Asemanari si deosebiri intre Mesterul Manole si Manastirea ArgesuluiFull description
en
argumentare generala ca o balada populara apartine literaturii populareFull description
Full description
Full description
Rezumat la Mesterul ManoleFull description
Asemanari si deosebiri intre Mesterul Manole si Manastirea Argesului
Full description
LITERATURE
Hrapsa Iona Hrapsa Iona Limba romana proiect literatura populara
Este un document util pentru elevii de liceu care studiaza aceasta legenda a Mesterului Manole de Lucian Blaga. Are un rezumat simplu dar concis pe acte. Sper sa va fie de folos.
Dediactie pt VECHEA 8C din SC Generala ME
Full description
Part. Cello
Timpul in viziunea populara de Ernest Bernea sursa: CrestinOrtodox.ro
Balada de la trompeta, sheet musicDescripción completa
Meşterul Manole Baladă populară Definiţie Folclorul reprezintă totalitatea faptelor de cultură populară transmise prin cuvânt sau practici. Domeniile folclorului includ: literatura, muzica, artele plastice, coregrafia. Folclorul literar reprezintă acele manifestări ale culturii populare care sunt organizate în texte spuse sau cântate. Trăsături specifice ale folclorului • Caracterul anonim • Caracterul colectiv • Caracterul oral • Caracterul tradiţional • Caracterul sincretic: contribuţia mai multor arte la realizarea operei folclorice Definiţie Balada reprezintă o poezie cu caracter legendar şi narativ. Unele balade dobândesc un caracter liric (Mioriţa, Meşterul Manole) prin faptul că elementele epice reprezintă doar pretexte pentru sublinierea unor idei poetice profunde, cu ajutorul figurilor de stil. Geneza baladei Meşterul Manole Această baladă a fost culeasă de G. Dem. Teodorescu de la Petrea Creţul Şolcanul, lăutar din Brăila, în anul 1883. Monastirea Argeşului, titlul mai cunoscut, este doar o variantă mai scurtă a acestei balade, publicată de Vasile Alecsandri. Vechimea baladei este de câteva secole, referindu-se la întemeietorul legendar al Ţării Româneşti care, potrivit tradiţiei, descălecase în acest teritoriu venind din Ţara Făgăraşului, la mijlocul secolului al XIV-lea. Tema Balada are ca temă jertfa pentru creaţie a unui om care renunţă la viaţa sa personală pentru a-şi realiza idealul artistic. Compoziţia: există opt motive incluse în această baladă. Analiza textului 1. Motivul zidului părăsit Vodă şi cei zece meşteri caută „un zid învechit / Un zid părăsit / Rămas de demult”. Căutarea poate simboliza tenacitatea cu care omul se dedică ideii constructive într-o succesiune nesfârşită de generaţii. Sub raport compoziţional, motivul zidului părăsit funcţionează ca o expoziţiune. Căutătorii întâlnesc un „noiaş purcăraş” care le arată locul unde vor găsi zidul. 2. Motivul surpării zidurilor Reprezintă intriga conflictului baladei. Din motive neidentificate, biserica se surpă în timpul nopţii. Variantele româneşti ale temei insistă în direcţia conflictului psihologic: accentul cade mai puţin asupra faptelor cât mai ales asupra suferinţelor interioare ale lui Manole.
1
3. Motivul visului În planul evoluţiei conflictului, acest motiv aduce remediul eşecului. Pentru a termina biserica, Manole este nevoit să o zidească pe prima făptură feminină care va veni la locul construcţiei. El încheie o înţelegere cu ceilalţi meşteri prin care se obligă să păstreze secretul. 4. Motivul femeii destinate zidirii Este motivul cu cele mai profunde implicaţii estetice. Prin ele sunt puse faţă în faţă două personaje a căror evoluţie în baladă dinamizează întreaga baladă. Versurile se opresc îndelung asupra vieţii interioare a meşterului. Rezistenţa lui interioară este pusă la grea încercare. Manole o vede pe Caplea, soţia lui, venind la locul construcţiei şi este nevoit să-şi respecte promisiunea şi să o zidească. 5. Motivul zidirii treptate Dezvăluie întregul zbucium al lui Manole şi suferinţele Caplei. În timpul zidirii profilurile morale ale celor doi sunt puse în evidenţă: delicateţea şi naivitatea Caplei; tăria de caracter şi stăpânirea de sine a lui Manole. Zidirea treptată urcă gradat suferinţa pe culmile tragismului, atingându-se punctul culminant al tensiunii. 6. Motivul conflictului feudal subliniază opoziţia dintre idealul artistului de vocaţie şi egoismul domnitorului Negru Vodă. 7. Motivul lui Icar 8. Motivul fântânii