu te obosi s` telefonezi. |nainte ca el s` poat` r`spunde, disp`ru \n`untru. Formalit`]ile la biroul de recep]ie fur` din fericire scurte. |n mai pu]in de zece minute, Tina era instalat` \n camera ei. Se trânti pe pat, se \ntinse pe spate [i \nchise ochii. |i era grea]`, de nefericire [i de umilin]`. Eunice o numise târf` [i exact a[a se [i sim]ea.
128
TRACY PEARSON
Folosit`, ieftin` [i adânc ru[inat` de sine \ns`[i. Pentru c`, oricât de tare o displ`cea pe Eunice, n-o putea \nvinui pentru ceea ce se \ntâmplase. Eunice era logodnica lui Justin. Avusese dreptate s` se supere când \l g`sise pe viitorul ei so] cu alt` femeie. Era un lucru greu de admis, dar avea perfect` dreptate. Nu, cel care era \nvinuit pentru scena gre]oas` era Justin, nu Eunice, pentru c` o dusese pe Tina acolo [i Tina \ns`[i pentru c` se dusese. Fiindc` [tiuse situa]ia. C` era logodit, c` urma s` se \nsoare. Ei nu-i era ru[ine oare? La ce se gândise? O lacrim` \i alunec` al unec` de sub pleoape [i-i tras` curba obrazului, a[ezându-se ca o pic`tur` de cristal pe lobul urechii. Era ca \nainte. Fusese din nou umilit`, fiind f`cut` s` joace rolul celeilalte femei. Numai c` de aceast` dat` nu avea nicio scuz`. De aceast` dat`, [tiuse ce face. Intrase \n toat` treaba asta cu ochii deschi[i. {i cum trebuie s-o mai dispre]uiasc` Justin ca s-o supun` la asta, fiindc` trebuie s` fi [tiut c` exist` riscul ca Eunice s` se \ntoarc`. O dusese acolo [i chiar insistase. Trebuie c` o ura mai mult decât crezuse. Tina \[i strânse pumnii. Dar putea s` \nve]e s` tr`iasc` [i cu asta. Doar cu cealalt` revela]ie a acestei seri \i va fi mai greu s` se \nve]e s` tr`iasc`. Pentru c` nu putea nega. Se \ntâmplase \n parcarea restaurantului, \n timpul acelor clipe binecuvântate când Justin o ]inuse lâng` el, când to]i acei ani de desp`r]ire p`ruser` s` dispar`. Realizase brusc ceva ce [tiuse poate \n secret. |n]elesese de ce nu se mai \ndr`gostise, de ce nu existase niciun b`rbat \n via]a ei de atâta timp [i de ce suspectase c` niciodat` nu va fi.
INELUL DE LOGODN~
129
|nc` \l iubea pe Justin. Nu \ncetase s`-l iubeasc` vreodat`. {i, indiferent ce-i f`cuse, va continua s`-l iubeasc` la nesfâr[it. Tina \nchise ochii [i plânse. Asta As ta era o pedeaps` mai mare decât merita? S`-l iubeasc` pe Justin, f`r` speran]`, pentru tot restul vie]ii. Tina abia dormi \n acea noapte [i se trezi devreme \n diminea]a urm`toare, cu ochii ro[ii [i plin` de suferin]`. Nu mai vroia decât s` se \ntoarc` la Londra. Dar apoi \[i aminti. Ce era cu ma[ina ei? Nu putea pleca nic`ieri pân` nu-[i recupera ma[ina. {i ca s-o ia \napoi, \nsemna s`-l contacteze pe Justin. |[i luase precau]ia de a scoate receptorul din furc` din camera ei, pentru cazul \n care lui i-ar trece prin cap s-o sune. Era ultima persoan` cu care vroia s` vorbeasc`. De fapt, nu mai voia s` vorbeasc` niciodat` cu el. Nici acum, nici alt` dat`. Când cobor\ pentru micul dejun, i se spuse c` el telefonase. – A l`sat un mesaj, \i spuse femeia femeia de la recep]ie. recep]ie. Uita]i-v`, Uita]i-v`, spuse ea, luând noti]a din dreptul cheii camerei Tinei. Tina desf`cu bile]elul cu un sentiment de ner`bdare. Dac` \i propune s` se duc` acas` la el s`-[i ia ma[ina? Va refuza, desigur. Dar asta \nsemna s`-i telefoneze. Sim]i c` i se \ntoarce stomacul la acest gând. Dar nu era nevoie s` se \ngrijoreze. Nota \i alunga temerile. Ma[ina, spunea ea, va fi livrat` la hotel, la zece [i jum`tate. Problema mecanic` fusese rezolvat`. Bun, gândi Tina. Acum se putea \ntoarce direct la Londra [i va pretinde c` acest weekend de co[mar n-a avut loc. Cel pu]in nu va mai trebui s` se confrunte cu Justin.
130
TRACY PEARSON
Tina era \n camera ei, strângându-[i cele câteva lucruri, când imediat dup` ora zece, femeia de la recep]ie sun`. – Ma[ina dumneavoastr` a sosit, \i spuse ea Tinei. Tocmai a adus-o un tân`r. – Spune-i s` a[tepte. Cobor \ntr-un minut. Tina \[i lu` saco[a [i restul lucrurilor. |i va da tân`rului un cec pentru munca pe care o f`cuse, apoi va dispare ca o rachet`. Deja \[i pl`tise hotelul. Nu mai era nimic care s-o ]in` aici. Nu era nimeni la recep]ie \n afar` de femeia care d`du din cap spre u[a din fa]`. – V` a[teapt` afar`. – Mul]umesc, \i zâmbi Tina [i se \ndrept` spre u[`. Sim]i cum i se ridic` moralul când p`[i afar` [i-[i v`zu b`trâna Panda a[teptând-o lâng` trotuar. Dar acel moment de u[urare se dovedi a fi scurt. Spre uluirea [i groaza ei, u[a din dreptul [oferului se deschise [i Justin cobor\ s` se planteze \n fa]a ei. – Tu! nu-i veni ei s` cread`. Recep]ionera spunea c` un tân`r. M` a[teptam s` v`d pe cineva de la garaj. – |mi pare r`u c` te dezam`gesc, \i arunc` Justin un zâmbet ciudat care nu-i atingea ochii [i apoi ar`t` spre locul pasagerului [i-i lu` saco[a. {tiu c` este ma[ina ta, dar o s` conduc eu. Urc`, spuse el. Tina nu se mi[c` un centimetru. – Nu merg nic`ieri cu tine. D`-mi cheile imediat, \ntinse mâna spre el. Era ca [i cum ar fi vorbit la pere]i.
INELUL DE LOGODN~
131
El deja se instala \n spatele volanului. O clip` mai târziu, motorul micu]ei Panda prinse via]` [i el ap`s` pe ambreiaj, trecând \n viteza \ntâi. – Ce naiba crezi c` faci? Tina cochet` cu ideea s` deschid` portiera din dreptul [oferului [i s`-l scoat` afar` cu for]a. Era o idee dr`gu]`. Dar pu]in cam fantezist`. A[a c` \n loc de asta, deschise u[a de la locul pasagerului [i-[i vâr\ capul \n`untru. – Ie[i afar` din ma[ina mea! |n aceast` clip`! \i ceru ea. D`-mi doar factura pentru repara]ii [i apoi ai amabilitatea s` dispari! Reac]ia lui Justin fu atât de rapid`, \ncât abia \nregistr` ce se \ntâmpl` \n continuare. Tot ce [tia era c`, \ntr-o frac]iune de secund`, st`tea pe locul pasagerului, legat` cu centura de siguran]` si guran]` [i se \ndreptau cu vitez` pe drum. – Factura este \n compartimentul compartimentul pentru pentru m`nu[i, \i spuse Justin cu jum`tate de zâmbet. A[ fi pl`tit-o eu, dar [tiam c` ai s` faci scandal. – S` fac scandal? Tinei i se opri r`suflarea. Chiar c` ai tupeau! Unde naiba crezi c` m` duci? – Trebuie s` vorbim. Te duc la l a mine. – La tine ! exclam` ea plin` de oroare. Nu merg la tine! prinse Tina mânerul portierei. Las`-m` s` ies de aici \n aceast` clip`! – Calmeaz`-te. Eunice nu este acolo ... Justin se \ntoarse [i-i lu` mâna de pe mâner. Acum, relaxeaz`-te dou` minute [i \ncearc` s` nu ne omori pe amândoi. Relaxeaz`-te! Era un ordin categoric. Tina st`tu mut` pe scaunul ei, sim]ind un milion de emo]ii n`scându-se \n ea. Ce joc
132
TRACY PEARSON
monstruos juca el, r`pind-o a[a? {i \nc` \n propria ei ma[in`! Era afrontul suprem! Se \ncrunt` când schimb` viteza cu mai pu]in` grij`. – U[or cu vitezele! vitezele! ]ip` ea. Aminte[te-]i Aminte[te-]i c` nu este un Mercedes. El zâmbi. – Voi \ncerca s`-mi amintesc, o lini[ti el [i se uit` repede la fa]a ei \nc` \mbujorat`. Stai lini[tit`, aproape am ajuns. Când privirile lor se \ntâlnir`, Tina fu izbit` brusc de cât de obosit ar`ta. Ca [i cum, la fel ca ea, nu dormise prea mult noaptea trecut`. Totu[i, din cu totul alte motive, bine\n]eles. Ea realiz` asta. Cu siguran]`, nu plânsese toat` noaptea de disperare. Sim]i o \n]ep`tur` \n inim` [i-[i \ndep`rt` repede privirea. Nu [tiu când ajunser` la cas`. Când coborâr` din ma[in`, Justin puse cheile \n buzunar. – Pentru cazul \n care \ncerci s` scapi, \i spuse el, \nainte de termina s`-]i spun tot ce am de spus. Tina \[i ascunse sentimentul de alarm`. Despre ce era vorba? De ce o adusese aici? Ce naiba avea de gând s`-i spun`? se \ntreb` ea. Teama, confuzia [i furia fierbeau \n ea. Dar ceea ce \ncerca din toat` fiin]a ei, era s` nu spere. El o conduse prin holi \n salonul \nsorit [i-i ordon` s` se a[eze \ntr-un fotoliu de culoare ro[cat`. Tina se a[ez` recunosc`toare, fiindc` \[i sim]ea picioarele ca de vat`. |[i \ncle[t` \ ncle[t` mâinile de bra]ele fotoliului. – Ei bine? spuse ea. Justin r`mase \n picioare la câ]iva pa[i de ea.
INELUL DE LOGODN~
133
O privi un moment – o siluet` nemi[cat` \n c`ma[` [i pantaloni gri. |n expresia fe]ei lui exista ceva ciudat. Apoi spuse, foindu-se u[or: – Primul lucru pe care vreau s` ]i-l spun este c` totul s-a terminat \ntre mine [i Eunice. Tina \nghe]` \n fotoliu. Ochii \i erau fixa]i asupra lui, dar nu putea vorbi. – S-a \ntors \napoi la Londra. Nu va mai fi niciodat` aici. De fapt, ea [i cu mine nu ne vom mai vedea. |n cele din urm`, Tina \[i reg`si vocea: – Nu te cred ... |[i sim]ea unghiile \nfigându-se \n bra]ele fotoliului ... V-a]i certat, asta este totul. Era sup`rat` pentru seara trecut`. Dar sunt sigur` c` odat` ce-i vei explica faptul c` \ntr-adev`r n-a fost nimic – vreau s` spun c` nu se \ntâmplase nimic \ntre noi – vei fi \n stare s` repari lucrurile. Justin f`cuse un pas spre Tina \n timp ce ea perora nervos ... De ce o supunea el unor astfel de minciuni? Fiindc` nu era chip s` cread` un singur cuvânt din cele spuse. O adusese aici doar ca s`-i joace o fest` crud`? Dar el vorbi din nou: – Ceea ce s-a \ntâmplat noaptea trecut` n-a fost nimic, o sfredelir` ochii. Nu va mai exista nicio \mp`care \ntre mine [i Eunice. De asta te pot asigura categoric. Adev`rul este c` totul se terminase \ntre noi de o bun` bucat` de vreme. – Cum po]i spune asta? Doar Doar nu te a[tep]i s` te cred! ... Se ag`]` de bra]ele fotoliului fiindc` totul se \nvârtea cu ea ... Chiar zilele astea, to]i vorbeau despre o nunt` iminent`. Chiar tu ai spus.
134
TRACY PEARSON
– Nu, n-am spus, fiindc` niciodat` nu urma s` aib` loc o nunt`. Mi-amintesc c` u vorbeai despre asta, [i [tiu o mul]ime de oameni care au vorbit, dar to]i vorbea]i despre ceva care nu urma s` se \ntâmple niciodat`. Tina \l privi n`uc`. Asta era ceva scandalos. – Scuz`-m`, spuse ea, mi-e team` c` va trebui s` explici. – Da, cred c` ar trebui. Fa]a lui Justin era posomorât`, avea fruntea \ncruntat` când se l`s` pe bra]ul unui fotoliu din apropiere. Dar când vorbi, tonul \i era calm [i clar. – Am terminat rela]ia cu Eunice acum dou` dou` luni. A fost o decizie u[oar`. Una pe care ar fi trebuit s-o iau de mult` vreme. Eunice [i cu mine n-am \nsemnat niciodat` ceva unul pentru cel`lalt. Dar ea a refuzat s` accepte asta la \nceput; \ nceput; a f`cut un scandal teribil [i sunt sigur c` ea a lansat zvonurile despre iminenta c`s`torie. |ncerca s` m` compromit`, sperând s` m` r`zgândesc. Respira]ia Tinei era m`surat` \n timp ce c`uta s`-[i recapete controlul. Spuse, cu o voce \ncordat`, printre buze ]epene: – Nu o po]i \nvinui pentru c` este sup`rat`. |n fond, a]i fost \mpreun` mult timp. – Da, a[a este. {i de aceea am hot`rât s` am r`bdare [i s`-i dau timp s` accepte c` s-a terminat. Am sim]it c` m`car asta \i datoram. Apoi, expresia lui se \n`spri dintr-o dat`. – Dar noaptea trecut` a mers prea departe. Acea scen` cu tine a fost de nescuzat. |n niciun fel n-a[ putea tolera acel soi de comportament. El se purtase a[a din cauza ei.
INELUL DE LOGODN~
135
Tina sim]i un fior prostesc de pl`cere. – Deci, s-a terminat cu adev`rat? |ncepea s`-l cread` acum, [i era teribil` senza]ia de exaltare pe care o sim]ea. Dar expresia lui Justin era \nc` mohorât`. – Da, \n cele din urm` s-a terminat. La aproximativ patru azi-diminea]`, [i-a \mpachetat lucrurile [i s-a \ntors la Londra, jurând c` n-o voi mai vedea niciodat`. Totu[i, nu pot spune c` asta m` distruge, ad`ug` el, strâmbându-[i buzele, dup` unele lucruri care au fost dezv`luite \n timpul certei de azi-noapte. Deci, de aceea ar`ta obosit. Se certase toat` noaptea cu Eunice. {i Tina, care se gândise la alte feluri \n care [i-ar fi putut petrece noaptea. |nainte s`-i poat` oferi compasiunea ei, Justin se aplec` spre ea, acea expresie posomorât` \nc` \nnegurându-i fa]a. – Multe au reie[it din discu]ia noastr` de ast`-noapte, dar cel mai important lucru pe care l-am \nv`]at este c` \]i datorez o scuz` imens`. – O scuz`? Mie? Tina era perplex`. |i zâmbi nedumerit`, uimit`, ciudat de fericit`. De ce \mi datorezi o scuz`? Se va scuza pentru noaptea trecut`? se \ntreb` ea. Acum, nu mai era necesar. Nu dup` toate lucrurile pe care tocmai i le spusese. Dar asta nu era totul. El \i lu` mâna. – Trebuie s` m` scuz, \i spuse el, pentru ceva ce s-a \ntâmplat cu mult timp \n urm`. – Cu mult timp \n \ n urm`? Stomacul Tinei se strânse de emo]ie. Atingerea cald` a lui [i acea privire intens` \i tulburau sim]urile. El
136
TRACY PEARSON
urma s` se scuze fiindc` o tr`dase, gândi ea \ntr-un soi de delir. Regreta desp`r]irea. {tia c` n-ar fi trebuit s` se duc` niciodat` cu Eunice. Inima \i tres`lta. |n cele din urm`, totul va fi din nou bine. Sentimentele lui pentru ea, ca [i sentimentele ei pentru el, nu se schimbaser` niciodat`, \n fond. A[tepta ca el s` vorbeasc`, abia \ndr`znind s` respire. Justin se uit` la mâna pe care o ]inea \ntr-a lui. Apoi, \ncet, \[i ridic` ochii spre ea. – Este vorba despre o ne\n]elegere care dateaz` de câ]iva ani [i care a afectat afectat \n r`u negocierile negocierile noastre noastre recente. recente. S-a creat creat o fric]iune \ntre noi, care n-ar fi trebuit s` existe vreodat`. Tina \l privi curioas`. – La ce te referi? – M` refer la mutarea ta la “Scope” , oft` Justin [i f`cu o pauz`, dup` care continu`: \mprejur`rile acelei mut`ri n-au fost, am descoperit acum, cele care am fost l`sat s` cred. Inima Tinei \nghe]`. Nu la asta se a[tepta. Dar poate va veni la acea parte mai târziu. |[i concentr` aten]ia asupra a ceea ce spusese el [i recunoscu recunoscu faptul c` [tia deja. Cel pu]in [tia c` el habar nu avusese c` Eunice o concediase. Dar ce importan]` putea avea aceasta asupra negocierilor lor prezente? Degetele lungi ale lui Justin se strânser` \n jurul mâinii ei. – Mi-e team` c` ]i-am f`cut o mare nedreptate. El vorbea \n [arade. – Habar n-am ce vrei s` spui. – {tiu c` nu [tii.
INELUL DE LOGODN~
137
Dar adev`rul este c` te-am judecat gre[it \n ace[ti to]i ani ... Inspir` adânc, ca [i cum ceea ce urma s` s ` spun` \l chinuia, apoi, ]inându-i \n continuare mâna, \ncepu s`-i explice ... – Mi s-a spus când te-ai mutat la “Scape” c` ai tr`dat “Miranda”. C` de fapt o tr`dase[i cu multe luni \n urm`. Abia noaptea trecut` am descoperit c` nu era deloc adev`rat. O l`sase pe Tina total \n cea]`. – S-o tr`dez pe “Miranda”? |n ce fel? – Mi s-a spus c` mult \nainte \ nainte de a-]i da demisia, lucrai \n secret la apari]ia primului num`r al lui “Scope”. C` ai tr`dat \n \ntregime “J.M.Publishing”. Tina \l privi uluit`. – Dar este o mare minciun`. minciun`. De unde ar fi putut proveni o astfel de bazaconie? Justin inspir` din nou. – Mi-e team` c` de la Eunice. La acea vreme, mi-a [i oferit a[a-zisele dovezi. {i, tâmpitul de mine, am crezut-o. Dar noaptea trecut` mi-a dezv`luit totul – a m`rturisit c` au fost numai minciuni f`r` niciun gr`unte de adev`r, [i vreau s` m` scuz fa]` de tine c` am crezut-o. |mi dau seama acum cât de nedrept am fost cu tine. Obrajii Tinei deveniser` palizi. Se \ndrept` ]eap`n` \n fotoliu. – Nedrept, spui. A fost mai mult decât nedrept ... Vru brusc s`-[i trag` mâna, dar de[i \ncerc`, Justin o strânse [i mai tare ... Cum ai putut crede un astfel de lucru? – M-am \n[elat, [tiu. Dar eviden]ele erau atât de conving`toare, spuse el cu o fa]` plin` de regret [i sup`rare. Te asigur, Eunice va avea mari necazuri.
138
TRACY PEARSON
– Sunt sigur` de asta. Dintr-o dat`, Tina \[i aminti confruntarea dezgust`toare din biroul Eunicei, cu trei ani \n urm`. Povestirea lui Justin completa restul. Eunice \i c`utase nod \n papur`. Dar mai apoi \[i aminti [i alt` confruntare. A ei cu Justin, la Charing Cross Station. Lucrurile pe care i le spusese trebuie c`-l convinseser` c` fiecare cuvânt urât din partea Eunicei era adev`rat. Acum, el o privea \n ochi, cu o expresie sincer`. s incer`. – Nu pot s`-]i spun cât de prost m` simt pentru asta. Acel incident a otr`vit lucrurile dintre noi doi. To]i ace[ti ani am crezut c` acele minciuni mâr[ave erau adev`rate. |n mintea Tinei, totul se aranja. Se \ncrunt` la Justin. – De aceea ai a i continuat s` m` acuzi c` sunt lipsit` de loialitate, c` m` intereseaz` numai avantajele pe care le-a[ putea avea ... .. . Ochii i se m`rir` de oroare când o alt` fis` \i c`zu ... Ai crezut [i c` a[ putea tr`da “Scope”? De aceea erai atât de caustic fa]` de \ncerc`rile mele de negociere? – Da. Mi-e team` c` da. Cel pu]in nu nega, de[i Tina vedea c` recunoa[te cu greu. |ncruntându-se, el se \ntinse \ntinse [i-i atinse obrazul obrazul cu blânde]e. – |mi pare cu adev`rat r`u, Tina. Ti na. Te rog, iart`-m`. La \nceput, Tina se \nfurie, dar acum, pe nea[teptate, se sim]i mi[cat`. Lui \i p`rea r`u. Regrete. O vedea \n ochii lui. Privi la mâna ce se sim]ea atât de cald` [i, spre surprinderea ei, se sim]i brusc foarte apropiat` de el. – |mi pare bine c` ai a i descoperit adev`rul, \l privi ea iert`toare. A fost un lucru \ngrozitor s` crezi a[a.
INELUL DE LOGODN~
139
Nu-i de mirare c` p`rerea ta despre mine era atât de proast`. – Ar fi trebuit s` [tiu mai bine. Noaptea trecut`, când am descoperit, \mi era sufletul bolnav. O observ` un moment, v`zând iertarea \n ochii ei [i ceva din \ncordarea fe]ei lui \ncepu s` se \mblânzeasc`. Zâmbi cu jum`tate de gur`. – Mai exist` ceva ce trebuie s`-]i spun. Aceasta a fost o alt` minciun` a Eunicei, de[i [i eu te-am l`sat s` vezi asta ... Oft` ... Nu am nicio inten]ie de a uni “Scope” cu “ Miranda”. Ni Nici ci pri prinn ca capp nu mi-a trecut vreodat`. Ar fi lucru nebunesc. Fiecare dintre ele are propria audien]` pe pia]`. “Scope“ r`mâne – ca toate celelalte publica]ii ale lui “Berry’s” – a[a c` slujba ta este \n siguran]`, ca [i cele ale colegelor tale. Tina clipi nedumerit`. – Vorbe[ti serios? – Foarte serios, zâmbi el, de aceast` dat` cu adev`rat. O s`-]i spun [i altceva. Deoarece faci o munc` minunat` ca editor executiv, când Maggie se va pensiona, vei fi prima pe list` pentru postul ei. Tina se \ncrunt` la el. – Nu spui doar ca s` m` recompensezi? Pentru c`, oricât de mult a[ dori acest post, nu \n felul acesta vreau s`-l cap`t. – {tiu asta ... |ncepu s` se ridice \n picioare, tr`gând-o u[or [i pe ea ... Nu din aceast` cauz` ]i l-a[ oferi, o privi adânc \n ochi. Unicul motiv este fiindc` e[ti cea mai bun` pentru acest post ... O trase spre el ... Sper c` m` crezi? Tina se uit` la el [i \ncuviin]` din cap.
140
TRACY PEARSON
– Te cred, r`spunse ea cu inima i nima ajungându-i brusc \n gât. – {i crezi crezi tot restul despre care ]i-am vorbit? Despre cât de prost m` simt? Despre cum s-a \ntâmplat toat` porc`ria? {i m` ier]i? M`car pu]in, sper? Tina \ncuviin]` din nou din cap, ne\ndr`znind s` vorbeasc`. Pentru c` bra]ele lui se strecurau \n jurul ei formând un cerc \n jurul taliei [i t`ria pieptului lui \i atingea sânii. El \i s`rut` nasul. – Este mai mult decât merit. Tina oft`. – Poate c` este. Dintr-o dat`, nu se mai putu uita la el. Ochii \i erau fixa]i undeva \n zona claviculei lui, concentrându-se asupra firi[oarelor fine de p`r negru de acolo. – O s` fac orice ca s` m` ier]i. Cel pu]in o s` m` str`duiesc, spuse el, aplecându-se u[or s-o s`rute pe obraz. Inima Tinei tres`ri ... Ar fi trebuit atât de pu]in ca s`-l ierte. Tot ce ar fi trebuit s` fac` el, ar fi fost s`-i arate c` ]ine la ea. Dac` f`cea acest lucru, nimic altceva n-ar mai fi avut importan]` pe lume. El o apropie mai tare de el, a[a \ncât c`ldura lui o ardea, iar mâinile o mângâiau, trimi]ându-i fiori de-a lungul [irei spin`rii. Mâinile Tinei erau pe umerii lui, iar degetele se jucau cu p`rul de la ceaf`. S` m` ajute Dumnezeu, gândi ea, dar fiecare buc`]ic` a lui este atât de minunat` ... Cum am putut crede chiar pentru o clip` c` nu-l iubesc? Era de parc` r`spundea acestor emo]ii din ea. O \ndep`rt` u[or pentru o clip` [i o privi adânc \n ochi.
INELUL DE LOGODN~
141
– Am pierdut atât de mult timp, murmur` el, aplecându-se s`-i s` -i s`rute lobul urechii. A fost atâta ur` \ntre noi ... [i totul pentru nimic. Ce pereche de pro[ti am fost, se \ncrunt` el. Tina sim]i cum inima i se umfl` ca un balon [i brusc, trebui s`-i spun`. – Lucrurile acelea pe care care ]i le-am spus la Charing Cross \n acea zi ... Toate prostiile despre cum m-am folosit de tine ... Nimic nu era adev`rat, m`rturisi ea. El oft`. – Poate c` \n sufletul meu am [tiut \ntotdeauna. Dar \mi face bine s-o aud. Am a[teptat atâta timp. Apoi o trase lâng` el, gura lui c`utând-o pe a ei. – Oh, Tina! Degetele lui erau \n p`rul ei [i dintr-o dat`, \n s`rutul lui era o asemenea pasiune \ncât sim]i c` se tope[te la focul s`lbatic care emana din el. Brusc, era Justin, tigrul, care o s`ruta. Tina tremur` de excitare [i-i r`spunse ca o tigroaic`, gâfâind [i pierzându-[i r`suflarea sub for]a s`rut`rilor lui, dar ner`bd`toare, avid` [i disperat` pentru mai mult. Se ag`]` de el cu t`rie, lipindu-[i trupul de al lui. {i când mâna lui se strecur` \n bluza ei, f`r` preambul, desf`cându-i sutienul pentru a-i elibera sânii, inima \i b`tea puternic, cu o dorin]` aproape de durere. – Oh, te rog, [opti [ opti ea când mâna lui \i mângâie sfârcul \nt`rit. Ia-m`, gândi ea. F` dragoste cu mine chiar acum. Bluza ei se desf`cuse, iar c`ma[a lui Justin era descheiat` [i ea st`tea lipit` de el cu sutienul pe jum`tate desf`cut [i sânii expu[i.
142
TRACY PEARSON
Justin se aplec` [i [ i prinse un sfârc \nt`rit \ntre buze. – E[ti frumoas`, murmur` el. La fel de frumoas` cum \mi amintesc. Apoi, când ea gemu [i tremur` neputincioas`, el \i cuprinse ambii sâni cu mâinile. – S` mergem sus [i s` facem asta cum trebuie? Tot ce putu face Tina fu s` nu ]ipe “oh, da, te rog!” |n loc de asta, \ncuviin]` din cap [i \nghi]i \n sec. |n felul \n care fusese cu el \n urm` cu trei ani. Un val de dorin]` o cople[i când se uit` la fa]a lui. El era primul [i unicul ei amant, [i curând va fi a lui din nou. {i i se va supune cu mult mai mult` bucurie [i pasiune decât \nainte. Erau la jum`tatea camerei când telefonul \ncepu s` sune. Momentul fu dintre cele mai nepotrivite fiindc` telefonul era chiar \n fa]a lor. Al]i câ]iva pa[i [i ar fi trecut de el [i probabil Justin ar fi hot`rât s` nu-i dea aten]ie. |n loc de asta, \l ridic` [i spuse “Alo”. O clip` mai târziu, Tina [tiu c` petrecerea se sfâr[ise. Abia uitându-se la ea, Justin \i \ntindea telefonul, \n timp ce cu mâna liber` \[i \ncheia nasturii de la c`ma[`. – Este pentru tine, spuse el cu o voce groas`. Este iubitul t`u, Mike.
Capitolul 9 Mai târziu, la Londra, odat` ce-[i venise \n fire, Tina hot`r\ c` apelul telefonic fusese un lucru foarte bun. Pusese punct, ca o g`leat` de ap` rece, unei situa]ii foarte inflamabile. {i timpul fusese perfect. Doar câteva secunde mai târziu, f`r` nicio \ndoial`, ar fi sfâr[it \n pat cu Justin. |n acel moment, bine\n]eles, reac]ia ei fusese diferit`. Când el se \ndep`rtase de ea, \ncheindu-[i c`ma[a, f`r` a-i acorda nicio privire, cu o expresie nehot`rât`, sim]ise c` i se deschide p`mântul sub picioare. Dintr-o dat`, c`dea de pe \n`l]imile anticip`rii \n gaura neagr` a disper`rii. Un moment, \n jurul ei fusese numai magie ca \n urm`torul s` fie cople[it` de o rece respingere. Se sim]ise atât de [ocat`, atât de dezam`git`, \ncât aproape izbucnise \n lacrimi. Dar nu izbucnise. Luase telefonul. – Alo, Mike? spusese ea, \ntrebându-se de ce naiba \i telefona [i de unde [tiuse unde era. Avusese r`spunsul la ambele \ntreb`ri aproape instantaneu.
144
TRACY PEARSON
– E[ti bine? bine? Am primit un mesaj urgent urgent s` te te sun la acest num`r. Unde e[ti? Ce se petrece? vru el s` [tie. Un mesaj urgent. Chiar \n starea ei de ame]eal`, Tina ghicise. Mesajul urgent venise anonim, f`r` \ndoial`, de la Eunice. Acesta era actul de r`zbunare final, plin de ur`. O \ncercare de a stârni necazuri \ntre Justin [i Tina. – Sunt bine, \l asigur` Tina, \ncheindu-[i la repezeal` bluza [i vârând-o \n fust`. N-ai de ce s` te \ngrijorezi. Vorbim mai târziu. Apoi, când \nchise telefonul, se \ntoarse spre Justin: – A fost Mike. Vroia doar s`-mi spun` “bun`”. Ar fi putut s`-i spun` adev`rul, bine\n]eles, dar \[i venise \n fire [i era mult mai bine s`-l lase s` cread` ce voia. Fiindc` o intimitate mai avansat` \ntre ei, realiza Tina, ar fi fost o nebunie. Nebunie divin`, bine\n]eles. Dar tot nebunie. Uitase cât de r`u o tratasecu trei ani \n urm`? Ce l-ar opri acum s` fac` la fel? A[a c`, \n mai pu]in de cincisprezece minute, plecase de la Beech Hedges [i se \ndreptase c`tre Londra, jurându-[i s` lase \n urm` acest weekend [i s` se \ntoarc` la ordinea simpl` a vie]ii ei dinainte. Viitorul lui “Scope” era \n siguran]`, la urma urmei, [i asta era important. Orice altceva nu avea prea mult` importan]`. Dar era o povar` greu de dus, descoperi ea \n s`pt`mâna care urm`. |n ea se trezise un fel de noi sentimente. Tot felul de dorin]e. Tot felul de visuri. Se gândea la Justin din momentul \n care se trezea [i pân` când, epuizat`, adormea seara. {i nu numai c` se gândea la el. Tânjea dup` el, insuportabil. Tânjea dup` atingerea lui, s`rut`rile lui, gustul lui. |[i sim]ea inima grea.
INELUL DE LOGODN~
145
Nu-l v`zuse toat` s`pt`mâna. Trebuie s` fie recunosc`toare acestui lucru. A-l vedea, n-ar fi f`cut decât s`-i sporeasc` chinul. Se spunea c` plecase \n Nord – acum c` preluarea lui “Berry’s” fusese f`cut` – s` estimeze o alt` publica]ie pe care pusese ochii. Un lucru era sigur. El nu se gândea la ea. {i ea trebuia s` \nceteze s` se mai gândeasc` la el. Trebuia s` [i-l scoat` din minte. Aceasta era sarcina pe care [i-o stabilise pentru weekend. Pentru c` dac` va continua \n felul acesta, va \nnebuni. Inima omului, \n fond, putea suporta mult` durere, dar nu la nesfâr[it. Cea mai bun` cale de a ie[i din asta, hot`râse ea, \i apar]inea sie \ns`[i, a[a c` refuz` invita]ia subalternei ei Vicki pentru prânzul de sâmb`t`. – Mike [i cu mine am c`p`tat o slujb` de sâmb`t`, sâmb`t`, \i spuse Tinei. Dup` aceea mergem la cârcium`. De ce n-ai veni [i tu? Tina scuturase din cap. – Nu, mul]umesc, mul]umesc, Vicki. Am o mie mie de lucruri de f`cut. S-o l`s`m pentru alt` dat`. |ntr-un alt weekend, gândi ea, de \ndat` ce va reu[i s`-[i limpezeasc` gândurile. |n afar` de asta, era sigur` c` acea conversa]ie se va \nvârti \n jurul lui Justin. Fiindc` to]i vorbeau despre ruperea logodnei lui [i plecarea subit` a Eunicei la New York, pentru o slujb` de top. Toate erau ve[ti bune, dar \n acela[i timp pentru ea ar fi fost o tortur` s` stea [i s`-i asculte pe to]i discutând despre el. A[a c` Tina \[i petrecu weekendul singur`, f`cându-[i de lucru – f`când cump`r`turi, sp`lându-[i ma[ina, reorganizându-[i
146
TRACY PEARSON
garderoba. {i de fiecare dat` când \i venea \n minte Justin, \nl`tura gândul. Trebuia s` \nve]e, \n cele din urm` [i pentru totdeauna, s` \nceteze s` se gândeasc` la el. {i se sim]i cu mult mai bine din cauza acestei zile pline de activitate. |n timp ce st`tea la televizor, mai târziu \n acea sear`, \ncepu s` fac` planuri similare pentru a doua zi. Va pleca la o plimbare pli mbare cu ma[ina. Nic`ieri \n mod special. Doar ca s` mai schimbe peisajul. Apoi, pe sear` va scrie câteva scrisori [i va telefona telefona p`rin]ilor. Urma s` fie o alt` zi terapeutic` [i productiv`. productiv`. Tina strânse din pumni cu hot`râre. Va trece peste aceast` suferin]`. {i pentru o clip`, când \[i propuse asta, acea privire \nnegurat` disp`ru din ochii ei alba[tri [i o str`lucire str`lucire a vechiului ei spirit \i luminar`.
***
Tina se trezi \n diminea]a urm`toare plin` de optimism. S`ri din pat \nainte ca dispozi]ia s` i se schimbe, \mbr`c` blugii [i un tricou [i se gr`bi spre magazinul din col], s`-[i cumpere lapte [i ziarul de duminic`. Va lenevi la micul dejun citind ziarele, apoi va lua ma[ina [i se va duce undeva pentru prânz. Era o zi frumoas` de toamn`. O s` se bucure de ea. Dar Lenny, care ]inea magazinul din col], se scuz` când \i ceru ziarul. – Ziarul \l am, dar revista lipse[te.
INELUL DE LOGODN~
147
Le-am telefonat [i ar trebui s` soseasc` \n zece minute ... Se uit` la fiul lui, Jim, care \l ajuta \n weekend ... Dori]i s`-l trimit pe pu[ti s` v-o aduc` dup` ce o primesc? Tina \i zâmbi, recunosc`toare. – Ar fi perfect, \i f`cu ea cu ochiul lui Jim. Ne vedem mai târziu, atunci. Travers` strada \nsorit` cu cutia de lapte [i ziarele, sim]ind c` moralul \i cre[te [i mai mult. Ce prieteno[i sunt to]i! Cum mai str`luce[te soarele! De ce trebuie s` fie nefericit`? Sus, \n apartamentul ei de la etajul \ntâi, p`[i \n buc`t`ria plin` de soare [i l`s` laptele [i ziarele pe mas`. Apoi \[i puse ni[te cereale [i un pahar de oranjad` din frigider, se a[ez` a[ ez` [i desf`cu ziarul \n fa]a ei. Pentru prima dat` de mult` vreme, durerea din interior se mic[orase. Vezi, \[i spuse ea, merit` s` gânde[ti pozitiv! Era la jum`tatea gust`rii când ]ârâi soneria. Tina \[i zâmbi. Trebuie s` fie Jim, cu revista. Se \ndrept` spre dormitor s` ia dou`zeci de peni din po[et`. Pu[tiul merita un bac[i[! Soneria se auzi din nou [i alerg` \n hol. – Vin! strig` ea ... Tân`rul Jim era ner`bd`tor. ner`bd`tor. Deschise larg u[a, zâmbind ... Mul]umesc, \ncepu ea, apoi \nlemni. Era revista ei, sigur. Silueta de pe palier i-o \ntindea. – Cred c` este a ta. Dar nu era Jim. Era Justin. Pentru o clip`, Tina st`tu acolo, mut`, uitându-se la Justin care-i \ntindea revista. Apoi, \[i reg`si vocea: – Ce faci aici ... cu asta? Justin se uit` un moment la revista din mâna lui.
148
TRACY PEARSON
– L-am \ntrebat pe pu[tiul pe care l-am \ntâlnit la parter la ce etaj locuie[ti. Mi-a spus [i a zis c` trebuie s`-]i aduc` asta. A[a c` i-am dat cincizeci de peni [i i-am i -am spus c` o duc eu, zâmbi el ciudat. Sper c` nu te deranjeaz`? Tina nu era sigur` dac` o deranjeaz` sau nu. Se sim]ea n`uc`, z`p`cit`, cu inima b`tându-i nebune[te. El st`tea acolo, \mbr`cat \n pantaloni negri [i o c`ma[` deschis` la culoare, ar`tând ca o stea str`lucitoare care tocmai c`zuse din cer. {i de[i \ncerca disperat` s` nu se simt` \ncântat` c`-l vede, inima i se umflase de bucurie. Spuse, f`r` a-i r`spunde la \ntrebare: – Dar de ce e[ti aici? – Doar s` te salut ... [i s`-]i dau astea. |n timp ce vorbea, \ntinse cealalt` mân` pe care o ascunsese la spate, sco]ând la iveal` un buchet de trandafiri ro[ii. – Trandafiri? Tina sim]i cum obrajii i se fac de aceea[i culoare cu trandafirii. Brusc, \[i sim]i picioarele ca de cauciuc. Visa? Acesta putea fi Justin, venind s`-i aduc` trandafiri? Se uit` la el, \ncercând din greu s`-[i ascund` nedumerirea. – De ce naiba \mi aduci trandafiri? El nu r`spunse imediat. Apoi spuse, foarte \ncet: – Pot s` intru? A[ vrea s`-]i vorbesc. Tina vroia s` spun` nu. Dintr-o dat`, o team` profund` [i emo]ii o \ncercau. {i cea mai teribil` dintre ele era speran]a. Dar nu putea spune nu. }eap`n`, se d`du la o parte, de-abia \ndr`znind s` respire când trecu pe lâng` ea. Apoi, mirosul lui \i intr` \n n`ri, ame]ind-o.
INELUL DE LOGODN~
149
Cum st`tea acolo stânjenit`, inima b`tându-i ca o tob`, el se opri [i-i \ntinse buchetul de flori. – |ntâi, spuse s puse el, ar fi bine s`-i pui \n ap`. Tina lu` aproape recunosc`toare trandafirii [i se \ndrept` orbe[te spre buc`t`rie. Brusc, sim]ea c` tremur` toat`. Aceast` mic` treab`, dac` nu altceva, \i va da un r`gaz s` se reculeag`. Puse florile pe un bufet [i, ca o somnambul`, se aplec` s` deschid` dulapul unde ]inea printre altele [i vaze. Lu` una la \ntâmplare, o puse \n chiuvet` [i cu degete ne\ndemânatice, deschise robinetul. – V`d c` erai la micul dejun. |mi pare r`u dac` te-am \ntrerupt ... Justin o urmase \n buc`t`rie [i st`tea lâng` mas`, uitându-se la farfuria ei de lapte cu cereale, mâncat` pe jum`tate ... Dar nu-]i face probleme din cauza mea. Continu` [i termin` de mâncat ... – Nu, nu mai m`nânc, mul]umesc foarte mult. Tina se \ntoarse cu fa]a la el, confuzia transformându-i-se \n iritare. Ce credea c` face ap`rând la u[a ei, intrând \n cas` [i \ncepând s`-i dea ordine? Pune florile \n ap`. Termin`-]i micul dejun. Cine naiba se credea? Furioas`, zise: – |nceteaz` s`-mi spui ce s` fac! {i, oricum, ce faci aici? Este un soi de glum` ... s`-mi aduci mie trandafiri? – Ai fi vrut s` ]i-i aduc` Mike? Ceva sclipi \n ochii lui [i opri acel: “Poate a[ fi vrut!” care se ridica spre buzele Tinei. |n loc de asta, se uit` la el, ne[tiind ce s` cread`. Ce se petrecea? Deoarece, evident era ceva. {i apoi, cum st`tea acolo, p`[i brusc spre ea, f`când-o pe Tina s` sar` \n sus [i s` scoat` un mic ]ip`t de panic`. Dac` \ncerca s-o
150
TRACY PEARSON
ating`, s-ar topi. Dar el trecu pur [i simplu pe lâng` ea, ca s` \nchid` robinetul. – Vasul d`dea pe dinafar`, zâmbi el privindu-i fa]a [ocat` [i nefericit`. Apoi \ncruntându-se, se \ntinse [i-i lu` mâna. Tina, trebuie s` vorbim. S` mergem s` ne a[ez`m undeva. |n urm`torul moment o \mpingea spre u[`. – Cred c` pe aici este camera de zi? – Ce C e crezi c` faci? \ncerc` Tina s`-[i retrag` mâna. Nu vreau s` stau [i s` vorbesc cu tine! Dar el nu d`du nicio importan]` protestelor ei slabe [i aproape o c`r` spre camera de zi, o a[ez` \ntr-unul dintre fotolii [i se \ndrept` spre unul din fa]a ei. Apoi, a[ezându-se [i el, \i lu` amândou` mâinile. Se aplec` spre ea cu ochi serio[i [i-i spuse: – Ascult`-m`, Tina. Asta-i tot ce-]i cer. D`-mi dou` minute din timpul t`u. Nu de timpul ei era \ngrijorat` Tina. Ci de ceea ce se \ntâmpla \n ea. Inima p`rea s` i se zbat` \n toate direc]iile. Nu [tia dac` s` asculte ce avea de spus. {i totu[i, \n acela[i timp, [tia c` trebuie. Inspir` adânc, \nchise ochii [i a[tept`. – Tot ce am s`-]i spun este absolut adev`rat. Când Justin \ncepu s` vorbeasc`, vocea lui era joas` [i sincer` [i exista o lini[te calculat` \n el, ca a cuiva care \[i ]ine respira]ia. Tina sim]i c` ceea ce urma s`-i spun`, el dorise s`-i spun` de mult` vreme. Ea deschise ochii, \ncordat` ca un arc, [i-l observ` când \ncepu s`-i explice. – Eunice [i cu mine n-am fost niciodat` logodi]i cu adev`rat. Niciodat` n-am cerut-o de nevast`.
INELUL DE LOGODN~
151
Niciodat` n-am am vrut s` ne c`s`torim. Am avut o rela]ie [i asta a fost totul. Cum gura Tinei se deschise pentru a-[i exprima ne\ncrederea, el continu1, nedându-i ocazia s` vorbeasc`: – {tiu ce credea lumea – dar asta numai din cauza a ceea ce le spunea Eunice. Dup` cum [tii, este bun` la r`spândit zvonuri. Niciodat` nu le-am negat, fiindc`, foarte sincer, mi-au convenit. Dar niciodat` n-a fost vreo \n]elegere special` \ntre noi doi. – Dar inelul? Doar nu era un produs al imagina]iei ei! Chiar credea c` o putea p`c`li cu aceast` gr`mad` de absurdit`]i? – Inelul era al Eunicei. Apar]inuse unei m`tu[i. |i pl`cea s` pretind` c` era un inel de logodn`, dar te asigur c` nu era. Tina tot nu-l crezu. – M` min]i din nou. Nu cred nimic din ce spui. M` min]i, a[a cum m-ai min]it tot timpul \n care am fost \mpreun`! ... |ncerc` s`-[i trag` mâna ... Tot timpul \n care te vedeai cu mine, \n secret te vedeai cu Eunice! {i-apoi, pe la spatele meu, te-ai dus [i te-ai logodit cu ea! Cu o for]` brusc`, reu[i s`-[i elibereze mâna [i se ridic` \n picioare, cl`tinându-se. – E[ti un mincinos! Tot ce ai f`cut vreodat` a fost s` m` min]i! – Niciodat` nu te-am min]it, Tina ... Cum ea \ncerca s` se \ndep`rteze, Justin s`ri \n picioare [i o prinse cu fermitate, tr`gând-o spre el ... Nu se petrecea nimic \ntre Eunice [i mine la acea vreme. Singura femeie din via]a mea erai tu.
152
TRACY PEARSON
Tina \ncet` s` se lupte pentru moment, din cauza insisten]ei din vocea lui. Sim]ind c` inima \i tresalt` \n piept, \l privi \n fa]`. – Nu te cred. Min]i, spuse ea din nou, cu o voce abia a bia [optit`. – Nu mint, Tina. Niciodat` nu te-am min]it ... |n timp ce vorbea, Justin continua s-o ]in` strâns. Nu se petrecea nimic \ntre mine [i Eunice atunci. Ea ]i-a spus doar ca s` ne despart`. Vocea lui era foarte \ncordat`. – Ne-a min]it pe amândoi. Amândoi am fost victimile victimile ei. |n acea noapte când mi-a m`rturisit minciunile ei referitoare la felul \n care tr`dai “Miranda” , a recunoscut [i c` ]i-a spus c` suntem logodi]i, când de fapt nu eram. Dar cum ai putut s-o crezi? o scutur` s cutur` el u[or. Cum ai putut s` crezi c` m` vedeam cu Eunice pe la spatele t`u? Nu ]i-am ar`tat cât de mult te iubeam? Tina sim]i c` ame]e[te. S`-l cread` sau nu? – Dar ai ]inut secret` \ntotdeauna rela]ia noastr`. Dac` m` iubeai de ce ai f`cut asta? – N-am ]inut-o secret`. Am \ncercat doar s` fiu discret. La vremea aceea, credeam c` a[a era corect, d`du Justin neputincios din umeri. |mi dau seama acum c` m-am \n[elat, dac` asta te-a f`cut s` te \ndoie[ti c` te iubeam. – Dar m-ai iubit? Vreau Vreau s` spun, m-ai iubit cu adev`rat? \ntreb` Tina, având \nc` dificult`]i \n a accepta ce-i spunea el ... Se putuse \n[ela \n to]i ace[ti ani? ... Dac` m-ai fi iubit cu adev`rat, n-ai fi crezut niciodat` c` a[ fi tr`dat “Miranda”. – N-am N-am crezut, crezut, la \nceput. Totu[i, trebuie trebuie s`-]i m`rturisesc c` c` m` \ntrebam ce se petrece. La vremea când s-au \ntâmplat toate acestea, eram \n State, [i tu te-ai comportat ciudat când ]i-am
INELUL DE LOGODN~
153
telefonat de la Houston s`-]i spun c` urmeaz` s` mai stau câteva s`pt`mâni, trântindu-mi telefonul [i refuzând s` mai vorbe[ti cu mine, a[a c` am \nceput s` cred c` c` se petrece petrece ceva ciudat. De[i Eunice a zburat ca s` se \ntâlneasc` \n SUA cu mine – strict profesional – [i a \nceput s`-mi arate a[a-zisele a[ a-zisele dovezi \mpotriva ta, am refuzat s` cred c` este adev`rat. Obrajii Tinei deveniser` cenu[ii. – Mi-ai telefonat s`-mi spui asta? Eu am crezut c` ai telefonat s`-mi spui despre logodn`. Sim]ea c` i se face r`u. F`cuse o gre[eal` \ngrozitoare. – Ce ai crezut? o \ntreb` Justin Justin privind-o cu aceea[i oroare. Vrei s` spui c` de aceea ai \nnebunit [i mi-ai \nchis telefonul? |nchise ochii o clip`, cu un oftat de durere ... Toat` aceast` situa]ie este un co[mar, morm`i el [i apoi continu` ... }i-am tot telefonat dup` aceea, dar tu ]i-ai schimbat num`rul. N-am mai putut \ndura. {i când m-am \ntors, am descoperit c` te-ai mutat chiar [i din cas`. Era evident c` erai hot`rât` s` m` evi]i cu orice pre]. Dar chiar [i atunci, am \ncercat s` dau de tine, sperând s`-mi spui c` pove[tile Eunicei nu erau adev`rate ... Dar \n loc de asta, m-am ciocnit de tine la Charing Cross [i ceea ceea ce mi-ai spus atunci a p`rut s`-mi confirme pove[tile ei, o scutur` el când frustrarea [i suferin]a \l cople[ir`. Acele momente de la Charing Cross au fost cele mai rele momente din via]a mea. Tina sim]i c` o podidesc lacrimile când \i v`zu fa]a. Ce lucru teribil, fatal, f`cuse! Spuse, cu o voce mic`: – Dup` cum ]i-am spus, toate au fost minciuni. El \i strânse mâinile mai tare.
154
TRACY PEARSON
– Da, [tiu asta acum. |mi |mi doresc s` fi [tiut la timp, oft` el. el. Atunci a fost momentul când m-am \ncurcat cu Eunice. A fost o diversiune. Nimic mai mult. {i \n cea mai mare parte a fost f`r` preten]ii. Când nu este o mizerabil`, Eunice poate fi [i distractiv`. Când privirea Tinei sc`p`r`, atins` de o str`fulgerare de gelozie, el se aplec` s`-i s`rute nasul [i ad`ug` cu un zâmbet sumbru: – {i cel mai important, \mi convenea s` fiu scos temporar din circula]ie. |mi d`dea ocazia s` \ncerc s` nu m` mai gândesc la tine. O lu` \n bra]e, o strânse [i-i s`rut` p`rul. – Oh, Tina. Tina mea! De-am fi avut mai mult` \ncredere \n dragostea unuia fa]` de cel`lalt. Apoi p`ru s`-[i ]in` r`suflarea când o \ndep`rt` pu]in s` s ` se uite la ea. – M-ai iubit, nu-i a[a? Sper c` nu m` \n[el? |n ochii Tinei erau lacrimi. Nu [i le mai putea re]ine. Când se uit` la el [i clipi, lacrimile i se rostogolir` de-a lungul obrajilor. Dar \n spatele lacrimilor, ochii ei zâmbeau. – Da, da, te-am iubit. Te-am iubit din toat` inima. S` te pierd, a fost cea mai mare nenorocire a vie]ii mele. – {i s` te pierd pe tine a fost [i a mea. |nc` este, \i spuse el aplecându-se s`-i s`rute lacrimile s`rate de pe obraji. Te iubesc, iubesc, Tina. N-am \ncetat niciodat` s` te iubesc. Te rog, spune-mi c` nu te-am pierdut complet. Tina privi \n ochii lui care str`luceau ca dou` stele magice [i sim]i c` inima \i palpit` de bucurie. Trecutul [i toate regretele lui nu mai aveau importan]`. Singurul lucru care conta era prezentul. Acest minut. |[i \ncol`ci bra]ele \n jurul lui.
INELUL DE LOGODN~
155
– N-ai putea niciodat` s` m` pierzi! Niciodat`! Niciodat`! |ntotdeauna voi fi a ta! {i când o \mbr`]i[`, o strânse [i o ridic`, ea abia avu timp s` adauge când buzele lui le zdrobir` pe ale ei: – Nu [tii c` e[ti singurul b`rbat pe care l-am iubit vreodat` \n toat` via]a mea? – Deci, cum o s`-i mul]umim lui Mike [i lui Vicki? Justin se aplec` s` s`rute fa]a care \l privea vis`toare de pe pern`. – Dac` nu erau ei, n-am fi fost acum a cum aici. – |n acest caz, cred c` ar trebui s` le d`m amândurora o medalie, zâmbi Tina [i se \ntinse languros sub cear[aful r`coros de bumbac, mâinile mângâind dr`g`stos pieptul gol al lui Justin. Fiindc` nu exist` niciun alt loc pe lume unde a[ vrea s` fiu, zise ea s`rutându-i um`rul bronzat [i nimeni pe lume cu care a[ vrea s` s ` fiu. Pentru c`, dup` ce-[i declarase dragostea, Justin o purtase \n dormitor [i o l`sase u[or pe patul dublu. {i acolo, dup` trei ani lungi petrecu]i tânjind unul dup` altul, \n cele din urm` se uniser`. Niciunul dintre ei nu va uita vreodat` acel minunat moment de iubire. Dup` aceea, un timp, st`tur` \ntin[i \mpreun`, cu trupurile calde \nl`n]uite, mângâindu-se unul pe altul, respirând cu recuno[tin]` parfumul celuilalt. Acum, \l privi pe Justin cu ochi plini de dragoste. – Am vorbit serios când am spus despre medalii, \i spuse ea. Simt c` le datorez via]a lui Mike [i lui Vicki. |l strânse pe Justin cu putere [i-l s`rut`.
156
TRACY PEARSON
O \nsp`imânta s` se gândeasc` faptul c` dac` nu ar fi fost cei doi prieteni ai ei, acest minunat moment poate n-ar fi existat niciodat`. Fiindc` Justin \i spusese despre \ntâlnirea \ntâmpl`toare cu Mike [i Vicki. – Din fericire, \i povestise el, m` hot`râsem s`-mi petrec weekendul la Londra, [i am dat peste ei când am intrat \ntr-o cârcium`, \n West End, la ora prânzului. Aparent, ie[iser` de la o slujb` \mpreun`. N-o cunosc pe Vicki, dar \l [tiu pe Mike din vedere [i ne-am salutat [i am schimbat câteva vorbe. Tina mai auzise detaliile, dar \l \ntreb` din nou: – Spune-mi, ce s-a \ntâmplat când ai dat peste ei? Justin zâmbi. – Ei bine, \ntr-un impuls, l-am \ntrebat \ ntrebat “Ce mai face iubita ta”? {i el s-a uitat la mine cam ciudat. “Ce iubit`?” m-a \ntrebat el. Tina, am spus eu. {i atunci a intervenit Vicki. “Tina nu este iubita lui Mike” m-a informat ea. Se uit` la Tina \ncruntându-se \n glum` [i pentru a zecea oar` \ntreb`: – De ce mi-ai spus c` Mike este iubitul i ubitul t`u? Dac` n-a[ fi crezut asta, ]i-a[ fi spus despre mine [i Eunice cu mult timp \n urm`. N-am spus nim`nui, dar pentru tine a[ fi f`cut o excep]ie. M` gândeam serios s`-]i spun la un moment dat. Dar apoi m-am r`zgândit. Credeam c` nu este cazul, de când \mi spusese[i c` erai \ncurcat` cu Mike. Tina se \ncrunt` [i ea. – Mike era protec]ia mea \mpotriva ta. |ncercam s` te ]in la distan]`.
INELUL DE LOGODN~
157
Apoi, se cutremur` \n sine. Am fost nebun`, \[i spuse ea. |l ]ineam la distan]`, cât pe ce s`-l pierd! Mul]umesc cerului, pentru Vicki [i Mike! Justin \i prinse o [uvi]` de p`r [i o trase u[urel, ca [i cum ar fi pedepsit-o pentru delictul ei. – Nu [tiu despre ]inerea mea la distan]`, \i spuse el, dar precis ai reu[it s` m` faci gelos. – Gelos? Chiar Chi ar ai fost gelos? – Dezgust`tor de gelos. Nu suportam gândul unui alt b`rbat f`când dragoste cu tine. – |mi face pl`cere pl`cere s` aud asta, se \ntinse Tina [i-l s`rut`. Dac` a[ fi [tiut, \l tachin` ea, a[ fi insistat mai mult. – Pu]in mai mult, [i bietul Mike n-ar mai fi tr`it s` aib` cui povesti, râse Justin [i o mu[c` de urechiu[`. Apoi o trase spre el [i o s`rut` pe buze, degetele mângâindu-i sânul gol când f`cu acest lucru. – Mi-a venit o idee mai bun` decât medaliile, murmur` el. M` gândesc la o cale mult mai adecvat` de a le mul]umi. – Cum? se \nfior` Tina [i se strânse \n el, fiindc` de fiecare dat` când o atingea, se topea toat`. Cum crezi c` ar trebui s` le mul]umim? Spune-mi. Justin se foi u[or. – Mai \ntâi, las`-m` s`-]i reamintesc c` mai exist` [i altcineva c`ruia ar trebui s`-i mul]umim, \i s`rut` el lobul urechii. Omul de paz` de la “J.M.Publishing”. Tipul care te-a l`sat s` intri s` m` vezi la \nceput. Dac` n-ar fi fost el, poate c` n-am fi avut nicio baz` de pornire.
158
TRACY PEARSON
Tina zâmbi [i-l privi. – Nu l-ai concediat, a[a-i? ... {tia c` n-o f`cuse. Controlase. |l s`rut` ... Deci, cum crezi c` ar trebui s` le mul]umim tuturor? Justin se opri o clip`, apoi \i prinse u[or obrazul [i-[i l`s` privirea peste ea pentru un moment. Apoi o s`rut` iar`[i [i-i spuse foarte \ncet: – Cred c` ar trebui s`-i invit`m invit`m s` fie oaspe]i de de onoare la nunta nunta noastr`. – Nunt`? Tina clipi. Inima i se opri \n loc. Justin \i zâmbi. – Urmeaz` s` fie o nunt`, sper? Tina clipi din nou [i \ncuviin]` din cap. – Dac` insi[ti. – Insist. Categoric. {i mai exist` ceva asupra c`ruia insist, o s`rut` Justin pe n`suc. O s` fie anun]at` \n toate ziarele. Niciodat` n-o s` mai fii \n stare s` s ` m` acuzi c` te ]in \n secret. De data aceasta, \]i promit, toat` lumea o s` afle. Tina se sim]ea beat` de fericire. Se \ntinse [i-l \mbr`]i[`. – }i-am spus vreodat` cât de mult te iubesc? \ntreb` ea, s`rutându-l. – Nu suficient de des, o strânse Justin \n bra]e. {i nici eu nu ]i-am spus suficient de des. Dar o s` m` revan[ez. O s` te plictise[ti auzindu-m`. Cum Tina scutur` din cap [tiind c` era imposibil – n-ar putea niciodat` s` oboseasc` auzindu-l spunând c` o iube[te – el \i lu` mâna [i o ridic` la buze.
INELUL DE LOGODN~
159
– Te avertizez, aceast` nunt` se va \ntâmpla foarte curând. curând. Deja te-am a[teptat mai mult decât suficient. A[a c`, \n aceast` sear`, o s` mergem s` lu`m cina \ntr-un loc special [i o s` \ncepem s` facem planuri serioase pentru viitor. {i, dup` o alt` rund` de dragoste, exact asta se \ntâmpl`. |n acea sear`, cinar` la restaurantul lor favorit lâng` Chatham, cel unde obi[nuiau s` mearg` cu regularitate \n zilele de demult. {i dup` [ampanie, fixar` data nun]ii pentru \nceputul lui decembrie. – Dou` luni, \i spuse Justin, este cât de mult timp pot a[tepta. {i de[i Tina avusese dreptate c` nu se va plictisi niciodat` s`-l aud` spunând c` o iube[te, pe m`sur` ce seara avansa, devenea tot mai \ncântat` s`-l aud` declarându-i-o. Totu[i, când \l privi \n ochi, peste masa cu lumân`ri aprinse, trebui s`-i cear`: – Mai spune-mi \nc` o dat`. Justin \[i puse jos paharul. – Te iubesc, i ubesc, \i zâmbi el. {i \n acel moment, drept la ]anc, papagalul rezident – care nu-[i uitase vechile metehne \ntre timp – scoase un fluierat ascu]it de aprobare!
Sfâr[it
Solicitan]ii la „CARTEA PRIN PO{T~“
se pot adresa „S.C. ALCRIS 94 DIFUZARE“
Bucure[ti, str. Teodosie Rudeanu 54, sector 1 tel. 021-223.63.07. sau C.P. 41-129. Pentru rela]ii editoriale se pot adresa editurii: str. Panait Istrati 62, sector 1 tel/fax 021-224.16.98 tel.: 021-665.45.65
|n detaili[tii [i cititorii no[tri fideli se pot adresa pentru cump`r`turi sau abonamente la oricare din cele [apte colec]ii ale noastre: El [i Ea, Romantic, Roz, De Aur, Nostalgic, Poli]ista, Mari Romane de Dragoste, la num`rul de telefon: 00393480820307. 00 393480820307.
