METODE DE RECUPERARE MEDICALA BFT IN GLEZNA POSTTRAUMATICA (ENTORSE, FRACTURI, LUXATII)
CUPRINS CUPRINS…………………………………………….. pag 1 PARTEA I I. Gene Ge nera rali lita tati ti – de defi fini niti tie, e, clas clasif ific icar are, e, date date epidemilgice………………………………. pag ! II. II. Et Eti ipa pat tge geni niee – ca"# ca"#e, e, meca mecani nism sme, e, anat anatm mie ie patlgica……………………………………. pag $ III. III. Crite Criterii rii de s"stin s"stinere ere a diag diagns nstic tic"l" "l"ii a% e&amen"l e&amen"l clinic clinic – semne s"'iect s"'iecti(e i(e si 'iecti(e………………………………………… pag 1) '% in(etigatii paraclinice paraclinice – e&amen"l radilgic, radilgic, pr'e pr'e de la'ratr…………………………………………pag 11 I*. E(l"t E(l"tie ie si prgn prgnsti stic… c……… ………… ………… ………… …….. .. pag 1+ *. Tratament 1. tratament tratament prfilac prfilactic… tic………… ……………… ……………… ………… … pag 1+ +. tratament tratament igiendi igiendieteti etetic…… c…………… ……………… …………. …. pag 1! !. tratament tratament medicam medicaments ents……… ……………… ……………… ……….. pag 1! $. tratament tratament rtpedic rtpedicc-ir c-ir"rgi "rgical… cal………… …………... …... pag 1! PARTEA a IIa TRATA/ENTU0 RECUPERATR 23T 1. principi principiile ile si 'iecti(ele 'iecti(ele tratament tratament"l"i "l"i 23T…… 23T…… pag 1$ +. tratament" tratament"ll prin -idrter -idrtermter mterapie apie 4te-nica, 4te-nica, efecte% efecte% …………………………………………….. pag 15 !. tratament" tratament"ll prin electrter electrterapie apie 4te-nica 4te-nica si efecte% efecte% …………………………………………….. pag 16 1
$. tratam tratament ent"l "l prin prin masa7 masa7 efectele fi#ilgice ale masa7"l"i……………... pag +1 descrierea descrierea anatmica a regi"nii……………… pag +! te-nica masa7"l"i……………………………… pag +$ m'ili#area m'ili#area artic"latiilr 48inetterapie%……. 48inetterapie%……. pag +9 gimnastica medicala………………………….. pag +5 9. terapie terapie c"patin c"patinala…… ala…………… ……………… ……………… ……….. .. pag +: 5. tratament" tratament"ll 'alnelgic 'alnelgic 4ape minerale minerale,, naml"ri% naml"ri% …………………………………………. pag +;
2I20IGRA3IE……………………………………….. pag +6
2
/ETATII% I.
GENERA0ITATI
Includem in acest capitol sechelele traumatice ale gleznei considerand glezna si piciorul un complex anatomofunctional menit sa suporte intreaga greutate a corpului si in acelasi timp sa asigure mersul pe orice teren. Piciorul are, deci, un rol static si rol dinamic de aproape egala importanta fiind parghia terminala a locomotiei. Hohmann denumea piciorul : “o opera de arta arhitecturala a naturii.” Tipurile lezionale ale macro traumatismelor piciorului sunt cele oisnuite : plagi, contuzii, entorse, luxatii, fracturi, care pot interesa toate structuriile anatomice: piele. !igamnente, muschi, tendoane, articulatii, oase, "ase si ner"i. #ceste leziuni pot lasa sechele imediate sau tardi"e a caror filiatie cu traumatismul respecti" nu e greu de stailit. Piciorul mai prezinta insa, frec"ent, o serie de sindroame sau oli disfunctionale in a caror etiopatogenie micro traumatismul $oaca un rol determinant. #stfel sunt unele ursite si tenosino"ite, metatarsalgiile, osteonecrozele, sindromul tiial anterior etc. %uprasolicitarea statica si dinamica a piciorului, agra"ata de o incaltaminte salon si neadaptata anatomiei acestuia explica multitudinea suferintelor piciorului ce pot fi incadrate in patologia traumatica. In acest fel medicul fizioterapeut si recuperator este confruntat cu suferinte sechelare posttraumatice oisnuite &edem, redoare articulara, atrofii sau retracturi musculare, pareze etc' dar si cu tulurari de statica cu picior dureros cronic pe fond tot traumatic dar nu ca sechele ale unui traumatism unic, ci ale unor suprasolicitari mecanice continue. Traumatismele gleznei sunt cele mai frec"ente dintre toate localizarile traumatismelor aparatului locomotor, entorsele detinand primul loc, iar fracturile locul II in categoriile respecti"e. (area lor frec"enta se explica prin faptul ca la acest ni"el au loc miscari multiple comandate de ne"oile de moilitate ale piciorului, expus la diferiti factori traumatici ce actioneaza in conditii diferite.
)
*omplexitatea aparatului osos si musculo+ligamentar alcatuit de catre articulatia mortezei tiio+peroniere cu astragalul face ca aceste traumatisme sa aia un rasunet diferit asupra formatiilor respecti"e in functie de directia si intensitatea de actiune a traumatismului si de gradul de rezistenta al elementelor solicitate. #stfel entorsele se produc de oicei printr+o miscare de in"ersiune a piciorului rezultata din supinatia cominata cu adductia si rotatia interna, deoarece ligamentul lateral extern solicitata in aceasta miscare este mai putin rezistent decat ligamentul lateral intern. In schim fracturile maleolare sunt mai rare prin in"ersiune si apar cel mai des in urma miscarii de e"ersiune rezultate din cominatia miscarilor de aductie, pronatie si rotatie externa. ntorsele prin e"ersiune sunt exceptionale, ligamentul deltoidian rupandu+se de oicei in urma fracturii peroneului. !uxatiile gleznei nu sunt niciodata simple nelimitandu+se doar la leziuni ligamentare ci insotindu+se cel mai frec"ent de fracturi maleolare si fracturi marginale postterioare sau anterioare, dupa tipul luxatiei, traumatismul cauzal fiind de o deoseita intensitate. (ecanismul entorselor si fracturilor maleolare este de oicei indirect- numai fracturile pilonului tiial recunosc o cauza directa in ma$oritatea cazurilor. ntosele reprezinta un traumatism articular inchis ce cuprinde ansamlul leziunilor partilor moi articulare si periarticulare, produse printr+o miscare rusca si rutala, care depaseste limitele fiziologice ale articulatiei respecti"e. /racturile reprezinta intreruperea continuitatii unui os datorita uhnor lo"ituri directe &atunci osul se fractureaza in zona lo"ita' sau u a unui mecanism indirect, in acest caz, osul rupandu+se la distanta. !uxatiile sunt clasificate astfel : luxatii congenitale si luxatii traumatice. !uxatiile congenitale sunt diformitatile sau malformatiile osteoarticulare prezente la nastere, fiind caracterizate prin existenta unor raporturi anormale intre extremitatile osoase ce alcatuiesc o articulatie. !uxatiile traumatice sunt reprezentate prin deplasarea permanenta a extremitatilor osoase ce alcatuiesc o articulatie, deplasare produsa in mod rusc de un factor mecanic ce poate actiona direct asupra articulatiei sau indirect prin formarea unei parghii &parghie care forteaza articulatia si o laxeaza'.
II.
ETIPATGENIE – CAU=E, ANAT/IE PAT0GICA
/ECANIS/E,
*auze : 0
a' /actorii mecanici &cadere, lo"iri' produc traumatisme prin oiecte ascutite sau taioase. ' /actorii fizici produc leziuni traumatice di"erse : arsuri, degeraturi, iradiere, electrocutare. c' /actorii iologici produc leziuni traumatice prin intepaturi, stri"ire, muscaturi etc. d' /actorii chimici produc leziuni traumatice numite eroziuni. #natomie patologica Entrsele. ntorsele gleznei reprezinta entitatea traumatica cel mai des intalnita in patologia osteoarticulara. neori ele sunt desconsiderate prin analitatea lor multe cazuri nea$ungand la medic, alteori dmpotri"a, imraca o e"olutie clinica gra"a, antrenand sechele functionale importante. %e intalnesc cu predilectie la tineri si adulti, in conditii foarte "ariate : accidente de munca, sport, caderi sau alunecari pe teren neted sau accidentat. *lasificarea anatomopatologica: a' ntorsa de gradul I intindere ligamentara. ' ntorsa de gradul II ruptura ligamentara partiala. c' ntorsa de gradul III ruptura ligamentara totala sau smulgerea osoasa a ligamentelor. *aracteristici: a' in entorse, toate structurile moi ale articulatiei, ligamente, capsula sino"iala, cartila$, discuri si meniscuri, precum si extremitatile osoase pot prezenta leziuni "ariaile. ' Indiferent de amploarea eziunilor locale, entorsele se traduc prin tulurari functionale importante. c' ntorsele negli$ate sau posttratate lasa sechele suparatoare uneori foarte gra"e. Tramatismul este de oicei indirect rezultat dintr+o miscare rusca de torsiune, de flexie sau de extensie. ntorsa externa cea mai frec"enta, se produce ca o urmare a miscarii de in"ersiune fortata a piciorului calcand pe un teren deni"elat se rasuceste inauntru spri$inandu+se pe marginea sa externa. #ceasta miscare fortata solicita in primul rand fasciculul peroneoastragalian anterior al ligamentului lateral extern. In cazul in care traumatismul se limiteaza la elongatia sau dilacerarea partiala a acestui fascicol, entorsa poate fi considerata staila sau enigna. *and sunt interesate si legamentele peroneoastragalian posterior, entorsa de"ine instaila, gra"a.
ntorsa interna prin leziunea ligamentului deltoid tiioastragalian in urma miscarii de e"ersiune a piciorului este rar intalnita datorita rezistentei acestui ligament. Pentru ca miscarea de "algus fortat sa poata rupe acest ligament, este necesar sa fie rupta intai artera peroniera. 3e aceea leziunea ligamentului lateral intern insoteste unele fracturi ale maleolei peroniere a"and in ansamlu echi"alentul unei fracturi imaleolare- nedepistarea ei atrage gra"e consecinte terapeutice prin aparitia unui picior "alg dureros. ntorsa anterioara se produce consecuti" miscarii de extensie fortata a gleznei. !eziunea ligamentelor anterioare ale articulatiei tiioperoniere inferioare rezulta in urma rasucirii ruste a corpului in timp ce piciorul este fixat pe sol. #ceasta determina o rotatie exagerata a astragalului largind scoaa tiiperonier si dand nastere diastazisului tiioperonier. !eziunea apare rareori izolat ca simpla entorsa, de oicei insotind fracturile uni sau imaleolare. ntorsa se produce in special cand piciorul este intr+un grad oarecare de flexie plantara, pozitie de maxima instailitate a piciorului pentru in"ersia sau e"ersia fortata caci astragalul este elierat din scoaa tiioperoniera. ntorsa prin in"ersie fortata a piciorului este de departe cea mai frec"enta : ligamentul lateral extern este destins, rupt sau dezinserat proximal sua distal. !igamentul lateral extern este format din trei fascicule : peroneoastragalian anterior &care este tractionat cand piciorul este in flexie plantara si se rupe daca se produce o in"ersie rutala', peroneocalcanean &care este intins cand piciorul este in unghi drept rupandu+se la in"ersia din aceasta pozitie' si peroneoastragalian posterior &care se rupe mai rar piciorul treuie prins in dorsiflexie si supinatie'. %e pot rupe toate aceste trei fascicule, sau izolat, una sau doua dintre ele. ntorsa externa inafara de semnele clinice oisnuite, duce la indepartarea astragalului de maleola externa permitand patrunderea unui "arf de deget intre maleola si astragal. 3in acelasi moti" in"ersia sau e"ersia pasi"a cu piciorul in dorsiflexie pot de"eni posiile &in mod normal nu sunt posiile'. #ceste miscari se executa prin prinderea in mana a calcaneului si moilizarea lui in sensurile respecti"e. ntorsa in e"ersie este mult mai rara. 4 e"ersie fortata detremina mai des o fractura maleolara decat o ruptura a ligamentului lateral intern, ligament puternic, format din patru fascicule asezate in doua planuri : + superficial &numit si ligamentul deltoidian si format din fascicolele tiioscafoidian si tiiocalcanian' + profund &format din fascicolele tiioastragaliene anterioare si posterioare' 5
ntorsa prin e"ersie se poate rupe si ligamentul peroneotiial inferior determinand o largire &diastaza' a scoaei peroneotiiala, permitand miscari de lateralitate a astragalului in scoitura tiiperoniera, deci o agra"are a instailitatii gleznei. ntorsele piciorului propriuzis inafara de entorsele gleznei, care sunt cele mai frec"ente, cu simptomatologie zgomotoasa si cu sechele uneori se"ere exista entorsele piciorului propriu zis. 0"&atiile. 6uperea ligamentelor poate determina entorse gra"e, dar cand forta traumatismelor a fost mai intensa se poate produce si luxatia, respecti" modificarea raporturilor fetelor articulare una fata de alta. *and nu s+a produs si fractura oaselor, a"em mai ales deaface cu suluxatii deoarece raportul intre cele doua interfete articulare nu este complet pierdut ca in cazul luxatiilor totale. 3iagnosticul se pune in general clinic, pe aza deformarilor realizate prin dezaxarea oaselor si se confirma radiologic. *lasificare: 1. !uxatii complete si luxatii incomplete &suluxatii'. 2. !uxatii tipice ®ulate' si luxatii atipice &neregulate'. ). !uxatii pure si luxatii asociate cu fisuri, smulgeri osoase, fracturi cu deplasare. 0. !uxatii inchise si luxatii deschise. . !uxatii recente si luxatii "echi 5. !uxatii initiale si luxatii recidi"ante. 7. !uxatii unice si luxatii multiple. 8. !uxatii reductiile si luxatii ireductiile. *aracteristici : a' indepartarea prin traumatism a extremitatilor osoase articulare de la raporturile lor normale. ' (entinerea extremitatilor osoase in aceasta pozitie patologica. c' Produc leziuni ale portiunilor moi articulare: + leziuni capsulare &rupturi, desirari, dezinsertii' + leziuni ligamentare &intinderi, rupturi incomplete sau complete' + leziuni meniscale &rupturi, desirari, dezinsertii' d' produc leziuni ale partilor moi periarticulare: + leziuni ale muschilor si tendoanelor &contuzii musculare, dilacerari, rupturi musculare partiale sau totale, rupturi de tendoane, smulgerea unei insertii sau luxarea unui tendon' + leziuni ale pielii &plagi superficiale, plagi profunde, plagi articulare' 7
e' produc leziuni ale extremitatilor osoase: + leziuni ale cartila$ului diartradial &fisuri, zdroiri, rupturi' + leziuni osoase &fisuri, fracturi parcelare si fracturi epifizare complete' #. !uxatia tiioastragaliana este mai frec"enta. %e poate produce prin miscari "iolente de rotatie externa sau interna cominate cu aductie, extensie sau in"ersie. #re patru "arietati pozitionale, dupa directia de deplasare a astragalului: 1. luxatia posterioara da impresia scurtarii antepiciorului- calcaneul este alungit posterior, tendonul ahilean facand astfel o conca"itate accentuata care pri"este posterior. 2. luxatia anterioara rara are un talou clinic in"ers celei posterioare. ). luxatia interna se produce mai ales in prezenta unei maleole malformate. Tot piciorul este deplasat inauntru, maleola peroniera su pielea intinsa ca pe un calus. 0. luxatia externa este ca o imagine in oglinda a celei interne. 9. !uxatia suastragaliana. *. !uxatia mediotarsiana. 3. !uxatiile metatarsiene. . !uxatiile degetelor. 3ract"rile. #. /racturile gleznei &sau ale scoaei tiioperoniere' cuprind fracturile maleolare si ale plafonului scoaei. In general, in aceasta categorie, ar intra fracturile celor doua oase produse pe ultimii 8+1 centimetri distal. #ceste fracturi se ucura de o atentie deoseita din partea ortopezilor nu numai datorita frec"entei lor ci si prin necesitatea de refacere anatomica perfecta a interliniei articulare. *lasificare: 1. In functie de solutia de continuitate: a' incompleta fisuri cu fracturi in “lemn "erde” la copil, infundari ale oaselor craniului etc. ' completa cu traiect trans"ersal, cu traiect olic, cu traiect spiroid si cu traiect longitudinal.
2. In functie de fragmentele rezultate din fractura: a' fara deplasare ' cu deplasare prin : trantitie &cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt fragment', ascensiune &incalecarea, suprapunerea fragmentelor', rotatie sau 8
decala$ &un fragment este rotat in $urul axului sau longitudinal', unghiulare, cu deplasare complexa. *aracteristici: %e produc concomitent si leziuni de parti moi sau plagi ale pielii, contuzii, rupturi sau stri"iri musculare, contuzii si rupturi ale "aselor si ner"ilor ce pot duce la pierderea segmentului de memru respecti", leziuni articulare prin actiunea traumatismului sau in fracturi cu traiect intraarticular. 4ser"atia a aratat ca ele se produc in cadrul traumatismelor care prind piciorul in in"ersie &supinatie plus adductie' sau in e"ersie &pronatie plus aductie'. #ceste miscari se fac in articulatia suastragaliana &supinatia pronatia' si mediotarsiana &adductia aductia'. In timpul traumatismului, contractia reflexa musculara rigidizeaza aceste articulatii transformand piciorul intr+un monoloc, forta de impact transferandu+se scoaei tiioperoniene, care cedeaza. (ai exista si posiilitatea fracturii prin soc "ertical. xista o mare "arietate a fracturilor gleznei care a dat loc la di"erse clasificari. ;om aminti principalele tipuri: 1. /racturile supramaleolare &situate deasupra ligamentului tiioperonier inferior' sunt fracturi extraarticulare. In aceste fracturi intra decolarile epifizare, frec"ente la copil si adolescent. !a adult, incidenta lor este mai ales intre 0 si 5 de ani. 2. /racturile imaleorale sunt definite “ca fracturi ce suprima stailitatea laterala a articulatiei” sau ca “ca fracturi ce fac instaila articulatia desi respecta cea mai mare parte a plafonului tiial.” Pe aza mecanismului de producere, aceste fracturi se clasifica in : a' fracturi prin pronatie rotatie externa ' fracturi prin pronatie aductie c' fracturi prin supinatie rotatie externa d' fracturi prin supinatie adductie /iecare dintre aceste mecanisme desfasoara mai multe stadii in care traumatismul rupe ligamente, produce smulgeri osoase, fractureza o maleola, apoi si pe cealalta, deplaseaza sau nu capetele articulare. ). /racturile pilonului tiial 0. /racturile mono maleolare considerate in general eningne, ele determina totusi constant instailitatea piciorului prin ruptura ligamentara. (ecansimele de <
producere sunt aceleasi ca la fracturile imaleolare &in"ersia, e"ersia'. . 3iastaza tiio peroniera. Traumatismele gleznei care rup ligamentul tiioperonier inferior cu sau fara smulgere osoasa a insertiilor lui, cu sau fara fractura imaleolara sau alt gen de fractura, determina o departare patologica a peroneului de tiie. 9. 1. /racturile astragalului. 2. /racturile calcaneului. ). /racturile scafoidului. 0. /racturile cuoidului si cuneiformelor. . /racturile metatarsienelor.
III. CRITERII
4rganismul raspunde la actiunea agentului traumatic prin manifestari generale si locale in care este implicat in primul rand sistemul ner"os. (anifestarea generala cea mai importanta este socul traumatic care se instaleaza in traumatisme de o mare intensitate. Pe plan local, prin acelasi mecanism reflex se produc modficari neuro"asculare. In general manifestarea locala comuna este necroza tisulara, care este rezultatul ischemiei tisulare prin distrugerea capilarelor intercelulare. =ecroza tisulara este urmata de hiperemie locala, edem, exudat si infiltrat celular. Indiferent de amploarea leziunilor locale, entorsele se traduc prin tulurari functionale importante, iar entorsele negli$ate sau incorect tratate lasa deseori o serie de sechele suparatoare, uneori foarte gra"e. *a simptome clinice in luxatie, durerea si impotenta functionala domina taloul clinic. In unele luxatii se pot intalni si alte simptome functionale : amorteli, arsuri, furnicaturi. Intre semnele oiecti"e, atitudinea particulara sau laxitatea elastica defineste luxatia. In fracturi, olna"ul acuza dureri "ii intr+un punct fix, impotenta functionala, prezinta deformarea si scurtarea segmentului respecti",
1
echimoze locale, moilitatea anormala a unui segment, iar la palpare si imoilizare se percep crepitatii osoase si intreruperea reliefului osos. 3iagnosticul clinic este in genere usor prin cercetarea sensiilitatii pro"ocate la locul de insertie ligamentara si pe aza semneleor pseudo inflamatorii &tumefactie, echimoza' adesea foarte intense datorita reflexelor "asculare puternice plecate de la iner"atia ligamentara deoseit de ogata. neori aceasta reactie inflamatorie este disproportionata fata de traumatismul initial, mai ales cand olna"ul este "azut tardi", fara sa fi fost imoilizat in prealail, el continuand sa se spri$ine pe piciorul suferind. '% In(estigatii paraclinice – e&amen radilgic, pr'e de la'ratr.
xaminarea piciorului olna" se azeaza pe culegerea de date, in numar cat mai mare, necesare pentru stailirea diagnosticului si conduitei terapeutice. xamenul "a cuprinde pe de+o parte in"estigatii anamnestice, clinice, neurologice, "asculare si examene paraclinice. %e "a acorda atentie mersului si se "or cerceta si e"entualele tulurari de statica si dinamica. !a examenul clinic al traumatismelor treuie a"ute in "edere urmatoarele elemente: localizare, forma, dimensiune, directie, aspect, profunzime, prezenta, tipul hemoragiei si alte particularitati. ;or fi notate modificarile tisulare din imediata "ecinatate a leziunii traumatice echimoze, edem, hemartroza sau hidrartroza. %emnele radiologice completeaza examenul clinic orientand conduita si tratamentul,mai ales in:entorse,luxatii,fracturi,politraumatisme. 3iagnosticul radiologic are scopul ca, pe aza radiografiei in doua planuri, sa elimine sau sa depisteze existenta leziunilor osoase, musculare si ligamentare. Pe aza studiului cator"a entorse de glezna, cu a$utorul artrografiei s+a a$uns la urmatoarele concluzii: entorsa ascunde adesesa o ruptura ligamentara, mai ales a ligamentului peroneoastragalian anterior. ruptura ligamentara se insoteste rar de o smulgere osoasa parcelata prezenta sustantei de contrast in afara articulatiei este semn de ruptura ligamentara. Prezenta acestei sustante in teaca peronierilor indica ruptura ligamentului peroneoastragalian anterior si peroneocalcanean iar in lo$a lungului flexor al halucelui sau in articulatia posterioara a tarsului, o leziune capsulara.
11
!ezarea ligamentului peroneastragalian posterior nu se produce niciodata izolat ci insoteste leziunea celorlalte doua fascicule, uneori putand smulge un fragment din apofiza posterioara a astragalului, realizand asazisa fractura %hepherd, cu e"olutie frec"enta spre pseudoartroza si prile$ de confuzie cu existenta osului trigon al lui 9ardeleen &anomalie congenitala ilaterala'. In diastazisul tiioperonier izolat, diagnosticul radiologic adesea nu este concludent, felxorii plantari strangand pensa maleolara. 3e aceea el se pune in e"identa pe aza cercetarii semnului alotarii astragalului in morteza imaleolara.
I*. E*0UTIE SI PRGNSTIC "olutia si prognosticul sunt legate de gradul entorsei, localizarea ei, tratamentul aplicat si "arsta pacientului. In entorsele simple e"olutia este fa"oraila si "indecarea se produce in 7 10 zile, cu recuperarea functionala totala. In entorse gra"e, negli$ate sau incorect tratate, articulatia de"ine instaila si dureroasa. In functie de localizare, prognosticul urmeaza o scara de gra"itate care merge de la o simpla laxitate articulara complet re"ersiila, pana la periartroza posttraumatica. 4 entorsa tratata corect se "indeca fara sechele in 7 21 de zile. 4 entorsa negli$ata sau incorect tratata are o e"olutie mult mai lunga cu un prognostic nefa"orail. "olutia luxatiilor simple este fa"oraila si "indecarea se produce in 0 saptamani atunci cand tratamentul este corect. In luxatia complicata, negli$ata sau incorect tratata, e"olutia este dificila, uneori defa"oraila, impune un tratament indelungat, prognosticul fiind rezer"at. /racturile cunosc in general o e"olutie fa"oraila, in cazul in care fragmentele osoase isi stailesc continuitatea, ligamentele, tesuturile con$uncti"e, cutanate etc. isi refac integritatea anatomica si isi reiau functiile.
*.
TRATA/ENT 1. tratament prfilactic +. tratament igiendietetic !. tratament medicaments $. tratament rtpedicc-ir"rgical
1>2. Tratament profilactic si tratamentul igieno+dietetic
12
(entinerea sanatatii piciorului treuie sa cuprinda un ansamlu de masuri adresate principapelelor componente care il alcatuiesc. Igiena si ingri$irea piciorului treuie sa reprezinte o preocupare a fiecarui om in parte. Treuie cunoscut faptul ca piciorul omului este astfel construit incat permite deplasarea pe orice forma de relief, rezistenta ce se datoreaza musculaturii puternice. #stfel mentinerea unei tinute normale a piciorului la copii, incaltamintea comoda, gimnastica la adult si ciorapii constituie un factor imprtant de mentinerea a sanatatii fiind excelent izolant contra frigului si a umezelii. 3aca toate aceste norme nu "or fi ine aplicate, atat inainte pentru mentinerea sanatatii cat si dupa anumite traumatisme, dupa ce acestea au fost tratate prin di"erse metode, tratamentul "a fi totdeauna in zadar si ineficace indifernet cat de ine "a fi aplicat. ). Tratament medicamentos (edicatia antiinflamatorie si antialgica, inclusi" infiltratiile cu corticoizi si xilina 1?. @onele principale ale infiltratiei sunt: sinus torsi &intre astragal si calcaneu'- tuerozitatea calcaneana- retromaleolar intern, in lo$a ner"ului tiial- intermetatarsian. 0. Tratament ortopedico chirurgical (etodele ortopedice sunt de multe ori necesare pentru ameliorarea durerii si a permite statica si mersul. #cestea sunt : ghiata gipsata de mers, fasa gipsata, anda$ elastic si diferite talonete si sustinatori plantari. Inter"entia ortopedica corectoare se impune cand metodele conser"atoare nu dau rezultatele scontate. Tratamentul formelor usoare si medii de entorsa, consta in : anda$ compresi" imediat- timp de 1+2 de minute piciorul se introduce in apa cu gheata, se repeta la ) 5 ore timp de 2+) zile- pozitie antidecli"a- exercitii acti"e cu maximum de amplitudine &sunt deoseit de utile pentru rezortia edemului, pre"enirea formarii aderentelor si mentinerea tonusului muscular'. Tratamentul si recuperarea entorselor gra"e este de domeniul ortopediei si asistentei de recuperare functionala. %e recomanda incaltaminte ortopedica corectoare, orteza, reeducarea reflexelor propriocepti"e in caz de instailitate gra"a. Tratamentul luxatiilor este ortopedic, reducerea in aparat gipsat timp de )+5 saptamani, cu schimarea lui daca s+a largit, prin retractarea edemului.
1)
TRATA/ENTU0 RECUPERATR 23T 1. PRINCIPII0E SI 2IECTI*E0E TRATA/ENTU0UI 23T a' *omaterea durerii: #colo unde se simte durerea spontan sau la presiune, acolo este si leziunea. 3urerea posttraumatica are la aza inflamatia, edemul, tensiunea apone"rotica si capsula ligamentara, tractiunea tenomusculara, hiperemia pasi"a osoasa, reactia periostala, iritatia directa a ner"ilor. ' 6efacerea echilirului muscular: acest proces este legat de statica normala a piciorului. chilirul de repaos este asigurat de ligamente si doar tricepsul sural este in acti"itate, tragand gama posterior. 4rice de"iatie a "ectorului de echiliru pune in contractie musculatura extrinseca si intrinseca a piciorului. #cti"itatea musculaturii pusa in $os pentru asigurarea echilirului in ortostatism nu este "alaila si in mers. 6efacerea echilirului muscular al piciorului comporta doua etape: + in prima etapa se lucreaza pentru tonifierea musculaturii prin metode oisnuite de izometrie si exercitii cu rezistenta progresi"a. + In a doua etapa se practica exercitii de coordonare si refacere a echilirului senziti"o motor. c' 6efacerea moilitatii articulare: redoarea posttraumatica a gleznei si piciorului determina un handicap functional care se manifesta mai ales in mersul pe teren accidentat. (iscarile piciorului sunt: flexia+extensia asigurate de articulatia tiiotarsiana cu o mica participare a articulatiei suastragalienein"ersia e"ersia le asigura articulatiile suastragaliana si mediotarsiana- aductia adductia este realizata de articulatia suastragaliana cu participarea articulatiei tiiotarsiene si in mica masura cea mediotarsiana- circumductia este o miscare cominataelasticitatea piciorului se realizeaza in articulatia tarsului anterior-
10
flexia extensia metatarsofalangiene.
degetelor
este
asigurata
in
articulatiile
*astigarea acestor miscari se poate realiza numai in masura in care structura anatomica si raporturile fortelor articulare sunt respectate. demul posttraumatic este elementul cel mai important care afecteaza aparatul firos al piciorului. d'6efacerea oltii plantare #proape toate tipurile de traumatisme sau imoilizari necesitate de acestea, lasa ca sechela o perturare de statica prin modificarile oltii plantare.Piciorul este compus dintr+un sistem de oase, realizate de oasele tarsiene si metatarsiene, mentinute de ligamente si apone"roza si tensionate de tonusul muscular.xista doua arce longitudinale&intern si extern' si unul anterior & trans"ersal'. e'
6efacerea alinierii piciorului: n picior functional normal treuie sa respecte orientarea axiala a componentelor osoase, in special al piciorului posterior si a degetelor.!ezarea rectitudinii degetelor pertura statica si mersul. /racturile gleznei si piciorului, prin frec"enta lor ca si prin sechelele pe care le lasa reprezinta un procent important in practica ser"iciilor de fizioterapie si recuperare. #sistenta de recuperare treuie inceputa inainte de a se staili starea de sechela.
a' In general, in perioada de imoilizare la pat, se "a a"ea in "edere:pastrarea posturii antidecli"e pentru e"itarea edemului, moilizarea articulatiilor liere prin exerciti pasi"e sau acti"e a$utate&4 atentie deoseita treuie acordata e"itarii fixarii in grefa a degetelor ', masa$ul pentru asigurarea troficitatii tesuturilor si facilitarea intoarcerii "enolimfatice, diapulse pentru grairea formarii calusului si "indecarii procesului lezional, gimnastica generala si respiratorie. ' In perioada de mers in aparat gipsat se "or continua masurile de mai sus, incarcarea pe pe piciorul lezat se "a face progresi", in mod adec"at tipului de fractura, exercitii de izometrie su gips c' 3upa scoaterea aparatului gipsat+indepartarea edemului, ameliorarea fenomenelor "asculotrofice, recastigarea fortei musculare, recastigarea moilitatii articulare, refacerea reflexelor propriocepti"e, refacerea staticii piciorului.
1
d' Tardi" de la fractura recuperatorul este pus in fata consecintelor dureroase de statica si dinamica determinate de dez"oltarea calusului "icios , secundar care poate loca moilitatea articulatiilor. 3ezaxarile produse "or pertura repartitia presiunilor articulare de unde rapida regenerare a cartilagiuluiu articular, cu instalarea artrozei secundare dureroase. Tratamentul conser"ator, oricat de intensi" si prelungit ar fi, nu poate realiza decat ameliorari partiale si tranzitorii, in consecinta impune inter"entia operatorie corectoare.
+. TRATA/ENTU0 PRIN ?I
15
c'
d'
e'
f'
g'
regiune. #laturi de factorul termic mai actioneaza si factorul chimic al sustantelor continute de namol. #celorasi conditii si indicatii li se incadreaza si aile de namol, tehnica de aplicare fiind, insa, diferita. %e mai fac impachetari cu parafina care constau in aplicare pe zona infectata a unor placi de parafina cu o temperatura de 0+ o * peste care se pune o musama, durata sedintei fiind de 2+) de minute, pana la racirea placii de parafina dupa care se indeparteaza si zona tratata apare hiperemiata, se spala cu o compresa la temperatura camerei pentru a se inchide porii tegumentului care s+au dilatat in urma caldurii produse de parafina. #ceasta procedura are ca scop "asodilatatia "aselor sanguine cu hiperemie deci imunatatirea circulatiei locale si, odata cu ea, si cea generala. *rioterapia. 6ecele, ca agent fizical terapeutic, este folosit in tratarea articulatiilor, inflamatia scazand spasmul muscular si in acelasi timp aducand o imunatatire a circulatiei locale. *rioterapia este reprezentata prin punga cu ghiata, masa$ cu ghiata si pul"erizatii cu chelen. #fuziunea procedura ce consta in proiectarea fara presiune a unor coloane de apa asupra di"erselor regiuni ale corpului. fectul lor se azeaza pe factorul termic. Tehnica de aplicare : materiale necesare 2 furtunuri lungi de 1. m, cu diametrul de ) cm, cu o aterie de apa calda si rece si un gratar de lemn. #fuziunea la picioare se aplica supra piciorului pana la ariculatia tiiotarsiana. 9olna"ul sta in picioare pe gratarul de lemn cu spatele spre tehnician. #fuziunea se incepe la articulatia astragalocalcaneana is pe partea distala a tendonului lui #hile intai la un picior apoi la celalalt de cate"a ori. #poi olna"ul se intoarce cu fata si se continua turnarea, incepand cu degetul mare, apoi pe marginea interna a piciorului, pana la articulatia tiiotarsiana, se cooara pe partea externa pana la degetul mic. %e executa alternati" la fiecare picior, pana se inroseste tegumenul. 3aca olna"ul are piciorul reci se aplica afuziuni alternante. 9aia calda simpla se executa in cada oisnuita, cu apa calda la temperatura de )5+)7 o * si cu durata de 1, ), sau 5 de minute. (od de actiune: factorul termic si presiunea hidrostatica a apeiactiunea antispastica si sedati"a generala. 9aia calda cu "arte$uri &Ahirl+Pool' se practica intr+o cada oisnuita care are adaptat un sistem de "aluri. %e umple cada cu apa la temperatura de 28+)2 o * pe $umatate sau trei sferturi. 9olna"ul sta 17
culcat pe spate, cu picioarele departate si genunchii indoiti. !a ni"elul picioarelor, dispoziti"ul se scufunda si se ridica ritmic deplasandu+se de la picioare catre umar. In lipsa dispoziti"ului "alurile sunt pro"ocate de tehnician prin miscari cu palmele de la picioare catre piept. (od de actiune: factorul termic si factorul mecanic. 3urata )+0 minute. Prin complexul de factori utilizati ce ofera, alaturi de celelalte parti componente ale tratamentului, o seeama de remedii eficiente a$utante in programul de recuperare a gleznei, se folosesc: aile cu plante medicinale &la temperatura de )5+)7 o *'aile Bineto &la temperatura de )5+)7 o * dupa care se face moilizarea articulatiei' aile gal"anice icelulare pentru acti"area circulatiei 6oentgen terapie pentru influentarea componentei inflamatorii. /actorul termic &caldura' prezinta o deoseita importanta prin efectele pe care le are asupra organismului, cum ar fi: cresterea metaolismului, cresterea hiperemiei cutanate prin fenomenul de "asoconstrictie, efect decontracturant si de relaxare a musculaturii, scaderea "ascozitatii lichidului articular usurand astfel realizarea miscarilor prin cresterea moilitatii, efect antialgic si cresterea fluxului sanguin la ni"elul muschilor. h ' 2aile c" plante medicinale – aile de malt, tarate de grau sau amidon- se folosesc ) Bilograme de malt pentru o aie generala. (altul se fiere si se strecoara inainte de folosire. Pentru aile de tarate 1 1, Bg de tarate ce se fier in l de apa clocotita apoi se toarna totul in aie. Pentru aile cu amidon se folosesc 1+2 Bg amidon pentru aile generale. #ctiune : datorita slaei termoconductiilitati aceste sustante mentin timp mai indelungat temperatura apei de aie crescuta si au actiune emolienta asupra pielii. %unt indicate in afectiuni ortopedice. i ' 2aia 8inetterapica este aia cu miscari, aie calda la care se asociaza miscari in articulatiile olna"ului. %e efectueaza intr+o cada mai mare ce se umple trei sferturi cu apa la temperatura de )5+)8 grade celsius. 9olna"ul este in"itat sa se aseze in aie si timp de minute este lasat linistit. 3upa aceea tehnicianul executa su apa, in mod pasi", la toate articulatiile, toate miscarile posiile in timp de minute. 9olna"ul este lasat in repaos minute dupa care este in"itat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.
18
3urata aii, 2+) de minute, dupa care olna"ul este sters si lasat sa se odihneasca. (od de actiune: factorul termic si factorul mecanic. (oilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce su influenta apei calde si pierderii greutatii corpului. ste de suliniat importanta psihica a miscarii pasi"e. $ ' 2aia gal(anica 'icel"lara se poate folosi in cominatii diferite in functie de efectele urmarite. %e comina actiunea curentului continuu cu actiunea termica a apei &apa este mi$locitoare intre electrod si tegument'. Pentru aceasta aie sunt necesare 2 "ane speciale, din faianta, su forma de cizma &pot fi si din portelan sau masa plastica', pre"azute cu cate o despartitura laterala in care se pune electrodul si racordate la sursa de curent continuu, a"and polaritati diferite. n tauret rotati" permite asezarea olna"ului la inaltimea dorita. lectrozii sunt din carune de retorta de forma dreptunghiulara groase de 1 mm cu lungimea de 0 mm. 3urata sedintei este de 1+) de minute. 6itmul de aplicare : zilnic sau de una la doua zile.
!. TRATA/ENTU0 PRIN E0ECTRTERAPIE Prin di"ersitatea posiilitatilor de utilizare a curentului electric tratamentul prin electroterapie ocupa un loc important in tratamentul recuperator. Pentru otinerea analgeziei necesara aproape in toate cazurile posttraumatice ale gleznei se folosesc: + *urentul gal"anic cu toate formele sale, gal"anizari simple, ai gal"anice si ionogal"anizari. %e utilizeaza fenomenul analgezic otinut prin folosirea ca electrod acti" al polului. In cadrul ailor gal"anice este cumulat si efectul termic al apei iar in cadrul ionogal"anizarii, proprietatile sustantelor farmacologice acti"e introduse cu a$utorul curentului gal"anic. + *urentul de $oasa frec"enta, cu o frec"enta de pana la 1 Hz, este utilizat in procesul analgetic pe care unii dintre olna"i il au. #stfel "om utiliza in cadrul curentilor diadinamici, urmatoarele forme de curent: difazat fix &cu actiune analgezica', perioada lunga si perioada scurta. Tot in acest scop se mai folosesc unii curenti TrCert tot cu actiune analgezica. + *urentii de medie frec"enta sunt curentii sinusoidali cu frec"enta cuprinsa intre )+1. Hz. 3in randul lor se folosesc curentii interferentiali ce au un efect analgezic &8 1 Hz'. 1<
+ *urentii de inalta frec"enta. In randul acestora "om a"ea undele scurte care au un important efect analgetic si miorelaxant. Tot in aceasta categorie se intalnesc si undele decimetrice, ultrascurtele si ultra"ioletele doza eritem. Ultras"netele au efect analgetic otinut intr+un mod asemanator cu al curentilor de $oasa frec"enta. 3easemenea electroterapia ofera si posiilitatea otinerii efectelor de excitare a musculaturii, efect hiperemiant si decontracturant. ltrasunetul se "a aplica atat in camp continuu cat si in camp discontinuu. #plecarea in camp continuu se face cand a"em o unda ultrasonora longitudinala si neintrerupta cu actiunea continua asupra mediului. #plicarea in camp discontinuu se face cand a"em o intrerupere ritmica a undei ultrasonore, se foloseste cu a$utorul unui generator de impulsuri. Tratamentele se pot efectua in doua modalitati: aplicand capul emitator prin contact direct asupra tegumentului, folosind ulei, gel, "aselina. *apul emitator se plima circular sau linear fara a se apasa prea tare si cu "iteza foarte mica- treuie sa fie mereu in contact perfect cu tegumentul, pozitionat "ertical si sa e"ite proeminentele osoase sau regiunile ine "ascularizate. #plicarea indirecta, in apa, se face cand a"em de tratat extremitatile, care anatomic au multe suprafete neregulate si multe proeminente osoase. In acest caz, intr+o aie calduta se intoduce mana sau piciorul olna" si capul emitator. %e executa miscari lente, liniare sau circulare la aproximati" ) cm distanta de tegumente a"and gri$a ca suprafata emitatorului sa fie paralela cu tegumentul. /agnetdiafl"&"l are o serie de efecte enefice cum ar fi: accelereaza cicatrizarea di"erselor plagi, grDeste "indecarea tesutului cutanat, realizeaza o topire a calcificarilor organizate in structura partilor moi din ursite si tendinite. C"rent"l gal(anic – gal(ani#area simpla sau utilizarea curentului continuu cu a$utorul electrozilor &placi metalice de plum laminat de diferite dimensiuni in functie de regimul de aplicare si de efectele de polaritate'. 3e oicei sunt drepunghiulari cu marimi "ariind intre si 8 cmE dar pot a"ea si forme speciale &punctiformi, forma de ochelari'. (odalitati de asezare a electrozilor: trans"ersala &electrozii sunt asezati de o parte si de alta a regiunii afectate', longitudinala &asezati la distanta unul fata de celalat'. Intensitatea curentului este strans legata de sensiilitatea si toleranta tegumentului, de e"olutia afectiunii, de marimea electrozilor si de durata aplicatiei. 3urata ) de minute. 6itmul de aplicare si numarul procedurilor sunt "ariaile cu diagnosticul afectiunii. 2
Ini#area este procedura prin care se introduce in organism, cu a$utorul curentului continuu, diferite sustante medicamentoase cu actiune farmacologica. Tehnica de aplicare: diferenta dintre ionogal"anizare si gal"anizarea simpla, consta in imiarea tesutului hidrofil ce imraca electrozii cu o solutie medicamentoasa in loc de apa simpla. Pentru o eficienta maxima polul acti" treuie sa fie mult mai mic decat polul pasi". Polul acti" este dependent de incarcarea electrica a solutiei medicamentoase. %ustantele incarcate cu semn > se "or pune intotdeauna la electrodul poziti", iar cele incarcate cu semn la polul negati". x: la polul > metale &!i, *a, /e, @n, *u', radicali amoniu, alcaloizi &histamina, cocaina, stricnina, no"ocaina'. !a catod halogenii &*l, 9r, Iod', radicali acizi &#cid %ulfuric, azotic, salicilic'. %olutiile folosite se fac cu apa distilata, concentratia de ioni treuind sa fie cat mai mica pentru ca disocierea electrolitica e cu atat mai puternica cu cat solutia este mai diluata. Ultra(iletele. 3atorita faptului ca sensiilitatea la radiatii ultra"iolete este foarte diferita, in functie de indi"id, de regiunea corpului, de "arsta si de alti factori, se recomanda o atentie deoseita in alegerea dozei. 9iodozimetria reprezinta masurarea timpului necesar pentru otinerea celui mai sla eritem pe tegument si preceda in mod oligatoriu orice tratament cu ultra"iolete. Tehnica de aplicare : se aplica lampa la o distanta fixa de cm fata de regiunea de aplicat. 9olna"ul este culcat in decuit dorsal, se acopera celelalte zone cu un cearsaf lasand liera zona gleznei &aproximati" 1F1 cm'. #plicatiile de ultra"iolete in scop antalgic se fac cu succes in sechelele postraumatice ale gleznei, dozele eritem indicate fiind cele moderat de 2+) iodoze. Pentru iodozimetrie se foloseste iodozimetrul Gorace".
$. TRATA/ENTU0 PRIN /ASA@ Efectele fi#ilgice ale masa7"l"i as"pra elementelr aparat"l"i lcmtr
(asa$ul exercita o serie de actiuni foarte utile asupra elementelor aparatului locomotor: muschi, tendoane, fascii si apone"roze, teci tendinoase si alte formatiuni firoase asupra tesuturilor moi articulare si periarticulare si chiar asupra periostului si osului. Prin masa$ul musculaturii scheleticii se influenteaza organismul in mod sustantial. In acesti muschi se produc diferite fenomene fizice si
21
chimice, metaolice sau energetice, care pot fi mai mult sau mai putin stimulate sau incetinite prin mi$loacele noastre. Prin actiunea mecanica a mane"relor de masa$ executate staruitor si intr+un ritm "iu, putem imunatati proprietatile functionale ale muschilor, facand sa creasca excitailitatea conductiilitatea si contractilitatea lor. Prin tensiuni si destinderi alternati"e putem dez"olta elasticitatea muschilor, una dintre cele mai importante proprietati ale lor. Prin mane"re usoare executate intr+un ritm lent, putem otine relaxarea muschilor incordati sua oositi. Prin mane"rele de presiune si stoarcere, acti"am circulatia in "ene si capilare, "asta retea "asculara care incon$oara si straate musculatura scheletica. %u influenta acestor mane"re de masa$ se largesc capilarele de rezer"a, creste deitul sanguin local si se accelereaza curentul de limfa. (asa$ul are influenta e"identa asupra muschilor atrofici si atoni contracturati sau traumatizati. (asa$ul tendoanelor si al tecilor tendinoase se executa, practic, odata cu masa$ul muschilor. %e folosesc indeosei mane"re cu efect circulator &neteziri si frictiuni relaxante' si se trateaza astfel unele leziuni si tulurari care trec neagate in seama. !ocul de insertie al tendoanelor pe os sau periost poate fi sediul unor complexe leziuni si tulurari. #ceste insertii se maseaza cu agare de seama, prin mane"re lande dar insistente. Tendoanele si tecile tendinoase au un important rol static si dinamic. (asa$ul lor are aceeasi importanta ca si masa$ul muschilor, iar uneori si mai mare. 3e acest lucru ne dam seama cand la ni"elul lor se produc tulurari traumatice, inflamatii si alte procese de atrofie si de degenerescenta care necesita o atentie deoseita si un tratament de lunga durata. (asa$ul articulatiilor necesita o tehnica adpatata la forma si structura definita a lor. (asa$ul actioneaza si la nutritie in tesuturile articulatiei &piele, tesut con$uncti", "ase, ner"i, tendoane si muschi' la intretinerea supletii si rezistentei, conditii indispensaile pentru o una functionare articulara. fectele circulatorii si trofice ale masa$ului articular, aplicat direct pe capsula articulara, si pe ligamentele care o insotesc in exterior, se resimt si asupra memranei sino"iale care o captuseste pe partea sa interna. (asa$ul articular si acti"area circulatiei in musculatura si tesuturile din $urul si de deasupra articulatiei, contriuie la rezortia sau impregnarea in circulatia generala a lichidelor seroase sau a sangelui re"arsat in ca"itatea articulara. Prin masa$ si gimnastica medicala, se pre"in si se comat: aderentele, retractiile, cicatricile "icioase, depozitele patologice periarticulare si alte urme ale accidentelor si olilor articulare &traumatisme, reumatism, artrite si artroze' care limiteaza miscarile normale.
22
4asele eneficiaza de efectele circulatorii si trofice ale masa$ului numai in mod indirect, prin intermediul tesuturilor moi, pe care le acopera si in care se ramifica reteaua "asculara si ner"oasa. #ceste efecte sunt mai sigure atunci cand sunt masati muschii cu care oasele au legaturi functionale. In acelasi fel se pot explica si influentele masa$ului periostal asupra circulatiei sangelui si asupra nutritiei din interiorul osului.
formatiune conca"a &formata din extremitatile inferioare ale tiiei si fiulei' iar suprafata tarsiana a articulatiei este reprezentata de fata superioara a talusului data de trohlee si de doua fetisoare maeleolare laterala si mediala. *a mi$loace de unire, sunt reprezentate de capsula articulara intarita pe lateral de doua ligamente puternice. *apsula este sutire, foarte stransa pe lateral si mult mai laxa, dar rezistenta in partile anterioara si posterioara. Tendoanele muschilor extensori ai piciorului adera intim de capsula. !igamente: ligamentul colateral lateral cu ) fascicule distincte si ligamentul colateral medial care este puternic, are forma de triunghi de unde rezulta si denumirea de ligament deltoidian format din patru fascicule. %cheletul piciorului propriu+zis este alcatuit din ) segmente: tars, metatars si falange. (uschii piciorului se gasesc atat pe fata dorsala cat si pe cea plantara. Pe fata dorsala se gasesc muschii interososi si pe fata plantara muschii se impart in ) grupe: mediali &muschiul aductor, muschiul adductor si muschiul flexor scurt al halucelui', externi &muschiul adductor, muschiul flexor scurt al degetului mic', mi$locii &muscii interososi si muschiul flexor comun al degetelor 2+'. Iner"atie: dintre ner"ii memrului inferior, ner"ul tiial iner"eaza extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al halucelui, muschiul pedios, muschii interososi, muschii lomricali. ;ascularizatie: artera tiiala anterioara + iriga piciorul pe fata dorsala si degetele si artera tiiala posterioara + iriga fata plantara si degetele. Te-nica masa7"l"i /asa7"l gam'ei se "a face succesi" la urmatoarele grupuri musculare: + Grupul gamierului anterior cu extensorul comun al degetelor si extensorul propriu zis al degetelui mare, la care se face mai intai netezirea cu o singura mana, cu policele pe marginea anterioara a tiiei si celelalte degete pe partea externa a gamei. =etezirea se face de $os in sus, apoi su forma de pieptene cu partea dorsala a falangelor. rmeaza framantatul cu doua degete. + Grupul peronierilor se maseaza cu o mana, ca si grupul anterior, pozitia fiind ce"a mai laterala, cu policele alunecand pe musculatura anterioara, paralel cu creasta tiiei, iar celelalte degete pe musculatura posterioara. rmeaza, dupa netezire, petrisa$ul cu doua degete si mangaluirea.
20
+
Grupul muschilor posteriori se maseaza la inceput prin netezire, de $os in sus, cu o mana sua cu doua. rmeaza frDmntatul su forma de presiune, stoarcere, mangaluire, ciupire+geluire. 3easemenea se poate aplica aterea cu partea cuitala a mainii.
/asa7"l artic"latiei gle#nei incepe cu netezirea care se poate executa cu amele maini, urmata de presiune in zona perimaleolara si de fricitune a articulatiei tiiotarsiene. /rictiunea incepe cu tendonul lui #hile, su maleola externa, apoi pe fata dorsala si din nou catre tendonul lui #hile, pe su maleola interna. /asa7"l picir"l"i Pentru masa$ul piciorului pacientul sta in decuit dorsal cu memrul inferior intins. Pe partea dorsala a piciorului se face netezirea, cu palma, a"and degetele departate pentru fiecare metatarsian in parte, pornind de la "arful degetelor olna"ului catre glezna. #ici se face netezirea specifica gleznei, cu cele doua police pornind de la mi$locul articulatiei dupa care se ocolesc cele doua maleole &interna si externa' concomitent. Pe regiunea plantara netezirea pieptene se deruleaza pumnul de la radacina pana la "arfuri pe apone"roza plantara. Tot pe partea dorsala se mai fac geluirile ca forma de framantat. *u degetele departate pe metatarsiene iar pe partea plantara se fac framantari cu 0 degete pe muschii tenari, hipotenari, ureletul plantar si geluiri pe apone"roza plantara de la ureletul plantar pana la calcaneu. /rictiunea se face tinand contrapriza cu o mana pe calcaneu pornind cu pozitia deget peste deget, de la mi$locul articulatiei tarsiene, ocolind maleola dupa care se schima mana contrapriza si se lucreaza pe partea cealalta. %e face frictiunea si la calcaneu la insertia tendonului lui #hile. /rictiunea se mai executa la toate articulatiile interfalangiene cu policele deasupra si aratatorul dedesut, cu miscari circulare la fiecare articulatie. Tapotamentul se executa pe partea plantara cu o singura mana, cu toate formele lui. ;iratia se executa atat pe partea dorsala cat si pe partea plantara cu palma intreaga, realizand trenuri "iratorii succesi"e in lungul firei musculare cu efect sedati". (asa$ul se incheie cu neteziri atat pe partea dorsala a piciorului &cu palma intreaga' cat si pe partea plantara &netezirea pieptene'. /'ili#area artic"latiilr &Binetoterapia' este de ) feluri: pasi"a, acti"a si acti"a cu rezistenta. In cazul gleznei se fac miscari cu incarcare de greutati. Miscarile pasive
2
Tinem cu o mana contrapriza pe metatars, iar cu cealalta, pe toate degetele se face flexia plantara &extensia' apoi flexia dorsala a piciorului pe gama, flexia laterala &dreapta si stanga', chiar departand si apropiind degetele, pronatia, supinatia si circumductia. %e mai poate face si elongatia pentru fiecare deget in parte sau aductia si adductia intre degete. Pentru glezna, miscarile pasi"e sunt: cu o mana se tine contrapriza pe partea inferioara a gamei, iar cu cealalta mana priza pe oasele tarsiene si se face flexia dorsala pe gama a laei piciorului, apoi flexia plantara &extensia' flexia laterala stanga si dreapta, pronatia si supinatia, elongatia si circumductia. Miscarile active %unt aceleasi miscari ca si cele pasi"e, cu deoseirea ca miscDrile le executa olna"ul iar maseurul le dicteaza. Miscarile active cu rezistenta %unt pentru flexie dorsala, maseurul tinand contrarezistenta cu mana pe partea dorsala a plantei. Pentru flexie plantara maseurul tine rezistenta pe partea plantara iar pentru flexia laterala tine contrarezistenta pe partea opusa miscarii. Gimnastica medicala %e fac: + exercitii de flexie a degetelor urmate de relaxare + exercitii de extensie a degetelor urmate de relaxare + exercitii de flexie a piciorului + exercitii de extensie a piciorului + exercitii de circumductie + exercitii cu icicleta ergometrica, cu laa piciorului fixata pe pedala + exercitii de poliBineto+recuperare + exercitii de flexie plantara si dorsala cu contrarezistenta + exercitii de aductie a piciorului + exercitii de apucare a unei "ergele de lemn cu degetele piciorului + exercitii de apucare a unui prosop intins pe o suprafat neteda + exercitii de ridicare pe "arfurile picioarelor, alternati"e + exercitii de mers pe "arfuri inainte si inapoi + exercitii de mers pe calcaie inainte + exercitii de mers incrucisat + exercitii de mers pe loc, intre doua are paralele
25
9. TERAPIA CUPATINA0A
+ + +
+
6eprezinta o metoda complexa de tratament si de recuperare a unor afectiuni fizice sau mentale care utilizeaza munca sau orice alta ocupatie in "ederea corectarii sau compensarii deficientelor functionale. Toate acti"itatile recomandate in cadrul terapiei ocupationale sunt prescrise de medic si aplicate olna"ilor de catre terapistii ocupationali. Terapia ocupationala este complementara Binetologiei medicale si reprezinta elementul central al recuperarii socio+profesionale &etapa a doua a recuperarii' permitand ameliorarea insuficientei de forta musculara sau de amplitudine articulara. tilizand indeosei miscarile gloale &lanturi cinematice', terapia ocupationala poate a"ea un efect stimulant spre exemplu asupra unei glezne si al unui picior cu sechele postraumatice, contriuind la reeducarea gestului,respecti" a mersului, care reprezinta forma cea mai expresi"a si complexa a motricitatii. Principalele acti"itati sau tehnici sunt: tehnici de aza &ceramica, tamplarie, tesatorie, croitorie, olarit etc' tehnici complementare ce constau in confectionarea unor articole din carton, piele, hartie etc. tehnici de recuperare reprezentate de acti"itatile care urmaresc doandirea independentei cotidiene a pacientilor &imracat, alimentare, sarcini mena$ere' tehnici de expresie utilizate pentru pacientii cu proleme mentale sau cu sechele post #;*, traumatisme craniocererale &acti"itati de scris, desenat, aran$amente florale etc'
Planul terapeutic pentru un olna" cu sechele postraumatice ale gleznei 4iecti"e: + determinarea scopului final pe termen lung al asistentei ce urmeaza a fi aplicate. %e staileste de catre pacient si familie cat si de tearpist care "a a"ea in "edere dorintele exprimate cat si capacitatile fizice ale pacientului. x: sa se a$ute singur, sa nu mai ceara a$utorul familiei, sa poata merge din nou la ser"iciu sau sa isi gaseasca altul.
27
+
%tailirea domeniului in care pacientul isi realizeaza scopul final si ni"elul ce se presupune a fi atins domenii ale acti"itatii umane &arii de performanta': #cti"itatile "ietii zilnice. x: imracat+dezracat, incaltat+descaltat. #cti"itati profesionale accesiile. x: in functie de profesia detinuta inainte, se poate recalifica in croitorie &neaparat la masina de cusut cu pedala', olarit sau sa si+o recastige. #cti"itati de agrement. x: daca este o persoana acti"a si nu sedentara, poate practica inotul, dansul, plimatul cu icicleta sau chiar hidroicicleta.
5. TRATA/ENTU0 2A0NE0GIC 4APE /INERA0E, NA/0URI% #pele oligominerale se impart in: + #pe aBratopege cu temperatura la iz"or su 2 o *. + #pe aBratoterme cu temperatura de peste 2 o * la iz"or. #ceasta categorie de ape minerale se utilizeaza cu predilectie in cura externa. (ecanismele de actiune si efectele terapeutice sunt legate de factorul termic, mecanic si de sustantele asorite transtegumentar. %e indica in afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor.%tatiuni principale: 9aile /elix &07 o *', 9aile 1 (ai &02 o *', ;ata de os &)+)7 o *', Geoagiu &)1+)5 o *', (oneasa &)2 o *'. #pele alcalino teroase sunt cele ce contin cationi de calciu magneziu, in cominatie cu anionul icaronic. %e indica in procesele de decalcifiere &calusuri osoase incomplet consolidate, osteoperoze dupa imoilizari'. =amolurile Proprietati fizice: + greutatea specifica &datorita continutului de minerale' + hidropexia &capacitatea de retinere a apei' + termopexia &conser"area calorica' proprietatea de a asori si de a pastra caldura. + Plasticitatea proprietatea de a se intinde si de a se mula pe suprafata corpului Tehnica de aplicare metoda ce amai utilizata este impachetarea si consta in acoperirea partiala sau totala a olna"ului cu un strat de 2 + 2, cm cu namol. 9aile de namol se aplica la )5 0 o *, iar cataplasmele sunt
28
aplicatii locale pe suprafete limitate la temperatura 0 o *. 4nctiunile cu namol si expunerile la soare sunt uitilizate si ele. Indicatii afectiuni ale aparatului locomotor. Statiuni – =amolurile sapropelice se gasesc pe fundul lacurilor. x: Techirghiol.
2I20IGRA3IE
“Ghid de reeducere functionala” d. %port+Turism, 1<81
“ Balneokinoterapie” d. (edicala, 1<5)
/ARCU, *asile
“ Masaj si kinetoterapie” d. %port+Turism, 1<8)
S2ENG?E, T"dr
“ Kinetologie profilactica, terapeutica si derecuperare” d. (edicala, 1<87
S2ENG?E, T"dr
“ Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale memrelor” d. (edicala, 1<<5
2<
