TOPOGRAFIA SUPERFICIALA A GATULUI SI CAPULUI
Regiunile superficiale A. Regiunile capului -
Capul este impartit in numeroase regiuni ce corespund oaselor capului sau unui organ subjacent
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Regiunea frontala Regiunea parietala Regiunea temporala Regiunea nazala Regiunea orbitara Regiunea zigomatica
7. Regiunea parotido-maseterina 8. Regiunea infra-orbitara 9. Regiunea orala 10. Regiunea mentoniera 11. Regiunea bucala
12. 1. Regiunile craniului 13. - Cuprind trei regiuni perechi care sunt in raport cu: Regiunea parietala – cu osul parietal Regiunea temporala – cu portiunea scuamoasa a osului temporal Regiunea occipitala – cu solzul osului occipital 14. 2. Regiunile fetei 15. a. Regiunile mediene - Sunt impare, in numar de trei Regiunea nazala – care inconjoara baza nasului Regiunea orala – care cuprinde gura Regiunea mentoniera – care corespunde mentonului 16. 17. 18. b. Regiunile laterale 19.
-
Sunt pare, in numar de cinci Regiunea orbitara – cuprinde orbita Regiunea infraorbitara – lateral de regiunea nazala si inferior de regiunea orbitara Regiunea zigomatica – in raport cu osul zigomatic; formeaza pometul Regiunea parotido-maseterina – situata in fata urechii; acopera glanda parotida si ramul mandibulei Regiunea bucala – lateral de regiunile orala si mentoniera
20. B. Regiunile gatului: 21. - Ele cuprind patru mari regiuni: 1. Regiunea cervicala anterioara 2. Regiunile cervicale laterale 3. Regiunea cervicala posterioara 22.
23. 24.--- Regiunile gatului (vedere antero-laterala) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Regiunea occipitala Regiunea parotido-maseterina Regiunea bucala Regiunea orala Regiunea mentoniera Regiunea SCM Trigonul carotidian
8. Trigonul submandibular 9. Trigonul submentonier 10. Regiunea posterioara a gatului 11. Trigonul cervical posterior (omotrapezoid) 12. Regiunea subhioidiana 13. Trigonul omo-clavicular
14. 15. 16. 17. 1. Regiunea cervicala anterioara 18. - Este delimitata lateral de marginea anterioara a SCM - Este impartita in : a. Doua regiuni impare si mediane: Regiunea submentoniera - Inferior de regiunea mentoniera - Delimitata de osul hioid si pantecele anterior al digastricului 19. Regiunea subhioidiana - Delimitata astfel: 20. --- Superior – corpul osului hioid 21. --- Inferior – incizura jugulara a sternului
-
-
22. --- Lateral – portiunea inferioara a marginii anterioare a SCM si pantecele superior al muschiului omo-hioidian 23. b. Trei regiuni pare si simetrice Trigonul submandibular – delimitat astfel” 24. --- Superior – mandibula 25. --- Inferior si in spate - digastric 26. Trigonul carotidian Lateral de trigonul submandibular si regiunea subhioidiana Este delimitat: 27. --- Spate – marginea anterioara a SCM 28. --- Superior – pantecele posterior al digastricului 29. --- Fata – pantecele superior al omo-hioidianului 30. Regiunea SCM Este in raport cu muschiul omonim Portiunea sa inferioara este marcata de o depresiune – foseta supraclaviculara 31.
32.
1. 2. 3. 4. 5.
A. Vedere anterioara M. digastric Os hioid M. sterno-hioidian M. SCM Trigon submandibular B.
C. Vedere laterala 6. Regiunea submentoniera 7. Trigon carotidian 8. M. omo-hioidian (pantecul superior) 9. Regiunea subhioidiana 10. Trigonul omo-trapezian 11. Trigonul omo-clavicular
D. E. 2. Regiunea cervicala laterala F. - Fiecare regiunea cervicala laterala este limitata de: Anterior - marginea posterioara a SCM Posterior – marginea posterioara a trapezului Inferior – clavicula - Ele sunt subimpartite de catre pantecele inferior al muschiului omo-hioidian astfel: G. ---- Superior – trigonul omo-trapezian H. ---- Inferior – trigonul omo-clavicular, a carei portiune inferioara, excavata, formeaza fosa supraclaviculara
I. 3. Regiunea cervicala posterioara / nucala - Este situata posterior de vertebrele cervicale, intre occipital si planul orizontal ce trece prin procesul spinos al C7 J. K. L. PLANUL CUTANAT M. - Pielea regiunii cefalice si cervicale este caracterizata de sistemul pilos si de mobilitatea sa - La nivelul fetei, ea se continua cu mucoasele organelor de simt N. A. Pielea craniului: O. Caracterstici: P. - Este groasa si mobila - La nivelul pielii paroase, portiunea acoperita de par, aceasta este separata de muschiul epicranian de un tesut celulo-grasos, impartit de numeroase travee fibroase - O taietura la nivelul pielii paroase sangereaza abundent, datorita vascularizatiei abundente, intretinuta de aceste travee fibroase - La noul nascut, infiltratul sero-sangvinolent din timpul nasterii, constituie bosa serosangvina
Q. Bosa sero-sangvina R. 1 – tesut subcutanat S. 2 – aponevroza T. 3 – os parietal - La persoanele cu chelie, tesutul subcutanat este mai putin vascularizat si mai putin bogat in celule adipoase U. Vascularizatia si inervatia: V.
W.
X. Y. Vascularizatia si inervatia pielii paroase 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
N. supratrohlear N. supraorbitar N. zigomatico-temporal N. auriculo-temporal N. occipital mic N. occipital mare N. occipital 3 A. supratrohleara
9. A. supraorbitara 10. A. zigomatico-temporala 11. Nodul parotidian 12. A. temporala superficiala 13. Nodul mastoidian 14. A. auriculara posterioara 15. Nodul occipital 16. A. occipitala
17. a. Regiunea frontala - Este vascularizata de arterele si venele: Supratrohleare Supraorbitare Zigomatico-temporale - Drenajul este realizat de limfoganglionii parotidieni - Inervatia este data de : N. supratrohleari N. supraorbitari N. zigomatico-temporali 18. b. Regiunea temporala - Este vascularizata de arterele si venele : Temporale superficiale Auriculare posterioare - Drenajul este realizat de catre: Limfoganglionii mastoidieni si parotidieni - Inervatia este data de : N. auriculo-temporal N. occipital mic 19. c. Regiunea occipitala - Este vascularizata de arterele si venele: Occipitale 20. - Drenajul limfatic se realizeaza de catre limfoganglionii: Occipitali - Inervatia este realizata de: Nervul mare occipital Nervul occipital 3 21. B. Pielea fetei: 22. Caracteristici: - Este groasa, supla si mobila, cu exceptia regiunii orbitare unde este fina - Este unita cu muschii si oasele subjacente prin tesut conjunctiv lax, nefiind prezente fascii profunde - Prezinta riduri provocate de actiunea muschilor - Fiecare rid este perpendicular pe axul mare al muschiului subjacent
-
Ridurile sunt accentuate de pierderea elasticitatii pielii (varsta, expunere solara) Inciziile chirurgicale in riduri sunt mult mai discrete 23. Vascularizatia si inervatia: 24. 1. Vascularizatia arteriala provine: a. In principal din : - Ramurile ACE: Faciala Transversa a fetei b. Secundar din: - Artera oftalmica: A. supratrohleare A. supraorbitare 25. 2. Vascularizatia venoasa : V. faciale V. supratrohleare V. supraorbitare V. transversa a fetei 26. 3. Drenajul limfatic: Ggl faciali Ggl parotidieni superficiali Ggl submentonieri 27. 4. Inervatia este asigurata de ramuri ale: N. trigemen 28. 29. C. Pielea gatului: 30. - Este dublata de fascia cervicala superficiala, care acopera m. platysma 31. Pielea regiunilor cervicale anterioara si laterale 32. - Este mobila, supla si expandabila - Doar la nivelul regiunii submentoniere este mai groasa si accentuata in cazul unei cresteri in greutate; paniculul sau adipos, de grosime variabila, este delimitat in profunzime de lama superficiala a fasciei cervicale profunde, continand muschiul platysma 1. Vascularizatia arteriala: - Ramuri cutanate ale ACE si a subclavie 33. 2. Vascularizatia venoasa: - Se varsa in VJ anterioara si VJE 34. 3. Drenajul limfatic se realizeaza: - Ggl cervicali superficiali: Submentonier Supraclavicular 35. 4. Inervatia: - Este asigurata de:
Plexul cervical – nervul transvers al gatului si supraclavicular
36. Pielea regiunii cervicale posterioare: 37. - Este groasa, densa si aderenta - Paniculul sau adipos este foarte abundent 1. Vascularizatia arteriala: - Ramuri cutanate ale: A. occipitale A. cervicala transversa A. cervicala profunda A. supra-scapulara 38. 2. Vascularizatia venoasa: - Plexul suboccipital - V. cervicala profunda - Venele transverse ale gatului - Venele suprascapulare 39. 3. Drenajul limfatic: - Ggl occipitali - Ggl cervicali superficiali 40. 4. Inervatia este realizata de: Cei opt nervi spinali cervicali 41. 5. 42. 43. 44. ANATOMIA DE SUPRAFATA 45. - Gatul, bogat in viscere, este in egala parte o cale importanta de pasaj al vaselor si nervilor - Inainte de a aborda studiul structurilor interne, se impune o vizionare generala a topografiei superficiale a principalelor structuri - Aceasta anatomie de suprafata, care faciliteaza explorarea clinica a gatului , este rezumata in figurile care urmeaza
46. 47. A. Regiunea parotido-maseterina dreapta – anatomie de suprafata (structuri principale) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
A. temporala superficiala A. maxilara N.mandibular N.maxilar, ggl pterigo-palatin Ductul parotidian Procesul stiloid N. facial M. stilo-hioidian
9. N. accesor 10. N. glosofaringian 11. N. vag 12. N. hipoglos 13. M. alveolar inferior 14. Nervul lingual, ggl otic 15. Amigdala palatina 16. A si v faciale
17. 18.
19. 20. B. Regiunea submandibulara dreapta si trigonul carotidian drept – anatomie de suprafata (structuri principale) 1. 2. 3. 4. 5.
A occipitala N. accesor N. glosofaringian N. hipoglos N. vag
6. N. m tirohioidian 7. ACI 8. ACE 9. A tiroidiana superioara 10. VJI
11. N. lingual 12. A. faciala 13. Glanda submandibulara
14. M. digastric 15. A si v linguale
16. 17.
18. 19. C. Regiunea anterioara a gatului – anatomie de suprafata (structuri principale) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
VJI A. carotida comuna dreapta Paratiroida superioara N. frenic drept A. tiroidiana inferioara Paratiroida inferioara N vag dorsal
8. Nervii laringei recurenti 9. N. laringeu superior 10. A. tiroidiana superioara 11. N. frenic stang 12. Ductul toracic 13. N. vag stang
14. 15.
16. D. Regiunea laterala dreapta a gatului – anatomie de suprafata (structuri principale) 1. 2. 3. 4. 5. 11.
N. spinal C2 N. spinal C3 A. cervicala transversa N. frenic drept Ggl stelat
6. M. omo-hioidian 7. A. tiroidiana superioara 8. A. carotida comuna 9. VJI 10. A. vertebrala
12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. MUSCULATURA CAPULUI 43. - Muschii capului sunt in principal atasati de scheletul fetei - Ei determina expresia fetei - Anumiti muschi asigura pe de alta parte functiile sfincteriene, dilatatoare si masticatorii - Cuprind: A. Muschii epicranieni B. Muschii auriculari C. Muschii faciali D. Muschii masticatori E. Muschii suboccipitali
44. 45.
Muschii capului
1. M. occipito-frontal (pantecele frontal) 2. M. orbicular al pleoapei (portiunea orbitara) 3. M. procerus 4. M. orbicular al pleoapei (portiunea palpebrala) 5. M. zigomatic mic 6. M. zigomatic mare 7. M. coborator al septului nazal 8. M. orbicular al buzelor 9. M. coborator al buzei inferioare 10. M. mentonier
11. Galea aponevrotica 12. M. auricular superior 13. M. temporo-parietal 14. M. auricular anterior 15. M. ridicator al buzei superioare si a aripii nasului 16. M. nazal 17. M. ridicator al buzei superioare 18. M. ridicator al comisurii bucale 19. M. rizorius 20. M. coborator al comisurii bucale 21. M. platysma 22.
23. A. Muschiul epicranian - Acest muschi cutanat se intinde pe suprafata calvariei Structura: - Este constituit din: 1. Portiunea centrala – galea aponevrotica 2. Portiunea periferica – muschii occipito-frontali si temporo-parietali
24. 25. Galea aponevrotica: 1. 2. 3. 4.
M. ridicator al sprancenei Pantecele frontal al m occipito-frontal Galea aponevrotica Piele paroasa
5. Pantecele occipital al m occipito-frontal 6. Calvaria 7. Spatiul epicranian
a. Galea aponevrotica (aponevroza epicraniana) - Este o lama fibroasa separata de epicraniu prin spatiul epicranian, plin cu tesut celular lax, care ii permite mobilizarea - ea adera de pielea paroasa prin tracte fibroase b. muschiul occipito-frontal - este asezat median si formeaza doua pantece – frontal si occipital - , separate prin galea aponevrotica Pantecele frontal: - Se fixeaza pe fata profunda a dermului supraorbitar, unde fibrele sale se incruciseaza cu cele ale muschilor ridicatori ai sprancenelor, procerus si orbicular al pleoapei Pantecele occipital - Se insera pe linia nucala majora si pe fata externa a procesului mastoidei c. Muschiul temporo-parietal: - Este par si inconstant - Se intinde radiant de la portiunea anterioara a pielii situate inaintea urechii, pana la galea aponevrotica Inervatia - Pantecele frontal al muschiului occipito-frontal si muschiul temporo-parietal sunt inervate de ramuri temporale ale nervului facial - Pantecele occipital – prin ramura auriculara posterioara a nervului facial Actiune - Mobilizeaza pielea paroasa in sens antero-posterior - Este ridicator al sprancenelor si coborator al pleopei superioare - Increteste fruntea si deschide ochii
- Este muschiul atentiei, surprizei si al fricii B. Muschii auriculari - Sunt in numar de trei: Anterior Superior Posterior Origine, terminatii: 1. Muschiul auricular anterior - Origine – fascia temporala - Insertie – helix 2. Muschiul auricular superior: - Origine – galea aponevrotica - Insertie – eminenta triunghiulara 3. Muschiul auricular posterior: - Origine – procesul mastoidei - Insertie – ponticulus -
1. 2. 3. 4. 5.
Musculatura fetei laterale a urechii M. auricular superior M. temporo-parietal M. mare al helixului M. auricular anterior Spina helixului
6. 7. 8. 9.
Muschiul mic al helixului M. tragusului M. antitragusului Coada helixului
10.
11. 12. 4. 13. 14. 15. 16. 17. C.
