EXAMEN ATESTAT
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢ A Nr. ______ din _________
PROIECT pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
Tema:
MAŞINI DE GĂURIT RADIALE. ÎNTREŢ ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE
ÎNDRUMĂTOR: Elev: Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS 1.Tema proiectului
1
2.Cuprins
2
3.Argument
3
4.Masini de gaurit
6
4.1.Generalitati 5.Prelucrarea prin gaurire 5.1.Generalitati
6 8 8
6.Scule utilizate la gaurire
9
7.Masini de gaurit radiale
10
8.Tehnologii de reparatii.Probleme generale
13
8.1.Sisteme de reparatii
13
8.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii
13
8.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice
17
9.Intretinerea si repararea masinii de gaurit radiale
19
9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului
19
9.2.Procesul tehnologic de reparatii
20
9.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit radiala
25
9.4.Intretinerea masinilor de gaurit
26
10.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii de gaurit 10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin gaurire
27 25
10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinilor de gaurit
28
11.Bibliografie
30
12.Anexe
31
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, c unoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare învăţare continuă, continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie săsă-şi continue pregătirea la un nivel superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaleva luare, centrate pe elev. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini nonnon -rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimustimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a e xperienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor cunoştinţelor dobândite.
Lucrarea de atestat „MASINI DE GAURIT RADIALE.INTRETINERE SI REPARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3
EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate c onfectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu c u caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare; 4
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incoinc orecta a masinii,utilajului masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii co nditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea p erfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat atestat a permis atingerea unor unitati unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5.
Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5
EXAMEN ATESTAT
4. MASINI DE GAURIT 4.1.GENERALITATI Masini de gaurit : gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gaurire,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire re,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans ,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal. Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un intr- un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G 13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC. Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor posibilitatiilor de expoatare se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inaltimea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii. Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al domeniilor de utilizare astfel : masini de gaurit de masa ( de banc ); masini de gaurit cu montant; masini de gaurit cu coloana; masini de gaurit radiale; masini de gaurit multiax; masini de gaurit cu cap multiax; masini de gaurit cu cap revolver; masini de gaurit in coordonate; masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci ). Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si ca atare precizia prelucrarii sub sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia acesteia este mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire. La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o incarcare energetica cat mai mare. 6
EXAMEN ATESTAT
Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere (care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de puterea nominala a motorului masinii. Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.
Fig.4.1.Masini de gaurit cu coloana
Fig.4.2.Masina de gaurit in coordonate
Fig.4.3.Masina de gaurit radiala 7
EXAMEN ATESTAT
5.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE 5.1.GENERALITATI DEFINIŢIE: Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere, cu aj uutorul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau conice etc. În comparaţie comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. SuSuprafeţele interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigidirigiditate suficientă şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în toate cac azurile se poate poate realiza o răcire corespunzătoare sculei aşchietoare, iar evacuarea eva cuarea aşchiilor este mai dificilă. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileşte ţinând seama de forma constructivă a piesei, materialul folosit, dimensiunile şi condiţiile de precizie, precizie, de formă şi de rugozitate, precum şi de costul prelucrării. Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă, greutate, diametru şi adâncime în următoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci când l/d ≤ 0,5; alezaje normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3; alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10; alezaje foarte lungi, dacă l /d>10. În general, prelucrarea alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de precizia de prelucrare şi calitatea suprafeţelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de prelucrare, şi anume: găurire, adâncire, strunjire, broşare, rectificare, strunjire de netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire însoţită de ecruisare prin deformare plastica.
Fig.5.1.Găurirea-a; Fig.5.1.Găurirea-a; Alezarea-b; Alezarea-b; Teşirea-c; Teşirea-c; Adâncirea-d.
8
EXAMEN ATESTAT
6.SCULE UTILIZATE UTILIZATE LA GĂURIRE Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând tratamentul termic de călire, urmat de tratamentul t ratamentul termic de revenire joasă. Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecţionează din oţel de scule scule sau din oţel slab aliat. Clasificarea burghielor după forma suprafeţei de înfăşurare: burghie cilindrice; burghie late (zencuitoare).
după lungime: scurte; normale; lungi. după forma cozii: cu coadă cilindrică; cu coadă conică.
Fig.6.1.Burghie cu coada conica
Fig.6.1.Burghie cu coada cilindrica 9
EXAMEN ATESTAT
7.MASINA DE GAURIT RADIALA Aceste maşini se folosesc la prelucrarea găurilor în piese de dimensiuni mari şi grele, a căror manevrare este dificilă, fiind deci mai comodă reglarea poziţiei sculei faţă de piesă decât invers. Constructiv, ele se caracterizează prin faptul că păpuşa de găurit este amplasată pe un braţ pe care se poate poziţiona radial, la rândul lui braţul fiind articulat de o coloană, faţă de care se poate roti şi deplasa pe verticală. Aceste deplasări asigură mobilitatea sculei în spaţiu, într-un într -un sistem de coordonate cilindrice. Cinematica de lucru a acestor maşini este principial aceeaşi ca la maşinile vert iicale, diferite fiind doar mişcările de poziţionare. Clasificarea maşinilor de găurit radiale se face, în principal, în funcţie de braţul radial: după construcţia braţului radial, radial, acesta poate fi: monobloc (rigid) ; articulat. după mobilitatea braţului radial: radial : 1. acesta poate avea doar o mişcare de rotaţie în jurul coloanei, asigurând reglarea poziţ iei iei sculei în coordonate polare; 2. poate avea şi o deplasare pe verticală, permiţând deci reglarea poziţiei sculei în coordonate cilindrice. Principiul constructiv şi cinematica maşinilor de găurit radiale cu braţ rigid şi dublă mobilitat e sunt prezentate în figura , în care s-au notat: 1-placă de bază; 2coloană; 3-baţ radial; 4-capul (păpuşa) de găurire; 5-pinolă de avans; 6-arbore principal; 7-masă.
Fig.7.1.Masina de gaurit radiala.Schema de principiu 10
EXAMEN ATESTAT
Mişcarea principală n este executată de scula fixată în arborele principal 6, iar mişcarea de avans axial w a de pinola 5, putând fi f i acţionată mecanic sau manual. Mişcările de poziţionare sunt următoarele: w p1 – mişcarea de poziţionare verticală a braţului; b raţului; w p2 – mişcarea de poziţionare unghiulară a braţului; w p3 – mişcarea de poziţionare radială a capului de găurire. La unele maşini, capul de găurire poate avea încă o mişcare de poziţionare, de rotaţie în jurul unei axe orizontale, făcând posibilă prelucrarea găurilor înclinate. Masa maşinii, 7, este simplu aşezată pe placa de bază 1, ea putând fi uşor înlăturată în vederea aşezării pieselor mari direct pe placa de bază. Această maşină se utilizează pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari, care nu pot f i fixate pe masa maşinii de găurit cu coloană. La aceste maşini, execut aarea diferitelor găuri se realizează prin deplasarea depl asarea sculei la locul de prelucrare. prelu crare. Părţile principale ale maşinii de găurit găurit radiale sunt puse în evidenţă in figura figura : placa de bază 6, pe care se montează masa maşinii 7 sau piesa de prelucrat, coloana verticală 2, braţul rotitor 3, pe care se deplasează căruciorul 11, în interiorul căruia se găsesc cuc utia de viteze şi cutia de avansuri, arborele principal 8, în care se fixează sculele aşchietoare. Părţi componente: 1.Motor electric. 2.Coloana. 3.Braţ rotitor(traversa). rotitor(traversa). 4.Tablou de comandă. 5.Suport. 6.Placa de bază. 7.Masa maşinii. 8.Arborele principal(ax). 9.Pârghie. 10.Ghidaje. 11.Cutia de viteze şi avansuri. 12.Motor electric Fig.7.1.Masina de gaurit radiala Mişcarea de rotaţie n, a sculei se obţine de la motorul electric 12, prin cutia de viteze din căruciorul 11, iar mişcarea de avans se obţine de la acelaşi motor 12, prin cutia de avansuri. Pentru a aduce scula în î n dreptul găurii de executat trebuie efectuate următoarele mişcări: deplasarea pe verticală I a braţului, pentru a ajunge la înălţimea corespunzătoare piesei de prelucrat, rotirea II a braţului 3, împreună cu coloana 2, pentru a ajunge în dreptul poziţiei de prelucrat, şi deplasarea III a căruciorului 11, 11
EXAMEN ATESTAT
de-a de-a lungul braţului 3. Braţul 3 se deplasează pe verticală cu şurubul şurubul antrenat de motorul electric 1. Căruciorul se deplasează de-a de-a lungul ghidajelor ghidajelor braţului 3 manual, cu un mecanism roată dinţatădinţată-cremalieră. Braţul 3, împreună cu coloana 2, se rotesc, de obicei, manual, iar la unele maşini, cu un mecanism şurub – roată melcată, antrenate de un motor electric.
Fig.7.2.Schema cinematica Cinematica de principiu a maşinii de găurit radiale es t e reprezentată în figura . Mişcarea principală de aşchiere, care este rotaţia arborelui principal I, se obţine de la motorul M1 , prin lanţul cinematic 1 — 2— cutia de viteze CV — 3 — 4 — I. Diferitele turaţii necesare în procesul de prelucrare se obţin cu ajutorul cutiei de viteze CV. Mişcarea de avans f 1 se obţine de la acelaşi motor M1 , printr-o printr-o ramificare, prin lanţul cinematic 5 — 6 — cutia de avansuri CA — 7 — 8 — mecanismul pinion-cremalieră pinion-cremalieră Z1—Z2. Pentru deplasarea căruciorului pe traversă se acţionează de la roata de mână R asupra mecanismului pinion-cremalieră pinion-cremalieră Z3 — Z4. Coborârea şi ridicarea traversei (braţului) se execută cu ajutorul motorului M 2, prin lanţul cinematic 9—10 9—10— —11— 11— mecanismul şurubşurub-piuliţă p. Braţul se poate roti pe coloană manual, după deblocarea acestuia.
12
EXAMEN ATESTAT
8.TEHNOLOGII DE REPARATII.PROBLEME GENERALE 8.1.SISTEME DE REPARATII Repararea masinilor,utilajelor masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin p rin mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele : Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor. Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii. Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite. Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor. Pe baza acestor uzari in raport cu limitele limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau sau element in parte se determina d etermina duratele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) . Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii
8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza : a)Revizii tehnice b)Reparatii curente c)Reparatia capitala a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice 1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate; 2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita eliminarea jocurilor; 3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie; 13
EXAMEN ATESTAT
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere; 5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera); 6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii; 7. Verificarea instalatiei electrice; 8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune. Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale. b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I : 1. Deconectarea masinii de la retea; 2. Demontarea partiala a masinii; 3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina; 4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii ); 5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri; 6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic; 7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere 8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie; 9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor; 10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea defectiunilor,verificarea preciziei masinii; 11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 12.Confectionarea de piese noi; 13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara; 14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si tabloului electric; 15.Inlocuirea conductorilor,contactelor conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate; 16.Curatirea,verificarea 16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii); 3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii; 4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii; 5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii); 6.Repararea sistemului de racire si ungere; 7.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 8.Repararea dispozitivelor de protectie; 9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii; 10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 14
EXAMEN ATESTAT
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 12.Vopsirea masinii; 13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii; 17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric; 18.Repararea motoarelor electrice; 19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda ); 20.Inlocuirea conductorilor uzati; 21.Repararea lampii de iluminat; 22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri; 23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric. c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte inaint e de termen. Categoria
Scopul
reparaţiei Revizia tehnică (Rt)
Se constată starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului.
Reparaţia curentă de gradul I (Rc1)
Se verifică subansamblele principale prin demontarea părţilor componente care facilitează această operaţie - Se verifică toate subansamblele prin demontarea lor completă. - Se face după mai multe reparaţii curente de gradul
Reparaţia curentă de gradul II (Rc2)
În ce constă
Locul
executării
Importanţa
- Se verifică starea tehnică a utilajului in vederea menţinerii in stare de funcţionare pană la următoarea reparaţie. - Se efectuează reglajele mecanismelor. - Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanşare. - Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoar e (piese de schimb, materiale, manoperă). - Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. - Se verifică dispozitivele care asigură securitatea muncii. - Se execută inlocuirea sau recondiţionarea pieselor de uzură foarte rapidă (piese de etanşare, bucşe, rulmenţi, etc.). - Se verifică şi se elimină jocurile intre piese. - Se controlează circuitele de ungere şi răcire, dispozitivele de comandă. - Se repară dispozitivele de protecţie. - Se reface protecţia anticorosivă exterioară. - Se inlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă. - Se inlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură mijlocie. - Celelalte operaţii sunt ca la Rc1
In instalaţie
Este o operaţie intermediară intre două reparaţii, care asigură menţinerea in funcţionare a utilajului pană la următoarea reparaţie.
In instalaţie
Asigură funcţionarea normală pană la următoarea reparaţie planificată.
In instalaţie sau in atelierul mecanic central (utilaje mai mici şi uşor de transportat)
Asigură funcţionarea in condiţii normale a utila jelor şi instalaţiilor.
- Se demontează complet utilajul şi se verifică fiecare piesă. - Se verifică şi piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice, dar au fost solicitate de şocuri termice. - Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi, carcase de susţ inere, etc.) deoarece in timpul funcţionării funcţionării funcţionării util ametalelor pot suferi schimbări. jului caracteristicile metalelor
In instalaţie sau in atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse şi uşor de transportat)
Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei.
I
Reparaţia capitală (Rk)
Revizia totală a utilajului pentru a se inlocui sau reface piesele sau subansamblele de bază ajunse in stare de uzură avansată.
15
EXAMEN ATESTAT
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale A. Partea mecanica 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti componente; 3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor; 4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor); 5.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 6.Repararea sistemului de ungere si racire; 7.Repararea dispozitivelor de protectie; 8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii; 9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 10.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 11.Chituirea si vopsirea masinii; 12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare; func tionare; 13.Reconditionarea pieselor uzate; 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare; B. Partea electrica 1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea aparaturii; 2.Demontarea,curatirea,spalarea 2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice; 3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor 4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate; 5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu n u mai corespund; 6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarel t ransformatoarelor. or.
16
EXAMEN ATESTAT
8.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII SPECIFICE
17
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
9.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT RADIALA 9.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei un ei intre-prinderi intre-prinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, b ază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari . In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie . Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare reparare a utilajelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărelagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii. Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni . Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrială industrială intreţinerea şi repararea utilajului de propr oducţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condicondiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie, 19
EXAMEN ATESTAT
conformgraficelor de producţie, evitandu-se evitandu -se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice . O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnicotehnico -economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute . Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor co sturilor de producţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază : a) asigurarea asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din funcţiune ; c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor , d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii, asigurarea executării reparaţiilor reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ; e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .
9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri : proces tehnologic de reparatie individual proces tehnologic de reparatie pe subansambluri. Procesul tehnologic de reparatie reparatie a masinii de gaurit gaurit G40 cuprinde urmatoarele operatii: 1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior; 2. demontarea in piese componente; 3. spalarea pieselor; 4. constatarea defectelor si sortarea pieselor; 5. intocmirea documentatiei de reparatie; 6. repararea pieselor si a echipamentului electric; 7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor; 8. asamblarea utilajului; 9. rodajul,controlul si receptia utilajului; 10.vopsirea; 11.predarea utilajului la beneficiar. Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie 20
EXAMEN ATESTAT
se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea fun ctionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari c onstatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor. Demontarea utilajelor si instalatiilor Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de: studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective; stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor. Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii. Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze. Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii. Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare. Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, pet rol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta ac esta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui un ui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora. Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.). Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului. 21
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul ajut orul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita. surub -piulita. Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor. Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest. Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi t emperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele. Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini. Curatirea si spalarea pieselor Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% 3 -5% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor . Procesul de spalare are patru faze: 1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor; 2. spalarea pieselor in solutie incalzita; 3. spalarea in apa calda; 22
EXAMEN ATESTAT
4. uscare cu aer cald. Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini. O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei. Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri. Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi. Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase. Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare. Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul 23
EXAMEN ATESTAT
reparatiei. Constatarea defectelor In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi: de exploatare; de fabricatie; de constructie (proiectare). Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente. Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze c auze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj. Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur. Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze. La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii. Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului. La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunultrasu nete. 24
EXAMEN ATESTAT
9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MASINII DE GAURIT GAURIT RADIALA
a. b. c. d. e. f. a. b. c. d. e. f. g.
Pentru repararea masinii de gaurit gaurit se intocmesc urmatoarele urmatoarele documente : 1.Actul de constatare care cuprinde : determinarea utilajului; numarul de inventar; data efectuarii constatarii; locul; cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita inlocuiri); beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea. 2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in care se evidentiaza : denumirea utilajului; comanda de executie a reparatiei; denumirea operatiei ce se executa; norma tehnica; manopera in ore; materiale in unitati de masura si cantitatea c antitatea necesara; alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice ale masinii de gaurit Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa burghiele pe masa masinii. Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii: frezarea si gaurirea mesei in zona uzata confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona uzata a mesei montarea placii prin suruburi pe masa uzata rectificarea suprafetei mesei Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm. Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver25
EXAMEN ATESTAT
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm. Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor un or bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi. Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui . Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. asambl arii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare. Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu pise noi. Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.
9.4.INTRETINEREA MASINILOR DE GAURIT Inainte de a începe lucrul, după ce maşina a fost curăţată şi unsă conform ini nstrucţiunilor, se va verifica funcţionarea la mers în gol şi numai după aceea se va i ntra în regim normal de lucru. Maşinile de burghiat la care ungerea este asigurată printr-un printr-un sistem de ungere vor fi lăsate să meargă în gol circa 5 min pentru ca uleiul să atingă atingă temperatura temperatura la care ungerea se face în cele mai bune condiţii. De asemenea se va verifica existenţa exis tenţa lichidului de răcire şi a nivelului de ulei din instalaţia de ungere, astfel ca acesta să fie în limitele admise.
26
EXAMEN ATESTAT
La părăsirea locului de muncă sau în cazul întreruperii lucrului pentru înlocuirea sculei sau a schimbării piesei, se va opri motorul electric. Pentru ca masa maşinii să nu fie deteriorată, pe ea nu se vor depozita scule sau piese. Se va evita aglomerarea aşchiilor pe masă, care vor fi înlăturate la oprirea maşinii. Se va verifica jocul din lagărele arborelui principal şi întinderea corectă a curelei de transmisie de la motor la roata de antrenare a arborelui principal. La maşinile de burghiat în coordonate se va acorda atenţie sistemului de citire (optic sau mecanic), astfel ca în acesta să nu intre impurităţi ce ar putea dăuna asupra valorilor valorilor mărimilor reale ale deplasărilor. Pentru o funcţionare optimă a maşinilor de burghiat în coordonate, este necesară asigurarea permanentă a conco ndiţiilor de microclimat (în special temperatura de 20°C, umiditate etc). Intreţinerea instalaţiilor electrice se va face numai de către personal cu calificare corespunzătoare.
10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT 10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN GAURIRE Fixarea si demontarea sculelor Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea fixarea burghielor burghielor si alezoarelor alezoarelor se vor stran-ge si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii. Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat cen trat si fixat. Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale. Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor. Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice. Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, burghielor, alezoarelor sau sculelor sculelor de ho-nuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc. Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite. Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale. Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incât aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei. Fixarea pieselor Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii. Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet. 27
EXAMEN ATESTAT
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei. Pornirea si exploatarea masinii. Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat. Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire. Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina. Masina de gaurit portabila Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa. Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului.
Fig.9.1.
10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica t ehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci28
EXAMEN ATESTAT
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA” la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, in flamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;
Fig.9.2. 29
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE 1.Norme de protectia muncii (NSSM 1) http://www.iprotectiamuncii.ro/ 2.Intretinerea tehnica a utilajelor http://www.scribd.com 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere http://www.regielive.ro 4.Imagini http://www.google.com 5.Prelucrari mecanice prin aschiere http://www.scribd.com 6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit http://www.scribd.com 7.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pedagogica 1979 8.Lucrari de intretinere si reparatii http://tvet.ro
30
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE 12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
31
EXAMEN ATESTAT
12.2.FISA DE CONSTATARE CONSTATARE TEHNICA A masinii, utilajului nr. ……… in vederea reparatiei Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit radiala Nr. de inventar…………. Ore de functionare de la darea in exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000
12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI 1. masa masinii : reconditionare prin placare 2. rulment : se inlocuieste 3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire : Comisia de constatare………... constatare………... …………………………… …………… ………………………………………….
32
