STIREA RADIO Vasile Traciuc
INTRODUCERE Informatia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar o dată cu evolutia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile atât în privinta accesului (cantitate, viteza de obtinere, varietate) la informaţie, cât şi a mijloacelor de transmisie către public. Omul modern este creator şi receptor de informatie; astfel, el reuşeşte să tină în permanentă legătura cu lume a exterioară şi să-şi coordoneze actiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui. Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informatiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, aparitia presei electronice au făcut ca nevoia de informatie a omului să crească continuu. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior, la televiziune a mărit gradul de interes pentru informatie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmisie a informatiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informatie au căpătat noi valente prin perfectionarea mijloacelor existente, dar şi prin aparitia altora. Computerizarea şi folosirea prelucrării digitale într-un sistem complex de transmitere a informatiei au eliminat "barierele de spaţiu şi timp". Dezvoltarea mediilor de informare a determinat apariţia aşa-numitului "bombardament informaţional ". De aceea, au apărut păreri conform cărora "cartea, radioul şi televiziunea, cinematograful riscă să acapareze în întregime timpul omului, prin informaţie, şi să nu-i lase nici un timp de gândire". În acelaşi timp, "elemente odinioară rare devin abundente şi elemente odinioară abundente devin rare. Astfel, informaţia, ieri, prea sporadică, mâine, prea abundentă, face ca timpul necesar meditaţiei asupra informaţiei -ieri, abundent -să devină sporadic şi insuficient" (Jean Fourastie, 1972). Dacă ne gândim la marea cantitate informatională şi la posibilităţile limitate de receptare, în totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuşi, în fiecare caz în parte intervine gradul de cultură, pregătirea individului şi disponibilităţile lui pentru receptarea informatiei, având în acelaşi timp posibilitatea de a selecta informaţia, fără ca aceasta să-I copleşească. Mai mult, putem afirma că interesul oamenilor pentru informaţie a crescut
214 ŞTIREA RADIO
ŞTIREA 215
considerabil, că ceea ce se Întâmplă În jurul prin său, de cele mai Îl Radioul sepentru remarcă în ansamblul mass-media calitătile ce multe decurgori,din poate influenta afecta,deastfel poate directiona şi coordona actiunile pentru specificul acestuişi canal presă,încât fiindÎşiavanatajat de posibilitătile oferite de supletea realizarea tehnică. În ţelurilor acelaşi sale. timp însă, se pot identifica şi unele deficienţe, rezultate tot din Dintreacestui toate mass-media se poate spune că cu radioul rămâne celcând mai este eficient mijloc specificul canal de presă, dar remediate abilitate atunci posibil. de Rapiditatea transmitere areprezintă informatiilor. Eficienţa rezultămijloc atât din tehnice de punctul forte alsaacestui de posibilităţile presă. Radioul este cel care rapid dispune pentru transmite informatia, cât de şi din posiblitatea să fie mai mijloc de atransmitere a informaţiei presă, avantajat ca deaceasta rapiditate în receptată fără prea mare. prelucrare, darunşiefort de timpul redus consumat de la obţinerea informaţiei până la difuzare. În presa scrisă intervin operatiile de culegere a textului, introducerea în pagină şi tipărirea, care din punct de vedere tehnologic consumă mult timp, informatia SPECIFICITATEA ajungând cu o anumită întârziere la cititor.CANALULUI AUDIO În televiziune este posibilă transmiterea unei informatii care are numai text, citit Caracterul dar instantaneu comprimat distantele apropiat de prezentator, un post al de radioului televiziunea care se respectă trebuie şisă aprezinte şi imagine, civilizatiile, iar până acestase asumându-şi obtine materialul risculfilmat adresării pe video, către cu un un public montaj difuz, adecvat, eterogen se mai ca pregătire preocupări pe căcare îşi televiziune propune să-l informeze, şi să-I pierde cevaşi timp. Desigur şi în există mijloacedar tehnice careformeze. permit transmisii Radioul pătrunde în directîncuintimitatea multă operativitate, individuluidar, pe care-l parcă, găseşte publiculacasă, este şiloctrebuie de refugiu să fiedin în faţa realitătii, dar totodată izolare faţă de ceilalţi. Această de intimitate mişcare şi nu imobilizat în apăsătoare fata televizoarelor. Dintre toate mijloacele presă, radioul absolutărămâne dă o mare cel mai libertate rapid,defiind a alege cel ceea care ce anuntă vrei primul. să urmăreşti, Se şi cât spune şi Încă:ce"radioul măsură să participi fără a-ţi arată justifica în mod necesar acţiunile. anuntă, televiziunea şi presa scrisă comentează". Operativitatea Radioul poate deveni este o altă pentru calitate publica un radioului, bun însoţitor, fiind dată atentdeşiposiblitatea responsabil,difuzării care dă individului unor trăiri imaginative excepţie, aprin perceperii profunde de informatiiposibilitatea legate de un eveniment în curs de de desfăşurare, transmisie directă.a Putem unor valori afirmasau că operativitatea pur şi simpluatinge un partener un nivel maxim, de drumdepăşind în singurătate, chiar şi televiziunea. neobosit şi nepretenţios, gata să se reverseeste în liniştea printr-o simplă răsucire În cazul unuioricând eveniment previzibil, clar cădinceijurdin televiziune reuşesc de să transmită, buton. în direct, aspecte de la locul desfăşurării evenimentului, dar în cazul unuia În radioradioul se poateeste spune că se înregistrează unflux informaţional continuu, neprevăzut avantajat. Cu un simplu telefon mobil reporterul depentru radio poate că În permanentă intra în cel aici mai se scurt aude timp ceva, în legătură pauzele fiind directă foarte cu studioul scurte. Materialele şi poate transmite vorbite sunt alternate cu muzică, fiecare conţinând informaţie. Informaţia este transmisă informatia pe post, pe când în cazul ţeleviziunii, operatiile de deplasare a unui carprin de reportaj cuvânt, acesta cu o echipă fiind principalul completă, filmarea, mijloc prin după carecare jurnalistul urmează comunică montajul, publicului. sunt operatii Tot informaţie, poate fi şiinformatiei zgomotul mediului ambiant unde se să face transmisie, care întârzieînsă, transmiterea către public. Estedesuficient neoamintim de transmisiile care ajută ascultătorul televizate lasă-şi care formeze unele televiziuni imagini aveau auditive. reporter Informaţie la fata este locului, şi muzica dar nu folosităimagine, Între materialele vorbite, care, prin ritm, poate o continuare saureporter o replicădea aveau astfel încât reporterul era nevoit să seficomporte ca un radio, ideii materialului neexistând informatia vorbit. Lavizuală. radio se aude în permanenţă ceva, pauzele fiind foarte mici, pentru a asupra ţine ascultătorul conectatdăpecredibilitate. recepţie. O Opauză mareladeradio, 3-4 Prioritatea difuzării ştirilor ştire mai difuzată transmisă secunde îlşipoate de televiziune, pune în încurcătură însotită pe de ascultător, imagine, este sau poate comentată să-I agaseze. ulterior Majoritatea şi în presa posturilor de radio au fixat o duratărespectivă maximă admisă pauzeintervale În emisie. scrisă. Publicul percepe informatia din trei pentru surse, aceste la anumite de timp, Unelesub posturi forme au pauze diferite; de dar pânăînlatimp, 3-4 secunde, încrederea iar altele creştedeînpână cel la care 6 secunde. a dat-o Aceste primul pauze încât, în emisie daumai o anumită postului. informatiei Cu cât acestea sunt mai mici, cu -astfel nu se pune la dinamicitate îndoială veridicitatea transmise prin radio, aşteptându-se atât programele de devin la celelalte mai dinamice canale mediatice şi reuşesc doar să capteze detaliile atenţia suplimentare publicului.de imagine În radio apare evidentă necesitatea unei relaţii foarte clare Între cuvânt şi sunet. sau comentariu. Sunetul Flexibilitatea poate fi plăcut, programelor atunci dă când radioului este format o mai din mare muzică, mobilitate sau şi mai operativitate puţin plăcut, în când se aud zgomote, uneori supărătoare necesare, pentru să transmiterea informatiilor. Spre deosebiredar de presa scrisă, care,căînajută cazulascultătorul aparitiei unui perceapă eveniment contextul important, evenimentului. trebuie să tipărească Dozajul o editie şi specială, îmbinarea cât mai inspirată a cuvântului cu sunetul rămân preocuparea permanentă a jurnalistului de radio
216 ŞTIREA RADIO
ŞTIREA
217
cei imobilizaţi. Pentru aceştia, de cele în mai multe ori, radioul cel mai să eficient programul radiofonic poate fi întrerupt orice moment, pentrurămâne ca informaţia fie mijloc de informare, dar şi un prieten nepretenţios care umple un eventual gol re difuzată într-un timp foarte scurt. Dacăfidel, ne amintim de unele evenimente din viaţa simţit de careobserva este singur. Şi pentru neştiutorii de carte radioul rămâne politică, s-acel putut cum radioul a avut posibilitatea să întrerupă de câtecel ori mai a accesibil de informare. fost nevoiemijloc programul iniţial pentru a transmite, de multe ori chiar în direct, Efortul necesare. de a citi nu se compară cu cel de a asculta. Pentru citi unplăcute, ziar saupot pentru informatiile Atât evenimentele plăcute, cât şi cele maia puţin fi a privi la televizor este necesar să se renunţe la alte preocupări, pe când atunci când anunţate prin întreruperea programului prevăzut în grila de programe a unui post de se ascultă radioul se pot desfăşura activităţi iniţial, casnice,folosindu-se profesionale sau de radio, aflat în derulare, după care înseacelaşi revine timp la programul uneori orice alt fel. Marea mobilitate pe care o oferă radioul publicului său îi poate crea treceri muzicale. Desigur că şi aceste treceri pot fi făcu te cât mai inspirat, folosindînsă o şi unele probleme receptarea prinritm faptul că acesta poate fi pierdut, în cortină muzicală careîntrebuie să fie mesajului, adecvată prin la tipul de eveniment. unele cazuri fenomenul ireversibil. Universalitatea este fiind conferită de posibilitatea publicului de a receptiona Efemeritatea mesajului radiofonic faptul o informaţie este programele unui post de radio la distanterezultă foarte din mari. Din că punct de vedere auzită teoretic, mai greu de reţinut decât una citită. În cazul presei scrise, cititorul poate reveni recepţia programului unui post de radio poate fi făcută în orice punct de pe glob,pe text, dacă a reţinut un pasaj, dar în cazul radioului acest lucruşinu aceasta fiindnuposibilă şi oîninformaţie functie desau puterea emiţătorului, condiţiile de propagare mai este posibil. Informaţia percepută auditiv poate să nu fie receptată din cauza de lantul de emisie folosit. Desigur că noile descoperiri în domeniu, prin retransmite redactării defectuoase sau pur şi simplu din cauza distragerii atenţiei ascultătorului rea unui program de radio sau televiziune cu ajutorul sateliţilor geostaţionari, au făcutde unpractic, factor exterm. remediu acesteifoarte deficienţe radioului rămâne repetarea ca, spaţiile Singurul de recepţie să fiealmărite mult,a dar folosirea acestor noi ştirilor. Se poate observa că în buletinele de ştiri sunt repetate unele informaţii tehnologii presupune existenta unor aparate aditionale receptorului propriu-zis, caredin buletinul precedent, dar public, în cazulastfel unorîncât emisiuni în avea direct, ce doar s-a pierdut rămâne sunt inaccesibile marelui putem în ceea vedere posibilitatea pierdut. recepţiei fără echipamente sofisticate. Putem afirma că un post de radio sau de Densitatea mesajului este reprezentată de cantitatea de informaţie transmisă pe televiziune are o audienţă incomparabil mai mare decât un ziar, unde apar probleme unitate a de timp. În presa radio se lucrează sub presiunea timpului, atât la prelucrarea de transport pentru difuzare în zone mai îndepărtate. cât şi la difuzarea informaţiei. Presiunea timpului este foarte mare pentru jurnalistul Poate fi avută în vedere şi receptia la distante mai mici, dar în zone mai puţin de radio, având în vedere faptul că încadrarea în timp este condiţia de bază pentru un accesibile, mai izolate, unde presa scrisă de multe ori nu ajunge decât întâmplător, realizator, care trebuie să respecte cu stricteţe desfăşurătorul sau pentru un redactor de posibilităţile locuitorilor din aceste zone de a se informa fiind limitate, astfel încât ştiri, care trebuie să difuzeze o anumită cantitate de informaţie într-un timp limitat. radioul rămâne mijlocul cel mai accesibil. Mai există încă zone neelectrificate, aşa Obsesia minutelor care trec este pentru jurnalistul din audiovizual un factor putermic încât aparatul de radio tranzistorizat, cu baterii, rămâne singura sursă de informare. de stres. Presa radiofonică costuri relativ Din punctul de vedere al costurilor, Munca în echipaimplică caracterizează presa mici. audiovizuală. În radio, realizatorul trebuie avem în vedere cheltuielile necesare utilărilor, producţiei şi emisiei programelor unui o să colaboreze perfect cu redactorul, reporterul sau cu tehnicienii şi să formeze post de radio, dar şi costurile suportate de public. Ştim că pentru a exista un post de echipă. Există cazuri în care munca jurmalistului de radio este solitară, atunci când radio, pe lângă un spaţiu adecvat este nevoie şi de o serie de aparate de înregistrare trebuie să facă o înregistrare pe teren şi nu este necesară deplasarea împreună cuşiun redare ale căror nu sunt prea mari, de de folosire a loreste amortizând tehnician. În costuri majoritatea cazurilor însă,perioada o emisie calitate rezultatulîntrunei uncolaborări timp relativ scurt cheltuielile făcute. Şi presa scrisă implică existenţa aparate perfecte între realizator, redactor şi echipa tehnică formată unor din tehnicieni, pentru editare şi tipărire, muzicali. dar la fiecare număr de ziar se consumă o cantitate operatori şi ilustratori Ei pot colabora, fiecare ştiind precis ce aresuficient de făcut, desau mare de hârtie, care ridică preţul de cost. Aceste costuri se răsfrâng asuprade nu colaborează, şi atunci pot apărea mici defecţiuni care de obicei suntşisesizate cititorului, care plăteşte zilnic pentru un ziar un pret suficient de mare comparativ cu publicul ascultător. preturile aplicate prin abonament la un post de radio public. În televiziune, costurile sunt putin mai mari decât în radio, pentru că intervin costurile mai mari ale productiei de emisiuni, în care sunt implicaţi producători, actori, recuzită etc. Accesibilitatea presei audio constă în faptul că acest tip de presă este accesibil STILUL RADIOFONIC chiar şi celor cu un anumit handicap fizic, cum ar fi nevăzătorii sau Specificul acestui canal de presă implică, spre deosebire de celelalte, şi unele particularităţi de stil, pentru că jurnalistul de radio trebuie să posede câteva calităţi în plus faţă de cel din presa scrisă sau de televiziune, deoarece el nu se foloseşte decât de voce. Lipsa imaginii cu care televiziunea completează
ŞTIREA RADIO 218
ŞTIREA
-
219
radio trebuie să ţină seama. Dacă cei care lucrează presa scrisă nevoie de informatia transmisă prin cuvânt, cuvântul devenindîn uneori inutil,auîngreunează "condei", cei din radio trebuie să aibă şi voce. Radioul fără voce şi dicţie ar fi pur şi sarcina jurnalistului de radio, dar şi oferă multe satisfactii. Dacă reuşeşti să transmiti simplu o maşină de făcut zgomot. Oricât de anost ar fi un subiect, o voce cu prezenţă prin cuvânt publicului tău cât mai mult şi mai bine, pentru ca acesta să-şi imagineze şi cu undetimbru plăcut te poate captiva. puţine suntvizual, exemplele în care detalii zonă sau situatii pe care numaiNu tu le percepi înseamnă că ascultătorii eşti un bun radioului se îndrăgostesc de o "voce", fără să ştie de fapt cum arată cel jurnalist de radio. Au existat situatii în televiziune când reporterul se căruia/căreia afla la locul îi aparţine. unui eveniment important şi transmitea prin telefon, dar nu avea ca desfăşurării Dicţia şi pronunţia clară reprezintă condiţie de abază pentru jurnalistul radio. suport şi imaginea, singurul mijloc de otransmitere informatiei fiind prindecuvânt. De cele mai multe ori, cel care vorbeşte are un text pe care-l citeşte, dar trebuie săsă o Uneori însă, acesta nu reuşea pentru că nu avea exercitiul radioului, care te învaţă facă în mod abil, astfel încât ascultătorul să nu-şi dea seama. Gura trebuie suficient lucrezi cu cuvântul în aşa fel încât să-l faci pe ascultător să-şi creeze imaginile pe deschisă pentru sunetul să nu se oprească în spatele dinţilor, el trebuind să ajungă care numai tu le ca percepi. la microfon. Jurnalistul trebuie să radiofonice folosească stilul cel mai potrivit, ca Caracteristica definitorie a presei este oralitatea. Jurnalistulpentru de radio ascultătorul simtă în permanenţă că i se rostit. comunică luigen ceva. se adreseazăsăpublicului folosind cuvântul Acest de presă impune anumite Jurnalistul radio trebuie să să posede şi o ştiinţă respiraţiei, se află conditii pe carede jurnalistul trebuie le respecte, dar şia nişte calităţiatunci pe carecând trebuie să faţa microfonului. Indiferent dacă citeşte sau vorbeşte liber, de el trebuie leînaibă, cum ar fi vocea, un anumit timbru, dicţia sau stăpânirea sine. să inspire o cantitate suficientă de trebuie aer pentru a-şi oxigena plămânul şi nu facă Jurnalistul de radio să posede câteva calităţi în plus faţătrebuie de cel să dinopresa întâmplător, deoarece în momentul inspiraţiei trebuie să facă o pauză, iar de multe ori scrisă, deoarece el nu se foloseşte decât de voce şi aceasta trebuie să aibă anumite o pauză, plasată incorect în text, poate da o anumită semnificaţie nedorită textului. calităti. Timbrul vocii trebuie să fie plăcut, să aibă tonalităţi care să nu obosească Inspiraţia nu trebuie să fie zgomotoasă, pentru că poate deranja, enerva textului şi chiar urechea ascultătorului. Modulaţia vocii trebuie să fie adecvată semnificaţiei distrage atenţia ascultătorului. citit, dar şi în funcţie de tipul de emisiune pe care o prezintă. ori cât trebuie de frumoasă are nevoie de oinflexiuni anumită educaţie pentru OOrice vocevoce, radiofonică pusă ar În fi, valoare prin ton, şi firescul În radio. Vocea sună "spart" atunci când se pierde aerul la mijlocul frazei sau când modul de adresare şi exprimare. Dacă în presa scrisă jurnalistul are posibilitatea săse începe atenţia fraza într-o tonalitate Cuvintele trbuie pronunţate articulat,prin fără atragă asupra unei ideiprea prinînaltă. schimbarea caracterului literei sauclar, subliniere, asupratitlu, se înghiţititlu terminaţia. Un rol important îl au mişcările şi tehnicile pe care le aplicăm sau subtitlu, în radio nu se poate face acest lucru decât prin voce, care cavităţii bucale şi muşchilor dar şi respiraţia corectăeste în timpul nu trebuie să fie monotonă.faciali, În televiziune, jurnalistul ajutat citirii foarteunui multtext. de Respiraţia are un rol foarte important. La citirea frazelor mai lungi apare senzaţia imagine şi de multe ori un zâmbet sau o sprânceană ridicată, atunci când trebuie, că rămâi fără aer. mult. Se practică respiraţia diafragmatică, pentru a obţine o capacitate mai poate spune foarte mare la un efort mic. Atuncimai când se inspiră, toracică burta poate Vocea omului are tonalităţi joase sau mai cavitatea înalte. În radio suntsau preferate vocile fi dilatată prindepresiunea asupra diafragmei. Având în vedere poziţia cu tonalităţi frecvenţă exercitată medie, considerate ca fiind mai inteligibile. Cele cu jurnalistUlui în joase, faţa microfonului, de obicei toracele mai comprimat, este preferată tonalităţi foarte în cazul În care sunt cu prea profunde, pot fi neinteligibile. În aşa-numita "respiraţie în poate burtă".fi de Există speciale atât pentru formarea unei functie de tonalităţi, vocea mai exerciţii multe feluri. dicţii corespunzătoare, şi pentru respiraţie. Vocea de piept are cât tonalităţi medii, formându-se În piept, la nivelul sternului, Stăpânirea de sine reprezintă o calitate de care nu Acest se poate jurnalism fiind mai penetrantă şi mai bine percepută fără de ascultător. tip face de voce se radio. Conştientizarea faptului că este ascultat, poate, de milioane de oameni caracterizează prin timbrul său plăcut, impune un oarecare respect şi-l constrânge,în momentul transmisiei, îi creează un stres destUl de puternic, pulsul său într-un fel, pe ascultător să asculte. jurnalistului Sunt cunoscute cazurile în care timbrul vocii unui atingând valori destUl de mari la intrarea în emisie. Desigur că această stare jurnalist de radio şi stilul acestuia au reuşit să calmeze populaţia În anumite situaţii-se atenuează suficient de repede, stresul starea de emotivitate contribuie la o limită, cum sunt dezastrele natura dar le sau unele şistări conflictuale. anumită uzură în timp. Vocea de gât se formează mai sus, la nivelul gâtului, şi are tonalităti mai înalte să supărătoare. fie o caracteristică jurnalistului radio. El este pus decât Spontaneitatea cele medii, dartrebuie nu sunt Vocilea cu frecvente de foarte înalte devin de multe ori în situaţia de aşi umple un gol emisiede saucătre de aceidacare un fac răspuns unui supărătoare pentru ascultător în general suntînocolite selecţia ascultător aflat de în radio. direct Vocea prin telefon. de reacţie şi spontaneitatea sunt pentru jurnaliştii în radioCapacitatea rămâne un element esenţial şi putem spune cănecesare uneori în trebuie educată. transmise Există o întehnică specialchiar la emisiunile direct. a rostirii la microfon de care jurnalistul de
220 ŞTIREA RADIO
ŞTIREA 221
postului publictrebuie i s-a încercat o nouă localizare, fiind denumit "postpregătite public naţional", Jurnalistul să aibă în permanenţă materiale suplimentare pentru a titulatură completă, poate, dar irelevantă. Dacă este public, e clar că are şi acoperire umple o pauză neprevăzută. naţională, fiind chiar singurul cu acoperire naţională Personal, pe consider mult Astfel, putem afirma că jurnalistul de radio este cel reală. care întruneşte, lângă acele mai clară localizarea acestui tip de pe post în le-a ansamblul mediilor electronice ca "post calităţi specifice profesiei, şi altele care avut sau dobândit prin exerciţiu. El public".săCelelalte posturi acoperire fi denumite care oricum, trebuie fie ca un actorcu ceoseoarecare adaptează roluluinaţională pe care îlpotinterpretează, se chiar şi naţionale. emoţionează, suferind sau bucurându-se alături de cei ce participă la un eveniment. Uzura la care este supus jurnalistul de radio, ca şi cel de televiziune, este mult mai mare decât acelui din presa scrisă.
CARACTERISTICILE ŞTIRII RADIO Ştirea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici, valabile de fapt şi ŞTIREA pentru celelalte canale mediatice (Daniel Garvey şi William L. Rivers, 1982 şi Robert L. Ştirea Hilliard, cazul radioului, acestea devin elementeactual, importante, pe care este1991). un genÎnziaristic în care se relatează un eveniment semnificativ, redactorul le ia în considerare atunci când determină valoarea ştirii. Aceste care interesează şi afectează publicul. Ştirea se regăseşte în majoritatea mass-media şi caracteristici ajută la stabilirea criteriilor alegere informaţiei, oportunităţii reprezintă genul de bază în jurnalistică. Oricede tânăr începea cariera de jurnalist prin a difuzăriiştiri. şi a locului pe care îl ocupă ştirea într-un buletin informativ. redacta Noutatea este calitatea fundamentală a ştirii: ştirereporterul, trebuie să după prezinte mai Ştirea reprezintă o creaţie jurnalistică, pentruo că ce acele cules recente evenimente, indiferent de domeniu. calitate este firească impusă de nevoia informatiile, le selectează, le prelucrează şi leAceastă pune într-o ordine pentru a omului un modern de mai a fi clar, informat în legătură ce este Desigur nou. În cazul redacta text cât inteligibil şi uşorcudetotreceptat. că un radioului, element noutatea informaţieieste transmise către este strict el fiind cel Ştirea mai rapid destul de important şi canalul de public presă pentru care necesară, se redactează ştirea. de mijlocscrisă de informare. Ştirea se şi perimează de rigori, repede iar în radio, presă are o confornaţie respectă destul anumite ştirea dacă pentruavem presaîn vedere faptul funcţionează de bine concurenţa atât între posturile de radio, electronică arecăalte rigori şi osuficient altă conformaţie impuse de specificitatea canalului. cât şi întrede toate mijloacele media. Indiferent canalul de presă, ştirea contine informaţie. Informaţia este necesară Operativitatea estepoate strânsastfel legată dedirecţioneze noutate şi presupune timpului de omului pentru că acesta să-şi acţiunile înscurtarea mod optim. verificare, prelucrare şi difuzare. Ştirea, noutatea ei, se perimează foarte repede, astfel Ştirea răspunde la întrebările: cine, ce, unde, când, cum şi de ce. Constructia încât se poate observa o concurenţă destul de mare între posturile de radio, care caută textului unei ştiri este rezultatul răspunsurilor la două, trei sau mai multe întrebări, în să aibă prioritate asupra difuzării unei ştiri. Mass-media electronică posedă în prezent functie de tipul de presă pentru care este redactată ştirea. mijloacele tehnice necesare pentru a transmite cel mai rapiddeo obtinere ştire. Dinşi punctul Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate, viteză varietate.de vedere al operativităţii în transmitere, radioul este canalul cel mai avantajat; Având în vedere specificul radioului, se înregistrează şi o mare viteză de transmitere.în concurenţa dintre diferitele posturi, înSingurul element de diferenţiere acela al Desigur că valorile unei ştiri variază functie de necesităţile grupului deeste ascultători prelucrare, careO depinde de gradul de pregătire profesională şioperativităţii de specificulînpostului de radio. ştire difuzată de un post local trebuie să contină a redactorilor. informaţii în legătură cu zona respectivă, pentru că publicul este mai interesat de ce Acurateţea constă înluiprezentarea spiritul de faptelor, a denatura se întâmplă în imediata apropiere, evenimentului pe când o ştireîndifuzată un postfără public, care adevărul. Respectarea adevărului în general, o condiţie a presei şi a celui care o are o altă arie de acoperire, conţine este, informatii cu o altă încărcătură şi varietate. face, iar denaturarea în mai egalăales măsură şi publicaţia sau Dezvoltarea radiouriluilordiscreditează la noi în tară, după gazetarul 1989, a impus o anumită postul de radio regulă elementară. există şi existent mijloace diversitate şi în care ceea nu ce respectă priveşte această tipologia acestora. Postul Desigur, public, singurul de a corecta mesajul transmis, prin revenirea corectura necesară asupraaştirilor înainte de 1989, era denumit "national" pentru căcuacoperea întreaga suprafată tării. difuza anterior, darocolită aceasta fi interpretată de către"post public ca dovadă a lipsei Se poatetespune că era în poate mod intentionat denumirea public", pentru a se de profesionalism a jurnalistului, darvenea şi a postului. ascunde faptul că subventia acestuia de la public. O dată cu aparitia mai multor Proeminenţa este dată de după poziţia1989, ocupată în societate de persoanele care iau parte posturi de radio particulare, unele cu o mare putere de acoperire în la eveniment. Elementul principal care stă la baza redactării unei ştiri este omul teritoriu şi-au luat denumirea de "posturi naţionale", neavând totuşi o acoperireşi acţiunile Astfel, sale. Cu cât persoanele implicate în eveniment sunt naţională.
ŞTIREA 222 RADIO
223 ŞTIREA
esteatât o altă dimensiune definitorie a ştirilor atât mai Proximitatea cunoscute, cu interesul publicului este mai mare. şiOavem ştire în în vedere care sunt proximitate a spaţială, cât şi cea temporală. Publicul este interesat de ceea ce se implicaţi oameni politici sau persoane publice prezintă mai mult interes, deoarece întâmplă în apropierea sa, în mediul său social, în cadrele temporale imediate. Este acţiunile acestora pot influenţa mediul social, politic sau economic în care se află adevărat şicăde pentru publicul nostru are mai mare importantă ce se întâmplă la noi decât publicul care acesta depinde. în altă parte. Dacă în Africa au loc conflicte militare, faptulsau este mai într-o puţin important Amploarea este dată de numărul de persoane implicate vizate ştire. Cu decât dacă s-ar desfăşura în imediata apropiere a graniţelor noastre, deoarece aceste cât numărul lor este mai mare, cu atât impactul asupra publicului este mai mare. Un conflicte ne pot afecta mai puternic. Apropierea geografică a focarului de conflicte accident de circulaţie în care au fost implicate două persoane aflate în două poate avea opoate mai mare influenţă asupra noastră, dinînIugoslavia autoturisme fi o întâmplare obişnuită; dacăaşa arecum loc conflictul un accident lant, fiinda declanşat o sumă de consecinte negative, în special în viaţa economică a României. implicate zece autoturisme, creşte numărul de persoane afectate, astfel încât ştirea În oceea priveşteşiproximitatea temporală, manifestă un grad sporit de capătă altăce amploare are un alt impact asupra publicul publicului. interes pentru ce s-a întâmplat ieri sau pentru ce se va întâmpla într-un viitor apropiat. Raritatea este dată de ineditul faptului relatat. Un post de radio difuzează o ştire În radio există doar: "ieri, azi, mâine". Un eveniment care va avea locpeste pesteuno conform căreia în judeţul Mureş a fost găsită o ciupercă în greutate de săptămânăFaptul va fi prezentat difuzată cu foarte o zi înainte de desfăşurare, că kilogram. este cât seîntr-o poateştire de rar şi ridică mult gradul de interespentru fată de ascultătorul nu retine datele foarte exacte şi, chiar dacă le reţine, le poate uita până el. Un alt exemplu poate fi celebra afirmatie că nu avem de-a face cu o ştire atuncila eveniment. când "un câine muşcă un om, ci când un om muşcă un câine", fapt rar întâlnit în viaţa Bineînţeles căimpact aceste mare caracteristici de toate zilele, cu la public.nu apar, toate, la o singură ştire; cu cât regăsim maiPersonalizarea multe într-o ştire, cu atât creşte este interesul pentru ştirea înrespectivă. sau interesul uman dată depublicului personalitatea umană, dubla sa Localizarea acestor caracteristici ajută echipa de redactori să plaseze într-un ipostază de obiect şi subiect al comunicării. Omul şi acţiunile sale sunt ştirea întotdeauna jurnal pe primele sau ultimele locuri. prezente într-o ştire. Prezentarea faptelor în care sunt implicaţi oameni, cu problemele În atenţia de ştiri să se calitatea afle permanent ideea colectivităţi că mesajul lor, sau oameni redactorilor care prin actiunile lortrebuie pot influenţa vieţii întregii radiofonic este efemer. Pe lângă faptul că ştirile trebuie reluate în emisiuni succesive, reprezintă o caracteristică a majorităţii ştirilor. esteConcreteţea necesar să constă existe în o faptul preocupare permanentă pentru ur1mărirea evoluţiei unui că evenimentele în care sunt implicati oamenii sunt eveniment, în primul rând pentru a aduce noi date care să completeze cu noi evenimente concrete, care interesează publicul, pentru că influentează viata informaţii ştirea precedentă, iar în al doilea rând, pentru a modifica textul ştirii care se personală. Reporterul trebuie să selecteze dintre faptele de actualitate pe cele care repetă, mentinând mereu treaz interesul ascultătorului. sunt sau pot deveni evenimente. El poate transforma un fapt aparent banal într-un eveniment atunci când descoperă elementele relevante ale acestuia. Conflictul şi competiţia. O ştire trebuie să conţină un grăunte de conflict, de tensiune care să atragă publicul. Ştirile în legătură cu actiunile teroriste sau cele în care personalitătile atacă reciproc A prezintă un mare interes pentru public. MODALIT politice ĂŢIDEseCULEGERE INFORMAŢIILOR Actele de terorism fascinează cititorul pentru că fenomenul sugerează ideea că Elaborarea uneiîncălcată, ştiri presupune existenta informaţiei, aceasta fi obtinutăsede ordinea este brutal că starea conflictuală este mare şi căputând el, ascultătorul, reporter prin observare directă sau apelând la alte surse. Bineînteles metoda poate simti amenintat. Tendinta unor publicatii sau posturi de radio ce că caută să observării directe este cea mai eficientă, pentru că reporterul, fiind martor prezinte prea multe ştiri în care predomină conflictul, uneori chiar banal, nu atragela eveniment, are posibilitatea să observe şi ori să interpreteze corect evenimentul. Atunci totdeauna, reactia publicului fiind de multe de respingere. când nu este martor la eveniment, el trebuie să apeleze la surse pentru a obtine Dinamismul este dat de implicarea oamenilor într-un alte eveniment dramatic. În informatia. cazul unei catastrofe aeriene cu urmări tragice, informaţia este transmisă gradat. La De ştirile multe pot ori, fichiar când lipsei se află fata locului, el fiecare trebuie emisiune să obtină început, vagi,atunci din cauza de la informatie, dar la informatii se suplimentare, deoarece nu are cuprindere a întregului informativă aduc completări. Se obtin noi capacitatea informaţii îndelegătură cu catastrofa, cu eveniment. Oamenii sunt dispuşiavionul, să oferecare informatii atuncide când au fost la un împrejurările în care s-a prăbuşit este numărul victime saumartori cine a fost eveniment, de cele mai multe ori eiînregistrează filtrează informatia, fie evolutie. datorită incapacitătii vinovat, astfeldarîncât ansamblul de ştiri o anumită Gradul de de perceptie şi ointerpretare a faptelor, fie pentru mări noi gradul de senzational, prin dinamism creşte dată cu nerăbdarea publicului de aa primi informatii. care pot ieşi în evidentă. Reporterul poate folosi şi intervievarea pentru culegerea de informaţii, uneori fiind chiar indicat să aibă informaţia preluată şi înregistrată pe reportofon.
224 ŞTIREA RADIO
ŞTIREA
225
De confruntată multe ori, personalităti dinînviata publică neagă cele cu putin timp(Off înainte, cu altă sursă, speranţa obţinerii uneiafirmate confirmări oficiale the astfel încât banda de magnetofon devine o probă care poate fi folosită atunci când Record). este cazul. În acelaşi timp, informatia poate şi trebuie să fie culeasă din mai multe surse, astfel încât reporterul să poată "încrucişa" mai multe surse. STRUCTURAREA UNEI RADIO Interviul pentru culegerea de informatii areŞTIRI o cu totul altă conformatie decât interviul radiofonic. Dispare lansarea pe care o face de obicei jurnalistul şi se pune Elementele unei ştiri sunt reprezentate de răspunsurile la întrebările de surse, bază: Cine? întrebarea sau întrebările în legătură cu evenimentul respectiv mai multor după (este autorul faptelor); Cum? (s-au desfăşurat); De ce? (s-a întâmplat). Ordinea în care care se face selectia informatiilor. se răspunde la aceste întrebări nualeeste prestabilită de reguli dar,: în Dintre sursele de informare unui post de radio putem"universal mentionavalabile", următoarele funcţie de canalul mediatic pentru care este redactată ştirea, se tine cont de anumite -sursele interne, care includ reporterii de teren ai postului de radio, corespondentii criterii. care sunt angajati ai postului şi colaboratorii; Ştirea poate fi redactată după metoda piramidei normale, a piramidei răsturnate şi -sursele externe, care sunt formate în principal din agentii de presă, dar pot cuprinde după tehnica combinată (Cari Hausman, 1992). În presa scrisă, ştirea poate fi redactată şi alte institutii, birouri de presă, alte medii; după orice metodă: acolo se pot aplica ambele metode şi, uneori, chiar metoda -sursele neidentificate sau protejate, formate din oficiali, frecvent necitati. combinată, pentru că cititorul are la dispoziţie titlul, care, în cuvinte puţine, conţine Reporterul care primeşte pe alte căisubdecât prin piramidei observareanormale, directă esenţa evenimentului; astfel, informatia în cazul redactării fornma interesul trebuie săsău caute poate surse fi captat suplimentare de titlu; pentru apoi, cititorul a verifica acumu1ează informaţiasuccesiv primară.informatiile, Pentru ca ajungând în final la elementul principal materialului, la baza piramidei. ştirea să fie difuzată, informaţia trebuiealverificată prinlăsat "încrucişarea" altor surse cu presa audio, ascultătorul aude ştirea în timp ce se aflăalela surselor, birou, încaz autoturism, sursaÎnprimară. Există posibilitatea unor interpretări diferite în care acasă sau chiar în să timp citeşte o revistă carte; el percepe ştirea difuzată primite reporterul trebuie se ce gândească bine la sau oportunitatea difuzării informaţiei la astfel radio numai dacă aceasta reuşeşte să-i atragă atentia chiarversiuni de la început, de lacu prima în de condiţii. Când reporterul întâlneşte mai multe în legătură un propoziţie. La redactarea ştirii radiofonice se aplică deci numai metoda piramidei fapt, el poate difuza ştirea, cu conditia citării diferitelor surse. răsturnate, începându-se cu ceeainformaţia ce este maicere imporant. Când sursa care furnizează să i se păstreze confidenţialitatea, Lead-ul sau introducerea cuprinde, în ştirea fiind radiofonică, toate informaţiile reporterul hotărăşte dacă difuzează sau nu informatia, pus în imposibilitatea de a esentiale în legătură cu acel eveniment. Prioritatea lead-ului nu trebuie cita sursa. Există cazuri în care a doua sursă de informare rămâne pe înteleasă fundal, greşit, astfel încât în prima să fie înghesuite toatecare informaţiile. În confirmând-o pe prima, prinfrază furnizarea de informatii clarifică evenimentul, caz lead se vor afla răspunsurile la câteva din întrebările esenţiale: Ce?, Cine? , Când? în care sursa nu mai este numită, dar este descrisă folosind un termen general. Pot fi sau Cine? , Ce ? de , Unde? combinaţia întrebărilor este variabilă, în funcţie de folosite formule genul:Desigur, surse oficiale, autorizate sau surse care au cerut să li se tipul şi politica postului, de nivelul de cultură al publicului, de stilul postului; astfel, păstreze anonimatul. lead-ul poate lua diferite forme. În lucrările de specialitate se afirmă că secretarul de presă al preşedintelui Ford a După prima frază (lead-ul), care a atras atentia ascultătorului, urmează contextul, fixat patru reguli de bază pentru uzul reporterilor de la Casa Albă: prin care se oferă răspunsuri la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare, ¤ declaratiile sunt citate direct şi atribuite sursei, prin numele şi titlul persoanei care prezentarea altor particianţi etc. şi, eventual, un scurt istoric al evenimentului. face declaratia ; este hotărâtoare; în functie de modul cum a fost Jurnaliştii de radio(On ştiuthe căRecord) prima frază ¤ declaraţiile sunt citate direct, dar nu este menţionat şi titlul care per urmează, sau redactată, ascultătorul este atras şi aşteaptă elementelenumele suplimentare soanei care le face. Tipul de atribuire este de genul" Un oficial al Casei renunţă şi se "desprinde" de programul respectiv. Albe" sau "Un purtător de cuvânt al Administratiei" (On Background); Atenţia acordată de ascultător este de scurtă durată, astfel încât prin modul ¤dedeclaratiile utilizate, dar să fie citate sau atribuite surse. Studiile de redactaresunt a lead-ului se fără urmăreşte captarea atentieiunei acestuia. Reporterul pe cont propriu (On Deepare Background); specialitate auscrie condus la concluzia că omul o capacitate redusă de a se concentra ¤asupra informaţia este numai pentruauditiv. cunoştinta reporterului şi nu poate tipăritănu prezintă informatiei percepute După câteva secunde, dacăfiaceasta sau făcută publică în vreun De asemenea, informaţia poate fi interes sau dacă nu este corect fel. redactată "pentru ureche", el nu renunţă. Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment, dintr-un singur unghi de abordare, stabilit de cel care redactează ştirea. Putem lua ca exemplu
226 ŞTIREA RADIO '" '
ŞTIREA
227
un eveniment important cum ar fi o grevă generală la metrou, care afectează atât situaţia participanţilor la grevă, cât şi pe cea a locuitorilor oraşului care nu mai pot FORMATUL folosi acest mijloc de transport. Ştirea poate ŞTIRII fi redactată din perspectiva situaţiei greviştilor şi a revendicărilor acestora sau din aceea a implicaţiilor sociale ale grevei Ştirea radiofonică poate cuprinde numai elementele de bază care definesc (cum ar fi nemulţumirile locuitorilor care se deplasează greu cu singurele mijloace de evenimentul, prin răspunsurile la întrebările din lead, dar şi alte elemente transport rămase disponibile) ori a oficialităţilor implicate în evelniment. complementare, prin răspunsurile la alte întrebări. Corpul ştirii poate conţine mai Ştirea poate conţine la sfârşit şi o mică recapitulare a evenimentului, necesară puţine sau mai eliminarea multe detalii, fiecare dintre acestea dar putând fi dezvoltate adaos la uneori pentru efemerităţii mesajului, şi pentru a da prin redactorului noi informaţii. posibilitatea de a umbla mai uşor pe text, atunci când ştirea trebuie scurtată. Un În de funcţie de aceste elemente, radio se două tipuri de ştiri:sau de spaţiul jurnal ştiri are o durată limitatăînimpusă decunosc desfăşurătorul emisiunii ¤ ştirea flash, care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului; acordat în cadrul programului. ¤ ştirea complexă, în care, pe lângă elementele informative, sunt date şi cele de background, de fundal. Plash-ul are structuri şi dimensiuni diferite. Unele posturi particulare consideră flash-ul ca fiind CALITĂŢILE foarte scurt, de dimensiunea unei RADIO fraze, a lead-ului, caz în care UNEI ŞTIRI elementele de detaliu lipsesc. La baza acestei alegeri stă ideea că elementele Într-o ştirevor se prezintă succint un actual saupreferă o situaţie, considerate suplimentare fi date, oricum, de eveniment postul public, care difuzarea ştirilorcace fiind deosebite. Nu se poate spune că orice eveniment se poate constitui în subiect conţin cât mai multe informaţii. La postul public, ştirea flash are de obicei până ladel0 ştire. Faptul că sunt o tânără dă naşterepeunui copil obişnuit nudimensiunea constituie subiectul unei rânduri. Ştirile dactilografiate "blanchete" (coli de A5), preferate ştiri; dar dacă o tânără naşte tripleţi, acesta poate fi un subiect de ştire. Senzaţionalul pentru uşurarea muncii prezentatorului de ştiri, care manevrează şi citeşte mult mai în ştire, înţeles în sensul bunformat. al cuvântului, printimp, prezentarea uşor o ştire scrisă pe acest În acelaşi el are şiineditului un controldin al eveniment, dimensiunii are rolul de a capta atentia publicului. unei ştiri, care poate fi redactată pe una sau două blanchete. Calitătile principale ale unei ştiri sunt exactitatea, echilibrul şi claritatea. Redactarea textului unei ştiri cu ajutorul programelor de editare oferite de Exactitatea constă în faptul că evenimentul trebuie redat cât mai exact, fără să apară computer a creat posibilitatea unei mai bune lizibilităţi a textului. Se pot folosi unele presupuneri ale reporterului. În ştire nu trebuie să existe formula,, se pare că... de literă mai marică(14 sau 16) şi indicat se verificată foloseascăşiasemenea ".corpuri Dacă există, înseamnă informatia nueste estechiar exactă, nu asăfost se mai tipuri de caracter mare, pentru a fi citite mai uşor de prezentator. modul poate aştepta până va fi difuzată. Faptul trebuie preluat cât maiIndiferent corect şidetrebuie de redactare a textului, dactilografiat sau introdus în computer, trebuie respectate verificat cât mai atent, iar oportunitatea difuzării este hotărâtă de jurnalist în caz însă că şi câteva recomandări pentru uşurinţa lecturării unei ştiri: informaţiile sunt incomplete. -cuvintele nu este vor fidat despărţite în silabemajoritătii dacă s-a ajuns la capătul Echilibrul de prezentarea aspectelor unuirândului, eveniment sau fapt, pentru că există la citire sărit un rând; mai ales atunci cândriscul este ca vorba de să un fie subiect controversat. În special subiectele -fraza este bine multe să se termine la cap în de acest rând, caz, iar următoarea să înceapă politice creează controverse; trebuie prezentate nudenumai toate faptele la celălalt unui eveniment, capăt; ci şi toate punctele de vedere ale celor implicaţi. Pot apărea dezechilibre când să se fie folosesc excesiv oficiale sau când se -semnele deatunci punctuaţie vizibile, pentrupunctele că acolode se vedere face o mică pauză folosesc prea multe în lecturare ; materiale care conţin intentii şi nu fapte concrete. Claritatea face posibilă perceperea exactăstrăine a mesajului transmis jurnalist, care -numele proprii şi expresiile din unele limbi vor fi scrise aşa de cum se comunică publicului informaţia. pronunţă în limba română. În presa radiofonică, textul trebuie să fie foarte clar, pentru a fi uşor perceput şi reţinut de ascultător. Ştirea de radio este auzită şi dacă fraza nu este clară, comunicarea nu are loc. De cele mai multe ori, ascultătorul nemultumit sanctionează un post de radio cu mijloacele pe care le are la îndemână: Aceste recomandări se pot constitui în reguli dictate de faptul că prezentatorul de închide aparatul sau schimbă postul. ştiri este şi aşa supus unui stres destul de puternic atunci când citeşte ştirile în direct şi nu se mai poate concentra asupra altor detalii, urmărind numai coerenţa şi cursivitatea lecturării.
228 ŞTIREA RADIO
ŞTIREA 229
citat -dar acest mod de redactare este greşit, pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este DE vorbaREDACTARE de un citat, ghilimelele nefiind "vizibile"; REGULI astfel, el poate înţelege că afirmaţia respectivă îi aparţine chiar celui care a redactat ştirea. De asemenea, nu se începe o frază cu unradio, nume trebuie propriu,avute atunciîncând este două vorba Atunci când se redactează o ştire pentru vedere de o personalitate se recomandă funcţia aspecte: să fie uşorcudeo anumită prezentat,funcţie. pentruDe căobicei, este transmisă oral, să şi se să pună fie uşor de înaintea În numelui. ascultat. consecintă, modul de redactare a unei ştiri radiofonice se deosebeşte Numult se folosesc date din decât atunci când este strict foarte de redactarea uneisăptămână ştiri pentrufoarte presa exacte, scrisă. Specificul radioului impune necesar. exacte sunt reţinute mailagreu de ascultător. Se reţine mai uşor ziua din mai multeDatele conditii ce trebuie respectate redactarea unei ştiri. săptămână -marţi, este joi etc. -, decât 2001. În acest exemplu devine inutilă Prima conditie ca frazele să 14 fie aprilie mult mai scurte, iar propozitiile mai scurte şi chiarclaredecât şi precizarea anului, pentru că, îna general, toatecitite evenimentele prezentate ştire mai în presa scrisă, pentru fi mai uşor de prezentator şi maiînbine sunt recente, fiind localizate în imediata apropiere a difuzării ştiri. ambigue, îl retinute de ascultător. O constructie greoaie, cu fraze lungi şiunei exprimări face În pe redactarea ascultător să unei nuştiri retină opinia nimicjurnalistului -să nu uitămnucătrebuie acesta să nuapară, mai aredeoarece posibilitatea ea poate de adeforma rev'eni asupra textului, ca în presa scrisă. conţinutul informaţional. El este cel care semnalează faptul, iar publicul este trebuie bine ales, astfel să fieevenimentul. folositi termeni cel Limbajul care percepe şi interpretează sauîncât califică Dacăcunoscuti; gazetarul se implică atunci când apare un termen mai putin cunoscut, acesta trebuie explicat. Se nu voroevita prin aprecieri sau opinii în textul redactat, atunci avem ca rezultat o "notă", ştire. termenii regionali, triviali şi se vor folosi cât mai putine prepozitii şi conjuncţii. Se Nota este alt gen publicistic, în care se poate interveni în text cu o opinie sau ironie vor folosi cuvinte concrete şi vor fi utilizate sinonimele pentru evitării repetitiilor fină, dar nu excesiv. Din nefericire, acest mod de redactare se practică la unele posturi supărătoare. Frazele trebuie aibă sau o ordonare logică a fac sintaxei, fără atractive. inversiuni particulare, care consideră că să ironiile părerile personale ştirile mai circumstantiale. Se folosesc verbe active, predicatul trebuie să stea cât mai aproape În conditiile pluralismului politic, este de dorit ca atunci când postul de radiode se subiect, propozitiilesăsubordonate se un aşază frazei. declară iar independent, nu existe nici fel la desfârşitul implicare partizană nici în text, nici în Denumirile institulii sau ale diferitelor foruri interne ori internationale vor fi tonul cu care sedeciteşte o ştire. date integral, fără a folosi doar initialele, pentru a fi clare celui care ascultă. Dacă în cuprinsul ştirii se foloseşte din nou numele unei instituţii căreia i s-a dat o dată numele întreg, se poate folosi abrevierea, considerându-se că ascultătorul a fost pus în temă. Desigur, exceptia de la această regulă sunt denumirile foarte cunoscute de către public, cum ar fi "ONU" sau "NATO". În aceste cazuri, este chiar indicată abrevierea, MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A titulatura completă îngreunând percepţia. ŞTIRILOR ÎN înRADIO Un alt element care deosebeşte redactarea radio de presa scrisă este acela că ştirea radiofonică nu are titlu. Unele posturi de radio particulare folosesc expresia" vă Ştirile titlurile" sunt difuzate posturile de radio în cadrul celor maidar scurte emisiuni prezentăm atuncide când prezintă un buletin informativ, aceasta nu informative, care pot formule fi denumite "buletine informative". La presa postulscrisă. publicPrin de titlu, radio, înseamnă că asemenea trebuie confundate cu titlul din informative se transmit pe toate aprogramele. funcţie formatul înbuletinele presa radiofonică se întelege o prezentare faptului subÎnforma ceademai scurtă,ştirii cu (flashde saua complexă), potascultătorilor. fi alcătuite două buletinece informative: scopul atrage atentia Nefeluri putemdeînchipui s-ar întâmpla dacă un -buletinul de o durată de până la 4-5 minute, care ştiriredactată flash ; pe o prezentator de ştiri, ştiri, cu supus stresului transmisiei directe, ar conţine citi o ştire -radiojurnalul, conţine ştiri complexe, cumult o durată multcă mai mare.va citi şi titlul, blanchetă şi acolocare ar avea scris şi un titlu. Mai ca sigur acesta după care în lead va fi repetată informatia continută în titlu. Buletinele informative se deosebesc de jurnalele de actualităti din televiziune prin La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu faptul că sunt mai scurte şi se repetă cu o mai mare regularitate. Ele se difuzează la cifre mari foarte exacte, pentru că acestea nu pot fi retinute. De obicei, cifrele mari se intervale de o oră şi sunt emisiuni de sine stătătoare. În cazuri cu totul speciale, rotunjesc -bineînteles, acolo unde este posibil -sau se aproximează. În nici un caz nu atunci când există evenimente de importanţă majoră, pot fi difuzate ediţii speciale, la poate fi rotunjită suma care prezintă cursul valutar sau numărul deputatilor prezenti la ore dacă decâtestecele programate, prin întreruperea progamului iniţial -de altfel, o alte şedintă, foarte mic. programele radio au o mare flexibilitate. Ştirea radiofonică nu trebuie Începută cu un citat sau cu istoricul evenimentului. În urma folosesc cercetărilor făcute de psihologi, s-auştirea stabilit unele limite în ceea ce Unii redactori această modalitate, începând cu un priveşte capacitatea de concentrare a omului pentru a percepe un material vorbit. Materialele mai mari, care depăşesc 7-8 minute, obosesc ascultătorul
ŞTIREA RADIO 230
ŞTIREA
231
şi atentia îi poate fi uşor distrasă de alti factori sau influenţe ale mediului în care se află; de aceea, căutat mijloace de a-lacestora deconecta câtevaÎntrebările minute deadresate ştiri. În instantaneu, de s-au obicei pe stradă, selectia fiinddupă aleatorie. acestfi scop se folosesc mijloace, care au caşiscop atragerea ascultătorului vor în legătură cu unmai faptmulte sau eveniment cunoscut actual, care interesează sau pentru a retine informatiile cuprinse într-un jurnal de ştiri. afectează majoritatea oamenilor şi reprezintă, dacă vreti, o mostră de opinie a Unele posturi de radio aşa-numitele "virgule" semnale muzicale), publicului; "vox pop" are ofolosesc altă capacitate de impact asupra(scurte publicului decât în cazul care au rolul să odihnească ascultătorul pentru a fi în stare să perceapă următoarea existentei unui singur intervievat, care-şi spune părerea în legătură cu faptul sau serie de ştiri.respectiv. Alte posturi folosesc aceste semnale după fiecare ştire. În nici un caz nu evenimentul esteSondajul recomandată transmiterea avânddepevedere fundal ale muzică reprezintă o sumăştirilor de puncte unororchestrală. interlocutoriMotivatia aleşi la este simplă:şi ascultătorul fi deranjat fundal, încât atenţiadinsastradă, poate întâmplare nu un punct poate de vedere comun de -este voceaastfel omului obişnuit bascula de la textacord la muzică. Existăunui unele posturi particulare ce folosesc la ştiri care poate fi de sau contra fapt petrecut sau preconizat să fie pus un în fundal muzical care,actiuni chiar dacă este neutru, poatesau influenta capacitatea de concentrare aplicare, de obicei ale oamenilor politici ale guvernantilor. Locul unde se a ascultătoruluitrebuie pe informatie. înregistrează ales în functie de subiectul sondajului; astfel încât, dacă Posturile publice, să manifeste o anumităvadecentă fatăîntr-un de publicul lor, subiectul îi priveşte care directtrebuie pe studenti, înregistrarea fi făcută campus folosesc şi ele, în mai mică măsură, semnale muzicale -dar, în general, recurg la alte universitar. Desigur că selectia răspunsurilor o face reporterul la montaj, alegându-le mijloace. Există anumite care contin curiozităţi, fapte deosebite O pe cele mai importante şi ştiri semnificative pentru subiectul ales. La acestsau tipamuzante. de interviu, asemenea ştire este plasată la mijlocul unui buletin de ştiri şi are acelaşi efect cu cel rolul reporterului devine secundar, importante fiind răspunsurile celor abordati. Din al virgulei muzicale. Această ştire, denumită "maimuţă", trebuie plasată cu abilitate această cauză, este bine să nu se pună mai mult de două întrebări, pentru că, oricum, de colectivul redactional în continutul buletinului, pentru a nu denatura întregul după montaj, întrebările reporterului vor apărea la două sau trei răspunsuri ale ansamblu de ştiri. intervievaţilor. Întrebările trebuie să fie simple şi clare pentru majoritatea cazurilor, În acelaşisătimp, folosirea inserturilor sunet, declaratii sau relatări, poateşi iar subiectul preocupe publicul într-o câtdemai marecumăsură. La montaj se preferă avea şi ea un rol benefic. Schimbarea tonului, aparitia altor voci, a declaratiilor o alternare a vocilor feminine cu cele masculine, pentru acea schimbare deunor ton personalităti, a unor dar microinterviuri, pe lângă ale celorcâteva doi prezentatori, toate au necesară la auditie, şi pentru a putea punecele -la montaj răspunsuri în ordine, rolul de mai a atrage mentine atentia ascultătorilor. fără să aparăşiîntrebarea reporterului. Desigur, reporterul are şi posibilitatea să influenteze publicul prin selecţia răspunsurilor, dar şi prin alegerea locului unde realizează sondajul respectiv, aşa încât să nu manifeste acea impartialitate de care trebuie să dea dovadă un jurnalist şi să facă INSERTURILE aceste alegeri în functie de convingerile sale personale. Din acest motiv, un asemenea tip de interviu este uneori contestat, dar este suficient de des folosit în presa Buletinele informative alcătui te înScopul exclusivitate din ştiri radiofonică şi în special în sunt jurnalul de ştiri. propus este atins redactate pentru că după oferă regulile impuse de specificul acestui canal mediatic, dar mai pot continelucru şi oamenilor posibilitatea să-şi spună părerea în legătură cu un fapt sau eveniment, microinterviuri, reportajemai sauales relatări. cazul jurnalelor odeştire ştiri, au lao unele altă care nu este de neglijat, atunciÎncând completează cu care privire consistentă în cantitate a de informatie, cât şi în formatul ştirilor introducerea măsuri luate-atât de guvernanti. inserturilor este aproape strict necesară. sunt formate din au interviuri, Atât sondajul, cât şi interviul de opinielnserturile luat unui singur interlocutor ca scop reportaje, declaraţii relatări care nu cu trebuie să subiecte depăşească o durată prea final obţinerea unorsau opinii în legătură diverse de fiecare la oameni politici, de mare. rolul de în a argumenta sau completa o informatie. O pe declaratie a uneia culturăEle sauauspecialişti diferite domenii şi chiar de la oameni de stradă, pentru personalităti politice, publicului, un microinterviu sau ocompara scurtă relatare de la locul unde se fi aduse la cunoştinta care le poate cu propriile opinii. desfăşoară un eveniment dă maisămultă credibilitate evenimentului completează Conditiile pe care trebuie le îndeplinească reporterul cândşi realizează un ştirea prezentată jurnal. interviu sau un în sondaj rezultă din relatia acestuia cu interlocutorii/interlocutorul. Se Cel mai des folosit jurnalele de ştiri este sondajul. încadrat în categoria impun anumite conditiiînatât în privinta conduitei acestuiaFiind în relatia cu intervievatul, interviurilor de opinie, mai este denumit şi de de opinie; deoarece există tendinta cât şi în ceea ce priveşte raportarea lui,sondaj ca om presă, la interlocutorul său. de a fi confundat sondajul de interlocutorului opinie sociologic, care intervievatii sunt grupati Reporterul se aflăcu atât în atenţia său,încât şi în atentia publicului, chiar pe eşantioane vom sondaj, pur şişi simplu. Sondajul se dacă nu existăreprezentative, imagine, iar ceiîldoi suntdenumi deopotrivă analizati sanctionaţi, dacă este regăseşte literatura cazul, deîn către public.de specialitate şi sub forma de "vox pop", abreviere de la "vox populi ". Cei intervievati sunt abordati
ŞTIREA 232
ŞTIREA
RADIO
Reporterul prezintă în relatarea sa, în context, evenimentul în derularea lui 233 , Înfătişarea reporterului devine unfuncţie elementdeimportant încă de la începutul relatiei firească şi consecinţele rezultate. Relatarea facesăparte din genurile informative şi dintre reporter şi interlocutor. Reporterul trebuie folosească vestimentatia adecvată atât locului unde facea reporterului înregistrarea,martor cât şilatipului de interlocutor. El trebuie să-şi reprezintă o naraţiune un eveniment. Acesta face o selecţie a aleagă şi modul de adresare potrivit pentru interlocutorii săi. Interlocutorul nu trebuie informaţiilor pe care urmează să le furnizeze şi le pune într-o formă comunicabilă, abordat peRelatarea un ton de dacă nu şieste decât un om obişnuit, sau primare de prea specifică. aresuperioritate rolul de a completa a da credibilitate informaţiei multă retinere, dacă este un ministru. Reporterul trebuie să-şi trateze interlocutorul date de jurnalistul aflat în studio. Informaţia prezentată din studio este de fapt cu o respect, indiferent de functia acestuia, şi cu decenta necesară oricărui jurnalist. Prin lansare, care conţine esenta evenimentului, restul detaliilor fiind date de reporterul respectul manifestat fată de interlocutor, reporterul demonstrează că-şi respectă care face relatarea. Concizia este şi în acest caz esenţială, deoarece o relatare pentru publicul. jurnalReporterul nu se poate mare. Şi nu în ultimul său rând,jurnalistic trebuie spus că nuîntinde trebuiepesăo durată facă o prea demonstratie a talentului atunci relatarea se face în direct, cu operativitatea specifică radioului. când se află în faţa intervievatului. Există tendinta, la unii reporteri, de a căuta să iasă Jurnalul de ştiri devine astfel, mai prin mult folosirea a ştirilor, câtsau şi asăinserturilor în evidentă, uneori să vorbească decâtatât interlocutorul foloseascăde în sunet, cea mai scurtă emisiune informativă preferată de cele mai multe ori de marele întrebări constructii greoaie în frazare. Interventiile .reporterului trebuie să fie cât mai public. concise şi la obiect. Reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca replică la afirmatiile interlocutorului. Sunetele care exprimă mirarea, dezaprobarea IERARHIZAREA ŞTIRILOR ÎNTR-UN sau aprobarea şi chiar entuziasmul reporterului nu fac oBULETIN impresie bună nici interlocutorului, şi nici publicului.INFORMATIV Reporterului îi este interzis să emită păreri personale atunci când realizează un interviu. El trebuie să-şi reprime această tendintă pentru că-şi risc mare fatăîn Buletinele informative sunt difuzate în direct, pentru a asumă asiguraunoperativitatea de interlocutor, care nu totdeauna este de acord să fie contrazis; dar riscul cel maide transmitere, o înregistrare prealabilă putând întârzia difuzarea unei informatii mare este de a fi dezaprobat de public, care ascultă interviul pentru a afla părerea ultimă oră, sosită la redacţie. intervievatului, nu pe cea a reporterului. Reporterul nu trebuie nici să califice Postul public dispune de un colectiv format din redactori, reporteri şi editori, astfel evenimentul sau faptul, rolul său fiind doar acela de a transmite informatia obtinută încât la conceperea jurnal participă ourmând echipăsăcompletă; de cele mai multe ori, la prin interviu către ununui public, interpretarea o facă acesta. posturile particulare, posibilităţile permit desfăşurarea forţe pentru Interviul pentru jurnalul de ştiri financiare este realizatnuuneori instantaneu, la odeconferintă de obţinerea de informaţii, deoarece colectivul redacţional propriu este foarte presă sau pe aeroport, unde obtine o declaratie de la un om politic. Seredus. foloseşte Colectivul redacţional, de în tipul postului, area sarcina decât a prelucra întrebarea de atac, cu care seindiferent intră direct subiect, pentru scurta pe posibil informaţiile adaptând textul conform regulilor de redactare a ştirii radiofonice. interventia. Un interviu care durează mai mult de un minut poate fi mult prea lung Având în vedere faptul că toate ştirile vor fi introduse într-un buletin informativ, pentru un jurnal de ştiri. Întrebările trebuie să fie punctuale, pentru ca şi răspunsurile pot fi adăugate câteva recomandări. să fie pe măsură. Deoarece într-un buletin de ştiri sau radiojurnal sunt transmise mai multe ştiri, Reportajul pentru jurnal trebuie să aibă şi el o durată destul de redusă, având în este important să nu începem toate ştirile cu răspunsul la aceeaşi întrebare din cele vedere timpul afectat unui jurnal de imaginăm ştiri. Se vacum renunta pe un cât buletin posibil înla care elementul cinci esentiale. Este suficient să ne ar arăta o serie descriptiv, caracteristic reportajului, şi se vor prezenta faptele, după care vor fisă de ştiri încep cu: "Astăzi... "; "Ieri..."; "În dimineaţa aceasta..." etc. Este bine introduşi martorii la sub eveniment părerile sau declaratiile acestora. Se pune totuşi evităm începuturile formă decuinterogaţie. accentNupesezgomotul mediului ambiant, darase poate interveni şi dintextelor. studio cu scurte va abuza în folosirea exagerată localizării la începutul interventii de completare ale reporterului. Un element important în alcătuirea unui buletin informativ este echilibrul. interviul, cât şi reportajul pot fi înregistrate sau transmise în direct, dar este PotAtât apărea dezechilibre prin: preferată înregistrarea, pentru a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei a) folosirea excesivă a unor puncte de vedere; materialului. Riscul transmisiei directe este bine cunoscut şi este bine să fie evitată b) excesul interventiei. de materiale care conţin intenţii; prelungirea c) Relatarea difuzarea îneste buletinul externe, multe aneinte folosităinformativa în jurnalulmultor de ştiriinformaţii atunci când reporterul fost sau este încă la locul pentru unde evenimentul s-a desfăşurat sau este încă în curs de desfăşurare. resante publicul postului;
ŞTIREA RADIO 234
ŞTIREA
235
Repetarea ştirilor este benefică, însăcentrate nu trebuie se abuzeze, d) contradictii între informatiile interne maisă mult pe pozitivexistând şi cele pericolul de aexterne se ajunge la faza de saturatie, în care publicul, atunci când i se repetă excesiv o care anuntă conflicte şi dezastre, sau invers; ştire, poate avea reactie decare respingere. În acelaşi apare şi fenomenul de uzură. e) difuzarea unoroinformatii nu prezintă interestimp pentru public. O ştire repetată la nesfârşit reduce considerabil interesul publicului, actualitatea unei Urmărirea şi completarea cu noi informatii a unui fapt sau eveniment este deosebit de ştiri având o perioadă limitată. necesară. La selectarea ştirilor care se includ într-un buletin informativ, colectivul redactional trebuie să tină seama de oportunitate a difuzării unei ştiri. Aceasta poate DIFUZAREA fi amânată pentru următorul buletin, în cazul în care este incompletă sau insuficient verificată, sau se poate renunta la difuzare în caz că, de exemplu, acest lucru ar pune Difuzarea unui buletin informativ se face de către unul sau doi prezentatori, în pericol siguranta natională. aceştia putânddefipunere redactori crainici de ştiri. Crainicii nu poate participă la redactarea Operaţia în sau ordine a ştirilor într-un buletin fi comparată cu ştirilor sau la punerea lor în pagină, ci doar le citesc. Meseria de crainic este foarte paginarea din presa scrisă şi se face în funcţie de anumite criterii. În functie de veche şi a ştirile fost practicată încă de la începuturile radioului. În momentul fată, este tematică, pot fi: politice, culturale, de interes general, sportive,deinterne sauo meserieetc. pe cale de disparitie, pentru că ştirea este creatia celui care o redactează şi externe esteActivitatea corect ca tot el mai să o dificilă prezinteeste publicului. cea alegerea acelei ştiri care poate ocupa primul loc Ştirile sunt citite de obicei de doi de redactori cu un timbru vocii diferit, pentru într-un buletin de ştiri sau "ştirea deschidere" a unuialjurnal. De multe ori,a se putea face uşor trecerea o oştire la alta. Se preferă combinarea unei voci colectivul redacţional trebuiede să la facă analiză a ştirilor care vor alcătui buletinul de feminine cu auna masculină, diferentele de ton evidente. În aceste conditii, ştiri, pentru o alege pe cea de început. Din fiind punctul de vedere al interesului pauzele între ştiri dispar, făcându-se rapid, buletinul avândO un grad de publicului, informaţia poatetreceri fi de lelarg interes sau de interes limitat. informatie dinamism În cazul unei singure sunt dar necesare scurte pauze întrecuprinde ştiri. o meteo estesporit. de obicei importantă pentruvoci fiecare, o informaţie sportivă vocii, când este citită ştirea, trebuie să fie neutru, fără nuantări sau zonăTonul de interes restrânsă. inflexiuni potcă da pe anumite în context: o nuantare, în voce, poate fi Putem care spune primulsemnificatii loc se poate situa ştirea care este de maximă interpretatăpentru ca implicare în postului ştire. respectiv. Am putea crede că îndeosebi ştirile din importantă publicul ceea ce priveşte punerea au în importanţă, undă a unuidar buletin ştiri, mai multe zonaÎnpoliticului sau a socialului acest de lucru nuexistă este obligatoriu. modalităti. început generic, urmează un Sumar de Prima ştire Unii poateprezintă fi din lasport, în un cazul unui după mare care succes românesc pe plan titluri, având ca semnal muzical. Muzica un ritm adecvat are scopul internaţional, darfunda] şi o un ştire meteo, în cazul unorare calamităţi naturale,şi cum ar fi de a atragecare atentia ascultătorului, care O sunt prezentate ştirile flash, cuapropiate sau fără inundatiile afectează o anumitădupă regiune. ştire despre zone în conflict virgule muzicale. din punct de vedere geografic se poate situa pe primul loc, chiar dacă în aparentă este Atunci când se folosesc inserturi (microinterviuri, sondaje sau relatări), trebuie externă (şi de obicei nu se începe cu o ştire externă un buletin de ştiri). elaborat scurt text de care "lansare" materialului ce urmeazăpot să fi fiegrupate difuzat.înŞtirea După un stabilirea ştirii ocupăa primul loc, următoarele ştiri interne şi externe. În acelaşi timp, are în vedere gruparea din punct vedere poate contine şi "semnătura", prin se prezentarea celuişicare a transmis sau de înregistrat tematic sau la peînceput zone geografice. Ştirile culturale sau cele cu privire la unele accidente, materialul, sau după difuzarea acestuia. cât şiPentru cele sportive, sunt plasate la sfârşitul buletinului. În cazul existentei mai multor o bună punere în undă a unui radiojurnal, este alcătuit "desfăşurătorul ". ştiri, se pot forma calupuri de interne, externe, cu reveniri la alte ştiri interne. Acesta cuprinde titlurile ştirilor, ordinea în care urmează să fie transmise,Ştirile locul sportive, în caz există şimaimomentele multe, pot în fi plasate în afara buletinului de ştiri, inserturilor, cu cădurata care intră "virgulele muzicale".. constituite într-o rubrică sportivă. Desfăşurătorul oferă o oglindă fidelă a modului de derulare a emisiei şi uşurează în sunt cadrul buletinelor ştiri din mai multe În primul mareŞtirile măsură atâtrepetate sarcinaînredactorului, cât şi pedecea a operatorului dinmotive. regia tehnică. rând, pentru că nu sunt retinute. Efemeritatea, marea deficienţă a radioului, Operatorul pune benzile cu microinterviuri sau declaratii în ordinea prevăzută îneste remediată prinşi repetitie. În alîndoilea rând, pentru că se schimbă publicul. greu de desfăşurător le introduce emisie la momentul potrivit. Coerenta şi Este derularea presupus că acelaşi public stă să asculte toate buletinele, de ştiri, oamenii normală a emisiunii, fără bâlbe şi întreruperi, dă acestuia credibilitate având şi preocupări diverse în diferite momente ale zilei. Un ultim motiv este acela că prin profesionalism. repetiţie se atrage atentia asupra importanţei unui eveniment sau fapt. Un alt element foarte important de care trebuie să se tină seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al orei de difuzare. În functie de ora de
236
ŞTIREA
difuzare, ştirea, dacă este repetată, suportă unele modificări atât în privinta timpilor folosiţi, cât şi a informatiilor suplimentare date de derularea evenimentului. La postul public sunt considerate buletine principale cele difuzate la ore de audienţă maximă (7,00, 16,00 şi 22,00), celelalte fiind considerate secundare. Din punctul de vedere al continutului, buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut, cu eventualele ştiri primi te în timpul noptii; cele difuzate după ora 14,00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineata zilei, până la acea oră, iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. Încărcătura informatională este diferită pe parcursul unei săptămâni; fiind dată de natura preocupărilor pe care le au oamenii. În zilele de lucru, când lucrează atât oamenii politici, cât şi ceilalti, cantitatea informatională este mai mare, pe când în zilele de la sfârşitul săptămânii, când activitatea este mai redusă în toate domeniile, se înregistrează o scădere. Astfel, se poate observa că în jurnalele difuzate în zilele de duminică şi luni, până spre prânz, cantitatea informaţională este redusă. În aceste conditii, colectivele redactionale de la ştiri se folosesc mai mult de informatiile de care dispun. Apar multe ştiri în legătură cu unele curiozităti sau ştiri care intră în zona senzaţionalului, uneori abuzându-se de acestea. O dată cu reluarea activităţii la începutul săptămânii creşte atât calitatea, cât şi cantitatea informatiilor.
BIBLIOGRAFIE COMAN, Mihai, 1997, Manual de .jurnalism, tehnici fundamentale de redactare, voI. 1, Polirom, Iaşi. COMAN, Mihai, 2000, Manual de jurnalism, tehnici fundamentale de redactare, voI. II, Polirom, Iaşi. De MAESNEER, Paul (ed.), Rere is the News.. A Radio New,'s Manual, UNESCO. GARVEY, Daniel E. şi RIVERS, William L, 1982, Newswriting for the Electronic Media, Wadsworth Publishing Co., Belmont, Ca. HAUSMAN, CarI, 1992, Crafting the Ne,,'sfor Electronic Media, Wadsworth Publishing Co., Belmont, Ca. HILLIARD, Robert L, 1991, Writingfor Television and Radio, 5th ed., Wadsworth Publishing Co., Belmont, Ca. MENCHER, Melvin, 1989, Basic Ne,,'s Writing, 3rd ed., Wm.C. Brown Publishers, Dubuque, Iowa. TRACIUC, Vasile, 2000, Emisiunea radiofonică. Concepere şi realizare, Editura Meridian Press, Craiova.
