Memoriu Zona Protejata Nr 34 - Pitar Mos

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 34 – "PITAR MOS"

Cuprinsul Raportului preliminar 1. Adecvarea conţinutului documentaţiei documentaţie i la situaţia din teren ter en şi la metodologia aprobată aprobat ă anterior

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, arh. Irina POPESCU CRIVEANU, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS, lect.dr.arh. Valeriu Eugen DRĂGAN DRĂGAN 1.1. Metodologia aprobată şi zonele protejate reglementate an terior 1.2. Principalele aspecte metodologice ale ofertei tehnice în funcţie de grupele de activităţi

a. Colectarea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia teritoriului şi imobilelor, în vederea formulării restricţiilor şi permisivităţilor de intervenţie b. Formularea obiectivelor specifice de protejare şi punere în valoare a patrimoniului construit şi pregătirea fazei reglementare c. Stabilirea regulilor urbanistice care permit evoluţia controlată a teritoriului şi imobilelor 1.3. Necesitatea şi oportunitatea adecvării metodologiei la situaţia concre tă a ZP nr. 34 – Pitar Moş 1.4. Factori influenţând adecvarea metodologiei

a. b. c. d.

Modificarea legislaţiei şi a normativelor Evoluţia practicii urbanistice şi iniţierea procesului de revizuire a Planului P lanului Urbanistic General Dinamica proceselor de dezvoltare urbană Creşterea implicării populaţiei în procesul de dezvoltare urbană

1.5. Domenii de adecvare a metodei:

a. Analiza caracteristicilor şi valorilor zonei, b. Stabilirea opţinilor de dezvoltare c. Reglementarea Reglementarea urbanistică a zonei 2. Situaţia la zi a bazei documentare referitare la zonă

Elaboratori: arh. Claudia CONSTANTINESCU, dr.arh. Vera MARIN, ing. Bujor ALECU, arh. Irina POPESCU-CRIVEANU

3. Regimul urbanistic al zonelor studiate

Elaboratori: urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU, urb. Alina DRĂGOESCU, arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, arh. Toader POPESCU 4. Concluzii relevante pentru continuarea studiului

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS, arh. Irina POPESCU CRIVEANU

4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5.

Viabilitatea metodei pentru pentru zona de studiu Adecvarea lexicului fişei de cartare Crearea sistemului specific de reglementare Implicaţii pentru zonele protejate vecine – probleme de ordin juridic Asigurarea documentaţiilor şi informaţiilor de bază de către autorităţile şi instituţiile publice care le gestionează

5. Anexe

Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor, onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitectu arhitecturalralşişiurbanistic arhitectural urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro E.C./Quatt E.C./Quattro ro Design DesignS.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 1/ -a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M. -C.C.P -C.C.P .E.C./Quattro S.R.L. – 02 .2011. 1 /75 //75


1. Adecvarea Adecvarea conţinutului conţinutulu i documentaţiei la situaţia situaţia din teren tteren eren şi la la metodologia metodo metodollogia ogia aprobată anterior anterior

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, arh. Irina POPESCU CRIVEANU, CRIVEANU, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS, lect.dr.arh. Valeriu Eugen DRĂGAN 1.1. Metodologia aprobată şi zonele protejate protejate reglementate anterior

PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000 (UAUIM-CCPEC, şef de proiect lect.dr.arh. Dan Marin) a stabilit, pentru Municipiul Bucureşti, un număr de 98 de zone protejate, marea majoritate a acestora fiind cuprinsă în limitele istorice ale oraşului Bucureşti (1831); în afara acestei arii, sunt considerate zone protejate parcelările realizate în prima jumătate a sec. XX, în limita teritoriului administrativ al oraşului stabilită în anul 1895. Aceste zone protejate sunt grupate în 19 categorii (A-S), arătate în Lista zonelor protejate construite aprobate prin HCGMB 279/2000 [Anexa 1], fiecare dintre acestea având anexat un text reglementar. În intervalul 2005-2006 a fost elaborată o serie de studii sub denumirea „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti” (UAUIM-CCPEC, şef de proiect prof.dr.arh. Anca Brătuleanu), şi anume: Etapa I (fundamentarea teoretică), cu următoarele faze: Faza I - Fundamentarea teoretică a metodologiei de inventariere, evaluare şi reglementare a valorilor culturale din Z.C.P. stabilite prin P.U.Z. "Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti"; Faza II - Validarea metodologiei propuse prin aplicarea acesteia în următoarele tipuri diferite de Z.C.P.: stradă comercială din structura urbană tradiţională (Z.C.P. 02 Calea Griviţei), bulevard rezidenţial (Z.C.P. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu), ţesut tradiţional difuz (Z.C.P. Zona Icoanei) şi parcelare tradiţională reglementată (Z.C.P. 53 Parcelarea Mornand). Etapa II (palierul operaţional), cu următoarele faze: Faza I - Studiul pilot de aplicare a metodologiei validate într-un prim lot, alcătuit din următoarele patru Z.C.P.: 04 Bulevardul Magheru, 38 Zona Labirint, 46 Parcelarea Vatra Luminoasă, 48 Parcelarea Filipescu, 49 Parcelarea Bonaparte - Mora, 56 Parcelarea UCB, 73 Parcelarea Domenii şi 94 Zona Căderea Bastiliei; Faza II - Omogenizarea conţinutului studiului din etapa I faza II - pentru cele patru Z.C.P. studiate (Z.C.P. 02 Calea Griviţei, Z.C.P. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu, Z.C.P. 40 Zona Icoanei şi Z.C.P. 53 Parcelarea Mornand) -, în conformitate cu structura şi conţinutul validat şi aplicat pentru cele opt zone (Z.C.P. 04 Bulevardul Magheru, Z.C.P. 38 Labirint, Z.C.P. 46 Parcelarea Vatra Luminoasă, Z.C.P. 48 Parcelarea Filipescu, Z.C.P. 49 Parcelarea Bonaparte Mora, Z.C.P. 56 Parcelarea UCB, Z.C.P. 73 Parcelarea Domenii şi Z.C.P. 94 Zona Căderea Bastiliei). În urma acestor studii a fost elaborat – în Etapa III – un “Regulament adiţional”, aprobat prin HCGMB nr. 34/2009 pentru următoarele zone protejate construite stabilite, definite şi reglementate în anul 1999, prin P .U.Z. "Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti": Z.P. nr. 02 Calea Griviţei; Z.P. nr. 04 Bulevardul Magheru [parţial – teritoriul t eritoriul corespunzător ZP nr. 04 a, b din 2000] 2 000] Z.P. nr. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu; Z.P. nr. 38 Zona Labirint; Z.P. nr. 40 Zona Icoanei; Z.P. nr. 46 Parcelarea Vatra Luminoasă; Z.P. nr. 48 Parcelarea Filipescu; Z.P. nr. 49 Parcelarea Bonaparte - Mora; Z.P. nr. 53 Parcelarea Mornand; Z.P. nr. 56 Parcelarea U.C.B.; Z.P. nr. 73 Parcelarea Domenii; Z.P. nr. 94 Zona Căderea Bastiliei. 









 



 

 

 

 



1. Adecvarea Adecvarea conţinutului conţinutulu i documentaţiei la situaţia situaţia din teren tteren eren şi la la metodologia metodo metodollogia ogia aprobată anterior anterior

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, arh. Irina POPESCU CRIVEANU, CRIVEANU, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS, lect.dr.arh. Valeriu Eugen DRĂGAN 1.1. Metodologia aprobată şi zonele protejate protejate reglementate anterior

PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000 (UAUIM-CCPEC, şef de proiect lect.dr.arh. Dan Marin) a stabilit, pentru Municipiul Bucureşti, un număr de 98 de zone protejate, marea majoritate a acestora fiind cuprinsă în limitele istorice ale oraşului Bucureşti (1831); în afara acestei arii, sunt considerate zone protejate parcelările realizate în prima jumătate a sec. XX, în limita teritoriului administrativ al oraşului stabilită în anul 1895. Aceste zone protejate sunt grupate în 19 categorii (A-S), arătate în Lista zonelor protejate construite aprobate prin HCGMB 279/2000 [Anexa 1], fiecare dintre acestea având anexat un text reglementar. În intervalul 2005-2006 a fost elaborată o serie de studii sub denumirea „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti” (UAUIM-CCPEC, şef de proiect prof.dr.arh. Anca Brătuleanu), şi anume: Etapa I (fundamentarea teoretică), cu următoarele faze: Faza I - Fundamentarea teoretică a metodologiei de inventariere, evaluare şi reglementare a valorilor culturale din Z.C.P. stabilite prin P.U.Z. "Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti"; Faza II - Validarea metodologiei propuse prin aplicarea acesteia în următoarele tipuri diferite de Z.C.P.: stradă comercială din structura urbană tradiţională (Z.C.P. 02 Calea Griviţei), bulevard rezidenţial (Z.C.P. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu), ţesut tradiţional difuz (Z.C.P. Zona Icoanei) şi parcelare tradiţională reglementată (Z.C.P. 53 Parcelarea Mornand). Etapa II (palierul operaţional), cu următoarele faze: Faza I - Studiul pilot de aplicare a metodologiei validate într-un prim lot, alcătuit din următoarele patru Z.C.P.: 04 Bulevardul Magheru, 38 Zona Labirint, 46 Parcelarea Vatra Luminoasă, 48 Parcelarea Filipescu, 49 Parcelarea Bonaparte - Mora, 56 Parcelarea UCB, 73 Parcelarea Domenii şi 94 Zona Căderea Bastiliei; Faza II - Omogenizarea conţinutului studiului din etapa I faza II - pentru cele patru Z.C.P. studiate (Z.C.P. 02 Calea Griviţei, Z.C.P. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu, Z.C.P. 40 Zona Icoanei şi Z.C.P. 53 Parcelarea Mornand) -, în conformitate cu structura şi conţinutul validat şi aplicat pentru cele opt zone (Z.C.P. 04 Bulevardul Magheru, Z.C.P. 38 Labirint, Z.C.P. 46 Parcelarea Vatra Luminoasă, Z.C.P. 48 Parcelarea Filipescu, Z.C.P. 49 Parcelarea Bonaparte Mora, Z.C.P. 56 Parcelarea UCB, Z.C.P. 73 Parcelarea Domenii şi Z.C.P. 94 Zona Căderea Bastiliei). În urma acestor studii a fost elaborat – în Etapa III – un “Regulament adiţional”, aprobat prin HCGMB nr. 34/2009 pentru următoarele zone protejate construite stabilite, definite şi reglementate în anul 1999, prin P .U.Z. "Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti": Z.P. nr. 02 Calea Griviţei; Z.P. nr. 04 Bulevardul Magheru [parţial – teritoriul t eritoriul corespunzător ZP nr. 04 a, b din 2000] 2 000] Z.P. nr. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu; Z.P. nr. 38 Zona Labirint; Z.P. nr. 40 Zona Icoanei; Z.P. nr. 46 Parcelarea Vatra Luminoasă; Z.P. nr. 48 Parcelarea Filipescu; Z.P. nr. 49 Parcelarea Bonaparte - Mora; Z.P. nr. 53 Parcelarea Mornand; Z.P. nr. 56 Parcelarea U.C.B.; Z.P. nr. 73 Parcelarea Domenii; Z.P. nr. 94 Zona Căderea Bastiliei. 









 



 

 

 

 



Dacă reglementările din 2000 nu se referă decât la condiţiile de construibilitate ale imobilelor din cele 98 de zone protejate, fără să stabilească grade de protecţie pentru clădirile care nu erau – la data aceea – incluse în Lista Monumentelor Istorice, efortul metodologic din anii 2005-2006 a condus la includerea unor dispoziţii referitoare la acestea, pentru cele 12 zone menţionate mai sus în Regulamentul adiţional. Astfel, se disting (Art. 3) următoarele grade de protecţie, protecţie, stabilite detaliat în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti: Clădiri, spaţii amenajate şi/sau spaţii plantate care impun un grad mare de protecţie, categorie în care sunt incluse şi imobilele clasate în grupa A şi B, în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial al României nr.646 bis din 16 iulie 2004. Clădiri care impun un grad mediu de protecţie; Clădiri care nu impun un grad de protecţie. Gradele de protecţie precizate în Art.3. corespund următoarelor posibilităţi diferenţiate de intervenţie (stabilite în art. 4): Conservarea obligatorie a clădirilor, a spaţiilor amenajate şi a spaţiilor s paţiilor plantate care deţin un grad mare de protecţie; Posibila intervenţie de modificare a clădirilor cu un grad mediu de protecţie; Posibila desfiinţare a clădirilor care nu impun un grad de protecţie. În plus, se introduce obligativitatea elaborării unor “studii istorice de fundamentare” a intervenţiilor din zonele protejate respective (art. 5), care trebuie să precizeze într-un capitol distinct destinat concluziilor, atât pentru obiectul de studiu (asupra căruia este solicitată intervenţia), cât şi pentru zona învecinată acestuia, cel puţin următoarele categorii de elemente valorice (art. 5.1): Elementele cu valoare semnificativă - care trebuie conservate şi puse în valoare; Elementele cu valoare nesemnificativă - asupra cărora se poate interveni fără restricţii de conservare; Elementele nocive - care trebuie obligatoriu înlăturate pentru punerea în valoare şi conservarea valorilor instituite şi identificate la nivelul imobilului studiat şi al zonei învecinate. Intervenţiile trebuie să se supună concluziilor studiilor respective (Art. 6.7), numai dacă acestea din urmă au obţinut un aviz favorabil al M.C.C. (Art. 6.6); acest aviz este prealabil avizului M.C.C. obligatoriu, prin lege, pentru orice intervenţie în teritoriul zonelor protejate respective. Regulamentul stabileşte categoriile de intervenţie permise în zonele protejate, în funcţie gradul de protecţie corespunzător (Art. 7): Pentru gradul de protecţie mare al clădirilor, al spaţiilor amenajate şi al spaţiilor plantate sunt obligatorii intervenţiile de conservare - restaurare sau de restaurare şi îmbunătăţire a stării de conservare; Pentru gradul de protecţie mediu al clădirilor sunt posibile intervenţiile de asanare - dezvoltare a imobilelor, de conservare - restaurare a faţadelor, precum şi de restructurare a fondului construit cu integrarea în valorile culturale ale imobilelor învecinate; Pentru clădirile care nu impun un grad de protecţie deosebit sunt posibile intervenţiile de desfiinţare a fondului construit, cu obligativitatea remodelării arhitecturale arhit ecturale prin integrarea în caracterul zonei.. Aprobarea Regulamentului adiţional a stabilit deci condiţii de interzicere a desfiinţării în cadrul unor imobile care nu sunt înscrise în L.M.I. în cele 12 zone protejate respective şi a introdus obligativitatea elaborării unui studiu istoric de fundamentare a cărui avizare de către MCC este obligatorie; concluziile studiu istoric avizat favorabil condiţionează proiectele de autorizare a construirii, respectiv desfiinţării clădirilor. Pentru a stabili reglementările zonelor protejate din Etapa a II-a – 2009, obiect al prezentului contract (Z.P. nr. 10 – Calea Dorobanţi; Z.P. nr. 32 – Vasile Conta şi Z.P. nr. 34 – Pitar Moş), metoda de lucru este cea propusă de UAUIMCCPEC şi aprobată de CGMB prin "Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti - etapa I/2005" (Metodologie, criterii de fundamentare, identificarea tipurilor de zone protejate şi a traseelor culturale, studii pilot pe tipuri de zone protejate) şi validată prin Faza II a aceluiaşi studiu pentru cele 12 Zone Construite Protejate (ZCP) menţionate mai sus. 

 









 









Zonele protejate reglementate deja au fost astfel alese încât să cuprindă tipuri diverse de ţesut urban cu valori istorice: Stradă comercială din structura urbană tradiţională – Z.P. 02 Calea Griviţei; Bulevard rezidenţial – Z.P. 12 Bulevardul Lascăr Catargiu Bulevardul modernist – Z.P. 04 Bulevardul Magheru [parţial – teritoriul corespunzător Z.P. nr. 04 Brătianu – subzonele a, b din 2000] Ţesut tradiţional difuz – Z.P. 40 Zona Icoanei, Z.P. 38 Zona Labirint şi Z.P. 94 Zona Căderea Bastiliei Parcelare reglementată – Z.P. 53 Parcelarea Mornand, Z.P. 46 Parcelarea Vatra Luminoasă, Z.P. 48 Parcelarea Filipescu, Z.P. 49 Parcelarea Bonaparte - Mora, Z.P. 56 Parcelarea UCB, Z.P. 73 Parcelarea Domenii În dorinţa de a obiectiviza şi obiectiva protejarea patrimoniului construit urban, metodologia de reglementare a regimului tehnic al imobilelor din ZP, adoptată de documentaţia citată mai sus, se fundamentează pe următoarele A. Structură legică: 1. Stabilirea categoriilor de valoare culturală şi definirea criteriilor de încadrare a imobilelor în acestea, relaţionarea cu gradele de protecţie corespunzătoare 2. Configurarea unui instrument analitic de investigare – Fişa de inventariere, adecvat criteriilor de încadrare în categorile de valoare culturală [Anexa 2] 3. Stabilirea în cadrul Z.I.R.1 (corespunzătoare Z.P.) a criteriilor de delimitare şi de definire a S.I.R.2 d. Stabilirea categoriilor de reglementări generate de metodologia de inventariere şi evaluare a imobilelor, a componentelor lor şi a spaţiilor publice cuprinse în Z.P. actuale B. Secvenţă operaţională: 1. Studiul istoric zonal elaborat în scopul de a evidenţia evoluţia istorică a elementelor constitutive ale ţesutului urban [Anexa 3], 2. Cartare cu folosirea fişelor de inventariere întocmite pentru fiecare dintre corpurile de clădire ale imobilelor ce alcătuiesc Z.P. 3. Evaluarea şi încadrarea fiecărui corp de clădire din Z.P. într-una dintre categoriile valorice de elemente 4. Delimitarea S.I.R. ce alcătuiesc Z.I.R. (corespunzătoare Z. P. actuale), pe baza concluziilor rezultate din studiul istoric zonal şi al cercetării întreprinse în cadrul procesului de cartare; 5. Reglementările de protecţie elaborate în scopul particularizării şi detalierii reglementărilor în vigoare Instrumentele de lucru definite de metodologie sunt: Fisa de inventariere Fişele de identificare pentru imobilele cu grad ridicat de protecţie. Instrumentele de reglementare instituite de metodologia de protejare a valorilor imobilelor din Z.P. sunt: Planşa de decizie cu privire la gradulde protecţie al clădirilor, al spaţiilor amenajate şi plantate din Z.P. [Anexa 4] Lista imobilelor cuprinse în Z.P. studiată cu precizarea corpurilor de clădire ce îl alcătuiesc şi a gradului lor de protecţie, stabilit conform planşei de decizie [Anexa 5] Desfăşurarea fronturilor cu precizarea gradului de protecţie al clădirilor [Anexa 6]  

















TOATE ACESTE COMPONENTE STRUCTURALE ŞI OPERAŢIONALE SUNT PRELUATE ŞI FOLOSITE ÎN PREZENTA DOCUMENTAŢIE, ÎMPREUNĂ CU UN SET DE ADAPTĂRI IMPUSE DE SITUAŢIA CONCRETĂ, DE SPECIFICUL TERITORIUL REGLEMENTAT, DE MODIFICĂRILE LEGISLATIVE APĂRUTE ÎNTRE TIMP ŞI DE FENOMENELE URBANE CE SE MANIFESTĂ ÎN SPAŢIUL ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE NR. 34 – PITAR MOŞ

1 2

Z.I.R. (zone istorice protejate) S.I.R. (subzone istorice protejate)

Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 4 /75 U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. //75


1.2. Principalele aspecte metodologice ale ofertei tehnice în funcţie de grupele de activităţi

Documentaţia are ca obiectiv global, conform caietului de sarcini “Stabilirea unor reglementări integrate prin grade de protectie şi restricţii şi permisivităţi de intervenţie, şi categorii de intervenţii încurajate de autorităţile locale în scopul susţinerii interesului public, care să orienteze dezvoltarea urbanistică a zonelor şi deblocarea/pregătirea procesului de investiţii compatibile cu funcţiunea dominantă a zonei”. Activităţile elaboratorului şi respectiv rezultatele acestora sunt următoarele: a. Colectarea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia teritoriului şi imobilelor, în vederea formulării restricţiilor şi permisivităţilor de intervenţie

Rezultând: Studii preliminare Studiu istoric de fundamentare Fişa de caracterizare a zonei protejate Fişe de caracterizare şi evaluare a imobilelor    

b. Formularea obiectivelor specifice de protejare şi punere în valoare a patrimoniului construit şi pregătirea fazei reglementare

Rezultând: Studiu urbanistic Propuneri de dezvoltare  

c. Stabilirea regulilor urbanistice care permit evoluţia controlată a te ritoriului şi imobilelor

Rezultând: Regulament de protecţie şi intervenţie Fişe de reglementare a imobilelor  

1.3. Necesitatea adecvării metodologiei la situaţia concretă concretă a ZP ZP nr. 34 – PITAR MOŞ Beneficiarul a pus în faţa elaboratorului două obiective strategice pe care le doreşte obţinute prin aplicarea documentaţiei achiziţionate: OS1. Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din oraş şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acestuia; OS2. Protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice deosebite, precum şi a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică. Adecvarea aspectelor metodologice formulate în etapele precedente de studiu în vederea atingerea obiectivelor strategice ale beneficiarului ţine cont de mai multe realităţi, care vor fi descrise în continuare (Cap. 1.4). Nevoia unei adecvări metodologice derivă din poziţia ZCP 34 – Pitar Moş în ţesutul urban şi din vecinătatea sa consistentă cu alte zone construite protejate (ZCP 21, ZCP 4 şi ZCP 13), dar mai ales din impactul deosebit al ZCP 4 – Brătianu şi ZCP 13 – Dacia asupra nevoii unei analize detaliate a imobilelor din zona de limită în vederea unei reglementări corecte în raport cu valorile zonei şi asigurării continuităţii “fizică, funcţională şi spirituală a cadrului construit din oraş” [Anexa 6]. Un alt element ce face ca o adecvare a metodologiei sa fie de dorit stă în valoarea deosebită a imobilelor din ZP pe fondul unei diversităţi a texturilor, stilurilor, relaţiilor dintre spaţiul construit-amenajat-neconstruit. Toate acestea contribuie la nevoia de a adânci şi detalia pe paliere mai subtile analiza făcută prin operaţiunea de cartare, menţinând câmpurile şi capitolele fişei de inventariere. Pe de altă parte, presiunile imobiliare şi intervenţiile realizate în ultimii 10 ani în zonă solicită o privire critică mai precisă, din perspectiva concilierii protecţiei cu dezvoltarea. Aceasta conduce la o mai clară şi mai segmentată reglementare, în care definirea indicilor urbanistici trebuie ponderată şi coroborată cu celelalte reglementări şi, mai ales, cu cele referitoare la relaţia dintre spaţiul public şi cel privat . Nu în ultimul rând, Z.P. – subiect are valenţe pentru o evaluare a peisajului urban, ca o categorie valorică în sine, protejată prin Convenţia Peisajului European a Consiliului Europei. Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 5 /75 U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. //75


1.4. Factori influenţând adecvarea metodologiei

Adecvarea metodologiei este determinată de schimbările legislative, administrative şi este influenţată de procese economice şi sociale petrecute în intervalul de 5 ani de la momentul elaborării metodologiei descrise în Cap. 1.1. Acestor factori li se adaugă posibilitatea de analizare a modului de evoluţie specific al zonei protejate în intervalul considerat (2006-2011). Nu în ultimul rând, experienţa acumulată în procesul de elaborare a fazelor anterioare de studiu precum şi experienţa personală a autorilor prezentului studiu contribuie la îmbunătăţirea metodei de lucru şi, implicit, a rezultatelor scontate. a. Modificarea legislaţiei şi a normativelor

În perioada 2000-2010, dar cu precădere după 2006 au fost introduse un număr de modificări legislaţiei în vigoare. În mod deosebit, asupra modului de analiză şi a mecanismelor de reglementare a regimului tehnic al imobilelor din ZCP acţionează, influenţează sau determină metodologic următoarele : a.1 Introducerea evaluării peisajului în vederea protejării valorilor acestuia, ca urmare a aderării României la Convenţia Europeană a Peisajului Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 atestă angajamentul statului român de a asigura realizarea obiectivelor înscrise în această Convenţie. Convenţia se aplică pentru întregul teritoriu naţional al statelor semnatare şi acoperă areale naturale, rurale, urbane şi suburbane. Sunt incluse suprafeţe terestre, ape interioare şi areale marine. Se referă la peisaje care pot fi considerate deosebite, precum şi la peisaje obişnuite sau degradate. Peisajul este înţeles ca un "patrimoniu comun" al cărui management trebuie să genereze "acorduri în domeniul economic şi social", prin care să se "ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu". "Peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi este o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european, contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene". 3 Metodologia de identificare şi de evaluare a peisajului propune următoarea schemă: Identificarea peisajului Evaluarea peisajului (conţinut, percepere şi dimensiune patrimonială) Protecţia peisajului Cadrul metodologic de identificare, evaluare şi protejare a peisajului propus de studiul pilot menţionat se va reflecta în adecvări ale procesului de formulare a obiectivelor specifice de protejare şi punere în valoare a patrimoniului construit. a.2 Modificarea L 350 - 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prin OG 27 din 27 August 2008 Articolele relevante din acest act normativ, cu influenţă asupra fazei de stabilire a regulilor urbanistice care permit evoluţia controlată a teritoriului şi imobilelor, sunt: Art. 31.1 (4) : La emiterea autorizaţiei de construire de câtre autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte: (...) d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii; Art. 31.2. - În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U. aferent acestuia.  



3

Metodologia de identificare şi de evaluare a peisajului, Studiu pilot: zona protejată naturală şi construită de interes naţional B orduşani , Beneficiar: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Direcţia Generală Dezvoltare Teritorială, elaborator: S.C. Quattro Design S.R.L.– proiectant general, Muzeul Naţional de Istorie a României – proiectant de specialitate, S.C. Point Zero S.R.L. – proiectant de specialitate, faza I, cap. 1.1.1. Cerinţele convenţiei europene a peisajului şi a altor texte legate de aceasta, autor arh. Irina Popescu-Criveanu



Art. 31.3. - Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale." Art. 32. - (1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism: a) să respingă cererea în mod justificat; b) să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de câtre structura specializată condusă de arhitectul-sef şi aprobat de câtre consiliul local, prin care se stabilesc: 1. teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; 2. categoria/categoriile funcţională/funcţionale a/ale dezvoltării şi eventualele servituţi; 3. reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare; c) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu. (2) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau, dupa caz, a Planului urbanistic de detaliu, se poate intocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. (3) Noua documentaţie de urbanism, cuprinzând intervenţia solicitată, poate fi aprobată numai dupa o perioada de cel puţin 12 luni de la data aprobării documentaţiei de urbanism iniţiale. Art. 47 - (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care tratează părţi din acestea. Sunt admise numai modificări care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu şi care nu modifica caracterul general al zonei. a.3 Modificarea L. 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice prin introducerea unor prevederi specifice zonelor protejate Prin Legea 259-2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice au foist aduse o serie de modificări textului de bază, ce a fost şi republicat. Modificările aduse prin acest act normativ L. 422-2001 şi care fac interesul documentaţiei de faţă, în sensul oportunităţii unei adecvări a fazei de stabilire a regulilor urbanistice care permit evoluţia controlată a teritoriului şi imobilelor, sunt: Art. 18. - (1) Monumentele istorice, zonele de protecţie si zonele construite protejate, definite potrivit legii, se evidenţiază în planurile de amenajare a teritoriului si în planurile urbanistice ale unităţilor administrativ-teritoriale. (2) În condiţiile legii si în baza avizului Ministerului Culturii si Cultelor, în scopul protejării valorilor de patrimoniu cultural ce au determinat instituirea zonei construite protejate, autorităţile publice locale pot institui servituţi, pot interzice desfiinţarea sau modificarea construcţiilor. (3) Calitatea de monument istoric, precum si cea de zonă construită protejată, de oras istoric sau de sat istoric se marchează printr-un însemn distinctiv amplasat de reprezentanţii primăriilor pe monumentul istoric, la intrarea în zona construită protejată sau în orasul istoric ori satul istoric, după caz, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor. Costul însemnelor distinctive se suportă de către autorităţile publice locale. a.4 Modificarea L. 50-1991 privind autorizarea construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, precum şi a normelor sale de aplicare Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 214 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 847 din 16 decembrie 2008, s-au adus modificări L.50-1991, cu impact asupra fazei de stabilire a regulilor urbanistice care permit evoluţia controlată a teritoriului şi imobilelor astfel: Litera a) a art. 3 a fost modificată de pct. 4 al art. I b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii; eliminându-se din textul iniţial sintagma inclusiv la cele din zonele lor de protectie şi înlocuindu-se cu



b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, stabilite potrivit legii; Art. 4 a căpătat următorul conţinut: Art. 4. - Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, dupa cum urmează: (...) c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se execută: 1. pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele din extravilan; 2. la construcţii reprezentând monumente istorice, clasate sau în procedura de clasare potrivit legii; b. Evoluţia practicii urbanistice şi iniţierea procesului de revizuire a Planului Urbanistic General

Iniţierea procesului de revizuire a P.U.G. reprezintă o etapă importantă în planificarea urbană. În particular, caietul de sarcini solicită revizuirea zonelor protejate construite în teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti precum şi tratarea problemelor zonelor de protecţie a monumentelor istorice. Studiul de faţă se constituie, astfel, într-o etapă pregătitoare a acestei faze de revizuire, în logica evoluţiei practicii urbanistice în România. Această evoluţie presupune o bună justificare a deciziilor urbanistice care, în zonele cu caracter istoric, sunt subordonate obiectivelor de protejare a patrimoniului construit. În particular, bunele practici urbanistice europene vizează – ca obiectiv major – securitatea juridică a locuitorilor, în sensul consistenţei, preciziei şi stabilităţii reglementărilor. Pentru aceasta, metodologia va fi extinsă în ceea ce priveşte chestiunea revizuirii reglementărilor zonelor protejate, problemă care nu a fost tratată în etapele de studiu 2005-2006. În plus, în contextul administrativ actual, caracterizat de scăderea numărului funcţionarilor publici şi de diminuarea specialiştilor din instituţiile publice de specialitate, dar şi de instabilitatea legislaţiei, apare ca necesară o mai mare responsabilitate în ceea ce priveşe claritatea exprimării reglementărilor. c. Dinamica proceselor de dezvoltare urbană

Municipiul Bucureşti este polul dezvoltării economice, sociale şi teritoriale din România. În ultimii ani PIB Bucureştiului a reprezentat cca 25% din PIB României. Acest lucru semnifică atât o dezvoltare economică, dar şi o reflectare a acestei dinamici în plan urbanistic. PIB-ul ridicat al Bucureştiului produce procese urbanistice şi este produs, la rândul său, de ele. Este de datoria administraţiei publice locale a municipiului Bucureşti să faciliteze obiectivarea în timp real a proceselor economice în plan teritorial, după cum aceeaşi administraţie publică locală trebuie să găsească instrumentele pentru a adapta răspunsul său la presiunile economice fără să greveze asupra obiectivelor şi intereselor pe termen lung ale colectivităţii locale sau chiar ale naţiunii. Din această perspectivă, definirea precisă şi adecvată a regimului tehnic al imobilelor din zonele protejate - teritorii de regulă conservatoare în dezvoltare şi de “lentoare” dacă nu chiar şi de “incertitudine” administrativă – răspunde unei cerinţe vitale de adaptare a administraţiei constrângerilor dinamicii economice. Câteva din fenomenele curente ale economiei oraşului Bucureşti sunt în mod particular relevante : c.1. Instituirea şi dezvoltarea rapidă a programului de reabilitare termică a clădirilor, Programul de reabilitare termică a construcţiilor marchează deja prin aspectul din păcate inconfundabil o bună parte din centrul oraşului (nu centrul istoric, din fericire). Volumul lucrărilor şi suprafeţele angajate de acest program modifică consistent peisajul urban, dându-i, cel puţin în formula actuală de punere în practică a acestui program, aspectul unui stil socialist „revival”. Este de dorit ca acest program, benefic din punct de vedere energetic, să nu îşi plătească eficienţa prin desfigurarea construcţiilor care fac, prin modenatură, decoraţie, fineţea muchiilor sau dimpotrivă, unduirea suprafeţelor, valoarea peisajului urban al Bucureştiului. Reglementarea zonelor construite protejate trebuie să conţină prevederi în acest domeniu. c.2. Continuarea lentă programului de consolidare a imobilelor multietajate de locuinţe aflate în clasa 1 de risc seismic Programul de consolidare a locuinţelor colective multietajate, stabilit prin Legea nr din, a produs un număr important de expertize şi clădiri “cu bulină roşie” dar un număr mult prea mic de imobile consolidate. Procesul de consolidare a Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 8 /75 U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. //75


unei construcţii expertizate în clasa 1 de risc seismic durează în medie 6 ani iar lipsa fondurilor şi impedimentele de ordin juridic şi administrativ adaugă la acest termen prelungiri deseori indefinite. Peisajului dezolant al clădirilor cu bulina roşie la intrare şi schele ce trădează şantiere ce nu se mai isprăvesc, i se adaugă cel al construcţiilor vecine ce-şi depreciază valoarea de piaţă, şi decad ca urmare a dezinteresului administratorilor lor pentru un imobil ce nu mai prezintă potenţialul de profit iniţial. Prin urmare, existenţa unui număr de construcţii expertizate în clasa 1 de risc seismic, în unele cazuri concentrarea lor sau amplasarea în poziţii “strategice” reprezintă o vulnerabilitate pentru zona în care acestea se află, vulnerabilitate ce se manifestă cu consecinţe vizibile şi pernicioase asupra valorilor culturale ale zonei, cu mult înainte ca vreo mişcare seismică să-şi facă simţită efectele. Cartarea imobilelor şi consecinţele sale asupra reglementării trebuie, prin urmare, să ţină cont de aceste aspecte. c.3. Boom-ul imobiliar al anilor 2006-2008, urmat de recesiunea anilor 2009-2011 Avântul industriei construcţiilor din perioada 2006-2008, amorsat încă de la începutul anilor 2000, a făcut ca asupra patrimoniului construit al oraşului Bucureşti să se exercite, ca de altfel în multe alte oraşe mari din România, o puternică presiune speculativă. Această presiune a pus în cauză capacitatea administraţiei locale de a face faţă cu mijloacele urbanismului reglementativ. Actuala recesiune lasă un respiro responsabililor locali, care au o şansă nesperată de a valorifica timpul pentru a stabili reglementări eficiente, simplu de urmărit, monitorizat, şi, pe cale de consecinţă, mai profitabil de respectat decât de ocolit. d. Creşterea implicării populaţiei în procesul de dezvoltare urbană

Creşterea interesului populaţiei referitor la modificările survenite în oraş a survenit în urma investiţiilor masive care au caracterizat intervalul 2000-2008. Efectele nedorite ale speculei funciare caracteristice perioadei de creştere economică masivă (ocupare excesivă a terenurilor, în special în zonele centrale ale oraşelor, deseori cu desfiinţarea clădirilor existente anterior, fie ele cu valoare istorică şi arhitecturală certă; modernizări ale clădirilor existente prin modificarea volumelor, finisajelor, tâmplăriilor etc.) se simt puternic în zonele protejate ale Municipiului Bucureşti. Constituirea unei voci publice (formată în special de ONG active în domeniul patrimonial) în favoarea conservării fondului istoric şi în vavoarea limitării construirii în zonele istorice reprezintă un factor benefic care contribuie la echilibrarea conflictului de interese dintre obiectivele de conservare şi dezvoltare. De asemenea, benefică este şi marcarea cu plăcuţe de identificare a construcţiilor monument istoric, realizată de către autoritatea publică. Din punct de vedere metodic, publicitatea unor cazuri de ilegalităţi comise în zone protejate conduce la o mai bună înţelegere a faliilor sistemelor de protecţie şi de reglementare şi la îmbunătăţirea acestora.



1.5. Domenii de adecvare a metodei a. Analiza caracteristicilor şi valorilor zonei 

Analiza stilistică a fondului construit – aspecte metodologice

Experienţa etapelor precedente ale proiectului a demonstrat necesitatea unei nuanţări suplimentare a criteriilor metodologice, inclusiv din punctul de vedere al expresiei stilistice – dincolo de criteriile general-valabile deja stabilite şi verificate în cadrul studiilor anterioare. Această [re]calibrare a criteriilor de analiză stilistică urmăreşte o mai bună adecvare a metodei de cercetare la situaţia concretă a fiecărei zone sau a unei serii de zone comparabile, având în vedere caracterul complex şi eterogen al formelor arhitecturale şi urbane din perimetrul central al oraşului Bucureşti. Ca atare, se propune extinderea şi detalierea paletarului stilistic utilizat în fazele precedente prin introducerea unor noi categorii sau sub-categorii şi printr-o explicitare cât mai precisă a acestora. Corecta încadrare stilistică a fondului construit, pe lângă interesul pur ştiinţific, constituie un instrument esenţial pentru procesul de evaluare, şi anume pentru definirea relevanţei stilistice a clădirilor – în sensul coerenţei stilistice, al caracterului exemplar (reprezentativităţii) pentru un anumit stil, curent sau autor, al originalităţii în interpretarea unui limbaj stilistic consacrat, al rarităţii sau unicităţii in contextul zonei sau al arhitecturii romaneşti, precum şi în sensul apartenenţei la un ansamblu arhitecturalurban coerent. Zonele protejate care fac obiectul fazei actuale a proiectului (ZP 10, ZP 32 şi ZP 34) prezintă o serie de caractere comune, datorate poziţionării în cadrul oraşului şi, implicit, a modului şi perioadei de constituire şi dezvoltare. Fiind vorba despre zone preponderent rezidenţiale la origine, situate între limita de nord a centrului istoric şi limita de nord a zonei centrale, care cunosc o dezvoltare dinamică la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, fondul construit este completat, înlocuit şi/sau densificat începând din această perioadă în mai mare măsură decât cel din perimetrul centrului istoric, clar configurat încă din perioada anterioară, sau cel din zonele dezvoltate ulterior, cum sunt parcelările reglementate. De aceea mozaicul stilistic se prezintă mai variat, atât prin extinderea repertoriului de referinţă spre un număr mai mare de orientări sau mode arhitecturale, cât şi prin apariţia unor etape sau variante diferite ale aceluiaşi stil sau curent. În acest sens, nuanţarea expresiilor stilistice identificate în cele trei zone devine un suport util pentru întocmirea fişelor de caracterizare a imobilelor şi fundamentarea analizei zonelor propuse, ca şi pentru continuarea procesului de evaluare şi reglementare integrată a valorilor culturale în cazul zonelor protejate care nu au făcut încă obiectul unui proiect detaliat. Pentru optimizarea metodei de cercetare şi pentru o mai strânsă corelare a rezultatelor s-a considerat necesară întocmirea unui “ghid” stilistic constând dintr-un inventar al formulelor stilistice prezente în zonele studiate şi o caracterizare concisă a acestora, însoţită de ilustraţii relevante. Aceasta deoarece, în aprecierea, definirea şi denumirea stilurilor arhitecturale din perioada modernă (începând din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea), persistă încă o mare diversitate de opinii, şi, în plus, o serie de curente europene nu se manifestă pe teritoriul României în stare pură, ci interferând între ele sau cu tradiţii locale. Prin urmare, realizarea unui paletar stilistic cât mai precis şi detaliat, adecvat obiectului de studiu, dublat de un lexic specific normat, va avea ca rezultat unificarea criteriilor stilistice în cadrul echipei de cercetare şi va putea fi preluat sau adaptat pentru elaborarea în viitor a unor studii similare. 

Aspecte metodologice ale analizei stării construcţiilor

Cercetarea stării fizice a construcţiilor se face prin observare directă, din zonele de acces public, şi în unele dintre cazuri, prin investigarea vizuală a spaţiilor semi-publice de tipul gangurilor, scărilor interioare, acoperişuri, terase. Nu pot fi evaluate pivniţele deşi pentru multe imobile ele constituie o caracteristică a construcţiilor; în măsura în care există ferestre sau uşi de acces, va fi semnalată prezenţa pivniţelor. Nu este posibilă o expertiză tehnică a construcţiilor, şi, în această situaţie, starea evaluată a construcţiilor este exclusiv o evaluare vizuală a:

Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 10/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 10 /75 //75


1.

2.

Elemente investigate Peretele de faţadă principală

ElementeElemente-trăsături arhitecturale evaluate nealiniere, înclinare, umflare (burtă), fisuri, crăpături, fracturi, lacune (spărturi) Elemente balcoane, profilaturi, decorative de ancadramente, console, faţadă strat de uzură (tencuială)

3. Tâmplărie exterioară

vitrine, porţi, uşi, ferestre

Constatări şi concluzii posibile

Clasa de stare

nevoie de expertizare structurală prezenţa exclude de la clasarea în B sau B\ nevoie de expertizare structurală prezenţa exclude de la clasarea superioară lui M\ urme de infiltraţii exclude de la clasarea în B sau B\ neutilizarea sau neocuparea parţială sau totală lipsă de întreţinere şi nevoia exclude de la clasarea în B reparaţii neutilizarea sau neocuparea parţială sau totală

4. Alţi pereţi exteriori 5. Acoperişul

Idem peretele de faţadă principală streaşina-cornişa învelitoarea

6.

Soclul

urme de infiltraţii

degradarea elementelor de etanşeizare degradarea elementelor de etanşeizare lipsa unor porţiuni de acoperiş

prezenţa exclude de la clasarea în B sau B\ prezenţa exclude de la clasarea superioară lui M\ prezenţa exclude de la clasarea superioară lui M\

Vor fi definite 4 clase (F. Bună, Bună, Medie, Proastă) cu câte 2 sub-categorii: stare stabilă sau dinamică negativă. b. Stabilirea opţiunilor de dezvoltare

Având în vedere că reglementările din 2000 nu cuprind formularea detaliată a unei opţiuni de dezvoltare pentru zonele protejate, studiul va preciza, în mod detaliat, următoarele: Poziţia Z.I.R. în zona centrală a Municipiului Bucureşti Situaţia zonei şi disfuncţionalităţi; Obiectivele de de protejare a valorilor cuprinse în Z.I.R. Potenţialul de dezvoltare al Z.I.R. Propunerile de dezvoltare astfel justificate vor fi îndreptate către următoarele: Îmbunătăţirea situaţiei Z.I.R. Propuneri pentru investiţii publice Alte intervenţii prioritare Costul estimativ al intervenţiilor (pe baza unor indici globali) Menţionăm că ultimele 3 puncte sunt derivate din cerinţele caietului de sarcini şi vor fi elaborate pornind de la un scenariu referitor la acţiunile publice considerat posibil în perioada imediat următoare.   



  



c. Reglementarea urbanistică a zonei

Regulamentul de protecţie şi intervenţie va respecta Regulamentului General de Urbanism aprobat prin HG 525/1996. Vor fi preluate elementele valide ale regulamentului actual aferent PUZ Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti, aprobat prin HCGMB 269/2000, urmărindu-se respectarea metodei şi principiilor formulate prin Regulamentul adiţional din 2006 precum şi anexele Caietului de Sarcini.



Reglementarea va urmări obţinerea unui grad de dezvoltare maxim în condiţiile de restricţii şi permisivităţi rezultate din analiza caracteristicilor şi valorilor zonei şi în consecvenţă cu opţiunile de dezvoltare stabilite. Se va urmări satisfacerea interesului de dezvoltare propriu fiecărui proprietar, fără însă ca aceasta să conducă la lezarea proprietarilor vecini sau la lezarea interesului public major din zonă, acela al protejării valorilor istorice, arhitecturale şi urbanistice. Nu în ultimul rând, se vor crea condiţii de construibilitate directă pentru imobilele din zonă, astfel încât să nu mai fie necesară elaborarea de documentaţii de urbanism suplimentare cauzate de lipsa de detaliere a reglementărilor; astfel, se vine în întâmpinarea modificărilor legislative existente şi de perspectivă care vizează eliminarea practicilor derogatorii.



2. Situaţia la zi a bazei documentare referitare referitare la zonă

Elaboratori: arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, conf.dr.arh. Sergiu NISTOR arh. Claudia CONSTANTINESCU, dr.arh. Vera MARIN, ing. Bujor ALECU 2.1. Date bibliografice şi de arhivă

a. Date bibliografice

Datele bibliografice necesare studiului au fost colectate de echipa de cercetare şi sunt în curs de studiere. O primă listă preliminară a acestora este prezentată în Anexa 10 b. Date de arhivă

Este în curs de desfăşurare cercetarea sistematică a datelor referitoare la planurile de alinieri ale străzilor precum şi la cele referitoare la autorizaţiile de construire, la Arhivele Statului. Cercetarea este necesară în vederea completării datelor bibliografice referitoare la evoluţia istorică a zonelor şi a celor referitoare la datarea clădirilor şi identificarea arhitecţilor şi proprietarilor, în vederea creării unei baze de date istorice cât mai cuprinzătoare care să conducă la o evaluare justă a fondului construit existent. c. Studii şi proiecte anterioare

Au fost identificate studii istorice anterioare referitoare la zonele studiate. Acestea vor fi consultate, extrăgându-se informaţiile inedite cuprinse în acestea. Cercetarea a fost întreprinsă cu sprijinul D.C.P.N. Bucureşti, în arhiva acestei instituţii. 2.2. Date cartografice a. Planuri topografice actualizate pentru zonele de studiu

Planurile (scările 1:2.000; 1:500) au fost solicitate P.M.B. prin Adresa nr. 115/01.02.2011 UAUIM/CCPEC 973964/01.02.2011PMB. Se menţionează că, în lipsa acestora, se va lucra pe fondurile topografice 1991 în care se vor introduce reprezentări orientative ale construcţiilor noi. Acestea vor fi r eproduse după dosarele de autorizare de la P.M.B. sau, în absenţa acestora, se va desena pe plan conturul aproximativ rezultat din observaţiile de teren. b. Planuri istorice

Majoritatea planurilor istorice necesare stabilirii evoluţiei ţesutului urban sunt disponibile în arhivele personale ale elaboratorilor. A fost solicitat şi obţinut sprijinul P.M.B. – Adresa nr. 116/01.02.2011 UAUIM/CCPEC - 973958/ 01.02.2011 PMB, cu răspuns nr. 669/03.02.2011– pentru facilitarea accesului în colecţiile Muzeului de Istorie şi Artă a Municipiului Bucureşti, urmând ca cercetătorii din echipă să identifice acele reprezentări cartografice unicat din colecţia menţionată.

2.3. Documentaţii de urbanism şi acte administrative a. Planuri urbanistice zonale şi de detaliu

Sunt în curs de cercetare planurile urbanistice care produc sau au produs efecte asupra zonelor în studiu; cercetarea a fost limitată de mai mulţi factori: (1) dificultatea de a obţine dosare complete de la arhivele P.M.B. şi ale primăriilor de sector pentru lucrările recente; (2) dificultatea de a obţine informaţii referitoare la documentaţii anterioare momentului de început al publicării pe Internet a Hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism, în cazul primăriilor de sector şi (3) frecventele modificări ale competenţelor de aprobare a PUZ şi PUD în zonele protejate. În continuare sunt prezentate informaţiile obţinute la 05.02.2011.



a.1. Lista P.U.Z. aprobate în teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

Toate (Sect. 2) 81

Calitatea

Strada

Denumirea

Denumirile străzilor, în ordine alfabetică, cf. Sorin Borduşanu.

Planuri Urbanistice Zonale

Teritoriul administrat de Primăria Sectorului 2

Hotărâri ale C.G.M.B. şi ale C.L. al Sect. 1 şi 2, disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pâna la data de 05.02.2011 Emitent Nr. Nr. Hotarâre aviz C.T.U.A.T. Aviz comisie Lucrări poştal C.L./ C.G.M.B. consilieri C.L. 99/14.08.2003 Plan Urbanistic Zonal al Sectorului 2, P.S.2 neaprobat de CGMB – în curs de aplicare

Lupu, Dionisie

PMB

56

-----

Consultare 02.02.2011

----

?

a.2. Lista P.U.D. aprobate în teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

Calitatea

Denumirea

74

Strada

Lupu, Dionisie

84

Strada

Lupu, Dionisie

135

Strada

Verona, Artur, pictor

144

Strada

Polona


Planuri Urbanistice de Detaliu

Hotărâri ale C.G.M.B. şi ale C.L. al Sect. 1 şi 2, disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pâna la data de 05.02.2011. Emitent Nr. Nr. Hotarâre Nr. aviz C.T.U.A.T. Data Lucrări poştal C.L./ C.G.M.B. CGMB 59 ----29/2/45/23.07 ----Concesiune 85 mp .2007 C.L. 6471/23.03.2004 25 CA 43/25.02.2004 constructii definitive amplasata pe teren P.S.1 66 7/27.10.2003 proprietate privata persoana juridica C.L. 19 257/16.10.200 14 CA 127/16.07.200 constructii definitive amplasata pe teren P.S.1 3 1/02.06.2003 3 proprietate privata persoana fizica C.L. 25A 355/18.11.200 6 CA 40/03.11.2004 constructii amplasate pe teren proprietate P.S.1 4 3/12.10.2004 privata persoana fizica

Nu a fost posibilă verificarea tuturor Hotararilor de consiliu Sect. 2 - multe HCL ce privesc documentaţiile de urbanism nu sunt postate împreună cu anexa ce ar cuprinde adresele

b. Autorizaţii de construire şi autorizaţii de desfiinţare; certificate de urbanism

Sunt în curs de cercetare autorizaţiile de construire şi de desfiinţare precum şi certificatele de urbanism recente emise pentru imobile situate în teritoriile zonelor protejate studiate. zonelor în studiu; cercetarea a fost limitată de mai mulţi factori: (a) dificultatea de a obţine dosare complete de la arhivele P.M.B. şi ale primăriilor de sector pentru lucrările recente; (2) dificultatea de a obţine informaţii referitoare la documentaţii anterioare momentului de început al publicării pe Internet a Hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism, în cazul primăriilor de sector şi (3) frecventele modificări ale competenţelor de aprobare a PUZ şi PUD în zonele protejate. b.1. Lista autorizaţiilor de construire emise în Z.P. 34 - Pitar Mos Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

Calitatea

Denumirea


STRADA ENESCU, GEORGE

Autorizaţii de construire

Autorizaţii de construire disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pâna la data de 05.02.2011. Emitent Nr. Nr. crt. Nr. A.C./ Data Beneficiar Funcţiune poştal Nr. CU

fără

Strada

Enescu, George

P.M.B.

3032

12386

120/917 209/201 0

8.6.2010

SC LUXPRIMUM SRL

AMPLASARE FIRMA LUMINOASA

25.

Strada

Enescu, George

P.S.1

8/40488 17.10.07

0004/01 /E

8.01.2008

PROTOPOPESCU CALIN

MODIFICARI INTERIOARE

26.

Strada

Grigorescu, Eremia, General

P.M.B.

3642 3

12689

418/ 942379/ 2010

29.10.2010

ANTAL GABRIEL

REFACERE FATADA

31.

Strada


P.S.1

13

30442/0 3

6/G

11.03.2004

ALIMEHMED MOAZES

44.

Strada


P.M.B.

16

12121

22/ 725055 /2008

21.4.2008

RICHARD LEE HEREN

MODIFICARE FATADA PT CREARE ACCES DIN STRADA CONSOLIDARE SUPRAETAJARE REAMENAJARE RESTAURARE

PIATA

LAHOVARI, ALEXANDRU

52.

Piaţa

Lahovari, Alexandru

P.M.B.

1

12053

10.7.2007

53.

Piaţa

Lahovari, Alexandru

P.S.1

1A

44378/0 4

041/6422 59/2007 5/L

AFI SPITALUL CLINIC OFTALMOLOGIC GRIGORESCU PETRE

58.

Piaţa

Lahovari, Alexandru

P.S.1

7

161/ 43103 04.12.08

12.03.2009

62.

Strada

P.S.2

33

28.04.2005

CENTRUL DE CONSERVARE SI VALORIFICARE A TRADITIEI SI CREATIEI POPULARE

FINALIZARE CONSOLIDARE MODIFICARE INTRARE APARTAMENT CONSOLIDARE, MANSARDARE POD EXTINDERE

STRADA LUPU, DIONISIE Lupu, Dionisie

27.11.06

1425/69L / 60001

67.

Strada

Lupu, Dionisie

P.M.B.

43

12456

77.

Strada

Lupu, Dionisie

P.S.1

65

81.

Strada

Lupu, Dionisie

P.S.1

56

12727 /04 200/10/L

187/ 919361/ 2010

2.7.2010

BOSSY GHICA IRINA IONESCU DAN IONESCU ADRIANA IOANA

23/D

6.05.2004

SERGHIDES WANDA

7/29509 14.08.09

14.10.2009

SMIGELSCHI MARINA

CONSOLIDARE,MANSARD Ă ŞI CURTE DE LUMINĂ INTRARE IN LEGALITATE MANSARDA SCARA ACCES MODIFICARI INTERIOARE DESFIINTARE LOC.SP+P+POD SI ANEXA



83.

Strada

Lupu, Dionisie

P.S.1

62

84.

Strada

Lupu, Dionisie

P.S.1

P.M.B.

6466 6466 68

P.M.B. P.M.B.

86.

Strada

Strada

Lupu, Dionisie

Lupu, Dionisie

29.08.2006 24.09.2004

CONSOLIDARE LOC DP+P+MP CONSTR. BIROURI

2/L

7/04/2004

ABACO NICHOLAS

DESFIINTARE LOCUINTA

780

021/L/1 3L/00

16.08.2000

CONSOLIDARE BIROURI

68

2789

5.11.2004

7072 7072

12221

061/42/2 004 055/8573 41/2009

12265

099/878 018/200 9

2.7.2010

COMPANIA NATIONALA A URANIULUI COMPANIA NATIONALA A URANIULUI SC SMARTOWN INVESTMENTS SRL SC SMARTOWN INVESTMENTS SRL IONESCU PAUL

P.M.B.

74

12164

61/ 789662/ 2008

17.12.2008

SC ELGINMED CENTER SRL

REAMENAJARE APARTAMENT

TROXTER CHRISTOPHER

AMENAJARE APARTAMENT REAMENAJARE RECOMPARTIMENTARE LOCUINTA LUX BIROURI S+P+2E

P.M.B.

Lupu, Dionisie

1329 /36/L 30/L

CRACIUN CONSTANTIN TRAIAN ABACO N.

P.S.1

85.

2253 /06 24318 /04 9921/04

07.09.2009

REPARARE SI REFACERE ACOPERIS DESFIINTARE PARTIALA DESFIINTARE CORP ANEXA

87.

Strada

101.

Strada

Michelet, Jules

P.S.1

25

13645 /06

442/44/ M

9.05.2006

102.

Strada

Michelet, Jules

P.M.B.

8

12278

O12/886 829/201 0

9.2.2010

106

Strada

Michelet, Jules

P.S.1

18

20564 /04

41/M

10.06.2005

SC AVIVIM CONSTRUCT

P.M.B.

18

790

063M/ 98M/00

21.9.2000

AVIVIM CONSTRUCT GONEN INVEST CONSTRUCT

P.M.B.

18

1274

11JO/ 1J/01

2.3.2001

GONEN INVEST CONSTRUCT SRL, AVINIM CONSTRUCT SRL

P.M.B.

18

585

061M/ 98M/00

12.9.2000

AVIVIM CONSTRUCT GONEN INVEST CONSTRUCT

019P/ 1P/99 62/P

3.5.1999

STOICA CRISTIAN

CONSOLIDARE

8.09.2004

BALTEANU BEATRICE

MODIFICARI INTERIOARE

8.01.2008

PROTOPOPESCU CALIN

1108/101 /P 135/8/P

16.11.2007

DOBRE CONSTANTIN DOBRE ELENA SC STAV SRL

reamenajare inerioara ap.24, închdere balcon reamenajare inerioara ap.24, închdere balcon DESFIINTARE

332/ 940475/ 2010 1016/35 /V

14.9.2010

STRADA MICHELET, JULES

STRADA PITAR, MOS 112.

Strada

Pitar, Mos

P.M.B.

15

3480

117.

Strada

Pitar, Mos

P.S.1

25

P.S.1

25

P.S.1

25

23261 /04 40488 17.10.07 22834 12.06.07 18/ 20134 10.06.09

121.

Strada

Pitar, Mos

P.S.1

6

128.

Strada

Pitar, Mos

P.M.B.

20

12602

135.

Strada

Verona, Arthur, pictor

P.S.1

19

2693 /25482 28.06.07

SC MBL COMPUTERS SRL

20/07/2009

SC MEDICAL PRESTIGE SRL

24.10.2007

ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA

BIROURI+LOC SERVICIU+ANEXE +PARCAJE RECONFORMARE ET 4 CONSTRUCTIE AUTORIZATA ANTERIOR DEMOLARE

SEMNALISTICA LUMINOASA PERGOLA

b.2. Lista certificatelor de urbanism emise în teritoriul Z.P. nr. 34 - Pitar Mos după 01.01.2009 Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

Calitatea

Denumirea


STRADA GRIGORESCU, EREMIA, GENERAL

Certificate de urbanism

Certificate de urbanism disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.2. pâna la data de de 05.02.2011. Emitent Nr. ID Nr. C.U. Data Beneficiar Funcţiune poştal

P.M.B.

3

13450

613

30.12.2009

ANTAL GABRIEL

LUCRARI DE REFACERE FATADE

Lahovari, Alexandru

P.M.B.

2

13329

491

14.12.2009

IMOBIL LOCUINTE SI BIROURI

Piaţa

Lahovari, Alexandru

P.S.1

7

545/ 12/L

161/431 03 04.12.08

12.03.2009

59.

Piaţa

Lahovari, Alexandru

P.M.B.

8

13125

288

12.11.2009

SC LAHOVARY GRUP SRL SANDU FEIG CENTRUL DE CONSERVARE SI VALORIFICARE A TRADITIEI SI CREATIEI POPULARE SC FALCON CONSULTING SRL

67.

Strada

Lupu, Dionisie

P.M.B.

43

13475

638

30.12.2009

80.

Strada

Lupu, Dionisie

P.M.B.

54

12903

068

14.04.2009

REFACERE ACOPERIS MANSARDARE POD SCARA ACCES INCHIDERE TERASA SI MARIRE SUPRAFATA VITRATA

86.

Strada

Lupu, Dionisie

P.M.B.

7072 7072

13089

252

03.11.2009

12961

125

24.06.2009

IONESCU DAN IONESCU ADRIANA IOANA BRATU GEORGE NECULAI BRATU CORINA MIHAELA SC SMARTOWN INVESTMENTS SRL SC SMARTOWN INVESTMENTS SRL

26.

Strada


PIATA

LAHOVARI, ALEXANDRU

54.

Piaţa

58.

STRADA LUPU, DIONISIE

P.M.B.

Regim de înălţime

CONSOLIDARE, MANSARDARE POD EXTINDERE

EXTINDERE REAMENAJARE

DESFIINTARE CORP ANEXA C CONSOLIDARE EXTINDERE RESTAURARE



STRADA MICHELET, JULES 102.

Strada

Michelet, Jules

P.M.B.

7072

12872

037

19.03.2009

SC SMARTOWN INVESTMENTS SRL

DESFIINTARE PARTIALA CONSTRUCTIE PARAZIT

P.S.1

8

70/1374 8 27.04.09

14.05.2009

SC MBL COMPUTERS

P.M.B.

8

70/ 1036 /97/M 13336

498

14.12.2009

P.M.B.

8

13300

462

10.12.2009

P.M.B.

13297

459

10.12.2009

SC MBL COMPUTERS SRL SC MBL COMPUTERS SRL SC STUDIO GINA'S FASHION SRL

CONSOLIDARE, REAMENAJ., COMPART., REFACERE IMPREJMUIRE DESFIINTARE GARAJ CONSOLIDARE LOCUINTA LUX REAMENAJARE IMPREJMUIRE AMPLASARE SEMNALISTICA

103.

Strada

Michelet, Jules

104.

Strada

Michelet, Jules

1012 14

105.

Strada

Michelet, Jules

16

13223

386

26.11.2009

COMAN NICULAIE

EXTINDERE LOCUINTA

128.

Strada

P.M.B.

20

13539

0052

29.01.2009

SC MEDICAL PRESTIGE SRL

AMPLASARE SEMNALISTICA

133.

Strada

P.S.1

15

179

15.07.2009

IORDAN NICOLETA

MODIFICARE, REPARARE,

STRADA PITAR, MOS Pitar, Mos

STRADA VERONA, VERONA, ARTUR, PICTO PICTOR R Verona, Arthur, pictor

1717/ 68/V

EXTINDERE, REFACERE IMPREJMUIRE

/1001

15.01.09

135.

Strada

Verona, Arthur, pictor

P.M.B.

19

12846

011

16.02.2009

O.A.R.

CONSOLIDARE REPARARE MANSARDARE RESTAURARE

Surse : www.pmb.ro www.primariasector1.ro www.ps2.ro

b.3. Lista avizelor M.C.P.N. şi D.C.P.N.-M.B. emise în teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş

La acest moment, nu avem informaţii în această direcţie; pe măsura dobândirii lor, ele se vor încadra într-un tabel precum cel de mai jos. Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

x.

Calitatea

Strada

Denumirea


Nume, Prenume

Avize ale M.C.P.N. şi D.C.P.N-M.B.

Avize identificate în arhiva D.C.P.N.-M.B. pâna la data de de 04.02.2011. Emitent Nr. ID Nr. Data Beneficiar poştal C.U. D.C.P. N.-M.B. M.C.C.

Funcţiune


b.4. Alte avize emise în teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş

La acest moment, nu avem informaţii în această direcţie; pe măsura dobândirii lor, ele se vor încadra într-un tabel precum cel de mai jos. Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

x.

Calitatea

Strada

Denumirea


Avize ale furnizorilor de utilităţi.... Emitent Nr. poştal

ID

Nr. C.U.

Data

Beneficiar

Funcţiune


Nume, Prenume



3. Regimul urbanistic al zonelor studiate

Elaboratori: arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU, urb. Alina DRĂGOESCU, arh. Toader POPESCU

Regimul urbanistic al Z.P. nr. 34 – Pitar Moş este stabilit, în principiu, de cea mai restrictivă, mai recentă şi mai detaliată documentaţie de urbanism referitoare la teritoriul său. Documentaţia elaborată special pentru reglementarea ZP nr. 34 este PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000, care instituie un regim de construire omogen în zonă, chiar dacă aceasta nu este, în fapt, omogenă. Astfel, nevoia de adaptare la situaţia concretă – pe lângă dorinţa proprietarilor de a construi intensiv - au favorizat regimul derogatoriu pentru intervenţiile din zonă. Această documentaţie este preluată şi către documentaţiile ulterioare importante (Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, Planul Urbanistic Zonal Sect. 2, aprobat cu HCL nr. 99/2003). Planul Urbanistic General subîmparte ZP nr. 34 – Pitar Moş în două subzone, criteriul fiind cel funcţional (sumar tratat în PUZ ZCP). Astfel, o parte a ZP nr. 34 (aria situată la vest de str. Dionisie Lupu; toate parcelele cu cu adrese pe str. G. Enescu, Calea Dorobanţilor, şi Piaţa Al. Lahovari; parcelele situate pe frontul estic al str. Dionisie Lupu) este încadrată în CP4 - Subzona Subzona nucleului central comercial şşii de afaceri. afaceri Restul zonei este încadrat în M1 - Subzona mixtă situată în zona protejată. protejată În ceea ce priveşte Planul Urbanistic Zonal Sect. 2, acesta încadrează majoritatea zonei în UTR C.P.1b - subzona centrală protejată, structurată structurată,, cuprinzând ţesut urban difuz situat la distanţă de transport în comun de mare capacitate şi în care densităţile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de vârf vârf şi de de asigurarea locurilor locurilor de parcare. M1a2 - subzona centrala protejata, parcare Zona reglementată de PUG ca M1 este în acest caz, încadrată în M1a2 structurata, cuprinzand tesut urban difuz, situat la distanta de transport in comun de mare capacitate si in care densitatile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de varf si de asigurarea locurilor de parcare parcare.. Din analiza individuală şi comparată a acestor documentaţii reies următoarele observaţii: - delimitarea zonei protejate este, cel mai adesea, aproximativă şi neclară; nu sunt evidenţiate explicit imobilele care face parte din ZP; - nu sunt suficient detaliate tipurile de intervenţii posibile asupra fondului construit şi amenajărilor existente; - prevederile privitoare la utilizarea funcţională a parcelelor nu sunt corelate între documentaţii; - caracteristicile parcelelor stabilite RLU aferent PUZ ZPC (suprafeţe minime, lungimi de aliniament etc) nu sunt corelate cu specificul zonei şi nu sunt adaptate, de multe ori, la realitatea din teren; - unele prevederi regulamentare (în special din RLU aferent PUZ ZPC) sunt formulate neclar sau ambiguu, lăsând loc interpretărilor; de asemenea, majoritatea au un grad de generalitate prea mare; - reglementările referitoare la indicatori şi indici urbanistici (POT, CUT, Hmax) nu sunt date pe parcele, ci pe ansamblul zonei / subzonelor, ceea ce dă naştere unor situaţii de inaplicabilitate (sau aplicabilitate defectuoasă) a acestora; - valorile reglementate ale indicatorilor şi indicilor urbanistici nu sunt corelate între documentaţii, ceea ce produce situaţii de conflict; - elementele privitoare la reglementarea aspectului exterior al construcţiilor sunt vagi şi sumare. Este, de asemenea, de remarcat faptul că documentaţia PUZ Sect. 2 (aplicată de Primăria Sect. 2, deşi nu a fost aprobată legal de către C.G.M.B.), deşi este ulterioară PUZ ZCP, nu preia decât selectiv elemente din acesta (pe alocuri introducând chiar prevederi diferite sau contrare). În plus, au fost aprobate în ultimii ani 5 documentaţii de urbanism (1 PUZ şi 4 PUD – v. 2.3.a.1 şi 2.3.a.2), ale căror reguli derogă de la regulamentele locale ce însoţesc PUZ ZCP, PUG şi PUZ Sect. 2. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor OG nr. 27/2008, aceste derogări în zonele construite protejate au devenit mai dificil de obţinut. Expunem mai jos un tabel comparativ cu valorile principalilor indicatori şi indici urbanistici, pentru a sublinia gradul de necorelare între documentaţiile de urbanism majore. Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 17/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 17 /75 //75


PUZ ZPC nr. 34 „Pitar Moş” Subzone

PUG Mun. Bucureşti

PUZ Sect. 2

-

CP4

M1

POT POT

65%

70% (până la 100% în cazuri speciale)

Cf. PUZ ZCP (65%)

Recomandat Cf. PUZ ZCP max. 80% şi cf. (65%) (până la PUZ ZCP (65%) 100% în cazuri speciale)

CUT CUT

2,0 (4,5 în scuarul J. Michelet; 5,0 în Piaţa Al. Lahovari)

3,0 (1,9 pentru parcele mici)

Cf. PUZ ZCP (2,0)

2,4 (1,9 pentru parcele mici) 4,5 prin PUD aprobat (?) şi cf. PUZ ZCP

Cf. PUZ ZCP (2,0) 4,5 prin PUD (?) Nelimitat prin PUZ aprobat

Distanţa între aliniamente opuse + 2 niveluri suplimentare retrase + alte depăşiri în situaţii speciale

Distanţa între aliniamente opuse + 2 niveluri suplimentare retrase + alte depăşiri în situaţii speciale Nelimitat prin PUZ aprobat

Hmax Hmax

13m (24m în scuarul J. Michelet; 12m (+un nivel 12m (+un nivel 27m în Piaţa Al. Lahovari) suplimentar la suplimentar la + Un nivel suplimentar retras din clădirile de colţ clădirile de colţ + 2 niveluri + 2 niveluri planul faţadei cu 1,5m retrase) retrase)

CP1b

M1a2

Ca urmare a acestor constatări, RLU aferent prezentei documentaţii îşi propune să clarifice neconcordanţele între documentaţiile existente, precum şi să adapteze prevederile regulamentare la specificul zonei, prin stabilirea unui set de reguli explicite, propriu fiecărei parcele. De asemenea, va fi clarificat şi obiectul studiului, prin delimitarea clară a zonei şi identificarea fiecărui imobil care face parte din aceasta. Această delimitare (care va avea ca punct de plecare limitele stabilite prin PUZ ZCP în vigoare) va ţine seama de realitatea din teren (evitând împărţirea unor parcele între mai multe ZP), de coerenţa evidentă a unor subzone sau ansambluri urbane, precum şi de limitele stabilite şi aprobate prin alte PUZ pentru zone construite protejate aprobate anterior.



4. Concluzii relevante pentru continuarea studiului

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, drd.arh. Irina POPESCU CRIVEANU 4.1. Viabilitatea metodei pentru zona de studiu Experienţa internaţională certifică în general eficienţa tuturor metodelor de cercetare care presupun evaluarea unei zone atât la nivel global, cât şi la nivel particular, individual pentru fiecare imobil. Cele două tipuri de observaţii având fiecare relevanţa şi contribuţia proprie în procesul de evaluare culturală, aspect care stă la baza reglementărilor de intervenţie într-o zonă construită protejată. Metodologia propusă şi aplicată în cadrul documentaţiei "Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti - etapa I/2005" (Metodologie, criterii de fundamentare, identificarea tipurilor de zone protejate şi a traseelor culturale, studii pilot pe tipuri de zone protejate) - realizată conform contractului nr. 39/2005 încheiat între U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C. şi C.P.U.M.B. al P.M.B. - reprezintă o astfel de modalitate de analiză adaptată la legislaţia şi normele în vigoare la acea dată, în scopul de a răspunde cât mai obiectiv relaţiei (de multe ori antagonice) dintre interesul pentru protecţia valorilor culturale şi cel pentru dezvoltare acestora prin schimbări r adicale. Chiar dacă intervalul relativ scurt scurs de la intrarea în vigoare a amintitei documentaţii nu permite o evaluare foarte exactă cu privire la eficienţa acesteia (cu atât mai mult cu cât această perioadă se suprapune pe perioada crizei economice ce a afectat şi sectorul imobiliar), totuşi există semnale pozitive semnificative care susţin detalierea regimului de reglementare şi protecţie a valorilor culturale pe baza acestei metodologii. Trebuie precizat faptul că metodologia de evaluare culturală a zonelor construite protejate utilizată în cazul documentaţiei sus amintite poate şi chiar este necesar să suporte actualizări periodice, fie ca urmare a modificărilor aduse actelor normative în vigoare la un moment dat, fie ca urmare a creşterii gradului de accesibilitate la datele din arhive sau datorate unor nuanţări de natură doctrinară. Toate aceste schimbări reprezintă modalităţi de adecvare a unei documentaţii în raport cu situaţia existentă la un moment dat, însă acest lucru presupune păstrarea principiilor de bază fără a modifica stuctura fundamentală a conceptului metodologic elaborat, avizat şi aprobat anterior. Astfel, se poate afirma faptul că metodologia de evaluare culturală a zonelor construite anterior este constru ite protejate utilizată anterior viabilă pentru că se fundamentează pe cu c unoaşterea cât mai riguroasă şi detaliată a identităţii şi evoluţiei tuturor componentelor care alcătuiesc ţesutul urban al unei zone protejate, ceea ce permite o evaluare cu un g grad rad mare de acurateţe şi obiectivitate. obiectivitate Un alt principiu al metodologiei sus amintită presupune pe de o parte cercetarea cercetarea istorică istorică (prin utilizarea datelor de arhivă ce au un grad ridicat de concreteţe) şi cercetarea cercetarea situaţiei identificate te punctual in situ (fapt care asigură şi situaţiei identifica actualizarea datelor oficiale consemate în legătură cu statutul unei anumite zone), iar pe de altă parte, concluziile care stau la baza reglementărilor au în vedere şi documentaţiile aprobate dar care încă nu au produs teren. pro dus efect în teren O altă calitate a metodologiei utilizate în cazul celor 12 zone construite protejate (în măsura pe care o permite acest nivel de cercetare) este diminuarea sau chiar eliminarea factorului arbitrar din procesul decizional, decizional responsabilitatea protejării valorilor culturale în raport cu solicitările de intervenţie fiind deja filtrată prin statutul de protecţie stabilit în mod particular şi nu doar la nivel global, adică în raport cu zona. Un alt aspect, deloc neglijabil, este cel dat de cunoaşt cunoaşterea erea publică statutului de protecţie al fiecărui corp de clădire existent în aceste zone construite protejate, protejate ceea ce permite permite orientarea orientarea investitorilor investitorilor şi adaptarea adaptarea intenţiilor intenţiilor lor lor în în cunoştinţă de cauză cauză. Nu în ultimul rând consemnarea regimului de protecţie al valorilor culturale prin modalitatea de înregistrare triplă a datelor: grafic (planşa de decizie), fotografic (desfăşurările fronturilor) şi scriptic (lista imobilelor din zonă) elimină posibilele confuzii ce ar putea apărea în legătură cu eventualele necorelări de natură cadastrală apărute între situaţiile din teren şi cele consemnate în planurile topografice. Altfel spus prin utilizarea acestei metodologii există atât premiza unei evaluari cât mai obiective a valorilor culturale existente într într--o zonă construită protejată, cât şi posibilitatea argumentării pertinente a reglementărilor particularizate de intervenţie (restricţii şi permisivităţi).



4.2. Adecvarea lexicului fişei de cartare Lexicul fişei de cartare: starea clădirilor # 1

Cod FB

Denumire Semn convenţ. Foarte bună Verde închis

2

B\ \

3

M

4

M\\

Mediocră

R

Portocaliu (galben dungi) Proastă

5

Bună

R\\

Elemente circumstanţiale de apreciere cu semne de ♦ clădire arhitectural sănătoasă, fără probleme de ♦ Ocupate, hidroizolare sau nevoi de reparaţii întreţinere permanentă

clădire arhitectural sănătoasă, fără probleme de hidroizolare sau nevoi de reparaţii Verde deschis ♦ ameninţări fără efecte tangibile (verde dungi) Satisfăcătoare ♦ clădire arhitectural sănătoasă, cu nevoi de reparaţii la elemente nestructurale şi arătând ♦ semne de acţiune a ameninţărilor cu efecte tangibile Galben

Roşu

6

Stare St are

Foarte proastă

Violet (roşu dungi)

♦

clădire arhitectural sănătoasă dar cu nevoi de reparaţii ♦ semne de acţiune a ameninţărilor cu efecte tangibile

♦

Parţial ocupate, vacante

Ocupate, cu semne de capacitate de întreţinere corespunzătoare risc imediat de ♦ Fără deteriorare, sau ♦ Reparaţii în derulare ♦

Parţial ocupate sau vacante de continuare a ♦ Semne deteriorarilor şi ♦ Întreţinere deficitară ♦ zidărie deteriorată şi-sau ♦ Ocupate, ♦ acoperiş spart şi-sau ♦ Deteriorare lentă; fără soluţii stabilite, sau ♦ evacuări ale apelor defecte, ♦ Soluţii stabilite dar ♦ atacuri biologice şi deteriorare a majorităţii neimplementate (şantier elementelor constructive, inclusiv a zidăriei nedeschis, sau deschis şi exterioare, sau intrerupt) ♦ afectare a majorităţii părţilor clădirii de către un incendiu sau alt dezastru ♦ semne de degradare severe dar cu reversibilitate a situaţiei ♦ degradări sau semne de instabilitate structurală, ♦ Părăsire, parţial ocupate ♦ pierderi importante de suprafaţă de învelitoare ♦ Risc iminent de deteriorare conducând la degradări majore ale interiorului, rapidă; fără soluţii de intervenţie stabilite sau ♦ cea mai mare parte a clădirii afectată de efectele unor incendii sau alte dezastre naturale ♦ Soluţie de intervenţie stabilită dar neimplementată ♦ semne de degradare importante, nereversibilitate a situaţiei ♦

♦



Lexicul fişei de cartare: stiluri 1. “Stiluri” vernaculare – tipuri morfo-stilistice caracteristice unui “stil local" Nr. crt. 1.

Stil / categorie stilistică Post-bizantin - stil românesc (specific clădirilor de cult)

Perioada istorică Bucureşti Nedeterminat

Caracteristici Tipo-morfologie tradiţională: volum paralelipipedic masiv cu abside semicilindrice, cu pridvor închis sau deschis acoperire în pantă, turle poligonale cu cupole decoraţie tradiţională (brâu, arcaturi oarbe) sau derivată din alte stiluri (clasic, gotic, neoromânesc).







2.

Popular urban (specific clădirilor de locuit)

Cca 1850-1930; exemple rare din perioade anterioare sau posterioare

Clădiri P sau P+1 modeste ca scară şi tratare cu tip tradiţional : locuinţă cu hall central şi două camere, derivată din tipul tradiţional, aşezată în mijlocul parcelei; «casa-vagon» derivată din primul tip, aşezată cu o latură pe limita dintre parcele şi expusă către S sau E, cu o faţadă pe aliniament sau retrasă faţă de acesta, locuinţă cu prăvălie, pe aliniament, în mai multe variante etc. Variante: a – simple: - acoperire în pantă sub 30o, cu streaşină proeminentă pe console decorative sau cu cornişă profilată; marcare a intrării prin decroş supraînălţat şi/sau prin coronament; - galerie sau geamlâc în aripa din spatele parcelei; goluri rectangulare sau în arc plat; modenatură simplă (ancadramente profilate sau plate, muluri orizontale), bosaje sau rosturi continue din tencuială b – combinate: elemente decorative împrumutate din diverse stiluri (oriental, neoclasic, neoromânesc, eclectism academic şi pitoresc) şi adaptate / simplificate. 

Notă: Un studiu tipologic al clădirilor bucureştene, corelat cu tipurile de ţesut urban şi cu perioada de construire va face obiectul unei etape ulterioare. În momentul de faţă am considerat suficientă o încadrare tipologică sumară care să scoată în evidenţa “stilul local” şi elementele sale definitorii. Acest “stil local” nu este un neapărat opus stilurilor culte, graniţa dintre acestea fiind fragilă. Astfel, biserica Pitar Moş este în următoarea situaţie: mahalaua este pomenită în 1690, ceea ce presupune existenţa la acea dată a unei biserici în locul celei actuale, probabil din lemn; biserica de zid a fost construită de Alex. Moruzi în 1795, apoi refacută în 1898 de arh. Ştefan Ciocârlan (antreprenor Gh. Ştefanescu, pictor Fritz Elsner), după cum este înscris în pisanie. În cazul locuinţelor, dacă repertoriul stilistic împrumutat devine foarte elaborat, coerent şi predominant ca expresie, clădirea va fi încadrată la stilul respectiv, dar cu elemente de vernacular tradiţional. Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 21/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 21 /75 //75


2. Stiluri întâlnite în zonele studiate Nr. crt. 3.

Stil / categorie categ orie stilistică Neoclasicism

Perioada istorică Bucureşti Cca 1860-1880

Caracteristici

Exemple

Inspirat direct de arhitectura Antichităţii clasice, netrecută prin filtrul Renaşterii şi Barocului (deşi spre finalul perioadei adoptă şi formule renascentiste): volume geometrice simple, plinuri mari, decor sobru, elemente preluate cu rigoare arheologică din repertoriul clasicismului grec sau roman Iniţial - preluare liberă, în spiritul sensibilităţii pitoresc-romantice, a limbajului arhitecturii gotice, uneori în combinaţie cu alte stiluri medievale. -odată cu epuizarea etosului romantic se întâlneşte cu eclectismul istoricist (vezi rd. 5.1.), dar în zonele studiate nu apar decât exemple de romantism neogotic, nu şi de eclectism neogotic. -elemente specifice: arce frânte, plate sau în acoladă; cornişe cu festoane şi maşiculiuri; creneluri şi pinioane; capiteluri, console-capitel şi profile foliate Istoricist Istoricist Revival riguros al stilurilor anterioare clasicismului (bizantin, romanic, gotic, Renaştere italiană timpurie, franceză, germană). În zonele studiate, predomină exemplele inspirate din Renaşterea franceză şi italiană timpurie 



4.

Neogotic

Cca 1860-1880





5.

Eclectism

Cca 1880-1920

Academic (BeauxArts) (Beaux - Arts) Stil de sinteză; elemente derivate din stilurile clasicismului francez (de la Ludovic XIII la Ludovic XVI) sau din renaşterea şi barocul german



Târziu Formule contaminate de estetica «1900», (forme organice sau stilizate geometric), cu o plastică accentuată şi partiţie verticală a faţadelor sau formule clasicizante, epurate (ancadramente simple cu cheie de arc, cornişe cu modilioane), cu partiţie orizontală

Pitoresc Formule derivate din diferite tradiţii regionale europene sau exotice, dintre care în zonele studiate studiate se întâlnesc a - variante italienizante de sec. XIX timpuriu timpuriu (stil pitoresc italienizant), inspirate de modele vernaculare ale Renaşterii italiene şi foarte răspândite în vernacularul vernacularul urban bucureştean: bucureştean: acoperişuri acoperişuri joase cu streşini largi pe console decorative simple sau duble, ancadramente ancadramente elaborate, portice de intrare cu coloane şi fronton sau acoperiş supraînălţat b - variante târzii, meridionale, influenţate de regionalismul regionalismul modern (stil pitoresc meridional - maur, mauroflorentin, mediteraneean, mediteraneean, balcanic) balcanic) vezi pct. 11 6.

Arta 1900

Cca 1890-1920 1890-1920

Art Art Nouveau Nouveau Elemente specifice grefate pe tipologii tradiţionale sau aparţinând eclectismului -arcade eliptice sau în formă de potcoavă, marchize -ornamente florale elaborate, chei de arc în formă de figuri feminine de factură simbolistă 



Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor, onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitectu arhitecturalralşişiurbanistic arhitectural urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro E.C./Quatt E.C./Quattro ro Design DesignS.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 23 23/ /75 -a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M. -C.C.P -C.C.P .E.C./Quattro S.R.L. – 02 .2011. //75


Seccession Se cession Factură clasicizantă cu ordonanţă stilizată şi ornamentaţie geometrică sobră (romburi, octogoane, cercuri sau elipse înscrise în panouri rectangulare, chenare decorative): -compoziţie -compoziţie bazată pe partiţia verticală a faţadelor faţadelor -bovindouri -bovindouri poligonale pe unul sau mai multe niveluri 



Alte şcoli

7.

Neoromânesc

Cca 1885-1906

Timpuriu Timpuriu Interpretare liberă, în spirit eclectic şi pitoresc, a tradiţiei vernaculare şi culte, împreună cu diferite alte referinţe; referinţe; marcat de stilul lui Ion Mincu (referinţe rurale locale şi italienizante) şi Ion Socolescu (tentă orientală pronunţată)

Cca 1906-1924

Matur Selecţie mai riguroasă a temelor şi motivelor din tradiţia naţională streşini proeminente pe console, ocniţe, arcade plate sau semicirculare, semicirculare, ferestre bi- sau trifore bovindouri pe unul sau mai multe niveluri, turnuri turnuri în consolă, loggii cu arcade trilobate sau în acoladă elemente din lemn sculptat (console, balustrade, colonete şi grinzi sau arce pentru loggii şi foişoare, jardiniere) ornamentică ornamentică brâncovenească (ancadramente, (ancadramente, parapete şi frize cu ornamente foliate, coloane, profile torsadate) Târziu Târziu Forme simplificate, epurate, geometrizate; renunţare la ornamentele aplicate: denticuli, denticuli, ocniţe, rame plate, console lemn 







Cca 1925-1940



8.

Art Deco

C ca 1925-1930

Timpuriu Timpuriu Derivat din eclectismul eclectismul târziu decoraţie clasicizantă stilizată geometric şi aplatizată (inclusiv pilaştri, frize, cornişe cu ove şi denticuli, denticuli, etc.) motive geometrice specifice – riflaje / striuri verticale verticale sau orizontale, orizontale, retrageri telescopice, zig-zaguri feronerii decorative 





C ca 1925-1935

Matur Matur Înglobează aportul aportul expresionismului expresionismului compoziţie dinamică, adesea bazată pe contrastul între orizontal şi vertical sau pe retrageri în trepte trepte ale volumului volumului suprafeţe curbe sau cutate motive geometrice specifice: riflaje / striuri verticale sau orizontale, retrageri telescopice, zig-zaguri ferestre-fantă sau hublou “Accesorii” ornamentale frecvente: feronerii decorative 

 

 

Cca 1935-1945

Târziu Târziu Orientare spre estetica aerodinamică (stilul “pachebot”) – registre orizontale, colţuri rotunjite, ferestre-hublou ferestre-hublou Stilul Internaţional – forme pure, lipsite de ornamente aplicate, dar mizând pe combinaţii de materiale, texturi şi culori 



9.

Modernism interbelic

Cca 1930-1945

Variantă moderată a Stilului Internaţional, cu rare manifestari radicale, preferând variante permisive faţă de tradiţie. tradiţie. volume geometrice geometrice simple, simple, lipsite de ornamente aplicate, dar păstrând o modenatură simplificată compoziţii compoziţii bazate pe registre orizontale caracteristice, uneori echilibrate de accente verticale, sau pe ritmuri de nervuri verticale amintind de ordonanţa clasică. 





10.

Regionalism modern

Cca 1925-1945

Stiluri vernaculare (mediteraneene, balcanice, româneşti) interpretate de arhitecţi, derivate din filonul eclectismului pitoresc: creneluri, streşini largi pe console de lemn, bovindouri şi balcoane pe console de lemn,arce în formă de potcoavă, în acoladă, semicirculare sau frânte, ferestre separate prin colonete, grilaje de ferestre şi balcoane din fier forjat, pazii cu olane, traforuri

11.

Clasicism realistsocialist

Cca 1945-1955

12.

Modernism postbelic

Cca 1960-1989

Reluare a discursului modernist în epoca post-stalinistă (volume paralelipipedice simple, eventual cu copertine flotante; registre preponderant orizontale; compoziţii repetitive de plinuri şi goluri, lipsite de ornament). După 1970 – influenţe ale brutalismului: o estetică a betonului aparent şi a scheletului structural sau a tehnologiei de prefabricare sincer exprimate în faţadă; plastica de faţadă mai accentuată. Reluare a discursului modernist în epoca post-stalinistă După 1970 – influenţe ale brutalismului – o estetică a betonului aparent şi a scheletului structural sau a tehnologiei de prefabricare sincer exprimate în faţadă.

13.

Contemporan

Post-1989

Mare diversitate morfo-stilistică, reflectând diferite curente şi modele internaţionale.

14.

Astilistic

Nedeterminat

Arhitectură utilitară, neutră, lipsită de intenţii estetice, sau clădiri care în timp şi-au pierdut componentele stilistice ale faţadelor.



4.3. Crearea sistemului specific de reglementare Legislaţia română nu are prescripţii specifice referitoare la zone protejate construite. Reproducem definiţiile prezente în legislaţie precum şî dispoziţiile referitoare la planurile urbanistice zonale. I. Definiţii [1] “Zonă protejată – suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie, în scopul ocrotirii sănătăţii publice, a mediului şi patrimoniului natural şi construit” (Legea 242/2009, art. I.16). [2] "Zone naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a patrimoniului" (Legea 5/2000, ART . 1.2) [3] „Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cărora se află elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebită. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a] zone naturale protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebită; b] zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorică, culturală sau memorialistică deosebită” (Legea 5/2000, Anexa 2) Singurul act normativ care detaliază dimensiunile conceptului şi stabileşte elemente de metodă pentru crearea unui cadru reglementar special este Ordinul ministrului transporturilor şi turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Anul 172 (XVI), Nr. 125 bis din 11 februarie 2004). II. Planul urbanistic zonal [1] Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul Urbanistic General [2] Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a] organizarea reţelei stradale; b] organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane; c] modul de utilizare a terenurilor; d] dezvoltarea infrastructurii edilitare; e] statutul juridic şi circulaţia terenurilor; f] protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora. [3] Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: a] zonelor centrale ale localităţilor; b] zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihnă şi agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor; c] altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii. [4] Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regulă în Planul urbanistic general. [5] Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate decât în integralitatea lor, cu excepţia modificărilor făcute în conformitate cu prevederile alin. (5) lit. b) şi alin. (6) ale art. 32, şi care nu alterează caracterul general al zonei. (Legea 350/2001, art. 47; OG27/2008, art. I.17; Legea 242/2009, art. I.8, I.9). Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 27/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 27 /75 //75


III. Conceptul de zonă protejată naturală şi construită: Concept juridic şi urbanistic care are o expresie teritorială variabilă şi care trimite la ozonă zonădelimitată delimitată topografic, în jurul şi în legătură cu prezenţa unor valori naturale sau/şi construite a căror protejare protejare este de interes public şi care este subiect al unui regim juridic special instituit prin lege şi stabilit prin documentaţii de urbanism. ur banism. Conceptul s-a dezvoltat în practică, în mod similar cazurilor din alte state europene. Regimul juridic special are ca scop protejarea urbanistică a valorilor naturale sau/şi construite, care este de interes public. In numele acestui interes, în zona respectivă se instituie un număr de servituţi urbanistice, a căror respectare este urmărită de persoanele juridice abilitate şi constituie numai o parte a activităţii de protejare a zonei. Practica internaţională a consfinţit stabilirea unor perimetre unde valorile sunt protejate prin dezvoltarea integrată a zonei. Acest obiectiv se obţine prin crearea de instrumente urbanistice care stabilesc servituţi în ceeea ce priveşte desfiinţarea construcţiilor – chiar şi a celor neclasate în L.M.I. - , modul de construire, diminuarea schimbărilor, controlul activităţilor umane, realizarea echilibrului între elementele păstrate şi cele noi. În România, aceste zone nu au un regim juridic explicit în legislaţie; valorile sunt protejate NUMAI prin obligativitatea obţinerii avizelor M.C.P.N. şi, în anumite situaţii, al M.D.R.T.; desfiinţarea oricărei construcţii care nu este clasată în LMI este posibilă. După aprobarea P.U.Z., avizul M.C.P.N. se referă la intervenţie şi nu la condiţiile de construibilitate ale parcelei (care sunt legale, fiind aprobate anterior). IV. Conceptul de zonă protejată naturală şi construită: Astfel, este necesar ca P.U.Z. să constituie un instrument urbanistic performant, care să stabilească în mod precis şi pentru fiecare imobil în parte servituţile generate de statutul de zonă protejată, stabilind posibilitate/imposibilitatea desfiinţării construcţiilor şi condiţiile de construibilitate. 4.4. Probleme de ordin juridic generate de procesul de revizuire al PUZ-ZPC Procesul de revizuire a PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000 (98 zone protejate) a avut următoarele faze: [1] Aprobarea “Regulamentului adiţional”, prin HCGMB nr. 34/2009 pentru 12 zone protejate construite; [2] Elaborarea de PUZ şi RLU pentru alte 3 zone protejate construite [în studiu]. Dacă în etapa 1 s-au stabilit grade de protecţie şi posibilităţi de intervenţie pentru zonele respective, în etapa 2 se vor elabora, alături de acestea, reguli de construibilitate pentru fiecare imobil. Procesul de revizuire va continua în momentul elaborării P.U.G. al Municipiului Bucureşti. În procesul de revizuire s-au constatat anumite deficienţe ale PUZ-ZPC; acestea au fost comentate din unghi de vedere tehnic în Cap. 3. O problemă esenţială rămâne cea a stabilirii teritoriului zonelor protejate. Astfel, din analiza limitelor ZP în studiu s-au constatat probleme de fond şi de formă, cărora li s-a răspuns printr-o atitudine adecvată cazului în speţă. [1] Stabilirea ZP nu a avut la bază o studiere detaliată a ţesutului urban, astfel că există cazuri în care imobile învecinate, cu caracteristici similare, sunt incluse în ZP diferite (de exemplu, Parcul Ioanid – parcelare unitară – este inclus în 2 ZP: ZP 70 - Parcul Ioanid şi ZP 40 – Icoanei). În acest caz, teritoriul ZP 40 – Icoanei a fost împărţit în două SIR (subzone istorice de referinţă), după caracteristica majoră referitoare la momentul şi modul de formare a ţesutului urban, urmând ca reglementarea teritoriului ZP 70 – Ioanid şi a fragmentului respectiv din ZP 40 – Icoanei să fie similară. Repetarea acestui procedeu pentru toate ZP va conduce la reconfigurarea limitelor interioare după zone de natură omogenă şi, deci, reglementări omogene corect distribuite în teritoriul urban. [2] Delimitarea ZP nu a avut la bază o studiere a formării ţesutului urban, astfel că există numeroase inadvertenţe, care conduc la probleme juridice importante: a] Există imobile care sunt incluse în 2 sau mai multe ZP vecine; în acest caz, servituţile care grevează imobilul respectiv se adiţionează. În practică însă, se ia în considerare cea mai convenabilă dintre reguli, ceea ce poate conduce la dezvoltări nedorite. În acest caz, imobilele în cauză au fost incluse într-una singură dintre ZP şi excluse din celelalte. b] Există imobile sau părţi de imobile situate între mai multe ZP dar care nu aparţin niciuneia dintre acestea. În acest caz, imobilele în cauză au fost incluse într-una dintre ZP vecine. Aceste modificări trebuie să facă obiectul aprobării CGMB, ca punct distinct. În cazul în care un imobil a fost exclus din teritoriul unei ZP în etapa 2 şi nu a fost inclus în mod formal şi legal în teritoriul altei ZP, regimul de tranziţie este cel definit prin PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000. Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 28/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 28 /75 //75


4.5. Asigurarea documentaţiilor şi informaţiilor de bază de către autorităţile şi instituţiile publice care le gestionează Stadiul colectării datelor a fost expus în Cap. 2. Menţionăm următoarele disfuncţii în ceea ce priveşte activitatea de colectare a datelor, întâlnite până în momentul de faţă: 1. Documentaţiile de urbanism anterioare, finanţate din fonduri publice, sunt accesibile, fie pe site-urile PMB şi PS1, fie în arhiva PMB şi CPU, fie circulă în mediul profesional. 2. Documentaţiile de urbanism anterioare, finanţate din fonduri private, sunt parţial accesibile: pe site-urile PMB şi PS1 sunt prezentate numai planşele de reglementări (este deci dificil de analizat documentaţia în întregime); pe site-ul PS2, acestea nu mai sunt deloc vizibile. 3. Autorizaţiile de construire sunt cel mai puţin vizibile; pe site-uri sunt prezentate numai adresele şi categoriile de lucrări; modalitatea de înregistrare a informaţiiilor nu este uniformă nici în cadrul aceleiaşi primării; nu pot fi cunoscute proiectele de autorizare a construirii, deşi sunt documente publice. Autorizaţiile de desfiinţare sunt înregistrate fie separat (PS1), fie împreună (PS2, PMB). O altă problemă – generală – este referitoare la faptul că documentaţiile mai vechi (în general anterioare anilor 2000) nu sunt accesibile. Principala problemă pe care o semnalăm este aceea a planurilor topografice actualizate. Aşa cum a fost menţionat în Cap. 2.2, planurile (scările 1:2.000; 1:500) au fost solicitate P.M.B. prin Adresa nr. 115/01.02.2011 UAUIM/CCPEC 973964/01.02.2011PMB. Se menţionează că, în lipsa acestora, se va lucra pe fondurile topografice 1991 în care se vor introduce reprezentări ale construcţiilor noi. Acestea vor fi reproduse după dosarele de autorizare de la P.M.B. (dacă acestea ne vor fi puse la dispoziţie) sau, în absenţa acestora, se va desena pe plan conturul aproximativ rezultat din observaţiile de teren. În orice caz, semnalăm necesitatea obţinerii unui aviz al OCPI al mun. Bucureşti, care în general solicită existenţa planurilor actualizate. Considerăm necesar ca PMB – ca beneficiar – să încheie un acord cu OCPI în acest sens, acord care trebuie să vizeze toate documentaţiile de urbanism de interes public.



5. Anexe Anexe Anexa 1. Lista zonelor protejate aprobate prin HCGMB nr. 279/2000 Anexa 2. Fişa de inventariere Anexa 3. Studiu istoric zonal (extras) Anexa 4. Planşa de decizie cu precizarea categoriilor de protecţie Anexa 5. Lista imobilelor cuprinse în Z.C.P. studiată cu precizarea corpurilor de clădire ce îl alcătuiesc şi a gradului lor de protecţie Anexa 6. Desfăşurarea fronturilor cu precizarea gradului de protecţie al clădirilor Anexa 7. Regulamentul local de urbanism pentru ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCGMB nr. 279/2000 Anexa 8. Regulamentul local de urbanism aferent PUG, valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 (extras) Anexa 9. Regulamentul local de urbanism aferent PUZ sect. 2 valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCL sect. 2 nr. 99/2003 (extras) Anexa 10. Surse documentare şi bibliografie (selectiv)



Anexa 1. Lista zonelor protejate aprobate prin HCGMB nr. HCGMB 279/2000

A. B. C. D.

„Stradă tradiţională comercială” „Bulevardul modernist”: „Bulevardul haussmannian” „Bulevardul „haussmannian” de ţesut”

3 ZP 1 ZP 3 ZP 4 ZP

E. F. G. H.

„Bulevardul rezidenţial” „Bulevardul promenadă” „Strada simbol a oraşului” „Strada de ţesut tradiţional majoră”

2 ZP 2 ZP 1 ZP 6 ZP

I. J. K. L.

„Strada majoră” „Nucleul comercial tradiţional” „Nucleu monumental” „Ţesut(ul) tradiţional difuz”

3 ZP 1 ZP 1 ZP 19 ZP

M. „Ţesutul(ul) istoric difuz”

7 ZP

M. „Parcelare reglementată

31 ZP

N. Grupare de ansambluri O. Fragment martor P. Reper

1 ZP 2 ZP 4 Z.P.

Q. Parcuri istorice

5 Z.P.

R. Parc şi grup de incinte S. Parc

1 Z.P. 1 Z.P.

01. Calea Moşilor; 02. Calea Griviţei; 03. Calea Călăraşilor 04. Brătianu 05. Carol; 06. Elisabeta – Kogălniceanu; 07. Ferdinand 08. Hristo Botev; 09. Regina Maria; 10. Calea Dorobanţi; 11. 11 Iunie 12. Lascăr Catargiu; 13. Dacia 14. Aviatorilor; 15. Kiseleff 16. Calea Victoriei 17. C.A. Rosetti – Maria Rosetti – Popa Petre; 18. Vasile Lascăr; 19. Traian; 20. Batiştei; 21. Jean-Louis Calderon – Polonă; 22. Mântuleasa 23. Ştirbei Vodă; 24. Eminescu; 25. Mărăşeşti 26. Zona Lipscani 27. Zona Stavropoleos 28. Zona Amzei; 29. Zona Nicolae Iorga; 30. Zona Colţei; 31. Zona Caimatei; 32. Zona Vasile Lascăr; 33. Zona Thomas Masaryk; 34. Zona Pitar Moş; 35. Zona Bibicescu; 36. Zona Negustori; 37. Zona Sf. Ştefan; 38. Zona Labirint; 39. Zona Armenească; 40. Zona Icoanei; 41. Zona Silvestru; 42. Zona Brezoianu; 43. Zona Cobălcescu; 94. Zona Căderea Basitiliei; 97. Zona Occidentului 44. Zona Temişana; 86. Zona Antim; 87. Zona Principatele Unite; 89. Zona Crişului; 90. Zona Bucur; 98. Zona Horei; 95. Zona Polonă 46. Parcelarea Vatra Luminoasă; 47. Parcelarea Blanc; 48. Parcelarea Filipescu; 49. Parcelarea Bonaparte-Mora; 50. Parcelarea Ţesătoria Mecanică; 51. Parcelarea Edilitatea; 52. Parcelarea Societăţii Generale pentru Construirea de Locuinţe Ieftine; 53. Parcelarea Mornand; 54. Parcelarea Mornand; 54. Parcelarea Dorobanţi I; 55. Parcelarea Dorobanţi II; 56. Parcelarea U.C.B.; 57. Parcelarea Monnet; 58. Parcelarea Clucerului; 59. Parcelarea Jianu; 60. Parcelarea Docenţilor; 61. Parcelarea Maior Coravu; 62. Parcelarea Baicului; 63. Parcelarea Inter (Filaret); 64. Parcelarea Mămulari; 65. Parcelarea Ştirbei Vodă; 66. Parcelarea Învoirii; 67. Parcelarea Tacu; 68. Parcelarea Intrarea Viilor; 69. Parcelarea Oţelul Roşu; 70. Parcelarea Parcul Ioanid; 71. Parcelarea Cosiţelor; 72. Parcelarea Averescu; 73. Parcelarea Domenii; 88. Parcelarea Gramont; 93. Parcelarea Uruguay; 96. Parcelarea Haralambie; 74. Agronomie – Complex Sportiv Tineretului 75. Zona Strehaia; 76. Biserica Mihai-Vodă – Sapienţei 77. Academia Militară; 78. Palatul Cotroceni; 79. Dealul Mitropoliei; 80. Radu Vodă 81. Parcul Cişmigiu; 82. Parcul Carol; 83. Parcul Herăstrău; 84. Parcul Delavrancea; 85. Grădina Botanică 91. Zona Facultăţii de Medicină 92. Plumbuita



Anexa 2 : F Fiişa de inventariere MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJAT Ă NR. 02 – „CALEA GRIVIŢEI” Fişa 1. Fişa de caracterizare a imobilului – Calea Griviţei, nr.76, corp A

1. LOCALIZARE 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5.

Unitate administrativ-teritorială Sector Stradă, număr Cod poştal Carou topografic (1:500)

Municipiul BUCUREŞTI 1 Calea Griviţei, nr.76 010734 11E1, 11E4

2. REGIM JURIDIC DE PROTECŢIE 2.1. 2.2. 2.3.

Monument istoric (categoria „monument”) Monument istoric (categoria „ansamblu”) Monument istoric (categoria „sit”)

B-II-a-B-18836/ - Ansamblul de arhitectura „Calea Griviţei” B-II-s-B-17910/ B/ Sit I: Splaiul Independen ţei - str. Vasile Pârvan - str. Berzei - str. Buze şti - str. Sevastopol - str. Grigore Alexandrescu - str. Polonă - str. Mihai Eminescu - str. Traian - str . Popa Nan - str. Tepe ş Vodă - str. Traian - str. dr. Maximilian Popper - str. Anton Pann - Bd. Mircea Vod ă - Bd. Corneliu Coposu - str. Halelor

2.4. Zonă de protecţie a altor M.I. B 2.5. Zonă protejată construită NR. 02 – „CALEA GRIVIŢEI” *Imobilul este monument istoric dacă: (a) este înscris în LMI la categoria „monument” sau (b) face parte din suprafa ţa unui „ansamblu” sau „sit” înscrise în L.M.I. 3. STATUT PROPRIETATE 3.1. ]3.2. 3.3.

Proprietari actuali Utilizatori actuali Proprietari anteriori

Eftimie Veduva cf. AN-DMB, fond PMB-Alinieri, dosar 20 / 188(7), Iohan Svab, cf. plan 1911

4. DESCRIEREA PARCELEI 4.1. 4.2. 4.3. 4.4.

Suprafaţa şi dimensiunile parcelei (mp) Numărul aliniamentelor parcelei Numărul de clădiri pe parcelă Amplasarea clădirilor pe parcelă

4.5. 4.6. 4.7.

Indicatori urbanistici Indici urbanistici Procentul spaţiilor plantate

St= 435,5 mp, La= 8,6 m, Amin= 60 m, Amax= 60 m 1 2 Corp A - Pe aliniament, 3 faţade Corp B - Retras faţă de aliniament cu 36 m;două faţade (trei dintre laturi sunt poziţionate pe limita de proprietate: str. Buzeşti nr. 6, str. Buzeşti nr. 14 şi Calea Griviţei nr. 74) AC1= 170 mp, AD1= 850 mp, Hc= între 15 şi 20 m, AC= 281 mp, AD= 989 mp POT1= 39%, CUT1= 1,95, Niv= P+4, POT= 64,5%, CUT= 2,27 -



5. DATAREA CLĂDIRILOR 5.1. 5.2.

5.3. 5.4.

Datare prin perioade/secole Datare prin intervale de date

Datare precisă Justificarea datării

Secolul al XX-lea ante 1852 18 52-1880 1880-1911 1911-1930 1930-1945 1945-1960 1960-1990 post 1990

Notă: Intervalele sunt definite după planuri (1852), perioadele de referinţă pentru stilurile curente bucureştene. În funcţie de compoziţia arhitecturală şi elementele stilistice prezente.

6. ANALIZA CLĂDIRILOR* 6.1. 6.2. 6.3.

Ctitor/finanţator Arhitect/antrepriză /me şter Tipul arhitectural al clădirilor:

-

6.4.

Stilul clădirilor:

1/STIL CONTURAT

- REZIDEN ŢIAL: Locuinţă popular ă tradiţională Locuinţă urbană modern ă unifamilial ă Locuinţă contemporană unifamilială Locuinţă boiereasc ă tradiţională Idem multifamilial ă (2-6 apartamente) Idem multifamilial ă (2-6 ap.) Locuinţă urbană tradiţională Idem multifamilial ă (peste 6 apart.) Idem multifamilial ă - TERŢIAR: Prăvălie, cârcium ă tradiţională Clădire modern ă comercial ă Clădire contemporană comercială Atelier me şteşugăresc Clădire modern ă de birouri/comer ţ Clădire contemp. de birouri/comer ţ Manufactură, mică industrie Clădire modern ă industrial ă Clădire contemporană industrial ă - MIXT: Locuinţă urbană cu prăvălii, Locuinţă urbană modern ă Locuinţă urbană contemporan ă ateliere la parter cu spaţii comerciale şi de birouri cu spaţii comerciale şi de birouri - TIPURI: Cl ădiri de înv ăţământ Clădiri administrative:.............. Alte tipuri: .................................... SPECIALE Biserici, capele ......................... ........................ . .......................................................

Neoclasicism Art deco 2/ ELEMENTE DE STIL Romantism (neogotic) Modernism interbelic 3/ASTILISTIC Eclectism (academism) de modern internaţional; şcoală franceză, germană; şcoli naţionale:............ A/ARHITECT alte şcoli: ...................... Modernism postbelic B/MEŞTER (modern internaţional;

Neo-românesc de şcoală Mincu, Socolescu; alte şcoli: ............................... Arta 1900 de şcoală franceză, germană , austriacă; alte şcoli: ...............................

curente: ...................... 6.5. 6.6.

Etape semnificative de construire Istoricul imobilului/clădirilor

-

7. DESCRIEREA CLĂDIRILOR 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. 7.5. 7.6.

Accesul în clădire Tip acoperire/pante Materiale şi tehnici de construc ţie Tehnici/elem. constructive speciale Finisaje exterioare Decoraţii exterioare/interioare

7.7. 7.8.

Inscripţii, medalioane ş.a. Informaţii referitoare la interioare

Din domeniul public, pentru magazinul de la parter, prin gang, pentru celelalte spaţii Şarpantă acoperită cu tablă, între 30º şi 45º Zidarie portantă Cromatică: gri-faţadă, alb şi gri-sectorul de sud-est, alb şi maro- tâmplării Bovindou masiv prezent pe 1/3 din faţada principală (în conformitate cu regulamentele urbanistice în vigoare la data construiri) se desf ăş oară pe trei niveluri accentuând direcţia verticală. Această verticală este estompată de orizontalele balcoanelor care apar la fiecare nivel şi cornişa puternică care închide volumul la partea superioară. -

8. STAREA DE CONSERVARE 8.1. 8.2. 8.3. 8.4.

Starea generală de conservare Starea decoraţiilor faţadei/finisajelor ext. Lucrări de restaurare/reparaţii majore recente Modificări vizibile ale materialelor, finisajelor, elementelor arhitecturale

Foarte bună

Bună

Medie

Proastă

Foarte bună

Bună

Medie

Proastă

-



9. AMENAJABILUL PARCELEI 9.1. 9.2. 9.3. 9.4.

Împrejmuire (datare, descriere, modificări) Construcţii-anexă (datare, descriere, pozi ţionare) Grădină amenajată /parc (datare, descriere, elemente arhitecturale, modificări) Suprafeţe plantate (grădină de faţadă, grădină spontană)

-

10. NIVELUL DE INTERES 10.1. 10.2. 10.3. 10.4. 10.5.

Regimul de protecţ ie actual Observaţii referitoare la valoarea istorică şi arhitecturală a clădirilor Observaţii referitoare la gradul de conservare necesar Observaţii referitoare la valoarea spaţiilor libere/spaţiilor plantate Observaţii referitoare la intervenţiile posibile

CLĂDIRE NEPROTEJAT Ă VALOARE ISTORIC Ă ŞI ARHITECTURALĂ - MEDIE VALOARE URBANISTIC Ă - MARE ANVELOPANTA OBLIGATORIU DE CONSERVAT PRIN REGULAMENTUL AFERENT PREZENTULUI PUZ -

FAŢADA ŞI ACOPERIREA – OBLIGATORIU DE CONSERVAT



Anexa 3: Studiu istoric zonal (extras)

planşă din: "Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti - etapa I/2005" (Metodologie, criterii de fundamentare, identificarea tipurilor de zone protejate şi a traseelor culturale, studii pilot pe tipuri de zone protejate), elaborator UAUIM-CCPEC



Anexa 4: Planşa de decizie cu precizarea categoriilor de protecţie




Anexa 5: studiată tă cu precizarea corpurilor de clădire ce îl alcătuiesc şi a gradului 5 : Lista imobilelor cuprinse în Z.C.P. Z.C.P . studia lor de protecţie




Anexa A 6: Desfăşurarea fronturilor cu precizarea clădirilor A Anexa precizarea gradului de protecţie al clădirilor




Anexa 7. Regulamentu Regulamentull local de urbanism pentru ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCGMB nr. 279/2000

I. DESCRIERE a. delimitare: - zonă definită de artere majore - bd. Magheru - bd.Dacia și de străzi de importan ă medie - str. C.A Rosetti - str. A.D. Xenopol - str. Polonă și include în aceste limite por iunile străzilor: George Enescu, Dionisie Lupu, Julles Michelet, Pitar Mo ș, Actor Arthur Verona, G-ral Eremia Grigorescu, Columb, Intr. Arma șului, Tache Ionescu și Piaa Alex. Lahovari b. caracteristici: - zonă rezidenială cu coagulări locale de funcii publice mai ales în vecinătatea bulevardului Magheru și în Piaa Alex. Lahovari - esut tradiional definit de străzi cu traseu neregulat, caracterizat prin diversitate tipologică, coerent în ciuda varietăii volumetrice, a înălimii și limbajului arhitectural - regim de construcie discontinuu, cu clădiri izolate sau grupate de înălimi variabile. - înălime variabilă între anumite limite (cu accente locale care nu afectează scara zonei); - prezena vizibilă a vegetaiei izolate; c. evoluie: - spontană și nereglementată specific. - o poriune din orașul premodern cu tramă stradală tradiională, rectificată la sf. sec. al XIX-lea și care a fost delimitată ca atare prin tăierea bulevardelor Magheru și Dacia și prin creșterea importanei străzii Jean-Louis Calderon. - înlocuire și densificare graduală și neomogenă a fondului construit. d. agresiuni: - lipsa de întreinere a clădirilor și spaiilor publice e. valoare: - esut rezidenial tradiional tipic - unicat la nivel internaional, cu un fond construit de valoare arhitecturală ridicată. - zonă în care coexistă locuine individuale, locuine colective (interbelice) și construcii de interes public într-un raport echilibrat și caracteristic pentru centrul tradiional al Bucureștiului. f.grad de protecie: - maxim - se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul și valoarea urbanistică; sunt permise intervenii care conservă și potenează valorile existente. g. intervenii: - reabilitarea și punerea în valoare a nucleelor (Piaa Alex. Lahovari, scuarul Jules Michelet) - păstrarea diversităii tipologice și funcionale: alternana construit / liber, înălime variabilă între anumite limite (cu accente locale care nu afectează scara zonei), combinaia dintre locuire și servicii (cu păstrarea locuirii într-o proporie de cel pu in 50%) - preluarea diferenelor de înălime prin formule de legătură. - punerea în valoare clădirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monument (consolidare, restaurare, întreinere). - protecia vegetaiei.



II. UTILIZARE FUNCIONALĂ a. utilizări admise: - locuine individuale și semicolective. - se menin neschimbate acele utilizări ini iale ale clădirilor care corespund cerinelor actuale sau se admite revenirea la acestea b. utilizări admise cu condiionări: - funciuni cu caracter comercial, servicii, administrativ cu următoarele condi ii (1) funciunea să nu stînjenească vecinătăile (2) funciunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului/elementelor valoroase ale interiorului (3) să nu afecteze vegetaia existentă (curi de faadă și arbori) (4) să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe domeniul public (5) suprafaa destinată comerului, serviciilor, birourilor să fie egală cu cea destinată locuinelor c. utilizări interzise: - activitãi care pot provoca degradarea clãdirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zonã protejatã; - activitãi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcii provizorii de orice naturã - inclusiv chio șcuri și panouri publicitare, de orice dimensiune și indiferent de modalitatea lor de montare; - depozitare en-gros; - depozitarea pentru vânzare a unor cantitãi mari de substane inflamabile sau toxice; - activitãi care utilizeazã pentru depozitare și producie terenul vizibil din circula iile publice sau din institu iile publice; - depozitãri de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deșeurilor urbane; - staionarea și gararea autovehicolelor în construcii multietajate; - lucrãri de terasament de naturã sã afecteze amenajãrile din spaiile publice și construciile de pe parcelele adiacente; - orice lucrãri de terasament care pot sã provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedicã evacuarea și colectarea apelor meteorice. III. AMPLASAREA CLĂDIRILOR a. caracteristicile parcelelor: - se considerã construibile parcelele având minim 150 mp și un front la stradã de minim 8.0 m în cazul construciilor înșiruite dintre douã calcane laterale și de minim 12.0 metri în cazul construc iilor cuplate și izolate; parcelele sub 150 mp pentru a deveni construibile, este necesar sã se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; b. amplasarea faă de aliniament: - așezarea clădirilor se va face pe aliniament cu excepia situaiilor precizate în planșa anexă. - așezarea clădirilor faă de stradă: regim în principal discontinuu, preponderent grupat, posibil însă și izolat sau cuplat în funcie de situaiile locale precizate în plan șa anexă



- la interseciile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendicularã pe bisectoarea unghiului dintre strãzi avînd o lungime de minim 12,0 metri pe strãzile de categoria I și a II-a și de 6,0 metri pe strãzile de categoria a III-a. c. alinierea laterală și posterioară: - în cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei existã calcanul unei construc ii învecinate, noua clãdire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri de la aliniament iar fa ã de limita opusã a parcelei se va retrage la o distanã egalã cu jumãtate din înãlimea la cornișã, dar nu mai puin de 3,0 metri; - în cazul în care parcela se învecineazã cu clãdiri retrase faã de limitele laterale ale parcelei, noua clãdire se va retrage obligatoriu faã de ambele limite laterale ale parcelei la - o distan ă de 3,0 metri pentru clădirile cu h<10,0 metri - o distanã egalã cu jumãtate din înãlime, dar nu mai puin de 3.0 metri, pentru clădirile cu h>10,0 metri - clãdirile se vor retrage faã de limita posterioarã la o distanã de cel puin jumãtate din înãlimea clãdirii mãsuratã la cornișă dar nu mai puin de 5.0 metri. d. amplasarea clădirilor pe aceea și parcelă - clãdirile vor respecta între ele distane egale cu jumãtate din înãlimea la cornișă a celei mai înalte dintre ele; - distan a se poate reduce la 1/4 din înãl ime numai în cazul în care fa adele prezintã calcane sau ferestre care nu asigurã luminarea unor încãperi fie de locuit, fie pentru alte activitãi ce necesitã luminã naturalã. IV. ECHIPAREA CLĂDIRILOR a. circulaii și accese: - parcela este construibilã numai dacã are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaie publicã în mod direct sau prin drept de trecere legal ob inut prin una din proprietãile învecinate; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultãi de deplasare. b. staionarea autovehiculelor: - staionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în af ara circulaiilor publice. c. condiii de echipare edilitară: - toate construciile vor fi racordate la reelele edilitare publice; - se recomandã la clãdirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvialã sã fie fãcutã pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheii; - se va asigura în mod special evacuarea rapidã și captarea apelor meteorice în re eaua de canalizare; - toate noile branșamente pentru electricitate și telecomunicaii vor fi realizate îngropat; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaiile publice și se recomandã evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV; - se interzice amplasarea firidelor de branșament pentru electricitate, telecomunicaii și gaze pe faadele principale ale clădirilor; - se interzice montarea aparatelor de aer condiionat pe faadele către stradă, sau pe cele laterale în cazul în care ele se deschid către curi de onoare. d. spaii libere și plantate: - spaiile libere vizibile din circula iile publice vor fi tratate ca grãdini de fa adã; - spaiile neconstruite și neocupate de accese și trotuare de gardã vor fi înierbate și plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;



- se recomandã ca pentru îmbunãtãirea microclimatului și pentru protecia construciei sã se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; e. împrejmuiri: - gardurile spre stradã vor fi transparente, vor avea înãlimea de maxim 2.00 metri; gardurile vor avea un soclu opac de circa 0.60 m., partea superioarã fiind transparentã realizatã din fier forjat sau plasã metalicã și vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale și posterioare gardurile vor fi opace și vor avea înãlimea minimă de 2.00 metri. V. CONFORMAREA CLĂDIRILOR a. înălimi admise: - maximum 13 m (cu excepia clădirilor din frontul Pieei Alex Lahovari - maximum 27 m și a celor din scuarul Jules Michelet - maximum 24 m ), minimum 10 m. - peste înălimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m fa ă de planul vertical al faadei. Înălimea noilor construcii nu va putea depăși, totodată, cu mai mult de 3 m înăl imea clădirilor existente învecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depă și cu 3 m înălimea maximă verticală (13 m), desfășurat pe cel mult o treime din lungimea faadei. b. aspectul exterior: - orice intervenie asupra monumentelor de arhitecturã declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiiile legii. Prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura iniială a faadelor. - arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, înscriinduse, înainte de toate, în scara definită de clădirile existente. - se interzic suprafe e vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imita iile de materiale sau utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafe e metalice strălucitoare), utilizarea culorilor stridente. VI. OCUPAREA ȘI UTILIZAREA PARCELEI a. procent maxim de ocupare al terenului (POT): - maxim admis: 65%. Suprafaa rămasă liberă trebuie să fie de cel putin 50 mp. b. coeficient de utilizare al terenului (CUT): - maxim admis: 2 (cu excep ia clădirilor din frontul Pieei Alex Lahovari - maximum 5 și a celor din scuarul Jules Michelet - maximum 4,5 ) c. zone non non- -aedificandi --aedificandi d. alte servitu i - servitui de înălime (non altius tollendi) se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice (turle de biserici, cupole ale clădirilor publice). De asemenea trebuie introduce criterii de utilizare a materialelor, a împrejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de pavaje, a esenelor vegetale etc. VII. SPAII PUBLICE a. traseu - se păstrează traseele actuale ale străzilor, conform planșei anexă. b. profil transversal - se păstrează profilele actuale. Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 42/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 42 /75 //75


c. echipare și amenajare - nu există condiionări stilistice, dar se va avea în vedere subordonarea oricãror elemente de mobilier urban caracterului clãdirilor și condiionarea realizãrii lor de acelea și avize de specialitate ca și construciile. d. plantaie - interveniile asupra Pieei Alex. Lahovari și a scuarului Jules Michelet vor fi subordinate caracterului fiecăruia, public în primul caz, reziden ial în cel de al doilea și vor fi supuse acelora și avize de specialitate ca și construciile. VIII. CONDIII DE AVIZARE - în vederea autorizãrii clădirilor noi și a interveniilor asupra clădirilor existente sunt necesare studii de inser ie, fotomontaje sau machete. - în condiiile respectării prezentului regulament: - se eliberează Certificatul de urbanism fără avizul prealabil al Ministerului Culturii; - pentru faza Proiect de autorizaie de construire este necesar avizul Ministerului Culturii; - în cazul unei propuneri diferite faă de prezentul regulament: - se eliberează Certificatul de Urbanism numai în baza aprobării unui PUZ avînd avizele Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și Ministerului Culturii - pentru faza Proiect de autorizaie de construire este necesar avizul Ministerului Culturii; - pentru intervenii în spaiul public (mobilier urban, pavimente, vegeta ie, etc.), neincluse în acest regulament, se vor întocmi proiecte ce vor fi avizate conform legii, inclusiv prin avizul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și Ministerului Culturii la faza Certificat de urbanism și al și Ministerului Culturii la faza Proiect de autorizaie de construire.



Anexa 8. Regulamentul local de urbanism aferent PUG, valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 (extras)

Cf. PUG aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, cuprinde următoarele subzone funcţionale: CP4 -- Subzona nnucleului ucleului central comercial si de afaceri (aria situată la vest de str. Dionisie Lupu; toate parcelele cu cu adrese pe str. G. Enescu, Calea Dorobanţilor, şi Piaţa Al. Lahovari; parcelele situate pe frontul estic al str. Dionisie Lupu) M1 -- Subzona mixtă situată situată în zona protejată (restul zonei situate la est de str. Dionisie Lupu)

CP4 -- Subzona nucleului central comercial si de afaceri SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE Constituind o zonă principală de polarizare a comerţului şi serviciilor, în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale şi în cazul reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, se vor dispune funcţiuni comerciale şi servicii de primă categorie, compatibile cu prestigiul Capitalei – birouri, hoteluri, servicii publice şi de interes general; La parter spre stradă, cu excepţia spaţiilor de acces la nivelurile superioare şi a pasajelor spre curtea interioară, se vor dispune funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat: magazine de lux, magazine specializate, restaurante, cofetării, cafenele, baruri, agenţii, bănci şi oficii bancare, anticariate, consignaţii, galerii de artă, reprezentanţe comerciale, birouri diverse, servicii colective şi personale, distracţii, servicii pentru recreere etc. ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI [fără prevederi] ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE [fără prevederi] SECŢIUNEA II -- CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A C CLADIRILOR LADIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) Se menţine parcelarul existent cu următoarele condiţii: - în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la stradă de minim 8,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 10,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; - în cazul clădirilor cu noi cu înălţimi peste P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 400 mp şi un front la stradă de minim 12,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 15,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; - în cazul comasării parcelelor din zona protejată se vor menţine amprentele vechii lotizări prin tratarea arhitecturală şi prin amenajările din curţi - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantaţii etc.; - în cazuri speciale, în zone cu parcelări protejate, în vederea menţinerii caracterului specific al parcelării pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentaţii de urbanism PUD însoţite de ilustrare de temă şi desfăşurări stradale.



ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului străzii cu următoarele condiţii: - în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va respecta retragerea existentă; dacă retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominantă pe stradă, instituită prin regulamentele anterioare, evidenţiată prin clădiri mai noi şi în stare bună; - în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie dispusă pe aliniament, iar pe cealaltă latură cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire monument de arhitectură retrasă de la aliniament, noua clădire va fi dispusă pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasă, pentru a nu evidenţia un calcan ; - în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie retrasă de la aliniament, iar pe cealaltă latură cu o construcţie neviabilă iar caracterul străzii indică tendinţa clădirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulă cu 4.0 metri, noua clădire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente; - la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I şi a II-a şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a; - în cazul unei parcele de colţ situată într-o intersecţie constituită pe celelalte colţuri cu 1 – 3 clădiri având colţurile teşite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existentă a teşiturii. ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Se va menţine situaţia actuală dominantă a regimului de construire, continuu sau discontinuu; Banda de construibilitate faţă de alinierea clădirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de până la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectării distanţei de 5 metri faţă de limita posterioară; În cazul fronturilor continue, clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe ambele limite laterale ale parcelelor până la o distanţă maxim 15,0 metri dacă clădirile au până la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri dacă clădirile au peste P+4 niveluri şi se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri; În cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale precum şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită lumină naturală; pentru clădirile mai înalte de P+4 niveluri retragerea minimă va fi de 4,0 metri; În cazul în care clădirea se învecinează pe ambele laturi cu clădiri existente retrase faţă de limitele parcelelor, se va dispune izolat şi se va retrage faţă de ambele limite laterale ale parcelei la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit distanţe de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită deci lumină naturală; pentru clădiri mai înalte retragerea minimă va fi de 4,0 metri; Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire publică retrasă de la limita laterală a parcelei sau faţă de o biserică ortodoxă; în aceste cazuri retragerea minimă va fi de 4,0 metri; Clădirile care alcătuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri.



ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Se admite acoperirea curţilor închise sau în formă de U la clădirile cu funcţiuni de birouri, hoteluri, comerţ, recreere care pot deveni astfel spaţii funcţionale de tip galerii, hall-uri, zone de recepţie, săli de expoziţie, etc. ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate; În cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare. Se recomandă amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea curţilor cu funcţiuni atractive pentru pietoni. ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; În cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150 metri. ARTICOLUL 10 - ÎNALTIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; În cazul în care într-o intersecţie există deja o marcare pe colţ a poziţiei favorizate a clădirilor printr-un plus de înălţime, se admite pentru o nouă clădire de colţ depăşirea în planul faţadei a înălţimii maxime admisibile cu unul sau două niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersecţie, peste care pot urma alte două niveluri retrase în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade după cum urmează:

Număr niveluri suplimentare admise *):

/ profile standard actuale

(A) retrase în interiorul unui Înălţimea maximă Număr niveluri arc de cerc cu raza de 4,0 convenţionale metri şi tangenta la 45 o la admisă acesta (3.0 metri) (metri) (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)

Sub 9 metri

7 - 10

P+1+M, P+2

(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel

9,01 – 11,00

12

P+2 +M

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

Lăţimea străzii între aliniamente(metri)

Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)



11,01 – 13,00

13

P+3


13,01 – 16,00

16

P+4


16,01 – 19,00

19

P+5

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

19,01 – 22,00

22

P+6


22,01 – 25,00

25

P+7


25,01 – 27,00

27

P+8


27,01 – 30,0

30

P+9


30,1 – 33,00

33

P+10


33,01 – 36,00

36

P+11


36,01 – 39,00

39

P+12


39,01 – 42,00

42

P+13


42,01- 45,00 şi peste

45

P+14


Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)

Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)

Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)

Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)

Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m. *) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea. În cazul fronturilor continue, atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime o construcţie alăturată viabilă, este obligatoriu ca volumul care se înalţă peste calcanul existent să fie retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri în cazul clădirilor până la P+4 niveluri şi cu 4,0 în cel al clădirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi tratat ca faţadă laterală; Pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente viabile este obligatorie preluarea “conturului” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public; Se interzice autorizarea clădirilor care aduc noi calcane în imaginea zonei centrale; În cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; în cazul în care diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte. ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii; Orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al unor noi construcţii, completări sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclamă, necesită studii de specialitate, avizate conform legii; Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte: Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 47/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 47 /75 //75


- volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.; - arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.; - materiale de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate, evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere; - culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.; - în vederea autorizării se vor prezenta studii suplimentare de inserţie pentru noile clădiri sau pentru intervenţii asupra clădirilor existente ( ilustrări grafice, fotomontaje, machete); - se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, realizarea unor false mansarde, imitaţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare; - se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor şi a registrului parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj, inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora ; - elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura clădirilor. Noile intervenţii vor urmări creşterea gradului de coerenţă, vor respecta caracterul arhitecturii nucleului central din perioada interbelică şi vor accentua prin arhitectura noilor clădiri, prin amenajările exterioare şi prin elementele de mobilier urban, firme, reclame, iluminat nocturn, vegetaţie, importanţa şi atractivitatea zonei tradiţionale de maximă polaritate comercială şi de afaceri a Capitalei. ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă, canalizare; În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă; La clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii; Se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua de canalizare; Noile clădiri vor fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată; Toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat; Se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă. Cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de f aţadă; Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban, plantaţii decorative, inclusiv pe faţade; Spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 40 mp.; Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;



Elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile. ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI Se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel: - în cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre stradă vor avea, conform regulamentelor anterioare, înălţimea de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizată o înălţime diferită în cazul reconstrucţiei sau restaurării unei împrejmuiri existente sau pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentă; - stâlpii de susţinere în cazul în care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul clădirii principale şi al gardurilor alăturate; - porţile se vor armoniza cu împrejmuirea; - pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înălţimea maximă de 2.50 metri; această înălţime permite mascarea faţă de vecinătăţi a garajelor, serelor etc.; - construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a decoraţiei gardurilor şi porţilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura clădirii. SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE OC UPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %) POT maxim = 70%; În cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite acoperirea restului curţii în proporţie de 80% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (H = 8 metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.; În mod excepţional, în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de d omeniul public, al celor care sunt înconjurate pe trei laturi de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau al celor care refac o construcţie valoroasă dispărută, POT poate ajunge până la 100%; POT 100% poate fi admis şi în cazul acoperirii integrale cu luminator a curţilor închise sau în formă de U; Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele în vigoare sau tema specifică. ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) În cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren Pentru parcelele cu suprafaţa mai mică de 350 mp. sau cu raport între laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren. Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului; În cazul mansardelor, aria suplimentară convenţională = maxim 0,6 x arie nivel curent.



M1 -- Subzona mixtă situată în zona protejată

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE Sunt admise următoarele utilizări: - instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector şi de cartier; - sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale; - servicii sociale, colective şi personale; - sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.; - lăcaşuri de cult; - comerţ cu amănuntul; - activităţi manufacturiere; - depozitare mic-gros; - hoteluri, pensiuni, agenţii de turism; - restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.; - sport şi recreere în spaţii acoperite; - parcaje la sol şi multietajate; - spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - spaţii plantate - scuaruri; - locuinţe cu partiu obişnuit; - locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale. ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI Clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă şi spre traseele pietonale: - funcţiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcţionare specific şi vor fi prevăzute cu vitrine luminate noaptea; se recomandă ca activităţile în care accesul publicului nu este liber să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse în zona mixtă şi să nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri; - se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici; - pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică; - în zonele existente se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu condiţia menţinerii ponderii locuinţelor în proporţie de minim 30 % din ADC; - se admite completarea cu clădiri comerciale în interspaţiile dintre blocuri cu condiţia să se menţină accesele carosabile şi trecerile pietonale necesare, vegetaţia existentă, şi să se respecte cerinţele de protecţie a clădirilor de locuit din imediata vecinătate. Orice intervenţie în zonele protejate va respecta prevederile legii.



ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE Se interzic următoarele utilizări: - activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcţii provizorii de orice natură; - dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul acestora; - depozitare en-gros; - staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 5 maşini; - curăţătorii chimice; - depozitări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deşeurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; - activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) Se vor menţine caracteristicile parcelarului din zona protejată. ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea tipului tradiţional de raportare la aliniament. ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea retragerilor curente faţă de limitele parcelelor. ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea distanţelor caracteristice. ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE Se va menţine modul de acces pe parcelă caracteristic zonei protejate. ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 51/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 51 /75 //75


parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250 metri; Se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate. ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR În zona protejată se va respecta alinierea cornişelor existente; în cazul unor volume care depăşesc înălţimea vecinătăţilor imediate pentru acordarea autorizaţiei se vor prezenta justificări suplimentare privind înscrierea în zona protejată şi relaţiile cu monumentele existente (sau propuse a fi declarate) care sunt situate în limita de 100 metri, precum şi privind impactul noii volumetrii asupra siluetei interioare şi generale a Bucureştilor; Înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; Număr niveluri suplimentare admise *):

/ profile standard actuale

(A) retrase în interiorul unui Înălţimea maximă Număr niveluri arc de cerc cu raza de 4,0 convenţionale metri şi tangenta la 45 o la admisă (3.0 metri) acesta (metri) (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)

Sub 9 metri

7 - 10

P+1+M, P+2

(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel

9,01 – 11,00

12

P+2 +M


13

P+3

(B) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,00

16

P+4

(B) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

16,01 – 19,00

19

P+5

(B) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

19,01 – 22,00

22

P+6


22,01 – 25,00

25

P+7


25,01 – 27,00

27

P+8


27,01 – 30,0

30

P+9


30,1 – 33,00

33

P+10


36

P+11


Lăţimea străzii între aliniamente(metri)

Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)

Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)

Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)

Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I) 33,01 – 36,00



36,01 – 39,00

39

P+12


39,01 – 42,00

42

P+13


42,01- 45,00 şi peste

45

P+14


Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m. *) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea. Pentru clădirile foarte înalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei şi Colentinei; În intersecţii se admit unul sau două niveluri suplimentare în planul faţadelor pe o lungime de 15 metri de la intersecţia aliniamentelor, după care pot urma încă alte două niveluri retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi a tangentei la acesta la 45 grade (conform tabelului anterior); În cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte. ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR Orice intervenţii vor necesita studii de inserţie avizate conform legii; Se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel. ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ Toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice; În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă; Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicaţii; Dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii; Se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice din spaţiile rezervate pietonilor, din spaţiile mineralizate şi din spaţiile plantate cu gazon; Se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV; Cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale. ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE Se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4.00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.00 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul unor spaţii plantate publice din apropiere; În grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte; Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; Se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate; Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 53/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 53 /75 //75


Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime; În zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI Se va respecta tipul existent de împrejmuiri cu condiţia ca acestea să fie transparente şi să aibă un soclu opac de maxim 0,60 metri către stradă; în cazul unificării funcţiunilor interioare a mai multor clădiri se va menţine prin tratarea terenului amprenta parcelarului tradiţional. Se recomandă separarea spre stradă a terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale şi posterioare vor fi opace şi vor avea înălţimea de minim 2,20 metri; Spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc. SECŢIUNEA III: POSIBILITĂTI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) Conform caracterului zonei protejate ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) Conform caracterului zonei protejate



Anexa 9. Regulamentul local de urbanism aferent aferentPUZ PUZ sect. sect. 2 valabil valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCL sect. 2 nr. 99/2003 (extras)

Zona construită protejată Nr. 34 Pitar Moş se întinde atât pe teritoriul Sectorului 1 Bucureşti, cât şi pe teritoriul sectorului 2. Imobilele din zona protejată în cauză cu adresă în sectorul 2 sunt următoarele: strada Pitar Moş, numerele poştale 2-4, 6, 8, 10, 12, strada Dionisie Lupu, numerele poştale 31, 33, 35, 37, 39, 41. Regulamentul aferent PUZ Sector 2, aprobat prin HCL sect. 2 nr. 99/2003 (neaprobat de PMB) preia prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE pentru zonele şi unităţile teritoriale de referinţă protejate. Toate construcţiile vor respecta cea mai restrictiva regulă dintre cele stabilite de prezentul regulament sau Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ “ZONE CONSTRUITE PROTEJATE” Încadrare Partea de zonă protejată nr. 34 Pitar Moş care aparţine sectorului 2 este încadrată integral prin Regulamentul PUZ Sector 2 în subzona centrală C.P.1b. Restul zonei (care aparţine sect. 1, dar care este tratată în documentaţia PUZ Sect. 2, este încadrat parţial în subzona centrală C.P.1b şi parţial în subzona mixtă, U.T.R. M1a2.

C.P.1b Partea de zonă protejată încadrată în subzona centrală C.P.1b cuprinde toate imobilele din zona protejată nr. 34 Pitar, cu excepţia următoarelor: str. Columb nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6-8, 7, 9, 10, 11, 12, 13, str. Eremia Grigorescu, nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8A, 8B, 8C, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 24, 26, str. Xenopol nr. 3, 5, 7, 9, 11, 13, Intrarea Sfatului nr. 1, 2, 3, 4 (ele aparţinând subzonei mixte, U.T.R. M1a2). C.P. – Subzona centrală situată în limitele zonei de protecţie arhitecturalarhitectural -protecţie a valorilor istorice şi arhitectural urbanistice C.P.1. -- subzona centrala protejata structurata -- in care regulamentul urmareste sa mentina si sa intareasca statutul de zona reprezentativa dar si sa contribuie la punerea in valoare a fondului construit construit existent; se aplica prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent “PUZ -- ZONE CONSTRUITE PROTEJATE” U.T.R. C.P.1b -- subzona centrala protejata, structurata cuprinzand tesut urban difuz situat la distanta distanta de transport in comun de mare capacitate capacitate si in care densitatile sunt poderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de varf si de asigurarea locurilor de parcare; DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI • Prin derogare se intelege modificarea doar a uneia dintre conditiile de construire: aliniere; POT; CUT; regim de inaltime. • Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele situatii: - conditii de fundare dificile care justifica un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul regulament - descoperirea in urma sapaturilor a unor marturii arheologice care impun salvarea si protejaea lor - situarea speciala a parcelei in cadrul orasului intr-o zona de interes maxim sau conditionata de existenta pe terenurile alaturate a unor cladiri care trebuiesc mentinute Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 55/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 55 /75 //75


- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se inscriu in prevederile regulamentului • Derogarea este posibila cu avizul Comisiei de Urbanism si Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului a Consiliului General al Municipiului Bucuresti in baza referatului Departamentului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din Primaria Municipiului Bucuresti • Modificarea mai multor conditii de construire constituie modificare a regulamentului si poate avea loc numai pe baza unei documentatii de urbanism elaborate si aprobate conform legii astfel: - modificari privind functiunile admise, regimul de inaltime, CUT si depasirea alinierii spre strada a constructiilor sunt posibile in baza PUZ - modificarea alinierii spre limitele laterale si de spate de proprietate si a POT este posibila in baza PUD insotit de ilustrare de arhitectura Prescripţii speciale pe zonă Caracteristici ale zonei centrale: concentrarea cea mai compacta de cladiri protejate, făcând parte din zona istorică a oraşului, concentrarea majoritatii institutiilor publice de importanţă internaţională, naţională şi municipală, concentrarea celor mai importante spaţii urbane reprezentative ale capitalei (strazi, piete, scuaruri). Dezvoltarea sa istorica face ca zona sa poata fi caracterizata in prezent ca o zona eclectica, coerenta in diversitatea ei: absenta alinierii spre strada a cladirilor, absenta alinierii la cornise a cladirilor, absenta unitatii de trotuare a fronturilor construite (desi in anumite “insule” raspandite pe teritoriul sau exista si fragmente realizate pe baza unor regulamente coerente si stricte). Sunt adeseori alaturate moduri de construire total diferite rezultat al unei conceptii diferite asupra orasului - cladiri parter retrase de la limita de proprietate alaturi de fragmente de fronturi construite compact si cu cornise de 21 m sau mai mult. Disfuncţii ale zonei centrale: In acelasi timp zona prezinta si o serie de disfunctii: disfunctii - neglijarea intretinerii fondului vechi construit precum si interventiile brutale prin demolari din anii ‘80 au generat o suma de spatii destructurate - diversitatea de ansamblu a zonei uneori se transforma in lipsa de coerenta prin hiatusurile existente intre zona centrala principala a orasului si nucleele de centralitate dezvoltate in timp in zone semicentrale; ex. Obor - zona in ansamblul sau nu este “prietenoasa”, lipsind preocuparea pentru amenajarea unor zone coerente in care prioritatea sa o aiba pietonii, find insuficiente locurile de odihna si contemplare, spatiile care sa favorizeze contactele sociale si turismul - exista inca disfunctii in organizarea circulatiei majore a zonei - o serie de legaturi vitale pentru buna functionare a orasului ne fiind inca realizate si supraincarcand cu trafic alte artere cu vocatie de promenada pietonala - exista inca in zona centrala sau la limita ei o serie de activitati (de regula industrii, depozite sau statii de intretinere auto) incompatibile cu statutul de zona centrala. Caracteristica de diversitate si lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfunctie in acelasi timp a devenit un element de particularitate si de farmec al acestei zone. Mentinerea acestui caracter face imposibila aplicarea unor reglementari rigide ca implicand cu necesitate o anumita elasticitate a reglementarilor care trebuiesc aplicate cu creativitate atat de promotorii de investitii cat si de administrator. În subzona teritorială de referinţă C.P.1. (subzona centrală protejată structurată), regulamentul PUZ Sector 2 urmăreşte menţinerea şi întărirea statutului de zonă reprezentativă, şi în acelaşi timp contribuţia la punerea în valoare a fondului construit existent. Protecţia valorilor istorice şi arhitectural arhitectural- -urbanistice --urbanistice Zona C.P.1b. păstrează fragmentar ţesutul urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee şi profile şi de reconstrucţie spontană sau bazată pe regulamente urbanistice ori proiecte. Această zonă conţine un număr mare de monumente de arhitectură înscrise în lista monumentelor sau propuse a fi înscrise conform studiului de fundamentare, între care se găsesc importante şi reprezentative clădiri destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clădiri rezidenţiale de mare valoare istorică, arhitecturală şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni, precum şi clădiri de locuit. Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 56/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 56 /75 //75


Regulamentul urmăreşte păstrarea caracterului şi particularităţilor fiecăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopul menţinerii diversităţii şi accentuării prestigiului cultural al zonei centrale. Orice intervenţie în zona protejată necesită avizul Ministerului Culturii. În vederea autorizării clădirilor noi cu funcţiuni care se încadrează în specificul zonei, este necesară elaborarea şi aprobarea unor documentaţii de urbanism PUD / P.U.Z. cu ilustrarea modului de inserţie volumetrică în cadrul arhitectural – urbanistic existent. Pentru intervenţii în spaţiul public (mobilier urban, pavimente, vegetaţie, etc.), neincluse în acest regulament, se vor întocmi proiecte pe ansamblul subzonei centrale suprapusă peste nucleul istoric (subzona Lipscani şi subzona Sf. Gheorghe) ce vor fi avizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi de Ministerul Culturii. SECŢIUNEA 1. Utilizare funcţională UTILIZARI ADMISE (ART.1) ▪

-- se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acestea . Se admit conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de destinaţie a clădirilor monument de arhitectură şi din centrul istoric se avizează conform legii; - se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru: funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învăţământ, funcţiuni terţiare superioare, media, edituri, agenţii, comerţ, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism, locuinţe; - se admite extinderea vadurilor comerciale si utilizarea pentru funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor, a subsolurilor şi a mansardelor; - se admite acoperirea cu sticlă a curţilor închise sau în formă de U, în vederea transformării lor în spaţii funcţionale interioare; - se vor menţine activităţile productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate şi atractive pentru turismul cultural; activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare - în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii unor noi funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, vor fi dispuse la parterul clădirilor şi, eventual, în curţi, acele funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor. ▪

UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI (ART.2) - se admit cladiri cu functiuni care nu permit accesul liber al publicului cu conditia ca la nivelul parterului si mezaninului frontul spre strada sa fie destinat unor spatii accesibile locuitorilor si turistilor - comert, expozitii, restaurante, recreere, servicii personale si colective, etc.; - se admit la parterul cladirilor cu front la domeniul public functiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu conditia ca acestea sa nu reprezinte mai mult de 30% din frontul strazilor si sa nu se grupeze mai mult de doua astfel de cladiri; - se admit locuinte la nivelurile superioare ale cladirilor avand alte functiuni, de preferinta un partiu special adaptat zonei centrale de afaceri; - se admite conversia in alte functiuni a locuintelor situate in cladiri existente cu conditia mentinerii a unei ponderi a locuintelor de minim 30% din totalul ariei construite desfasurate pe parcela in cauza - se mentin unitatile productive actuale cu conditia sa nu fie poluanta, sa nu prezinte risc tehnologic sau sa fie incomode prin traficul generat si sa fie compatibile ca functionare si aspect cu zona centrala si a obtinerii avizului Agentiei pentru protectia mediului a Municipiului Bucuresti - se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim 100 metri de instituţiile publice supramunicipale şi municipale şi de lăcaşurile de cult;



- se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de valoare cu următoarele două condiţii: condiţii (1) - funcţiunea propusă să nu stânjenească vecinătăţile sau, în caz contrar, proiectul să demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare; (2) - proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi amenajărilor şi o mai bună integrare în zona protejată. ▪

UTILIZARI INTERZISE (ART.3) - se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrala prin admiterea neselectiva a unor functiuni inferioare statutului acestei zone - sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; - depozitare en gros; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - depozitari de materiale refolosibile; - statii de intretinere auto; - spalatorii chimice; - platforme de precolectare a deseurilor urbane; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice - construcţii provizorii de orice natură; - dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie mobilă; - cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic; - dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi deteriorând finisajul acestora;

SECŢIUNEA 2. Condiţii de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMESNSIUNI) (ART.4) ▪

- Pentru a fi construibila direct direct, in baza prezentului regulament o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba o suprafata minima de 150 m.; b) sa aiba un front la strada de: - minimum 6,0 m. in cazul constructiilor insiruite (2 calcane laterale) - minimum 9,0 m. in cazul constructiilor cuplate (un calcan lateral, o fatada laterala) - minimum 12,0 m. in cazul constructiilor izolate (patru fatade) - O parcela poate fi adusa in conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta (regrupare parcele) Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 58/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 58 /75 //75


- Nu se acorda autorizatie de construire pentru locuinte pe parcele care nu sunt construibile conform prevederilor prezentului articol. - Aceeasi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prin aparitie in urma unei impartiri de teren (iesire din indiviziune, instrainare, mostenire) - Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrari de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament. ▪

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (ART.5) - Aliniamentul este definit in sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata. - Racordarea aliniamentelor la intersectiile strazilor se va face printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea dintre aliniamente, avand lungimea de 12,00 m. pe strazile de categoria I-a si a II-a de 6,00 m. pe cele de categoria a III-a - Cladirile care adapostesc functiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanta de minim 6,00 m cu conditia sa nu lase vizibile calcane ale cladirilor obligatoriu de mentinut situate pe limitele laterale ale parcelelor - In raport cu caracterul strazilor existente, cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase, cu conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor invecinate propuse a fi mentinute datorita valorii lor arhitectural -urbanistice sau de intrebuintare - Retragerile sau iesirile la nivelele de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sa se inscrie in tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, in conditiile pastrarii unei distante de min. 4.50 m. fata de nivelul terenului si avizarii documentatiei de catre Departamentul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Balcoanele sau bow-windowurile pot depasi cu max. 0,90 m. alinierea spre strada - Cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max. 1/10 din largirea strazii si fara a depasi 1,20 m. - Amplasarea de garaje si functiuni tehnice in subteran este permisa pe intreaga suprafata a parcelei pana la limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii suprafetelor obligatorii de spatii verzi cu un strat de pamant vegetal cu o grosime de min. 2,0 m.

▪

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR (ART.6) - cladirile care adapostesc functiuni de interes general si locuinte si alcatuiesc fronturi continue prin alipire de calcanele cladirilor invecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o distanta de maxim 20.00 m. de la aliniament dupa care se vor retrage cel putin fata de una din limitele de proprietate putand ajunge astfel pana la max. 40,0 m. lungime - cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cand se cupleaza cu o cladire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt indeplinite urmatoarele conditii: - parcela alaturata este libera de constructii - peretele realizat pe limita de proprietate atunci cand ramane vizibil din domeniul public va fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade - in cazul retragerii de la limita laterala de proprietate aceasta va fi de min.3,0 m. pentru P+2 niveluri (atunci cand sunt orientate ferestre de la incaperi principale) si P+3 niveluri (atunci cand sunt orientate ferestre de la dependinte) - se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa; in acest caz se admite o retragere fata de limitele parcelei de min. 4,00 m.



- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurate la cornise, dar nu mai putin de 5,00 m - se interzice construirea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului in care exista un calcan al unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia. - balcoanele sau bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci insa balcoanele trebuie sa fie in aceeasi linie orizontala - pe strazile cu distanta intre alinierile fatadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe fatadele spre strada, numai cand depasesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 m. - proiectia balcoanelor si bow-windowurilor pe fatada respectiva nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata acesteia. Suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei proprietatii si inaltimea maxima reglementata pe strada respectiva ▪

AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ (ART.7) - cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornisa a celei mai inalte dintre ele - distanta se poate reduce la 1/4 din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 m. numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce necesita lumina naturala - in cazul adaugirii unui corp nou la o cladire existenta, noua constructie nu va ascunde elemente de arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic inscrise in lista CMI sau descoperite in timpul lucrarilor. Se va urmari dimpotriva, punerea lor in valoare.

▪

CIRCULAŢII ŞI ACCESE (ART.8) - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. Cand latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea avizului Brigazii de pompieri a Municipiului Bucuresti; - in cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj dimensonat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30,00 m.; - numarul si configuratia acceselor se vor incadra in prevederile Anexei nr.4 Regulamentului General de Urbanism - se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu; - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor ha ndicapate sau cu dificultati de deplasare.

▪

STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR (ART.9) - Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice - Calculul capacitatii de parcare in functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare se vor asigura in conformitate cu “Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane” (indicativ P132-93) si Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism - In cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate in zona adiacenta la o distanta de maxim 250 metri



- Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cladire noua sau extindere a suprafetei utile pentru o cladire existenta. In cazul schimbarii functiunii unei cladiri existente se va cere un numar de locuri de parcare corespunzator noii functiuni, diminuat cu numarul de locuri corespunzator vechii functiunii, considerate ca existand - Se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca in suprafete dimensionate si dispuse astfel incat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate. ▪

ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR (ART.10) - inaltimea cladirilor la cornise nu va fi mai mare decat distanta pana la alinierea spre strada admisa pentru cladirile situate pe frontul opus al aceleiasi strazi - inaltimea constructiilor va respecta “planul inaltimilor” care face parte integranta din prezentul regulament - depasirea acestei inaltimi este posibila numai cand prin aceasta nu se realizeaza un calcan spre o cladire protejata sau aflata in stare buna si mentinuta si numai in urmatoarele conditii: - pentru parcele avand o suprafata de min.350 mp. pentru cladiri cu max. P+4 niveluri - pentru parcele avand o suprafata de min. 700 mp. pentru cladiri cu pana la P+6 niveluri - pentru parcele avand o suprafata de min. 1000 mp. pentru cladiri cu pana la P+9 niveluri - pentru parcele avand o suprafata de min. 2000 mp. pentru cladiri mai inalte de P+10 niveluri - atunci cand prin realizarea unei cladiri care se inscrie in prevederile regulamentului se dezveleste calcanul unei cladiri existente mentinute - se admite depasirea cu max. 2 niveluri retrase fata de planul fatadei in interiorul unui cerc cu raza de 4 m. si tangenta la 45 grade la acesta - se admite realizarea unor cladiri cu inaltime mai mare pe parcelele care respecta dimensiunile mentionate anterior si care sunt situate in amplasament care necesita a fi subliniate (intersectii de strazi, piatete, cornise), amplasate in baza unor PUD-uri aprobate in CP1a PUZ-uri aprobate in CP1b . - in cazul racordarii intre strazi avand regim diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe o lungime de 50.00 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25.00 metri daca strada are 2 fire de circulatie - atunci cand noua constructie depaseste ca inaltime constructia alaturata propusa a fi mentinuta este obligatoriu ca volumul care se inalta sa fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca fatada conform Codului Civil. Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia in zona vizibila din domeniul public. Motivele de decoratiune ale acoperisului, lucarne, etc. trebuie sa fie inscrise intr-un gabarit paralel cu acel al partii superioare a cladirii, situat la 1,50 m. departare de acesta.

▪

ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR (ART.11) - aspectul cladirilor, reclamelor si elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor zonei mixte, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate; - aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenta” si “eleganta”; -- se va asigura o tratare similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avand in vedere perceperea acestora din cladirile inalte;



- se va acorda atentie modului de tratate a acoperisurilor sau teraselor perceptibile intr-o perspectiva descendenta din cladirile inalte; - se interzice afectarea aspectului arhitectural al cladirilor prin dispunere neadecvata a reclamelor pe plinurile fatadelor, parapete, balcoane, etc. - se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare - orice constructie noua, sau modificare a uneia existente trebuie sa se inscrie armonios in zona, fiind posibila si armonia prin contrast. In acest sens la solicitarea Departamentului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de catre o comisie tehnica de specialitate abilitata prin Dispozitia Primarului General al Municipiului Bucuresti - sunt interzise imitatiile de materiale ca: piatra falsa, caramida falsa, lemn fals, folosirea in exterior a unor materiale fabricate pentru interior si materialele de constructie precare (de tip asbociment, tabla ondulata, plastic ondulat, etc.) Intervenţii asupra clădirilor existente - vor fi mentinute si in functie de nevoie, restaurate urmatoarele categorii de imobile: - imobilele sau fragmentele de imobile inregistrate ca monumente pe listele Comisiei Monumentelor Istorice; - pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus; - elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, imprejmuiri din fier forjat), amenajari ale spatiilor publice aferente imobilelor mentionate mai sus - Pentru imobilele inregistrate ca monument, masurile de conservare si protejare cuprind si elementele de arhitectura interioare ca: scari, picturi interioare, decoratiuni, lambriuri si toate elementele decorative apartinand imobilului. Mentinerea in situatia originala si restaurarea lor vor trebui asigurate in aceleasi condirii ca si pentru elementele exterioare. - Pentru imobilele inregistrate ca avand calitate arhitecturala sunt permise lucrarile de reconversie functionala si modificari interioare cu conditia pastrarii aspectului exterior. - Inlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu conditia ca noile constructii sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural. - Sunt interzise lucrarile de imbunatatire asupra constructiilor incompatibile din punct de vedere functional sau arhitectural cu zona, altele decat cele menite sa contribuie la schimbarea cu o functiune compatibila cu zona si armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei - Descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolti, sculptura, decoratii) necunoscute in momentul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor descoperite Reguli particulare pentru comerţ - Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale a parterului, a contextului sau (fatada totala a imobilului si a celor alaturate) precum si a situatiei sale originale. Este admisa si recomandata reconversia functiunilor de la parterul cladirilor cu front la domeniul public in functiuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre domeniul public - Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in care ele nu incomodeaza circulatia pietonala - Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchidere, trebuie sa fie complet ascunse atunci cand magazinul este deschis



▪

CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ (ART.12) - Apa potabila Orice constructie noua de locuit si orice local putand servi pentru munca, odihna sau agrement, trebuie sa fie racordata la reteaua publica de distributie a apei potabile sau sa-si aiba asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Bucuresti. - Canalizare menajera Racordarea la reteaua de canalizare este obligatorie pentru orice constructie sau instalatie noua. - Canalizare pluviala Amenajarile pe orice teren trebuiesc astfel realizate incat sa permita scurgerea apelor meteorice spre reteaua publica colectoare a acestora Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii - Retele electrice, telefonice si CATV Cablurile de alimentare cu energie electrica destinata consumului particular ca si iluminatului public, de asemenea si retelele de telecomunicatii trebuiesc introduse in subteran. In caz de imposibilitate tehnica si numai atunci, pot fi dispuse astfel incat sa urmareasca liniile de cornisa ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperisurilor. Bransamentele, pe cat posibil trebuiesc ascunse; in caz de imposibilitate tehnica majora, ele trebuiesc plasate la extremitatile fatadelor si vopsite in tonul fatadelor pe care se aplica. - Gaze Toate conductele in afara imobilelor vor fi amplasate in subteran. - Salubritate Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective) precum si orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere in containere.

▪

SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE (ART.13) - spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.; - se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase; - se recomanda inverzirea teraselor neutilizabile ale cladirilor cu inaltime mai mica de P+2 niveluri in proportie de 70%; - parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate in zona cu un gard viu de minim 1,20 metri - spatiile libere din fata constructiilor in front continuu vor fi tratate in mod obligatoriu in continuitate cu spatiul public chiar atunci cand frontul este retras de la aliniament si nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare decat retragerea este mai mare de 11 m. si o banda de cel putin 5 m. paralela cu fatada este tratata ca spatiu liber circulatiei pietonale sau spatiu plantat - spatiul dintre aliniament (limita dintre proprietate si domeniul public) si alinierea principala a cladirilor va fi tratat in mod obligatoriu ca spatiu verde sau spatiu liber circulatiei pietonale - se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand peste 4,00 m. inaltime si diametrul tulpinii peste 15,00 cm. in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere - in gradinile de fatade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte.



▪

ÎMPREJMUIRI (ART.14) - Imprejmuirile spre strada sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o inaltime de 1,80 m. realizate din fier forjat si cu un soclu de 60 cm. din piatra sau beton mozaicat; - in cazul unificarii functiunilor interioare a mai multor cladiri se va mentine prin tratarea terenului spre domeniul public si a imprejmuirilor amprenta parcelarului traditional - In toate cazurile se va asigura perceperea de catre trecator a fatadei cu vedere la strada. Se interzice vopsirea in culori stridente si stralucitoare a imprejmuirilor - Se recomanda separarea terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de 1,80 m. inaltime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu - Spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.

SECŢIUNEA 3. Posibilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenului PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (ART.15) ▪

- Procentul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi incluse iesirile in exterior a balcoanelor inchise sau deschise in consola deasupra domeniuluipublic si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine,etc. Curtile de aerisire pana la 2,0 mp., suprafata inclusiv, intra in suprafata construita - Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizata (prin utilizarea la maxim a POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau divizarii parcelelor In mod exceptional in cazul constructiilor care sunt delimitate pe toat laturile de domeniul public si de calcane ale unor constructii existente valoroase sau refac o constructie valoroasa disparuta POT poate ajunge pana la 100% Referiri directe numai la zona CP1a [CP1a -- POT recoma recomandat ndat = max. 80% si conform “PUZ -- Zone construite protejate] ▪

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (ART.16) - Coeficientul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei - in calculul suprafetei construite desfasurate nu sunt incluse suprafata garajelor si spatiilor tehnice amplasate in subteran precum si suprafetele balcoanelor si teraselor deschise precum si a podurilor neutilizabile - in calculul suprafetei construite desfasurate nu este considerata decat jumatate din suprafata ocupata la parter de functiunile deschise publicului pe o adancime de maxim 20,0 m. de la limita strazii • Coeficientul de utilizare a terenului in zona mixta din perimetrul central al Municipiului Bucuresti este de 2,4. Pentru parcelele cu suprafata mai mica de 350 mp mp. sau cu raport al laturilor mai mic de 1/5 coeficientul de utilizare a terenului se stabileste la max. 1,9 • In subzonele CP1a coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, dupa cum urmeaza: - cu 0,5 pentru parcelele cu suprafata mai mare de 1000 mp. - cu 0,5 pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau in cazul intersectiei in T parcela situata in dreptul strazii care nu se mai continua)



- cu 0,5 prin PUD pentru terenuri care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele rezultand o parcela cu o suprafata de min. 700 m.) sau functionala (reconversie functionala - pentru functiuni existente incompatibile incompatibile cu zona) - cu 0,5 pentru terenuri situate in subzona CP1a beneficind in apropiere de transport in comun de mare capacitate Posibilitati de depasire a CUT - Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sun propuse fragmente spre transfer catre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri din partea Primariei Municipiului Bucuresti CP1b - in baza PUD aprobat conform Legii 50/1991 - CUT maxim = 4,5 si conform conform “PUZ “PUZ -- Zone construite protejate” ; în cazul mansardelor, aria suplimentară convenţională = maxim 0,6 x arie nivel curent. • Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisa si recomandata demolarea constructiilor existente, avand un CUT superior celui permis prin prezentul regulament noile constructii vor putea mentine coeficientul de utilizare a terenului existent cu incadrarea in celelalte prevederi ale regulamentului • Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situatii in care este permisa depasirea CUT CUT de de 2,4 vor fi insotite in mod obligatoriu de ilustrare de arhitectura.



M.1.a2

Partea de zonă protejată încadrată în subzona mixtă, U.T.R. M1a2 cuprinde următoarele imobile: str. Columb nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6-8, 7, 9, 10, 11, 12, 13, str. Eremia Grigorescu, nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8A, 8B, 8C, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 24, 26, str. Xenopol nr. 3, 5, 7, 9, 11, 13, Intrarea Sfatului nr. 1, 2, 3, 4. M – Zona mixtă mixtă conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, pe rsonale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere) activităţi productive mici mici--nepoluante şi locuinţe Strategia generală propusă prin P.U.Z. si Regulamentul local urmăreşte: 1. Păstrarea şi încurajarea şi întărirea mixităţii funcţionale precum şi diferenierea justă a zonei mixte - funcţie de locaţia şi rolul sau în teritoriul sectorului. 2. Conturarea zonei mixte ca o zona de dezvoltare directionată a Bucureştiului în lungul unor artere de legătură cu alte zone funcţionale importante ale acestuia, valorificând mai bine în acest scop infrastructura existentă 3. Înlocuirea funcţiunilor incompatibile şi transformarea lor in zone funcţionale mixte, dinamice şi capabile să asigure rapid reconversia funcţională dorită.

M1 – Subzona mixtă situată în limitele zonei arhitecturalarhitectural -urbanistice. zonei de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural --urbanistice. urbanistice. M1a – Subzona mixtă protejată structurată în care regulamentul urmăreşte să menţină şi să întărească statutul de zonă reprezentativă dar şi să contribuie la punerea în valoare a fondului construit existent. U.T.R. M1.a.2. – Subzona centrală protejată, structurată, care conţine ţesut urban difuz, situat la distanta de transport in comun de mare capacitate si in care densitatile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile automobile la orele de varf si de asigurarea locurilor de parcare. SECŢIUNEA 1. Utilizare funcţională UTILIZARI ADMISE (ART.1) ▪

Sunt admise următoarele utilizări: - instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector şi de cartier; - lăcaşuri de cult; - sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale; - servicii sociale, colective si personale; - sedii ale unor organizatii politice, profesionale, etc.; - comert cu amanuntul; - depozitare mic-gros; - hoteluri, pensiuni, agentii de turism; - restaurante, baruri, cofetării, cafenele, etc.; - sport si recreere in spatii acoperite; - parcaje la sol si multietajate; Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 66/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 66 /75 //75


- spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - spatii plantate - scuaruri, gradina de cartier; - locuinte cu partiu obisnuit; - locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale. ▪

UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI (ART.2) - toate clădirile vor avea la parterul orientat spre strada funcţiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de functionare; se admit activitati in care accesul publicului nu este liber numai cu conditia ca sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii incluse in zona mixta; - in zonele existente se admite conversia locuintelor in alte functiuni, cu condiţia menţinerii ponderii locuinţelor in proportie de minim 30% din ADC pe parcela în cauză; - se admite completarea cu cladiri comerciale în interspaţiile dintre blocuri cu conditia sa se mentina accesele carosabile si trecerile pietonale necesare si sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor existente - orice interventie in zonele protejate M1 vor respecta prevederile legii; se recomanda mentinerea activitatilor initiale sau introducerea activitatilor compatibile cu caracterul zonei protejate - se mentin unitatile productive actuale cu conditia sa nu fie poluanta, sa nu prezinte risc tehnlogic sau sa fie incomode prin traficul generat si sa fie compatibile ca functionare si aspect cu zona mixta si a obtinerii avizului Agentiei pentru Protecţia Mediului a Municipiului Bucureşti.

▪

UTILIZARI INTERZISE (ART.3) Sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; cu exceptia celor pentru organizare de santier pe durata existentei santierului; - depozitare en gros; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - depozitari de materiale refolosibile; - statii de intretinere auto; - spalatorii chimice; - platforme de precolectare a deseurilor urbane; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA 2. Condiţii de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMESNSIUNI) (ART.4) ▪

Pentru a fi construibila direct, in baza prezentului regulament o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba o suprafata minima de 150 m.; Definirea regimului tehnic al co nstrucţiilor supuse utorizării în zonele protejate şi în zonele de pro protecţie tecţieaamonumentelor, m onumentelor,înînscopul scopulprotejării protejăriipatrimoniului patrimoniuluiarhitectural arhitecturalşişiurbanistic urbanisticalalmunicipiului municipiuluiBucureşti. Bucureşti. construcţiilor supuseaautorizării Etapa a IIII--a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 1. Analiza situaţiei existente - - U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.C.C.P..E.C./Quattro Design Design S.R.L. 02.2011. .2011. Pag. 67/ U.A.U.I.M. -C.C.P S.R.L. – 02 .2011. 67 /75 //75


b) sa aiba un front la strada de: - minimum 6,0 m. in cazul constructiilor insiruite (2 calcane laterale) - minimum 9,0 m. in cazul constructiilor cuplate (un calcan lateral, o fatada laterala) - minimum 12,0 m. in cazul constructiilor izolate (patru fatade) - in cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp., cu un front la strada de min. 30 m. - O parcela poate fi adusa in conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta (regrupare parcele) - Nu se acorda autorizatie de construire locuinte pe parcelele care nu sunt construibile conform prevederilor prezentului articol. Aceeasi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prin aparitie in urma unei impartiri de teren (iesire din indiviziune, insrinare, mostenire) - Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local al Sect.2 poate decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrari de arhitectura care sa demonsreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament. ▪

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (ART.5) Aliniamentul este definit in sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie intre domeniul public si prprietatea privata - In raport cu caracterul strazilor existente cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor invecinate propuse a fi mentinute datorita valorii lor arhitectural urbanistice sau de intrebuintare - Reragerile sau iesirile la nivelele de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu conditia s a se inscrie in tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, in conditiile pastrarii unei distante de min. 4,50 m. fata de nivelul terenului si avizarii documentatiei de catre Departamentul deUrbanism si Amenajarea Teritoriului. M2a - în cazul străzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile clădiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplasează pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai cu condiţia ca clădirile adiacente să fie retrase faţă de limitele laterale ale parcelelor şi să prezinte faţade laterale; în cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea; M2a - în cazul străzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase faţă de aliniament se va respecta o retragere de minim 5.00 metri. - Balcoanele sau bow-windowurile pot depasi cum max. 0,90 m. alinierea spre strada - Cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max. 1/10 din largimea strazii si fara a depasi 1,20 m. - Amplasarea de garaje si functiuni tehnice in subteran este permisa pe intreaga suprafata a parcelei pana la limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii suprafetelor obligatorii de spatii verzi cu un strat de pamant vegetal cu o grosime de min. 2,0 m.

▪

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR (ART.6) - cladirile care adapostesc functiuni de interes general si locuinte si alcatuiesc fronturi continue prin alipire de calcanele cladirilor invecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o distanta de maxim 20.00 m. de la aliniament dupa care se vor retrage cel putin de una din limitele de proprietate putand ajunge astfel pana la max. 40,0 m. lungime - cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cand se cupleaza cu o cladire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt indeplinite urmatoarele conditii: = parcela alaturata este libera de constructii = peretele realizat pe limita de proprietate atunci cand ramane vizibil



din domeniul public va fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade - in cazul retragerii de la limita laterala de proprietate aceasta va fi de min. 3,0 m.pentru P+2 niveluri (atunci cand sunt orientate ferestre de la incaperi principale) si P+3 niveluri (atunci cand sunt orientate ferestre de la dependinte) - se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa; in acest caz se admite o retragere fata de limitele parcelei de min. 4,00 m. - cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurate la cornise, dar nu mai putin de 5,00 m. - se interzice construiea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului in care exista un calcan al unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia - balcoanele si bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci insa balcoanele trebuie sa fie in aceeasi linie orizontala - pe strazile cu distanta intre alinierile fatadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe fatade spre strada, numai cand depasesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 m. - proiectia balcoanelor si bow-windowurilor pe fatada respectiva nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata acesteia. Suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei proprietatii si inaltimea maxima reglementata pe strada respectiva - se recomanda ca pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte, care sunt orientate spre locuintele de pe parcelele laterale, situate la mai putin de 10,0 m. sa aiba parapetul ferestrelor la min.1,90 m. de la pardoseala incaperilor. ▪

AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ (ART.7) - cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornise a celei mai inalte dintre ele - distanta se poate reduce la 1/4 din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 m.numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce necesita lumina naturala - in cazul adaugirii unui corp nou la o cladire existenta, noua constructie nu va ascunde elemente de arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, inscrise in lista CMI sau descoperite in timpul lucrarilor. Se va urmari dimpotriva, punerea lor in valoare.

▪

CIRCULAŢII ŞI ACCESE (ART.8) - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dinr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate; Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. Cand latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea avizului Brigazii de pompieri a Municipiului Bucureşti. - in cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30,00 m. m - numarul si configuratia acceselor se vor incadra in prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General de Urbanism. - se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu. - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor ha ndicapate sau cu dificultati de deplasare.



▪

STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR (ART.9) - Staţionarea autovehiculelor necesare functionarii diferiteor activitati se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice - Calculul capacitatii de parcare in functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare se vor asigura in conformitate cu “Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane” (indicativ P132-93) si Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism - In cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv;aceste parcaje vor fi situate in zona adiacenta la o distanta de max. 250 metri - Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cladire noua sau extindere a suprafetei utile pentru o cladire existenta. In cazul schimbarii functiunii unei cladiri existente, se va cere un numar de locuri de parcare corespunzator noii functuni, diminuat cu numarul de locuri corespunzator vechii functiuni, considerate ca existand - Se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca in suprafete dimensionate si dispuse astfel incat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.

▪

ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR (ART.10) - înălţimea clădirilor la cornişe nu va fi mai mare decât distanţa până la alinierea spre strada admisa pentru cladirile situate pe frontul opus al aceleiasi strazi. - inaltimea constructiilor va respecta “planul inaltimilor” care face parte integranta din prezentul regulament - depasirea acestei inaltimi este posibila numai cand prin aceasta nu se realizeaza un calcan spre o cladire protejata sau aflata in stare buna si mentinuta si numai in urmatoarele conditii: - parcele avand o suprafata de min.350 mp. pentru cladiri cu max. P+4 niveluri - pentru parcele avand o suprafata de min.700 mp. pentru cladiri cu pana la P+6 niveluri - pentru parcele avand o suprafata de min.1000 mp. pentru cladiri cu pana la P+9 niveluri - pentru parcele avand o suprafata de min. 2000 mp. pentru cladiri mai inalte de P+10 niveluri - atunci cand prin realizarea unei cladiri care se inscrie in prevederile regulamentului se dezveleste calcanul unei cladiri existente mentinute - se admite depasirea cu max. 2 niveluri retrase fata de planul fatadei in interiorul unui cerc cu raza de 4 m şi tangenta la 45 grade la acesta. - se admite realizarea unor cladiri cu inaltime mai mare pe parcelele care respecta dimensiunile mentionate anterior si care sunt situate in amplasamente care necesita a fi subliniate (intersectii de strazi, piatete, cornise), amplasate in baza unor PUD-uri aprobate in si PUZ-uri aprobate in M1a2. - in cazul racordarii intre strazi avand regim diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe o lungime de 50.00 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulate si pe o lungime de 25.0 metri daca strada are 2 fire de circulatie. - atunci cand noua constructie depaseste ca inaltime constructia alaturata propusa a fi mentinuta este obligatoriu ca volumul care se inalta sa fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca fatada conform Codului Civil. Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia in zona vizibila din domeniul public. - Motivele de decoratiune ale acoperisului, lucarne, etc. trebuie sa fie inscrise intr-un gabarit paralel cu acel al partii superioare a cladirii, situat la 1,50 m. departare de acesta.



▪

ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR (ART.11) - aspectul cladirilor, reclamelor si elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor zonei mixte, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate; - aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenta” si “eleganta”; - se va asigura o tratare similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avand in vedere perceperea acestora din cladirile inalte; - se va acorda atentie modului de tratate a acoperisurilor sau teraselor perceptibile intr-o perspectiva descendenta din cladirile inalte; - orice constructie noua, sau modificare a uneia existente trebuie sa se inscrie armonios in zona, fiind posibila si armonia prin contrast. In acest sens la solicitarea Departamentului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de catre o comisie tehnica de specialitate abilitata prin Dispozitia Primarului General al Municipiului Bucuresti - sunt interzise imitatiile de materiale ca: piatra falsa, caramida falsa, lemn fals, folosirea in exterior a unor materiale fabricate pentru interior si materialele de constructie precare (de tip asbociment, tabla ondulata, plastic ondulat, etc.). Intervenţii asupra clădirilor existente - vor fi mentinute si in functie de nevoie, restaurate urmatoarele categori de imobile: - imobilele sau fragmentele de imobile inregistrate ca monumente pe listele Comisiei Monumentelor Istorice; - pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus - elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, imprejmuiri din fier forjat), amenajari ale spatiilor publice aferente imobilelor mentionate mai sus - Pentru imobilele inregistrate ca monument, masurile de conservare si protejare cuprind si elementele de arhitectura interioare ca: scari, picturi interioare, decoratiuni, lambriuri si toate elementele decorative apartinand imobilului. Mentinerea in situatia originala si restaurarea lor vor trebui asigurate in aceleasi conditii ca si pentru elementele exterioare. - Pentru imobilele inregistrate ca avand calitate arhitecturala sunt permise lucrarile de reconversie functionala si modificari interioare cu conditia pastrarii aspectului exterior - Inlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu conditia ca noile constructii sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural - Sunt interzise lucrarile de imbunatatire asupra constructiilor incompatibile din punct de vedere functional sau arhitectural cu zona, altele decat cele menite sa contribuie la schimbarea cu o functiune compatibila cu zona si armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei - Descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolti, sculptura, decorati) necunoscute in momentul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor descoperite Reguli particulare pentru comerţ - Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale a parterului, a contextului sau (fatada totala a imobilului si a celor alaturate) precum si a situatiei sale originale - Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in care ele nu incomodeaza circulatia pietonala



- Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchidere, trebuie sa fie complet ascunse atunci cand magazinul este deschis ▪

CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ (ART.12) - Apa potabila: orice constructie noua de locuit si orice local putand servi pentru munca, odihna sau agrement, trebuie sa fie racordata la reteaua publica de distributie a apei potabile sau sa-si aiba asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Bucuresti. - Canalizare menajera: racordarea la reteaua de canalizare este obligatorie pentru orice constructie sau instalatie noua. - Canalizare pluviala: Amenajarile pe orice teren trebuiesc astfel realizate incat sa permita scurgerea apelor meteorice spre reteaua publica colectoare a acestora; racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii - Retele electrice, telefonice si CATV - cablurile de alimentare cu energie electrica destinata consumului particular ca si iluminatului public, de asemenea si retelele de telecomunicatii trebuiesc introduse in subteran. In caz de imposibilitate tehnica si numai atunci, pot fi dispuse astfel incat sa urmareasca liniile de cornisa ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperisurilor. Bransamentele, pe cat posibil trebuiesc ascunse; in caz de imposibilitate tehnica majora, ele trebuiesc plasate la extremitatile fatadelor si vopsite in tonul fatadelor pe care se aplica. - Gaze: Toate conductele in afara imobilelor vor fi amplasate in subteran. - Salubritate: orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective) precum si orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere in containere.

▪

SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE (ART.13) - spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.; - se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase; - se recomanda inverzirea teraselor neutilizabile ale cladirilor cu inaltime mai mica de P+2 niveluri in proportie de 70%; - spatiile libere din fata constructiilor in front continuu vor fi tratate in mod obligatoriu in continuitate cu spatiul public chiar atunci cand frontul este retras de la aliniament si nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare decat retragerea este mai mare de 11 m. si o banda de cel putin 5 m. paralela cu fatada este tratata ca spatiu liber circulatiei pietonale sau spatiu plantat - spatiul dintre aliniament (limita dintre proprietate si domeniul public) si alinierea principala a cladirilor va fi tratat in mod obligatoriu ca spatiu verde sau spatiu liber circulatiei pietonale - se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand peste 4,00 m. inaltime si diametrul tulpinii peste 15,00 cm. in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere - in gradinile de fatade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte



▪

ÎMPREJMUIRI (ART.14) - Imprejmuirile spre strada sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o inaltime de 1,80 m. realizate din fier forjat si cu un soclu de 60 cm. din piatra sau beton mozaicat; in cazul unificarii functiunilor interioare a mai multor cladiri se va mentine prin tratarea terenului spre domeniul public si a imprejmuirilor amprenta parcelarului tradiţional - in zona M1 - In toate cazurile se va asigura perceperea de catre trecator a fatadei cu vedere la strada. Se interzice vopsirea in culori stridente si stralucitoare a imprejmuirilor; se recomanda separarea terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de 1,80 m. inaltime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu Spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.

SECŢIUNEA 3. Posibilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenului PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (ART.15) ▪

- Procentul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi incluse iesirile in exterior a balcoanelor inchise sau deschise in consola deasupra domeniului public si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine, etc. Curtile de aerisire pana la 2,0 mp., suprafata inclusiv, intra in suprafata construita - Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizata (prin utilizarea la maxim a POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau divizarii parcelelor M1 - conform caracterului zonei protejate si reglementarilor continute in PUZ – Zone construite protejate M1a2 - In mod exceptional in cazul constructiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public si de calcane ale unor constructii existente valoroase sau refac o constructie valoroasa disparuta POT poate ajunge pana la 100% ▪

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (ART.16) - Coeficientul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei - in calculul suprafetei construite desfasurate nu sunt incluse suprafata garajelor si spatiilor tehnice amplasate in subteran precum si suprafetele balcoanelor si teraselor deschise precum si a podurilor neutilizabile; in calculul suprafetei construite desfasurate nu este considerata decat jumatate din suprafata ocupata la parter de functiunile deschise publicului pe o adancime de maxim 20,0 m. de la limita strazii M1 conform caracterului zonei protejate Posibilităţi de depăşire a CUT Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer catre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri din partea Primariei Municipiului Bucuresti. În M1a2, posibilitatea de depăşire a CUT se poate face in baza unui PUD aprobat conform Legii 50/1991 pentru CUT maxim = 4,5. Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisa si recomandata demolarea constructiilor existente, avand un CUT superior celui permis prin prezentul regulament noile constructii vor putea mentine coeficientul de utilizare a terenului existent cu incadrarea in celelalte prevederi ale regulamentului. • Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situatii in care este permisa depasirea CUT de 2,4 vor fi insotite in mod obligatoriu de ilustrare de arhitectura.



Anexa 10. Surse documentare şi bibliografie (selectiv)

Elaborator: lect.dr.arh. Valeriu Eugen DRĂGAN

a. Arhive şi biblioteci publice din Municipiul Bucureşti Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale ale României; Primăria Municipiului Bucureşti -- Direcţia Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (arhivă); Primăria Municipiului Bucureşti - Departamentul Patrimoniului Imobiliar - Direcţia de Cadastru; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (arhivă); Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti (arhivă); Institutul Naţional al Monumentelor Istorice (arhivă); Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti (arhiva şi bibliotecă); Biblioteca Academiei Române (hărţi şi stampe).

b. Publicaţii, articole şi lucrări nepublicate nepublicate George D., FLORESCU, Din vechiul Bucureşti – Biserici, curţi Boereşti şi hanuri între anii 1790-1791 după două planuri inedite (de la şfârşitul veacului al XVII-lea), Institutul de Arte Grafice – “Lupta” – N. Stroilă, Bucureşti, 1935; Florian, GEORGESCU, Paul, I., CERNOVODEANU, Ioana, CRISTACHE-PANAIT, Documente privind istoria oraşului Bucureşti, Bucureşti: Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, 1960; Constantin C., GIURESCU, Istoria Bucureştilor , Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1996; Nicolae, LASCU, Legislaţie şi dezvoltare urbană, Bucureşti 1831-1952, Teză de doctorat, Bucureşti, 1997; Cezara, MUCENIC, Bucureşti, Un veac de arhitectură civilă, secolul XIX, Silex, Casa de Editură. Presă şi Impresariat, Bucureşti, 1997, ISBN 973-97927-6-6; Radu, OLTEANU, Bucureştii în date şi întâmplări, Editura Paideia, Colecţia cărţilor de referinţă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-596-069-9; Gheorghe, PARUSI, Cronologia Bucureştilor 20 septembrie 1459 – 31 decembrie 1989 – Zilele, faptele, oamenii Capitalei de-a lungul a 530 de ani, Editura Compania, Bucureşti, 2005, ISBN 978-973-7841-452; Toma, SOCOLESCU, Fresca arhitecţilor care au lucrat în Romania în epoca modernă 1800-1925, Editura Caligraf Design, Bucureşti, 2004, ISBN 973-86771-1-4.

c. Studii Studii şi proiecte Sanda, VOICULESCU, coordonator, Analiza valorilor istorice din Rezervaţia de arhitectură nr. 1 a Municipiului Bucureşti – Zona Lipscani – Curtea Veche, C.I.A.R.T.A a I.A.I.M., 1995; C.I.&T.A.C.P., .Analiza valorilor culturale pentru PUZ Centrul Istoric al Municipiului Bucureşti , Bucureşti: U.A.U.I.M. C.I.&T.A.C.P., 2003. C.I.&T.A.C.P., "Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti - etapa I, II şi III", 2005-2007.


Memoriu Zona Protejata Nr 34 - Pitar Mos

Recommend Documents