GENUL LIRIC – lirica populara
Folclorul Folclorul este este o ştiinţă ştiinţă a tradiţiei conservate oral (literatură, (literatură, credinţe, obiceiuri, rituri, iar sub aspect estetic !olclorul repre"intă #ulţi#ea operelor şi #ani!estărilor cu caracter artistic aparţin$nd culturii populare spirituale% &perele artistice !olclorice au caracter tradiţional, colectiv, oral, anoni#, sincretic% Coordonatele structurale ale !olclorului sunt' caracterul !or#ali"ant (ri#a perece, paralelis#ul, !or#ulele de )nceput, de )nceiere şi #ediane, sincretis#ul !uncţional (conlucrarea #ai #ultor li#ba*e la reali"area unor !or#e artistice, e+istenţa )n si#ultaneitate si#ultaneitate a unui prototip şi a #ai #ultor variante% Folclorul literar )n versuri cuprinde te+te ritualice şi de cere#onial, a!oristice şi eni#istice, eni#istice, balade sau c$ntece bătr$neşti, c$ntece de leaăn, recitative şi nu#ărători ono#atopeice care )nsoţesc *ocurile de copii% -n cadrul literaturii de ritual şi cere#onial cere#onial se a.ă şi c$teva te+te destinate copiilor, precu#' Pluguşorul (Plugul, poe"ia de incantaţie ( Paparude, Scaloianul, poe"ia de urare (Sorcova, poe"ia colindelor şi a c$ntecelor de stea% Repertoriul literaturii de cere#onial pentru sărbătorile de Crăciun cuprinde şi colinde inspirate din leenda naşterii lui Iisus, precu#' Cântecele de stea şi Florile dalbe % Colinda este o specie !olclorică de poe"ie c$ntată, uneori recitată, inspirată de obiceiurile calendaristice de iarnă% Ea aparţine celor trei enuri literare' enului liric prin caracterul de urare, celui epic prin naraţiune şi celui dra#atic prin !aptul că se concreti"ea"ă )n adevărate spectacole% Funcţiile principale ale colindei aparţin at$t vre#ilor străveci (#aico/ritualice, c$t şi ti#purilor actuale (cele de urare şi !elicitare% 0e+tul colindei cuprinde ele#ente creştine, incantaţii #aice si#ilare desc$ntecului, i#aini sonore ritualice% 1in punctul de vedere al co#po"iţiei, epicul se des!ăşoară )n colindă )n două planuri, altern$nd )ntre real şi !antastic% Colinda apelea"ă )n introducere şi )nceiere la !or#ule stereotipe ,aduc$nd )n pri#/plan persona*e !abuloase%
2culaţi, sculaţi, boieri #ari, Florile dalbe, 2culaţi voi Ro#$ni pluari, Florile dalbe, Că vă vin colindători, Florile dalbe, Noaptea pe la c$ntători, Florile dalbe, 3i v/aduc un 1u#ne"eu%
In pri#a "i a anului copiii ,se#nul puritatii, u#blau cu sorcova% Nu#ele de sorcova vine de la cuvantul bular 4surov5 (verde !raed, alu"ie la ra#ura abia i#bobocita, rupta odinioara dintr/un arbore% &biceiul 2orcovei este practicat de copii de pana la 67 ani% In trecut, sorcova era din .ori naturale, ra#uri de #ar, prun, cires sau tranda8r puse la in#uurit de 2!% 9ndrei si i#podobite cu beteala rosie, insa ,asta"i, cea #ai raspandita este cea con!ectionata dintr/un bat ornat cu .ori arti8ciale din artii colorate, uneori avand un clopotel, ori dintr/o crenuta de brad pe care se prind panlici de artie colorata si un :tinalau5 prins in var!% 1e obicei, 8ecare copil are sorcova lui% &biceiul se practica de catre un baiat, iar a"delor li se adresea"a urari de bun auur, invocandu/se sanatatea, belsuul si prosperitatea' „Sorcova, vesela, Sa traiti, sa-mbatraniti, Peste vara, primavara, Ca un par, ca un mar, Ca un fr de trandafr. Tare ca piatra, Iute ca sageata, Tare ca ferul, Iute ca otelul, a anul si la multi ani!"
Inclinata de #ai #ulte ori in directia unei anu#ite persoane, sorcova *oaca oarecu# rolul unei baete #aice, in"estrate cu capacitatea de a trans#ite vioare si tinerete celui vi"at% 0e+tul urarii, a#inteste de o vra*a si nu !ace decat sa intareasca e!ectul #iscarii sorcovei% Cand copiii si/au ter#inat de rostit urarile, 2e#anatorii (cei care poarta in traistute boabe de rau, poru#b, !asole incep sa arunce prin casa se#inte, cu credinta ca acestea vor deter#ina belsuul recoltelor viitoare% 2orcova este pastrata la loc de cinste, la icoana sau la olinda pana in anul ur#ator% Copiii care sorcovesc pri#esc drept rasplata bani%
