C3c. TEORIA
DEZV DE ZVOL OLT TĂRI RIII JUDECĂŢII MORALE.
OHLBERG L. K OHLBERG
1) Cer Cercet cetări pre precur cursoa soare re Lawrence Kohlberg 2) Metodologie (1927-1987) 3) Teo Teoria ria dez dezvol volttării raţion ioname amentu ntului lui mor moral al psiholog american 4) Obse Observ rva aţii criti critice ce (Univ. Harvard) 5) Teoria lui W. Damon 1) Cer Cercet cetări prec precur urso soar are e
Teoria lui L. Kohlbe Teoria Kohlberg rg s-a născut în prelu prelungirea ngirea preocupărilor lui J. Piaget pentru id iden enttif ifiicar are ea car arac acte terris isttic icil ilo or raţionam amen entu tulu luii in inffan anttil în caz azu ul copil» il» (19 (1932/ 32/1980 1980-con co nţin inut utur uril ilor or mo mora rale le.. Lu Lucr crar area ea «Judecata morală la cop trad.rom.) sin sintet tetize izeaz ază cer cercet cetări rile le sale sale privi privito toar are e la înţele elege gere rea a regul regulii ii,, norme normeii soci so cial ale, e, in do dou uă si situ tua aţii ii:: jo jocu cull co cole lect ctiv iv cu re regu guli li (şotr (şotron on,, po popi pice ce)) şi in an anal aliz iza a unor povestiri privind faptele rele: fur furt, t, minci minciun ună, neascu neasculta ltare. re. Prin inccip ipa ala concl clu uzie şi co con ntribuţie piag age eti tian ană este iden enttifi fica carrea şi desc de scri rier erea ea celo celorr do dou uă fo form rme e al ale e mo mora rali littăţii infa infant ntil ile: e: heteronomia şi autonomia . Pân Pâ nă la vârs vârsta ta de de 7-8 7-8 ani, ani, copi copilu lull este este purt purtăto toru rull moral moralei ei antu antura raju julu luii său (hetroaltul). Norma este imuabilă, nonsituaţională, neinteriorizată. Consecinţele nerespectării ei surclasează raţiunea existenţei acesteia. Ascultarea este prin pr inci cipa pala la cer cerinţă, iar jude judeca carrea fapt faptei ei se face face dup după co cons nsec ecin inţ el ele e ei şi nu dup după motiv mo tiva aţia car care e a dec declan lanşa şat-o t-o,, (ex (ex.: .: în och ochiiii unu unuii pr preş eşcol colar ar,, cop copilu ilull car care e a sp spar artt două farfuri farfurii, i, ajutându-şi ajutându-şi mama, este mai vinovat decât decât cel care care a spart spart doar una, jucându jucâ ndu-se, -se, fără voia părinţilor ilor,, de-a ospătaru tarul). l). Aut Autono onomia mia debu debuteaz tează după 7-8 ani, pentr pentru u ca la 9-10 9-10 ani ani să fie preze prezent ntă, consol consolidân idându-s du-se e ulterio ulterior. r. Copilu Copilull începe începe să per erce cea apă nec ece esit itat ate ea şi raţiu iun nea regu gullil ilor or morale le,, util ilit ita atea lo lorr pent ntrru rela re laţio iona nare rea a so soci cial ală. Este Es te de su subl blin inia iatt că J. Piage Piagett nu s-a in inte terres esat at de într întreaga eaga cond conduit uit ă morală. El ss-a a ax axat at,, co conf nfor orm m in intter eres esul ulu ui său do domi mina nant nt (i (int ntel elig igen enţa lo logi gico co-forrma fo mallă), asu supr pra a ju jude deccăţii mo morral ale. e. Ace ceas astta ll-a a in inte terres esat at şi pe Ko Kohl hlbe berrg, cu prec pr eciz izar area ea că el a urm urmări ritt acea aceast stă ca capa paci cita tate te şi şi dinc dincol olo o de vâr vârst sta a copi copillă ri riei ei.. 2) Metodologie
Dint Di ntre re meto metode dele le de cu cule lege gere re a da date telo lor, r, Ko Kohl hlbe berg rg a al ales es tehnica dilemelor morale şi pe cea a interviului. "Dilemele" morale utilizate au fost 10 situ si tua aţii pro probl blem emă cr crea eate te pri prin n opoz opoziiţia din dintr tre e ceri cerin nţ a gene genera rallă a norm normei ei mor moral ale e (să nu furi!) şi o sit itu uaţie individual aliizată, care poate favoriza şi explica încălcarea normei (vezi caseta nr. 1). 1). Caseta nr. 1: DILEMA LUI HEINZ "Undev "Und eva a în în Eur Europ opa, a, o fem femei eie e est este e ati atins nsă de o for form mă ra rarră de ca canc ncer er şi ri risc scă să moar mo ară. Nu exis existtă de decâ câtt un sing singur ur medi medica came ment nt care care o po poat ate e sa salv lva. a. Este Este o formă de radium radium pe care a descope descoperit-o rit-o un un farmacist, farmacist, dar dar pe care o vinde vinde de zece zec e ori mai scump scump decât pre preţul real de fabric fabrica aţ ie. Medica Medicamen mentul tul face face 200$, 200$, iarr el cer ia cere 200 000 0. Hei einz nz,, soţul fe feme meii ii boln bolnav ave, e, a în înce cerrca catt să st strrân âng gă su sum ma împrumutându-se de la prieteni, dar nu a obţinut decât 1000$. Îi cere farm fa rmac acis istu tulu luii să-i dea dea medic medicam amen entu tull la jumă ta tate te de pre preţ , pe loc loc – timpul timpul fiin fiind d extrem de preţios pentru soţia sa – urmând să-i achite restul ulterior. Farm Fa rmac acis istu tull îl refu refuzză. Di Disp sper erat at,, He Hein inzz in intr tră în timp timpul ul nopţii în fa farm rmac acie ie prin prin efra ef raccţie şi şi fur fură me medi dica came ment ntul ul."
1
dec. 2006
În interviul care urma rezolvării dilemelor de către copii erau întrebă ri care vizau dezvăluirea motivaţiilor care susţineau opţ iunile de ră spuns ale copiilor (vezi caseta nr. 2) Caseta nr. 2: TIPURI DE ÎNTREBĂRI DIN INTERVIU A făcut bine Heinz furând medicamentul?; Ce s-ar fi întâmplat dacă lui Heinz nu-i păsa de soţia sa?; Acest fapt ar fi schimbat ceva?; Dacă persoana în suferinţă i-ar fi fost străină, ar mai fi trebuit să fure medicamentul? Nu atât răspunsul la cele 10 dileme a contat, cât ra ţ ionamentul moral de care el era susţinut. Analiza acestuia oferea cercetătorului o perspectivă a copilului ca "filosof moral". Atenţie, Kohlberg a fost interesat de felul în care gândeşte copilul o dilemă morală şi nu de conduita morală a acestuia! Ca design al cercetării, Kohlberg a utilizat: a) iniţ ial, un design transversal (S.U.A. - 72 de băieţi cu vârste de 10, 13, 16 ani au răspuns la cele 10 dileme şi la un interviu individual de 2 ore); b) ulterior, un design longitudinal (S.U.A. - 58 de băieţi cu vârsta 10 16 iniţială de 10 ani au fost testaţi periodic timp 7 ani ani ani de 20 de ani); c) iar apoi un design Stadiul transversal-intercultural (S.U.A., Taiwan, 72% 39% 9% 1 Mexic, Turcia, Israel, Canada, Anglia). Studiile Stadiul 23% 30% 11% sale au inspirat cercetări replică în alte 27 de 2 culturi distincte (occidentale/nonoccidentale, Stadiul 5% 22% 12% industriale/nonindustriale), încât astăzi există 3 peste 1000 de studii inspirate de această Stadiul 18% 22% teorie. 4 3. Teoria dezvoltării raţ ionamentului moral
Stadiul 5 Stadiul 6
-
1%
25%
-
-
7%
a) Caracterizare generală Conform lui Kohlberg, ontogeneza moralităţii are o structură ierarhică cu două paliere: niveluri şi stadii. Ele apar prin reorganizare şi nu prin adiţionare! Dezvoltarea judecăţii morale este totdeauna ascendentă, orice nou stadiu fiind o achiziţie ireversibilă (doar 5-7% regresii la retestare). În cadrul aceleiaşi culturi, toate stadiile sunt deschise achiziţiei individuale, dar nu toate sunt parcurse de toţi oamenii. Gradul de invariant ontogenetic al stadiilor este foarte mare, diferenţele interculturale fiind puţin semnificative. Ordinea stadiilor este aceeaşi, deşi ritmul de progres individual prezintă variaţii, cum reiese şi din tabelul din stânga paginii.
ACTIVITATE Analizaţi datele din tabelul alăturat şi întocmiţ i o listă de observaţ ii bazate pe acestea (minim cinci).
2
dec. 2006
b) Sinopticul structurilor ra ţ ionamentului moral : niveluri şi stadii Niveluri I. Moralitatea preconven ţională / premoralitatea •
Criteriile de judecare a ceea ce este bine sau rău sunt preluate de copil din mediul să u exterior, fără a fi internalizate. Consecin-ţele fizice imediate sau cele sociale (pedeapsă, recompen-să sau beneficii) sunt principa-lele repere. Autoritatea direc-toare este exterioară (hetero-nomă). (tipică înainte de 10 ani, dar şi la unii adolescenţi sau adulţi).
Exemple de ră spuns la dilema Principalul lui Heinz reper 1. Stadiul moralităţii ascultării şi supunerii Trebuia s-o salveze ca să-l PEDEAPSA Cei mari şi regulile lor trebuie ascultate pedepsească pe farmacist. pentru că ei ştiu şi sunt puternici. Nu trebuia să fure ca acuma o Distincţia dintre fapta bună şi cea rea să ajungă la închisoare, fiind se face în planul consecinţ elor acţ iunii pedepsit. respective şi sub ghidajul pedepsei sau Dacă n-o salva îl pedepseau al recompensei. (Ce se pedepseşte apoi părinţii lui. este rău, ce nu, nu!) L-ar fi pedepsit Dumnezeu dacă o lăsa să moară. 2. Stadiul hedonismului instrumental naiv Trebuia să-i salveze viaţa BENEFICIUL Este util să te porţi în aşa fel încât să pentru că funerariile sunt tare eviţi pedeapsa. Este chiar plă cut să fii scumpe (Taiwan). recompensat, aşa încât, dacă acţ iunea Trebuia să fure ca să o este agreabilă şi duce la rezultate salveze că altfel ar fi t răit plăcute, ea este şi bună. Apare o singur toată viaţa (Porto Rico). orientare incipientă spre semeni pusă A trebuit să fure ca s-o în termenii beneficiului şi trocului: salveze, că nu mai avea cine "Dacă te ajut, ce câştig?" "Te ajut, mă să-i facă mâncare (India). ajuţi!". Stadii
•
•
•
•
•
•
•
•
•
II. Moralitatea
3. Stadiul moralităţii bunelor relaţ ii/"al
conven ţională
copilului bun"
•
Criteriile de judecare se deplasează de la consecinţele exterioare ale faptei spre sistemul de norme. Ceea ce grupul de referinţă (familie, covârstnici, şcoală
•
Este prioritară nevoia concordanţ ei cu normele grupului de apartenenţă imediată (familie, grup de vârstă ). Devine bun comportamentul care place celorlalţi şi care te face acceptat ("băiat bun"). Sunt valorizate încrederea, loialitatea, respectul. Judecăţile vizează şi intenţionalitatea faptelor.
•
•
•
Dacă n-ar fi salvat-o cum s-ar ONOAREA şi STATUTUL ÎN mai fi uitat la familia lui ? Nu trebuia să fure că acum n- GRUP. o să-l mai accepte prietenii lui. El face ceea ce orice so ţ normal trebuia să facă.
3
etc.) valori-zează, 4. Stadiul moralităţ ii ordinii şi datoriei contează prioritar. Un Devine importantă atenţ ia acordată început de normelor autorităţii, nu atât ca interiorizare, care expresie a presiunii grupului, cât în duce la o conformare baza adeziunii la normă ca formă de la con-venţiile sociale reglaj social, de necesitate înţ eleasă şi ale grupului. acceptată. Valoarea reglementă rilor Internalizare a normative nu este luată în calcul, nu se normelor autori-tăţ ii discută. "Dura lex, sed lex!". O respect, imediate. chiar dacă nu-mi convine sau mă nedreptăţeşte. Raportare stereotipă la (tipică adolescenţ ei şi normă în litera ei. frecventă la adultţi)
dec.2006
•
•
4
•
•
Trebuia s-o salveze, dar nu s ă DATORIA faţă de NORMĂ fure, pentru că nu e voie. Ce ar fi să furăm toţ i când suntem disperaţi? Institu ţia c ăs ătoriei îl obliga să-şi salveze soţia.
dec.2006
etc.) valori-zează, 4. Stadiul moralităţ ii ordinii şi datoriei contează prioritar. Un Devine importantă atenţ ia acordată început de normelor autorităţii, nu atât ca interiorizare, care expresie a presiunii grupului, cât în duce la o conformare baza adeziunii la normă ca formă de la con-venţiile sociale reglaj social, de necesitate înţ eleasă şi ale grupului. acceptată. Valoarea reglementă rilor Internalizare a normative nu este luată în calcul, nu se normelor autori-tăţ ii discută. "Dura lex, sed lex!". O respect, imediate. chiar dacă nu-mi convine sau mă nedreptăţeşte. Raportare stereotipă la (tipică adolescenţ ei şi normă în litera ei. frecventă la adultţi)
•
•
•
•
Trebuia s-o salveze, dar nu s ă DATORIA faţă de NORMĂ fure, pentru că nu e voie. Ce ar fi să furăm toţ i când suntem disperaţi? Institu ţia c ăs ătoriei îl obliga să-şi salveze soţia.
4
III. Moralitatea postconven ţională sau autonomă •
5. Stadiul drepturilor individuale şi al contractului social
Acceptarea normei este fă cută de pe Criteriile de judecare poziţii democratice. Raţ ionalitatea se bazează pe analiza primează, ceea ce face ca norma să fie şi raportarea critică la văzută şi înţeleasă ca un contract normă. Propriile social. Ea nu este perfectă, are convingeri şi sistemul contradicţii şi, prin comun acord, poate individual de valori fi schimbată. Norma nu se poate opune sunt cele care filtrează unor valori fundamentale: viaţ a, sistemul normativ libertatea. Există raportare la spiritul general. Autoritatea legii şi contextualizare situaţ ională . care ghidează 6. Stadiul principiilor individuale de judecata este internă , conduit ă propriul eu. Deşi are la bază principiile morale generale, ceea ce este considerat bun (formă adultă, dar sau rău este rezultatul unui demers destul de rară1) personal bazat pe convingeri. Acestea sunt mai puternice decât orice formă de presiune. Condamnarea de sine este resimţită ca fiind mai dificilă decât oricare altă pedeapsă (cam 6% din populaţie atinge acest stadiu, ceea ce îi face pe cercetători să denumească această etapă ca fiind "moralitatea eroilor sau sfinţilor") •
•
dec.2006
•
•
•
•
•
Ei şi-au promis să fie CONTRACTUL SOCIAL CA împreună toată viaţa. Nu a făcut bine că a furat, dar ANGAJAMENT era o situa ţie d e viaţă şi d e CIVIC moarte. Pentru un astfel de scop, mijlocul (furtul) este scuzabil. Legea este strâmbă dacă îi permite farmacistului să sacrifice o viaţă. Dacă nu încerca orice soluţ ie CONŞTIINŢA de salvare, Heinz nu ar mai fi PROPRIE fost el însuşi . Pentru el orice viaţă contează enorm.
OBSERVAŢIE: Există desigur o corelaţie între dezvoltarea cognitivă şi cea moral ă dar decalajul lor este ceva obişnuit, mai ales pentru stadiile 5-6. EXPLICAŢIE: Pentru stadiile 1-4 maturizarea cognitivă este factorul hot ărâtor, în timp ce pentru ultimele stadii planul atitudinal devine major. Dimensiunea caracterială, cu întregul s ău determinism socio-cultural, mediat educativ, începe 1
Spre exemplu, pentru stadiul al cincilea, un studiu efectuat la Universitatea Berkley (D.R. Gibson, 1990, Relation of socioeconomic status to logical and sociomoral judgment of middle-aged men , în "Psychology and Aging", 5, 510-513) a identificat un procent de doar 13% pentru adulţii de 40-50 ani. Alţi autori avansează o cotă de 20%.
5
dec.2006
III. Moralitatea postconven ţională sau autonomă •
5. Stadiul drepturilor individuale şi al contractului social
Acceptarea normei este fă cută de pe Criteriile de judecare poziţii democratice. Raţ ionalitatea se bazează pe analiza primează, ceea ce face ca norma să fie şi raportarea critică la văzută şi înţeleasă ca un contract normă. Propriile social. Ea nu este perfectă, are convingeri şi sistemul contradicţii şi, prin comun acord, poate individual de valori fi schimbată. Norma nu se poate opune sunt cele care filtrează unor valori fundamentale: viaţ a, sistemul normativ libertatea. Există raportare la spiritul general. Autoritatea legii şi contextualizare situaţ ională . care ghidează 6. Stadiul principiilor individuale de judecata este internă , conduit ă propriul eu. Deşi are la bază principiile morale generale, ceea ce este considerat bun (formă adultă, dar sau rău este rezultatul unui demers destul de rară1) personal bazat pe convingeri. Acestea sunt mai puternice decât orice formă de presiune. Condamnarea de sine este resimţită ca fiind mai dificilă decât oricare altă pedeapsă (cam 6% din populaţie atinge acest stadiu, ceea ce îi face pe cercetători să denumească această etapă ca fiind "moralitatea eroilor sau sfinţilor") •
•
•
•
•
•
•
Ei şi-au promis să fie CONTRACTUL SOCIAL CA împreună toată viaţa. Nu a făcut bine că a furat, dar ANGAJAMENT era o situa ţie d e viaţă şi d e CIVIC moarte. Pentru un astfel de scop, mijlocul (furtul) este scuzabil. Legea este strâmbă dacă îi permite farmacistului să sacrifice o viaţă. Dacă nu încerca orice soluţ ie CONŞTIINŢA de salvare, Heinz nu ar mai fi PROPRIE fost el însuşi . Pentru el orice viaţă contează enorm.
OBSERVAŢIE: Există desigur o corelaţie între dezvoltarea cognitivă şi cea moral ă dar decalajul lor este ceva obişnuit, mai ales pentru stadiile 5-6. EXPLICAŢIE: Pentru stadiile 1-4 maturizarea cognitivă este factorul hot ărâtor, în timp ce pentru ultimele stadii planul atitudinal devine major. Dimensiunea caracterială, cu întregul s ău determinism socio-cultural, mediat educativ, începe 1
Spre exemplu, pentru stadiul al cincilea, un studiu efectuat la Universitatea Berkley (D.R. Gibson, 1990, Relation of socioeconomic status to logical and sociomoral judgment of middle-aged men , în "Psychology and Aging", 5, 510-513) a identificat un procent de doar 13% pentru adulţii de 40-50 ani. Alţi autori avansează o cotă de 20%.
5
dec.2006
să surclaseze aptitudinea. Începi să gândeşti şi în funcţie de cine eşti şi nu doar după câtă minte ai (caracterul= administratorul personalităţii). ACTIVITATE La întrebarea anchetatorului - cum de nu a furat şi din standul de electrice - Dan (27 ani) r ăspunde că i-a fost fric ă de mărimea pedepsei pe care ar fi putut să o primească dacă ar fi fost prins. a) Precizaţi stadiul în care se încadrează raţionamentul lui. Argumentaţi. b) Construiţi un alt răspuns posibil, pentru situaţia dată, care să corespundă stadiului al III-lea. Argumentaţi.
6
dec.2006
să surclaseze aptitudinea. Începi să gândeşti şi în funcţie de cine eşti şi nu doar după câtă minte ai (caracterul= administratorul personalităţii). ACTIVITATE La întrebarea anchetatorului - cum de nu a furat şi din standul de electrice - Dan (27 ani) r ăspunde că i-a fost fric ă de mărimea pedepsei pe care ar fi putut să o primească dacă ar fi fost prins. a) Precizaţi stadiul în care se încadrează raţionamentul lui. Argumentaţi. b) Construiţi un alt răspuns posibil, pentru situaţia dată, care să corespundă stadiului al III-lea. Argumentaţi.
6
4. Observa ţ ii critice
dec.2006
Cei care au preluat şi evaluat teoria lui Kohlberg au invocat, ca limite, următoarele: Surprinderea doar parţială a fenomenului judecăţii morale, cu axare predilectă asupra ideii de dreptate şi justi ţ ie ; Omiterea, în cercetările iniţ iale, a variabilei sex. Ipoteza lansată de Carol Gilligan1 (1982, 1987) – colaboratoare a lui Kohlberg – este că modelul celor şase stadii reflectă mai ales particularităţile raţ ionamentului moral masculin, specific băieţilor. Argumentele autoarei sunt că există două orientă ri morale distincte, justi ţ ia şi bunăvoinţ a fa ţă de alţ ii, fiecare din ele punând altfel accentele: justiţia – a respectat echitatea, bunăvoinţ a – a nu-l lă sa pe celălalt în suferinţă. Ca principii morale, ele sunt deopotrivă obiect al învăţării sociale de către toţ i copii, dar fetele au o predispoziţ ie empatică faţă de alţii, ceea ce le face să privilegieze bună voinţ a, spre deosebire de băieţi, favorabili ideii de justiţ ie. Pe această bază , dilemele lui Kohlberg "spun" lucruri diferite băieţilor şi fetelor. Testarea ipotezei lui Carol Gilligan indică faptul că , la nivelul vârstei copilăriei şi adolescenţei, ideea sa nu se verifică , dar este valabilă pentru adulţi. (Este posibil ca diferenţa să existe şi la vârstele mai mici, dar metoda de cercetare utilizată să n-o poată surprinde încă – n.n.); Absenţa tentativei de a cerceta legătura dintre judecata morală (aspect al conştiinţei morale) şi comportamentul moral (reflectare a conduitei morale). În legătură cu aceasta, supoziţiile lui Kohlberg sunt: Cei aflaţi în stadiul 4 şi 5 sunt mai înclinaţ i să se conformeze propriilor reguli, faţă de situaţia nivelurilor inferioare de raţ ionament. •
•
•
4. Observa ţ ii critice
Cei care au preluat şi evaluat teoria lui Kohlberg au invocat, ca limite, următoarele: Surprinderea doar parţială a fenomenului judecăţii morale, cu axare predilectă asupra ideii de dreptate şi justi ţ ie ; Omiterea, în cercetările iniţ iale, a variabilei sex. Ipoteza lansată de Carol Gilligan1 (1982, 1987) – colaboratoare a lui Kohlberg – este că modelul celor şase stadii reflectă mai ales particularităţile raţ ionamentului moral masculin, specific băieţilor. Argumentele autoarei sunt că există două orientă ri morale distincte, justi ţ ia şi bunăvoinţ a fa ţă de alţ ii, fiecare din ele punând altfel accentele: justiţia – a respectat echitatea, bunăvoinţ a – a nu-l lă sa pe celălalt în suferinţă. Ca principii morale, ele sunt deopotrivă obiect al învăţării sociale de către toţ i copii, dar fetele au o predispoziţ ie empatică faţă de alţii, ceea ce le face să privilegieze bună voinţ a, spre deosebire de băieţi, favorabili ideii de justiţ ie. Pe această bază , dilemele lui Kohlberg "spun" lucruri diferite băieţilor şi fetelor. Testarea ipotezei lui Carol Gilligan indică faptul că , la nivelul vârstei copilăriei şi adolescenţei, ideea sa nu se verifică , dar este valabilă pentru adulţi. (Este posibil ca diferenţa să existe şi la vârstele mai mici, dar metoda de cercetare utilizată să n-o poată surprinde încă – n.n.); Absenţa tentativei de a cerceta legătura dintre judecata morală (aspect al conştiinţei morale) şi comportamentul moral (reflectare a conduitei morale). În legătură cu aceasta, supoziţiile lui Kohlberg sunt: Cei aflaţi în stadiul 4 şi 5 sunt mai înclinaţ i să se conformeze propriilor reguli, faţă de situaţia nivelurilor inferioare de raţ ionament. La nivelul individului există posibilitatea unei rupturi depline între nivelul judecăţii morale şi comportamentul moral al persoanei, deoarece intervin: a) automatismul – rezolvarea problemelor cotidiene cu tentă morală se bazează pe soluţii verificate, obişnuite, nu de puţine ori aflate sub nivelul reflexiei morale. Astfel, persoana poate judeca superior o situaţie, dar s-o rezolve automat, la un nivel moral inferior; b) diferen ţ a dintre "costuri" – judecata morală înaltă "nu costă", angajarea într-o conduită morală pe măsură, da! (Gândiţi-vă, spre exemplu, la diferenţa dintre a gândi în termenii echităţii şi puterea de a te purta echitabil într-o situaţie dată); c) importan ţ a contextului şi situa ţ iei care aduc mult mai mulţi determinanţi ce trebuie luaţi în calcul. Universalitatea secvenţelor stadiale ca, ordine şi con ţ inut , este o apreciere dificilă, date fiind diferenţ ele de sistem axiologic. Metodologia dilemelor este gândită pe sistemul valorilor occidentale, care privilegiază independenţă , spiritul critic, angajarea şi responsabilitatea individuală etc. În sistemele axiologice centrate pe corpul social (ex. cele asiatice – ascultare, sacrificiu pentru binele tuturor) – se mai regăseşte succesiunea stadiilor? Cercetările făcute în Coreea şi China par să confirme paradigma lui Kohlberg. Cercetările din Kenya aduc o precizare. Nivelul raţ ionamentului moral al individului depinde şi de practicile sociale curente. Deşi el poate ipotetic să gândească alternativele superioare, va tinde să se centreze asupra celor valorizate şi practicate în cultura sa, celelalte par inutile, fiind •
•
•
•
1
Gilligan, C., 1987, Adolescent development reconsidered, în "New Directions for Child Development", 37, 63-92
7
dec.2006
inoperante. Apare astfel fenomenul de blocaj cultural (Blandine Bril, H. Lehalle, op.cit.) ca reglator al actului cognitiv. 5. Alte contribu ţ ii ( W. Damon)
Cercetătorul american W. Damon are meritul de a se fi centrat asupra unor aspecte comportamentale legate de conţinuturi morale. Printre primele vizate, s-a aflat comportamentul justiţiar, echitabil (1977)1. • Teoria sa are ca punct de pornire contribu ţ ia lui L. Kolhberg. Diferenţ a este c ă analiza se mută în planul comportamental (cum este corect şi drept să faci) şi nu doar al ideii despre dreptate/justiţie (ce crezi că este corect şi drept). • Metodologia lui a fost experimentală : copii între 3-9 ani erau puşi în situa ţia de a-şi împă rţ i jucă rii. Tehnica împărţ irii resurselor apare la Damon ca operaţionalizare a variabilei dependente mă surate de el: echitatea, dreptatea. Rezultatele au indicat o stadialitate a comportamentului echitabil. • Dreptatea, transpusă în act, are 6 niveluri succesive: Nivelul 1 - nu există nici o oprelişte în faţ a tendinţ ei egocentrice. Copiii vor fiecare toate jucăriile, fă ră să simtă nevoia justifică rii. Criteriul "dreptăţii" este propria dorin ţă absolut ă (nici cel mai firav gând spre altul!). Nivelul 2 - cele mai multe jucă rii pentru sine, fapt însoţ it totuşi de o justificare arbitrară sau egocentrică, ("Iau eu că am rochiţă roşie", "Mie, că îmi plac"). Nivelul 3 - apare criteriul egalităţ ii ("La fel toţi"). Nivelul 4 - începe să funcţioneze drept criteriu meritul fiecăruia ("Pentru Ionuţ mai multe că a fost mai cuminte!"). Nivelul 5 - necesitatea este validată drept criteriu („El este mai sărac!”, „Ea a fost bolnavă”). Nivelul 6 – comportamental, încep să apară dilemele: un singur criteriu asigură oare dreptatea?, "la toţi la fel" este şi drept, corect?. - consecinţa este că încep să se combine criteriile: (Ex. egalitate+merit; egalitate+necesitate; necesitate+merit). OBSERVAŢIE: Nivelul 6 ale miniteoriei lui Damon este o interesantă verificare, în planul comportamentului social, a câştigării operaţionalităţ ii cognitive de tip logic. Aceasta permite decentrarea şi combinarea mai multor puncte de vedere, ceea ce favorizează allocentrismul.
A C T I V I T ĂŢ I a) Încadraţi copilul aflat în următorul dialog cu adultul în stadiul corespunzător: Adult: Dacă te joci cu Dan, îi dai şi lui jucă rii? Copil: I le dau pe alea 2 (din 5) A: De ce astea două? C: Pentru că eu vreau 3. Acestea sunt cele care îmi plac. A: Dar dacă Dan vrea mai multe? C: Dacă îmi ia una din ale mele, îi iau şi eu una. A: De ce? Damon, W., The social world of the child, 1977 apud J. Vanden Zanden, Human Development, N.Y., Knopf, 1985, p. 310 1
8
dec.2006
C: Pentru că eu vreau 3. A: Şi ce-o să zică Dan? C: Că este foarte bine … că lui îi plac alea 2. b) Pornind de la combinările de criterii menţionate, construiţ i câte un exemplu pentru a indica soluţiile de partaj posibile în stadiul al 6-lea.
9
dec.2006
