Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi’’ Iaşi Faculteatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului
CUANTIFICAREA IMPACTULUI INDUS ASUPRA MEDIULUI DE ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE “S.C. ELMET INTERNAŢIONAL S.R.L.” BACĂU –Metoda Leopod
IAI !"#$
CUPRINS Cap!to" #. De$%&!e&ea o'!e%t!(""! e(a"at #%#% &ate de identi'icare #%!% &escrierea am(lasamentului am(lasamentului )geologic* hidrologic* climatic* 'loră* 'aună+ #%,% Am(lasarea Am(lasarea -n .onă (unct vecinătăţi
Cap!to" ). Ide*t!+!%a&ea $"&$eo& de po"a&e ,! a-e*!o& %o*ta/!*a/! !%#% Procese tehnologice şi activităţi des'aşurate !%!% Ca(acitatea de (roducţie% Materi (rime şi utilităţi !%,% /ilanţ de material% Inventar al emisiilor !%0% 1urse de (oluare şi agenţi contaminanţi (entru a(a de su(ra'aţă !%$% 1urse de (oluare şi agenţi contaminanţi (entru a(a su2terană !%3% 1urse de (oluare şi agenţi contaminanţi (entru aer* emisii şi imisii !%4% 1ol şi su2sol !%5% 1ănătate umană% 6cosisteme
Cap!to" 0. C"a*t!+!%a&ea !/pa%t""! !*d"$ a$"p&a /ed!""! p&!* /etoda Leopod ,%#% &escrierea metodei ,%!% Princi(iu de lucru ,%,% 7e.ultate şi discuţii
Cap!to" 1. Pa* de /a*a-e/e*t pe*t&" /!*!/!2a&ea !/pa%t""! 0%#% 82iectivele de mediu minim acce(tate 0%!% Măsuri tehnice9tehnologice (entru minimi.area im(actului
B!'!o-&a+!e
CAPITOLUL I. DESCRIEREA OBIECTIVULUI EVALUAT
#.#.
Date de !de*t!+!%a&e
82iectivul evaluat* 1%C% 6:M6T I;T67;A"0?40#?#@@5* cod 'iscal 78#"50"55@* cod virament I/A; 78 !#/P81"0""!@$#$!@ 78: "#* /anc P81T /acău* re(re.entată (rin director general ing% Ioan Florin ornicelu%
#.).
De$%&!e&ea a/pa$a/e*t""!
7egiunea cercetată 'ace (arte din Podişul Moldovenesc care -n această (arte este stră2ătut de rBul 1iret şi de a'luentul său rBul /istriţa% Terenul destinat activităţii 'irmei se a'lă -n gru(a teraselor rBurilor /istriţa şi 1iret* (e terasa medie a rBului /istriţa% ona am(lasamentului o2iectivului* cores(unde cu o largă eDtensiune a teraselor de la con'luenţa /istriţei cu rBul 1iret% Terenul de 'undaţie de (e am(lasament este alcătuit din sol vegetal cu grosimea de "*5 metri* argilă (ră'oasă* gal2en ca'enie* (uţin umedă sau uscată% Acest strat are grosimea de cca% ## metri* avBnd la 2a.ă stratul grosier al terasei* care este şi stratul de -nmaga.inare a a(ei su2terane% Cu condiţia (ăstrării con'iguraţiei iniţiale a solului* (utem s(une că sta2ilitatea am(lasamentului este asigurată şi este 'erit de inundaţi% A(a su2terană se găseşte la cca% #!*$ metri adBncime 'aţă de terenul natural* ast'el că lucrările de eD(loatare a construcţiilor şi lucrările de 'undare nu sunt in'luenţate% 1eismic* am(lasamentul se a'lă -n .ona cu gradul 5 de seismicitate con'orm 1TA1 I##""?#944% Arealul cercetat* (re.intă un relie' variat* 'ormat din trei unităţi mor'ologiceE Unitatea montană orogenului car(atic Unitatea neogenă su2car(atică Plat'orma Moldovenească% &atorită acţiunii (roceselor (edogenetice şi a 'actorilor 'i.ici* -n .onă s9a 'ormat un -nveliş de soluri diverse (recum cernoion cam2ic* cerno.iom argiloiluvial* sol 2run luvic* sol 2run eume.o2a.ic* sol gleic* regosoluri* (rotosol aluvial* sol aluvial* (rotosol antro(ic% Hn .ona am(lasamentului evaluat adBncimea de -ngheţ este de #*#" metri% Climatul din .onă este unul tem(erat9continental accentuat* cu ierni reci* veri secetoase și călduroase% Tem(eratura medie anuală este de #! C* oscilBnd -ntre 90 C* -n luna ianuarie* și !"*3 C* -n luna iunie* constatBndu9se o ușoară modi'icare a regimului termic -n ultimii ani datorită lacurilor de acumulare* -ncăl.irii glo2ale și (oluării atmos'erei% Fauna .onei (eriur2ane (re.intă o -nsemnată valoare cinegetică unele animale sunt vBnate (entru 2lană* altele* (entru carne%
Covorul 2iogeogra'ic a evoluat su2 semnul im(actului antro(ic% Hntr9o .onă -n care (ădurile dețineau 4"95"J din su(ra'a ță s9a aKuns ca -n (re.ent coe'icientul de -m(ădurire să 'ie de !$*4J* 'ormațiunile dominante 'iind cele de ste(ă și luncile rBurilor și (ădurile de 'oioase din Kurul orașului 'olosite -n sco( recreativ% Clasi'icareE
#.0.
'aună acvatică* condițonată de 2ioto(urile s(eci'ice /istriței* 1iretului și a(elor stătătoare 'auna de luncL )animale care -și caută hrana -n a(ă sau la marginea a(ei+ 'auna de terase și versanți* alcătuită din s(ecii de ro.ătoare mici* animale și (ăsări s(eci'ice (ădurilor de 'oioase%
A/pa$a&ea 3* 2o*4 p"*%t (e%!*4t4!
Am(lasamentul o2iectivului evaluat 1%C% 6:M6T I;T67;ATI8;A: 1%7%:%* este situat -n 1trada Constanţei* localitatea /acău% ecinătăţile o2iectivului evaluat suntE ;ord 9 1%C% AP78&61 1%A% 1ud 9 1%C% 6:78M /U11I;61 6;TU761 1%7%:% 6st 9 1trada Constanţei est 9 1%C% C8:MA7I& 1%A% 1ocietatea deţine terenul -n urma achi.iţionării acestuia (rin contrcte de vBn.are9 cum(ărare de la societatea 16M78M% Hn .ona am(lasamentului o2iectivului evaluat nu sunt .one (roteKate* (iese de (atrimoniu sau cartiere re.idenţiale%
CAPITOLUL II – IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SI A A5ENTILOR CONTAMINANTI
).#. P&o%e$e te6*oo-!%e7 a%t!(!t4! de$+4,"&ate Activitatea 'irmei 1C 6:M6T I;T67;ATI8;A: 17: /acău* constă -n “Producţia de metale 'eroase şi ne'eroase su2 'orme (rimare de semi'a2ricate cod CA6; !4#"* iar ca şi activităţi secundare la o2iectul de activitate al 'irmei mai sunt menţionate “Prelucrarea aluminiului cod CA6; !40,* “Producţia .incului şi a cositorului cod CA6; !400* construcţii metalice şi (ărţi com(onente cod CA6; !5##* “structuri şi tBm(lării metalicecod CA6; !5#!% 1ocietatea (roduce diverse ti(uri de (iese* su2ansam2le de oţel* aluminiu* tratate şi netratate chimic* utili.ate numai (entru eD(ort% &eoarece* -n cadrul -ntre(rinderii se eDecută o(eraţii de tratamente chimice* trans'ormarea şi utili.area (roduselor chimice necesită o deose2ită atenţie (entru (rotecţia mediului% A%t!(!tatea p&!*%!paa o %o*$t!t"!e p&e"%&a&ea /eta!%4 a oe""!7 a"/!*!""!7 %o*$t&"%!! /eta!%e ,! p!e$e /eta!%e. P&!*%!paee a%t!(!t4! ae p&o%e$""! te6*oo-!% suntE
Prelucrarea metalică care consta -n &e2itare materilale* Pregătirea (t% C;C* 6Decuţie (iese (e C;C Curăţarea (ieselor Tratamente chimice o(sirea (ieselor Asam2larea (ieselor* controlul 'inal* am2alarea şi eD(edierea lor%
Vop$!&ea p&od"$eo& )(iese* carcase+ se 'ace cu aKutorul unor (istoale cu aer com(rimat su2 (erdea de a(ă* -n două s(aţii -nchise am(lasate -n di'erite hale% Ca2inele de vo(sire sunt dotate cu un re.ervor de a(ă de ! mc care este 'olosită (rin (omare la reali.area (erdelei de a(ă ce reţine (articulele de vo(sea% Pentru reali.area unei (erdele de a(ă se 'oloseşte a(roDimativ # mc de a(ă lunar* a(a din (erdea 'iind trimisă la se(atare* -ntr9un de(o.it canal s(ecial amenaKat unde are loc o se(ararea a -m(urităţilor de a(ă% A(a este ulterior com(letată şi retrimisă la vo(sitorie (entru reali.area (erdelelor de a(ă* iar nămolul re.ultat se curăţă manual* se de(o.itea.ă -n cutii de carton )am2alaKe de la diverse su2stanţe utili.ate+ şi sunt (reluate cu gunoiul menaKer% Piesele ast'el vo(site sunt aşe.ate (e su(orţi la uscat* am2ele vo(sitorii avBnd sisteme de ventilaţie* iar ga.ele a2sor2ite sunt evacuate -n atmos'eră (rin , coşuri% :a vo(sire se 'oloseşte vo(sea de im(ort sau Far2e )(oliuretanice* alchidice*e(oDidice* e(oDi(oliamidice+* am2alată -n cutii metalice de ,*45$ l*consumBndu9se a(roDimativ !$ de cutii (e luna* iar diluantii utili.aţi suntE metil etil cetona )M6C+* toluen si Dilen -n amestec% Grundurile utili.ate sunt deasemenea de la societatea FA7/6 care le livrea.ă -n 2idoane de !$ l de ta2lă% :unar se consuma !9, 2idoane% T&ata/e*te %6!/!%e 8(eraţia de tratare chimică se eDecuta la oţel inoD* aluminiu şi alte aliaKe de aluminiu* -n vederea creşterii re.istenţei acestora la coro.iune% Metalul este su(us unei de-&e$4&! cu un amestec de detergenţi* a(oi se introduce -ntr9o a(ă de s(ălare cu a(ă (ota2ilă% A(a du(ă s(ălare se evacuea.ă la canali.area menaKeră din incintă% Metalul degresat $e de%apaea24 (rin imersie
-ntr9o 2aie cu un amestec de doi aci.i )acid sul'uric si acid a.otic sau 'luorhidric+% /aia este din (oli(ro(ietilena si este ventilată* va(orii degaKaţi sunt (reluaţi de un ventilator şi evacuaţi (rintr9un coş cu -nălţimea de 5 m de la sol% 1e s(ală metalul -n a(ă deminerali.ată şi se trece la oDidarea chimică% O8!da&ea %6!/!%4 se 'ace cu A:8&I;6 #!""* un amestec de oDi.i care conţin şi ionul Cr N3+% 1e mai 'ace o s(ălare cu a(ă deminerali.ată* a(oi metalul se usucă% Pentru (iesele din aluminiu se 'ace o oDidare anodică 9 -ntr9o 2aie de acid sul'uric diluat #5""9 !!""g?l * (rin electroli.ă -n curent continuu% Curăţarea şi s(ălarea 2ăii se 'ace anual* iar lichidul re.ultat este (reluat de 1C 1U/6O care deţine o 'osă s(ecială şi de A6781TA7 care-l 'oloseşte la neutrali.ări
).). Capa%!tatea de p&od"%!e. Mate&!! p&!/e ,! "t!!t4! A!/e*ta&e %" ap4 Alimentarea cu a(ă (ota2ilă şi industrială se reali.ea.ă (e 2a.a contractului de racordare şi utili.area a seviciilor (u2lice de alimentare cu a(ă şi de canali.are din decem2rie !""3% Pe am(lasamentul unitații se disting urmatoarele categorii de a(eE a(ă (ota2ilă* a(ă industrială* a(ă (entru stingerea incendiilor* a(e u.ate industriale și menaKere% Apa industrială recirculată ) a(roD !"J + se asigură recircularea a(ei numai in ca.ul secţiilor de vo(sitorie% Apa pentru stingerea incendiilor este dis(oni2ilă (rin inelul P1I* din reţeaua de a(ă (ota2ilă% E*e&-!a te&/!%4 6nergia termică este asigurată de centrala termică (ro(rie și de instalațiile de recu(erare a energiei termice% 1%C% 6:M6T I;T67;A
Ae& %o/p&!/at Acesta se (roduce cu aKutorul com(resoarelor și tur2ocom(resoarelor la (resiune de 5 at% ).0. B!a*ț de /ate&!ae )99:.
N&. C&t
Intrări !""3 Material Cantitate
82s%
Material?deșeu*
Ie șiri !""3 Cantitate
82s%
# ) 0 1 ; : < = >
#9 ## #) #0 #1 #; #: #< #=
AliaK Al (lăci AliaK Al 2are 8țel aliat (lăci 8țel aliat2 2are Ta2lă aliaK Al Ta2lă oțel aliat Grund (e 2a.ă de a(ă Grund (e 2a.ă de solvenți o(sele e(oDi im(ort o(sele (oliuretanic e &iluanții &egresant Clinstone Pl #5# &eca(ant acid Rlean 6TCS Alodine #!"" Acid sul'uric @5J Acid a.otic 30 J /icromat de sodiu 6mulsie de răcire
)Qg+ ,3"""
emisii Piese 'inite
!0"""
1(an
#5"""
1lam vo(sitorie
400
,""""
&eșeuri de vo(sele și lacuri 1oluție u.ată 59#" g?l 1oluție u.ată ,9$ g?l
!$"
3"""" 4!"""" !0"
1oluție u.ată !$9," g?l 1oluție u.ată #59!$ g?l
3"" 4!"
;ămoluri a(oase cu conținut de vo(sele și lacuri și solvenți organici 6mulsie u.ată
@"" #"5"
)Qg+ 4,!0,"*, #@"5""
#,5" #",$ !"4 0#*0 $4"
!," #,0*0
,""
Masa ionică și cationică e(ui.ată Uleiuri e(ui.ate
@"
;ămoluri metalice
5$"
Căr2une e(ui.at
#$
Am2alaKe u.ate
#0$"
$0 3$*55 #4*0 #! !#3"
Pt% oDidare chimică Pt% anodi.are Pt% (asivi.are Pt% anodi.are
Ga.e de ardere )Co! echivalent+ 1o! Aer com(rimat
,"3
#0$#*"@ 5*0@ #4,0
Total (iese Total s(an Total
#> )9 )# )) )0 )1 );
Masă ionică și car2onică Motorina 6uro , Uleiuri minerale 1hell Com2usti2il mașini Am2alaKe A(ă (ota2ilă și ind% Aer Tota !*t&4&! )99:
#,0*0 !0""" 4#0 #"5""
A(a u.ată
5!""
Pt% centrala termică Pt% ungere mașini
Am2alaKe h-rtie și carton eD(% Am2alaKe (lastice eD(ediate
!"""
/en.ină și motorină
Am2alaKe metalice eD(ediate
4$""
Tota !eș !&! )99:
>;:00:7:=
#$""
#0$"" #"!"" #4,0 >;:00:7:=
E/!$!! %a!tat!(e ș ! %a*t!tat!( e 3* /ed!" ?ap47 ae&7 $o@ -e*e&ate 3* a%t!(!tate a e(a"at4 Pentru a (utea evalua (otențialele (oluări determinate de activitatea (roductivă des'ășurată -n unitatea evaluată* se (re.intă 2ilanțul general de materiale (entru anul !""3% Anali.a 2ilanțului de materiale (entru unitatea evaluată* ra(ortat la anul !""3* relie'ea.ă următoarele as(ecteE Princi(ala materie (rimă este constituită din țigle și lingouri de diverse grosimi și calită ți PBnă -n anul !""4 nu s9au 'ăcut ra(ortări (rivind modalită țile de colectare* stocare* tran(ortare și valori'icare?eliminare deșeuri* con'orm legisla ției -n vigoare Hn general se im(une sta2ilirea de soluții mai e'iciente (entru valori'icarea și eliminarea deșeurilor s(eci'ic generate* avBnd -n vedere cantită țile și diversitatea acestora%
).1. S"&$e de po"a&e ș ! a-e*ț ! %o*ta/!*aț ! pe*t&" apa de $"p&a+aț 4% Princi(alul curs de a(ă din .ona evaluată este rBul 1iret iar (rinci(alul a'luent 1iretului este rBul /istrița care se varsă -n acumularea Gal2eni de (e 1iret* la sud de /acău% Caracteristicile mor'ohidrogra'ice ale celor două rBuri sunt (re.entate -n ta2elele 1 și 2%
Tabelul 1 Râul Siret, amonte de confluentă cu Bistriț a
R"
L"*-!/e
At!t"d!*e
Pa*ta
*4ț!/e
S"p&a+aț4
S"p&a+aț4
?/@ 1iret
%o*+"e*ț4 ?/@
/ed!e ?@
#,5
!*!
0@$*!
/ed!e a 'a2!*""! ?/@ $!3
'a2!* ?
m
2
@
#!%0#,
+o*d +o&e$t!e& ?6a@ 9
Tabel 2 Râul Bistrița, amonte de confluenț ă cu Siret
R"
L"*-!/e ?/@
/istrița
At!t"d!*e %o*+"e*ț4 ?/@
Pa*ta /ed!e ?@
#,5
$
!5,
Coe+!%!e*t de $!*"o2!tate
S"p&a+aț4 'a2!* ?
#*0"
4",@
m
2
@
S"p&a+aț4 +o*d +o&e$t!e& ?6a@ 0!0,"#
Hn ceea ce (rivește caracteristicile hidrochimice a(ele 1iretului și ale a'luentului său /istrița se -ncadrea.ă -n categoria a(elor 2icar2onate% 7Bul 1iret se -ncadrea.ă -n categoria a III9a de calitate a a(elor% 1ursele de (oluare a a(elor de su(ra'ață sunt re(re.entate de a(ele u.ate* evacuate din incinta societății de la halele de (roducție* centrala termică* de(o.itul de car2uranți și la2orator% Tratamentele chimice -nsoțite de o(erațiile de trans'ormare a metalelor constituie (rinci(alele surse de (oluare a a(elor de su(ra'ață%
Ta'e 0 I*d!%ato&! de %a!tate pe*t&" apa de $"p&a+a4 N&. C&t. I*d!%ato& de %a!tate Cd ?/-G@ # Materii -n sus(ensie mg?l !%4, ! CC8 9Cr mg 8! ?l #3%$5 , ; amoniacal mg?l #%,@ 0 P2!N mg?l "%"5$ APA 6PU7AT= $ 1ul'uri şi S!1 mg?l "%"35 3 4 5
Crom total mg?l Cr 3N mg?l 1u2stanţe eDtracti2ile mg?l
@ #"
CMA 99)G)99; ,$" $"" ," "%$ #
P&a- de ae&ta !0$ ,$" !# "%,$ "%4
"%",! "%"#0 #,%"!
#%$ "%! ,"
#%"$ "%#0 !#
Fenoli mg?l
"%"#0
,"
!#
&etergenţi 2iodegrada2ili mg?l
#%"3
!$
#4%$
).;. S"&$e de po"a&e $! a-e*t! %o*ta/!*a*t! pe*t&" apa $"'te&a*a
&u(ă natura lor* a(ele su2terane se -m(art -n două categoriiE
a. Ape de$%e*de*te 9 sunt situate -n ori.onturile su(erioare ale scoarţei terestre şi au o legătură directă cu a(ele de su(ra'aţă şi (reci(itaţiile atmos'erice% 6le (ot 'i -m(ărţite -nE a(e 'reatice şi a(e su(ra'reatice%
'. Ape a$%e*de*te de ad*%!/e 9 sunt (rinse -n ori.onturi acvi'ere mai de adBnc şi au legătură cu a(ele de su(ra'aţă -ntr9un tim( mai -ndelungat% A(ele 'reatice sunt cantonate -n rocile (oroase (ermea2ile )(ietrişurile şi nisi(urile din alcătuirea şesurilor aluvionare ale 1iretului şi /istriţei+% Hn şesul aluvionar al rBului /istriţa )terase in'erioare şi Koase+ eDistă (Bn.e 2ogate de a(e li2ere la adBncimi cu(rinse -ntre ! şi #$m% &e asemenea* (Bn.e acvi'ere 'reatice se găsesc la 2a.a teraselor largi ale /istriţei şi 1iretului% A(a su2terană* ca (Bn.a 'reatică a 'ost -ntBlnită (e am(lasamentul evaluat la circa #"*$9 #!*$* nivelul a(elor su2terane variind şi 'uncţie de regimul (luvial%
Ta'e 1. I*d!%ato&! de %a!tate pe*t&" apa $"'te&a*4 N&. C&t. I*d!%ato& de %a!tate7 Co*%e*t&a!a Le-ea apeo&7 ?/-G@ dete&/!*at47 ?/-G@ ?/-G@ # ;S0 "%#0 "%$ ! 1ul'uri şi S!1 "%"!5 "%# , CC8Cr $%5# 9 0 Crom total "%""4! "%"$ $ Plum2 "%"""!$ "%"# 3 1us(ensii "%3$ 9 4 1u2stante eDtracti2ile $%5# 9
P&a- de ae&ta "%,$ "%"4 9 "%",$ "%""4 9 9
1ursele de (oluare a a(elor de su(ra'aţă şi a celor su2terane sunt re(re.entate de a(ele u.ate evacuate din incinta societăţiiE de la halele de (roducţie unde au loc o(eraţiile de sa2lare* de2itare* tratamente chimice de la centrala termică de(o.itul de car2uranţi şi la2orator% Apele uzate tehnologice şi apele uzate igienico-sanitare, şi cele pluviale sunt colectate de reţeaua de canalizate municipală. &e2itul mediu de evacuare a a(elor u.ate
Cerinţele de a(ă E 9 alimentarea cu a(ă (ota2ilă 9 alimentarea cu a(ă industrial tehnologică
industriale este de "*"!,# l?s%
9 alimentarea cu a(ă industrială recirculată )vo(sire su2 (erdea de a(ă+* unde a(a care (reia unele (articule este trecută (rintr9un se(arator unde sunt reţinuţi (rinci(alii (oluanţi şi a(oi a(a decantată este am(lasată şi recirculată la vo(sitorie 9 a(a (entru stingerea incendiilor%
).:. S"&$e de po"a&e ,! a-e*! %o*ta/!*a*! pe*t&" ae&7 e/!$!! ,! !/!$!! Tre2uie arătat că (oluarea aerului este un 'enomen com(leD a cărui intensitate -n teritoriu este in'luenţată de mai mulţi 'actori% Cei mai im(ortanţi sunt (uterea sursei de emisie şi a(ro(ierea 'aţă de ea% Hn acelaşi tim(* -n teritoriu* aceşti doi 'actori care de o2icei sunt constanţi* sunt com(letaţi (rin dis(ersia -n atmos'era a (oluantilor emisi* care este determinată de 'actorii meteorologici* res(ectiv cei climatici )tem(eratura* ume.eala* ne2ulo.itatea* ceaţa+% 1ursele organi.ate de emisie -n atmos'eră sunt următoareleE 9 centrala termică )două coşuri de evacuare cu -nălţimea de 5 m+ 9 ateliere vo(sitorie )trei coşuri de evacuare cu -nălţimea de 5 m+ 9 atelier de tratare chimică )un coş de evacuare cu -nălțimea de 5 m+ 9 hala de sa2lare* de2itare* sudură Poluanţii atmos'erici evacuaţi -n atmos'eră de la centrala termică (ot 'i (articule solide* (ul2eri şi ga.e de ardere )C8* C8!* 18!* ;8 !+% alorile limită la emisie sunt cele im(use (rin 8rd%03!?#@@!% Atelierele de vo(sitorie elimină ȋn atmos'eră* (rin cele trei coşuri* va(ori organici )C8+ cu conţinut de toluen şi Dilen* ale căror limitele la evacuare nu tre2uie să de(ăşească valoarea de #""mg?ml la un de2it masic ! Qg?h acetonă )#$" mg?mc la un de2it , Qg?h+ acetat de metil şi alcool 2utilic% Coşul de evacuare a ga.elor re.ultate de la tratarea chimică (une -n li2ertate oDi.i de crom şi ga.e acide )acid 'luorhidric+% )Ta2el #% &in 7a(ortul la /ilanţul de mediu+% alorile limită* con'orm legislaţiei -n vigoare* 8rd% MMMG 03!?#@@!* (entru com(uşii de crom este de #mg?m! la un de2it masic $Qg?h* iar (entru oDi.ii de sul' este de $"" mg?m ! la un de2it $Qg?h% Nu există surse neorganizate şi difuze de poluare a aerului.
Ta'e ;. I*d!%ato&! de %a!tate pe*t&" ae&e/!$!! N&. C&t. I*d!%ato& de Co*%e*t&a!a %a!tate dete&/!*at4 3N # Cr "%"5 ! Aciditate totală )SF+ "%!5#$ , C89Sala # #3" 0 C89Sala ! #43 Ta'e :. I*d!%ato&! de %a!tate pe*t&" ae&!/!$!! N&. C&t. I*d!%ato& de Co*%e*t&a!a %a!tate dete&/!*at4 # C8 ,"33g?;mC
O&d!*" 1:)G#>>0 # mg?m, $ mg?m , $" mgC?m, $" mgC?m, CMA #""
P&a- de ae&t4 "%4 ,%$ ,$ ,$ P&a- de ae&t4 4"
).<. So ,! $"'$o 1olul se numară (rintre marile 2ogăţii ale omenirii şi este considerat un adevarat organism viu de activitatea micro'lorei şi 'aunei s(eci'ice de(inde -ntreaga comunitate a lumii vii de (e (laneta noastră% 1olul este re(re.entat (rin (artea su(er'icială a scoarţei terestre şi s9a 'ormat ca urmare a unui com(leD de (rocese mecanice* 'i.ice* chimice şi 2iologice* des'ăşurate (e lungi (erioade de tim(% Grosimea medie a solului este a(reciată la circa #*$ m* re(re.entBnd "*,""",4J din grosimea medie a scoarţei terestre* care are 0" Qm% Prin natura lui* solul re(re.intă (articularităţi deose2it de im(ortante (entru 2ios'eră% Ca su(ort şi mediu de viaţă (entru (lantele su(erioare* solul este unul dintre (rinci(alii de(o.itari ai su2stanţei vii* ai uscatului* ai energiei ca(tate (rin 'otosinte.ă şi ai celor mai im(ortante elemente vitaleE car2on* a.ot* calciu* 'os'or*sul'% Hn orice ecosistem* care cu(rinde solul* acesta are două 'uncţii esenţialeE de de(o.itare şi 'urni.or de elemente nutritive şi a(ă de reci(ient şi trans'ormator de re.iduuri deci are rol de reglare a ecosistemului şi de (uri'icator al mediului -nconKurător% Alături de alţi 'actori naturali* solul (artici(ă la ciclurile vitale caracteristice ecosistemelorE ciclul energiei* al a(ei* al elementelor 2iogene% 1olul* ca şi aerul şi a(a* este un 'actor de mediu cu in'luenţă deose2ită asu(ra sănătăţii% &e calitatea solului de(inde 'ormarea şi (rotecţia surselor de a(ă* atBt a celei de su(ra'aţă* cBt mai ales a celei su2terane% Im(ortanţa (roteKării lui este evidentă* dacă ne gBndim ca el este 'actorul (rinci(al -n asigurarea hranei oamenilor* animalelor* (lantelor% Conce(tul de calitate a solului este eD(resia acţiunii integrate a 'actorilor care 'avori.ea.ă creşterea (lantelor% • •
Indicatorii calităţii solurilor se -m(art -nE
9indicatori 'i.iciE densitatea* higrosco(icitatea* granulometria 9 indicatori chimiciE (S9ul* continutul in materii organice* ca(acitatea de schim2 cationic* continutul de elemente nutritive )P*;*R+* continuturile de metale alcaline si alcalino9(amantoase* metale grele* 'ier 9indicatori 2iologiciE microorganismele si neverte2ratele din sol* diversitatea s(eciilor* numarul si 'unctiile lor* 2iodiversitatea* vigoarea (lantelor* recoltele )2oa2e* 'ructe* 2iomasa* e%t%c%+% Po"a&ea re(re.intă contaminarea mediului -nconKurator cu materiale care inter'erea.a cu sanatatea umană* calitatea vieţii sau 'uncţia naturală a ecosistemelor )organismele vii şi mediul -n care trăiesc+% Chiar dacă uneori (oluarea mediului -nconKurător este un re.ultat al cau.elor naturale cum ar 'i eru(ţiile vulcanice* cea mai mare (arte a su2stanţelor (oluante (rovine din activităţile umane%
Ta'e <. I*d!%ato&! de %a!tate pe*t&" $o N&. %&t.
I*d!%ato& %a!tate
Co*%. dete&/.
CMA %o*+o/ o&d!*""! <;:G#>><
P&a- de ae&t4
U*!t4ț! de /4$"&4
So ; %/ ad*%!/e #
Crom )I+
03%"#
!"
#0
mg?Qg
!
Crom total
3"%!@
#""
4"
mg?Qg
,
1u2stanțe eDtracta2ile -n eter
3"%"3
$""
,$"
mg?Qg sol uscat
So #;)9 %/ ad*%!/e 0
Crom )I+
0$%#!
!"
#0
mg?Qg
$
Crom total
3,%@,
#""
4"
mg?Qg
3
1u2stanțe eDtracta2ile -n eter
0@%53
$""
,$"
mg?Qg sol uscat
).=. S4*4tate "/a*4. E%o$!$te/e Poluarea aerului se (oate de'ini (rin (re.enţa -n aerul atmos'eric a unei su2stanţe străine de com(o.iţia sa normală sau variaţia im(ortantă a (ro(orţiilor com(onenţlor săi* care (ot avea e'ecte nocive şi?sau (ot induce direct sau indirect modi'icări asu(ra sănătăţii (o(ulaţiei% Hn general* (oluarea aerului este de ti( com(leD* ast'el incBt se traduce (rin (re.enţa mai multor
categorii de (oluanţi care -şi (ot -nsuma sau (otenţa (osi2ila acţiune nocivă asu(ra sănătăţii (o(ulaţiei% Chiar dacă sursele de (oluare a aerului (ot 'i atBt naturale cBt şi arti'iciale* ne (utem 'ocali.a -n s(ecial asu(ra celor arti'iciale* unde (utem interveni mai uşor* (rin identi'icarea lor* monitori.are şi luarea unor măsuri legislative* administrative şi sociale* ast'el incBt să (utem diminua un eventual im(act negativ asu(ra sănătăţii (o(ulaţiei care (oate deveni rece(tor% Princi(alele surse de (oluare a aerului sunt -n general (rocesele de com2ustie -n instalatii 'iDe* trans(orturile şi (rocesele industriale diverse% Hn 'uncţie de acţiunea lor asu(ra organismului (oluanţii atmos'erici (ot 'i clasi'icaţi -nE iritanţi* 'i2ro.anţi* toDici sistemici* as'iDianţi* alergi.anţi şi cancerigeni% Acţiunea acestora asu(ra organismului se traduce -n e'ecte acute şi cronice care (ot 'i cuanti'icate (rin modi'icarea unor indicatori s(eci'ici ) mortalitate* mor2iditate etc%+% In ca.ul (oluanţilor atmos'erici (rimul a'ectat este sitemul res(irator* iar (o(ulaţia cea mai vulnera2ilă 'ace (arte din categoria (o(ulaţiei in'antile si a(oi a gru(ei de varstă V3$ ani%
CAPITOLUL III. CUANTIFICAREA IMPACTULUI INDUS ASUPRA MEDIULUI PRIN METODA LEOPOLD
0.#. De$%&!e&ea /etode! Metoda /at&!%!! $!/pe de !*te&a%!"*e ?/at&!%ea "! Leopod@ Metoda matricei de interacţiune de.voltată de :eo(old şi altii )#@4#+* cunoscută su2 numele de matricea lui :eo(old* este utili.ată ca un eDem(lu de matrice sim(lă% 8 matrice sim(lă de interacţiune * a'işea.ă acţiunile unei activităţi sau a unui (roiect de9a lungul unei aDe* cu ordonatele de9a lungul celeilalte aDe a matricei* a 'actorilor de mediu adecvaţi% Atunci cBnd o acţiune a (roiectului?activităţii cau.ea.ă o schim2are a 'actorului de mediu* acesta se notea.ă la (unctul de intersecţie a celor două -n cadrul matricei şi se descrie -n 'uncţie de /a-*!t"d!*e şi !/po&ta*4% Matricea generală conţine #"" de acţiuni )activităţi+ s(eci'ice şi @" de elemente de mediu% &in aceasta listă se eDtrag activităţile s(eci'ice (roiectului (entru care se doreşte e'ectuarea evaluării* res(ectiv elementele de mediu im(licate% Hn utili.area Matricei lui :eo(old tre2uie avută -n vedere 'iecare acţiune şi (osi2ilitataea acesteia de a creea un im(act asu(ra mediului* şi de aceea se recomandă soluţia de a de.volta o matrice s(eci'ică 'iecărui (roiect* decBt 'olosirea unei matrice generale% Acolo unde un im(act este antici(at* matricea este marcată cu o !*!e d!a-o*a4 -n căsuţa de interacţiune res(ectivă% In 'igura de mai Kos se ilustrea.a conce(tul matricei :eo(old%
Im(actul cau.at de diverse acţiuni )activităţi+E
u i d e m e d e t n e m e l E
M – /a-*!t"d!*e
I!/po&ta*ta
F!-"&a #. Mat&!%ea $!/pa de !*te&a%t!"*e7 a "! Leopod Pasul al doilea -n 'olosirea maricei lui :eo(old este de a descrie interacţiunea -n 'uncţie de magnitudinea şi im(ortanţa ei% Ma-*!t"d!*ea re(re.intă am(litudinea interacţiunii şi se descrie numeric (e o scară de la # la #"* -n care #" re(re.intă starea naturală a 'actorului de mediu studiat nea'ectat de activitatea antro(ică* iar # o situaţie ireversi2ilă şi deose2it de gravă de deteriorare a 'actorului de mediu studiat )cea mai de'avora2ilă situaţie+% I/po&ta*a unei interacţiuni re(re.intă evaluarea consecinţelor (ro2a2ile ale im(actului antici(at% &e asemenea scara de im(ortanţă varia.ă de la # la #"% Hnsumarea numerelor de (e linii şi coloane desemnate ca avBnd interacţiuni constituite soluţia )re.ultatul+ Matricei lui :eo(old% &e asemenea* cuanti'icarea im(acturilor se (oate realia şi (rin atri2uirea unor sim2oluriE **N9 im(act (o.itiv **9“9 im(act negativ 6ta(ele utili.ate -n reali.area unei matrici sim(le de interacţiune sunt următoareleE #% 6'ectuarea unei liste ce conţine acţiunile antici(ate ale (roiectului )'a.a de construcţie* o(erare şi res(ectiv (osto(erare+% !% 6'ectuarea unei liste a tuturor 'actorilor de mediu adecvaţi din ona res(ectivă şi gru(area lor% ,% Hn 'uncţie de categoriaE 'i.ico9chimică* 2iologico9ecologică* socio9culturală şi economico9o(eraţională
0% Pe 2a.a considerentelor s(aţiale* (recumE .ona de am(lasament şi regiunea* sau -n aval sau amonte de am(lasament% $% &iscutarea matricei (reliminare cu mem2rii echi(ei de studi si?sau cu managerul studiului 3% &eci.ia asu(ra unei notări de evaluare a im(actului )de eDem(luE numere* litere* culori+ care va 'i 'olosită 4% 6valuare şi notarea -n ordinea identi'icării im(actelor şi e'ectuarea de comentarii (e 2a.a documentaţiilor )'işe de evaluare+%
0.). P&!*%!p!! de "%&" Pentru a determina im(actul de mediu (e care -l are S.C. ELMET INTERNAŢIONAL S.R.L. Ba%4"7 (rin metoda Matricei lui :eo(old s9au sta2ilit com(onentele de mediu su(use evaluării* acestea 'iindE a(a de su(ra'aţă* a(a su2terană* solul şi aerul% 1e va caracteri.a din (unct de vedere calitativ indicii de caliate re(re.entativi şi s(eci'ici ai (roiectului* acordBnd note (entru magnitudine şi im(ortanţă% Pentru acordarea cBt mai o2iectivă a notelor se va utili.a schemaE
REMEDIERE CONTROL
I/pa%t $e/*!+!%at!(
I/pa%t pote*!a $e/*!+!%at!(
PREVENIR
I/pa%t *e$e/*!+!%at!(
Cdi "
#
!
,
PA 0
)4"J CMA+
Le-e*d4
Cdi Concentraţie determinată iniţial PA Prag de alerta CMA Concentraţia maDima admisă
$
3
CMA 4
5
@
#"
NW
7e(re.entarea schematică a acordării notelor ne arată că atunci cBnd concentraţia determinată )Cdi+ este cu(rinsă -ntre " şi (ragul de alerta )PA+* (utem acorda notele #*!*,* iar (oluarea -ntregistrata este una nesemni'icativa* măsurile ce (ot 'i a(licate 'iind cele de (revenire% Hn ca.ul -n care Cd se a'la -ntre PA şi CMA notele acordate sunt 0*$*3* iar im(actul este (otenţial semni'icativ* măsurile a(licate 'iind cele de control% &aca Cdi -nregistrea.ă valori mai mari decBt CMA notele acordate sunt 4*5*@*#" * im(actul (rodus asu(ra mediului 'iind semni'icativ şi -n acest ca. măsurile luate tre2uie să 'ie de remediere% Hn urma acordării notelor se va calcula magnitudinea (entru 'iecare com(onetă de mediu -n (arte% Aceasta se calculea.ă cu 'ormulaE H M!G* UndeE • •
Mi X magnitudinea com(onentei de mediu n X numarul notelor acordate% 6Dista două variante (entru a calcula şi a acorda notele * du(ă cum urmea.ă E
#% 1e acorda valori mari magnitudinii -n ca.ul -n care a(are un im(act de mediu maKor* concentraţia determinată de(aşind cu mult concentraţia maDimă admisi2ilă* im(ortanţa 'iind ast'el direct (ro(orţională cu im(actul% Cu alte cuvinte* atunci cBnd magnitudinea MX#"* concentratia determinată)Cdi+ tinde s(re W* iar dacă magnitudinea este egală cu # atunci concentraţia determinată este "% !% Im(ortanţa indusă asu(ra mediului este invers (ro(orţională cu magnitudinea * adică se acordă valori mari (entru un im(act mic ) nesemni'icativ+% Hn ca.ul de 'aţă se va lua -n considerare (rima variantă* ast'el* -n 'uncţie de schema de mai sus* se vor acorda note de la # la , (entru un im(act semni'icativ asu(ra mediului* note de 0 -n ca.ul -n care concentraţia determinată are valoarea a(ro(iată de (ragul de alertă )acesta re(re.entand 4"J din CMA+* iar nota 3 (entru o concentraţie a(roDimativ egala a CMA% Hn ca.ul -n care concentraţia determinată re(re.intă #$"J din CMA se va acorda nota 4% Hn ca.ul -n care concentraţia determinată re(re.intă !$"J din CMA se acorda nota 5% Pentru de(ăşirea de concentraţii determinate cu !$"J se vor acorda note de @ şi #"* -n ca.ul -n care (rocesul are un im(act maKor asu(ra mediului% alorile concentraţiei sunt re(re.entate -n aneDa numărul !%
Ta'. 0.). Mat&!%ea "! Leopod P&o%e$e Co/po*e*t de /ed!" A(a de Materii -n sus(ensie 1u(ra'aţă mg?l CC8 9Cr mg 8! ?l 6(urată ; amoniacal mg?l P2!N mg?l 1ul'uri şi S!1 mg?l Crom total mg?l Cr 3N mg?l 1u2stanţe eDtracti2ile mg?l Fenoli mg?l &etergenţi 2iodegrada2ili mg?l A(a su2terană ;S0 1ul'uri şi S!1 Crom total Plum2 6misii Cr3N Aciditate totală )SF+ C89Sala # C89Sala ! Aer Imisii C8 1ol $ cm Crom )I+ adBncim Crom total 1u2stanțe e eDtracta2ile -n eter #$9!" cm Crom )I+ adBncim Crom total 1u2stanțe e eDtracta2ile -n eter
Ma-*!t"d!*ea %o/po*e*te! de /ed!" #
I/po&ta*a %o/po*e*te! de /ed!"
0 ) ) 0 ) ) ;
= > > = > > :
# )
#9 >
) 0 ) # # # > #9 ) = : #
> = > #9 #9 #9 ) # > ) ; #9
= < )
0 1 >
#9
ote Ma-*!t"d!*eG I/pota*4 Co/po*e*t de /ed!" Materii -n sus(ensie mg?l CC89Cr mg8 ! ?l ; amoniacal mg?l P2!Nmg?l
Apa de $"p&a+a4
1ul'uri şi S!1 mg?l Crom total mg?l Cr 3N mg?l
Fenoli 1u2stanţe eDtracti2ile mg?l &etergenti 2iodegrada2ili mg?l
Apa $"'te&a*4
;S0 1ul'uri si S!1 Crom total P2
Ae& e/!$!!
Cr 3N Aciditate totală )SF+ C89Sala # C89 Sala !
Ae& !/!$!! So ; %/
C8 Crom )I+ Crom Total
# #<7; d!* CMA 9:#7);
) 0; d!* CMA 3#*!$9 #!!*$ Y!*$ !*$9 #4*$ J$*!$ ;7); #97; Y"*"54 979=<; 97#<; $ Y"*#4$ "*#9"*! Y"*!3! 97):); 97;); $ Y"*",$ 9790; 979< J;7); $*!$9 #"*$ #9$ $94 Y0*,4$ 170<; =7<; "9"*"54 979=< 97#<; "9 "*"#4$9 "*"#4$ "*",$ 9799=< "9 "*""54 979#<; 9 "*""#4 9799#< $9 ; "*"",$ 997#<; "*#4$9 "*,$ 997=<; "*54$9 #*4$ "95*4$ 5*4$9 #4*$ "95*4$ 5*4$9 #4*$ "9#4*$ #<7;0; "9,*$ ,*$94 "9#4*$ #4*$9,$
0 ;)7; d!* CMA #!!*$9 #5,*4$ #<7;)9
1 <9 d!* CMA #5,*4$9 !0$ !"9!!*$
#"*$9 #$*4$ "*#4$9 "*!3!$ 97)970 "*$!$9 "*454$ "*"49 "*#"$ #"*$9 #$*4$ 49#" 5*4$9 #,*#! "*#4$9 "*!3! 9790; 979;); "*"#4$9 "*"!3! "*"",$9 "*""$!$
#$*4$9 !# "*!3!$9 "*,$ "*,9"*0 "*454$9 #*"$ "*#"$9 "*#0 #$*4$9 !# #"9#$ #,*#!9 #4*$ "*!3!9 "*,$ "*"$!$9 "*"4 "*"!3!9 "*",$ "*""$! $9"*""4
"*,$9 "*$!$ #*4$9 !*3!$ #4*$9 !3*!$ #4*$9 !3*!$ ,$9$!*$ 49#"*$ ,$9$!*$
; =<7; d!* CMA !0$9 ,"3*!$ !!*$9!$
!#9 !3*!$ "*,$9 "*0,4$ "*09"*$ #*"$9 #*,#!$ "*#09 "*#4$ !#9 !3*!$ #;)9 #4*$9 !#*54$ "*,$9 "*0,4 "*"49 "*"54$ "*",$9 "*"0,4 "*""49 "*""54 $ "*$!$9 "*49 "*4 "*54$ !*3!$9 ,*$9 ,*$ 0*,4$ !3*!$9 ,$9 ,$ 0,*4$ !3*!$9 ,$9 ,$ 0,*4$ $!*$94" 4"954*$ #"*$9#0 #09#4*$ $!*$94" <9=<7;
: #99 d!* CMA ,"3*!$9 ,$" !$9,4*$
< # d! C ,$ ,
!3*!$9,"
,
"*0,4$9 "* "*$ "*$9"*4$ "* #*,#!$9 #* #*$ "*#4$9 "* "*! !3*!$9," , !"9," !#*54$9 !$ "*0,39 "*$ "*"54$9 "*# "*"0,49 "*"$ "*""54$9 "*"#
, !$
"*54$9#
#9
0*,4$9$
$9
0,*4$9$"
4
0,*4$9$"
4
"* "* "* "* "* "*
54*$9#"" # #4*$9!" ! 54*$9#"" #
1u2stanţe eDtracti2ile -n eter
So #;)9 %/
9=<7;
54*$9 #4$9 !3!*$9 ,$"9 0,4*$9 $ #4$ !3!*$ ,$" 0,4*$ $"" Crom )I+ ,*$ ,*$94 49#"*$ #"*$9#0 #09#4*$ #4*$9!" ! Crom Total :#7);<9 4 #!*!$ #!*!$9 !0*$9 ,3*4$9 0@9 !0*$ ,3*4$ 0@ 3#*!$ 1u2stanţe eDtracti2ile -n eter Y3#*!$ :#7); #!!*$9 #5,*4$9 !0$9 ,"3*!$9 ,$ #))7; #5,*4$ !0$ ,"3*!$ ,$" Ta'e.= K"$t!+!%a&ea *otee& a%o&date pe*t&" /a-*!t"d!*
0.0. Re2"tate ,! d!$%"!! Hn urma a(licării metodei :eo(old* o2sevăm ca activitatea 'irmei 1C 6:M6T I;T67;ATI8;A: /AC=U are un im(act (otenţial semni'icativ asu(ra tuturor com(onetelor de mediului anali.ate* dar mai cu seama im(actul negativ se răs'rBnge asu(ra aerului şi solului%
Ta'. 0.0. Re2"tat" Mat&!%e! "! Leopod Co/po*eta de /ed!" A(a de su(ra'aţă A(a su2terană Aer 6misii Imisii 1ol $ cm adBncime #$9!" cm adBncime
Ma-*!t"d!*e !*, ! $*!$ ! $ $*33
I/po&ta*4 5*3 @ $*4$ @ $*33 $*,,
Con'orm ta2elului de mai sus* o2servăm că magnitudinea -nregistrea.ă valori mari -n ca.ul com(onentelorE Aer 9 emisii -nregistrBnd valoarea $*!$ şi 1ol * magnitudinea avBnd o valoare de $* res(ectiv $*33% Aceste valori ridicate ne arată ca eDistă un im(act de mediu maKor asu(ra aerului şi solului* concentraţiile determinate de(ăşind cu mult concetraţia maDimă admisi2ilă% Hn ca.ul acestor două com(onete de mediu (oluarea are un im(act semni'icativ* ast'el tre2uie luate măsuri de remediere% Hn ca.ul com(onentei de mediu aer valorile cele mai alarmante s9au o2ţinut (entru com(uşii organici volatil )C8 hala #* C8 hala !+* acestea de(aşind cu mult concentraţia maDima admisa% Pentru sol* dintre indicatorii de calitate anali.aţi* cel a cărui concentraţie determinată a de(ăţit cu mult concentraţia maDima admisă a 'ost Cromul )I+* acesta -nregistrBnd valori de 03*"# mg?Qg la adBncinea de $ cm* res(ectiv 0$*#! mg?Qg la adBncimea de #$9!" cm* com(arativ cu CMA X !" mg?Qg% Conclu.iile trase -n urma discuţiilor din cadrul echi(ei sunt acelea că* 'irma 1%C 6:M6T I;T67;ATI8;A: 1%7%:% tre2uie să -si -m2unătăţeasca tehnologiile utili.ate şi să i9a măsuri -n ceea ce (riveşte (rocesul tehnologic* (entru minimi.area im(actului negativ asu(ra com(onenteleor de mediu* (rimordiale 'iind comonetele aer şi sol%
CAPITOLUL IV. PLAN DE MANA5EMENT PENTRU MINIMIAREA
1.#. O'!e%t!(ee de /ed!" /!*!/ a%%eptate CBteva din o2iectivele de mediu minim acce(tate sunt reali.ate (rinE 9limitarea oricărui im(act negativ asu(ra mediului datorat noilor de.voltări* activităţi* (roduse 9reducerea cantităţii de deşeuri generale 9reducerea consumurilor de resurse 9reducerea sau eliminarea evacuărilor (oluante -n mediu 9(roiectarea (roduselor ast'el -ncBt să se minimi.e.e im(actul lor asu(ra mediului (e (arcursul (roducţiei* consumului şi eliminării lor du(ă utili.are 9controlul im(actului asu(ra mediului la eDtracţia materiilor (rime 9(romovarea conştienti.ării angaKaţilor şi a colectivităţii cu (rivire la (ro2lemele de mediu%
1.). M4$"&! te6*!%ete6*oo-!%e pe*t&" /!*!/!2a&ea !/pa%t""! Prevenirea poluării se
(oate reali.a (rin mai multe (rocese* unul dintre acestea 'iind reducerea (oluării la sursă şi minimi.area (ierderilor a(lic-nd soluţia tehnologiilor curate* ne(oluante )clean technologies+% Tehnologiile curate re(re.intă o com(onentă a (rotecţiei integrate a mediului* care -nseamnă re.olvarea (ro2lemelor (rin măsuri luate la sursa (otenţială de emisii sau deşeuri şi diminuarea im(actului asu(ra mediului* (aralel cu -m2unătăţirea (er'ormanţelor economice ale com(aniilor vi.ate% Tehnologiile ne(oluante sau curate şi minimi.area (oluanţilor?deşeurilor sunt acţiuni care* corelate* determină reducerea sau eliminarea deşeurilor (roduse de industrie% Producţia (rin intermediul acestor tehnologii este -nţeleasă ca reali.Bnd eliminarea sau reducerea deşeurilor la sursă* -n locul (rocesării deşeurilor care im(lică costuri su(limentare% Hn a(licarea acestui conce(t a(ar totuşi o serie de o2stacole* care se distri2uie ast'elE #"J sunt de natură tehnică ,"J sunt de natură 'inanciară 3"J sunt de natură (olitică% 6'orturile 'irmei -n direcţia minimi.ării (ierderilor tre2uie* (rin urmare conectate şi articulate cu e'orturile -n acelaşi sens ale 'urni.orilor* dar şi ale 2ene'iciarilor% Hn acest sens se (oate reali.a şi armoni.a un lanţ 'urni.or 9 (roducător 9 2ene'iciar* ast'el -nc-t metodele şi (rocedeele de 'a2ricaţie* (recum şi cele de des'acere şi valori'icare să 'ie concordante cu interesele 'irmei şi -n (rivinţa minimi.ării (ierderilor% Pentru (revenirea (oluării mai (utem lua -n calcul -nlocuirea materialelor de'icitare cu altele -n eDces% Av-nd -n vedere de'iniţia de.voltării dura2ile* este necesar ca -n (rocesele de (roducţie să 'ie minimi.ată utili.area materialelor de'icitare% 1e cunoaşte 'a(tul că orice este de'icitar (e (iaţă este şi scum(* ast'el -ncăt şi considerentele economice cer -nlocuirea materiilor
de'icitare şi deci scum(e* cu altele mai (uţin de'icitare şi deci* mai ie'tine* chiar (rin recu(erarea )cartonul re.ultat de la -ntinderea mătăsii (oliesterice* a2ur* etc%+* reciclarea* reutili.area unor materiale re'olosi2ile ce se constituie* la un moment dat* -n (ierderi% Un (lan glo2al de (rotecţie a mediului (rin a(licarea (racticilor de (revenire a (oluării (rin minimi.area (ierderilor cu(rinde reciclarea şi reutili.area deşeurilor* 'ie su2 'ormă de materii (rime* 'ie -n direcţia o2ţinerii de energie )a2ur+% Pro2lema managementului reciclării şi reutili.ării materialelor re'olosi2ile este s(eci'ică şi com(leDă* -ntruc-t materialele re'olosi2ile nu sunt numai o sursă (otenţială de (oluare* dar constituie şi o resursă secundară de materii (rime şi energie% 19a constatat că* -ntre ritmul creşterii economice şi cel al volumului de (ierderi (rin deşeuri şi scurgeri* sau emisii eDistă o legătură directă% Creşterea cantităţii de deşeuri (oate (une -n (ericol ca(acitatea mediului de a le asimila% &in cau.a caracterului limitat al resurselor naturale* reciclarea şi reutili.area resurselor re(re.intă o com(onentă a de.voltării dura2ile* esenţială -n cadrul şi* -n ultimă instanţă a (oliticilor naţionale şi glo2ale de mediu% Princi(alele direcţii ale (oliticii Comunităţii 6uro(ene (rivind managementul reciclării şi reutili.ării materialelor re'olosi2ile suntE 9 Prevenirea generării de materiale re'olosi2ile 9 7eciclarea şi re'olosirea acestora 9 7eglementarea trans(ortului şi trans'erului de resurse re'olosi2ile 9 7e'acerea mediului am2iant% Acestea* -m(reună cu recu(erarea com(onentelor utile din deşeuri (ot constitui adevărate surse de di'erenţiere strategică a unei unităţi de (roducţie -n ra(ort cu concurenţii săi* -n măsura -n care* (rin recu(erare sunt reali.ate economii im(ortante de materii (rime şi materiale ce vor atrage reduceri su2stanţiale ale unor costuri sau sunt evitate cheltuieli asociate unor sancţiuni (entru neres(ectarea unor norme de (rotecţie a mediului -nconKurător% 7educerea materiilor (rime include următoarele acţiuniE 9 7educerea 'olosirii materialelor nerecicla2ile 9 Hnlocuirea materialelor şi (roduselor cu un singur ciclu de utili.are cu materiale şi (roduse reutili.a2ile 9 7educerea am2alării (roduselor 9 7educerea cantităţii de deşeuri generate 9 1ta2ilirea unor taDe (entru deşeuri -n vederea reducerii de către generatori )surse+ a cantităţilor de deşeuri 9 Creşterea e'icienţei utili.ării cartonului* (lasticelor şi a altor materiale% 7eutili.area este următorul (as -n e'icienti.area materialelor şi -n (revenirea 'ormării deşeurilor% 7e'olosirea e'ectivă (ăstrea.ă structura iniţială a materialului sau a articolului şi nu necesită energie sau tim( su(limentar (entru 'olosire% 7eciclarea este cel de9al treilea (as* care im(lică convertirea articolelor eDecutate -n materie (rimă (entru re'a2ricare% Prin -nlocuirea materialelor naturale cu resurse naturale reciclate* resursele naturale şi energia sunt conservate% Hn (lus* reciclarea contri2uie la economie% Pentru a (reveni emisiile de C8 (utem e'ectua -n cadrul instalaţiei alimentarea -n sistem -nchis a reactoarelor%
Posibilităţi de control a poluării aerului
;8D Pentru ;8D cea mai cunsocuta tehnologie de elimininare din 'luDurile ga.oase este reducerea chimică a N!x% Ca şi agenţi de reducere se (ot 'olosi ;S ,* hidrocar2uri* S ! şi C8% &oar ;S, (oate reali.a o reducere selectivă a ;8D -n (re.enţa 8!% 1;C7 )reducerea selectivă necatalitica+ utili.ea.ă ;S, sau uree (entru reducerea ;8D* -n (re.enţa 8 ! 'ormBndu9se ; ! şi S !8% Tem(eratura la care are loc reacţia de reducere -n (re.enţa ;S, este 5$"9#""" "C% Pentru a 'i c-t mai e'icient (rocesul de reducere a oDi.ilor de a.ot tre2uiesc -nde(linite o serie de cerinţeE o amestecare 2ună a reactanţilor* un tim( de staţionare adecvat a com(uşilor la tem(eratura de reacţie şi o tem(eratură controlată cu (reci.ie% Un sistem de 1C7 )reducere selectivă catalitica+ este 'ormat dintr9un sistem de inKecţie a ;S, şi un sistem care conţine stratul de catali.ator% Tem(eraturile de o(erare a 1C7 (ot 'iE mici )#4$9!$" "C+ se utili.ea.ă catali.atori (e 2a.ă de metale no2ile Pt* Pd* Al!8, medii ),""90$" "C+ se utili.ea.ă catali.atori (e 2a.ă de !8$?Ti8! mari ),$"93"" "C+ se utili.ea.ă catali.atori (e 2a.ă de .eoliţi% 8 altă metodă de eliminare a ;8D sunt procesele de oxidare% 1e reali.ea.ă la tem(eratura scă.ută şi este urmată de (rocesele de a2sor2ţie% 7eacţia are loc la tem(eraturi de #$" "C* de aceea 'luDul ga.os este -ncăl.it% Tem(eraturi mai mari de !$" "C tre2uie evitate deoarece la această tem(eratură se (roduce o descom(unere ne(roductivă a 8 ,% 18! "tripare pe cale umedă cu calcar #carbonat de calciu$% 6chi(amentele includE utilaKe (entru măcinarea calcarului* silo. de de(o.itare* a2sor2er re.ident la coro.iune* (om(e (entru sus(ensii* conducte re.istente la coro.iune* re.ervoare )tancuri+ de de(o.itare* se(aratoare gravitaţionale etc% Procesul are loc -ntr9un turn de a2sor2ţie% 1us(ensia de car2onat de calciu este (ulveri.ată -n turn şi va contacta -n contracurent ga.ele de ardere conţin-nd 18 ! )SCl+% Hn (artea su(erioară turnul va 'i (revă.ut cu un se(arator de (icături% Ga.ele vor (ărăsi turnul (rin (artea su(erioară iar sus(ensia va 'i eliminată (rin (artea in'erioară şl trimisă la un re.ervor de recirculare% 1us(ensia va 'i (reluată de o (om(ă care va recircula o (arte din sus(ensie -n tim( ce altă (arte va 'i trimisă s(re un se(arator lichid?solid )clari'icare+% :ichidul se(arat -n (artea su(erioară este recirculat -n re.ervorul de recirculare iar sus(ensia -ngroşată este 'iltrată% 1olidul de (e 'iltru este eliminat iar lichidul reintrodus -n se(arator% 7e.ervorul se recirculare este alimentat continuu cu sus(ensie (roas(ătă cu car2onat de calciu% Procese de adsorbţie. 1"! (oate 'i eliminat şi (rin adsor2ţie% Hn acest ti( de (roces* se inKectea.ă (ul2erea alcalină uscată -n 'luDul ga.os% 1" ! se adsoar2e la su(ra'aţa (articulelor alcaline şi reacţionea.ă* cu 'ormare de com(uşi ce nu (ot 'i reintroduşi )re9emişi+ -n 'luDul ga.os% arul stins 9 Ca)8S+ ! este cei mai 'olosit adsor2ant% Pul2eri %amerele de depunere% Construcţia şi 'uncţionarea acestor se(aratoare* av-nd la 2a.ă 'orţa gravitaţionala şi (rinci(iul inerţiei* este sim(lă% 1unt destinate (entru ca(tarea (ra'ului grosier* cu •
• •
•
•
dimensiuni (este #$" microni% 1oluţiile constructive (entru camerele de des(ră'uire suntE cu (lăci ori.ontale de de(unere* res(ectiv cu de'lectoare verticale% Plăcile ori.ontale au rolul de a demulti(lica )micşora+ -nălţimea h (e care (articulele de (ra' tre2uie să co2oare* de(un-ndu9se -n intervalul de tim( t -n care ga.ele distri2uite (rintre (lăcile ori.ontale* traversea.ă lungimea camerei* iar de'lectoarele verticale direcţionea.ă 'luDul ga.os* acesta 'iind o2ligat să (arcurgă o traiectorie descendentă* -ns(re conurile a'late la 2a.a camerei de de(unere* urmată de schim2area cu #5" a direcţiei* ceea ce 'avori.ea.ă* datorită inerţiei (articulelor de (ra'* se(ararea acestora şi căderea lor -n conurile de se(arare9colectare% Pulvocaptoarele au la 2a.ă (rinci(iul inerţiei% 1unt construite dintr9un număr mare de inele conice* care9şi micşorea.ă tre(tat diametrul (e sensul de de(lasare a 'luidului su(us e(urării% Inelele sunt aşe.ate unul du(ă altul* la intervale mici* lăs-nd -ntre ele s(aţii li2ere* (rin care ies @"9@$J din ga.ele e(urate% 7estul de ga.e cu un conţinut 'oarte mare de (ra'* sunt trecute -n condiţii de e'icacitate ridicată* la des(ră'uirea -ntr9un ciclon% %icloanele s-nt 'ormate dintr9un cilindru* av-nd la (artea in'erioară un con de colectare a (ra'ului* intrarea ga.elor cu (ra' -n (artea cilindrică a ciclonului se 'ace tangenţial* du(ă care ga.ele des(ră'uite sunt evacuate (e o ieşire tu2ular9aDială* imersată central -n cilindrul ciclonului (e !?, din -nălţimea acestuia% 6ste im(ortant ca diametrul ieşirii din ciclon să 'ie mai mare dec-t cel de intrare a ga.elor* (entru a reduce antrenările de (ra'% &iltrele electrostatice )denumite curent electro9'iltre+* reali.ea.ă se(araţia (ra'ului (rin ioni.area ga.elor (urtătoare a (articulelor de cenuşă şi (rin urmare tensiunea de lucru a acestora este ridicată% 6(urarea electrică a ga.elor se 2a.ea.ă (e următorul (rinci(iuE ga.ele ce urmea.ă să 'ie e(urate trec (rintr9o carcasă al cărui echi(ament interior constă -n esenţă din electro.i de emisie şi electro.i de de(unere cu su(ra'eţe mari* aşe.aţi 'aţă -n 'aţă% &iltre umede. Factorul im(ortant care intervine -n acest sistem este mediul lichid* care (re.intă o mult mai 2ună aderenţă la contactul cu (ra'ul din ga.e% Prin ume.ire (articulele de (ra' devin mai grele* iar (rin coagulare* -n urmă* ciocnirii (articulelor umede -ntre ele* re.ultă (articule mai mari* mult mai uşor de reţinut* ast'el -nc-t e'icacitatea acestor ti(uri de des(ră'uitoare este 'oarte mare% C8 Pentru C8 una dintre metodele de control este re(re.entată de oxidarea termică% Aceasta este o metodă distructivă* care (ermite o valori'icare energetică a solvenţilor (rin recu(erarea căldurii degaKate (rin oDidare% 8Didarea termică are loc (rin -ncăl.irea aerului (oluat la tem(eraturi 'oarte mari 4""9#""""C* -n care moleculele (oluanţilor sunt degradate (rin reacţia cu 8! la C8! şi S!8% •
Posibilităţi de control a apei poluate
1u2stanţe organice Adsorbţia este 'enomenul de reţinere şi de acumulare a moleculelor unui ga. sau ale unui lichid )adsor2at+ (e su(ra'aţa unui cor( solid )adsor2ant+% 1u2stanţele reţinute de adsor2ant (ot 'i •
(use -n li2ertate (rin -ncăl.ire sau (rin eDtracţie* adsor2antul recă(ătBndu9şi a(roa(e integral (ro(rietăţile şi (oate 'i 'olosit din nou (entru adsor2ţie% 'purarea biologică avansată a a(elor u.ate se im(une atunci c-nd (rin (rocedeele clasice nu (ot 'i se(arate acele su2stanţe şi elemente chimice* care (rin conţinutul lor* (ot accentua (oluarea rece(torilor naturali* 'ăc-ndu9i im(ro(rii (entru alimentările cu a(a* (entru creşterea (eştilor sau (entru .onele de agrement% Procedeele (rin care se (ot se(ara su2stanţele (oluante din a(ele u.ate suntE stri(area cu aer 'iltrele 2iologice 2io'iltrele 2a.inele cu nămol activ "isteme cu membrane pentru epurarea apelor uzate% Procesul cu(rinde 'olosirea unor mem2rane imersate direct -n 2a.inele tehnologice* acest lucru duc-nd la scăderea cheltuielilor de investiţie şi eD(loatare% Mem2ranele imersate au o structură de 'ire tu2ulare* acestea 'uncţionea.ă su2 o de(resiune sla2ă atrăg-nd a(a curată s(re interiorul 'irelor* lăs-nd -n reactor masa 2iologică şi (oluanţii% !xidarea şi reducerea sunt (rocese -n care su2stanţele se trans'ormă -n altele ca urmare a schim2ului de electroni% &es(re materialele care se trans'ormă ced-nd electroni se s(une că se oDidea.ă* iar des(re cele care acce(tă electroni* că se reduc* cele din (rima categorie 'iind materiale reducătoare* iar cele din a doua* materiale oDidante% Hntruc-t nu (oate eDista o reacţie de oDidare 'ără o reacţie cu(lată de reducere* (rocesul -n ansam2lul său este numit o reacţie de oDidoreducere% Această inter(retare a reacţiilor de oDido9reducere este a(lica2ilă com(uşilor anorganici% Hn ca.ul celor organici* oDidarea se (oate de'ini ca av-nd loc atunci c-nd are loc un trans'er de s(ecii di'erite de cele ionice normale* şi anumeE electronul e atomul li2er de hidrogen SZ * atomul li2er de oDigen 8Z * radicalul hidroDil 8SZ * atomul li2er de clor ClZ * ionul de clor ClN sau alte s(ecii asemănătoare% Pentru sco(uri (ractice* -n domeniul e(urării a(elor se (oate acce(ta inter(retarea reacţiei de oDidare ca aceea -n care are loc adiţie de oDigen sau -nde(ărtare de hidrogen% A.ot (azurile de stabilizare sunt construcţii utili.ate cu 2une re.ultate (entru e(urarea terţiara* 'olosindu9se e'ectul algelor de a asimila su2stanţele nutritive* a.otul şi 'os'orul -n s(ecial* -nde(ărt-ndu9le din a(ă% Fos'or )azine cu nămol activ şi filtre biologice% Aceste instalaţii sunt (racticate -ndeose2i (entru -nde(ărtarea din a(ele u.ate a 'os'orului% Pe cale 2iologică* eliminarea 'os'orului se reali.ea.ă -n două tre(teE (rin e'ectul 2acteriilor anaero2e şi a celor aero2e% Hn trea(ta anaero2ă* 2acteriile 'acultativ anaero2e heterotro'e* trans'ormă su2stanţele organice uşor de descom(us -n aci.i organici care servesc ca su2strat (entru alte micro9 organisme% /acteriile ca(a2ile să acumule.e 'os'aţi asimilea.ă această su2stanţă şi (roduc a(oi su2stanţele de re.ervă% Hn trea(tă aero2ă* 'os'atul din a(a este (reluat de micro9organisme şi acumulat -n s(ecial de către 2acteriile ca(a2ile să acumule.e 'os'orul su2 'ormă de (oli'os'aţi% •
•
a com(uşilor de 'os'or se 'ace 'olosind sul'at de aluminiu )Al!)180+,* #5S!8* hidroDid de calciu )Ca )8S+ !+ sau clorat de 'ier )FeCl ,+* dar tre2uie eDaminată 'iecare situaţie se(arat% Cu* ;i* n Metalele grele sunt toDice -n ecosisteme% 1coaterea lor (rin (rocedee mecanice are o e'icientă de ,"J94"J* nu (oate 'i 'olosită tratarea 2iologică* aceste su2stanţe 'iind inhi2itori% Pentru recu(erarea acestora se (ot 'olosi metode (recumE (reci(itarea chimică* eDtracţie şi osmo.a inversă* care sunt -nsă metode costisitoare* necesit-nd un cost mare aceste metode 'iind recomandate doar la cantităţi mici de a(e u.ate% Preci(itarea este (rocesul de e(urare 2a.at (e trans'ormarea (oluanţilor din a(ele u.ate -n (roduşi greu solu2ili% Preci(itarea este* de regulă* re.ultatul unor reacţii chimice din care re.ultă su2stanţe mai greu solu2ile* dar ea (oate avea loc şi -n urma schim2ării unor condiţii 'i.ice* cum ar 'i su(rasaturarea unei a(e (rin concentrare* micşorarea solu2ilităţii unor su2stanţe organice (rin s(orirea concentraţiei de electroliţi* micşorarea solu2ilităţii unei sări (rin mărirea concentraţiei unuia dintre ionii care o com(un res(ectiv a ionului cu nocivitate scă.ută% Acest (roces de e(urare are la 2a.ă (ro(rietatea unor metale )mai ales solide+ ca* atunci c-nd sunt (use -n contact cu o a(ă minerali.ată )conţin-nd săruri ioni.ate+* să -nlocuiască )să schim2e+ ionii din a(ă cu ioni (ro(rii )(re.enţi -n materialul -nsuşi+% 1e deose2esc schim2ări de cationi )cationiţi+ şi schim2ări de anioni )anioniţi+% Precipitarea chimică
•
B!'!o-&a+!e #% /rBnduşa 7o2u* Matei Macoveanu* “6valuare de mediu (entru de.voltare dura2ilă* 6d% 6co.one* Iasi* !"#" !% /ilanţul de mediu de nivel I (entru 1%C% 6:M6T I;T67;A
