PREVENIREA/CORECTAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ LA COPIII PREŞCOLARI
Cuprins Capitolul I…………………………… I……………………………………… ………… 1.Prezentare generală……………………………………………… generală………………………………………………………………………….4 ………………………….4 1.1 Despre Despre limbaj………… limbaj……………………… ………………………… ………………………… ………………………… ………………………… ……………..4 ..4 1.2 Cunoştinţe Cunoştinţe introduc introductive tive despre despre logope logopedie…… die………………… ………………………… ………………………… ………………..4 …..4 1. De!inirea logopediei ca ştiinţă............................................................................................." 1.4 #aport logopedie şi alte ştiinţe................................................................................... ştiinţe............................................................................................" ........." 1.$ %ogopedul…………………………………………… %ogopedul…………………………………………………………………………………& ……………………………………& . 1." 1." Care sunt sarcinile sarcinile logopedului'................................................................................. logopedului'......................................................................................& .....& 1.& Ce tratează logopedul' ........................................................................................................( 1.( C)t dureaza terapia'............................................................................................ terapia'.............................................................................................................( .................( 1.* +tiologia şi clasi!icarea clasi!icarea tulburărilor de limbaj……………………………………………* limbaj……………………………………………* 1.*.1 Cum recunoaştem di!icultăţile limbajului oral şi scris'..................................................11 1.*.2 Pro!ila,ia prin imitarea unui model corect -/$ ani0 ……………………………….…12 1.*. %ogopedia aplicată copiilor non verbali…………………………………………….….14 1.*.4. erapia erapia dislaliei………………………………………………… dislaliei………………………………………………………………………..1$ ……………………..1$ 1.*.4.13etode şi procedee generale de corectare a sunetelor…………………………….….1& 1.*.4.2 3etode şi procedee speci!ice de corectare corectare a sunetului...............................................1( 1.*.4. +colalia………………………………………………………………………………21 1.*.4.4 Categoriile !uncţionale ale ecolaliei immediate…………………………………..….22 1.1 nţegrarea copiilor cu dizabilităţi………………………………………………… dizabilităţi…………………………………………………..……2 ..……2 1.11 ulburările de limbaj............................................................................................ l imbaj.........................................................................................................24 .............24 1.12 5ctivităţi de 6nvăţare 6n logopedie............................................................. logopedie....................................................................................2$ .......................2$ 1.12.1 +!icienţa e,erciţiilor logopedice...................................................................................2$ logopedice...................................................................................2$ 1.12.2 erapia tulburărilor dislalice……........................................................................ dislalice……..................................................................................2" ..........2" 1.12. 5ntrenarea respiraţiei............................................................... respiraţiei.....................................................................................................2( ......................................2( 1.12.4 +ducarea auzului !onematic………………………………………………….… !onematic………………………………………………….….…….2* .…….2* 1.12.$ ulburări de pronunţie ale sunetului #………………………………………….……. 1.12." +miterea şi !i,area 6n cuv)nt a sunetului sunetului 7………………………….…………....…..1 1.12.& +miterea şi !i,area 6n cuv)nt a sunetelor 8 9................................................................. 1.12.* :)lb)iala................................................ :)lb)iala.........................................................................................................................4 .........................................................................4
Capitolul II…………………………!……!"# II…………………………!……!"# 2.1 +ducarea personalităţii copiilor cu tulburari de limbaj…………………………..………..$ 2.2 +valuarea logopedica……………………………………… logopedica……………………………………………………………..…….....& ……………………..…….....& 2. +valuarea proces continuu ……………………………………………………..……..….* 2.$ Principiile evaluării copilului cu dizabilităţi…………………………………..……….….4 2." ipuri de abordări ale evaluării…………………………………………………..…….….41 2.& Demersul evaluativ 6n cazul copiilor cu dizabilităţi …………………………….….….…42 2.( +valuarea logopedică proces comple,.................................................................................4 2.* Consilierea logopedică şi psi;ologică a părinţilor……………………………….…….….4" 2.1 +valuarea +valuarea 6n terapia disle,iei şi disgra!iei…………………………………….…....…..4& disgra!iei…………………………………….…....…..4& 2.1.1 Probe de evaluare a le,iei……………………………………………………. le,iei……………………………………………………..……….4( .……….4( 2.1.2 Probe de evaluare a disle,iei……………………………………………… disle,iei……………………………………………….….………$1 .….………$1 2.1. 7tudiu de caz........................................................................... caz.................................................................................................................$2 ......................................$2
Capitolul III…………………………!……!$ III…………………………!……!$
.1 Concluzii………………………………………………………… Concluzii………………………………………………………………………………….."4 ……………………….."4 .2 :ibliogra!ie…………………………………………………… :ibliogra!ie……………………………………………………………………………….."$ ………………………….."$
2
Cuprins Capitolul I…………………………… I……………………………………… ………… 1.Prezentare generală……………………………………………… generală………………………………………………………………………….4 ………………………….4 1.1 Despre Despre limbaj………… limbaj……………………… ………………………… ………………………… ………………………… ………………………… ……………..4 ..4 1.2 Cunoştinţe Cunoştinţe introduc introductive tive despre despre logope logopedie…… die………………… ………………………… ………………………… ………………..4 …..4 1. De!inirea logopediei ca ştiinţă............................................................................................." 1.4 #aport logopedie şi alte ştiinţe................................................................................... ştiinţe............................................................................................" ........." 1.$ %ogopedul…………………………………………… %ogopedul…………………………………………………………………………………& ……………………………………& . 1." 1." Care sunt sarcinile sarcinile logopedului'................................................................................. logopedului'......................................................................................& .....& 1.& Ce tratează logopedul' ........................................................................................................( 1.( C)t dureaza terapia'............................................................................................ terapia'.............................................................................................................( .................( 1.* +tiologia şi clasi!icarea clasi!icarea tulburărilor de limbaj……………………………………………* limbaj……………………………………………* 1.*.1 Cum recunoaştem di!icultăţile limbajului oral şi scris'..................................................11 1.*.2 Pro!ila,ia prin imitarea unui model corect -/$ ani0 ……………………………….…12 1.*. %ogopedia aplicată copiilor non verbali…………………………………………….….14 1.*.4. erapia erapia dislaliei………………………………………………… dislaliei………………………………………………………………………..1$ ……………………..1$ 1.*.4.13etode şi procedee generale de corectare a sunetelor…………………………….….1& 1.*.4.2 3etode şi procedee speci!ice de corectare corectare a sunetului...............................................1( 1.*.4. +colalia………………………………………………………………………………21 1.*.4.4 Categoriile !uncţionale ale ecolaliei immediate…………………………………..….22 1.1 nţegrarea copiilor cu dizabilităţi………………………………………………… dizabilităţi…………………………………………………..……2 ..……2 1.11 ulburările de limbaj............................................................................................ l imbaj.........................................................................................................24 .............24 1.12 5ctivităţi de 6nvăţare 6n logopedie............................................................. logopedie....................................................................................2$ .......................2$ 1.12.1 +!icienţa e,erciţiilor logopedice...................................................................................2$ logopedice...................................................................................2$ 1.12.2 erapia tulburărilor dislalice……........................................................................ dislalice……..................................................................................2" ..........2" 1.12. 5ntrenarea respiraţiei............................................................... respiraţiei.....................................................................................................2( ......................................2( 1.12.4 +ducarea auzului !onematic………………………………………………….… !onematic………………………………………………….….…….2* .…….2* 1.12.$ ulburări de pronunţie ale sunetului #………………………………………….……. 1.12." +miterea şi !i,area 6n cuv)nt a sunetului sunetului 7………………………….…………....…..1 1.12.& +miterea şi !i,area 6n cuv)nt a sunetelor 8 9................................................................. 1.12.* :)lb)iala................................................ :)lb)iala.........................................................................................................................4 .........................................................................4
Capitolul II…………………………!……!"# II…………………………!……!"# 2.1 +ducarea personalităţii copiilor cu tulburari de limbaj…………………………..………..$ 2.2 +valuarea logopedica……………………………………… logopedica……………………………………………………………..…….....& ……………………..…….....& 2. +valuarea proces continuu ……………………………………………………..……..….* 2.$ Principiile evaluării copilului cu dizabilităţi…………………………………..……….….4 2." ipuri de abordări ale evaluării…………………………………………………..…….….41 2.& Demersul evaluativ 6n cazul copiilor cu dizabilităţi …………………………….….….…42 2.( +valuarea logopedică proces comple,.................................................................................4 2.* Consilierea logopedică şi psi;ologică a părinţilor……………………………….…….….4" 2.1 +valuarea +valuarea 6n terapia disle,iei şi disgra!iei…………………………………….…....…..4& disgra!iei…………………………………….…....…..4& 2.1.1 Probe de evaluare a le,iei……………………………………………………. le,iei……………………………………………………..……….4( .……….4( 2.1.2 Probe de evaluare a disle,iei……………………………………………… disle,iei……………………………………………….….………$1 .….………$1 2.1. 7tudiu de caz........................................................................... caz.................................................................................................................$2 ......................................$2
Capitolul III…………………………!……!$ III…………………………!……!$
.1 Concluzii………………………………………………………… Concluzii………………………………………………………………………………….."4 ……………………….."4 .2 :ibliogra!ie…………………………………………………… :ibliogra!ie……………………………………………………………………………….."$ ………………………….."$
2
Fiecare părinte îşi consideră consideră copilul perfect. perfect. Dar chiar şi în această perfecţiune perfecţiune îi place să intervină şi să facă unele retuşuri. retuşuri. Logopedia îi ajuta pe copii să-şi corecteze micile defecte de vorbire. Dacă merg merg la logoped logoped nu înseamnă că ei nu mai sunt aceiaşi aceiaşi copii perfecţi perfecţi şi minunaţi pentru părinţi.ste o minune faptul că ne naştem! creştem şi ne dezvoltăm aproape aproape din nimic"adică din doua celule unite de la mama şi de la tata care care formează aşa aşa numita celulă zigot. #ceasta! dupa dupa comple$e şi tulburătoare tulburătoare transformări! ajunge ajunge să creeze creeze un copil. De aceea aceea le şi spunem copiilor copiilor !! minuni ale lumii%%! lumii%%! pentru pentru că ei sunt ceva ceva cu totul şi cu totul deosebiti. De copii trebuie trebuie să ne ocupăm permanent. permanent. &ărinţii au obligaţia obligaţia şi menirea menirea de a se se ocupa de copiii copiii aduşi pe lume' să-i crească bine! sănătos! armonios şi în concordanţă cu dorinţele lor. (i! cu toate că îi considerăm perfecţi şi minunaţi! ne ocupăm toată viaţa de educaţia şi formarea lor. )i hrănim! îi spălăm! îi îmbrăcăm! îi iubim şi îi alintăm. Le dăm sfaturi şi şi le spunem ce este bine şi ce nu nu este bine. )i învăţăm învăţăm cum trebuie trebuie să se comporte comporte acasă! la şcoală sau în societate. ducaţia dată de părinţi trebuie completată şi de cea a educatorilor specializaţi specializaţi de la grădiniţă şi de la scoală. *orbitul este un dar minunat care se dezvoltă la om fără lecţii sau teme. +,ngurim de la naştere! treptat scoatem mai multe sunete! pentru ca apoi! spre v,rsta de un an! să începem să scoatem sunete sunete mai articulate sau cuvinte scurte. scurte. ,t de bucuroşi bucuroşi suntem c,nd copilul spune spune pentru prima oară mama/0 mama/0 Dar dacă primele cuvinte le articulăm articulăm spontan! nu acelaşi acelaşi lucru putem să-l spunem despre despre limbaj. #cesta se formează treptat! pe parcursul anilor. De aceea este important să le spunem copiilor c,t mai multe cuvinte! să le pronunţăm c,t mai clar pentru ca ei să ne copieze şi să le articuleze c,t mai bine.
Capitolul I Pr%&%ntar% '%n%ral( )!) D%spr% li*+a, %imbajul este un !enomen deosebit de comple, care a preocupat de multă vreme pe oamenii de ştiinţă din cele mai variate domenii.
u orice proces de comunicare 6ntre oameni poate !i considerat limbaj 6n sensul propriu al cuv)ntului. n accepţia sa strictă termenul de limbaj se re!eră la comunicarea verbală. n terminologia ştiinţi!ică acest termen desemnează capacitatea cu care este 6nzestrată orice !iinţă umană normală constituită de a 6nvăţa şi de a !olosi unul sau mai multe sisteme de semne verbale pentru a comunica cu semenii săi de a/şi reprezenta lumea. n concepţia lui 9ac?ues Piaget -1*4"0 !iinţa umană este 6nzestrată cu puternice capacităţi !uncţionale ce !ac posibilă emergenţa unei !uncţii simbolice generale din care limbajul nu ar !i dec)t un aspect. %imbajul este o activitate umană de comunicare prin intermediul limbii. Dar natura limbajului respectiv a limbii nu poate !i elucidată !ără să se precizeze care este conţinutul comunicării verbale. Deşi limbajul se a!lă 6n relaţii str)nse cu toate procesele şi 6nsuşirile psi;ice ale omului inclusiv cu cele mai simple -senzaţiile şi percepţiile0 totuşi cercetările psi;ologice au stabilit de multă vreme că principalul conţinut al comunicării verbale 6l !ormează g)ndirea.
)!- Cuno.tin% intro0u1ti2% 0%spr% lo'op%0i% %ogopedia ca ştiinţă s/a constituit at)t din raţiuni practice c)t şi teoretice e,tinz)ndu/şi s!era de acţiune de la cercetarea limbajului şi comunicării 6n relaţie cu evoluţia personalităţii la !ormularea unor legi şi metode de corectare a limbajului tulburat la prevenirea di!icultăţilor verbale şi la stimularea comportamentelor verbale. Prin urmare logopedia este pe de o parte o dişciplină psi;opedagogică teoretică izvor)tă din necesitatea de a elucida comple,ele probleme ale limbajului ce are un rol deosebit de important 6n viaţa psi;ică şi 6n structurarea personalităţii !iecărui individ iar pe de altă parte o disciplină cu un pronunţat caracter practic ce vizează educarea limbajului tulburat optimizarea comunicării 6nţelegerii şi restabilirea relaţiilor speci!ic umane. +timologic cuv)ntul logopedie provine din grecescul @logosA care 6nseamnă cuv)nt şi @paideiaA care 6nseamnă educaţie. n sens restr)ns logopedia se ocupă cu studierea şi dezvoltarea limbajului cu prevenirea şi corectarea tulburărilor acestuia. Din c)te se ştie primul care utilizează termenul de logopedie este !iloso!ul 7ocrate -4"/(( 6.e.n.0. n de!inirea logopediei ca ştiinţă o serie de autori pun un accent mai mare pe caracterul ei practicB @o ştiinţă pedagogică specială despre prevenirea şi corectarea tulburărilor 4
de vorbireA @o ştiinţă despre !iziologia şi patologia procesului de 6nţelegere de comunicare despre prevenirea şi tratamentul pedagogico/corectiv al de!ectelor 6n domeniul 6nţelegerii şi comunicăriiA. Practica logopedică se bazează pe cunoaşterea particularităţilor psi;ologice ale !ormării şi evoluţiei limbajului ale caracteristicilor psi;opedagogice ale dezvoltării psi;ismului şi activităţii educative cu di!erite categorii de persoane cu dizabilităţi a implicaţiilor deprivării senzoriale şi mentale asupra psi;ologiei individului şi limbajului cunoaşterea structurii şi organizării aparatului !onoarticulator a poziţiei şi !ormei corecte 6n emisia verbală a regulilor gramaticale şi stilistice ale elaborării scris/cititului. %a r)ndul său logopedia pune la dispoziţia acestor ştiinţe in!ormaţii utile cu privire la prevenirea !ormarea şi corectarea limbajului tulburat teoretizează pe baza activităţii concrete şi 6mbogăţeşte metodologia de !ormare a vorbirii de stimulare a 6nţelegerii comunicării şi de dezvoltare a personalităţii armonioase. Preocupări legate de !ormarea vorbirii coerente corecte şi de 6nlăturarea unor eventuale ;andicapuri au e,istat din cele mai vec;i timpuri. 7pre e,emplu grecii antici aveau un cult deosebit pentru vorbire şi oratorie. 7e credea 6n arta de a vorbi !rumos cursiv şi c)t mai pe 6nţelesul auditorului ceea ce a ridicat vorbirea la un rang de cinste asigur)nd oratorului o poziţie socială !avorabilă. =perele lui Plutar; erodot eraclit Platon 5ristotel ipocrat conţin consideraţii interesante cu privire la preocupările societăţii antice de a !orma şi dezvolta la toţi membrii ei o vorbire c)t mai agreabilă şi mai inteligibilă. Descrierea pe care o !ace Plutar; 6n @ieţi paraleleA lui Demostene ilustrează strălucit posibilităţile de modelare a vorbirii sub in!luenţa unor e,erciţii şi a psi;oterapiei. #ezultă că Demostene su!erea de o b)lb)ială accentuată cu implicaţii 6n planul interior marc)ndu/l ca timid centrat pe sine necomunicativ nesociabil negativist irascibilE prin voinţă şi e,erciţii sistematice de vorbire ajunge nu numai să scape de ;andicapul respectiv dar şi să/şi modi!ice comportamentul şi să/şi trans!orme 6ntreaga personalitate cu dominarea trăsăturilor pozitive devenind ast!el marele orator al 5ntic;ităţii. 5ceeaşi preţuire o găsim mai t)rziu la romani prin glasul lui Cicero care 6n lucrarea @De oratoreA scrieB @dacă nu depinde de noi să avem un glas !rumos de noi depinde să/l cultivăm şi să/l !orti!icăm să studiem toate treptele de la sunetele grave p)nă la cele mai 6nalteA. Flterior 6n +vul 3ediu cu toate oprimările la care este supusă ştiinţa se evidenţiază unele idei pozitive. 5st!el 6n @Canonul medicineiA 5vicena notează o serie de e,erciţii utilizate 6n scopul reglării respiraţiei şi vocii adoptate şi 6n prezent 6n corectarea b)lb)ielii. Cercetări mai consistente sunt 6ntreprinse 6ncep)nd cu secolul al GHG/lea. Deşi preocupările 6n direcţia tulburărilor de limbaj se !ăceau tot mai simţite logopedia s/a constituit ca ştiinţă abia 6n prima decadă a secolului al GG/lea prin sintetizarea teoretizarea şi aplicarea la realităţile practicii a ideilor valoroase de psi;ologia limbajului şi a tulburărilor de vorbire care apăreau mai mult sau mai puţin sporadic 6ntr/o serie de domenii apropiate logopediei. %ogopedia contemporană 6şi de!ineşte 6n prezent menirea !ără a se limita la corectarea tulburărilor de limbaj la prevenirea şi studierea lorE ea are 6n vedere educarea şi restabilirea ec;ilibrului psi;o/!izic şi dezvoltărea unei integre personalităţi studierea comportamentului verbal şi a relaţiei acestuia cu personalitatea umană. n ţara noastră o cronică din 1($ vorbeşte de @vindecarea g)ngăvieiA dar practica logopedică s/a legalizat mult mai t)rziu 6n 1*4* şi apoi a !ost 6ntărită printr/o nouă legi!erare 6n 1*$&. 3ai 6nt)i iau !iinţă cabinete logopedice 6n policlinici şi 6n unele spitale de neuroc;irurgie iar apoi sunt organizate centre logopedice interşcolare şi cabinete logopedice pe l)ngă unele grădiniţe şi unităţile speciale pentru copiii cu dizabilităţi. După 1** la acestea se adaugă cabinetele logopedice particulare. n prezent s!era logopediei se e,tinde asupra tuturor tulburărilor de limbaj inclusiv asupra celor de voce ca şi asupra studiului comunicării 6n cadrul relaţiilor interumane pentru dezvoltarea personalităţii şi comportamentelor adaptabile. %ogopedia are un caracter aplicativB de prevenire şi 6nlăturare a tulburărilor de limbaj 6n vederea dezvoltării psi;ice generale a persoanei de a stabili sau restabili relaţiile cu semenii săi de a !acilita inserţia 6n comunitate de a se !orma şi dezvolta pe măsura disponibilităţilor sale. 5ctivitatea logopedică este centrată 6n special asupra copiilor nu numai din cauza !recvenţei mai $
mari a tulburărilor de limbaj dar şi pentru !aptul că la aceştia vorbirea este 6n continuă structurare şi dezvoltare iar dereglările apărute au tendinţa ca odată cu trecerea timpului să se consolideze şi agraveze sub !orma unor deprinderi de!icitare ceea ce necesită un e!ort mai mare pentru corectarea lor. %ogopedia are 6n primul r)nd un scop educativE ea contribuie la !ormarea omului 6l ajută pe copil să depăşească di!icultăţile şcolare şi de adaptare. Din aceeaşi perspectivă sunt 6n egală măsură semni!icative demersurile pentru prevenirea tulburărilor de limbaj şi terapia lor. )rstele preşcolară şi şcolară mică sunt cele mai !avorabile pentru o acţiune logopedică e!icace. Desigur că tulburările de limbaj pot şi trebuie să !ie corectate şi la v)rstele adulte mai cu seamă că ele duc la dezadaptabilităţi sociale la tulburări de personalitate şi pot perturba poziţia socială a persoanei. Din punct de vedere teoretic logopedia acumulează un bogat material in!ormativ cu privire la psi;ologia limbajului şi comunicării la pedagogia curativă material obţinut prin decelarea unor variabile de tipul e,perimentului natural provocat de situaţia critică a logopatului.
)!" D%3inir%a lo'op%0i%i 1a .tiin( Poate cea mai completă de!iniţiei a logopediei a !ost dată de 3. 7ovaIB @8tiinţa despre !iziologia şi patologia proceselor de 6nţelegere de comunicare despre prevenirea şi tratamentul pedagogico/corectiv al de!ectelor 6n domeniul 6nţelegerii comunicăriiA. %ogopedia ştiinţă născută din raţiuni teoretice şi practice născută la intersecţia altor ştiinţe psi;ologia psi;opatologia anatomia şi !iziologia omului psi;olingvistica pedagogia etc0 cu legi şi principii proprii cu obiective metode şi mijloace proprii este at)t o ştiinţă ce se poate aplica preventiv 6n cadrul educaţiei timpurii şi pro!ilactic - 6ncep)nd cu 4 ani c)nd coordonarea motrică a organelor !onatorii se maturizează c)nd capacitatea de a !i atent o perioadă mai mare de timp creşte şi ea 0 6n scopul 6mbunătăţirii pronunţiei dezvoltării abilităţilor de comunicare care implică emisie şi recepţie de mesaje optimizării capacităţilor de scris/citit. 7arcina prioritară a actului logopedic este remedierea tulburărilor de vorbire şi stimularea comportamentului verbal ast!el 6nc)t personalitatea să nu !ie destructurată. Problemele comple,e ce se pot ivi 6n s!era limbajului au etiologii diverse şi simptomatologii diverse. #ecuperarea este importantă pentru evoluţia psi;ică 6n parametrii normali !ormarea unui limbaj standard acceptat de comunitate şi necesar 6nţelegerii. ulburările la nivelul emisiei şi recepţiei mesajelor au implicaţii serioase asupra s!erei intelectuale a limbajului cu un ecou pro!und la nivelul s!erei a!ective şi comportamentale. Fn copil care prezintă la intrarea 6n şcoală tulburări dismaturative va avea di!icultăţi de adaptare şi integrare 6n comunitate şi o stimă de sine ştirbită.
)! Raport lo'op%0i% .i alt% .tiin% %ogopedia are multiple raporturi cu o serie de ştiinţe şi se 6nscrie 6n sistemul de cone,iuni al di!eritelor domenii aplicative şi teoretice. n cercetarea problemelor limbajului şi a tulburărilor sale e,istă multe zone de intersecţie 6ntre logopedie şi alte ştiinţe precum psi;ologia medicina !oniatria lingvistica dar ele nu se con!undă. Psi;ologia copilului este de un real !olos logopediei prin cunoaşterea etapelor de dezvoltare şi mani!estare psi;o/comportamentale prin enunţarea posibilităţilor de evoluţie 6n raport de condiţiile instructiv/educative şi de capacităţile interne ale !iecărei persoane. 5ceste cunoştinţe sunt 6ntregite prin dinamica şi mecanismele dezvoltării 6n cazul di!eritelor de!icienţe psi;ice de care se ocupă psi;opedagogia specială J psi;ologia de!icienţilor şi pedagogia acestora. Psi;ologia generală !ace posibilă cunoaşterea mecanismelor de dezvoltare a limbajului a !uncţiilor sale şi a rolului acestora 6n viaţa psi;ică. Cunoştinţele din medicină dar mai cu seamă cele din psi;ologia medicală psi;opatologie !oniatrie laringologie psi;iatrie neurologie creează un tablou comple, al 6nţelegerii alterării psi;ice al patologiei organelor !onatoare şi al implicaţiilor acestora asupra !ormării şi evoluţiei limbajului. "
De asemenea aceste discipline !ac posibilă 6nţelegerea rolului jucat de tratamentul medicamentos 6n ameliorarea vieţii psi;ice şi a recuperării !izice !acilit)nd ast!el acţiunile educative. %a r)ndul său logopedia pune la dispoziţia acestor ştiinţe o serie de date de un interes deosebit pentru 6nţelegerea etiologiei şi simptomatologiei tulburărilor de limbaj a mecanismelor şi dinamicii !ormării vorbirii corecte sub in!luenţa acţiunii educative a rolului jucat de emisia/recepţia corectă a vorbirii pentru dezvoltarea psi;ică a !iecărei persoane şi pentru adaptarea sa la mediul social.
)!# Lo'op%0ul %ogopedul este specialistul care posedă cunoştinţe din domeniile psi;ologiei 6n primul r)nd al psi;ologiei copilului psi;oterapiei psi;opatologiei !oniatriei !oneticii psi;odiagnozei laringologiei rinologiei. Ceea ce !ace logopedul J din domeniul şcolar sau de sănătate/ pornind de la prima etapă J depistarea/ trec)nd spre o următoare etapă şi anume acomodarea cu actul terapeutic şi persoana adultă apoi stabilirea clară a diagnosticului prognosticului şi conceperea planului personalizat de intervenţie urm)nd apoi etapele de emisie !i,are consolidare şi automatizare a sunetului poate !i o muncă de durată sau una scurtă. 7unt multe variabile care intră 6n ecuaţia timpului de restabilire a limbajului dar poate cea mai importantă este ec;ipa B copil J logoped/părinte/ cadrul didactic - şi dacă e necesar şi un medic de specialitate 0. Cele mai di!icile diagnostice sunt sindroamele atetozice redarea limbajului bolnavilor laringectomizaţi a!azicilor mal!ormaţiilor congenitale alaliilor surdo/mutitatea limbajul deteriorat al autiştilor sau intervenţia 6n 5DD. Cele mai !recvente diagnostice sunt dislaliile b)lb)iala tulburările de scris/citit. %ogopedul este persoana care aplică terapia logopedica printr/un program di!erenţiat necesar !iecaruia 6n parte. +ste persoana care o!eră sprijin dar evident logopedul nu lucreaza 6n locul lor… aceasta terapie ca multe altele necesită colaborare responsabilitate şi implicare.
)!$ Car% sunt sar1inil% lo'op%0ului4 erapia ulburărilor de %imbaj este o propunere de cadru metodologic şi o 6nsumare de programe corespunz)nd principalelor dezordini de limbaj. Hată c)teva din atribuţiile logopedului evidenţiate 6n !işa postului a logopeduluiB Depistarea şi diagnosticarea elevilor -copiilor0. Practic prima vizită la logoped constă 6n testarea copilului ca logopedul să depisteze problema. Dupa o primă constatare a tulburărilor de limbaj copiii logopaţi sunt programaţi pentru terapia logopedica. Primul moment al terapiei tulburărilor de limbaj 6l constituie e,aminarea comple,ă a copilului depistat. 5ltă sarcină la !el de importantă 6n terapia logopedică este elaborarea şi aplicarea programelor de recuperare şi terapie logopedică 6n !uncţie de diagnostic. De asemenea logopedul stabileşte diagnosticul şi supervizează activităţile de terapie cognitivă ludoterapie terapia psi;omotricităţii şi abilitate manuală organizarea şi !ormarea autonomiei personale şi sociale.
)!5 C% trat%a&( lo'op%0ul4 ulburări de pronunţieB / dislalieE / disartrieE / rinolalie. ulburări de ritm şi !luenţă a vorbiriiB / b)lb)ialaE / logonevrozaE &
/ ta;iKbradilalie etc. ulburări de voceB / a!onieE / dis!onieE / !onastenie. ulburări ale limbajului citit/scrisE / disle,ie/ale,ieE / disgra!ie/agra!ie. ulburări polimor!eB / a!azie/alalie ulburări de dezvoltare a limbajuluiB / mutism psi;ogen/electiv sau voluntarE / retard 6n dezvoltarea generala a vorbirii. ulburări ale limbajului pe baza unor dis!uncţii psi;iceB / dislogiiE / ecolaliE / jargono!aziiE / bradi!azii n !uncţie de tulburările pe care le depistează logopedul acesta intervine cu un program terapeutic speci!ic tulburării de limbaj.
)!6 C7t 0ur%a&a t%rapia4 Fn aspect important 6n derularea terapiei este timpul. Durata procesului de recuperare depinde de mai mulţi !actori - nivelul dezvoltării intelctuale v)rsta implicarea activă a părinţilor 6n procesul logopedic gradul de implicare a copilului 6n realizarea terapiei etc0. 5st!el terapia poate dura de la c)teva săptam)ni luni la c)ţiva ani 6ntregi. Cert este că tulburările de limbaj nu dispar de la sine -doar 6n cazul unor cauze !iziologice J nematurizarea aparatului !onoarticulator şi a sistemelor cerebrale implicate 6n vorbire care se recuperează de la sine la copii p)na 6n v)rsta de ani0 de aceea este necesar un tratament logopedic. De reţinut este !aptul că ceea ce se lucrează 6n cabinetul de logopedie trebuie repetat şi acasă. +ste !oarte important ca şi părinţii să colaboreze cu logopedul pentru ca rezultatele terapiei să !ie rapide şi evidente. +,istă un program anumit de recuperare pentru !iecare tulburare 6n parte de aceea se recomandă intervenţia specializată a logopedului 6n recuperarea limbajului. Hată cateva răspunsuri la cele mai !recvente 6ntrebari puse despre logoped şi logopedieB ,nd ne adresăm unui logoped 1 3ergem la logoped 6n cazul 6n care sesizăm că este ceva 6n neregulă cu limbajul copilului. <ără a avea cunoştinţe de specialitate părinţii observă cu uşurinţă anumite probleme cum ar !iB / pronunţarea incorectă sau omiterea unuia sau mai multor suneteE / vorbirea nazalăE / articularea de!ectuoasă a cuvintelorE / repetarea sau prelungirea unor sunete silabe sau cuvinteE / apariţia unor blocaje sau spasme la rostirea unor cuvinteE / vorbirea rapidăE / vorbirea lentaE / pierderea vociiE / vocabular !oarte redus -4/$ cuvinte0E / di!icultăţi de scris şi cititE / 6nt)rzieri 6n dezvoltarea vorbiriiE are este v,rsta recomandată pentru terapia tulburărilor de limbaj1 (
)rsta recomandată pentru a 6ncepe terapia este 4/$ ani v)rsta la care limbajul ar trebui să !ie structurat şi consolidat. $istă şi e$cepţii1 n cazul 6n care copilul are şi alte probleme -de!iciente de auz autism sindrom DoLn0 care ar impiedica apariţia sau dezvoltarea normala a limbajului este indicat să se intervină de la o v)rstă mai mică. ,t durează o şedinţa logopedică1 Durata unei şedinte este de $/4 minute. %ucr)nd individual copilul este !oarte solicitat oboseşte şi nu mai dă randament. ,te şedinţe se fac pe săptăm,nă2 lună1 Pentru ca intervenţia logopedică să !ie c)t mai e!icientă se recomandă 2 vizite la logoped pe săptăm)nă şi e,ersarea zilnică acasă. >u trebuie să se 6nţeleagă că dacă se e!ectuează 2 şedinţe pe săptăm)nă de!icienţa se corectează de 2 ori mai repede. Dacă nu se e,ersează acasă rezultatele apar greu rolul părintelui !iind !oarte important 6n !i,area programului terapeutic indicat de către logoped. )n c,t timp se poate corecta un sunet1 >u se poate vorbi despre o perioada e,actă 6n care se corectează un sunet. 5ceasta depinde de mai multi !actoriB v)rsta copilului gradul de implicare nivelul de dezvoltare al auzului !onematic mobilitatea aparatului !onoarticulator şi nu 6n ultimul r)nd de tipul sunetului. +,empluB M#N este sunetul care se obţine cel mai greu perioada variind de la c)teva luni p)nă la 1/2 ani. )n ce constă o sedinţă logopedică1 = şedinţa logopedică presupune implicarea copilului 6n diverse activităţi speci!ice v)rstei ce constau 6n repetarea unor silabe cuvinte propoziţii jocuri educative asamblarea de puzzle/uri rezolvarea unor !ise alcătuirea de propoziţii după imaginiE activităţi distractive şi captivante care !ac ca vizita la logoped să nu !ie resimţită negativ de către copil.
)!8 Etiolo'ia .i 1lasi3i1ar%a tul+ur(rilor 0% li*+a, >u totdeauna se pot stabili cu e,actitate cauzele care au provocat o tulburare sau alta de limbaj iar de cele mai multe ori la baza unei dereglări sau nedezvoltări normale se a!lă un comple, de cauze. Prin urmare tulburările de limbaj apar prin acţiunea unor procese comple,e 6n perioada intrauterină a dezvoltării !ătului 6n timpul naşterii sau după naştere. %a aceste cauze generale ce pot !i incriminate 6n toate tulburările de limbaj se adaugă altele speci!ice unei categorii date şi la care ne vom mai re!eri atunci c)nd vom analiza tulburările respective. Dintre cauzele care pot acţiona 6n timpul sarcinii citezB di!eritele into,icaţii şi in!ecţii bolile in!ecţioase ale gravidei incompatibilitatea !actorului #; carenţele nutritive traumele mecanice care lezează !izic organismul !ătului traumele psi;ice su!erite de gravidă 6ncep)nd cu neacceptarea psi;ică a sarcinii şi termin)nd cu trăirea unor stresuri !răm)ntări interioare spaime care 6şi pun pecetea asupra dezvoltării !uncţionale a !ătului. Din categoria cauzelor care acţionează 6n perioada naşterii le menţionez pe următoareleB naşterile grele şi prelungite care pot provoca leziuni ale sistemului nervos central as!i,iile ce pot determina ;emoragii la nivelul scoarţei cerebrale di!eritele traume !izice cum ar !i lovirea capului de oasele pelviene accidentele mecanice ş.a. n !ine a treia categorie o constituie cauzele care acţionează după naştereE ele alcătuiesc grupa cea mai mare. 5cestea pot !i 6mpărţite 6n patru categoriiB /cauze organice ce pot !i de natură centrală sau peri!erică. 5vem 6n vedere di!eritele traumatisme mecanice care in!luenţează negativ dezvoltarea sistemului nervos central sau a!ectează nemijlocit auzul şi organele !onoarticulatorii. n cazul unor leziuni la nivelul sistemului nervos central se pot produce printre alte tulburări dis!uncţii ale limbajului ce au o mare varietate cu c)t zona lezată este mai 6ntinsă sau mai pro!undă cu at)t tulburările sunt mai ample şi cu un 6nalt grad de comple,itate pentru că de cele mai multe ori sunt atinşi mai mulţi centri corticali implicaţi 6n *
realizarea di!eritelor !uncţii psi;ice. 5şa spre e,emplu lezarea timpanului 6mpiedică recepţia corectă a limbajului şi emiterea normală a sunetelor iar anomaliile dento/ma,ilo/!aciale nu permit o participare sincronizată a tuturor elementelor necesare realizării procesului vorbirii. = asemenea situaţie are loc şi 6n prognatism şi progenie ca şi 6n macroglosie sau microglosie. = anumită !recvenţă o au in!ecţiile şi into,icaţiile cu substanţe c;imice medicamentoase cu alcool care pot a!ecta organic sau !uncţional mecanismele neuro!iziologice ale limbajului. 8i unele boli ale primei copilării ca meningita ence!alita scarlatina rujeola pojarul ş.a. pot determina tulburări de limbaj at)t pe cale centrală c)t şi peri!erică. / cauze !uncţionale. 5ceste cauze pot produce tulburări ale limbajului care privesc at)t s!era senzorială -receptoare0 c)t şi cea motorie -e!ectoare0. Cauzele !uncţionale pot a!ecta oricare din componentele pronunţăriiB e,piraţie !onaţie articulaţie. 5st!el apar dereglări ale proceselor de e,citaţie şi in;ibiţie de nutriţie la nivelul corte,ului insu!icienţe !uncţionale la nivelul sistemului nervos central insu!icienţe ale auzului !onematic put)nd 6ncetini dezvoltarea sa sau pot crea di!icultăţi 6n parcurgerea traseului normal al limbajului. /cauze psi;o/neurologice care in!luenţează mai cu seamă pe acei subiecţi care congenital au o construcţie anatomo/!iziologică !ragilă sau cu tendinţe patologice. 5semenea cauze se 6nt)lnesc la subiecţii cu ;andicap mintal la alienaţii mintal la cei cu tulburări de memorie şi de atenţie la cei cu tulburări ale reprezentărilor optice şi acustice. Din această categorie !ac parte şi subiecţii care se supraapreciază J in!atuaţii aceste mani!estări in!luenţ)nd negativ structurarea personalităţii şi a limbajului. / cauze psi;o/sociale. Deşi 6n literatura de specialitate se insistă mai puţin asupra lor ele nu sunt lipsite de importanţă. %a o analiză mai atentă vom constata că acestea au o !recvenţă relativ mare iar e!ectele lor negative impietează nu numai asupra dezvoltării limbajului ci şi asupra 6ntregii dezvoltări psi;ice a omului. Din această categorie !ac parte unele metode greşite 6n educaţie -iatrogeniile şi didactogeniile0 slaba stimulare a vorbirii copilului 6n ontogeneza timpurie 6ncurajarea copilului mic 6n !olosirea unei vorbiri incorecte pentru amuzamentul părinţilor -adulţilor0 ce duc la !ormarea unor obişnuinţe de!icitare imitarea unor modele cu o vorbire incorectă 6n perioada constituirii limbajului trăirea unor stări con!lictuale stresante suprasolicitările care !avorizează oboseala e,cesivă -bilingvismul0 obligarea copilului să 6nveţe o limbă străină 6nainte de a/şi !orma deprinderile necesare comunicării 6n limba maternă . Cea mai utilizată clasi!icare a tulburărilor de limbaj ţine seama de mai multe criterii 6n acelaşi timpB anatomo/!iziologic lingvistic etiologic simptomatologic şi psi;ologic respectiv se rezumă la următoarele categorii de tulburări de limbajB /tulburări de pronunţie -dislalia rinolalia disartria0E /tulburări de ritm şi !luenţă a vorbirii -b)lb)iala logonevroza ta;ilalia bradilalia a!tongia tulburări pe bază de coree tumultus sermonis0E /tulburări de voce -a!onia dis!onia !onastenia mutaţia patologică0E /tulburări ale limbajului citit/scris -disle,ia/ale,ia şi disgra!ia / agra!ia0E /tulburările polimor!e -a!azia şi alalia0E /tulburări de dezvoltare a limbajului -mutism psi;ogen electiv sau voluntar retard sau 6nt)rziere 6n dezvoltarea generală a vorbirii dis!uncţiile verbale din autismul in!antil/de tip Oanner din sindroamele ;andicapului de intelect etc. /tulburări ale limbajului bazat pe dis!uncţiile psi;ice -dislogia ecolalia jargono!azia bradi!azia 0 = asemenea clasi!icare este importantă nu numai pentru activitatea de cunoaştere şi terapie logopedică dar şi pentru diagnoza şi prognoza tulburărilor de limbaj. n activitatea de corectare diagnosticul di!erenţial corect 6nlesneşte stabilirea metodologiei de lucru şi !i,area cadrului general de recuperare. Prognoza se realizează 6n raport de diagnosticul di!erenţial de particularităţile psi;ice ale persoanei de v)rsta cronologică şi mintală de condiţiile de educaţie de se,.
1
)!8!) Cu* r%1unoa.t%* 0i3i1ult(il% li*+a,ului oral .i s1ris4 Creşterea alarmantă a numarului de copii cu tulburări de limbaj şi mai ales a celor cu mutism electiv impune adoptarea unor măsuri de prevenţie şi de intervenţie. Din păcate lipsa de in!ormaţie este un !enomen des 6ntalnit aşadar activitatea logopedului este adesea ingreunata de obstacole mai ales 6n ceea ce priveşte acordul cadrelor didactice şi uneori al părinţilor ca elevul sau copilul să participe la şedinţele de logopedie. +ste necesară in!ormarea prin toate mijloacele posibile a scopurilor activitătilor logopedice. n acest sens colaborarea logopedului cu cadrul didactic se de!ineşte ca vitală pentru corectarea de!ectelor at)t de vorbire c)t şi a problemelor le,ico/gra!ice. Dacă educatorul 6nvaţă copilul să e,ploreze minunăţiile naturii şi !enomenele acesteia absolut superbe logopedul are nevoie de sprijinul acestuia pentru a/l !ace pe copil să 6nţeleagă utilitatea e,plorării propriului organism şi a !enomenului tainic reprezentat de @limbajA. 5jutat de educator şi de părinţi şi nu numai logopedul ajută copilul să desc;idă cutia cu cuvinte şi sunete ceea ce va uşura munca educatorului la grupă !iindcă acel copil va !i capabil să 6nteleagă sensuri şi semni!icaţii diverse. Particularităţile vorbirii individuale nu sunt numai 6nnăscute ci ele se !ormează treptat din primii ani de viaţa prin educaţie şi 6nvătare. Copilul posedă de la naştere anumite structuri mor!o/!uncţionale care alcătuiesc sub !orma potenţialăA mecanismele sale verbale dar 6nvată e!ectiv să vorbească numai pe baza modelelor lingvistice receptionate din ambianţa socială. Copilul 6şi 6nsuseşte vorbirea de la adult. n primul an de viaţa copilul are un limbaj pasiv. reptat prin intermediul adulţilor el trece la limbajul activ. nvătarea vorbirii durează de la naştere p)nă 6n jurul v)rstei de un an jumătate. Copilul 6şi uşurează procesul educaţional şi al instrucţiei datorită limbajului. Prin limbaj se dirijează comportamentul copilului şi se acţionează asupra dezvoltării sale psi;ice. 3ediul social poate in!luenţa dinamica tulburărilor de limbaj prin cantitatea stimulilor verbali care reprezintă baia de vorbireA. >umeroase tulburari de limbaj pot !i prevenite de către părinţi şi pro!esori dacă aceştia posedă unele noţiuni elementare despre particularităţile !iziologice şi de!ectologice ale vorbirii copiilor p)nă la v)rsta de $ ani. %a marea majoritate a copiilor v)rsta de 4/$ ani este aceea care marc;ează de!initivarea procesului de per!ectionare a pronunţiei 6nc;eierea sistemului !onetic al limbii materne. %a această v)rstă copilul poate articula corect toate sunetele vorbirii poate distinge şi di!erenţia cu uşurinţa !onemele din cuvinte. >u mai con!undă sunetele asemănătoare nu mai 6nlocuieşte silabele din cuvinte nu le inversează şi nu mai comprimă di!tongii. Copiii 6şi 6nsuşesc 6n jurul v)rstei de 4/$ ani le,icul de bază şi structura gramaticală. +i pot !i 6ndrumaţi să se e,prime 6nc;egat complet pentru ca 6n !elul acesta se dezvoltă şi g)ndirea lor. n intervalul 4/& ani 6n condiţii normale de educaţie se !ormează aşa/zisul simţ al limbiiA modalităti constante de vorbire proprie stil de vorbire personală. Copilul preşcolar mare are preocupări pentru corectitudinea şi !rumuseţea vorbirii sale dar şi a celor din preajma sa pentru e,presivitatea vorbirii lui -intonaţie accent intensitate voce gesturi ca mijloace ajutatoare0 şi legarea ei de conţinutul vorbirii. 3ediul social 6n care trăieşte copilul in!luenţează !ormarea unei vorbiri e,presive. Li*it% 9 7e constată pe teren o atitudine de pasivitate de minimalizare a acţiunilor educative cu caracter preventiv din cauzaB / necunoaşterii cauzelor tulburărilor de limbajE / necunoaşterii e!ectelor tulburărilor de limbaj asupra conduitei persoanei a!ectateE / supraaprecierii rolului !actorilor de natură ereditaraE / supraaprecierii aptitudinilor 6nnăscute pentru vorbire. 11
>ecunoaşterea de către părinţi a măsurilor pro!ilactice ce trebuie luate pentru dezvoltarea normală a organelor de vorbireB / igiena urec;ii pentru a evita procesele in!lamatoriiE / igiena cavitătii bucale nazale pentru a preveni in!ecţiile şi de!ormările de organeE / protejarea auzului 6mpotriva zgomotelor puternice şi de durată -7unt recomandate parcurile spaţiile verzi pentru a reduce zgomotul0E / prevenirea de!ormărilor 6n dezvoltarea organelor peri!erice ale vorbirii prin suptul biberoanelor al degetelor. +,istă o nesiguranţă şi o 6nt)rziere 6n ceea ce priveşte articularea unor sunete noi 6n cuvinte lungi şi puţin 6ntelese 6n discriminarea lor auditiva -9urcau 1*(* 1***0. 7c;ema sonoră nu se sprijină 6ntotdeauna pe semni!icaţia cuvintelor. =misiunile inversiunile c)nd apar 6n cuvinte uzuale constituie o tulburare de!ectologică gravăE 6nt)rzieri 6n 6nsuşirea structurii gramaticale şi a vocabularului. n procesul de 6nsuşire a structurii gramaticale e,istă stadii intermediare 6n care greşelile !ormulările neadecvate sunt !recvente. 5ceste greşeli ne)nlăturate la timp !r)nează dezvoltarea g)ndirii. +,presivitatea vorbirii este limitată de un mediu social poluant -vorbire cu voce răstită piţigăiată0.
)!8!- Pro3ila:ia prin i*itar%a unui *o0%l 1or%1t ;<=# ani>? ;V%r&a? )86- Vras*as? )885>! 7unt multe posibilităţi de prevenire a tulburărilor de limbaj de la naştere p)nă la v)rsta de 4/ $ ani v)rsta de grădinită pentru a imita natural treptat un model. 1. 7timularea raţională a strigătelor 7trigătele sunt germenii vorbiriiA pentru că ele antrenează natural musculatura organelor vorbirii. Primele sunete apar din ansamblul de scancete ţipete strigăte. 2. 5limentarea g)nguritului Q)nguritul este perioada intermediară dintre sunetul nearticulat şi vocea umană este perioada sunetelor disparate c)nd apar vocalele. Q)nguritul este un joc vocalicA cel mai colorat limbaj din lume este universal şi este speci!ic şi surdului. . Ripetele şi g)nguritul contribuie la dezvoltarea naturală a motricităţii articulatorii prin ritmoterapie. 7unt antrenate natural şi ritmat mişcările labiale mandibulare linguale palatale ele pregatind mio/gimnastica necesară 6n pronunţie. Q)nguritul se 6ncurajează prin mimica de bucurie şi 6n special prin prezenţa mamei 6n c)mpul vizual al copilului care creează un tonus a!ectiv pozitiv prin care se pun 6n mişcare şi organele vorbirii. ocalele emise prin g)ngurit au anumite modulaţii care reprezintă o imitare a muzicalităţii vorbirii umane. 4. Hmpregnarea cu material verbal dezvoltă atenţia auditivă prin !olosirea onomatopeelor 6n special. Părinţii sunt 6ncurajaţi să vorbească c)t mai mult cu copilul pentru a/i trezi acestuia interesul pentru vorbire. orbirea adultului capătă o semni!icaţie emoţională devine un mijloc de legătură a!ectivă. $.
7timularea analizatorului auditiv prin utilizarea unor jucării sonore simple. Copilul se bucură la auzul sunetelor 6nalte. 3uzica declanşeaza emoţii pozitive care pun 6n mişcare şi organele de vorbire. 3uzica este un antrenament al auzului !onematic 6n special pentru di!erenţierea sunetelor. 3uzica de la radio ec;ilibrată sau jucăriile sonore sunt bine venite şi pot declanşa starea de bucurie pentru copil. 5ceastă atmos!eră rela,antă este bună predispune la vorbire. 11 %egarea obiectului de semni!icaţia lui. =rice activitate trebuie verbalizată. Copilul vorbeşte g)ndind şi g)ndeşte acţion)nd. =biectele din imediata apropiere a copilului trebuie să !ie denumite şi cunoscute. %egarea cuv)ntului de obiect şi acţiune ajută la inţelegerea semni!icaţiei lui şi deci la utilizarea lui. Copilul 6şi 6mbogăţeşte !ondul de cuvinte numai prin 6ntelegerea lor şi 6nţeleg)ndu/le el le poate şi !olosi şi rosti. 12 Cunoasterea de către părinţi şi educatori a procesului de dezvoltare a mecanismelor de vorbire pentru a putea ajuta copilul la nevoie cu un model un s!at competent. Li*it%9 Dacă perioada de p)nă la $ ani se pierde atunci se pierde perioada ma,imei receptivităţi plasticităţi a sistemului nervos central a modelării pe cale naturală. Părinţii care 6năbuşesc aceste antrenamente pentru a !ace linişte priveaza copilul de antrenamentul motric incipient. 5bsenţa un timp a mamei din c)mpul vizual al copilului 6mpiedică des!ăşurarea normală a stărilor de bună dispoziţie redate prin g)ngurit. Copiii la care 6ntarzie g)nguritul şi se prelungeşte perioada de strigăte au o răm)nere 6n urmă 6n dezvoltarea psi;ică. 7ingurătatea copilului este dăunătoare dezvoltării vorbirii. Copiii nevăzători 6ntampină greutăţi. %a aceia care nu au vedere din naştere vorbirea se dezvoltă mai t)rziu. orbirea răstită iritată in!luenţează negativ iniţiativa copilului de a vorbi. Hmitarea vorbirii in!antile de către adulţi c;iar cu titlul de amuzament este contraindicată pentru că stagnează dezvoltarea psi;ică limitează posibilităţile de comunicare. Fnele persoane adulte prezintă tulburări de limbajE ele nu pot constitui modele de vorbire. Diminutivele !olosite 6n relaţiile cu copii sunt mai greoaie sub aspect !onetic dec)t !ormele de bază de aceea se 6nsuşesc mai greu. orbirea eliptică impiedică !ormarea imaginii sonore. Sgomotul oboseşte şi/l 6ndeamnă pe copil la pasivitate la o activitate nonverbală. 3aterialul verbal utilizat de către adulţi uneori este abstract şi greoi 6n 6nţelegerea semni!icaţiei lui. De aceea acest material nu este imitat de către copil sau 6l imita cu imper!ectiuni. +,istă la unii copii un decalaj 6ntre capacitatea de pronunţie şi dorinţa de e,primare concretizat 6nB nesiguranţa 6ntreruperi repetiţii. @u*ar 9 T Fn copil care la v)rsta de 4 ani nu pronunţa corect sunetele şi nu vorbeşte 6n propoziţii este considerat a avea di!icultăţi de vorbire. T Copilul care vorbeşte prea repedeK prea rar sau repeta anumite suneteKsilabeKcuvinte prezintă tulburări de ritm şi !luenţa ale vorbirii. T Copilul care nu utilizează corect şi e!icient !lu,ul e,pirator 6n vorbire. T Copilul care evită să vorbească 6n anumite situaţii sau 6n prezenţa anumitor persoane. T Copilul care are rezultate scazute la disciplinele scolare 6ndeosebi la citire şi scriere. T Prezintă tulburări de scris/ citit copiii careB / omitK inverseazăK substituieK adauga litere şi silabe atunci c)nd scriu sau citesc copiii care nu citesc !luent corect şi conştient / copiii care scriu cu greEeli de ortogra!ie.
1
)!8!" Lo'op%0ia apli1at( 1opiilor non 2%r+ali Procesul demutizării -asimilarea limbajului receptiv e,presiv sau a unei !orme adecvate de comunicare0 !ace parte dintr/un proces terapeutic comple, aplicat copiilor cu autism mutism sindroame genetice. 5şadar logopedia nu 6nseamna doar corectarea limbajului ci şi 6nsuşirea lui. n cazul copiilor non verbali este recomandat ca logopedia să se 6mbine cu alte !orme de terapie -terapie comportamentală terapie ocupaţională art terapie etc0 deoarece o singură ora de logopedie pe săptăm)nă nu poate asigura toate in!ormaţiile necesare şi nu poate !orma abilităţile care se impun 6n 6nsuşirea limbajului. =rganizarea timpului şi activităţilor copilului constituie primul pas 6n orice !orma de terapieB copiii pot 6nvăţa 6ntr/un mediu de joacă structurat prin imitarea adulţilor sau altor copii sau 6ntr/un cadru de lecţie propriu/zis. >u pot asimila in!ormaţii de la televizor sau alerg)nd prin casă. Dacă e,istă 6nsă un orar al activităţilor lipit pe perete copilul va reuşi 6n timp să se obişnuiască cu ideea sarcinilor care/i revin pe parcursul zilei. n !elul acesta va deveni mai organizat responsabil şi veti putea evita o parte din protestele sau re!uzurile copilului de a !ace ce i se spune. 7tabilirea unor obiective e,acte şi realisteB scopurile e,acte ajută at)t terapeuţii c)t şi părinţii să etapizeze procesul de 6nvăţare şi de 6nsuşire a limbajului. rebuie să ştim ce şi cum să/i 6nvăţăm pe copii ast!el 6nc)t să ajungem la rezultatul !inal. 7tabilirea unor obiective realiste o!eră motivaţie pe parcursul terapiei şi elimină !rustrările. >u ne putem aştepta ca un copil să 6nveţe să vorbească după o lună de terapie şi nici să vedem progrese !antastice dupa trei zile. +tapele procesului de demutizare suntB !ormarea capacităţii de a imita mişcări grosiere şi !ineE e,erciţii ale aparatului !ono/articulator e,erciţii de respiratie stimularea dezvoltării limbajului receptivK e,presiv imitaţie verbală corectarea pronunţiei. n !uncţie de nivelul copilului !iecare etapă la care s/a ajuns trebuie să aibă obiective şi e,erciţii speci!ice şi impune consecvenţă şi multă răbdare. %ogopedia ca orice altă !ormă de terapie este aplicată 6n momentul 6n care părinţii observă orice problemă gravă sau minoră 6n limbajul copilului !ie ca este o problemă de 6nţelegere a ceea ce i se spune !ie că este o problema ce vizează capacitatea de a se e,prima. >u e,istă bariere de v)rstă 6nsă se ştie că orice copil are o capacitate de asimilare a in!ormaţiilor mult mai mare 6ntre 2 ani si " ani dec)t mai t)rziu. n ceea ce prinveşte problemele logopedice orice !ormă de pronunţie de!icitară şi orice problemă minoră este bine să !ie corectată atunci c)nd apare sau c)nd este sesizată ast!el 6nc)t să nu se stabilizeze ca !ormă verbală. =rice cuv)nt greşit sau de!ormat ca pronunţie acceptat 6n limbajul copilului va !i 6ntărit prin repetare şi mult mai greu de corectat. impul liber pe care părintele 6l petrecece cu copilul poate !i structurat 6n jocuri şi activităţi simple 6n care pot !i strecurate e,erciţii amuzante de logopedie e,erciţii de imitaţie sau pentru motricitatea !ină. 5şadar părinţii pot !ace următoareleB / ncurajarea comunicării J o!erind recompense sau laude atunci c)nd copilul arată ce vrea cere !rumos un obiect !oloseşte corect un cuv)nt ascultă cuminte o poezie sau o poveste 6i va o!eri o motivaţie 6n plus pentru a repeta acţiunea sau activitatea respectivă. / Dezvoltarea limbajului copilului J petrec)nd de minute 6n !iecare zi apro,imativ la aceeasi ora răs!oind o carte sau o revistă 6mpreună cu copilul 6l poate ajuta să 6nveţe o mulţime de lucruri noi.
din mediu -v)jjjj brrrr poc miauuu mmmm oooo0 6nsoţite de mişcări ample ale buzelor gesturi sau acţiuni etc. / Hmitaţia motorie J Dezvoltarea motricităţii se !ace 6n sensul creşterii preciziei mişcărilor -ele sunt mai !ine comple,e şi mai sigure0 şi dezvoltării ec;ilibrului. Dezvoltarea motricităţii duce la sporirea autonomiei pe de o parte dar şi la o dezvoltare psi;ică superioară. 9ocurile de mişcare de construcţie desenul modelarea plastilinei sunt activităţi care stau la baza dezvoltării abilitaţilor intelectuale cu alte cuvinte potentează dezvoltarea cognitivă. 9ocul este legat de obiecte şi de manipularea lor. Hnteresul copilului pentru adulţi pentru interrelaţionarea cu ei da naştere la !orme noi ale activităţii ludice. Copilul copiază situaţii şi conduite umane şi le reproduce 6n jocul cu subiect şi rol devenind pe r)nd medic pro!esor etc. n multe din aceste jocuri imitaţia ocupă un rol important.
)!8!! T%rapia 0islali%i 1. Principiile terapiei logopediceB / respectarea particularităţilor de v)rstă ale copilului ale tipului şi gradului de de!icienţă precum şi ale nivelului de şcolarizare atinsE / respectarea caracterului unitar 6n intervenţie -prin corelarea cu demersurile medicale pedagogice sau de psi;odiagnoză0E / respectarea succesiunii etapelor de corectare con!orm cu structurile !onetice tot mai comple,e 6n care sunetul este integratE / trecerea 6n cursul corectării prin planuri acţionale di!erite -de la imagine la !onem de la !onem la gra!em şi viceversa0E / !olosirea jocului didactic 6n orice etapă a programului de intervenţie logopedicăE e,ersarea permanentă a noilor ac;iziţii !ono/articulatorii 6n conte,te de comunicare normaleE / !olosirea psi;oterapiei ca mijloc de sprijin pe tot parcursul programului de intervenţie logopedicăE / asigurarea continuităţii 6n activitatea corectiv J recuperatorie prin implicarea !amiliei a cadrului didactic a prietenilor copilului. 2. 3etode şi procedee n virtutea principiilor sus amintite metodele şi procedeele !olosite 6n corectarea dislaliei ca şi a celorlalte tulburări de vorbire trebuie selectate şi adaptate speci!icului !iecărei tulburări şi copil 6n parte. Dacă dislalia este severă şi dacă sunt şi alte modi!icări senzoriale neurologice de motricitate a!ective atunci se impune 6ntr/o primă etapă e!ectuarea unor e,erciţii suplimentare. n corectarea dislaliei se aplică la 6nceput o serie de metode cu caracter general 6n !uncţie de gravitatea tulburării. 5cestea urmăresc să pregătească şi să !aciliteze aplicarea metodelor şi procedeelor logopedice individualizate 6n !uncţie de caz şi de natura dislaliei. n categoria metodelor şi procedeelor generale sunt cuprinseB / gimnastica şi miogimnastica corpului şi a organelor care participă la realizarea pronunţieiE / educarea respiraţiei şi a ec;ilibrului dintre inspir şi e,pirE / educarea auzului !onematicE / educarea personalităţii 6nlăturarea negativismului !aţă de vorbire şi a unor tulburări comportamentale. Pentru 6mbunătăţirea motricităţii generale şi a mişcărilor !ono/articulatorii se pot indica o serie de e,erciţii care au o importanţă deosebită nu numai pentru dezvoltarea limbajului dar şi pentru sănătatea organismului. +,erciţiile !izice generale au rolul de a uşura des!ăşurarea unor mişcări comple,e ale di!eritelor grupe de muşc;i care iau parte la activitatea de respiraţie şi la !uncţionarea aparatului !onoarticulator. Din acest punct de vedere sunt importante 6n primul r)nd e,erciţiile generale care !orti!ică organismul -membrele trunc;iul g)tul0. +ste bine ca aceste e,erciţii să !ie asociate cu cele de respiraţie pentru a !acilita mişcările comple,e ale grupelor de muşc;i ce participă la respiraţie şi la activitatea aparatului !onoarticulator 6n timpul emisiei verbale. 5ceasta deoarece 6n pronunţarea 1$
oricărui sunet sau cuv)nt trunc;iul g)tul membrele iau o anumită poziţie de rela,are ori de 6ncordare. ncordările şi rela,ările imprimă o anumită postură 6ntregului corp postură care este di!erită la persoanele valide !aţă de cele cu tulburări de limbaj. De e,emplu la logopaţi cu probleme de pronunţie se produce o 6ncordare a muşc;ilor aparatului !onoarticulator a limbii a buzelor pe porţiuni nespeci!ice ceea ce determină nu numai accentuarea a!ectării pronunţiei dar şi a dicţiei a timbrului şi intensităţii vocii. 7e disting două categorii mari de e,erciţii şi anumeB unele cu scopul de a rela,a organismul şi musculatura aparatului de emisie e,erciţii utile 6n pronunţarea majorităţii sunetelor limbii rom)ne şi altele de 6ncordare care se !olosesc 6n special 6n timpul pronunţării sunetelor surde şi a cuvintelor mai complicate. Dis!uncţiile ;ipo sau ;iperIinetice ale tonusului neuro / muscular constituie un mare impediment pentru 6nsuşirea unei pronunţii corecte realizată printr/o succesiune rapidă de tensiune 6ncordare şi de rela,are a organelor de vorbire. ulburările dislalice sunt adeseori condiţionate de o concentrare şi o localizare greşită a tensiunii organelor !onoarticulatorii. Concentrarea tensiunii musculare de e,emplu 6n cavitatea laringiană produce o voce răguşită iar concentrarea ei la rădăcina limbii produce !alsetul. = 6ncordare e,agerată a organelor de articulaţie produce desonorizarea consoanelor sonore. Dimpotrivă consoanele a!onice se sonorizează prin rela,are. Con!undarea sunetelor perec;i p/b t/d c/g s/z etc. şi c;iar a unor vocale i/e o/u rezidă sub aspect motric 6n nedi!erenţierea nuanţelor e,trem de !ine ale tensiunii musculare prin care ele se articulează. Dar nu numai pronunţia sunetelor ci şi elementele prozodice -silabă accent intonaţie0 şi c;iar !orma c)ntată a vorbirii sunt dependente de succesiunea corectă a organelor de articulaţie. 5st!el dacă !onemul de la s!)rşitul unei silabe se pronunţă prea 6ncordat el se disociază şi se alătură 6n mod greşit silabei care urmează. +,erciţiile de sesizare Iinestezică a succesiunii nuanţelor de tensiune articulatorie mai puternică la 6nceputul silabei dec)t la s!)rşitul ei constituie şi un mijloc e!icace pentru 6nsuşirea de către copii a despărţirii corecte a cuvintelor 6n silabe. %a cei cu de!ecte de vorbire o deosebită importanţă trebuie acordată e,erciţiilor de rela,are. n mod obişnuit ei pronunţă !onemele prea !orţat. n pronunţia lor ele apar 6ncordate şi prea rigide. De aceea pornind de la in!luenţa e,erciţiilor !izice generale asupra procesului de mişcare a organelor de vorbire musculatura acestora trebuie sa !ie 6ntărită şi rela,ată prin e,erciţii speciale.
)!8!!)M%to0% .i pro1%0%% '%n%ral% 0% 1or%1tar% a sun%t%lor Contribuind la accelerarea procesului de dispariţie treptată a dislaliei -treptată dar nu totală0 metodele şi procedeele din prima categorie care se aplică 6ncă din perioada preşcolară 6nlesnesc acţiunea metodelor de corectare. 7pecialiştii subliniază cu tarie rolul deosebit de important pe care 6l are acţiunea pro!ilactică sprijinită pe promovarea metodelor pedagogice adecvate acţiune de care logopezii nu trebuie să uite nici un moment. Persistenţa dislaliei p)nă la intrarea copilului 6n şcoală poate avea e!ecte negative pentru viitorul şcolar 6ntruc)t dislaliile pot provoca mai cu seama la copiii mai sensibili tulburări de personalitate care la r)ndul lor pot cauza eşecul şcolar ca urmarea in;ibitiei reţinerii negativismului di!icultăţilor de integrare 6n activitatea şcolară 6n colectivitatea clasei. 3ai mult la copilul de v)rstă şcolară mică dislalia se poate combina cu alte tulburări de limbaj ca b)lb)iala disle,ie disgra!ie. %a pledoaria pentru tratamentul timpuriu se mai adaugă un argument. n raport cu preşcolarul şcolarul are mai puţin timp liber şi mai multe sarcini de 6ndeplinit ceea ce/l !ace să treaca pe planul secund problema pronunţiei sale corecte. Dintre metodele din prima categorie cele cu caracter pro!ilactic 6n cabinetul logopedic pot !i utilizate următoareleB gimnastica generală gimnastica !onoarticulatorie educarea ec;ilibrului dintre inspir şi e,pir educarea auzului !onematic educarea personalităţii . >e vom opri pe scurt la !iecare in parte. 1"
Qimnastica generală al carei rol este subliniat de numeroşi autori in!luenţează dezvoltarea limbajului şi contribuie cum bine este ştiut la menţinerea sănătăţii organismului. +,ercitiile !izice generale intaresc si rela,eaza musculatura organelor vorbirii. De un real !olos s/au dovedit a !i in munca logopedului o serie de e,erciţii !izice simple caB rotirea braţelor -moara de vantA0 rotirea capului aplecarea capului 6n !aţa şi 6n spate aplaudatul imitarea spălatului m)inilor 6nc;iderea şi desc;iderea pumnului aratarea !iecarui deget 6n parte etc. Qimnastica !onoarticulatorie se realizează prin mai multe serii de e,erciţii ca e,erciţiile de gimnastică !acială linguală mandibulară velo/palatală şi labială. Din seria e,erciţiilor de gimnastică !acială şi linguală care pot !i utilizate cu bune rezultate amintimB desc;iderea şi inc;iderea gurii um!larea obrajilor rictusul şi tuguierea buzelor -sau z)mbetul şi pupicul la mamicaA0E prinderea buzei in!erioare cu dinţii superiori -!)ş)itul !runzelorAB !!! apoi vvv0E cu gura desc;isă limba se ridică sus/jos 6n spatele incisivilor limba lăţită şi ascuţităE şanţul lingualE cupa cu ceşcuţa lingualăE limba se proiectează şi apoi se retrage puternic 6n !undul guriiE cu limba g;emuită 6n !undul gurii se pronunţă c c c -se ajuta cu spatula sau 6n lipsa ei cu degetul dezin!ectat 6n prealabil0E lipirea limbii de palat ast!el ca la dezlipire sa se audă un pocnetE cu limba asezată 6n spatele incisivilor in!eriori şi colţurile gurii puternic retrase se produce un su!luB sss -se simte aer rece pe m)nă0E din aceeaşi pozitie se pronunţa zzz -albinaA0E mişcarea opusăB limba este ridicată sus 6nspre mijlocul palatului gura rotunjită şi se pronunţă s/s/s -vine trenulA0 sss -v)ntul linA 6n pumn se simte aer cald0 apoiB jjj -v)ntul puternicA0E vibrarea buzelor -s!oraitul caluluiA0E vibrarea limbii 6ntre buze -motocicletaA0 vibrarea limbii 6n spatele incisivilor superiori tr tr tr -ceasul deşteptătorA0 br br br -ciobanul m)nă oileA0 pr pr pr -se rup lemneleA0. Hmportante s/au dovedit a !i de asemenea e,erciţiile de gimnasticş labialş absolut necesare copiilor cu dislalie audiogenă cu anomalii ale buzelor -pareze despicături de buze rigiditatea buzelor0 6ntrucat ele contribuie la 6ntarirea musculaturii labiale !acilitează mişcările comple,e de articulaţie a sunetelor ajută la perceperea vorbirii prin labio/lectură. Din categoria acestor e,erciţii amintimB vibrarea buzelor -imitarea s!orăitului calului0 şi um!larea buzelor cu reţinerea aerului 6n gură. oate aceste e,erciţii cu caracter general se individualizează 6n !uncţie de natură dislaliei. 5st!el e,presivitatea !acială trebuie e,ersată 6n mod special la copii cu pareze iar motricitatea linguală la dislalicii cu ;ipotonie linguală. +,erciţiile de dezvoltare a mobilitatii mandibulare se aplică 6n mod special la copiii cu malocluziuni sau la cei care au su!erit traumatisme ma,ilo/!aciale. 7unt recomandate ast!el de e,erciţii şi dislalicilor care au mandibula rigidă din care cauză aceasta -mandibulă0 nu poate contribui su!icient la modelarea ori!iciului bucal. orbirea 6n acest caz este ştearsă ine,presivă. %a copii cu o vorbire nazală sunt indicate e,erciţtiile de dezvoltare a motricităţii velo/ palatine. +le contribuie la ridicarea valului palatin !ac)nd posibilă vorbirea orală. +,erciţiile de autocontrol şi de di!erenţiere a vorbirii orale de cea nazală se pot !ace cu ajutorul unui dispozitiv !ormat dintr/un tub stetoscop tub ale cărui capete se !i,ează unul 6ntr/o nară iar celalalt 6n urec;e.%a rostirea sunetelor nazale n -de pildă0 copilul aude un zgomot 6n urec;e. 3enţinerea zgomotului 6n urec;e şi la rostirea altor sunete este o dovadă sigură a nazalizării acestora. +ste important ca toate categoriile de e,erciţii despre care am vorbit p)nă acum 6n cadrul celor doua metode generale -gimnastica generală şi gimnastica !onoarticulatorie0 să se e,ecute ritmic 6ntru/c)t ele au menirea şi de a introduce ritmul 6n vorbirea copiilor. +ducarea ec;ilibrului dintre inspir şi e,pir sau cum i se mai spune gimnastica respiratorie este o altă metodă de tratare a dislaliei. 7/a observat că la unii copii respiraţia este disritmică. %a copiii cu tulburări de limbaj aceste disritmii sunt mai accentuate. +,pirul şi inspirul sunt neregulate scurte iar vorbirea acestor copii este !oarte intreruptă. Fnii vorbesc şi pe inspir. Pentru reglarea inspir/e,pirului se utilizează numeroase procedee caB su!larea 6ntr/o lumanare aprinsă um!larea balonului aburirea unei oglinzi -alternativ cu nasul şi cu gura0 !ormarea de valuri 6ntr/un vas cu apa -prin su!lare0 su!larea 6n di!erite instrumente muzicale iar la scolari se pot utiliza şi spirometrele. n cadrul e,erciţiilor de gimnastică respiratorie care se pot des!ăsura 6n grup sau individual şi pot !i verbale şi nonverbale trebuie să se acorde o importanţa !oarte mare e,piraţiei 1&
lungi rela,ate. %a e,erciţiile izolate de respiraţie durata e,pirului trebuie să !ie cel putin de doua ori mai mare dec)t durata inspirului. n cazul respiraţiei nonverbale at)t e,pirul c)t şi inspirul se pot !ace cel mai bine pe nas cu gura 6nc;isă. #espiraţia trebuie să !ie lipsită de zgomot. Frmează apoi 6n sirul e,erciţiilor cele de inspir pe o singură nară inspir pe nas şi e,pir cu gura larg desc;isă inspir pe gură şi e,pir pe nas inspir ad)nc pe gura şi e,pir pe gură. +ducarea auzului !onematic este indispensabilă 6n tratarea dislaliei ea 6nscriindu/se 6n r)ndul metodelor generale. ulburările auzului !onematic pot merge de la incapacitatea de di!erenţiere a unor sunete -e,.B si!lantele 6ntre ele si!lantele de suieratoare . 0 p)nă la incapacitatea perceperii sunetelor a silabelor sau c;iar a cuvintelor. Dezvoltarea auzului !onematic determină cresterea capacităţii de di!erenţiere !onematică 6ntruc)t după cum am aratat mai 6nainte 6ntre auzul !onematic şi mişcările articulatorii adică 6ntre percepţia auditivă şi articulaţie e,istă o legatura indisolubilă. Copilul dislalic cu at)t pronunţă mai greşit cu c)t aude mai slab şi cu c)t pronunţa mai greşit cu at)t i se dezvoltă mai puţin capacitatea de di!erenţiere !onematică. De!icienţele de auz !onematic !ac imposibil autocontrolul auditiv. De aceea la 6nceputul corectării dislalicul se serveşte de modelul corect motrico/Iinestezic o!erit de logoped. +,ersarea acestui model -motrico/Iinestezic0 stimulează dezvoltarea percepţiei !onematice contribuind totodată la limpezirea ei 6ntre articulaţia sunetelor şi percepţia lor e,ist)nd după cum am vazut o legatură intimă. Programa activităţilor din gradinită o!era su!icient material pentru dezvoltarea auzului !onematic. Hntrucat 6ntreaga metodică de corectare a dislaliei este a,ata pe joc dezvoltarea auzului !onematic se poate !ace şi sub !orma unor jocuri caB 7pune cum !aceA -se imită sunetele produse de di!erite animale0E #epetă dupa mineAE Q;iceşte vocea care te strigăA etc. +ducarea personalităţii ca o metoda generală de tratare a dislaliei este impusă de constatarea ca la copiii care au pronunţia de!icitară se semnalează di!erite complicatii neuropsi;ice tulburări de conduită şi de personalitate. %a instalarea lor contribuie pe l)ngă sensibilitatea mărita a acestor copii şi atitudinea celor din jur care !ie ca pretind copilului să vorbeasca corect !ie că/l ironizează şi 6l ridiculizează pentru tulburarea lui de limbaj. abloul complicaţiilor neuropsi;ice secundare este !oarte comple, el put)ndu/se mani!esta sub !orma 6nc;iderii 6n sine timidităţii negativismului comple,ului de in!erioritate insuccesului şcolar devierilor de conduită iritabilităţii mărite inapetenţei verbale. Din cauza cortegiului de necazuri care 6l 6nsoţesc pe dislalic se impune cu necesitate aplicarea metodei de educare a personalităţii copilului de!icient c;iar de la 6nceputul procesului de corectare. Dintre procedeele !olosite 6n aplicarea acestor metode amintimB 6nregistrarea vorbirii dislalicului pe banda de magneto!on la 6nceputul tratamentului iar apoi periodic. Procesele 6nregistrate de copilul dislalic ies 6n evidenţă prin compararea vorbirii sale de la prima 6nregistrare cu vorbirea sa de la 6nregistrarile urmatoare sau prin raportarea ei la vorbirea unui copil dislalic a!lat 6n !aza incipientă a tratamentului logopedic.Constatarea progreselor !ăcute au pentru copil un puternic e!ect stimulativ . Psi;oterapia unul din procedeele cele mai e!iciente 6n educarea personalităţii dislalicului are drept scop 6nlaturarea stărilor apăsătoare dureroase con!lictuale care au pus stăp)nire pe viata psi;ică a copilului şi restabilirea ec;ilibrului psi;ic al acestuia. %a 6nceputul tratamentului logopedic ea se aplică individual iar pe parcurs se poate aplica şi 6n grup sub !ormă de convorbiri prin care se urmareste stimularea interesului copiilor pentru o vorbire corectă şi !rumoasă. #eusita actiunii psi;o/terapeutice depinde 6n !oarte mare masură ca de alt!el reusita tuturor activitătilor logopedice de priceperea celui care o e!ectuează. %ogopedul -ca şi ceilalti !actori educogeniB educatoarele 6nvaţătorii şi părinţii0 trebuie să ţină mereu seama de amorul propriu al copilului să/l apere pe acesta de ironii şi umiliri să/i 6nlature sentimentul copleşitor al nimicniciei sale -al umilinţei lui scăzute0 să/i cultive 6ncrederea 6n !orţele proprii 6n reuşita lui deplină 6n 6ncununarea cu succes a e!orturilor pe care le depune. Practicile copiilor cu tulburări de limbaj pot !i at)t pozitive c)t şi negative. n primul caz cel de dorit copilul se situează pe o poziţie de atac de căutare a unui mijloc de a!irmare de 1(
compensare a de!icienţei sale de dob)ndire a unui sentiment de siguranţă şi superioritate -cazul lui Demostene0. n cel de/al doilea caz atitudinea copilului este de evitare şi retragere 6n !aţa greutăţilor de eludare a tratamentului logopedic care i se pare ruşinos pentru ca nu/şi da seama de rostul lui.
)!8!!- M%to0% .i pro1%0%% sp%1i3i1% 0% 1or%1tar% a sun%tului
mecanice ca sonde spatule etc. #ecurgerea la ele se !ace 6nsă numai dupa epuizarea tuturor celorlalte posibilitaţi de care dispune logopedul deoarece / dupa opinia majoritatii specialistilor /E utilizarea mijloacelor au,iliare mecanice 6nseamnă de cele mai multe ori o investitie brutală asupra organelor vorbirii. 3etoda e,erciţiilor. +laborarea sunetului corect este rezultatul e!ectuării unui mare numar de e,erciţii !onoarticulatorii care se realizează di!erenţiat 6n !uncţie de !orma dislaliei şi de particularităţile organelor de vorbire. >u se poate lucra dupa un model unic la corectarea unor dislalii mani!estate prin distorsiunea prin omiterea sau prin substituirea sunetului a vibrantei r de pildă pentru că 6n acest caz deşi este vorba de acelaşi sunet avem de/a !ace cu trei lucruri di!erite. n cazul mai sus/citat sarcina cea mai di!icila o constituie corectarea pronuntiei distorsionate datorita interventiei binecunoscutului !enomen al trans!erului negativ -al inter!erenţei0 Pentru a asigura !ormarea percepţiilor auditive c)t mai clare se utilizează procedeul verbo/tonal care pune pe prim plan valoarea analizatorului auditiv 6n elaborarea sunetului nou. %ogopedul poate !olosi 6n acest scop aparatul de di!erenţiere !onematică cu ajutorul căruia copilul dislalic e,ersează acomodarea organelor sale de vorbire dupa modelul corect o!erit de terapeut. n a!ara acestui procedeu metoda e,erciţiilor mai cuprinde si procedeul imitaţiei plurisenzoriale al e,cluderii unor analizatori -mai ales 6n !aza incipientă de insusire a pronunţiei0 precum si !olosirea unei largi game de material au,iliarB oglinda logopedica pro!ile de pronunţare sc;eme palatograme. 3etoda comparaţiei o!eră copilului dislalic posibilitatea raportării stadiului 6n care se a!lă procesul de corectare a tulburarii sale de limbaj cu stadii anterioare şi 6n !elul acesta a 6nregistrării progreselor realizate. Prin raportarea copilului 6n primul r)nd la el 6nsuşi şi apoi la cei din preajmă -logoped care6i o!eră modele de pronunţie adulţii din mediul ambiental colegii săi etc. 0 raportare care presupune mult tact copilului i se potenţează mobilurile interioare dorinţa de autodepăşire. 3etoda derivării sunetelor a!ectate din sunete ce sunt corect emise şi care se aseamănă cu ele prin e,ecuţia lor motrico/Iinestezică ca şi prin !orma lor acustica are de asemenea o largă aplicare 6n practica logopedică. 7unetele a!ectate se pot obţine prin derivare nu numai din sunete apropiate ci şi din sunetele care le preced 6n ontogeneza. +tapa consolidării sunetelor de/acum emise presupune aşa cum arată şi denumirea sa e!ectuarea repetată a unei serii de e,erciţii c)t mai variate menite a contribui la statornicia deprinderilor de pronunţie corectă. 3etoda e,erciţiilor metodă pe care o vom 6ntalni şi 6n celelalte etape ale corectării pronunţiei contribuie la consolidarea sunetului 6n cele mai diverse combinaţii articulatoriiB silabe directe indirecte intermediare logatomi -cuvinte arti!iciale monosilabice !ără semni!icaţie !ormate din trei suneteB consoană /E vocală / consoană0 grupe consonantice cuvinte monosilabice bisilabice polisilabice. oate acestea trebuie să aibă sunetul/problemă pozitionat di!eritB initial median şi !inal. 7e trece apoi la propoziţii simple propoziţii dezvoltate !raze respectand principiul e!ortului minim. Pentru a uşura analiza şi sinteza !onematica sonora şi scrisa se !oloseste cu succes abacul si albumul logopedic. 3etoda comparaţiilor este şi ea o metodă cu o largă arie de utilizare in procesul correctării sunetelor. +a o!eră copilului posibilitatea raportării modului său de pronunţie la modelul corect. De un real !olos 6i sunt logopedului pentru punerea 6n aplicare a acestei metode oglindă logopedică şi 6nregistrările pe banda de magneto!on mijloace au,iliare care contribuie la sporirea e!icienţei muncii terapeutice. n oglindă copilul compară propriul sau mod de pronunţare cu modelul o!erit de logoped iar banda de magneto!on 6i o!era posibilitatea să se raporteze la vorbirea corecta a altor copii sau la propria sa vorbire 6n etapele anterioare pentru a vedea ce progrese a !acut. +tapa de consolidare a pronunţiei corecte reprezintă momentul introducerii sunetului nou 6n vorbirea curenta a copilului..
2
)!8!!" E1olalia 7e disting două !orme de ecolalieB imediată şi tardivă -speci!ică tulburării autiste0. = anormalitate comportamentală !recventă a copiilor cu autism este imitarea in ecou J ecolalia. Cel puţin trei s!erturi dintre copiii cu autism prezintă această dis!uncţie a limbajului. Ca simptom poate !i observată şi 6n alte sindroame cum ar !i cele asociate problemelor cerebrale dis!aziei. De asemenea apare şi 6n vorbirea copiilor normali 6nsă doar la v)rsta mică şi este depăşită relativ repede. 5bilitatea de a reproduce imita !ragmente de vorbire lungi sau scurte necesită un mare grad de e,perienţă 6n procesarea aspectelor !onologice şi prozodice ale limbiiE necesită abilitatea de a centra atenţia doar pe vorbire 6n detrimentul altor sunete din mediu. #epetarea sunetelor non/verbale -zgomote de obiecte etc0 nu a !ost evidenţiată la copiii cu autism. =bservaţiile arată că este repetată semni!icativ mai des vorbirea adresată direct copilului cu autism dec)t cea adresată altora. De mulţi ani diverşi cercetători au 6nceput să analizeze limbajul autist !olosind drept sc;emă de re!erire procesele normale de ac;iziţionare a limbajului. 7/a ajuns ast!el la o nouă conceptualizare din partea multor autori a asupra utilităţii sau posibilei !uncţii comunicative pe care ecolalia o 6ndeplineşte la autişti. Cercetătorii 6ncep să privească asemănările şi relaţiile 6ntre ecolalia autistă şi imitarea verbală a copiilor normali 6n dezvoltarea limbajului. P;ilips şi DVer -1*&&0 au comparat ecolalia autistă şi imitaţia verbală la copiii mici suger)nd că ecolalia nu este altceva dec)t o apariţie mai 6nt)rziată a imitaţiei verbale normale. Prizant -1*(0 a realizat o con!runtare asemănătoare şi a pornit de la premisa că ecolalia imediată reprezintă o !ormă e,tremă a utilizării globale aproape nedi!erenţiat a limbajului şi a imitaţiei care se poate observa la copiii normali ->elson 1*(1 Pentru stilurile elaborării limbajuluiUU0. +l a sugerat că din cauza unor de!icienţe lingvistice şi a pre!erinţei pentru un stil de utilizare globală a limbajului copiii autişti trebuie adesea să se 6ncreadă e,presiilor verbale 6mprumutate de la alţii pentru a se putea e,prima. ipic acestui stil global este să nu analizăm ast!el de e,presii şi nici nu le 6nţelegem pe deplin. :az)ndu/se pe acest argument Pizant şi Duc;an -1*(10 au analizat limbajul ecolalic a patru copii autişti 6ncerc)nd să desprindă valoarea !uncţională -6ncerc)nd să 6nţeleagă la ce servea ecolalia0. nainte de acest studiu alţi cercetători sugeraseră ideea că ecolalia avea o valoare practică pentru copilul autist.
)!8!! Cat%'oriil% 3un1ional% al% %1olali%i i*%0iat% Con!orm lui Prizant -1*(0 e,istă şapte categorii ale ecolaliei imediate acestea !iindB 1. ne/intenţionalăJ e,presii ecolalice produse !ără o intenţie aparentă şi adesea 6n stare de activare emoţională ridicată -durere !rică etc.0. 2. conversaţională J e,presii ecolalice utilizate pentru a @umpleA r)ndul său 6n cadrul unei interacţiuni verbale pentru @a spune totuşi cevaA !ără să 6nţeleagă bine 6ntrebarea celuilalt. . declarativă J e,presii ecolalice !olosite pentru a denumi obiecte acţiuni sau locaţii 6nsoţite de gesturi demonstrative0. 4. reiterativă -repetitivă0 J e,presii ecolalice !olosite ca ajutor pentru activităţile de elaborare mentală a in!ormaţiilor urmate de o !rază sau de o acţiune indic)nd 6nţelegerea reală a e,presiei repetate. $. auto/ reglatoare J e,presii ecolalice care servesc la reglarea propriilor acţiuniE produse deci 6n sincronie cu activitatea motorie. ". a!irmativă J e,presii ecolalice !olosite pentru a comunica un răspuns a!irmativ la o 21
!rază precedentă. &. de cerere J e,presii ecolalice !olosite pentru a cere obiecte sau acţiunea altor persoaneE de obicei implică o ecolalie mai redusă. 5ceste !uncţii au !ost identi!icate prin observaţia !olosirii comportamentelor para/lingvistice ale copilului gesturilor ca orientarea privirii indicatul sau atinsul obiectelor 6n timpul ecolaliei sau prin analizarea diverselor e,presii sau dovezilor evidente de 6nţelegere. Con!orm lui Prizant şi Duc;an copiii studiaţi 6n cercetarea lor !oloseau cele şapte !uncţii 6n procente !oarte diverse. = subdividere pe categorii !uncţionale a episoadelor de ecolalie arată că doar 4W din ecolalia imediată observată se 6ncadra 6n categoria ne/intenţională. #estul de *"W reprezenta c)teva !orme de interacţiune socială şi demonstra o !ormă de 6nţelegere. +colalia este adesea prima !ormă lingvistică care apare la copilul autist. Dacă ecolalia imediată reprezintă e!ectiv o strategie lingvistică utilă aceasta poate !acilita ulterior o dezvoltare comunicativă. Prin !olosirea ecolaliei imediate copilul autist poate avea ocazia de a ac;iziţiona !orme mai so!isticate de limbaj. u toţi copiii autişti vor !olosi e,presia ecolalică cu toate !uncţiile identi!icate de Prizant şi Duc;an. Prizant -1*(0 a enunţat ipoteza că numărul !uncţiilor des!ăşurate de ecolalie creşte p)nă la un anumit punct după care scade 6n mod monoton cu timpul. >umărul !uncţiilor des!ăşurate poate varia cu nivelul de ac;iziţie lingvistică a copilului. Copiii autişti cu un nivel mediu de abilitate lingvistică sunt cei care ar trebui să utilizeze ecolalia pentru un număr mai mare de !uncţii dat !iind că ecolalia ar putea să reprezinte principala strategie comunicativă pentru aceşti copii la un moment dat. copiii cu abilităţi lingvistice reduse ar trebui 6n sc;imb să prezinte numai anumite !uncţii limitate -ne/intenţională conversaţională declarativă0 şi cei cu abilităţi lingvistice mult mai dezvoltate nu ar trebui să !olosească ecolalia imediată pentru a 22
6ndeplini multe !uncţii6ntruc)t dispun de diverse strategii alternative mult mai e!iciente pentru a comunica.
)!)< n%'rar%a 1opiilor 1u 0i&a+ilit(i Hmportanţa 6nţelegerii copiilordisponibilitatea şi interesul cadrelor didactice de a susţine 6nvăţăm)ntul integrat prin activităţile des!ăşurate cu colectivul claselor pe care le au 6n primireE 5cceptul părinţilor care au copii 6n clasele unde se practică integrarea/ acest !apt evită posibile stări de tensiune sau con!lict care se pot ivi pe parcursE 5ctuala structură numerică a claselor din 6nvăţăm)ntul de masă permite integrarea ' Poate cadrul didactic să !acă !aţă unei abordări di!erenţiate a categoriilor de copii din clasă' nsă orice educator care/şi centrează activitatea pe copil nu trebuie să uite căB T
)!)) Tul+ur(ril% 0% li*+a, n parcurgerea drumului spre comunicarea prin intermediul limbajului 6ntr/o plinX etapX copiii rXspund semnalelor verbale variate din partea celor din jur !XrX sX articuleze vorbe doar cu ajutorul oc;ilor al degetelor al m)inilor. C)stig)nd e,perienţX !ormuleazX ei 6nşişi semnale verbale @ma/ma ta/ta...A dupX care la semnale verbale ei rXspund şi cu ajutorul cuvintelor rostiteE mai st)ngaci la 6nceput dar progres)nd destul de accelerat 6n pronunţarea lor corectX. 5tunci c)nd vrem ceva trebuie sX cerem. Dar pentru a ajunge la stadiul de a !ormula o cerere de a ne !ace 6nţeleşi este necesar sX trecem printr/un proces de 6nsuşire a limbajului J activitate ce presupune e!ort 6ndelungat din partea individului. Cu toate e!orturile depuse de unii copii vorba lor este pelticX greu de 6nţeles ceea ce poate duce 6n timp dacX nu se intervine 6n vederea prevenirii şi corectXrii la crearea unor comple,e de in!erioritate izolare sau eşec şcolar. Copiii cu unele de!icienţe de vorbire de pronunţie datorate !ie unor particularitXţi anatomice ale organelor vorbirii sau a unor neajunsuri auditive !ie speci!icului graiului local vor !i supuşi unui tratament special de corectare a greşelilor respective de e,primare. 5cest lucru se poate !ace c;iar de cXtre educatorE 6n cazul unor tulburXri mai grave se apeleazX cXtre specialişti 6n logopedie. Pentru a reuşi sX prevenim sau sX corectXm tulburXrile de limbaj este necesar sX le cunoaştem. n categoria tulburXrilor de limbaj sunt cuprinse toate de!icienţele de 6nţelegere şi e,primare oralX de scriere şi citire de mimicX şi articulare. Ponderea ce mai mare 6n r)ndul tulburXrilor de vorbire o auB dislalia mog;ilalia şi paralalia sunetelor -*.& W din copiii cu v)rsta preşcolarX cu tulburari de limbaj şi (* W din şcolarii mici din aceeaşi categorie0. Pe primul loc 6n r)ndul acestor tulburXri sub aspectul !recvenţei cu care apare se situeazX rotacismul şi pararotacismul iar pe ultimul loc betacismul. Fn de!ect de vorbire 6nt)lnit destul de !recvent 6n mediul preşcolar şi şcolar este b)lb)iala. +a se mani!estX mai ales c)nd copilul 6ncearcX sX e,prime un conţinut comple, sau idei care nu/i sunt su!icient de clare şi preciseE poate !i determinatX de o stare emoţionalX puternicX prelungitX. Pentru a combate b)lb)iala copiilor ei trebuie sX/şi reprezinte clar ce au de spus sX/şi precizeze g)ndurile sX !oloseascX imagini concrete pe care sX le e,prime apoi verbal trec)nd ast!el spre un conţinut mai abstract al vorbirii. De asemenea este recomandat sX repete unele !raze !ormulate sX vorbeascX mai lent sX/şi !ormuleze !razele 6n g)nd 6nainte de a le pronunţa. 2
Dislalia J cea mai rXsp)nditX !ormX de mani!estare a tulburXrilor de pronunţie ce se mani!estX prin de!ormarea omiterea substituirea 6nlocuirea şi inversarea sunetelor. +ste bine ca e,erciţiul sX 6nceapX cu corectarea sunetelor mai puţin di!icile deoarece succesele imediate vor alimenta dorinţa copilului de a e,ersa 6n timp ce insuccesele duc la discon!ort psi;ic. %a copiii care au pronunţia de!icitarX pot sX aparXB timiditatea negativismul nervozitate insucces şcolar etc. Procedeele şi metodele !olosite 6n corectarea dislaliei pot !iB Qimnastica generalX -e,erciţii !iziceB rotirea braţelor J morişca rotirea capului aplaudatul imitarea spXlatului m)inilor 6nc;iderea şi desc;iderea pumnului etc.0E Qimnastica !onoarticulatorie -e,erciţii de gimnasticX !acialXB @!)s)itul !runzelor/ !!!A limba cupX @pisicuţa bea lXpticA vibrarea limbii 6ntre buze @motocicletaA etc0E Qimnastica respiratorie -e,erciţiiB su!larea 6ntr/o lum)nare aprinsX um!larea balonului su!larea 6n di!erite instrumente muzicale etc.0E +ducarea auzului !onematic -e,erciţii J jocB @7pune cum !ace...di!erite animaleA @#epetX dupX mineA @Desc;ide urec;ea bineA etc.0. a;ilalia J caracterizatX printr/o vorbire e,egerat de rapidX şi apare la cei cu instabilitate nervoasX. #inolalia -rinos/nas lalie/vorbire0 J !ormX asemXnXtoare dislaliei la baza cXreia stau o serie de mal!ormaţii ce sunt localizate la nivelul vXlului palatin polipii. #otacism şi pararotacism constX 6n de!ormarea inversiunea şi 6nlocuirea sunetului r. 5ceastX consoanX apare de obicei 6n vorbirea copilului 6n urma sunetelor şuierXtoare iar emisiunea ei corectX presupune o anumitX dezvoltare a aparatului !onoarticular. Cu o !recvenţX mai micX au loc tuburXri ale altor suneteB lambdacism -a!ectarea sunetului l0 betacism şi parabetacism -sunetul b0 capacism şi paracapacism -sunetul c0 sigmatismul etc. +,emple de pronunţare corectX au loc la toate disciplinele şi 6n diverse situaţii de comunicare. HatX c)teva obiective care stau la baza cultivXrii capacitXţii de e,primare ale copiilorB a0 e,ersarea organului !onator al vorbirii 6n vederea pronunţXrii clare a cuvintelorE b0 corectarea e,primXriiE c0 dezvoltarea vocabularului şi trans!ormarea lui 6n instrument de comunicare corectXE d0 activizarea şi per!ecţionarea e,primXrii orale ca mijloc de 6nsusire a cunoştinţelorE e0 cultivarea e,presivitXţii vorbiriiE !0 dezvoltarea proceselor psi;ice de cunoaştere şi e,primare prin limbaj a trXirilor a!ective. Pronunţarea corectX a sunetelor se poate obţine atunci c)nd se o!erX copiilor modele ireproşabile 6nsoţite de e,plicaţii verbale cu privire la modul 6n care !olosesc organele vorbirii la !elul 6n care se emite !iecare sunet. Prin mişcarile de articulare lente şi precis conturate copiii vor reuşi pe baza imitaţiei şi a e,plicaţiilor verbale sX/şi 6nsuşeascX o pronunţie corectX.
)!)- A1ti2it(i 0% n2(ar% n lo'op%0i% 5.
/ dezvoltarea unor structuri verbale de bază.+,erciţii şi jocuri pentruB/ e,ersarea salutuluiE/ solicitarea unui obiectE/ denumirea unor obiecte şi !enomeneE/ denumirea unor acţiuni simpleE/ denumirea unor 6nsuşiri ale obiectelor cu care vin 6ncontact. / !ormareaKdezvoltarea abilităţilor de a răspunde prin reacţii adecvate la stimuli e,terni/ e,erciţii de identi!icareKdenumire a di!eritelor stăriemoţionale -r)s pl)ns vesel trist etc.0E/ jocuri de imitareE/ jocuri de rol. :. 5lternativa educaţională de pedagogie curativăstimularea capacităţii de participare activă şi pasivă 6ntr/un grup pe o sarcină dată B / utilizarea 6n comunicare a unor cuvinte sau propoziţii simple/ jocuri didactice de identi!icare a singularului şi pluralului a pronumelui personal şi posesivE/ jocuri de rol. / descrierea unor imagini prin cuvinte semni!icative sau propoziţii/ jocuri realizate pe baza conţinuturilor basmelor povestite. / stimularea participării la activităţilecomune des!ăşurate/ jocuri de rolE/ jocuri pe perec;iE/ dramatizări.
)!)-!) E3i1i%na %:%r1iiilor lo'op%0i1% Copiii cu tulburări de limbaj se 6nscriu printre cei a caror şcolarizare este am)nată p)nă 6nspre v)rsta de şapte / opt ani datorita eşecului şcolar care 6i ameninţă pe aceştia mai ales 6n prima clasă a ciclului primar. 5bordarea timpurie şi 6n ec;ipa -logoped =. #. %. / ist pediatru neurolog etc. 0 a tulburărilor accentuate de limbaj asigură acestei categorii de copii pregatirea necesară pentru activitatea lor ulterioara 6n şcoala de masă terapia logopedică la v)rstele mici dovedindu/se a !i una din măsurile utile de prevenire a insuccesului şcolar. %a preşcolari !ormarea corectă a sunetelor se poate !ace sub !orma de joc antrenant cu subiect vesel 6n timpul căreia copiii 6nvaţă să indice singuri locul corect de articulare a sunetelor. Fn e,empluB Hntr/o zi de vară cu soare dogorator am pornit la plimbare prin pădure. )ntul adia uşor mişca 6ncet !runzele copacilor -sss0. >ici n/am observat c)nd cerul s/a 6nnorat. )ntul a 6nceput să su!le din ce 6n ce mai tare -vjjj/vjjj0 şi s/a pornit !urtuna. Dar vara ploaia trece repede soarele străluceste din nou iar păsările voioase 6şi continuă cantecul -cip/cip/cirip0. n drumul nostru am 6nt)lnit un urs care ieşea mormăind dintr/un zmeuris -morrr/morrr0. %a marginea pădurii l)ngă o baltă am asistat la un concert de broaste -oac/oac0 de g)şte -ga/ga0 şi de g)nsaci -s/s/s0. >e/am 6ntors acasă de/abia seara. 7unetul soneriei -z/z/z0 a adus/o 6n prag pe mama care ne aştepta nerăbdătoareA. Programul activităţilor instructiv/educative din grădiniţele de copii o!eră educatoarelor posibilitatea !olosirii unei game largi de mijloace indirecte pentru pro!ila,ia tulburarilor de limbaj. aloarea mijloacelor indirecte de pro!ila,ie a tulburărilor de limbaj nu este deloc neglijabilă 6ntrucat ele pregătesc suportul psi;ologic necesar 6n munca de corectare stimulează la copii interesul pentru o vorbire corectă e,presivă !rumoasă. +,istă un numar apreciabil de tulburări dislalice care nu pot !i corecte la v)rsta preşcolară din mai multe cazuriB T ne!recventarea grădiniţei de către unii copii printre care se gasesc şi cei cu tulburări de limbajE T !recventarea de către copiii cu tulburari de limbaj numai a grupei mari ceea ce este insu!icient pentru !ormarea deprinderilor de vorbire corectăE T in!luenţa negativă a modelelor greşite de educaţieE T tratamentul medical la care trebuie supuşi unii dintre copiii cu de!icienţe de limbaj depăseste uneori graniţele v)rstei prescolare. 5ceastă categorie de copii ajunşi la v)rsta şcolaritaţii trebuie să stea 6n centrul atenţiei logopedului tratarea lor !ac)ndu/se la cabinet unde se lucrează pe grupe de tulburări e!ectivul grupelor variind 6ntre 1/" copii 6n !uncţie de gradul de di!icultate a tulburărilor de limbaj. 2$
)!)-!- T%rapia tul+ur(rilor 0islali1% erapia tulburarilor dislalice se realizează 6n două direcţii principaleB /utilizarea unor metode si procedee cu caracter general av)nd o acţiune /indirecta de pro!ila,ie a dislalieiE /metode si procedee speci!ice terapiei logopedice propriuzise. +ducarea motricităţii generale in!luenţiază dezvoltarea limbajului e,erciţiilor !izice contribuind la 6ntărirea şi rela,area muşc;ilor organelor implicate 6n realizarea vorbiriiB gimnastica braţelor şi a m)inilor gimnastica muşc;ilor g)tului a toracelui abdomenului. Qimnastica braţelor şi a m)inilorB /rotiri ale braţelor / moara de v)ntUU /aplaudatul imitarea spălatului pe m)ini /6nc;idereaK desc;iderea pumnului /opunerea degetelor /gimnastica capului şi g)tuluiB /rotirea capului 6n ambele sensuri /aplecarea capului 6nainte/6napoi /aplecarea capului pe umărul st)ng/drept Qimnastica !onoarticulatorie are ca obiectiv dezvoltarea mobilităţii !onoarticulatorie prin e,erciţii care vizeazaB gimnastica !acială gimnastica labiala- a buzelor0 gimnastica linguală gimnastica mandibulară şi gimnastica velo palatală. 5ceste e,erciţii şi/au dovedit e!icienţa 6n cazuri cu anomalii ale buzelor- pareze rigidităţi0 +ducarea mişcărilor articulatorii cuprindeB 1. 5ntrenarea motricităţii !aciale - gimnastica !acială0 / clipirea pleopelor concomitantKalternative / um!larea alternativă a obrajilor / um!larea si retragerea simultană a obrajilor- gras/slab0 / um!lăm obrajii şi spargem baloane / 6ncreţirea/descreţirea !eţei - mirat/6ncruntat0 / imitarea sur)sului- sur)dem sau dăm pupici0 / trecerea aerului dintr/o parte Yn alta a obrajilor. 2. 5ntrenarea motricitaţii labiale / 6ntindem buzele- iiiiiii…….0 / rotunjim buzele- uuuuuuuuuuuu……………..ooooooooooo……….0 / prinderea buzei in!erioare cu dinţii de sus - !!!!…….vvvvvvv……..0 / acoperirea unei buze cu cealalta alternativ / vibrarea buzelor - moare motorul0 . 5ntrenarea motricităţii lingualeB / 6ndreptam v)r!ul limbii 6n sus 6nspre nas şi 6n jos 6nspre bărbie / mişcări ritmice de scoatere şi retragere a limbii / mişcarea limbii dreapta st)nga- prin bătaie 6n masă0 / imitarea plescăitului - calul0 / ştergerea dinţilor pe dina!ară cu v)r!ul limbii / ştergerea dinţilor pe dinăuntru cu v)r!ul limbii/ / limba săgeată / limba lopată / alternarea limbii săgeatăUU lopată / limba bomboanăUU -v)r!ul limbii 6ncordate 6mpinge obrajii 6na!ară0 2"
/ impiedicaUUvar!ul limbii 6n dinţii de sus / jg;eabulUU limbii / atigrea dinţilor de sus şi de jos cu v)r!ul limbii / 6n spatele incisivilor limba lopată altern)nd cu săgeată / limba se proiectează spre e,terior şi apoi se retrage puternic 6n !undul gurii / cu limba g;emuită 6n !undul gurii se pronunţa ccccccccc…….. / limba aşezată 6n spatele incisivilor in!eriori/colţurilor buzelorKse produce un su!lu sssss….- aer rece0 şşşşşşş......- aer cald0 / invers/ limba se ridica spre mijlocul palatului- 6n spatele incisivilor superiori0/ buzele rotunjiteK su!lu de aer cald şşşşşşşş...... / vibrarea limbii 6ntre dinţi - motocicleta0 / vibrarea limbii 6n spatele incisivilor superiori tr/tr/tr/tr.......- ceasul deşteptător0E ciobanul m)nă oile br/br/br/br...E pr/pr/pr/pr.... se rup lemnele 4 5ntrenarea mişcărilor mandibuleiB / ridicarea şi cobor)rea ridmică a mandibulei / mişcări spre dreapta şi spre st)nga a mandibulei / mişcări 6nainte şi 6napoi ale mandibulei / imitarea rumegatului animalelor oate aceste e,erciţii se realizează uşor !ără a se !orţa e!ectuarea lorZZ $. 5ntrenarea mişcărilor valului palatinB / imitarea tusei / imitarea căscatului / mişcări de deglutiţie / pronunţia prelungă a lirerei aA
)!)-!" Antr%nar%a r%spirai%i 5ctul respirator constituie una dintre !uncţiile vitale ale organismului. orbirea clară şi e,presivă depinde de o respiraţie corectă cu o puternică undă e,piratorie orală şi o bună capacitate de dozare a acesteia. +,erciţiile respiratorii se vor structura pe doua niveleB Dezvoltarea respiraţiei generale sau nonverbale +,ercitii pentru e,piraţieB / c)nta la diverse instrumente muzicale de su!lat / sul!ă nasul 6n batistă / sul!ă aerul pe dosul m)inii / sul!ă 6n morişcă / ţinerea unui !ulg lucru uşor 6n aer / stinge lum)narea / um!lăm mingea balonul / realizarea baloanelor de săpun şi ţinerea lor 6n aer / su!larea 6ntr/un pai pentru a !ace valuri 6n apa / su!larea mingilor mici creioanelor pe o supra!aţa plana +,erciţii pentru inspiraţieB / mirositul !lorilor sau a altor obiecte placut mirositoare /imitatul c)inelui care adulmeca v)natul Dezvoltarea respiratiei di!erenţiateB / inspiră pe nas e,piră normal pe gură / inspiră pe nas e,piră prelungit pe gură / inspiră pe gură e,piră normal pe gură / inspiră pe gură e,piră prelungit pe gură 2&
/ inspiră pe gură e,piră normal pe nas +,erciţii 6nsoţite de mişcăriB / copiii ţin o minge - un băţ o jucărie0 6n m)ini pe care 6n timpul inspiratului o ridică deasupra capului şi 6n e,pir o lasă 6n josK ating cu ea podeaua. +,erciţiul se reia de 4/$ ori şi poate !i e!ectuat cu viteze di!erite. / la !el doar că trebuie ca din poziţia 6n picioare să se aplece 6ntr/o parte de 4/$ ori apoi 6n cealaltă parte. Dezvoltarea respiraţiei de tip verbalB 9ocuri care antrenează respiraţia 6n emiterea unor sunete imitative - sunetele se emit prelung si constant0B / imitarea unor stări su!letestiB eeeZ - mirare0 oooZ - admiraţie0 auuuZ - durere0 / strigătul cu m)inile !ăcute p)lnieB oZoZoZ uZuZuZ / emiterea unor sunete onomatopeiceB vjjjjZ -v)ntul0 şşşşZ - curgerea apei0 uuuZ - sirena0 rrrZ - soneria0 / imitarea animalelorB c)ine oaiepisică albină… +,erciţii de pronunţieB / a vocalelor prelung rar !ară e!ort 6n timpul unei e,piraţii- aeu….0 / a unei consoane 6ntr/o e,piraţie- !vzjs…0 / consoane cu vocale pe durata unei e,piraţii- ba be bi bo bu..0 +,erciţii ridmice de respiraţie 6nsoţite de mişcări şi c)ntecB / mersul numărat / mersul cu c)ntec / mersul cu poezie / g;icitori / proverbe
)!)-! E0u1ar%a au&ului 3on%*ati1 Hmitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopeeB renulB ş/ş/ş/ş/ş/ş - ritm staccato prelungit şoptit0 8arpeleB s/s/s/s - prelungit0 7irenaB z/z/z/z/z - alternative 6ncet şi tare0 5lbinaB b)zzzzzzzz/b)zzzzzzzz - b accentuat si z prelung0 #oataB scarrrrrt/ scarrrrrrt - r accentuat şi prelung0 8oricelulB c;iţ/c;iţ - e,ecutarea in ritm rapid a grupelor de c)te trei silabe0 QreiereleB t)rrrrr/t)rrrrrr - se prelungeşte r şi se !ace pauză după !iecare grup de sunete0 rabiaB ciripKcip/ ciripKcip )ntulB v)jjjj/v)jjjj - j se prelungeşte şi se accentueaza 0 ele!onulB zurr/zurr ClopotulB bing/bang - n se prelungeşte şi se accentueaza0 =aiaB beee/beeee aietulB vai/vai =!tatulB o!/o!/o! CuculB cu/cu cu/cu CocoşulB cucuriguuuuuuu QainaB cot/cot/codaaac PuiiB piu/piu/piu 2(
Q)scaB ga/ga/gaaaaa :roascaB oac/oac/oac CeasulB tic/tac Cla,onulB tu/tu/tuuuuuuuuu #aţaB mac/mac/mac acaB muuu/muuu FrsulB morrr/morrr Fleiul 6ncins pe tigaieB s!)rrrrrrr/s!)rrrrrr 3ăgarulB i/;ai/;a i/;a - sunetul i se pronunţă cu aspirarea !orţată a aerului0
)!)-!# Tul+ur(ri 0% pronuni% al% sun%tului R 7unt cele mai !recvente tulburări de pronunţie din seria consoanelor din limba #om)na.Din cauza comple,ităţii sale articulatorii sunetul # apare la copii mai tarziu dec)t alte sunete si este cea mai supusă la de!ormariE +ste sunetul asupra căruia creşterea 6n etate a copiilor e,ercită cea mai mica in!luenţăE n comparaţie cu alte tulburări rotacismul cedează mai greu la tratamentul logopedicE 7unetul r ocupă locul al doilea ca !recvenţă 6n seria consoanelor din limba rom)nă şi locul al cincilea -dupa vocalele i e a si consoana n0 6ntre sunetele limbii noastre. De notat 6n legatura cu acest din urma motiv că statisticile @!oneticeA di!eră puţin de la un autor la altul.
a/ra…e/re ar…er…ir…or b0cuvinte -susţinute de imagini0 /# combinat cu :PD
tren
priză
prune
tranda!ir
/# la 6nceput de cuv)nt
ren
rac
/# la mijlocul cuv)ntului
ju/că/rii
ma/re
pa/ră
/# la s!)rşit de cuv)nt
/penar
!ar
Pentru automatizareB /propoziţii cu cuvintele pe care le/a spus corect la consolidare /poezioare /zicale /povestiri bazate pe imagini Di!erenţiere 6n pronuţie dacă a !ost 6nlocuireB #/%B /silabeB re/la re/le ri/li… /cuvinte paronimeB ramă/lamă var/val coroană/coloană /cuvinte ce includ # şi %B ro/le !lu/ier ca/len/dar
)!)-!$ E*it%r%a .i 3i:ar%a n 1u27nt a sun%tului @ 1.+,erciţii pentru realizarea emisieiB /plasarea limbii la nivelul incisivilor in!erioriE /!ormarea şanţului median al limbii pentru scurgerea su!lului de aerE /marginile limbii apropiate de dinţii arcadei in!erioareE /concentrarea su!llui de aer spre incisivi /realizarea distanţei 6ntre dinţi de 2 mmE /buzele desc;ise cu colţurile restranse 6n părţi -z)mbind0 /e,ersarea poziţiilor coercte 6n !ata oglinziiE /sesizarea aerului rece cu dosul palmei la emiterea sunetuluiE 2.#epetiţii cu copilulB a0=nomatopeeB
şarpeleB sssssssssssss……….. linişteB ssssssssssssss………
gascanB ssssssssssss…………. 7ilabeB sa sesisosu săs6 asesisosusăs6s asaeseisiosousuăsă6s6 sasasesesisisososususăsăs6s6 sassessissossussăs b0 Cuvinte care contin 7 /7 initial cu vocaleB sac satsapăsalăsaniesabie salată salam salopetă salut 7anda 7andu sec senat secat secol seundă senin sema!or si!on sirop 7ile silitor silueta singur simpatic sobă sodă sonerie somn sun sub sud su!eră subiect suveică sănstate sărac sărut str)mbat s)rmă
sanie
sonerie
salată 1
c0 7 median cu vocale masă casă vase oase tuse pisică usucă măsea pasăre !asole desen nisip musa!ir meserie
pisică
casă
!asole
masă
barză
d0 7 !inal cu vocale pas vas nas pis cos !us pus pu!os noros miros rămas compas voios cactus
compas
nas
cactus
e0 7 initialB spate spadă spanac spală sperie spital spion spune sport spre sprinten stau stea steag stilou sticla strop stomac stup stu! s!at s!eră s!oară s!ăr)mat s!)rşit slab slip slugă slănină scump scoaică scutur scăldat smoc smerit smarald 7maranda smoc;ină sm)nt)nă stradă strugure stropitoare strigă str)mt strănut
castel
castravete
castron
mască
!0 7 !inal cu consoanăB muls !als vals 6ntors vărs uns pl)ns g0 7 interconsonaticB institut transpirat 6nscris instruit 6nstărit instrument inspector ;0 7 a!lat de doua ori in cuv)nt sosit sănatos serios scos scris somnoros setos scrisoare 6nscris.
2
muscă
usturoi
)!)-!5 E*it%r%a .i 3i:ar%a n 1u27nt a sun%t%lor Ş? J 8 / buzele uşor rotunjite şi scoase 6nainte dinţii sunt uşor 6ntredesc;işi / limba ia !orma unei linguriţe - cupe0 cu v)r!ul ridicat spre partea anterioara a palatului dur !ără să/l atingă şi cu marginile lipite de molarii superiori / coardele vocale nu vibrează / aerul iese cald 9 / organele !onoarticulatorii au aceeaşi poziţie ca la şA / coardele vocale vibrează +,ersare in silabeB /silabe directeB şaşeşişoşuşăş6 K jajejijojujăj6 /poziţie intervocalicăB aşaeşeişiuşuăşă6ş6 K ajaejeijiojoăjă6j6 /silabe inverseB aşeşişuşăş6ş K ajejijujăj6j /silabe 6nc;iseB şoşşuşşaşşeşşişşăşş6ş K jajjejjijjujjăjj6j /combinaţii consonanticeB şpaşpeşpişpoşpuşpăşp6 K jmajmejmijmojmujmăjm6 +,ersare 6n cuvinteB /in poziţie iniţialăB monosilabiceB şişocşutşa;K joijoc bisilabiceB şurăşurub K jalonjeleu polisilabiceB şop)rlă şoricelK judecător jetoane /6n poziţie medianăB monosilabiceB coji bisilabiceB uşorroşu K coajăgrijă polisilabiceB luişor maşină K pijama 6ngrijorat /6n poziţie !inalăB monosilabiceB papanaş gălbenuş K canotaj pilotaj +,ersarea 6n propoziţiiB simpleB 8te!an este poştaş. K :ujor dirijează dezvoltateB n tu!iş e un cocoş roşi. K 9ean a !ost la :laj Cluj şi lugoj. +,ersare 6n cuvinte paronimeB Cos/coş jir/şir Paşnic/paznic jale/zale Di!erenţieriB s/ş şa/sa aş/as aşa/asa şaş/sas ş/j şa/ja aşa/aja şaş/jaj j/z ja/za aj/az aja/aza jaj/zaz %a ş şi j intordeauna se rotunjeşte gura. %a s se z)mneşte cu dinţii inc;işi. 1.12.( +miterea şi !i,area 6n cuvinte a sunetelor R C+CHQ+QH +miterea consoanei R /limba se plasează cu v)r!ul la incisivii superiori - ca şi pentru 0 /buzele 6ntinse ca şi pentru z)mbet /dinţii apropiaţi - apro,imativ mm0
/la trecerea su!lului e,terior limba coboară la nivelul incisivilor in!eriori Corectarea pronunţiei sunetului R presupune articularea corecta a sunetelor si 7 7e repetă cu copilulB /unirea sunetelor componente p)nă la dispariţia progresivă a pauzeiB t............s t..........s t.......s t.....s t...s t..s ts ts ts / silabeleB ţeţiţăţ) eţiţăţ)ţ cu vocale di!eriteB aţe iţe... /logatomiB ţeţţiţ /di!erenţiere t/ţ ţ/ş /te/ţe ti/ţi tă/ţă ta/ţa Cuvinte cu R in poziţoe iniţialăB ţepi ţesţărm Cuvinte cu R 6n poziţie medianăB poţimoţiraţe Cuvinte cu ţ 6n poziţie !inalăB Vaţ laţ struţ PrepoziţiiB /prepoziţii simpleB %enuţa ţipă. Ricu are viţel. Rineţi ;oţul /prepoziţii dezvoltateB %6ngă găţ sunt mulţi ţ)nţari. Danuţ e un băieţel draguţ. Cuvinte paronimeB aţe/ace ţine/sine ţel/cel ţeapă/ceapă +miterea sunetelor ce şi ci se realizează după modelul sunetelor t şi s - tststs repede0 /v)r!ul limbii atinge palatul dur /marginile linbii ating molarii superiori /buzele sunt rotunjite si proeminente /la ieşirea su!lului e,pirator limba se desprinde brusc de palat +miterea sunetelor ge ş gi se realizeză asemanator cu a sunetelor ce şi ci di!erenţa const)nd 6n realizarea sonorizării !apt evidenţiat prin vibrarea coardelor vocale (are se palpează0.
)!)-!8 B7l+7iala Cum corectezi b)lb)iala copilului .7tatisticile spun ca apro,imativ 2W dintre copii se vor b)lb)i la un moment dat. 3ajoritatea copiilor depăşesc momentul b)lb)ielilor şi ajung să vorbească per!ect !luent. Desi b)lb)iala la copii nu este o a!ectiune gravă şi nu are 6ntotdeauna legatură cu modul 6n care copilul va vorbi mai t)rziu părinţii se 6ngrijorează atunci c)nd 6ncep să observe acest !enomen la copiii lor. :)lb)iala poate !i cronica la 1W din copiii mici. Cu cat părinţii aşteptă mai mult cu at)t va !i mai di!icil să elimine cu succes b)lb)iala din vorbirea şi viata copilului său. n primul r)nd este !oarte important că atunci c)nd copilul 6ncepe să se b)lb)ie să nu 6i atragă atenţia asupra acestui lucru şi să mergă la un logoped !ără copil prima dată. Părintele 6i va spune logopedului ce 6l 6ngrijorează şi dacă este cazul acesta va dori să stabilească o consultaţie pentru a putea evalua corect copilul. 5ceastă 6nt)lnire va !i una in!ormală 6n !elul acesta evitandu/ se an,ietatea copilului. erapia 6n sine nu este realizata direct de logoped ci mai mult de către părinţii copilului. 7c;imbările uşoare 6n vorbirea şi comportamentul părinţilor pot creşte 6ncrederea 6n sine a copilului şi abilitatea de a vorbi !luent. %ogopedul poate 6ndruma părinţii pe drumul către obţinerea unei vorbiri !luente. / Cum abordăm b)lb)iala' / n primul r)nd nu uita ca nu esti vinovată pentru b)lb)iala copiluluiZ Poţi ajuta la diminuarea sau c;iar eliminarea b)lb)ielii copilului modi!ic)nd uţor !elul 6n care vorbesti. ţi poţi ajuta copilul arat)ndu/i c)t de mult crezi 6n el. Comunicarea este !oarte importantă şi 6n ceea ce priveşte relaţia părinte/copil. ăcerea conspirativă trebuie evitată. 5tunci c)nd un copil se b)lb)ie părinţii şi ceilalţi membri ai !amiliei sunt adeseori jenaţi şi pretind că nu se 6nt)mplă nimic cu copilul lor. 5cesta este modul 6n care !ac copilul să se simtă neajutorat şi singur cu b)lb)iala lui iar aceste stări 4
6i 6nrăutăţesc vorbirea. 5r trebui să vorbeasc6 cu copilul despre b)lb)iala. 7ă poarte o conversaţie normală rela,ată pe această temă şi să 6ncerce să a!late ce simte el dar 6mpărtăşindu/le şi sentimentele lor. >u trebuie aratat copilului teama lor. Cand vorbesc cu copilul trebuie evitate cuvinte ca [b)lb)it[ [b)lb)iala[ sau altele asemenea. Fn copil nu poate 6nţelege semni!icaţia acestor cuvinte şi le va percepe ca 6n!ricoşătoare. u trebuie repetat 6n continuu copilului să vorbească mai rar sau să tragă aer 6n piept atunci c)nd se b)lb)ie. Dacă !ac acest lucru copilul 6şi va pierde 6ncrederea 6n sine şi b)lb)iala se va accentua.Părinţii sau cei din jurul lor ar trebui să vorbească mai rar !ără grabă. Copiii tind să imite comportamentul şi mai ales vorbirea adulţilorE dacă voi vorbiţi mai rar şi copilul va vorbi mai rar. rebuie !olosite propoziţii scurte 6n aşa !el 6nc)t copilul să 6nţeleagă uşor. 5tunci c)nd copilul pune o 6ntrebare trebuie !ăcută o pauză de c)teva secunde 6nainte de a raspunde. 8i in acest caz copilul va imita şi va !ace şi el pauze 6nainte de a vorbi. 5tunci c)nd copilul vorbeşte priviţil şi acordaţi/i 6ntreaga voastră atenţie. :)lb)iala se accentuează atunci c)nd copilul are senzaţia că nu este ascultat. rebuie !olosită mimica pentru a/i con!irma că 6l ascultaţi şi că mesajul lui este perceput corect. 3entineţi contactul vizual cu copilul c;iar şi atunci c)nd se b)lb)ie. u trebuie aratat că sunteşi supărat sau 6ngrijorat 6n ceea ce priveste b)lb)iala lui.5rataţi/i copilului vostru că 6l acceptaţi şi 6l iubiţi aşa cum este. >u 6ntrerupeţi copilul atunci c)nd vorbeşte. Fn copil este mult mai rela,at şi se va b)lb)i mai puţin dacă ştie că nu va !i 6ntrerupt ori de c)te ori 6ncearcă să va spună ceva. ncercaţi să impuneţi aceasta modalitate de comunicare -pe r)nd !ără 6ntreruperi0 şi celorlalţi membri ai !amiliei. Fnui copil cu at)t mai mult unui copil care se b)lb)ie nu 6i !ace plăcere să !ie s)c)it cu 6ntrebari. +vitaţi să 6i puneţi copilului multe 6ntrebări şi lăsaţi/l c)t mai des să vorbească despre ceea ce vrea şi 6l interesează. %audaţi copilul de !iecare dată c)nd !ace ceva bine. n acest !el veţi creste 6ncrederea copilului 6n sine şi 6n ti mp b)lb)iala va 6nceta.
$
Capitolul II -!) E0u1ar%a p%rsonalit(ii 1opiilor 1u tul+ur(ri 0% li*+a, +ducarea personalităţii trebuie să urmărească B a0 redarea 6ncrederii 6n propriile posibilităţiE b0 crearea convingerii că tulburarea de limbaj nu presupune un de!icit intelectualE c0 crearea convingerii că este o tulburare pasageră care poate !i corectatăE d0 crearea 6ncrederii 6n logopedE e0 6nlăturarea negativismului şi redarea optimismului. 5st!el corectarea tuturor tulburărilor de limbaj este condiţionată nu numai de e!icacitatea metodelor logopedice ci şi de o serie de !actori ce ţin de particularităţile psi;oindividuale ale tulburărilor de limbaj. #ezultatele cele mai bune 6n educarea personalităţii le are psi;oterapia. Psi;oterapia !oloseşte o serie de metode şi te;nici psi;opedagogice 6n vederea restabilirii ec;ilibrului psi;o/!izic al logopatului 6ncerc)nd să şteargă din mintea copilului cauzele care au declanşat tulburarea de limbaj să 6nlăture şi să prevină unele simptome cre6nd 6n !elul acesta condiţii !avorabile pentru acţiunea procedeelor logopedice din cadrul unui tratament comple,. Psi;oterapia se constituie dintr/un comple, de metode terapeutice prin care se urmăreşte 6ntărirea personalităţii 6ntărirea conştiinţei şi 6mbogăţirea a!ectivă. n practica logopedică psi;oterapia urmăreşte restabilirea psi;icului logopatului prin B 10 educarea personalităţiiE 20 educarea unei aprecieri corecte a propriului de!ect şi al mediului socialE 0 in!luenţarea micromediului social. 3etodele psi;oterapeutice utilizate astăzi permit in!luenţarea di!eritelor verigi perturbate ale unităţii biopsi;osociale in!antile. Psi;oterapia generală vizează eliminarea con!lictelor psi;ice ce au determinat tulburarea de limbaj şi restructurarea personalităţii. Pentru a realiza aceasta este necesar B /să se e,plice logopatului cauzele şi condiţiile con!lictelor pentru ca prin ridicarea acestora la nivelul conştiinţei ele să disparăE /rezolvarea relaţiilor negative -copil J mediu copil J copil copil J pro!esor copilJ părinte etc.0E /acomodarea la colectiv prin captarea a!ectivă a copilului.
Din această diversitate sunt !olosite acele metode şi procedee adecvate speci!icului tulburării de limbaj v)rstei se,ului particularităţilor psi;ologice ale copilului logopat. 7e poate evidenţia importanţa psi;oterapiilor ocupaţionale şi socioterapia 6n cadrul terapiei tulburărilor de limbaj. Din categoria psi;oterapiilor ocupaţionale !ac parte ergoterapia artterapia şi ludoterapia. +rgoterapia se poate organiza şi e!ectua şi 6n grupuri terapeutice !iind ast!el direct legată de socioterapie. +a constă 6n des!ăşurarea unor practici p)nă la activităţi de tip creativ -cum sunt modelajul0. otodată prin ergoterapie se avantajează detaşarea subiectului de dominantele determinate de traumatismele psi;ice su!erite anterior distragerea lui de la preocuparea de e,perienţele negative parcurse şi 6mpiedicarea actualizării acestoraE se !avorizează intercomunicarea umană stabilirea unor relaţii psi;osociale şi adaptarea la conte,tele social/umane.
in!luenţa discuţiilor cu sine asupra propriului comportament. 5st!el sc;imbarea discuţiei negative cu sine 6ntr/o conversaţie pozitivă cu sine sunt sarcini viabile at)t pentru terapeut c)t şi pentru copil.
-!- E2aluar%a lo'op%0i1( 7arcina evaluării copiilor cu dizabilităţi nu este una uşoară. #olul evaluatorului este să ştie e,act ce este dizabilitatea care sunt consecinţele sale dar şi s/o recunoască ca e,perienţă unică ca o dimensiune a diversităţii umane. >umai ast!el se poate aprecia corect dacă serviciile şi programele de intervenţie şi sprijin pe care le propune şi le evaluează răspund necesităţilor celor cărora le sunt adresate. +valuarea trebuie să se realizeze 6ntr/un cadru empatic şi de pe poziţii de compatibilitate culturală cu bene!iciarii ei. 5ceasta presupune !acilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi şi participarea acestora şi a reprezentanţilor legali la toate nivelurile evaluării. Parteneriatul 6n evaluare este esentialE părinţii au dreptul să !ie consultaţi să participe la luarea deciziilor consecutive evaluării să cunoască planurile şi programele de intervenţie şi progresele pe care le realizează copilul. +valuarea este un act de mare responsabilitate pentru toţi !actorii implicaţiB copii părinţi specialişti evaluatori. De aceea nu este lipsit de importanţă să notăm e,istenţa unor atitudini greşite discriminatorii 6n abordarea evaluării care trebuie evitateB a0 +valuarea orientată spre descoperirea unei dizabilităţi a copilului din perspectiva predominant medicală de!ectologică sau psi;ologică. n practica evaluarii adesea singurele instrumente de care dispun evaluatorii sunt testele psi;ologice şi cele medicale de laborator şi paraclinice şi 6n consecinţă di!icultăţile cu care se con!runta copilul la un moment dat sunt atribuite e,clusiv unor dis!uncţii somatice sau psi;ice ignorandu/se posibilitatea inducerii lor pe cale educaţionalăE de e,emplu lipsa de stimulare metode pedagogice greşite. b0 +valuarea conceputa ca diagnoză sau redusă doar la valenţele sale diagnostice. +valuarea nu inseamna numai diagnoză constatare clasi!icare şi nu este o etic;etă uneori de!initivă pe un destin. Cunoaştem copiii pentru a le 6ntelege şi stimula dezvoltarea prin intervenţii adecvate şi nu pentru a/i etic;eta. c0 +valuarea tardivă. 7e resimte acut nevoia unor instrumente de identi!icare a decalajelor 6n dezvoltarea copilului de tip screening c)t mai devreme posibil care să evalueze principalii parametri ai dezvoltării şi să dea posibilitatea specialiştilor educatorilor şi părinţilor să intervină pe segmente cu de!icit de dezvoltare c)t mai timpuriu. rebuie promovate activ depistarea precoce şi intervenţia timpurie. d0 +valuarea părtinitoare 6n raport cu statutul economico/social al !amiliei copilului cu dizabilităţi !iind semnalate cazuri de evaluare incorecta a copiilor proveniţi din medii de!avorizate. 7tilul inadecvat al unora dintre evaluatori 6n administrarea instrumentelor de investigare cum ar !iB asumarea rolului de persoană inaccesibilă judecător şi arbitru al destinului copilului nu se admite accesul părintilor la evaluareE nu se motivează su!icient copilul 6n vederea ani;ilării in;ibiţiilor inerente situaţiei de evaluareE atitudini manipulatoriiE timp redus de evaluare. e0 Capacitatea de redare prin imitatie-vorbirea re!lectată0 %a acest nivel logopedul 6ncepe prin a pronunţa sunetele al!abetului 6n ordinea di!icultăţilor. 7e cere logopatului să repete şi el .5poi se pronunţă silabe directe şi inverse cu sunetele respectivecer)ndu/ se pronunţia lor de către copil. 7e pronunţă apoi cuvinte 6n care sunetele la care se observă de!ormări se găsesc 6n poziţie iniţială mediană şi !inală.n !inal se pronunţă propoziţii care conţin sunete de!icitarepentru a se evidenţia clar tulburarea.+,aminatorul notează dacă sunetul este omisgreşit pronunţat sau 6nlocuit cu altul.7e e,aminează şi combinaţii de consoană sau de vocale 6n di!erite cuvinte. %a baza alcătuirii unui ast!el de instrument trebuie să se a!le urmatoarele principiiB (
cuvintele să !ie uzuale să poată !i 6ntelese şi de copiii care dispun de un vocabular sărac.7ă poată !i uşor ilustrate cu imagini.7unetul să apară 6n di!erite combinaţiiB la 6nceputla mijloc şi la s!)rşit. !0 orbirea independentă.Pentru e,aminarea capacităţii de pronunţie 6n vorbirea independentă se pot !olosiB al!abetul ilustrattabele cu imagini a căror denumire prezintă sunetele 6n poziţii di!erite-6nceput mijloc s!)rşit0. 7e vor !olosi ca procedeeB citirea de ilustraţii recitarea c)ntecul povestirea liberă. După acestealogopedul notează sunetele 6n pronunţia cărora copilul 6nt)mpină greutăţi tipul tulburărilor intervenite modul de recitare ritmul melodicitatea vorbirii respiraţiei 6n timpul recitării şi c)ntecului dacă poate povestisurprinderea esenţialului respectarea structurii logice a povestirii. 7e noteazăde asemenea modul cum copilul se antrenează 6n activitate cum salută cum vorbeşte cu ceilalţi copii.
-!" E2aluar%a pro1%s 1ontinuu #e!orma din protecţia copilului educaţie şi sănătate atinge 6n des!ăşurarea ei şi domeniul evaluării copiilor. rebuie reconsiderat actul evaluării din perspectiva necesităţii includerii şi a unor grupuri vulnerabile de copii 6n actiunea evaluativa. +valuarea trebuie privită ca un proces comple, continuu dinamic de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţii de 6nvăţare a copilului. +valuarea presupune colectarea de in!ormaţii complete interpretarea de date punerea şi rezolvarea de probleme 6n scopul orientării deciziei şi intervenţiei.+valuarea este o parte dintr/un proces şi nu un demers ulterior şi e,terior diverselor tipuri de intervenţiiB educaţionale de protecţie de tratament şi recuperare. Demersul evaluativ nu se rezumă la o activitate constatativă ci investig;ează potenţialul de dezvoltare şi 6nvatare şi sugerează programe ameliorativ/!ormative pe anumite paliere de dezvoltare. +valuarea statică 6n care se punea accent pe ceea ce poate !ace e!ectiv copilul pe abilităţile pe care le are la un moment dat şi nu pe capacităţile sale de dezvoltare a !ost 6nlocuită cu evaluarea dinamică prin care se estimează potenţialul de 6nvăţare 6n scopul !olosirii lui ca suport 6n !ormarea abilităţilor necesare dezvoltării plenare a copilului. Probele şi testele de evaluare nu mai au drept obiectiv evidenţierea de!icienţei şi a blocajelor pe care aceasta le determină 6n dezvoltare ci determinarea abilităţilor şi a disponibilităţilor imediate pentru dezvoltare. = asemenea abordare e,clude de!initiv teza [caracterului irecuperabil[ al copilului cu dizabilităţi. +valuarea stabileşte elementele pozitive din dezvoltarea copilului care vor constitui punctul de plecare 6n activitatea de recuperare. +valuarea !ără măsuri de intervenţie este un nonsens. 7istemul de intervenţie 6n care este cuprins copilul cu dizabilităţi trebuie să cuprindă obligatoriu următorii paşiB identi!icare / diagnoză / orientare / măsuri şi servicii de intervenţie -de e,emplu recuperare şi reabilitare0 şi suport / reevaluare / integrare şi includere socială.n consecinţă evaluarea este un proces continuu de plani!icare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizate şi programele de intervenţii personalizate. +valuarea parametrică implica utilizarea unor teste sau probe. nsă evaluarea trebuie să includă şi observaţia directă şi sistematică istoricul dezvoltării copilului -anamneza0 date socio/ culturale analiza produselor activităţii analiza erorilor analiza de sarcini inventarele de abilităţi c;estionare interviul dialogul cu parintii etc. 5ceste metode de evaluare permit monitorizarea copilului 6n conte,te naturale de viaţă iar in!ormaţiile culese prin intermediul lor ne o!eră o adevarată [;artă[ a evoluţiei copilului şi a comportamentelor sale 6n domenii !undamentale precum relaţiile cu activitatea şi cu mediul relaţiile cu ceilalţi relaţiile cu sine.
*
-! Dia'nosti1 .i %2aluar% lo'op%0i1( Diagnosticul este o ipoteză mai mult sau mai puţin probabilă care se cere mereu veri!icată. +l nu se rezumă la 6ncadrarea 6ntr/o categorie nosogra!ică care pare mai apropiată. n urma e!ectuării e,amenului comple, 6n care au !ost cunoscute anamneza subiectului dezvoltarea sa mediul !amilial şi e,tra!amilial se poate stabili un diagnostic prezumtiv ce va !i con!irmat sau in!irmat pe parcursul terapiei. Copilul indi!erent de tulburarea sa se mani!estă di!erit 6n !uncţie de situaţia şi mediul 6n care se a!lă. De aceea este necesară observarea lui 6n timp comportamentul 6n joc discuţii şi corelarea observaţiilor cu cele ale persoanelor care se ocupă de copil. Pentru stabilirea corectă a diagnosticului sunt necesare şi o serie de cunoştinţe de anatomie şi !iziologie a limbajului particularităţile evoluţiei normale a limbajului şi a abaterilor de la normalitate !ormele de mani!estare ale di!eritelor tulburări cu aspecte particulare 6ntre di!eritele tulburări care pot determina con!uzii de diagnostic evoluţia tulburării 6n timp. <ără acest volum de in!ormaţii erorile se pot strecura uşor at)t la tulburările severe de limbaj dar şi la !ormele uşoare. Cunoaşterea particularităţilor de v)rstă şi a abaterilor de la evoluţia normală a limbajului va evita con!uziile 6ntre !iziologic şi patologic şi sesizarea abaterilor 6ncă din primele luni de viaţă ale copilului. n stabilirea diagnosticului trebuie să se ţină seama de o serie de !actori endogeni şi e,ogeni pentru evitarea con!uziilor B v)rsta cronologică a copilului dezvoltarea intelectuală a!ectivitatea comportamentul motivaţia temperamentul caracterul componenţa psi;o/socială a !amiliei climatul educativ condiţiile şcolarizării. Diagnosticul di!erenţial trebuie stabilt at)t 6n cadrul aceleaşi tulburări c)t şi 6ntre diversele tulburări cu care se pot con!unda. n primul r)nd trebuie di!erenţiate tulburările dismaturative de cele patologice. Deşi au pentru 6nceput multe elemente comune di!eră at)t ca etiologie c)t şi ca evoluţie. ulburările dismaturative spre deosebire de cele patologice sunt determinate 6n general de un ritm propriu de dezvoltare !actorii somatici a!ectivi sociali av)nd un rol determinant 6n majoritatea cazurilor şi pot să dispară şi !ără intervenţie logopedică. După !i,area diagnosticului logopedic se !ace o evaluare preterapeutică continu)nd cu o serie de evaluări la s!)rşitul !iecărei etape terapeutice şi termin)nd cu o evaluare !inală. 5ceste evaluări trebuie concepute 6n unitatea lor şi 6n str)nsă legătură cu obiectivele urmărite 6n terapie. +valuarea preterapeutică are loc la 6nceputul terapiei logopedice şi are rolul de a stabili cu e,actitate care este nivelul ac;iziţiilor verbale raportat la v)rsta cronologică şi care sunt abaterile de la evoluţia normală a limbajului. Pe baza evaluării se va stabili programul de recuperare şi se poate elabora un prognostic privind posibilităţile de corectare a tulburărilor de limbaj pentru !iecare logopat 6n parte. %a s!)rşitul !iecărei etape evaluarea va urmări per!ormanţele obţinute eşecurile 6nregistrate prevenirea altor eşecuri stabilirea di!icultăţilor lacunelor erorilor reuşita obiectivelor propuse 6n celelalte etape. n !uncţie de ce va evidenţia această evaluare strategia terapeutică poate !i reevaluată se pot introduce noi activităţi spec!ice 6nlăturării tulburărilor de limbaj. +valuarea postterapeutică va stabili nivelul comportamentului verbal realizat 6n raport cu obiectivele propuse. Diagnosticul se precizează prin e,aminarea B / nivelului de dezvoltare somatică / stării organelor peri!erice ale vorbiriiE / stării auzuluiE / nivelului dezvoltării psi;iceE / stării vorbirii /pronunţia izolată a sunetelorE / pronunţia sunetelor 6n silabe cuvinte propoziţiiE / vocabularE / structura gramaticală a limbii 4
-!# Prin1ipiil% %2alu(rii 1opilului 1u 0i&a+ilit(i 1. +valuarea trebuie să !ie subordonată interesului superior al copilului J cresterea nivelului de [!uncţionalitate[ de implicare activă 6n planul vieţii individuale şi sociale. 2. +valuarea trebuie a,ată pe potenţialul de dezvoltare a copilului. .+valuarea necesită o abordare comple,ă şi completă a elementelor relevante -sănătate nivel de instrucţie şi educaţie grad de adaptare psi;o/socială situaţie economică s.a.0 precum şi a interacţiunii dintre acestea. 4. +valuarea trebuie să !ie unitară să urmarească şi să opereze cu aceleaşi obiectivecriterii metodologii pentru toţi copiii. $.+valuarea trebuie să aibă un caracter multidimensional alt!el spus să determine nivelul actual de dezvoltare pentru a o!eri un pronostic şi recomandări privind dezvoltarea viitoare a copilului 6n integralitatea sa. ".+valuarea presupune o munca 6n ec;ipă cu participarea activă şi responsabilizarea tuturor specialiştilor implicaţi -psi;ologi medici pedagogi pro!esori educatori sociologi asistenţi sociali logopezi0. &.+valuarea se bazeaza pe un parteneriat autentic cu bene!iciarii direcţi ai acestei activităţiB copilul şi persoanele care 6l au 6n ocrotire.
-!$ Tipuri 0% a+or0(ri al% %2alu(rii n de!inirea indicatorilor care structurează tipul de evaluare a nevoilor şi progreselor 6n dezvoltarea copilului e,istă trei abordări majoreB abordarea prin raportare la standarde abordarea prin raportare la criterii şi abordarea prin raportarea la individ. 1. +valuarea prin raportare la standarde sau normeB 5ceasta măsoară per!ormanţele unui copil 6ntr/o anume arie de dezvoltare pornind de la un standard stabilit prin testarea unui eşantion reprezentativ pentru copii.
mare măsură pe deprinderile de studiu teoretic şi de citit. 5st!el activităţile curriculare !uncţionează ca obiective ale instrucţiei precum şi ca evaluări care privesc stadiul şi progresul. Deşi testele prin raportare la criterii nu compară copiii cu nici un standard ci stabilesc deprinderi şi comportamente/ţintă pe care copiii urmează să le realizeze se creează totuşi ca şi 6n cazul evaluării prin raportare la standarde aceeaşi dilemăB stabilirea de criterii sau norme de dezvoltare care nu permit măsurarea unui proces de dezvoltare individual unic şi divers. n concluzie evaluările prin raportare la criterii sunt adecvate pentru evaluarea punctelor !orte şi a deprinderilor unui copil precum şi pentru identi!icarea nevoilor acestuia. Pot ajuta la elaborarea planului de servicii personalizat precum şi a diverselor planuri de intervenţie personalizate. . +valuarea prin raportare la individ 5ceasta măsoară progresul copilului pe parcursul procesului său unic de dezvoltare şi 6nvăţare. +valuarile pornesc de la a recunoaşte că orice copil se modelează prin interacţiunea dintre aspectele biologice şi cele de mediu precum şi prin ceea ce aşteaptă ceilalţi de la viaţa şi viitorul său. +valuările se !ac 6n conte,tul particular de viaţa şi 6n !uncţie de calităţile unice ale copilului. >u se urmareşte numai simpla evaluare a copilului ci şi calitatea relaţiilor acestuia cu ceilalţi modul 6n care dezvoltarea sa este in!luenţată şi modelată de !amilie şcoală servicii de sprijin comunitate precum şi de valorile culturale legile şi politicile sociale dominante.Deşi acest tip de abordare o!eră posibilităţi de depasire a dilemelor ridicate de cele e,puse anterior c;iar şi acestea pot !i restrictive dacă setul iniţial de obiective este stabilit prin raportare la standarde sau la criterii şi nu la abilităţile şi potenţialul unic al copilului. nsă dacă aceste obiective se stabilesc pentru !iecare copil 6n parte se va putea determina 6n ce măsură intervenţiile ajută copilul să/şi dezvolte potenţialul individual sprijină ajustarea intervenţiilor pentru a satis!ace cel mai bine necesităţile acelui copil. otodată se poate !ace o analiză a punctajelor individuale pentru a stabili unde se situează !iecare individ sau subgrup de indivizi comparativ cu restul copiilor evaluaţi. n acest !el se pot identi!ica şi corecta problemele sistematice care 6i aduc pe unii copii sau grupuri de copii 6n dezavantaj. De asemenea evaluările prin raportare la individ sunt adecvate pentru implicarea !amiliei 6n luarea deciziei privind necesitatea tipul şi e!icienţa intervenţiei şi modul 6n care !amilia este mulţumită de respectiva interventie c)t şi pentru 6mbunătăţirea comunicării cu părinţii şi a colaborării cu pro!esioniştii. n concluzie evaluarea are multiple şi diverse obiective toate 6nsă cu scopul !inal al includerii sociale a copilului cu dizabilităţiB / pentru a stabili cele mai potrivite servicii de terapie educaţie şi recuperareE / pentru a acorda drepturile şi serviciile necesare potrivit legislaţiei 6n vigoareE / pentru a stabili compatibilitatea 6ntre cerinţele speciale ale copilului şi pro!ilul asistentului personalE / pentru a stabili cerinţele educative speciale ale copilului cu dizabilităţiE / pentru a decide ce tip de servicii de asistenţă socială necesită o persoanăB 6n mediu desc;is sau 6n institutieE / pentru a organiza mediul de viaţa din instituţiile de protecţie socială ţin)nd cont de aspecte psi;ologice şi compatibilităţi E / pentru a stabili progresele e!ectuate 6n recuperare educaţieE / pentru a evalua e!icienţa serviciilor strategiilor metodelor !enomenelor şi procedurilor şi pentru a le amelioraE /pentru a produce in!ormaţii pentru administraţie pentru angajaţii serviciilor sociale şi de educaţie.
42
-!5 D%*%rsul %2aluati2 n 1a&ul 1opiilor 1u 0i&a+ilit(i 1. +valuare initială / constatativă ale carei obiective suntB / identi!icarea inventarierea clasi!icarea diagnosticareaE / stabilirea nivelului de per!ormanţe sau potenţialul actual al copiluluiE / estimareaKprognoza dezvoltării ulterioare bazată pe potenţialul individual şi integrat al copiluluiE / stabilirea 6ncadrăriiB pe grad sau nivel educaţional etc.E / stabilirea parametrilor programului de intervenţie personalizată. 2. +valuarea !ormativă este un tip de evaluare continuă care evidentiază nivelul potenţial al dezvoltării şi urmăreşte iniţierea unor programe de antrenament a operaţiilor mintale. +a nu este centrată pe de!icit ci evidentiază ceea ce ştie şi ce poate copilul ce deprinderi şi abilităţi are 6ntr/o anumită etapa a dezvoltării sale. . +valuarea !inală are ca obiectiveB / estimarea e!icacităţii intervenţiei sau a programuluiE / modi!icarea planului sau a programului 6n raport de constatăriE / reevaluarea copilului şi reconsiderarea deciziei. +valuarea trebuie să !ie comple,ă şi să evite !ormalismul. +valuarea comple,ă presupune o abordare multidisciplinară / medicală psi;ologică pedagogică şi socială / complementară uneori inter/institutională iar din analiza şi sinteza tuturor datelor rezultate reies şi trebuie să se propună soluţii de orientare a copiilor către serviciile adecvate.
-!6 E2aluar%a lo'op%0i1( pro1%s 1o*pl%: +valuarea şi diagnosticarea tulburărilor de limbaj se integrează tabloului dezvoltării psi;ice generale a copilului precum şi interdependenţei cu mediul social 6n care acesta trăieşte. +,aminarea comple,ă trebuie să urmăreascăB aprecierea posibilităţilor de comunicare de care dispune logopatul şi stabilirea diagnosticului precum şi a prognosticuluiEelaborarea proiectului de terapieEcunoaşterea dezvoltării intelectuale şi a trăsăturilor de personalitate. +valuarea se !ace din punct de vedere pedagogic prin aplicarea metodei convorbirii cu logopatul cu !amilia şi cu !actorii educativi implicaţi prin aplicarea de probe şi teste specializate prin !olosirea observaţiei permanente 6n activitatea de grupă prin consemnarea rezultatelor . 3omentul de e,aminare trebuie să ţină seama de o serie de principii B /crearea unei atmos!ere destinse stenice 6ncurajatoareE /!olosirea unor probe care să evidenţieze clar de!icitul de limbaj şi de!icienţele asociateE /legătura logopedului cu !amilia copilului pentru 6ncadrarea clară a elementelor de anamnezăE /legătura logopedului cu de!ectologul -pro!esorul de educaţie specială0 şi educatoarea pentru cunoaşterea clară a relaţiilor logopat/activitate din grupaE /evidenţierea diagnosticului a etiologiei de!icienţei şi stabilirea unei prognoze de 6nceput precum şi a unei colaborări permanente cu copilul cu !amilia şi cu şcoala. 1. nregistrarea cazului +ste realizată 6n urma perioadei de depistare a tulburărilor de limabaj. Depistarea se !ace 6n urma unui e,amen sumar prin care se evidenţiază de!icienţele grave dar şi prin semnalarea de către !amilie şi de cadrele didactice a cazurilor problemă. 3omentul depistării este !oarte important iar problemele aplicate variază 6n !uncţie de logoped şi de e,perienţa pe care acesta o posedă. n general munca logopedică impune ca depistarea să se realizeze la !iecare 6nceput de an şcolar de la 1$ septembrie la 1$ octombrie.
4
2. 5namneza. 5namneza se consemnează 6n urma convorbirii cu unul din părinţi -de pre!erinţă mama0 şi !ăc)nd apel la !işa medicală a copilului. +ste important la acest nivel să se evidenţieze B bolile ereditare mal!ormaţiile naşterea bolile in!ecţioase care au lăsat urmări dezvoltarea a!ectivităţii dezvoltarea relaţiilor intra!amiliale integrarea copilului 6n !amilie momentele de progres psi;o/ !izic traume sau accidente tot ceea ce este legat de apariţia şi evoluţia limbajului -c)nd şi cum a 6nceput să vorbească primele cuvinte primele propoziţii etc.0. . +valuarea limbajului rostit B a0 evaluarea nivelului de 6nţelegere a vorbirii se realizează 6n !uncţie de v)rsta cronologică nivel şcolar şi prezenţa tulburărilor psi;ice. 7e cere copilului să indicepovestea care i/a plăcut cel mai mult i/o citim cu voce tare şi 6l rugăm să e,plice sensul unor cuvinte din vocabularul acesteia. %a copiii din grupa mare şcolari mici şi copii cu probleme speciale 6n educaţie se pot aplica o serie de probe ca B proba de 6nţelegere verbală şi de de completare a unor lacune după 5lice Descoeudres. P)nă la v)rsta de " ani şi la copiii cu nevoi speciale 6n educaţie ce prezintă 6nt)rzieri 6n dezvoltarea mintală sau de!icit mintal 6nţelegerea vorbirii se testează 6n genere pe obiecte concrete. b0 +valuarea auzului. +ste bine ca 6n cazul evidenţierii clare a acuităţii auditive indicăm e,amenul audiometric e!ectuat la medicul de specialitate. n cazurile de alalie c)nd audiograma nu reuşeşte prea bine sau 6n cazurile 6n care copilul nu 6nţelege vorbirea la nivelul elaborării unor răspunsuri se poate apela şi la proteza auditivă. >ivelul dezvoltării auzului se evidenţiază prin B / probele de 6nţelegere a vorbiriiE / observaţii asupra conduitei B copilul repetă 6ntrebările 6n timp ce/i dăm 6ndrumări caracterul 6ntrebărilor puse de copil. Procedeul este următorul B /in prima etap cpilul care nu vorbeşte deloc este e,aminat prin probe de 6nţelegere iar sarcinile i se dau cu glas c)nd tare c)nd 6ncet. /6n a doua etapa dacă copilul nu reacţionează trebuie stabilit dacă nu aude sau nu 6nţelege -e,emplu B 6i dăm o jucărie cu vocea 6n şoaptăE lăsăm să cadă o legătură de c;ei şi observăm reacţia la zgomot la o sonerie etc.0 /6n etapa a treia dacă reacţionează la zgomote şi poate repeta cuvintele spuse de noi 6l aşezăm 6ntr/o poziţie 6n care să nu vadă buzele e,aminatorului şi acoperim pe r)nd c)te o urec;e -e,amen monoauricular0. Cuvintele le şoptim şi copilul trebuie să la repete. După clasi!icarea Qleitz ne6nţelegerea vorbirii 6n şoaptă p)nă la 4/" m are valoarea unei uşoare ;ipoacuzii -sau apra,ie auditivă0E p)nă la 1/4 m este o ;ipoacuzie de gravitate medie iar c)nd copilul nu aude la 1 m. ;ipoacuzia este gravă. Coordonatele !uncţiei auditive e,aminate sunt B /acuitatea auditivă /distanţa perceperii vocii 6n şoaptă redarea unor structuri ritmice percepute auditiv discriminarea şi localizarea analitică a surselor sonoreE / 6nţelegerea vorbirii 6n ansambluE / recunoaşterea şi reproducerea sunetelor perec;i opuseE sunete izolateE silabeE cuvinte s/zE t/dE ta/ daE pot/podE /controlul auditiv al vorbiriiE / autocontrolul 6n circuitul !onator normal -vorbeşte gradat de la şoaptă la strigăt la cerere0E / autocontrolul auditiv 6n corectarea de!ectelor de articulare -de e,emplu B 6nregistrarea pe bandă de magneto!on a rotacismului0 c0 +valuarea articulării verbale se re!eră la aparatul articulator la articularea -pronunţia0 propriu/ zisă. +,aminarea aparatului articulator cuprinde următoarele aspecte B /Hntegritatea !uncţională 6n ansamblu. 5ici se are 6n vedere 6n primul r)nd sistemul labio/
44
comisural -simetria integritatea mobilitatea şi !orţa0. 5poi se evidenţiază aparatul dental -integritatea !orma muşcătură !orma dentală 0 Pentru evaluarea capacităţii de pronunţie 6n vorbirea independentă se pot !olosi B tabele cu imagini a căror denumire prezintă sunetele 6n poziţii di!erite -6nceput mijloc s!)rşit0. 7e vor !olosi ca procedee B citireaA de ilustraţii recitarea c)ntecul povestirea liberă. După acestea evaluatorul notează sunetele care 6nt)mpină greutăţi tipul tulburărilor intervenite modul de recitare ritmul melodicitatea vorbirii respiraţia 6n timpul recitării şi c)ntecului dacă poate povesti surprinderea esenţialului respectarea structurii logice a povestirii. d0 +valuarea vocii. ocea se observă de la primul contact !iind de obicei 6n concordanţă cu dezvoltarea !izică şi cu con!ormaţia !iziologică a copilului. 7e urmăreşte B /sonoritatea E /tonalitatea E /valoarea E /nuanţa E /răguşeala E /astenia vocală E /rezonanţa E /rinolalia E /intensitatea vocii E /melodicitatea vorbirii E /vorbirea sacadată. e0 +valuarea structurii gramaticale 7e realizează observ)nd !ormarea propoziţiilor simple -2/4 cuvinte0 corecte 6n vorbirea spontană sau reprodusă E !olosirea corectă a singularului şi plurarulului -acord număr/gen la substantive cunoscute şi noi0E !olosirea timpurilor verbelor verbalizarea corectă a unor relaţii temporale simpleE !olosirea corectă a pronumelui personal şi a celui demonstrativ. !0 +valuarea vocabularului activ. 7e realizează prin observarea volumului de cuvinte !olosite 6n povestire şi vorbirea independeentă a substantivelor verbelor şi adjectivelor. g0 +valuarea !ormelor de limbaj verbal poate evidenţia B Dialogul de scurtă durată J telegra!ic a,at pe obiecte şi pe evenimente de tip situativ 6n !uncţie de anumite 6mprejurări evenimente sarcini concrete. 4. +valuare le,ică şi gra!ică Dacă e,amenul vorbirii se !ace de la $ ani 6n sus e,amenul limbajului scris se realizează 6n cazurile de disgra!ie disle,ie la nivelul clasei a HH/a şi a HHH/a de studiu.+,istă şi o diagnosticare precoce a tulburărilor limbajului scris care se e!ectuează de la v)rstele mici şi terapia va cuprinde antrenarea capacităţilor psi;o/motrice speci!ice pentru scris şi citit. Pentru o e,aminare corectă a tulburărilor intervenite 6n scris şi citit. este necesar ca 6nanamneză să se stabilească anumite elemente precum B 6nt)rzieri 6n apariţia vorbirii dislalii polimor!e sau !iziologice prelungite bilingvismul 6ntreruperi de şcolaritate e,igenţele !amiliei asupra copilului e,ersarea scris/cititului acasă. +,aminarea le,iei şi gra!iei trebuie să cuprindă imaginea sc;emei corporale a lateralităţii a motricităţii !ine. 7e pot !olosi Bprobe pentru determinarea orientării spaţiale proba pentru determinarea sincineziilor digitale proba pentru determinarea lateralităţii testul =seretsIi proba %ibemann. $. +valuarea motricităţii testul =seretsIi motricitatea organelor !onatoriie,amenul de pra,iee,amenul lateralităţiie,amenul de ritm 4$
Con!orm indicaţiilor lui =seretsIi 6ncepem e,erciţiile la nivelul v)rstei cronologice şi cobor)m sau urcăm p)nă unde ne permite capacitatea copilului . n cazul copiilor cu de!icienţe de vorbire e bine să 6ncepem aplicarea testului cu un an minus !aţă de v)rsta cronologică e,perienţa indic)nd 6n toate de!icienţele de vorbire o răm)nere 6n urmă a dezvoltării motorii. ncepem e,amenul cu o categorie de v)rstă sub v)rsta cronologică şi pentru a stimula copilul prin per!ormanţe proprii. ". +valuarea dezvoltării mintale 7e pot !olosi Bdesenul omuleţului pomului şi al caseiEmatricile progresiveB 9.C. #5+> -"/ 12 ani0Eproba comparării de noţiuniEproba de!inirii de noţiuniEproba de completare a lacunelor. &. +valuarea personalităţii Probele pentru determinarea trăsăturilor de personalitate pot releva tulburările comportamentale asociate celor de limbaj microtraume şcolare sau !amiliale. Hndicate sunt testele B #=#7C5C .5.. tabloul !amiliei. (. +valuarea medicală 7e recomandă unele e,amene medicale de tipul B =#% audiologic stomatologic neuro/ psi;iatric general mai ales cu privire la dezvoltarea somatică şi ;ormonală. *. +valuarea rezultatelor activităţii de grupa este de o mare importanţă 6n alcătuirea unui tablou corect simptomatologic. Qradul de integrare şcolară a copilului sau integrare 6n viaţa grupului in gradiniţă se poate e,amina nu numai prin 6nregistarea principalelor rezultate 6n activitatea de 6nvăţare dar şi cu asistenţe ale logopedului la lecţii convorbiri cu educatoarea -şi c;iar cu ceilalţi copiii0. 1. Consemnarea rezultatelor e,aminării se !ace 6n mod detaliat 6n
-!8 Consili%r%a lo'op%0i1( .i psiolo'i1( a p(rinilor Părinţii trebuie implicaţi direct 6n procesul de tratare şi evaluare logopedică aceştia trebuie in!ormaţi 6n legătură cu planul de intervenţie cu obiectivele stabilite at)t pe termen lung c)t şi pe termen scurt raportate la nevoile copilului să li se prezinte modelele şi te;nicile de lucru acasă să li se prezinte activităţile copilului raportate la programul terapeutic să li se o!ere sugestii re!eritoare la observaţiile comportamentale ale copilului 6n timpul programului şi prezentarea evaluărilor 6mpreună cu ec;ipa terapeutică. Părinţii trebuie să 6şi 6nţeleagă copiii să stăp)nească toate in!ormaţiile legate de diagnostic şi să devină coterapeuţi. Părinţii acestor copii sunt sprijinul de bază 6n viaţa lor 6ncă de la primirea diagnosticului trec prin sentimente comple,e de teamă de negare şoc depresie an,ietate.Cele mai multe temeri ale părinţilor sunt legate de posibilitatea ca copilul autist să nu poată !i cu adevărat independent niciodată. Părinţii acestor copii au nevoie la r)ndul lor de ajutor şi sprijin. Pentru a obţine in!ormaţiile necesare pentru a!larea a c)t mai multor in!ormaţii despre copil logopedul !oloseşte di!erite te;nici de evaluare printre care se a!lă testul de 6ntrebări M-CHAT. 3/C5 / este special realizat pentru detectarea tulburărilor din spectrul autist 6n cazul copiilor mici -de la 12 luni ideal peste 1( luni0. Părinţii pot completa aceşti itemi 6n mod individual. 5ceastă evaluare necesită observarea din partea unui clinician av)nd o speci!icitate !oarte bună 6nsă o !idelitate slabă. estul conţine urmatoarele 6ntrebari 6ntrebări la care părintele trebuie să răspundă cu da sau nu. 1. De obicei copilul dvs. agreează să !ie legănat sau săltat pe genunc;i' 4"
2. . 4. $.
şi mani!estă interesul !aţă de alţi copii' i place să se caţere pe diverse lucruri ca de e,emplu să urce scările' i place să se joace de/a [Cucu/:au[ sau [De/a v/aţi ascunselea[' 7/a jucat vreodată pretinz)nd că vorbeşte la tele!on sau că are grijă de o papuşă sau pretinz)nd alte acţiuni' ".
-!)< E2aluar%a n t%rapia 0isl%:i%i .i 0is'ra3i%i Disle,iaca di!icultate de a citi datorită tulburărilor perceptive auditiveoptice şi Iinestezice ca şi disgra!ia 6n care tulburările privesc actul gra!ic reprezinta un segment al activităţii terapeutice logopedice . 7indromul disle,icoKdisgra!ic reuneşte arii din cele doua tipuri de tulburări ale limbajului scris/citit amintind ast!el de / disle,o/disgra!ia speci!ică - inabilitatea de a citi sau scrie 0 / disle,o/disgra!ia de evoluţie - se pare ca are cauze genetice şi se mani!estă prin disortogra!ie şi incapacitatea de a 6nţelege sensurile gra!ice 0 / disle,o/disgra!ia spaţio/temporală - scriere şi citire 6n diagonală 0 / disle,o/disgra!ia pură - pe !ondul alalieia!aziei;ipoacuziei 0 / disle,o/disgra!ia liniară - rărirea r)ndurilor at)t la scrisc)t şi la citit 0 / disle,o/disgra!ia motrică 3atricele de evaluare !olosite 6n terapia logopedica 6ncearca să pună 6n evidenţa nivelul de !ormare a deprinderilor de a se e,prima corect oral şi scris dezvoltarea abilităţii de a recepta mesajul oral sau scris!ormarea acelor competenţe necesare 6nsuşirii scris J cititului. n !uncţie de aceste matrice care pun 6n evidenţă competenţele ce trebuie !ormate 6n activitatea terapeutică se pot preciza descriptorii de per!ormanţă ce vor viza evaluarea şi aprecierea deprinderilor integratoare speci!ice 6nsuşirii limbii rom)ne. De la nivelul !onem/gra!emuluila nivelul silabelorde la di!erenţierea !onemelor şi gra!emelorp)nă la nivelul cuv)ntuluişi de aici la elaborarea enunţului şi !ormarea le,iei şi gra!iei 4&
optimale este un drum anevoios 6n care este nevoie de parteneriat 6n cadrul triadei logoped J părinte J cadru didactic.Cele două tipuri de tulburări nu se pot aborda separat. 5daptarea terapiei logopedice se va !ace 6n !uncţie de nivelul dezvoltării psi;ice a !iecărui copil de ritmul de lucru al !iecăruia de tipul şi gradul tulburării pe care o prezintă. Hmportant este crearea acelui !ond motivaţional care să conducă la depăşirea barierelor e,istente. 3aterialele !olosite trebuie să !ie c)t mai diverse simple concrete aproape de su!letul copilului disle,ico/disgra!ic. n terapia sindromului disle,ico/disgra!ic trebuie antrenate toate acele segmente ale actului perceptiv J vizualauditiv Iinestezic iar terapia trebuie să !ie precedată de dezvoltarea abilităţii de operare cu simboluri pun)ndu/se totodată 6n evidenţă !ondul lingvistic de care dispune copilul .
-!).
20 >umărarea silabelor -( itemi0 Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele numărul de silabe al unor cuvinte. Citeşte cuvintele de mai jos şi desparte 6n silabe separ)nd cu o linie bulinele de sub imagine. %ac
#ac
4(
3ac
Casă
3ama
Cadouri
Copac
Citeşte
S)mbete
0 +liminarea silabică -12 itemi0 ndepărtează mintal……..şi spune ce/a rămas din cuv)nt. …prima silabă televizor scrisoare rămurică păsărică prăjitură
…ultima silabă bunătate ciocolată !elicitare casă ;aină
…silaba din mijloc primăvară zambilă tele!on veveriţă ciupercă
4> Hdenti!icarea consoanelor -( itemi0 7e cere copilului să găsească pe o !i șă 6n care sunt cuvinte -imagini0 cuv)ntul care nu 6ncepe cu aceeași literă ca și cuv)ntul [țintă[. +,B se dau cuvintele 9 pară p)ine coș iar cuvantul țintă este [pat[. Qăseşte cuv)ntul care nu are aceeaşi literă ca şi cuv)ntul patA
par(
1o.
p7in% 4*
$0
>umirea co consoanei in inițiale -( -( ititemi0 7e cere copilului să identi!ice litera iniţială a unui cuv)nt cuv)nt și să pronun pronunțe cuv)ntul cuv)ntul respectiv. respectiv. 7ubliniază cu o linie litera iniţială şi pronunţă cuv)ntul.
1as(
27nt
3%linar
*as(
"0 +liminarea +liminarea !onemelo !onemelorr -( itemi0 itemi0 Citeşte cuv)ntul apoi taie cu o linie primul sunet şi citeşte ce a rămas. 7e cere copilului copilului să suprime primul sunet sunet din cuv)nt și să spună ce/a ce/a rămas. +,B bra brațe / \rate \rate..
+ra% par( strop sap( s1ar(
ra% ar( trop ap( 1ar(
-!)umără silabele şi spune -sau arată pe degete0 c)te a găsit. 7e vor !olosi imagini sau cuvinte indicate verbal de către adult / ( itemi. •
2. Hdenti!ică prima consoană din cuv)nt. 7e va cere identi!icarea cuv)ntului care 6ncepe cu acelaşi sunet ca 6n modelul dat -e,.B casă măr cal0 7e vor !olosi imagini adecvate sau cuvinte -indicate verbal0 / ( itemi. • • •
. >umeşte prima consoană din cuv)nt. 7e vor !olosi imagini sau cuvinte indicate verbal / ( itemi. 7e va cere copilului să redea sunetul iniţial J izolat. • •
4. 7uprimă consoana iniţială apoi găseşte cuv)ntul !ormat. +,empleB m-are0 s-apă0 s-oare0 c-lamă0 p-lasă0 b-loc0 r-ac0 t-ren0. •
$. 7uprimă o silabă apoi găseşte cuv)ntul !ormat. 7uprimarea primei silabeB spa-g;ete0 mă-mică0 şo-sete0 6n-cepe0 pe-pene0 şa-cal0. 7uprimarea ultimei silabeB -carte0lă -cer0cei -;ai0nă -pom0pă -supă0rat -lup0te. • •
$
". Qăseşte din e,emple cuv)ntul care rimează r imează cu modelul datB Piscină K avion găină castel. castel. Copac K băiat panto! g)ndac. • •
&. Qăseşte sunetele ce alcătuiesc scurte pseudo/cuvinteB moz pli unc arg zata sot....etc 7e poate aplica prin scris/citit la copiii de clasa H. • •
(. Proba de numire rapidă a obiectelor -rapid naming test0. 7e !oloseşte o !işă special concepută •
-!)u ştim artă care să solicite mai multă inteligenţă dec)t desenulA. Desenul Desenul constitui constituiee o mod modalitat alitatee a !uncţiilor !uncţiilor de simboliza simbolizare re 6n cadrul cadrul procesulu procesuluii de comunicare !ăc)nd parte din structura şi !uncţionalitatea limbajuluiE este anterior limbajului oral şi a constituit prima modalitate de comunicare 6ntre indivizi a unui conţinut de reprezentări sentimente credinţe temeri aparţin)nd grotelor din istoria umanităţii . 5ndre %evajJQauv;aineB bazat pe o bogată documentaţie ar;eologică şi antropologică psi;ologică stabileşte stabileşte căB 7eriile ritmice de bastoane sau puncte puncte se pot urmări 6n e,istenţa lor cam la s!)rşitul paleoliticului superiorE paralel cu incaşii 5mgarieni către . ani 6.e.n. se adaugă primele !iguriE acestea sunt cele mai vec;i opere de artă din toată istoria umanităţii şi se observă că implicarea 6n conţinutul lor a unei conversaţii inseparabile de concepte cu un mare grad de organizare prin limbaj. 5cest mod de comunicare gra!ică este rezultatul maturizării structurilor integratoare senzorio/ motorii -at)t la omul preistoric c)t şi la copil0. Din studiile comparative se pare că e,ecutarea acelorasi m)zg)leli de bază este mai 6ndelungată pe scara genetică. 7tudiul lui Pbode :ellog asupra dezvoltării mintale a copiilor pe baza desenelor !ăcute de ei o!eră posibilitatea unei comparaţii subiective 6ntre desenul copilului preşcolar adultul primitiv şi adultul preistoric. . ]allonE a studiat biodinamica braţului 6n spaţiul gra!ic 6n !uncţie de maturizarea actului !uncţional vizo/ motor cu implicaţiile sistemului de sel!/ control. %. %ucostB reuşeşte să stabilească relaţia 6ntre vizo/motricitatea copilului 6n evoluţie 6n spaţiul gra!ic raport care stă la baza activităţii per!ectibile a gra!ismului in!antilE]. 7tern/5. QesselB au demonstrat o str)nsă corelaţie a evoluţiei !ormelor gra!ice realizate de către copil cu etapa sa de dezvoltare neuromotorie şi psi;ointelectuală. 7tudiile re!eritoare la relaţia dintre dezvoltarea gra!ică -v)rsta gra!ică0 şi dezvoltarea mintală pot stabili etapele de evoluţie ale desenului pe grupe de v)rstăE ele re!lectă că v)rsta gra!ică nu este similară cu cea cronologică !iind deci necesară o 6ncadrare de dezvoltare gra!ică cu intervale mai largi ale v)rstei cronologice.
E2oluia p% 'rup% 0% 27rst( a 0%s%nului9 / ntre 1/2 aniB !aza ! aza m)zg)lelilor -se operează o coordonare coordonare a elementelor posturale şi vizuale0E / ntre 2/$ aniB se observă o de!inire a m)zg)lelilor 6n sensul apariţiei liniei ca modalitate de e,primare gra!ică a !ormelor geometrice de bază. 3)zg)litura devine cerc sau spirală divizată -C.P6r -C.P6rlog log00 la care care sunt sunt antren antrenate ate mişcă mişcări ri de !ineţe !ineţe -#. Sazzo Sazzo00 ceea ceea ce demost demostrea rează ză evolu evoluţia ţia procesului de maturizare neuropsi;ică. +ste !aza de imitaţie a gestului gra!ic de multe ori !ără să se 6nţeleagă sensulE 6n jurul v)rstei de ani apar primele trasee intenţionale copilul put)nd desena un $1
=m sub !orma unui cerc şi a liniei. P)nă la 4 ani !inalitatea actului gra!ic răm)ne răm)ne plăcere ludică sau motorie imitativă -după C;. :uc;ler0 $W din copiii de 4 ^ ani simbolizează oc;ii prin două puncte iar capul printr/un cerc ce este unit cu trunc;iul ce este la r)ndul său unit cu linii descendente -membrele in!erioare0E 6n această etapă desenul 6ncepe să devină reprezentativ prin ju,tapunerea sc;emelorE unii autori subliniază apariţia unui proces simplu de comparare sau pre!erinţă pentru culori. / ntre $/" aniB una din etapele de salt calitativ al gra!ismuluiE 6ncep)nd cu $ ani se de/!ineşte !enomenul denumit sc;ematismA care p)nă la ( ani se trans!ormă 6n simbolism gra!icE apar !ormele geometriceB pătratul triung;iulE apare trunc;iul omului corpul prezentat completE 6ntre $/" ani se produce o asamblare articulată a corpului umanE e,istă o tendinţă sintetică cu neglijarea amănuntelor şi detaliilor.
Int%rpr%tar%a r%&ultat%lor
$a. braţele şi picioarele tangente la corp…1 punct $b. braţele şi picioarele ataşate c;iar dacă sunt amplasate incorrect…1 punct "a. prezenţa g)tului…1 punct "b. conturul g)tului este o linie continuă 6ntre trunc;i şi cap…1 punct &a. prezenţa oc;ilor -un singur oc;i c)nd capul este desenat 6n pro!il0 …1 punct &b. prezenţa nasului…1 punct &c. prezenţa gurii…1 punct &d. nasul şi gura sunt realizate corect -buzele sunt reprezentate prin două linii0 …1 punct &e. prezenţa narinelor…1 punct (a. prezenţa părului…1 punct (b. părul bine plasatE capul nu este reprezentat prin intermediul transparenţei…1 punct *a. prezenţa ;ainelorE prima reprezentare a acestora sunt nasturii dar se admite şi o simplă ;aşurare…1 punct *b. lipsa transparenţei şi cel puţin două elemente vestimentare…1 punct *c. desenul complet al ;ainelorE prezenţa a cel puţin patru piese vestimentareB cravată vestă bască pălărie etc. …1 punct *d. costumul desenat corect !ără omisiuni -prezenţa manşetelor0 …1 punct 1a. prezenţa degetelor…1 punct 1b. numărul corect al degetelor…1 punct 1c. detalii corecte la nivelul degetelor…1 punct 1d. opoziţia policarului…1 punct 1e. desenarea palmei 6ntre degete şi braţe…1 punct 11a. braţele articulate la umeri la coate…1 punct 11b. articularea gambelor la genunc;i şi Ksau la coapse…1 punct 12a. proporţia capului -mai mic dec)t ^ din trunc;i şi mai mare dec)t 1K1 din corp0 …1 punct 12b. proporţia braţelor -egale 6n lungime cu trunc;iul sau puţin mai lungi dar să nu ajungă la nivelul genunc;iului0 …1 punct 12c. proporţia gambelor -inegale 6n lungime 6n raport cu corpul sau puţin mai scurte0 …1 punct 12d. proporţia picioarelor -lungimea lor să !ie mai mare dec)t lăţimea şi mai mare dec)t 6nălţimea corpului luiE să nu depăşească dublul gambei0 …1 punct 12e. prezenţa a două gambe şi a două braţe -articularea m)inii şi a picioarelor0 …1 punct 1. prezenţa călc)iului…1 punct 14a. coordonarea motrică a conturului…1 punct 14b. coordonarea motrică a articulaţiilor…1 punct 14c. coordonarea motrică a articulaţiilor capului…1 punct 14d. coordonarea motrică a braţelor şi a gambelor…1 punct 14e. coordonarea motrică a !izionomiei…1 punct 14!. coordonarea motrică a articulaţiei trunc;iului 1$a. prezenţa urec;ilor…1 punct 1$b. poziţia şi proporţia corectă a urec;ilor…1 punct 1"a. detalii oculare -gene spr)ncene0 …1 punct 1"b. detalii oculare -pupilele0 …1 punct 1"c. detalii oculare -proporţia corectă a orbitelor0 …1 punct 1"d. detalii oculare -strălucirea lor0 …1 punct 1&a. prezenţa bărbiei şi a !runţii…1 punct 1&b. bărbia net distinctă !aţă de buza in!erioară 1(a. capul trunc;iul şi picioarele 6n pro!il…1 punct 1(b. pro!ilul per!ect -!ără transparenţe sau poziţie0 …1 punct =5%B $1 puncte
$
abel pentru nivelurile de v)rstă
)rsta mintală
4
$
"
&
(
*
1
11
12
1
Punctaj
2
"
1
14
1(
22
2"
4
(
42
_.H. se obţin prin raportarea v)rstei mentale la v)rsta reală. %a copiii cu sindrom de nedezvoltare a vorbirii s/a constatat o di!erernţă 6ntre rezultatele obţinute la testul de desen şi testul Dearborn -_.H. la desen` _.H. de la DearbornE e,istă un limbaj intern mai dezvoltat0. 5m realizat studiul de caz pe doi copii ai gradiniţei 3otanul ncălţatA Qalaţi asistată de logopedul local. 5m pus copiii să deseneze pe o coală de ;)rtie 54 un omuleţ asa cum le place lor. 5dmos!era 6n care s/a des!ăşurat activitatea a !ost de linişte 6ncăpere aerisită iar 6nainte de 6ncepere am realizat cu ei e,erciţiile de 6ncălzire a degetilor e,emplu- ne spalam pe m)ini picură vine ploaia tună bate v)ntu se/nv)rtesc moriştele etc0 >umele copiilor au !ost sc;imbate pentru a păstra con!idenţialitatea acestora. Hn!ormaţiile despre ei le/am obţinut prin observarea directa a acestora prin interviul luat parinţiilor precum şi din discuţiile avute cu logopedul şi cadru didactic.
A! Ca&ul I >ume subiect B :udai +milian )rstă B " ani şi 11 luni QrupaB pregătitoare >evoia specială B / #etard de limbaj J dislalieE ta;ilalie
I! D%3inir%a pro+l%*%i 9 3odul de mani!estare a subiectului 6n viaţa cotidianăB / +ste un copil prietenos sociabil. Prezintă interes pentru activităţi 6n aer liber. i plac di!erite jocuri sportive drumeţiile. / +nergic sensibilitate bine camu!lată. / Calităţi de lider. Date despre mediul !amilialB / Copil provenit dintr/o !amilie de!avorizată cu părinţi alcoolici şi iresponsabili social. +ste cel mai mic dintre cei cinci !raţi. / De la v)rsta de un an şi cinci luni 6n urma anc;etei sociale este dat 6n plasament 6ntr/o !amilie de ocrotire.
7ora Diana J 11 ani J elevă
II! R%laii n 'rup / n general +milian se adaptează uşor. 5re calităţi de lider. şi mai enervează colegii de joacă isc)ndu/ se unele con!licte. / >u are 6ncă prieteni dar este o !ire sociabilă. III! Dat% p%0a'o'i1% / +voluţie promiţătoare privind asimilarea unor cunoştinţe dezvoltarea unor atitudini şi aptitudini. / Participă entuziast la activităţile artistice organizate la şcoală. / i place să c6nte să recite poezii. $$
/ #ezolvă cu uşurinţă e,erciţii de matematică.
IV! N%2oia sp%1ial( r%tar0 0% li*+a, 0islali% tailali% /
$"
Bu0ai E*ilian
$&
Ca&ul II Dat% 0% i0%nti3i1ar%9 >ume si prenume B 7eptar 3elda arsta B " ani 7e,B !eminine >ationalitateaB room QrupaBpregătitoare Dat% 3a*ilial%9 atal are v)rsta d!e & de ani este instalator mama are 4 de ani este vanzătoare. :ugetul !amiliei este mediu. Condiţiile de locuit sunt bune apartament cu doua camere. 7tructura !amiliei este una organizată. Componenta !amiliei B un !rate 1 ani şi luni. #elaţii !amiliale sunt 6ncordate o vină avand/o cinduita morala a tatălui acesta !iind alcoolic. 5titudinea !amiliei !aţă de copil /tatal autoritar. 7tarea de sănătate a !amiliei şi copilului este relativ bună. Dat% 0%spr% s(n(tat%9 7arcina a evoluat normal. >aşterea a !ost la termen şi !ără complicaţii. Copilul s/ a născut cu o mal!ormaţie a bolţii şi a valului palatin. P)nă la v)rsta de $ ani a avut o intervenţie c;irurgicală pentru remedierea suturarea mal!ormaţiei.
D%3inir%a pro+l%*%i 9 +voluţia limbajului şi a vorbirii a !ost marcată de tulburarea organică a copilului. Q)nguritul a aparut cu 6ntarziere şi s/a mani!estat prin sunete !ără rezonanţă orala.+misiile consonantice erau ine,istente put)nd pronunţa numai vocale.Primele greutaţi au aparut odată cu emisia consoanelor labiale linguo/palatală şi linguo/velare.Primele cuvinte au !ost pronunţate de!ectuos datorită imposibilităţii articularii majorităţii sunetelor. ocabularul pasiv a crescut mai rapid dec)t cel !olosit mijloacele de comunicare verbală !iind 6nlocuite cu gesturi mimica şi emisii verbale greu de codi!icat. Din punct de vedere somatic şi psi;ic copilul este dezvoltat normal.Din punct de vedere al dezvoltării limbajului prezintă o 6ntarziere 6n dezvoltarea limbajului oral sub aspectul ac;iziţiei şi !olosirii vocabularului şi sub aspectul e,ecutării !ono/ articulatorii.nţelegerea este bine conservată .7e observă o discrepanţă 6ntre posibilităţile intelectuale şi insu!icienţa verbalizării.+ste un copil timid retras cu comple,e de in!erioritate !aţa de colegii de clasa. Dezvoltarea limbajului şi a vorbirii sunt !oarte limitate datorită modi!icărilor aparatului !ono/articulator. 3al!ormaţiile bolţii ţi valului palatin 6l 6mpiedica pe copil 6n e,ecutia corecta a sunetelor.Copilul nu poate pronunţa consoaneleB l r t t n d s ,. ţn sc;imb poate pronunţa nazalizat toate vocalele. 7unetele B ce ci ge gi sunt a!ectate !iind 6nlocuite cu un su!lu nazal.5uzul !onematic nu este a!ectat.5tenţia auditiva este !oarte buna. orbirea e,presivă este limitată şi de!ormată. ocabularul activ este redus capacitatea de evocare a cuvintelor este redusă !iind pre!erate mimica şi gesturile.
Dia'nosti1 lo'op%0i1 $(
Dislalie polimor!ă datorata despicaturii velo/palatine.
Pro'nosti1 lo'op%0i1 +volutie lenta pe toate palierele limbajului. V! O+i%1ti2% mpreună cu părinţii s/a sc;iţat următoarele obiective pentru o conduită instrucţională pozitivă B / Hdenti!icarea clară a nevoilor subiectuluiE /=rientarea e!ectivă spre activităţi care să/i !acă plăcere să/i st)rnească interesul curiozitatea. /Conceperea unui program de recuperare a de!icienţelor de limbaj apel)nd la serviciile unui logoped pro!esionist. -Colaborarea cu !amilia de ocrotire educarea acestora pentru a asigura continuitatea demersurilor de recuperare H otal de puncte ( ceea ce 6nseamna că v)rsta mintală este de 4 ani şi jumătate.
$*
L(1(tu. @a*u%la
"
An%:a )! Fisa lo'op%0i1a I!DATE GENERALE9 >umele si prenumele\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ data nasterii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ domiciliul\\\\\\\\\\\\\str.\\\\\\\\\\\\\\\\\\nr.\\\et.\\\\ap.\\\tel.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ II!ANAMNEHA FAMILIALA9 55\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\varsta\\\\\\\\\\\studii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ locul de munca\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\!unctia\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 3535\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\varsta\\\\\\\\\\\studii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ locul de munca\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\!unctia\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ HPF% D+ <53H%H+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 7#FCF#5 <53H%H+H\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\#5>QF%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ :=%H\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 5HFDH>+5 P5#H>H%=# <55 D+ %H3:59F% C=PHH%=#\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 7H3F%5#+5 7=CH5%5 7H%H>QH7HC5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
III!ANAMNEHA PER@ONALA 7arcina\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\nastere\\\\\\\\\\\\\\\\\\\apgar\\\\\greutate\\\\\boli\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\tratamente\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\alimentatia\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\ridica capul\\\\\\\merge sustinut\\\\\\\\\\\\merge independent \\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\controlul s!incterian\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ IV!EAMENE MEDICALE P+DH5#H+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ =.#.%.<=>H5#H+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ =<5%3=%=QH+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 7=35=%=QH+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ >+F#=/P7HH5#H+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ +>D=C#H>=%=QH+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ V! EAMENE P@IOLOGICE H>+%+C\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ "1
3+3=#H5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 5+>H5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 5<+CHH5+5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 7C+35 C=#P=#5%5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ =#Q5>HS5#+5 7P5H5%5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ =#Q5>HS5#+5 +3P=#5%5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ %5+#5%H5+5Bmana\\\\\\\\\\\picior\\\\\\\\\\oc;i\\\\\\\urec;e\\\\\\\\\\\\\\\\\ C=3P=#53+>F%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
VI! ALTE PARTICULARITATI \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ HH. +=%FH5 =#:H#HH Qanguritul\\\\\\\\lalatiunea\\\\\\\\\\primul cuvant\\\\\\\\\\\prima propozitie\\\\\\\\\\ \\\\\\ritmul vorbirii\\\\\\\\\limba materna\\\\\\\\\\\\\\\\\\\limba mediului inconjurator\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\atitudinea copilului !ata de voirbire\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\
VIII! EAMEN ANATOMO=FUNCTIONAL AL APARATULUI FONO=ARTICULAR 1.3al!ormatii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 2.7istemul labio/comisural\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ .3a,ilar\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 4.%imba\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ $.Palatul dur\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ ".Palatul moale\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ &.Fvula\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ (.7istemul nazal\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ *.Deglutitia\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 1.#espiratia\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 11.Hntelegerea vorbirii interlocutorului/acuitatea auditiva\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 12.#ecunoasterea si reproducerea sunetelor perec;i\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ sunete izolate\\\\\\\\\\\\\\\\silabecuvinte\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 1.5utocontrolul auditiv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\con!uzii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ I! EAMENUL VORBIRII ARTICULATE P#=+C=>7=%HD5+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ HHH.H>%=CFH+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ H.=3H7+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ .D+<=#35+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ H.>++3H7+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\ ! EAMENUL LIMBAJULUI 5#75 P7H=%=QHC5 5 %H3:59F%FH/P%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ =#:H#+5 #+<%+C55\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ =#:H#+5 H>D+P+>D+>5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ "2
7F>++%+ 5<+C5+\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 7#FCF#5 Q#535HC5%5\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
I! DIAGNO@TIC LOGOPEDIC INITIAL 5CF5%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ 5%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
II! PROGNOHA \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ III!OBIECTIVELE TERAPIEI LOGOPEDICE \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\
"
Capitolul III "!Con1lu&ii .i r%1o*an0(ri 7esizarea şi corectarea di!icultăţiilor 6n limbajul oral şi scris se !ace urm)nd etapeleB 1. +valuarea şi diagnosticarea copilului de către specialişti. 2. Participarea activă a copilului şi implicarea 6n terapia tulburării de limbaj diagnosticate. . Colaborarea dintre copilJ părinteJ logopedJ cadru didactic 6n sprijinul remedierii de!icitelor. =bservatieB Prin cadru didactic se 6ntelege ec;ipa !ormată din logoped psi;ologK consilierK psi;iatru pro!esor de sprijin educatorK 6nvătătorK diriginteK pro!esori. Problemele de vorbire scriere citire sau e,primare ale copiilor se rezolvă dacă ştim să le identi!icăm c)t mai devreme şi dacă !olosim metode adecvate speci!icului di!icultăţii. n general copiii 6ncep să rostească clar cuvintele de la un an iar propoziţii de la doi ani. Dacă se sesizează anumite probleme trebuie mers la logoped. +l poate spune dacă este cazul să se 6ncepă un program special şi ce e,erciţii trebuie realizate. >u trebuie am)nată rezolvarea problemelor 6n speranţa că acestea se vor rezolva de la sine pe măsură ce copilul creşte. 7e riscă agravarea acestora şi e!ortul pentru recuperare va !i mult mai mare.%ogopedul poate !i consultat pentru a e,amina copilul pentru stabilirea obiectivelor şi a metodelor celor mai adecvate de corectare. =rice intervenţie logopedică 6ncepe de la identi!icarea cauzelor de aceea trebuie o bună colaborare cu logopedul observat copilul şi discutat 6mpreună pentru a le stabili corect ţin)nd seama de dezvoltarea şi evoluţia copilului. rebuie să !ie cunoscute etapele urmărite de intervenţia logopedică ca şi progresele obţinute. 5cestea vor !i criterii de observare şi evaluare a limbajului la copilul respectiv. Depăşirea di!icultăţilor depinde de părinţi educatori şi logoped. oţi trebuie să lucreze 6n ec;ipă. Prin colaborare prin direcţionarea e!orturilor spre aceleaşi obiective şi adoptarea unei atitudini comune pozitive şi !le,ibile copilul va bene!icia de un ajutor e!icient şi va !ace progrese stabile 6n ritmul propriu. >u trebuie să uitam că !iecare copil este unic. #itmul său stilul său de a 6nvăţa modul său de a reacţiona la con!licte şi la probleme este di!erit. rebuie să avem răbdare şi să orientam dezvoltarea lui 6ntr/o manieră pozitivă. >u trebuie să mani!estăm iritare sau nerăbdare !aţa de nereuşitele copilului. De multe ori trebuie să ne asumăm aceste nereuşite pentru că noi adulţii suntem cei care 6l creştem 6l sprijinim şi/l 6ngrijim. >umai 6nteleg)nd nevoile copilului ne vom apropia de universul lui real şi vom putea să/l ajutăm. Dezvoltarea copilului depinde 6n primul r)nd de mediul 6n care trăieşte. Fn climat 6n care 6i sunt asigurate protecţia şi a!ectiunea este absolut necesar pentru o evoluţie normală. >umai 6ntr/un mediu securizant se pot stabili relaţii de comunicare !ireşti. "4
