Pu Ig d Dz U Pu Sibiu 2009-2015 PrImărIa mUnIcIPIUlUI SIbIU Judu Siiu
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
cuâ îi
Sii siii, În ultimii ani ani Sibiul a trecut prin transformri transformri majore care au devenit devenit din ce în ce ce mai vizibile. În anul 2000 era oraşul cu o economie în ascensiune, în 2004 era oraşul din inima Transilvaniei în care începeau cele cele mai mari lucrri de infrastructur din istoria post-decembrist a României, dintotdeauna a fost oraşul cu o identitate identitate cultural inconfundabil şi cu o bogat activitate universitar, iar din 2007 pân în prezent am reuşit s devenim un oraş care se ridic la standarde europene. Înc mai sunt multe lucruri de realizat, realizat, intenţia noastr ind de a continua lucrrile de modernizare începute începute în anii precedenţi, precedenţi, pentru ca Sibiul s e un oraş în care orice sibian s se simt bine şi pe care orice turist s doreasc s-l revad. Preocuparea pentru progres const astfel în sprijinirea unei dezvoltri economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial, potrivit nevoilor şi resurselor specice. Aceste repere au condus la necesitatea elaborrii unui document de planicare strategic la nivelul întregului municipiu, municipiu, concretizat prin Planul Planul Integrat de Dezvoltare Urban. Procesul partenerial prin care s-a s-a elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urban, coordonat la nivel nivel local de Municipiul Municipiul Sibiu cu sprijinul Fundaţiei pentru Reabilitare Urban Sibiu, a avut un rol esenţial atât în stabilirea domeniilor cheie de intervenţie, cât şi în identicarea principalilor actori locali, a beneciarilor şi a proiectelor prioritare. Implementarea Planului Integrat Integrat de Dezvoltare Urban şi a proiectelor prioritare propuse în cadrul acestuia, acestuia, pentru care se solicit nanţare prin Programul Operaţional Regional, vizeaz crearea unei dezvoltri durabile şi sustenabile a oraşului şi a economiei, creşterea calitţii vieţii prin crearea unei infrastructuri urbane mo derne şi durabile, reectat în reducerea discrepanţelor între zonele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, şi prin creşterea accesibilitţii accesibilitţii la nivelul întregului municipiu. Klaus Iohannis, Primarul Municipiului Sibiu
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
cuâ îi
Sii siii, În ultimii ani ani Sibiul a trecut prin transformri transformri majore care au devenit devenit din ce în ce ce mai vizibile. În anul 2000 era oraşul cu o economie în ascensiune, în 2004 era oraşul din inima Transilvaniei în care începeau cele cele mai mari lucrri de infrastructur din istoria post-decembrist a României, dintotdeauna a fost oraşul cu o identitate identitate cultural inconfundabil şi cu o bogat activitate universitar, iar din 2007 pân în prezent am reuşit s devenim un oraş care se ridic la standarde europene. Înc mai sunt multe lucruri de realizat, realizat, intenţia noastr ind de a continua lucrrile de modernizare începute începute în anii precedenţi, precedenţi, pentru ca Sibiul s e un oraş în care orice sibian s se simt bine şi pe care orice turist s doreasc s-l revad. Preocuparea pentru progres const astfel în sprijinirea unei dezvoltri economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial, potrivit nevoilor şi resurselor specice. Aceste repere au condus la necesitatea elaborrii unui document de planicare strategic la nivelul întregului municipiu, municipiu, concretizat prin Planul Planul Integrat de Dezvoltare Urban. Procesul partenerial prin care s-a s-a elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urban, coordonat la nivel nivel local de Municipiul Municipiul Sibiu cu sprijinul Fundaţiei pentru Reabilitare Urban Sibiu, a avut un rol esenţial atât în stabilirea domeniilor cheie de intervenţie, cât şi în identicarea principalilor actori locali, a beneciarilor şi a proiectelor prioritare. Implementarea Planului Integrat Integrat de Dezvoltare Urban şi a proiectelor prioritare propuse în cadrul acestuia, acestuia, pentru care se solicit nanţare prin Programul Operaţional Regional, vizeaz crearea unei dezvoltri durabile şi sustenabile a oraşului şi a economiei, creşterea calitţii vieţii prin crearea unei infrastructuri urbane mo derne şi durabile, reectat în reducerea discrepanţelor între zonele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, şi prin creşterea accesibilitţii accesibilitţii la nivelul întregului municipiu. Klaus Iohannis, Primarul Municipiului Sibiu
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
cupis
0.
Introducere
1.
ciz g puui d dz u
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Caracteristici demograce şi sociale ale oraşului/municipiului Caracteristici economice Dinamica investiţiilor în oraş/municipiu Nevoi de dezvoltare identicate în oraş/municipiu Potenţial de dezvoltare al oraşului/municipiului
2. Sgi dzii puui d dz u
1
5 5 12 23 24 35
36
2.1 Obiective 2.2 Prioritţi de dezvoltare
36 36
3. Pu d iu
39
3.1 Lista proiectelor şi bugetul bugetul estimat pentru implementarea implementarea Planului integrat de dezvoltare urban pe surse de nanţare, perioada de implementare a proiectelor 3.2 Harta oraşului, cu localizarea proiectelor individuale individuale componente ale Planului integrat de dezvoltare urban 3.3 Managementul implementrii Planului integrat de dezvoltare urban
42 44
4. I i su pui î psu psu ii Puui ig d dz u
46
39
0
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Introducere
Sibiul este greu de prezentat în câteva cuvinte. Istoria sa, diversitatea culturii şi a etniilor, dezvoltarea economic, potenţialul cultural, proiectele sale viitoare toare - toate sunt de mare însemntate pentru cei care vd în Sibiu un punct de interes. Premisele care stau la baza dezvoltrii or aşului au fost puse acum aproape 1000 de ani, când nucleul actualului Sibiu a început s se închege, transformându-se într-un patromoniu ar hitectural valoros, oferind o moştenire cultural cu valenţe unice. unice. Sibiul este o combinaţie reuşit de tradiţie şi m odernitate obţinut prin valoricarea mo ştenirii trecutului şi cele mai noi tendinţe de dezvoltare în domeniul economic, imobiliar, industrial, urbanistic. Sibiul s-a dezvoltat continuu în ultimii ani, ind favorizat şi de contextul intern şi internaţional: aderarea României la U E, deţinerea titlului de Capital Cultural Euro pean, intensicarea investiţiilor investiţiilor şi dezvoltarea sectorului imobiliar, imobiliar, evoluţia cadrului legislativ. Sibiul a reuşit în acest fel s devin într-o locaţie atractiv pentru investitori şi pentru turişti, cu o comunitate prosper. Municipalitatea Sibiu şi-a propus o serie de obiective cheie prin care s continue procesul de dezvoltare a oraşului. Aşezat în centrul ţrii, acolo unde se intalnesc drumurile ce au legat teritoriile româneşti, Sibiul este o punte de legtur şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, care a produs o cultur şi civilizaţie înoritoare. Produs al convieţuirii de veacuri a românilor cu saşii şi ungurii stabiliţi în zon, civilizaţia creat aici, în sudul Transilvaniei, a fost întotdeauan în pas cu mersul civilizaţiei civilizaţiei europene. Sibiul este situat în partea sudic a Transilvaniei, pe râul Cibin, situându-se la 45°47’ latitudine nordic (în linie cu Lyon) şi 24°05’ longitudine estic (aproximativ în linie cu Atena), foarte aproape de centrul geograc al României, în depresiunea Cibinului, în apropierea Munţilor Fgraşului, denumiţi Alpii Transilvaniei (circa 20 km), Cibinului (12 km) şi Lotrului (circa 15 km), care mrginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord şi est, teritoriul Municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboar pân deasupra Vii Cibinului, prin Dealul Guşteritei. Oraşul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbrac şi le domin aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul su accidente geomorfologice care s provoace elemente de pant. Altitudinea faţ de nivelul mrii variaz între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. Judeţul Sibiu are o suprafaţ de 5.432 km ptraţi, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţrii. Din punct de vedere adminsitrativ, judeţul Sibiu este împrţit în 2 municipii, 9 oraşe şi 53 de comune, având o populaţie total de 421.724 421.724 locuitori. Sibiul este printre puţinele oraşe din România care se poate mândri cu o istorie atât de bogat şi înoritoare. Prima atestare documentar a Sibiului (sub numele de Cibinium) dateaz din anul 1191, 1191, îns indiciile istorice conduc pân la perioada romanic. Primul document care face referire la Sibiu a fost emis de Papa Celestin al III-lea şi conrm existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, cu sediul la Sibiu. Documentul se referea la organizarea bisericeasc a coloniştilor sosiţi în provincia Sibiu în timpul domniei regelui Géza al II-lea (1141 - 1162). 1162). Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconrm coloniştilor germani o ser ie de privilegii (menţinute pe tot parcursul Evului Mediu, unele chiar
saşilor în scaune, Sibiul ind primul scaun menţionat, iar în 1355 este atestat provincia Sibiului cu cele şapte scaune. Menţionat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumtate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 ind pomenit numele localitţii prima dat sub forma Hermannstadt. Perioada medieval se caracterizeaz în Sibiu printr-o dezvoltare economic continu, marcat de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumer 19 bresle cu 25 meserii, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioad în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor. Dup întemeierea principatului Transilvaniei, Transilvaniei, oraşul va asediat de mai multe ori, de austro-ungari şi otomani, dar Sibiul îşi pstreaz privilegiile. Cu începere din 1543, saşii au adoptat reforma religioas, trecând la confesiunea luteran pe care mulţi o marturisesc şi în prezent. Sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui urmtor au fost marcate de conictele militare care vor inuenţa si evoluţia vieţii economice şi sociale din Sibiu. Odat cu înfrângerea turcilor de ctre austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativ este exercitat de catre guberniul care şi-a avut sediul la Sibiu între 1692 şi 1790. În 1745 se inaugureaz linia poştal Viena-Sibiu biu care efectua curse de dou ori pe lun. În prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonişti, colonişti, landlerii, landlerii, se aşeaz în Sibiu, mai precis în Neppendorf. Ei proveneau din Austria, din zona Salzburg. Treptat, prezenţa populaţiei româneşti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naţiuni. A doua jumtate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economic şi social fr precedent în Sibiu. Suprafaţa construit se extinde mult în afara for ticaţiilor: deja în 1841, pe lâng cele 1117 1117 case din interiorul zidurilor, în afara acestora existau înc 869. La început de secol XX, Sibiul este un oraş vibrant, în pas cu vremea: este al 3-lea oraş din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric şi al doilea în care se introduce tramvaiul electric. Dezvoltarea urbanistic, economic şi social de care se bucura Sibiul la începutul sec. XX, este frânat de izbucnirea primului rzboi mondial. Denumirea oraşului se schimb ocial în SIBI U în 1919, 1919, iar strzile pr imesc denumiri româneşti. În 1945, dup al doilea rzboi mondial, începe deportarea saşilor în URSS. 2800 persoane de etnie german au fost deportate, multe dintre ele nu s-au mai întors niciodat. Cu mici excepţii, regimul comunist nu s-a atins de oraşul vechi; Sibiul a devenit reşedinţa judeţului în 1968. Sibiul a fost unul dintre oraşele care s-au revoltat împotriva regimului comunist chiar din zorii revoluţiei din decembrie 1989. Începând din anii 1990 a început un proces de recuperare a valorilor democratice şi de tranziţie spre economia de piaţ, care au creat premisele dezvoltrii ulterioare şi, în aceeaşi msur, a identicrii nevoilor de dezvoltare. Aceste nevoi de dezvoltare sunt identicate în prezent în Planul Integrat de Dezvoltare Urban al oraşului. Sibiul a fost, în ultimii ani, scena unor importante schimbri structurale, care au reprezentat un impuls important pentru dezvoltarea urban a oraşului. Rezultatele obţinute sunt vizibile. Astfel, dezvoltarea economic a Sibiului a cunoscut un mare avânt în perioada 2003-2004, odat cu dezvoltarea Zonei Industriale de
cu o producţie preponderent din domeniul industriei componentelor auto. În urma dezvoltrii acestei zone, Sibiul a atras investiţii directe de peste 200 milioane euro, ce au condus la crearea a aproximativ 2.500 de locuri de munc. Ca o consecinţ a acestei dezvoltri, Sibiul a înregistrat, pân în anul 2008, o rat sczut a şomajului, comparativ cu media pe ţar şi o r at pozitiv a migraţiei interne, un bun indicator pentru creşterea atractivitţii atractivitţii oraşului în atragerea forţei de munc şi din împrejurimi.
Obiectivul Planului Integrat de Dezvoltare Urban este acela de a oferi Consiliului Local Sibiu un instrument metodologic şi tehnic, pe baza cruia s poat realiza planicarea dezvoltrii urbane în context regional şi naţional, în scopul întririi coeziunii sociale şi dezvoltrii durabile. Documentul reprezint şi o platform de coordonare a investiţiilor multisectoriale şi de pregtire a administraţiei locale în vederea gestionrii fondurilor structurale planicate în perioada 2007-2013. 2007-2013. Planul integrat de dezvoltare urban a fost elaborat pe baza orientrilor oferite de principalele documente ociale publicate de Ministerul Dezvoltrii Regionale şi Locuinţei, respectiv:
Acordarea în anul 2004 a titlului de Capital Cultural European pentru 2007 a fost o mare provocare pentru oraş. Acesta a fost • Programul Operaţional Regional Regional 2007 - 2013, 2013, Axa prioritar anul în care s-a dat startul pregtirilor efective pentru reabilitarea 1 - Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraşelor - poli urbani de centrului istoric, a transportului public, a infrastructurii edilitare creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 Planuri integrate de şi a infrastructurii culturale. dezvoltare urban; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urban; Investiţiile Investiţiile au fost gândite în a şa fel încât s nu e numai pregtiri • Documentul cadru de implementare implementare a Programului specice pentru programul cultural, ci s e investiţii de care s Operaţional Regional 2007-2013 din aprilie 2007; benecieze întreg oraşul. În urma acestor lucrri de amploare, • Ghidul solicitantului solicitantului pentru pentru Axa prioritar 1– varianta nal centrul istoric al oraşului şi-a recptat vechea strlucire, iar în din noiembrie 2008 cartierele oraşului au fost demarate importante lucrri de reabilitare şi modernizare. care au fost ajustate şi modicate conform nevoilor şi Municipiul Sibiu a investit în perioada 2004-2007 suma de aproxiprioritţilor Municipiului Sibiu şi necesitţilor procesului de mativ 35 de milioane de euro pentru reabilitarea celor trei pieţe planicare parcurs. istorice centrale (Piaţa Mare, Piaţa Mic, Piaţa Huet), a iluminatului public în centrul istoric şi pentru modernizarea a 46 de artere În procesul de redactare a Planului Integrat Integrat de Dezvoltare Urban principale din oraş. parteneriatul a avut un rol esenţial atât în stabilirea domeniilor cheie de intervenţie cât şi în identicarea principalilor actori loPentru a dispune de legturi mai bune cu oraşul Sibiu, autoritţile locale au conanţat proiectul de modernizare a Aeroportului cali, a beneciarilor şi a proiectelor eligibile. Internaţional Sibiu, evaluat la 70 milione euro, iar Sibiul deţine în Procesul consultativ derulat în parteneriat a fost coordonat la nivel prezent unul din cele mai moderne aeroporturi internaţionale din local de Municipiul Sibiu, cu sprijinul Fundaţiei pentru Reabilitare ţar. Urban Sibiu, şi s-a bucurat de o larg participare. Procesul de Programul cultural Sibiu Capital Cultural European 2007 a re- consultare a început în anul 2007 şi a continuat pân la aprobarea prezentat un prilej de relansare a turismului sibian. Impactul pro- planului de ctre Consiliul Local. gramului a fost considerabil asupra mai multor aspec te: moderni- Consultrile locale au fost realizate în principal cu participarea zarea infrastructurii, dezvoltarea oraşului, dezvoltarea turismului specialiştilor din cadrul Primriei M unicipiului Sibiu, a autoritţilor (1.000.000 (1.000.000 de înnoptri în anul 2007), creşterea investiţiilor, lor, creş- locale relevante (Consiliul Judeţean Sibiu, Agenţia de Protecţie a terea vizibilitţii Sibiului Sibiului atât pe plan intern cât şi extern. Mediului, Apele Române, Direcţia Judeţean de Cultur, Culte şi Dincolo de aceast evoluţie impresionant, exist preocuparea Patrimoniu Cultural Naţional, Camera de Comerţ etc.) şi a principentru o dezvoltare urban echilibrat la nivel de o raş, care nece- palilor actori locali (organizaţii de protecţie social, organizaţii neguvernamentale). sit eforturi constante. Una din cele mai mari provocri ale anilor profesionale, organizaţii neguvernamentale). urmtori va continuarea eforturilor pentru asigurarea unor condiţii mai bune de viaţ locuitorilor oraşului. Exist, în afara zo nei centrale, spaţii publice şi cldiri care necesit a reabilitate, reabilitate, zone ale oraşului mai puţin accesibile datorit barierelor naturale sau construite (râul Cibin, linia ferat), ferat), decit de zone verzi amenajate, probleme de trac, infrastructur social slab dezvoltat etc. La acest moment apare necesitatea elaborrii unui Plan Integrat de Dezvoltare Urban. Prin intervenţiile concertate concertate ale celor trei componente „reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbuntţirea serviciilor urbane”, „dezvoltarea durabil a mediului de afaceri” şi „reabilitarea infrastructurii sociale”, planul integrat pune premisele unei dezvoltri urbane sustenabile, propulsând competitivitatea Sibiului peste nivelul regional. Planul integrat de dezvoltare urban este o cerinţ a Programului Operaţional Regional 2007-2013, 2007-2013, Axa prior itar 1 – „Spr ijinirea dezvoltrii durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, creştere”, dar constituie de asemenea o baz pentru strategia de dezvoltare urban la nivelul întregului oraş.
0
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Introducere
Caracteristici generale
Suu u Structura urban a Sibiului este evidenţiat de împletirea caracterului istoric cu cel al modernitţii, marcat de evoluţia economic a oraşului. În jurul centrului istoric al oraşului s-au dezvoltat zonele industriale, creându-se astfel un contrast între zona istoric şi zona industrializat. Nucleul istoric al oraşului s-a conservat aproape în forma sa iniţial, suferind mici intervenţii asupra structurii sale vechi. În jurul acestui nucleu sunt dispuse mai multe cartiere sau ansambluri cu o identitate şi imagine bine denite, ind clar delimitate în contextul urban: zona rezidenţial dintre Bulervardul Corneliu Coposu, strada Ştefan cel Mare şi strada Hermann Oberth / Bâlea, cldirile Spitalului Judeţean pe Bulevardul Corneliu Coposu, Aleea Filozolor, strada Dumitru Bagdazar, fostul sat actualmente cartierul Guşteriţa, blocuri de locuinţe datând din 1960 (Valea Spunului, par ţial Terezian) etc. Imaginea multor zone din oraş este marcat de contrastul între gospodriile semiurbanizate şi întinsele suprafeţe industriale, de multe ori abandonate sau degradate, cum este cazul zonei Gara Turnişor sau a Zonei Industriale Est. Acelaşi contrast se regseşte deopotriv în vecintatea direct dintre industrie şi locuinţe şi în alturarea cartierelor rezidenţiale de densitţi foarte diferite: ansambluri de blocuri cu pân la zece etaje se învecineaz cu case unifamiliale cu un singur nivel (Vasile Aaron, Hipodrom, Terezian). Lipsa unor structuri de densitate medie (cu excepţia locuinţelor înşiruite de pe strada Ceferiştilor), care s medieze între dou forme extreme de locuire, duce la rupturi de scar şi are ca rezultat o imagine urban fragmentat. Cartierele rezidenţiale noi precum Tilişca, Tineretului, Veterani s-au dezvoltat la limitele zonei construite anterior, având un caracter preponderent rezidenţial, cu dotri insuciente, insuciente, depinzând astfel de facilitţile oferite de cartierele învecinate. Acest fapt a condus la apariţia unor disfuncţii spaţiale: supraaglomerarea dotrilor de învţmânt preuniversitar, universitar, aglomerarea tracului, ocuparea zonelor de carosabil cu parcri, diminuarea zonelor verzi etc. Astfel, se poate arma c periferia este afectat de dezvoltri imobiliare recente de tip spontan care scap în general unei planicri urbane structurate, evitând msuri reşti de reparcelare în detrimentul urbanizrii forţate şi parţiale a parcelarului agricol. Un asemenea fenomen afecteaz atât oraşul cât şi cadrul natural. O trstur proprie oraşului este proporţia mare a zonelor care mai au înc un caracter rural sau semi-rural în ansamblul ariei construite. Dezvoltrile recente de la periferia oraşului sunt marcate de apariţia unor mari centre comerciale, industriale şi de ser vicii, care exercit atracţie pentru locuitorii oraşului: zona de vest şi zona de sud. Imaginea şi prolul structurii urbane de la periferie au fost puternic inuenţate de aceast evoluţie de-a lungul principalelor şo sele de acces. La nivel de oraş, centrele comerciale de la periferie constituie o concurenţ puternic pentru zona comercial central. Relaţiile urbane sunt nesistematizate - tracul intraurban şi de tranzit nu se desfşoar dup o concepţie coerent; între funcţiunea de circulaţie şi infrastructura aferent nu exist o corelare sucient. Unele legturi importante lipsesc. Relaţiile de trac între zonele oraşului polueaz zona central, greu de evitat în lipsa unei relaţii ocolitoare şi a unui inel propice, care s poat prelua încrcrile cotidiene. Structura urban este de asemenea inuenţat de elementele topograce, de propria infrastructur şi de suprafeţele neaccesibile, neaccesibile, izolate: râul Cibin, o imp ortant barier topo grac pentru relaţia de trac nord-sud; pdurea Dumbrava - pentru relaţia cu inelul de trac central; calea ferat, cu puţinele puncte de traversare; majoritatea ansamblurilor industriale, care ocup suprafeţe întinse din zone centrale ale oraşului, blocând dezvoltarea acestora.
0
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Caracteristici generale
Introducere
Zi iiuui cu isi Centrul reprezint în continuare inima oraşului, ind principalul punct de atracţie în municipiu, gzduind majoritatea evenimentelor culturale şi activitţilor p entru petrecerea timpului liber. Multe dintre cldirile istorice ale oraşului se a într-o stare precar, atât din punct de vedere al structurii de rezistenţ, cât şi din cel al instalaţiilor, nisajelor interioare şi exterioare. În numeroase cazuri relaţiile de folosinţ sunt neadecvate. Printr-un program de reabilitare a acestora s-au obţinut rezultate pozitive, dar procesul va de durat, datorit resurselor materiale restrânse. Izolarea Oraşului de Jos de cartierele nordice şi estice ale oraşului a dus în ultimele decenii la declinul vizibil al acestei prţi a centrului istoric. Discrepanţele dintre Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus s-au accentuat în ultimii ani, dup derularea unui program intensiv de reabilitare a Oraşului de Sus. Izolarea şi pierderea atractivitţii publice au dus în aceast zon a oraşului la stagnare economic şi social: deteriorarea treptat a elementelor de patrimoniu construit, a celor de infrastructur şi a structurilor ocupaţionale (foste ateliere şi afaceri mici).
ci d ui Cartierele de locuit reprezint structuri urbane coerente, omogene, de tipologii diferite, cuprinzând de la vile pân la locuinţe de tip semiurban. În prezent cartierele de la periferia oraşului înregistreaz un decit de spaţii publice, iar cele existente se a în stare precar. Principalele cartiere ale oraşului (Terezian, Ţiglari, Lazert, Turnişor, Vasile Aaron, Hipodrom) se confrunt cu probleme similare: • Lipsa spaţiilor verzi; • Decitul locurilor de parcare, maşinile invadând spaţiile publice care ar putea amenajate ca spaţii verzi sau zone de agrement; • Densitţi ridicate ale mediului construit; • Spaţiile publice din cartiere sunt în stare precar, invadate de maşini şi uneori utilizate ca depozite de deşeuri; • Infrastructura social este slab dezvoltat; • Unele cartiere sunt izolate de centrul oraşului (Lazaret şi Ţiglari).
Z idusi Activitţile cu caracter industrial şi cvasi-industrial deţin o pondere semnicativ ca suprafaţ ocupat în oraş (în corelaţie cu procentul relativ mare de angajaţi în domeniul industrial, aproximativ 31,9%). Zonele industriale majore ale Sibiului sunt Zona Industrial Vest şi Zona Industrial Est. Presiunea investiţional face tot mai necesar denirea unei strategii coerente pentru dezvoltarea zonelor industriale ale Municipiului Sibiu, pentru a preîntâmpina apariţia unor riscuri legate de o utilizare inecient a terenurilor, extinderi necontrolate şi probleme de trac în zon. Restructurarea în zonele industriale centrale nu s-a realizat, iar consecinţa a fost declinul întreprinderilor din acest sector. Resursele astfel eliberate: cldiri, terenuri - care ar putut valoricate (de exemplu prin conversie funcţional) - au fost şi sunt utilizate fr o concepţie clar economic, social şi urbanistic. O consecinţ direct o reprezint oferta redus de locaţii centrale pentru activitţi din sectorul serviciilor. Aceste suprafeţe constituie un potenţial important pentru concentrarea unor poli de servicii/comerţ.
Zonele comerciale
Un alt proces, la fel de dinamic, este generat prin apariţia la periferii a unor mari centre comerciale şi de servicii cu putere de atracţie pentru întregul oraş (Metro, Ambient, Bricomat, XXL, showroom-uri etc). Multiplicarea acestui gen de ofert de-a lungul principalelor şosele de acces duce la transformri importante ale structurii urbane de la periferie, atât ca imagine cât şi ca prol economic. Ca urmare a ofertei restrânse de locaţii centrale pentru activitţi din sectorul terţiar, se manifest o tendinţ de migrare a acestora spre periferie, sub atracţia direct a cartierelor de mare densitate. Acest fenomen este pe de-o parte benec, aducând locurile de munc mai aprope de locuitorii acelor zone, pe de alt parte zona central risc s se dezactiveze ca principal zon de atracţie în oraş şi s se „dizolve” funcţional în cartierele din jur.
0
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Caracteristici generale
Introducere
Zi iiuui Spii zi, âui i ui
bi
O alt oportunitate pentru extinderea şi îmbuntţirea spaţiului Exist o serie de alte bariere care produc o fragmentare a oraşupublic urban este oferit de resursele naturale ale oraşului: lui: • Sibiul este traversat de râul Cibin care formeaz o “centur verde“, creând o legtur direct a oraşului cu mediul natural. Aceast resurs important ar putea valoricat prin transformarea malului râului Cibin într-un spaţiu de agrement. Astfel, râul nu ar mai reprezenta o barier natural între cartierele nord-vestice şi centrul oraşului, ci un punct de întâlnire atractiv situat la graniţa dintre cartiere; • O alt “centur verde“ se a pe Valea Spunului, care leag Pdurea Dumbrava de r âul Cibin. În prezent este utilizat ocazional pentru petrecerea timpului liber şi din pcate a devenit depozit necontrolat de deşeuri; • Pârâul Ruscior, în nordul oraşului, şi spaţiile verzi din jurul acestuia reprezint o alt resurs impor tant, nevaloricat; • Lacul Binder reprezint o alt oportunitate pentru amenajarea unui spaţiu verde atractiv în jumtatea nordic a oraşului. În prezent malurile lacului sunt abandonate şi p arţial invadate de deşeuri. În jurul lacului se a o serie de structuri industriale abandonate, iar situaţia proprietţii malurilor este incert.
• Calea ferat şi instalaţiile aferente, din cauza puţinelor puncte de traversare a acesteia, produce o divizare a oraşului, izolând cartiere întregi de zo na central; • Majoritatea ansamblurilor industriale ocup şi închid suprafeţe întinse din interiorul oraşului (ex. complexul Industrial Independenţa obtureaz legtura tradiţional dintre centrul istoric, râul Cibin şi cartierele situate pe malul no rdic al acestuia); • Strzile cu trac intens au un dublu efect: de barier, prin întreruperea traseelor pietonale şi de graniţ între cartiere; • Râul Cibin, care îngreuneaz relaţia de trac nord-sud, din cauza puţinelor puncte de trecere; Pentru a înltura aceste bariere s-au fcut o serie de propuneri de proiecte care ar trebui s contribuie, într-o abordare integrat, la o dezvoltare armonioas şi echilibrat a oraşului şi a zonelor sale locuite, a spaţiilor verzi, a activitţilor economice şi industriale.
Realizând o distincţie mai detaliat între diferitele zone urbane, rezult urmtoarele zece categorii de funcţiuni: • • • • • • • • • • • • • •
zona central; instituţii şi servicii; zona mixt; locuinţe de toate tipurile; unitţi industriale şi depozite; unitţi agrozootehnice, teren agricol; zona gospodrie comunal, cimitire; ci de comunicaţie şi transport; zone verzi, parcuri, sport, agrement, protecţie; construcţii tehnico-edilitare; ape; pduri; zone cu destinaţii speciale; terenuri nefolosite din punct de vedere urbanistic.
Zonicarea teritoriului s-a realizat dup urm toarele criterii: funcţiunea dominant a zonei; omo genitatea zonei; compoziţia urban şi caracteristicile arhitecturale. Bilanţul teritorial prezentat reect situaţia actual a structurii urbane.
Sursa: S.C. Planwerk Cluj S.R.L. (PUG 2009)
SInteZa caracterIStIcIlor Urbane • Centru istoric bine conservat, reprezentând un punct de atracţie important în oraş; • Decit de spaţii publice amenajate la nivel de oraş; • Spaţiile publice şi zonele verzi sunt în stare precară; • Centre şi pieţe de cartier inexistente sau slab dezvoltate; • Râurile şi lacurile din oraş formează oportunităţi pentru extinderea zonelor de agrement existente.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.1 Caracteristici demograce şi sociale
tdi i sii d ui dg
a g o m d l u l o P
Orice aşezare umană poate considerată ca ind un segment de Dz uui îpâd u 1990 teritoriu amenajat pentru a creea, perfecţiona sau modica, dar şi conserva condiţii care fac posibilă viaţa socială. Orice aşzare Municipiul Sibiu este o aşezare uman cu o istorie impresionant. Poumană este un mediu articial care face posibilă acţiunile şi in- ziţia geograc, resursele şi tradiţia meşteşugurilor specic oraşului teracţiunile de tip social. Prin urmare beneciarul nemijlocit al sunt factori care i-au inuenţat pozitiv dezvoltarea economic. amenajărilor de orice fel din cadrul localităţii este comunitatea Din epoca modern, de când avem date statistice sistematice culelocală, respectiv oamenii care constituie comunitatea respectivă. se la recensminte, evoluţia populaţiei din Sibiu a cunoscut o dinaO precondiţie necesară existenţei oricărei comunităţi umane este mic impresionant: dac în 1850 Sibiul avea o populaţie de 12.765 populaţia. În ultimă instanţă populaţia locală este cea care asigură locuitori, în 2002 Sibiul înregistra o populaţie de 154.892, ceea ce viabilitatea unei localităţi şi în concluzie persistenţa ei în timp. reprezint o creştere numeric de peste 12 ori. Dinamica evoluţiei Populaţia este resursa şi factorul cel mai dinamic în cadrul unei populaţiei Municipiului Sibiu ne arat c dezvoltarea unui oraş este localităţi. Schimbările care au loc în cadrul localităţii sunt mai o chestiune de lung durat. Schimbrile morfologice, structurale ales rezultatul schimbărilor sociale ce afectează comunitatea lo- şi calitative ale oraşului sunt în concordanţ cu evoluţia populaţiei. cală, respectiv populaţia. Aceste aspecte pun în evidenţă impor - Ritmul de dezvoltare urbanistic şi funcţional a oraşului este corelat tanţa factorului demograc în existenţa unui areal şi necesitatea cu ritmul istoric de dezvoltare a populaţiei. unor statistici ale acestei componente, în vederea evidenţierii Dup anul 1990 au avut loc numeroase schimbri în mediul economic, evoluţiilor sau involuţiilor care au loc din punct de vedere de- social şi cultural, care dau astzi contur imaginii oraşului. Procesul mograc. Pe acest fond, analiza caracteristicilor populaţiei unei de restructurare economic (1997-2000) şi-a fcut simţite efectele, localităţi, în cazul de faţă a populaţiei Municipiului Sibiu, este o încetinind creşterea economic şi generând şomaj. Dup anul 2000 condiţie esenţială. situaţia economic s-a revigorat, dup cum reiese din datele furnizate de Agenţia Judeţean de Ocupare a Forţei de Munc Sibiu. Multe rme strine au venit la Sibiu şi numeroase investiţii publice au fost realizate. Fenomenul migraţiei externe s-a accelerat în aceast perioad, populaţia Sibiului reducându-se considerabil în perioada 1992 - 2001. Principalele sectoare economice care au înregistrat creşteri importante: producţia componentelor auto, logistic, industria alimentar, industria confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugreasc, iar în ultimii ani, domeniile electronic şi industria informatic. Prin dezvoltarea Zonei Industriale Vest, Sibiul şi-a consolidat poziţia în cadrul competiţiei cu oraşele ţrii cu o dinamic ridicat a dezvoltrii economice. Creşterea economic înregistrat de Sibiu s-a reectat în valoarea PIB/locuitor, care în anul 2006 depşea valoarea aceluiaşi indicator la nivel naţional. În contextul nominalizrii Sibiului pentru titlul de Capital Cultural European în anul 2007, au fost demarate lucrri importante în centrul istoric. Astfel, principalele pieţe ale oraşului (Piaţa Mare, Piaţa Mic, Piaţa Huet), faţadele cldirilor din jurul pieţelor, pasaje şi numeroase strzi au fost reabilitate. Imaginea oraşului s-a îmbuntţit considerabil. Anul 2007 a fost unul foarte bun pentru Sibiu din toate punctele de vedere. În plan economic, cifra de afaceri a rmelor sibiene a crescut faţ de anul 2006 cu 156% şi peste 5.100 din totalul de rme au înregistrat prot. Numrul angajaţilor din sistemul privat a crescut cu 115% în 2007 faţ de anul 2006. Programul Sibiu Capital Cultural European a dat un impuls turismului din Sibiu şi împrejurimi, sporind vizibilitatea oraşului atât la nivel naţional cât şi internaţional şi atrgând un numr mare de turişti. Evoluţia ratEi şoMajului
eui ui ppuii muiipiuui Siiu. Pgz dg Pentru analiza evoluţiei numerice a populaţiei Municipiului Sibiu am luat ca elemente de referinţ informaţiile statistice obţinute prin intermediul ultimelor dou recesminte (1992 şi 2002), în condiţiile în care relevante pentru aceast analiz sunt statisticile de dup 1989, precum şi datele furnizate de Direcţia Judeţean de Statistic Sibiu. Se constat o uşoar diminuare a populaţiei, care, în bun msur, urmeaz trendul descendent al evoluţiei populaţiei la nivel naţional. Evoluţia populaţiEi Municipiului Sibiu a
p
1992
169.656
2002
154.892
Sursa: PUG Sibiu 2009
Populaţia stabil a Municipiului Sibiu în anul 20 07 a fost d e 154.458 persoane, mai mic cu 7,9% decât la recesmântul din anul 1992. Scderea populaţiei din Municipiul Sibiu a fost mai pregnant decât la nivelul judeţului (6,8%) sau chiar al ţr ii (4,9%). Sporul natural negativ ne indic un comportament reproductiv în diminuare. În aceste condiţii numrul deceselor este mai mare decât numrul naşterilor. Prin urmare, biologic populaţia este în scdere. Cauzele sunt multiple şi necesit o analiz pentru ecare caz în parte. Acest trend este general pentru întreaga societate româneasc şi nu reprezint doar o particularitate local a Municipiului Sibiu, care a înregistrat în ultimii 15 ani un spor natural negativ, ceea ce a dus la scderea populaţiei: Evoluţia populaţiEi, Sporul natural 2003
Populaţia total stabil la 1.07
2004
2005
2006
15 3. 38 8
1 52 .4 46
1 51 .9 27
Nscuţi vii
1.204
1.289
1.455
1 51 .9 70 1.387
Decedaţi total
1.545
1.506
1.480
1.474
Sporul natural
-341
-217
-25
-87
Decedaţi sub un an
13
12
11
9
Rata brut natalitate (naşteri la 1.000 locuitori)
7.8
8.5
9.6
9.1
Rata brut mortalitate (decese la 1.000 locuitori)
10.1
9.9
9.7
9.7
Sursa: PUG Sibiu 2009
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u mi igi
a g o m d l u l o P
Structura pE SExE a populaţiEi Municipiului Sibiu n anul 2002
În aceeaşi msur, sporul migrator înregistrat în Municipiul Sibiu este negativ. Acest lucru înseamn c în ultimii ani au decis s emigreze din Sibiu mai multe persoane decât au decis s îşi stabileasc domiciliul. Volumul şi intensitatea fenomenului migraţional sunt destul de oscilante astfel încât sunt greu de precizat motivele care determin oamenii s decid în acest mod. De asemenea, contradictorii sunt datele cu privire la stabilirea reşedinţei în municipiu. În comparaţie cu valorile înregistrate în anul 1998 şi 1999, dup anul 2000 statistica a înregistrat o scdere a celor cu o şedere determinat în timp. Diferenţele s-ar putea datora mai ales deciziei acestor persoane de a-şi legaliza sau nu statutul de otant în oraş. În aceeaşi msur, emigrarea masiv a populaţiei de etnie german a condus la scderea populaţiei şi înregistrarea unui spor migrator negativ. Astfel, dac în anul 1992 se înregistrau 5.591 de etnici germani, în anul 2002 mai existau doar 2.508 persoane, având de-a face cu o scdere cu 55% a populaţiei de etnie german. Dac în perioada 1992-2000 scderea populaţiei s-a realizat întrun ritm foarte lent (1,13% în anul 200 0 faţ de 1992), din anul 20 01 scderea populaţiei de la un an la altul a fost aproape dr amatic, dup cum reiese şi din datele prezentate în tabelul urmtor: Evoluţia populaţiEi, Sporul Migrator 2003
2004
2005
2006
1 5 3. 38 8
1 52 .4 46
1 51 .9 27
1 51 .9 70
Stabiliri de domi ciliu (imigranţi)
1.554
1.588
1.221
1.869
Stabiliri de domiciliu (emigranţi)
1.838
2.140
1.656
1.975
Diferenţa imigranţi-emigranţi
-287
-552
-435
-106
Stabiliri de reşedinţ
3.704
3.781
3.481
3.690
Plecri cu reşedinţ
1.000
1.406
1.207
1.208
Diferenţa stabiliri-renunţri la reşedinţ în SB
2.704
2.375
2.274
2.482
Populaţia total stabil la 1.07
1.1 Caracteristici demograce şi sociale
Sursa: PUG Sibiu 2009
Excepţie face anul 2007, când soldul migraţiei interne a fost pozitiv (129), ceea ce demonstreaz c Sibiul a devenit un punct de atracţie pentru forţa de munc din alte prţi ale ţrii.
Suu p sx i p gup d âs
v
pe
Brbaţi
73.124
47.21%
Femei
81.768
52.79%
Sursa: PUG Sibiu 2009
Structura pe grupe de vârst la nivelul Municipiului Sibiu pune în evidenţ fenomenul de îmbtrânire al po pulaţiei, fenomen care se manifest la nivel naţional, dar şi în toate statele Uniunii Europene. Comparativ cu structurile la nivel judeţean şi naţional se poate observa c ponderea populaţiei Municipiului Sibiu la categoria de vârst 0-14 ani este sub valoarea pe judeţ şi pe plan naţional, la fel şi în cazul categoriei de vârst de 60 de ani şi peste. Altfel spus, în Municipiul Sibiu sunt mai puţini tineri şi persoane în vârst decât valorile medii pe judeţ şi pe ţar. Schimbrile structurale la nivelul grupelor de vârst, conform analizei comparative între recesmintele din 1992 şi 2002, evidenţiaz scderea ponderii populaţiei din grupele de vârst de la 0 la 19 ani şi translatarea relativ cu un deceniu a celorlalte grupe de vârst. Notabil este şi creşterea ponderii grupelor de vârst de la 60 de ani şi peste în anul 2002, un semn al îmbtrânirii populaţiei Municipiului Sibiu într-un deceniu. Mai mult, îmbtrânirea populaţiei este acompaniat de o feminizare a populaţiei în vârst de 60 ani şi peste. Majoritatea populaţiei în vârst se a în cartierele cele mai vechi ale oraşului, respectiv în centrul istoric şi cartierele apropiate (Terezian, Trei Stejari etc.). În schimb, la categoria de vârst 15-19 ani valorile la nivel de municipiu se încadreaz în media populaţiei urbane din România şi depşeşte ponderea acestei categorii de vârst la nivel de judeţ. Aceast diferenţ se explic prin factorul de mr ime, de concentrare şi centralizare a populaţiei din mediul urban la nivel judeţean şi prin atracţia instituţiilor de învţmânt liceal.
În corelaţie cu structura pe vârste se calculeaz un indicator deosebit de important, şi anume rapor tul de dependenţ (pe vârste). Dac valoarea indicatorului este subunitar efectele raporturilor de dependenţ sunt normale (suportabile) din punct de vedere socio-economic. Dac valoarea este supraunitar, comunitatea respectiv va trebui s apeleze la resurse exogene sau urmeaz s se reorganizeze în interiorul ei. În forma sa general, raportul de dependenţ este raportul dintre populaţia vârstnic şi populaţia adult. La nivelul Municipiului Sibiu se observ scderea numrului persoanelor dependente în intervalul de timp 1992 - 2002. Acest fenomen înseamn c la ora actual populaţia are o structur care îi permite s e productiv şi s genereze acumulare de capital, bunuri şi serv icii fr s po arte responsabilitatea întreţinerii unei populaţii inactive mari. populaţia pE catEgorii dE vrStă a 1992 2002
t
ce e âs
Persoane
0-14
15-59
60+
169.659
39.012
108.881
21.763
În procente
22.99%
64.17%
12.82%
154.892
21.411
108.470
25.011
În procente
13,82%
70,02%
16.14%
Sursa: PUG Sibiu 2009
total pErSoanE dEpEndEntE a
t
t ese eeee
1992
169.659
60.775
2002
154.892
46.422
Sursa: PUG Sibiu 2009
Structura populaţiEi pE grupE dE vrStă (%), 1992,2002 Suu ppuii i i i up ge e 1992 2002 Feme b Dac comparm datele disponibile din anul 1992 şi 2002 putem âs 2002 2002 observa c ponderea populaţiei active a sczut de la aproximativ Total 100% 100% 52.8 47.2 48% în anul 1992 la 44,29% în 2002. Ponderea populaţiei inactive 0-4 6.6 3.8 1.9 1.9 a crescut de la 52% în 1992 la 55,7% în 2002. Aceast schimba5-9 7.5 3.8 1.8 2.0 re structural este consecinţa produs de efectul cumulat a dou procese demograce: scderea numeric a populaţiei concomi10-14 9.0 6.3 3.1 3.2 tent cu îmbtrânirea structural a acesteia. Ca ilustrare: ponderea 15-19 8.8 8.3 4.3 4.0 pensionarilor creşte de la 35% în 1992 la 42,3% în 2002. 20-24 8.6 10.7 5.4 5.3 În ceea ce priveşte populaţia activ, statutul profesional cel mai 25-29 6.3 8.0 4.1 3.9 frecvent în rândul populaţiei o cupate din Municipiul Sibiu este cel 30-34 8.2 8.6 4.4 4.2 de salariat, aproape 95% din totalul populaţiei ocupate din Sibiu 35-39 9.6 5.8 3.2 2.6 având acest statut în 2002. Acest fapt semnaleaz o dependenţ de locuri de munc în oraş e de investitorii privaţi, e de insti40-44 7.6 7.7 4.2 3.5 tuţii de stat. 45-49 5.0 9.2 4.9 4.3 Structura ocupaţional se îndreapt spre o structur bazat pe 50-54 5.4 7.2 3.7 3.5 economia serviciilor, inclusiv a celor educaţionale, medicale, ad55-59 4.8 4.6 2.4 2.2 ministrative, nanciare, transport şi logistic şi cele de ospitali60-64 4.3 4.7 2.6 2.1 tate, turism. Tendinţele de modicare se manifest în domeniul 65-69 3.6 4.0 2.3 1.7 comerţului, construcţiilor, transport şi depozitare, activitţi nanciar bancare, învţmânt, sntate şi asistenţ social. 70-74 1.9 3.3 1.9 1.4
O component important a analizei geodemograce o reprezint structura pe grupe de vârst şi sexe, aceasta contribuind la reglarea populaţiei în ceea ce pr iveşte resursele umane, din punct de vedere economic şi demograc şi din perspectiv teritorial. Structura pe sexe relev o situaţie demograc care se menţine în cea mai mare parte în limite normale, doar în situaţii izolate acest raport ind dezechilibrat. În condiţii de evoluţie geodemo 1.5 grac normal, fr intervenţia unor factori externi, între popu- 75-79 0.9 laţia masculin şi cea feminin se m enţine o diferenţ de câteva 80-84 procente în favoarea populaţiei feminine, determinat de durata 85 şi > 0.5 de viaţ mai lung a populaţiei feminine. Astfel, structura pe sexe a populaţiei Municipiului Sibiu relev o uşoar preponderenţ a Sursa: PUG Sibiu 2009 personelor de sex feminin, 53% la nivel de municipiu, situaţie în-
2.4
1.5
1.1
0.8
0.9 0.3
0.7
0.4
0.2
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u Structura Socio-EconoMică a populaţiEi, 2002 M S Total
În %
Populaţia total
154.892
100
To ta l p op ul aţ ie a ct iv , d in c ar e:
6 8. 60 8
4 4. 29
Populaţia ocupat
63.585
41.05
Şomeri
5.023
3.24
To ta l p op ul aţ ie i na ct iv , d in c ar e:
8 6. 28 4
5 5. 70
Elevi, studenţi
33.004
38.25
Pensionari
36.545
42.35
Casnice
4.153
4.81
Întreţinuţi de alt persoan
9.995
11.58
542
0.62
Întreţinuţi de stat sau organizaţii private
a g o m d l u l o P
Alt situaţie
2.045
2.37
Sursa: PUG Sibiu 2009
Suu i i si Regiunea Centru, în ansamblu, se caracterizeaz printr-o accentuat diversitate etnic, lingvistic şi religioas. Datele statistice arat c în Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane aparţinând minoritţilor etnice şi religioase, în comp araţie cu celelalte regiuni. Românii formeaz majoritatea absolut a po pulaţiei. Structura etnic a populaţiei Municipiului Sibiu (1992 în comparaţie cu 2002) conrm fenomenul d e migrare a etnicilor germani. Anul
Români
Germani
Maghiari
Rroma
1992
93.66%
3.30%
2.45%
0.41%
2002
95.72%
1.62%
2.02%
0.39%
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Aceeaşi diversitate se înregistreaz, la nivel regional şi local, şi în privinţa apartenenţei religioase a locuitorilor. Având la baz o istorie multicultural, în oraşul Sibiu exist şi astzi numeroase culte religioase. Majoritatea populaţiei (92.24%) este ortodox, urmat de greco-catolici cu 1.71%, romano-catolici cu 1.48%, evanghelici şi reformaţi cu 1% ecare şi de alte confesiuni. Structura conFESională a populaţiEi, 2002 cfes
pee
Ortodox
92.24
Romano-catolic
1.48
Greco-catolic
1.71
Reformat
0.89
Evanghelic de confesiune augustan
0.55
Evanghelic de confesiune lutheran
0.53
Unitarian
0.08
Baptist
0.63
Penticostal
0.53
Creştin dup evanghelie
0.41
Alte confesiuni şi atei
0.88
Total
100%
Sursa: PUG Sibiu 2009
1.1 Caracteristici demograce şi sociale
esi ppuii p ug – sii d ui Pe segmentul evoluţiei numerice a populaţiei, potenţialele riscuri care şi-ar putea face simţite efectele ar cele legate de creşterea într-un ritm accelerat al populaţiei sau, dimpotriv, de diminuarea accentuat a numrului de locuitori dintr-un spaţiu dat. Cel puţin pe termen mediu, asemenea evoluţii ce ar putea genera stri de criz social sunt puţin probabile, îns pe termen lung nu este exclus ca diminuarea numrului de locuitori, coroborat cu modicarea substanţial a structurii grupelor majore de vârste s se constituie într-o problem a crei rezolvare ar greu de gsit în prezent. Pentru prevenirea unor potenţiale riscuri demograce ar necesar o strategie politico-social coerent la nivel naţional, capabil s stopeze nu atât declinul demograc, cât mai ales îmbtrânirea demograc şi dezechilibrele profunde ale grupelor majore, dezechilibre nenaturale, în fapt consecinţe ale unor politici demograce neinspirate ale perioadelor precedente. Riscurile potenţiale ale evoluţiei indicatorilor mişcrii naturale şi migratorii a populaţiei sunt în bun msur analoage celor amintite în legtur cu evoluţia numeric, cu sublinierea susbsidiar c pentru a preveni dezechilibrul dintre grupele majore de vârste, elementul esenţial al crui mod de manifestare este de urmrit ar cel al natalitţii care a ajuns s înregistreze valori destul de reduse pentru asigurarea în viitor a unor structuri demograce armonioase. Dezechilibrele evidente în structura pe grupele de vârst – procesul de îmbtrânire demograc, adic modicarea structurii populaţiei pe vârste în favoarea celor de vârst înaintat, ca tendinţ de lung durat, în paralel cu scderea grupei de vârst tinere, constituie un fenomen cu profunde implicaţii economice şi sociale. Acesta poate determina o presiune puternic asupra populaţiei active care ar duce la creşterea indicelui de dependenţ, fenomen care poate perceput de individ doar într-o form indirect – pentru cel inactiv sub forma unei incapacitţi a societţii de a-i asigura un nivel de trai decent, iar pentru cel activ sub forma stagnrii calitţii vieţii. Dac avem în vedere faptul c o populaţie se consider tânr atunci când grupa vârstnicilor nu depşeşte 7% din populaţia total, se a în proces de îmbtrânire când valorile se încadreaz între 7 şi 12%, şi este deja îmbtrânit la valori peste aceast limit, concluzionm faptul c populaţia Municipiului Sibiu a intrat într-un proces de îmbtrânire. În ceea ce priveşte structura pe sexe, feminizarea populaţiei, ilustrat de indicele de feminitate, respectiv numrul de femei la 100 de brbaţi, constituie un fenomen cu implicaţii socio-economice profunde în ceea ce priveşte constituirea familiilor şi reproducerea populaţiei şi asigurarea forţei de munc specice. La nivelul Municipiului Sibiu, îmbtrânirea populaţiei este acompaniat de o feminizare a populaţiei în vârst de 60 de ani şi peste. În ceea ce pr iveşte evoluţia populaţiei, varianta cea mai realist care trebuie luat în considerare este cea de declin demograc.
proiEctarE dEMograFică ie
pe
1992
169.656
2002
154.892
Scenariul I 2032
122.681
2042
103.354
Scenariul II 2032
124.257
2042
106.589
Scenariul III 2032
150.120
2042
137.153
Sursa: PUG Sibiu 2009
Pentru ca golul de populaţie s poat compensat printr-un spor migratoriu considerabil, este necesar îndeplinirea a dou condiţii: (1) Sibiul s-şi dezvolte activitţile în aşa manier încât s atrag populaţia din jur şi (2) în jurul Sibiului s existe un surplus de populaţie din care s se recruteze aceşti migranţi. Oraşul se va aa îns în competiţie pentru atragerea de populaţie cu localitţile de tip urban din jur, din regiune, la nivel naţional, din Europa, şi nu numai. Specialiştii arm c Sibiul se va confrunta cu fenomenul de “oraş care se contract”, caracterizat prin: scderea densitţii populaţiei, pericolul apariţiei unor zone abandonate, cheltuieli publice mai mari etc. Aceste scenarii de evoluţie contureaz o direcţie de dezvoltare a oraşului axat pe calitate (şi nu pe expansiune), prin crearea unor condiţii de viaţ în oraş, care s duc la creşterea calitţii vieţii locuitorilor.
aSPecte cheIe • Necesitatea unor politici sociale care să încurajeze creşterea natalităţii. • Urmând tendinţele anilor trecuţi, se poate estima că Sibiul se va confrunta în viitor cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. • Diversitate etnică, religioasă şi lingvistică. • Prin îmbunătăţirea sectorului economic şi a calităţii vieţii, Sibiul ar putea deveni atractiv pentru persoane din alte oraşe (vezi anul 2007), ceea ce ar putea determina, pe termen mediu, o migraţie
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.1 Caracteristici demograce şi sociale
cisii si ServIcII SocIale PUblIce S
Dii d ii
Municipiul Sibiu este cel mai impor tant centru medical al judeţului Servicii sociale furnizate la nivelul Municpiului Sibiu sunt: şi un important centru regional, aici aându-se: 1. Se se me, constînd în: • • • • •
l a i o s i i s i a a c
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţ; Spitalul Clinic de Pediatrie; Spitalul Militar de Urgenţ; Spitalul CFR; alte spitale şi clinici importante de stat sau private.
• • • • • • • • • •
• Servicii de suport pentru activitţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi: - Ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, - Efectuarea de cumprturi, - Activitţi de menaj, - Î nsoţirea în mijloacele de transport, - Facilitarea deplasrii în exterior, - Companie, - Activitţi de administrare şi gestionare, - Activitţi de petrecere a timpului liber; • Servicii de îngrijire social-medical de natur medical.
Identicare şi evaluare, Informare în domeniu, Consiliere, Orientare, Mediere social, Sprijin de urgenţ în vederea reducerii situaţiilor de criz, Suport şi acompaniament, Dinamizarea grupurilor şi comunitţilor, asis si 3. pes se Promovare şi cooperare social, Alte servicii de suport pentru diferite situaţii de dicultate. Serviciul Public de Asistenţ Social Sibiu asigur stabilirea drepAspectele legate de echilibrul social sunt de mare importanţ în tului/plata la prestaţii sociale şi furnizeaz servicii sociale, dup cadrul dezvoltrii urbane durabile în general. Beneciari sunt copii, familii, persoane cu handicap, persoane deFenomenul îmbtrânirii populaţiei, precum şi creşterea nevoilor pendente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxi- cum urmeaz: sociale sunt câteva probleme cu care se confrunt Sibiul şi nu nu- ce, persoane infectate sau bolnave de HIV/SIDA, fr venituri sau 1. Prestaţii sociale pentru familie în general: mai. cu venituri mici, persoane fr adpost, bolnavi cronici şi persoa- • Alocaţia de stat pentru copii, contravaloarea trusoului În acest sens, principalele msuri pentru urmtorii ani sunt: extin- ne care sufer de boli incurabile, precum si alte persoane aate în pentru nou-nscuţi, indemnizaţia pentru creşterea copilului derea ofertei de servicii sociale, în general, modernizarea institu- situaţii de nevoie social. pân la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul ţiilor existente şi formarea de noi partneriate între sectorul public În vederea prevenirii separrii copilului de familie, serviciile pri- copilului cu handicap, stimulentul pentru creşterea copilului şi privat, ca baz pentru transformrile structurale necesare. mare furnizate au ca scop : pân la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, alocaţia pentru copiii nou-nscuţi, sprijin • Prevenirea comportamentelor delincvente, Suui diisi pentru constituirea familiei, alocaţia familial complementar • Prevenirea neglijrii şi abuzului, şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparental. Serviciile sociale publice la nivel de municipiu şi judeţ sunt oferite • Prevenirea abandonului şcolar, • Cuprinderea în programul unui centru de zi, 2. Prestaţii sociale pentru persoan singur/familie aate în de Direcţia General de Asistenţ Sociala şi Protectia Copilului • Monitorizarea reintegrrii copiilor în familia natural ca situaţie de risc: Sibiu şi de Serviciul Public de Protecţie şi Asistenţ Social. urmare a încetrii msurii de protecţie special, Direcţia General de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Sibiu • Venitul minim garantat, alocaţia familial complementar şi • Prevenirea şi combatera violenţei domestice, funcţioneaz ca instituţie public, de interes judeţean, cu persoalocaţia de susţinere pentru familia monoparental; • Orientarea victimelor violenţei domestice spre serviciile nalitate juridic în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu. • Ajutoare de urgenţ aprobate prin dispoziţia primarului Centrului de primire în regim de urgenţ a femeilor şi copiilor, Direcţia General de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Sibiu Municipiului Sibiu. victime ale violenţei domestice din cadrul A sociaţiei Femeilor asigur aplicarea politicilor sociale la nivel judeţean, în domeniul din Municipiul Sibiu. 3. Prestaţii sociale pentru persoana cu handicap: protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi oricror persoane • Indemnizaţia persoanei cu handicap grav. 2. Se se seze: aate în nevoie. Servicii de îngrijire pentru p ersoana cu handicap asistentul Serviciul Public de Protecţie şi Asistenţ Social din cadrul PriSiui u – piip gupui i mriei Municipiului Sibiu are ca obiect de activitate acordarea de personal: servicii sociale cu caracter primar şi specializate menite s asigure Potrivit bazei de date a Serviciului Public de Protecţie şi Asisten• Servicii de baz pentru activitţile zilnice, prevenirea, limitarea sau înlturarea efectelor temporare sau perţ Social, urmtoarele grupuri au fost identicate ca principale • Servicii de suport pentru activitţile instrumentale ale manente ale situaţiilor de risc din domeniul protecţiei copilului, grupuri ţint pentru îmbuntţirea serviciilor sociale existente: familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor vieţii de zi cu zi, persoanele cu handicap (copii şi adulţi), persoanele vârstnice, co• Servicii de reabilitare şi amenajare a mediului de viaţ cu handicap, precum şi a oricror persoane aate în nevoie ce pot pii şi familii în situaţii de risc. genera marginalizarea sau excluderea social. Serviciul Public de ambientului. Asistenţ Social are responsabilitatea crerii, menţinerii şi dez- Centru care acord servicii d e îngrijire şi asistenţ la domiciliu voltrii serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale identicate, cu scopul prioritar de susţinere a funcţiona- Beneciari: persoane vârstnice dependente litţii sociale a persoanei în mediul propriu de viaţ, familial şi Serviciile specializate se realizeaz de personal calicat în îngrijicomunitar. rea persoanei vârstnice la domiciliu şi de personal d e specialitate Ambele departamente colaboreaz cu organizaţii non-guverna- şi sunt dup cum urmeaz: mentale, care desfşoar activitţi în domeniul asistenţei sociale • Servicii de baz pentru activitţile zilnice: şi protecţiei copilului sau cu alte instituţii ale societţii civile, în - Ajutor pentru igiena corporal, scopul oferirii unei palete largi de servicii sociale, corespunztoa- Î mbrcare şi dezbrcare, re nevoilor identicate la nivel de comunitate. - Igiena eliminrilor, Conform datelor Direcţiei de Munc şi Protecţie Social Sibiu exis- Hrnire şi hidratare, t la nivelul Municipiului Sibiu un numr de 44 de furnizori de - Transfer şi mobilizare,
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.1 Caracteristici demograce şi sociale
PerSoane cU hanDIcaP
l a i o s i i s i a a c
2. Legitimaţii pentru transportul urban cu mijloace de trans- DINAMICA LUNARă A COPIILOR ÎN CP SPERANŢA SIBIU, În ultimii ani se poate observa o creştere a numrului persoanelor port pentru persoane cu handicap grav şi accentuat, asistenţii în perioada iulie 2008 - iunie 2009 cu handicap. În acelaşi timp s-a majorat şi numrul persoanelor personali ai persoanelor cu handicap grav, însoţitorii copiilor cu care beneciaz de a sistenţ nanciar. i. 08 a. 08 Se.08 o. 08 n. 08 de. 08 handicap grav şi accentuat Copiii, în cea mai mare par te a cazurilor, sunt afectaţi de handicap 40 40 39 39 40 40 3. Copilul cu handicap, precum şi asistentul personal al acestuneuro-locomotor, în timp ce adulţii sufer în cea mai mare parte ia sau persoana care îl însoţeşte beneciaz de asemenea de i. 09 Fe. 09 M.09 a. 09 M 09 i. 09 de handicap zic şi somatic. gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestri 38 37 37 37 36 37 Mai mult de 60% dintre beneciarii serviciilor sociale sufer de forartistice şi sportive. me severe de handicap şi au nevoie de sprijin cât mai complet. Conform datelor oferite de ctre Serviciul Public de Protec- De asemenea, Serviciul Public de Asistenţ Social asigur pen- Complexul de servicii comunitare “Prichindelul” Sibiu, aat în ţie şi Asistenţ Social Sibiu, în Municipiul Sibiu existau, la data tru copiii cu handicap grav, prin intermediul asistentului personal subordinea Direcţiei Generale de Asistenţ Social şi Protecţia Co31.12.2007: se seze s-mee e s e z pilului Sibiu, în cadrul cruia funcţioneaz Centrul pentru copilul e s, precum şi servicii de consiliere psihologic pentru cu handicap (C.C.H.). • 312 copii cu handicap de diferite grade, procentul cel mai copiii cu handicap grav şi asistentul personal al acestora. Acesta asigur accesul copiilor pe o perioad determinat la gzridicat (44%) ind reprezentat de categoria copiilor încadraţi în În vederea îndeplinirii tuturor acestor atribuţii, S erviciul Public duire, îngrijire, abilitare/reabilitare, educaţie şi pregtire în vedecategoria handicap grav; de Asistenţ Social Sibiu a încheiat convenţii de parteneriat cu rea integrrii/reintegrrii familiale şi a includerii sociale. • 5.410 persoane adulte cu handicap, din care 70% reprezint instituţii sau ONG-uri de specialitate: ponderea persoanelor cu handicap accentuat. DINAMICA LUNARă A COPIILOR ÎN CSC PRICHINDELUL SIBIU – CCH, • Consiliul Judeţean Sibiu, în perioada iulie 2008 - iunie 2009 În aceeaşi perioad, conform datelor Autoritţii Naţionale pentru • Direcţia General de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Persoanele cu Handicap, la nivel naţional, regional şi judeţean i. 08 a. 08 Se.08 o. 08 n. 08 de. 08 Sibiu, situaţia se prezenta astfel: 44 45 45 47 47 47 • Asociaţia Diakoniewerk International - Centru ocupaţional pentru persoane cu dizabilitţi, i. 09 Fe.09 M.09 a. 09 M 09 i. 09 ree • Fundaţia Sion International Romania - Centru de zi pentru i r mâ je o 47 48 48 47 46 45 ce copii cu decienţe neuro-psiho-motorii severe „Casa Luminii”, Persoane cu • Fundaţia „Un copil, o speranţ” Sibiu. 615.933 75.045 17.498 5.722 handicap Un centru de zi în cartierul Hipodrom (parteneriat Serviciul Public c xis de Asistenţ Social şi Fundaţia „Un copil, o speranţ”) cu o capaSursa: Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu H andicap, citate de 30 locuri, care ofer servicii de recuperare/stimulare; 01.01.2008 Centrul de plasament „Speranţa” Sibiu, aat în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Sibiu. Un centru de zi al Fundaţiei Sion Internaţional pentru copii cu În baza prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi pro - Centrul de plasament este o instituţie de asistenţ social de tip decienţe neuro-psiho-locomotorii. movarea persoanelor cu handicap republicat, Serviciul Public de rezidenţial, care asigur accesul copiilor cu handicap, pe perioad Asistenţ Social asigur pentru copii cu handicap grav, se determinat, la gzduire, îngrijire, educaţie formal şi informal, se seze prin: sprijin emoţional, consiliere, recuperare şi reabilitare precum şi dezvoltarea majoritţii deprinderilor de viaţ independent, în 1. A sistentul personal angajat cu contract individual de munc, vederea reintegrrii sau integrrii familiale şi sociale. în baza valabilitţii certicatului de încadrare în grad de handiCentrul de plasament asigur şi accesul temporar al copiilor cu cap pentru un numr de 80 pers oane la data de 01.06.2009; handicap din comunitate, la activitţile de abilitare/reabilitare din 2. Servicii de consiliere psihologic pentru persoanele cu han- centru. dicap grav şi asistentul personal. Precum şi prestaţii sociale: 1. Indemnizaţia lunar acordat pr inţilor sau reprezentatului legal al copilulului cu handicap grav: 60 de perso ane la data de 01.06.2009.
aSPecte cheIe • Numărul serviciilor sociale oferite persoanelor cu handicap este foarte scăzut şi acestea trebuie îmbunătăţite • O diversicare a serviciilor în funcţie de tipul handicapului şi de problemele persoanelor cu handicap este necesară prin crearea unui centru de zi pentru terapie ocupaţională destinat copiilor şi adulţilor cu handicap, consiliere şi sprijin pentru integrare socială; centru de zi pentru servicii de reabilitare adresate diferitelor tipuri de handicap • Nu există o unitate protejată pentru persoanele
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u PerSoane n vrStă
coPII şI famIlII n SItUaţII De rISc
În cartierele Turnişor, Terezian-Ţiglari, Guşteriţa, Lazaret-Lupeni În vederea îndeplinirii tuturor acestor atribuţii, Serviciul Public (cele mai reprezentative pentru nevoile sociale ale oraşuluI) sunt de Asistenţ Social Sibiu a încheiat convenţii de parteneriat cu înregistrate în evidenţele Ser viciului Public de Protecţie şi A sis- instituţii sau ONG-uri de specialitate: tenţ Social din cadrul Primriei Sibiu, un numr de 221 familii • Serviciul Public Cantina Municipiului Sibiu, din subordinea cu situaţie material precar, beneciare de alocaţii suplimenConsiliului Local al Municipiului Sibiu, tare. De asemenea, 577 de familii din Guşteriţa, Lazaret-Lupeni Servicii furnizate • Centrul de zi „Casa Deschis”, din subordinea Parohiei primesc subvenţie pentru înclzirea locuinţei. Evanghelice Sibiu, Un numr de 140 de persoane beneciaz de servicii sociale pri- Nu exist servicii primare şi de consiliere pentru tineri în situaţii • Asociaţia „Sfântul Nicolae” a Bisericii Ortodoxe Române mare şi specializate furnizate la domiciliu de ctre Serviciul Public de risc. Sibiu – Valea Aurie, de Protecţie şi Asistenţ Social, Asociaţia Mitropolitan GrecoCatolic, Asociaţa Filantropic SF. Nicolae Sibiu şi Cantina Muni- Servicii furnizate • Fundaţia „Un copil, o speranţ” Sibiu, cipiului Sibiu. • Asociaţia „SOS Satul Copiilor Cisndie”, Un centru de zi al Fundaţiei Edelweiss în cartierul Terezian care • Centrul ocupaţional pentru persoane cu dizabilitţi, din asigur servicii primare specializate pentru un numr de 150 copii c xis subordinea Asociaţiei Diakoniewerk International, (mas cald şi terapie ocupaţional). • Asociaţia Femeilor din Sibiu, Cminul de btrâni din subordinea Consiliului Local cu o capacitate Un adpost de noapte în cartierul Turnişor cu o capacitate de 40 • Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu. de 100 locuri (cldirea este în prezent în proces de revendicare). locuri (pentru judeţul Sibiu), rezultat al unui parteneriat între Ca urmare a fenomenului de îmbtrânire a populaţiei, a ratei mor- Consorţiul pentru Dezvoltare Local Sibiu şi Primria Municipiului Potrivit datelor furnizate de Serviciul Public de Asistenţ Social , talitţii sczute în rândul vârstnicilor, dublat de o rat a natalit- Sibiu). în Sibiu în iunie 2009 situaţia familiilor monoparentale monitorizaţii sczut, se pregureaz o creştere a numrului persoanelor în Pe baza datelor statistice se observ o creştere a numr ului copii- te se prezenta în modul urmtor: vârst şi, totodat, a cererii pentru ser vicii sociale specice. lor aaţi în situaţii de risc la nivelul Municipiului Sibiu. Prin intermediul Cantinei Municipiului Sibiu se deruleaz progra- În realizarea msurilor şi acţiunilor de asistenţ social ce-i revin, StatiStică FaMilii MonoparEntalE (FEMEi) mul „Masa pe roţi“ care se adreseaz persoanelor netransportabi- privind copiii aaţi în situaţie de risc, Serviciul Public de Protec- - aate în monitorizare iunie 2009 le şi cu o situaţie nanciar dicil. Acestea beneciaz de servi- ţie şi Asistenţ Social Sibiu are încheiate convenţii de parteneri e se f e se cii de baz şi de suport la domiciliu. at şi colaboreaz cu furnizori publici şi privaţi de servicii sociale familii copii familii copii Conform bazei de date privind persoanele vârstnice cu potenţial acreditaţi, atât de interes local, cât şi de interes judeţean. sepade risc so cial din Municipiul Sibiu la 31.12.2007 se a în evidenţa Conform analizei datelor, efectuat de Inspectoratul Şcolar J ude- prevenirea 5 4 5 11 rrii minorului Centrului un numr de 246 persoane vârstnice, din care 44 persoa- ţean Sibiu reiese faptul c exist cel puţin 20/25 copii din învţne (18%) beneciaz de servicii primare şi specializate. Din cele mântul primar/gimnazial din ecare din cartierele Ţiglari, Vasile prevenire neglijare, abuz, violenţ 0 0 4 5 44 de persoane, 18 persoane beneciaz de programul „Masa pe Aaron, Guşteriţa, Lazaret, proveniţi din familii în situaţie de risc, asupra minorului roţi“; alte 26 persoane beneciaz de servicii de baz şi de suport pentru care este necesar îninţarea şi asigurarea serviciilor de monitorizare re3 3 0 0 la domiciliu, cu ajutorul celor 9 îngrijitori la domiciliu. sprijin (consiliere, remediere şcolar, terapie etc.). integrare minor În Sibiu nu exist servicii alternative de asistenţ social destinate Exist numeroase familii monoparentale, dezorganizate, ind sem- opinie reintegra0 0 7 8 persoanelor vârstnice, pentru prevenirea marginalizrii şi excluzi- nalate frecvente cazuri de violenţ domestic. Eforturile acestor re minor unii sociale, servicii oferite într-un cadru integrat, medico-social. familii monoparentale sunt canalizate pe realizarea pe termen dovada strin0 0 0 0 scurt a mijloacelor necesare subzistenţei şi mai puţin de cele le- tate gate de confortul casnic, de investiţia în creşterea şi educarea frecventare cen6 9 0 0 tre de zi minor copiilor. Având în vedere prevederile Legii nr. 217 / 2003 pentru prevenirea violenţ domes3 9 0 0 şi combaterea violenţei în familie, Serviciul Public de Asistenţ tic Social Sibiu îşi propune s instrumenteze cu celeritate cazurile prevenire aban0 0 2 2 de violenţ în familie, s acorde sprijinul logistic, informaţional don şcolar minor 17 32 17 20 şi material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, respec- Total tiv compartimentelor aate în coordonarea sa în cazul semnalrii TOTAL GENERAL 34 FAMILII MONOPARENTALE (FEMEI) CU 52 COPII unor astfel de cazuri, s monitorizeze cazur ile de violenţ în familie din sectorul s au unitatea teritorial deservit; s culeag informaţii asupra acestora; s asigure accesul la informaţii la cererea organelor judiciare şi a prţilor sau reprezentanţilor acestora, s aSPecte cheIe informeze şi s sprijine lucrtorii poliţiei care în cadrul activitţii lor specice întâlnesc situaţii de violenţ în familie. • Centrele existente trebuie modernizate cu respectarea standardelor UE. • Numărul centrelor rezidenţiale (deţinute în proprietate publică sau privată) trebuie să crească. • Este necesară crerea unor noi centre de zi în scopul prevenirii marginalizării şi excluziunii sociale. • Este necesară o diversicare a serviciilor, precum serviciul de asistenţă la domiciliu, asistenţă pe termen scurt, tratamente şi terapii diversicate etc. Totalul persoanelor vârstnice în Sibiu (peste 60 ani) era de 26.413 în anul 2007. Nu exist un centru de zi care s furnizeze servicii primare vârstnicilor. De asemenea, nu exist activitţi de integrare şi participare social pentru vârstnici.
l a i o s i i s i a a c
1.1 Caracteristici demograce şi sociale
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.1 Caracteristici demograce şi sociale PreStaţII SocIale acorDate
c xis Centrul de primire în regim de urgenţ aat în subordinea Direcţiei General de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Sibiu Centrul de primire în regim de urgenţ p entru copilul abuzat, neglijat şi exploatat are misiunea de a asigura protecţia copilului pe o perioad determinat de timp, atunci când acesta se a în pericol iminent în propria familie, în familia extins sau familia substitutiv. DINAMICA LUNARă A COPIILOR ÎN CSC PRICHINDELUL SIBIU – CPU, în perioada iulie 2008- iunie 2009
l a i o s i i s i a a c
i. 08
a. 08
Se.08
o. 08
n. 08
7
4
3
6
8
de. 08 6
i. 09
Fe.09
M.09
a. 09
M 09
i. 09
5
9
12
6
10
7
Centrul maternal aat în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţ Social şi Protecţia Co pilului Sibiu Centrul Maternal are misiunea de a asigura accesul cuplului mamcopil, pe o perioad determinat de timp, la gzduire, educare, îngrijire, în vederea formrii, menţinerii şi întririi legturilor familiale, precum şi în vederea sprijinirii mamei pentru asumarea rolului matern. Activitţi: • Au beneciat de serviciile oferite (consiliere psihologic, juridic şi social, reintegrare familial şi comunitar) 10 cupluri mam – copii (10 mame şi 14 copii); • Activitţi socio-educative pentru cuplurile mam- copil; • Activitţi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţ independent a mamelor; • Activitţi de educaţie parental; • Activitţi de recreere şi socializare; • Demersuri necesare soluţionrii cazurilor conform planului de intervenţie specializat; • Activitţi de monitorizare în baza planului de servicii postrezidenţiale. Centrul de consiliere şi sprijin pentru p rinţi şi copii aat în subordinea Direcţiei Generale deAsistenţSocialşi Protecţia Copilului Sibiu Asigur sprijinirea şi asistarea copiilor şi prinţilor, prin oferirea de servicii de calitate şi personalizate din partea profesioniştilor pentru a face faţ dicultţilor care afecteaz familia şi dezvoltarea copiilor, pemtru a preveni separarea copiilor de pr inţi. Activitţi: • Consiliere psihologic, social şi juridic – 43 cazuri; • Evaluri psihologice – 35 cazuri; • Activitţi de consiliere psihologic şi social în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgenţ a Victimelor Violenţei Domestice din cadrul CSC Cisndie; • Intervenţii în colaborare cu Serviciul de Abuz, Neglijare, Exploatare şi Echip Stradal – 12 cazuri; • Evaluarea psiho-social a beneciarilor; • Activitţi de perfecţionare profesional a personalului.
Prestaţiile sociale sunt msuri de redistribuire nanciar destinat persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevzute de lege. Prestaţiile sociale se acord în funcţie de situaţia persoanei sau familiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cuprind ajutoarele sociale (venitul minim garantat, ajutorul pentru înclzirea locuinţei, ajutoarele de înmormântare şi ajutoarele de urgenţ), alocaţiile familiale (alocaţia familial complementar, alocaţia de susţinere pentru familia monoparental, alocaţia de nou nscut, trusoul de nou nscut şi alocaţia de stat) şi indemnizaDINAMICA LUNARă A COPIILOR ÎN CP GULLIVER SIBIU, ţia/stimulentul pentru creşterea copilului pân la împlinirea vârstei în perioada iulie 2008 - iunie 2009 de 2/3 ani, indemnizaţii pentru persoanele care au în îngrijire copil i. 08 a. 08 Se.08 o. 08 n. 08 de. 08 cu handicap. 44 42 41 39 37 36 ae fme emze se acord familiilor şi au în i. 09 Fe.09 M.09 a. 09 M 09 i. 09 vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor. aee se se acord persoanelor şi familiilor aate în dicultate şi ale 36 35 34 35 35 47 cror venituri sunt insuciente pentru acoperirea nevoilor minime de viaţ. În evidenţa S erviciului Public de Asistenţ Social Sibiu în Bugetul acestor familii se constituie în special din ajutor social, perioada 01.01 - 01.06.2009 s-au înregistrat: alocaţiile copiilor sau ajutor de şomaj. a) ae se: • 23 cereri de stabilire a dreptului la venit minim garantat, în prezent ind în evidenţ un total de 121 titulari (291 persoane) • 20 cereri de stabilire a dreptului la serviciile de servire a mesei la Cantina Municipiului Sibiu, în prezent ind în total 79 de beneciari • în medie 875 cereri, cu documentaţia aferent, pentru stabilirea dreptului la acordarea ajutorului pentru înclzirea locuinţei care au fost înaintate la A.J.P.S. Sibiu în vederea acordrii ajutorului din bugetul de stat • o cerere de acordare a ajutorului de înmormântare. b) a fme emz: • 46 cereri de stabilire a dreptului la alocaţia familial complementar şi 75 cereri de stabilire a dreptului la alocaţia de susţinere pentru familia monoparental care au fost înaintate la A.J.P.S. Sibiu în vederea acordrii dreptului stabilit • 592 cereri de stabilire a dreptului la alocaţia de nou nscut (pltite prin S.P.A.S.) • 603 cereri pentru acordarea contravalorii trusoului pentru nou nscut • 621 cereri de acordare a alocaţiei de stat pentru copii care au fost înaintate la A.J.P.S. Sibiu în vederea acordrii dreptului • 581 cereri de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului pân la împlinirea vârstei de 2/3 ani • 60 cereri de acordare a stimulentului pentru creşterea copilului pân la împlinirea vârstei de 2/3 ani • 13 cereri de acordare a indemnizaţiei pentru persoanele care au în îngrijire copil cu handicap. Centrul de plasament Gulliver Sibiu aat în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Sibiu Centrul de plasament Gulliver este o instituţie de asistenţ social de tip rezidenţial care asigur accesul copiilor aaţi în dicultate, pe o perioad determinat, la protecţie, gzduire, îngrijire, recuperare, educaţie şi pregtire în vederea integrrii familiale şi sociale.
aSPecte cheIe
aSPecte cheIe
• Noi servicii de zi pentru copiii care provin din familii aate în situaţii de risc în zonele identicate. • Servicii de orientare şi sprijin adresate părinţilor pentru a preveni abuzul asurpa copiilor şi pentru creşterea competenţei familiilor în soluţionarea problemelor cu care se confruntă. • Un serviciu specializat care să prevină, să intervină şi să trateze comportamentul predelincvent şi delincvent al copiilor.
• Este necesară o exibilizare a tipurilor de servicii sociale, plecând de la realele nevoi sociale. • Cooperare mai bună între partenerii publici şi privaţi.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.2 Caracteristici economice
Pu i
i m o n o l u l o P
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, economia Sibiului era susţinută de întreprinzătorii mici şi mijlocii. În sudul Transilvaniei, industrializarea s-a realizat prin fuziunea micilor întreprinzători (meşteşugari), fapt care a constituit un avantaj în perio ada postsocialistă. Sibiul îşi menţine caracterul industrial, înregistrând, după Braşov, cel mai ridicat indice de specializare industrială din Regiunea Centru în anul 2004. Comparativ cu alte oraşe din Transilvania, Sibiul a avut multiple funcţiuni economice: împreună cu Braşovul a fost cel mai important centru comercial al Transilvaniei. Regiunea Centru este cea mai industrializată regiune a ţării, ponderea industriilor prelucrătoare ind aici cea mai ridicată, comparativ cu celelalte regiuni ale României şi cu 5,6% peste ponderea la nivel naţional. Industriile clasice ale oraşului sunt: industria confecţiilor, industria produselor alimentare, industria pielăriei, industria
Bursa Monetar-Financiar şi de Mrfuri din Sibiu, împreun cu Bursa de Valori Bucureşti, reprezint singurele burse care funcţioneaz în România. Turismul, o alt pârghie de dezvoltare a economiei, se bazeaz pe un potenţial deosebit, atât la nivel local cât şi regional, bazat pe: poziţia geograc benec; un patrimoniu istoric şi urbanistic deosebit; un patrimoniu rural aparte; o tradiţie cultural semnicativ; oportunitţi pentru turismul montan şi o infrastructur interesant pentru turismul de afaceri.
eui suui i p dii d
Începând cu anul 2000 a avut loc relansarea creşterii economice, ca o consecinţ direct a numrului tot mai mare de investitori strini care au ales Sibiul ca destinaţie de investiţii. Sibiul a devenit un centru economic important şi recunoscut, iar eforturile administraţiei locale în perioada de dup anul 2000 au reuşit s atrag numeroşi investitori strini. Numrul societţilor cu participare strin a cunoscut o evoluţie constant în intervalul de timp 2004 - 2007. Judeţul Sibiu se a pe locul 7 la nivel naţional în ceeea ce priveşte numrul rmelor strine. Acest fapt aduce cu sine o serie de benecii: acces la pieţele globale, transfer de cunoştinţe şi metode manageriale, transfer de capital etc. Cu alte cuvinte, intrarea pe piaţ a rmelor strine înseamn valoare adugat, care se reect prin nivelul mai mare al salariilor, o mai bun instruire a angajaţilor şi managerilor, competitivitate sporit a m ediului de afaceri local. Domeniile de activitate în care au fost îninţate majoritatea companiilor cu capital strin, dup 2000, provin din sectorul industrial. Domeniile economice care s-au dezvoltat de pe urma investitorilor
Pi uii
Sibiul se a pe locul I în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate în sectorul industrial (31,9%). La nivelul Regiunii Centru, sectorul serviciilor deţine ponderea lemnului. cea mai ridicat din populaţia ocupat (41,1%), ind urmat de inExistă încă o dependenţă relativ ridicată de industriile tradiţio- dustrie (29,1%) şi agricultur (24,7%). nale. Industria în ansamblul ei este moştenirea epocii comuniste, chiar dacă unele întreprinderi continuă o tradiţie mai veche, prea Productivitatea muncii s-a mrit între 1998 - 2004 cu 36,3%, pe puţin evidentă în realitatea actuală, iar câteva sunt investiţii noi. de-o parte datorit creşterii valorii adugate brute, şi, pe de alt Ea suferă de tarele specice acestui sector la nivel naţional - de- parte, a reducerii numrului populaţiei. Judeţul Sibiu se a pe păşită tehnologic, inecientă, structuri autarhice, eşecul restruc- locul II din punct de vedere al productivitţii muncii, dup judeţul turării care cumulate au condus la declinul întreprinderilor. Situri Braşov. industriale de mari dimensiuni, infeciente sau abandonate ocupă La sfârşitul anului 2006 cea mai redus rat a şomajului se înregistreaz în Sibiu (5,2% la nivel de judeţ şi 0,8% la nivel de munispaţii extinse în locaţii centrale (Independenţa, Balanţa). Sunt, însă, şi excepţii (fabrici noi de componente electrice şi elec- cipiu). Numrul şomerilor din Municipiul Sibiu a sczut în ecare tronice, rulmenţi, air-bag-uri sau curele de transmisie, investiţii an, începând cu 2001, pe msur ce procesele de restructurare ale unor rme străine şi româneşti), care au impulsionat revig economic (1997 - 2000) s-au încheiat. La reducerea şomajului a orarea acestui sector începând cu anul 2003. Dezvoltarea Zonei contribuit şi migraţia masiv din ultimii ani a forţei de munc spre Industriale Vest constituie un punct forte al acestui sector de acti- ţrile Europei Occidentale. Acelaşi trend descresctor a continuat vitate, care a adus Sibiului investiţii de peste 200 milioane de euro pân în anul 2007. În contextul crizei economice, rata şomajului la nivel de judeţ a crescut l a 5,7%. şi a creat peste 2.500 locuri de m uncă. Specicul industrial al regiunii a determinat o încetinire a creşte- Nivelul salariilor şi al veniturilor pe cap de locuitor este ridicat, rii economice, ind direct afectată de procesele de restructurare în comparaţie cu media naţional. În judeţul Sibiu salariul mediu net a crescut cu 16,4% în intervalul 2006 - 2007, cea mai ridicaeconomică în intervalul 1997 - 2000. t creştere din Regiunea Centru. În anul 2006 valoarea salariului Presiunea investiţională face necesară denirea unei strategii de mediu lunar net era de 249 euro, iar în 2008 acesta se ridic la dezvoltare coerente pentru zona industrială pentru a contracara 323 euro. riscuri legate de o utilizare inecientă, extindere necontrolată şi probleme de trac în zonă. Isiii pi activitate
În Sibiu, valoarea PIB/locuitor era superioar mediei la nivel regional şi naţional. Principalele creşteri au înregistrat urmtoarele sectoare de activitate: industria prelucrtoare, sectorul construcţiilor, tranzacţiile imobilare şi serviciile prestate rm elor. Ponderea Sibiului în PIB regional este de 17,5%, situându-se pe locul III, dup judeţele Braşov şi Mureş. Industria şi serviciile sunt principalele sectoare care contribuie la formarea PIB regional, deţinând o pondere de 30,2%, respectiv 42,2%. PIB regional reprezenta, în anul 2004, 12,2% din PIB naţional, ceea ce situa regiunea Centru pe poziţia a patra la acest indicator. Valoarea PIB/locuitor la nivel regional este superioar mediei naţionale cu 4,3%, situând Regiunea Centru pe locul III dup BucureştiIlfov şi Regiunea Vest. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat începând cu anul 2000, Sibiul devenind un centru regional de servicii, unde îşi au sediul numeroase societţi de prestri servicii din domeniul bancar, al asigurrilor
ambalajelor, industria alimentar, a confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugreasc, industria electronic şi tehnologia informaţiei. Tot ca o consecinţ a intrrii pe piaţ a investitorilor strini, din anul 2000 şi-au început activitatea rmele de consultanţ în afaceri, oferind, pr intre altele, servicii dedicate investitorilor strini interesaţi de Sibiu. La 20.10.2007 erau înmatriculate la Ociul Registrului Comerţului 24.939 rme în judeţul Sibiu. Dintre acestea, 15.500 de rme se a în M unicipiul Sibiu, reprezentând 62,15% din totalul pe judeţ. Numrul IMM-urilor la nivelul judeţului Sibiu se situa în anul 2005 la 9.695 de rme; microîntreprinderile deţinând o pondere de 87,5% din totalul IMM-urilor. Ponderea rmelor pe sectoare de activitate arat o concentrare a acestora în sectorul comerţ (35,20 % în anul 2005), urmat de sectorul industrie prelucrtoare (16,8%). Bugetul local pe anul 2007 a înregistrat una dintre cele mai mari rate de creştere (82%) situându-se pe locul al doilea dup Bucureşti. În perioada 20 00 - 2009, bugetul local al Sibiului a crescut de 19 ori (de la 22,7 milioane lei în anul 2000 la 438 de milioane lei în anul 2009). Aceast creştere se datoreaz unui numr mai mare de contribuabili persoane juridice. Sibiul ocup locul al doilea în ierarhia regional dup Braşov, cu 22,8% din totalul exporturilor din regiune. Dac la nivelul regiunii se poate constata o anumit specializare a oraşelor pe diferite produse exportate, în Sibiu produsele exportate deţin o pondere aproximativ egal: produse din piele; metale comune şi articole din acestea; maşini, aparate şi echipamente electrice şi mijloace de transport. Regiunea Centru realiza 10,9% din exporturile României, deţinând cele mai însemnate ponderi la exportul de piei şi produse din piele (45,5%), lemn şi produse din lemn (32,1%), ciment, articole din ceramic şi sticl (31,3%) şi mobil (19,1%). În Sibiu, creşteri ale ponderii în totalul exporturilor se înregistreaz în grupa „maşini, aparate şi echipamente electrice“, „mijloace de transport“ şi „mobil“. În scdere se a urmtoarele categorii de produse expor tate: „textile“, „metale şi articole din metal“ şi „articole din ceramic şi sticl“.
aSPecte cheIe • Rată de ocupare ridicată a forţei de muncă. • Grad de specializare industrială ridicat. • Decit de forţă de muncă calicată şi necalicată.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
reclamă dezvoltarea în paralel şi a unor infrastructuri teritoriale are loc uneori cu o frecvenţă cotidiană, decurgând din cerinţele de specice, care au menirea de a susţine această dezvoltare. Infra- ordin social şi economic. Pe plan economic, transportul se analizeastructurile teritoriale mai au menirea de a introduce în circuitul ză ca o fază inseparabilă a producţiei şi desfacerii de mărfuri şi ser Infrastructurile teritoriale – ansamblul sistemelor şi reţelelor teh- economic teritorii mai izolate, prin conectarea lor la ansamblurile vicii. Aprovizionarea cu utilaje, materii prime şi materiale a diver nice, precum şi al instalaţiilor aferente acestora, dezvoltate la su- economice şi sistemele de aşezări deja dezvoltate, respectiv de a şilor agenţi economici, cât şi distribuirea ulterioară până la nivelul prafaţa solului, apelor sau în subteran, cu rol de asigurare a acce- corecta decienţele şi a spori valoarea economică a acestora. Con- consumatorilor este asigurată prin mijlocirea transporturilor. Rolul sului, transportului şi comunicaţiei dintre diferite puncte ale unui guraţia spaţială, tipologia şi densitatea infrastructurilor teritoriale reţelei căilor de transport şi comunicaţie în dezvoltarea economică teritoriu, care intervin în derularea activităţilor social–economice constituie suportul şi orientează modul de valoricare economică a şi socială a teritoriului este determinant, în prezent o infrastructu– constituie osatura dezvoltării teritoriale. Având în vedere forma unui teritoriu. Pe de altă parte, valenţele naturale şi antropice ale ră de transport funcţională reprezintă un factor de avantaj major actuală de organizare economică a spaţiului şi faptul că sisteme- unui spaţiu geograc (conguraţia reliefului, reţeaua hidrogracă, în dezvoltarea urbană, regională, naţională şi internaţională. Un le socio-umane au un caracter deschis, infrastructurile teritoriale poziţia resurselor solului şi subsolului, a rezervaţiilor şi a ariilor alt aspect specic al acestui tip de infrastructuri este că afectează reprezintă componenta geospaţială care asigură şi susţin existenţa protejate, aşezările) determină conguraţia spaţială a infrastruc- nu numai comunitatea locală ci şi pe cei aaţi în tranzit, acesta acestor geosisteme. În consecinţă, de gradul de dezvoltare şi com- turilor teritoriale şi rangul acestora. Rangul infrastructurilor te- reprezentând într-un fel ,,cartea de vizită” a teritoriului respectiv. plexitatea infrastructurilor teritoriale depinde şi gradul de dez- ritoriale şi gradul de modernizare a acestora constituie un factor Din acest punct de vedere, unul din atuurile importante ale Sibiului voltare a celorlalte componente antropice ale spaţiului (aşezări, de orientare, stimulare sau inhibare a dezvoltării spaţiale. Gradul îl constituie accesibilitatea. Poziţia geogracă favorabilă, în centrul forma de valoricare economică a resurselor şi teritoriului, siste- de dezvoltare a transporturilor ilustrează sugestiv nivelul de viaţă ţării, este subliniată de accesul direct la culoarul IV Paneuropean, mele economice etc). Implementarea în teritoriu a unor noi obiec- materială al unei regiuni. Deplasarea în spaţiu a persoanelor şi a de şoselele internaţionale şi naţionale care traversează municipiul, tive economice, dezvoltarea accelerată a unor noi aşezări urbane, bunurilor constituie o realitate perceptibilă de la sine. Fenomenul şi, nu în ultimul rând, de Aeroportul Internaţional Sibiu.
tsp i uiii
i i ş i ţ a i o n p u s n m a o t
1.2 Caracteristici economice
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u ci ui
i i ş i ţ a i o n p u s n m a o t
În prezent, se a în pregtire un nou plan de transport public, care vizeaz ecientizarea transportului public, scurtarea timpilor Sibiul este strbtut de Coridorul 4 European, drumul european de aşteptare şi modernizarea sistemului de tichete. E68/E81 (drumul naţional DN1). Prin municipiu trec urmtoarele Nu exist benzi dedicate pentru transportul în comun, ceea ce înci rutiere: greuneaz şi mai mult tracul deja supraaglomerat din oraş. Şosele internaţionale: Un aspect important pentru sectorul de transport, îl reprezint 1. E68 (Ungaria) – Ndlac – Arad – Deva – Sebeş – Miercurea centura ocolitoare, proiect aat în execuţie şi de a crui nalitate Sibiului – Sibiu – Braşov depinde, în cea mai mare parte, descongestionarea tracului în 2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalu – Clujoraş. O alt barier important în calea uidizarrii tracului şi Napoca – Turda – Sebeş – Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – eliminarii congestiilor în trac o constituie lipsa unui inel de trac Bucureşti – Constanţa care s preia încrcrile cotidiene. Acestea reprezint disfuncţionalitţi în ceea ce priveşte transportul rutier în M unicipiul Sibiu. Drumuri naţionale: 1. DN 1 Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Fgraş – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borş –> Ungaria ru i 2. DN 7 Bucureşti – Geşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Ndlac –> Ungaria Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante noduri de cale 3. DN 14 Sighişoara – Dumbrveni – Mediaş – Copşa Mic – Sibiu ferat din Transilvania. Exist patru gri în raza sa: Gara Mare, Centura rutier a oraşului se a în construcţie, iar prelungirea Au- Gara Mic, Sibiu Triaj, Turnişor, precum şi un important depou pentostrzii A1, care va trece prin Sibiu, este în faza de începere a lu- tru locomotive diesel. Sibiul are legturi zilnice cu trenuri Inter-city crrilor. Aceasta va prelua mare parte din tracul auto desfşurat şi trenuri rapide ctre: Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va şi Craiova. urmri traseul Tlmaciu - Şelimbr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) Calea ferat şi instalaţiile aferente constituie în acelaşi timp o - Şura Mic - A poldu de Jos. Sibiul are o infrastructur de trac for- limit vizual şi funcţional la nivelul oraşului, ind traversabil mat din 635 de strzi. Din acestea, 451 de strzi sunt amenajate în prea puţine puncte. Traseele feroviare decupeaz şi divizeaz cu asfalt, beton sau pavaj din piatr. Restul de 184 de strzi sunt în structura urban, izolând cartiere întregi de locuinţe faţ de zona curs de reabilitare sau urmeaz s e reabilitate. central. Din alt punct de vedere, infrastructura feroviar existenMuncipalitatea a prevzut în ecare an sume importante pentru t ascunde o opor tunitate demn de luat în seam de autoritatea investiţii la strzi care au inclus lucrri de recongurare total pe local. Traseele de cale ferat existente ar putea utilizate pentru unele dintre aceste strzi. În acest scop au fost folosite atât fon- completarea facilitţilor de transport în comun existente, local şi duri din bugetul local cât şi fonduri provenite din credite externe regional. angajate de Primria Sibiu pentru realizarea acestor lucrri. În prima faz s-a avut în vedere reabilitarea strzilor mari, cu un trac tspu i mai intens. Dac pân în 2006 municipalitatea s-a concentrat pe reabilitarea centrului istoric şi modernizarea strzilor principale, Important punct de trac în zona intracarpatic, Aeroportul Interdin 2007 echipele de lucru ale constructorilor s-au concentrat pe naţional Sibiu (Cod IATA SBZ), poziţionat pe drumurile europene cartierele sibiene. E68/E81, la 6 km vest de centul istoric şi administrativ al oraşuMunicipiul Sibiu dispune de dou autogri pr in intermediul crora lui Sibiu, înregistreaz un trac de pasageri care îl situeaz pe curse cu autocare şi microbuze fac legtura cu aproape toat ţara primele locuri între aeroporturile ţrii. Manifestrile ocazionate şi cu numeroase destinaţii internaţionale. de proiectul Sibiu Capital Cultural European au determinat o Pentru transportul public exist 20 de trasee care acoper toate zo- creştere fr precedent a turismului în zon. Aceasta, împreun cu nele oraşului, 1 traseu Sibiu-Raşinari şi 1 traseu Sibiu-Pltiniş, aces- amploarea investiţiilor fcute, au constituit principalii factori care tea asigurând transportul a peste 65.000 cltori/zi. Aceast reţea au dus la o dezvoltare major a tracului aerian, fapt care a impus este deservit de 20 linii de autobuz, cu o ot de 88 autobuze, 4 demararea lucrrilor de extindere şi modernizare a Aeroportului, microbuze şi 3 tramvaie. În anul 2007 au fost achiziţionate 35 de au- pentru a avea capacitatea necesar de a face faţ noilor cerinţe. tobuze noi, sporind confortul cltorilor şi frecvenţa autobuzelor pe Lucrrile de extindere şi modernizare au avut drept rezultat cretraseele respective. Din totalul de 200 staţii de transport public au area noului terminal, emblema porţii aeriene a Sibiului şi comfost modernizate 18 staţii, situate în zonele aglomerate ale oraşului. ponent important a crţii de vizit a oraşului, construit într-o concepţie modern în concordanţ cu experienţa memorabil care Transportul aerian este cltoria pe calea aerului, şi cu nivelul tehnologic folosit în transporturile aeriene. Structurat pe dou nivele, terminalul permite procesarea a 300 de pasageri/or, pe ecare ux (sosiri-plecri). Acesta cuprinde, pe lâng spaţii de procesare a uxului de pasageri pentru statele UE şi non-UE, sli de aşteptare corespunztoare, birouri ale companiilor aeriene, precum şi suprafeţe folosite pentru activitţi comerciale (non-aviation). În faţa terminalului de pasageri este amenajat o parcare auto cu o capacitate de 300 de locuri. Noul turn de control, construcţie cu o înlţime de 35 m, dotat cu aparatur modern, garanteaz siguranţa tracului aerian în zon. Un element important în ceea ce priveşte lucrrile de modernizare şi extindere care s-au efectuat este reprezentat de pista de decolare-aterizare, construit pentru aeronave din clasa Boeing 737, cu o lungime de 3090x45 m şi PCN56.
1.2 Caracteristici economice faţ pe Aeroportul Internaţional Sibiu. Dac în 1943, când a fost fondat, din raţiuni strategice militare, dar mai ales ca aeroport de rezerv, îşi desfşura activitatea pe o suprafaţ de 174 ha, gzduind primele zboruri ale aeronavelor de tip Lockheed, aparţinînd companiei Lares şi efectuând zboruri pe rutele Bucureşti-SibiuArad şi Bucureşti-Sibiu-Oradea, în momentul de faţ Aeroportul Internaţional Sibiu asigur importante legturi interne, dar mai ales externe. În 1944 au fost introduse cursele civile interne ctre Bucureşti, Braşov, Deva, Oradea, Târgu-Mureş, iar în 1959 s-a dat în exploatare cldirea aerogrii, compus din parter, etaj, turn de control şi sal de aşteptare, cu o capacitate de operare de 50 de pasageri pe ux de îmbarcare-debarcare. Abia în 1992 Aeropor tul Sibiu a fost deschis tracului internaţional, primele destinaţii ind Stuttgart şi Műnchen. Desemnarea Sibiului în 2004 drept Capital Cultural European şi numrul mare de turişti care se preconiza c vor ajunge pe cale aerian la Sibiu în 2007 a dus la conturarea tot mai clar a necesitţii de modernizare şi extindere, dat ind c pista de decolareaterizare de 2000 metri lungime şi 45 lţime, precum şi platforma de 300 metri lungime şi 70 lţime, cu 5 locuri de parcare, permitea numai operarea avioanelor de capacitate mic. Acest fapt a dus la conştientizarea nevoilor de modernizare şi extindere, începute în 2006 şi nalizate în 2008. Pentru a avea capacitatea nanciar necesar executrii lucrrilor de extindere şi modernizare, Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Municipalitatea Sibiu, au contractat un împrumut de la Banca DEXIA Kommunalkredit. În momentul de faţ Aeroportul Internaţional Sibiu are capacitatea necesar de a oferii servicii la nivel european, asigurând legtura cu importante rute interne şi externe. Companiile care opereaz în Aeropor tul Internaţional Sibiu sunt Austrian Airlines, Blue-Air, Carpatair, Corendon, Lufthansa, Romavia şi Tarom. Acestea au curse regulate, pe plan intern, cu oraşele Bucureşti şi Timişoara, iar pe plan extern cu Austria (Viena), Germania (Köln, Műnchen, Stuttgart), Italia (Milano, Roma), Spania ( Madrid) şi curse charter spre Grecia (Zachyntos) şi Turcia (Antalya). Importanţa investiţiilor fcute în Aeroportul Internaţional Sibiu se reect în numrul de aeronave şi pasageri care au tranzitat aeroportul. În 2006, totalul pasagerilor înregistraţi pe Aeroportul Internaţional Sibiu a fost de 73.103, cifr care a cunoscut o important creştere, la nivelul anului 2008 aceasta situându-se in jurul valorii de 165.057. Aceast creştere semnicativ evidenţiaz, în prim instanţ, necesitatea extinderii care s-a fcut la nivelul anului 2007, şi, în aceeaşi msur, necesitatea unor investiţii viitoare în domenii decitare precum infrastructur, fapt care presupune atragerea de noi fonduri pentru a avea capacitatea nanciar efecturii unor noi lucrri în domeniile care sunt înc decitare.
Isuu d i Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani a condus la creşterea numrului de abonaţi în reţeaua de telefonie x, astfel încât în anul 2001, la nivelul Municipiului Sibiu, numrul de abonaţi particulari la 1.000 locuitori a fost de 356,6 abonaţi. În telecomunicaţii se remarc un proces alert de modernizare (centrale digitale), datorit expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu r şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia mobil. Modernizarea acestui sector este în continu expansiune, prin acţiunea de introducere a cablurilor optice, prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea în ritm rapid a telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronic. Infrastructura de telefonie mobil este într-o puternic ascensiune. Reţelele amplasate asigur o acoperire bun pentru întreaga zon urban. Pe piaţa Municipiului Sibiu activeaz patru operatori majori (Orange,
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u r d p i iz
i e ş r ă a z p i a l a n d a c l ţ r
1.2 Caracteristici economice Sisu d disiui gz
Alimentarea cu apa a Sibiului a fost început cu mai bine de 100 de ani în urm, când, în anul 1894, au fost efectuate lucrri de amenajare pentru sursele Şteaza şi Pltiniş. Apa sibienilor provine, în proporţie de 90%, din râul Cibin. Sistemul de alimentare este racordat la patru captri active: dou subterane (Şteaza şi Pltiniş) şi dou de suprafaţ (Gura Râului şi Sadu). Prin intermediul a cinci conducte de aducţiune (cu diametrul cuprins între 175 si 1.200 mm şi care totalizeaz peste 70 kilometri) apa captat ajunge la staţia de tratare unde este potabilizat şi stocat. Pentru asigurarea rezervelor de ap exist şapte rezervoare de înmagazinare, cu o capacitate total de 34.200 mc. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile în Municipiul Sibiu este de 1.490 l/s. Lungimea total a reţelei de distribuţie a apei potabile în municipiul Sibiu este de 328,9 km iar cantitatea de ap potabil distribuit consumatorilor este de 220 l/om/zi. Alimentarea cu ap potabil a Municipiului Sibiu este asigurat de compania S.C. Ap Canal S.A. Starea reţelei de distribuţie este în unele zone necorespunztoare, cu o vechime mai mare de 20 - 25 ani. <10
10-20
20-30
30-40
40-50
>50
8 km
62 km
69 km
82 km
10 km
83 km
Sursa: Agenda Locală 21 Astfel, pierderile din reţeaua de distribuţie sunt însemnate şi în creştere, raportate la cantitatea de ap facturat. În prezent, 152.913 locuitori reprezentând 99% din populaţia Sibiului beneciaz de ap curent. O zon neacoperit a rmas în cartierul Veterani şi cartierul Tineretului, Viile Sibiului, îns municipalitatea face demersuri pentru un grad de acoperire complet. Sibiul beneciaz de dou tipuri de sisteme de canalizare: unitar, amplasat pe malul stâng al Cibinului şi mixt pe malul drept. Apa pluvial este descrcat în râul Cibin prin guri de scurgere plasate de-a lungul râului. Apa uzat provenind din colectoarele de pe malul stâng şi malul drept intr în staţia de epurare care se a la sud-est, într-o zon din afara oraşului. Reţeaua a fost executat începand cu anul 1908 şi s-a extins odat cu dezvoltarea oraşului Sibiu. În prezent, lungimea total simpl a reţelei de canalizare este de 318,6 km deservind un numr de 147.000 de locuitori racordaţi la reţea. Sunt necesare lucrri de extindere a reţelei pentru acoperirea integral a localitţii, precum şi lucrri de înlocuire a tronsoanelor aate în stare necorespunztoare. În prezent exist trei bazine de retenţie situate in urmtoarele zone: Stadionul Voinţa, strada Solidaritţii, 5.000 mc (funcţionale parţial) şi cel din cartierul Vasile Aaron, 5.000 mc. Apele uzate sunt transpor tate printr-un canal colector principal, în lungime de 5,3 km la staţia de epurare a Municipiului Sibiu – comuna Şelimbr. Sunt în curs de execuţie lucrri de extindere a reţelei de canalizare în cartierele care nu dispun de aceast infrastructur, precum şi lucrri de înlocuire sau realizare canale noi în zone decitare ale reţelei.
aSPecte cheIe • Infrastructură de transport în stare bună, dar necesită investiţii pentru modernizare şi optimizare. • Sunt necesare investiţii în modernizarea
Având în vedere avantajele pe care le are gazul metan ca surs de energie, se observ o extindere continu a infrastructurii de transport şi distribuţie a acestuia şi conectarea la reţelele regionale şi zonale a noi localitţi dintre care primele vizate sunt localitţile urbane. Prezenţa acestei categorii de energie în cadrul mediului urban este o expresie a gradului de civilizaţie şi ofer o creştere a calitţii vieţii. De asemenea, prezenţa gazului ca surs de energie a dus la stoparea tierii pdurilor pentru lemn de foc şi totodat la refacerea într-o oarecare msur a ecosistemelor forestiere. Reţeaua de transport gaze racordat la sistemul naţional cuprinde, la nivelul Municipiului Sibiu, şase categorii de consumatori totalizând 62.086 abonaţi.
o d l l u z a m g a s i i S ţ u i s i d
n. 1 2 3 4 5 6 Total
cee sm Casnici Asociaţii de proprietari Instituţii publice Industrie Comerciali Distribuitori de gaz
n. 58.114 608 695 85 2.575 9 62.086
Sursa: E.ON Gaz, 2007 Consumul de gaze naturale corespunztor perioadei de 01.01.2007 – 30.11.2007 a însumat 94.551.587 mc, la un consum specic total de 1.523 mc. Obiectivele prioritare ale E-ON Gaz Distribuţie S.A.- Centrul Operaţional Sibiu îl reprezint înlocuirea reţelelor de gaze naturale. Acest program a fost iniţiat în 2006 – 2007 când în Municipiul Sibiu s-au efectuat numeroase lucrri pentru înlocuirea conductelor de gaze naturale. Prioritatea strzilor care vor afectate de înlocuirile de conducte şi branşamente gaze naturale se stabileşte în funcţie de gradul de uzur a materialului tubular. Programul investiţional pe 2008-2009 a cuprins mai multe pachete de strzi din Municipiul Sibiu unde s-au derulat lucrri de înlocuiri de conducte şi branşamente.
aSPecte cheIe • Consumul de gaze naturale creşte. • Conducte de gaz învechite. • Lucrări pentru înlocuirea conductelor de gaz se aă în derulare.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u Gsi dui
a o l i a n u o i ş s d G
Deşeurile municipale şi asimilabile conţin în cea mai mare parte deşeuri care se încadreaz în lista verde şi care trebuie valoricate: hârtie, carton, plastic, lemn, sticl, biodegradabile. Se p oate arma c exist un potenţial de valoricare a deşeurilor, care înc nu este utilizat. Cauza o reprezint faptul c deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv decât într-o mic msur, pr in intermediul unor proiecte pilot. Restul se elimin prin depozitare, principala opţiune de eliminare a deşeurilor, pierzându-se astfel mari cantitţi de materii prime secundare şi resurse energetice. Depozitul de deşeuri Sibiu-Remetea a fost pus în funcţiune în anul 1974 şi a funcţionat ca depozit de deşeuri menajere şi industriale. Depozitul a fost închis în anul 2007, în momentul de faţ ind utilizat doar pentru eliminarea deşeurilor de pmânt şi moloz. Depozite de deşeuri necontrolate exist pe malurile Cibinului, ale pârâului Ruscior precum şi la ieşirile spre comunele Şura Mic şi Poplaca. Centralele termice dezafectate din cartierele de blocuri, care înc nu se bucur de o alt utilitate s-au transformat, în parte, în depozite de deşeuri în cartierele mai aglomerate. Pentru a îndeplini obligaţiile legale pe care le au municipalitţile în ceea ce priveşte asigurarea unui spaţiu de colectare a aparatelor electronice şi electrice uzate de la populaţie, în toamna anului 2006, municipalitatea sibian, în colaborare cu rma S.C. Schuster & Co Ecologic a identicat un spaţiu de depozitare, aat în proprietatea şi administrarea S.C. Schuster & Co Ecologic. Acest centru de colectare a electronicelor uzate ia în primire electronicele uzate fr a percepe taxe. Transportul electrocasnicelor ctre acest centru special de colectare nu intr în sarcina societţii care asigur serviciile de salubrizare. În anu l 20 09 C onsiliul Jud eţean a aprobat Masterplanul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor din Judeţul Sibiu, care va parte a unei aplicaţii pentru nanţare european în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu. Proiectul îşi propune s îmbuntţeasc infrastructura de mediu în conformitate cu standardele europene în do meniul managementului deşeurilor. Dezvoltarea urbanistic şi industrial a municipiului antreneaz producerea unor cantitţi importante de reziduuri menajere, stradale şi industriale. Nu doar spaţiile urbane au de suferit de pe urma deşeurilor, ci şi spaţiile verzi sunt invadate de acestea. Aspectul pozitiv în privinţa serviciilor de salubrizare îl reprezint acoperirea tuturor zonelor din M unicipiul Sibiu, intensicarea concurenţei prin existenţa unor rme specializate în domeniul salubrizrii precum şi implicarea a tot mai multe organizaţii neguvernamentale pentru popularizarea colectrii selective a deşeurilor. Îns colectarea selectiv reprezint doar un prim pa s în procesul valoricrii deşeurilor. Crearea structurilor necesare pentru colectare-selectare-depozitare-reciclare este necesar pentru a obţine rezultatul scontat. Aceste investiţii vor trebui dublate de campanii de conştientizare în şcoli şi de un sistem de penalizri funcţional.
aSPecte cheIe • Potenţial de valoricare a deşeurilor insucient valoricat. • Nu există un sistem generalizat de colectare selectivă a deşeurilor. • Spaţii publice urbane şi spaţii verzi afectate de
1.2 Caracteristici economice edui i
a i ş i ţ a u d e
Sibiul este un oraş care se poate mândri cu o istorie impresionant şi cu tradiţie în ceea ce priveşte educaţia. Prima scoal din Sibiu este atestat în 1380 pe locul unde se a astzi Colegiul Brukenthal. Acesta era prima şcoal din aceast parte a Europei. Prima bibliotec din România a fost deschis în 1557 în urma cumpr rii de ctre comunitate a unor crţi germane în valoare de 100 de guldeni. La 1711 oraşul construieşte în fosta mnstire a clugrilor dominicani o şcoal german, pe locul actualului Colegiu pedagogic. În 1723 Geor g Legr adi desc hide prim a şcoal maghia r. În 1774 se construieşte şcoala normal catolic, iar patru ani mai târziu baronul Martin Hochmeister deschide prima librarie. Actuala cldire a Colegiului Brukenthal, care la vremea respectiv se numea Gimnaziul Evanghelic, dateaz din 1782. Componenta educaţional face din Municipiul Sibiu un centru important prin faptul c dispune de o infrastructur complet şi complex, reprezentat la toate nivelurile. Astfel, infrastructura aferent ciclului preşcolar este reprezentat printr-un numr de 26 de grdiniţe de stat care asigur învţmântul preşcolar pentru copii în vârsta de 3-6 (7) ani . În ceea ce priveşte învţmântul şcolar primar şi gimnazial, pentru copii cu vârsta cuprinsa între 6 (7) – 10 (11) respectiv 10 (11) – 14 (15) ani în Municipiul Sibiu, funcţioneaz un numr de 22 de instituţii de învţmânt. Învţmântul liceal este bine reprezentat, la nivelul Municipiului Sibiu funcţionând un numr de 22 de instituţii de învţmânt liceal teoretic, liceal tehnologic, liceal vocaţional şi profesional prin şcoli de art şi meserii, de stat şi private, unele dintre ele având o tradiţie şi istorie recunoscut. Printre acestea se numra Colegiul Naţional Gheorghe Lazr fondat în anul 1692 de ordinul calugrilor iezuiţi, care poart numele marelul crturar; Colegiul Naţional Pedagogic Andrei Ş aguna continuatorul unei îndelungi tradiţii în calicarea cadrelor didactice pentru învţmântul primar şi preprimar; Co legiul Naţional Octavian Goga, îninţat de Asociaţiunea Transilvan pentru Literatura Român şi Cultura Poporului Român la 16 septembrie 1886 sub denumirea de „Şcoal civil de fete”, ind prima şcoal româneasca de pe cuprinsul Transilvaniei, şi nu în ultimul rând, Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal, a crui prim menţiune documentar dateaz din 1380. Instituţiile de învţmânt superior din Municipiul Sibiu subliniaz rolul pe care l-a jucat oraşul de-a lungul timpului în dezvoltarea educaţional. Sibiul, vechi centru administrativ şi cultural al Transilvaniei, a gzduit de-a lungul istoriei sale o serie de aşezminte de rang universitar ale românilor şi saşilor. Începuturile învţmântului superior sibian merg pân în secolul al XVIII-lea, când au fost iniţiate cursuri superioare în cadrul Şcolii Teologice, anul 1786 ind considerat anul de debut. Învţmântului teologic şi pedago gic i s-a adaugat în 1844 Academia de Drept, înfiinţat de populaţia de etnie german. Dup anul 1865 cursurile acestei academii au fost ţinute în limba maghiar şi în limba româna. Pe fundamentul “Institutului de grad superior de studii teologico-pedagogice ale ortodocşilor” apare în 1921 “Academia teologic”, transformat în 1948 în “Institutul teologic de grad universitar”. În cadrul acestei şcoli au funcţionat de-a lungul anilor ca şi profesori Gheorghe Lazar şi alţi 13 membri ai Academiei Române. Între anii 1940-1945 o parte a Universitţii din Cluj s-a mutat la Sibiu în urma ocuparii Transilvaniei de Nord de catre Ungaria pr in Dictatul de la Viena. În cei 4 ani petrecuţi la Sibiu, Universitatea a cunoscut o perioad de înorire.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
a i ş i ţ a u d e
În anul 1969 s-a înfiinţ at la Sibiu o Facultat e de Filo- adulţilor, precum şi în domeniul cercetrii ştiinţice. logie ca secţie a Universitţii din Cluj cu profilurile Astzi, Universitatea Lucian Blaga are un numr de 25.884 de Limbi şi literaturi straine – Limba şi literatura român; Istorie - O studenţi, distribuiţi pe urmtoarele specializri: limb strin. Alturi de acestea, parte integrant şi tot în subordinea Univer- mâ e sitţii din Cluj, în anul 1971 se mai îninţeaz şi Facultatea de • Facultatea de Teologie Ortodox Andrei Saguna, Ştiinţe Economice şi Administrative. În Decretul 147/ iunie 1974 • Facultatea de Drept Simion Brnuţiu, se reconrm funcţionarea la Sibiu a Facultţii de Drept Eco• Facultatea de Litere şi Arte, nomic şi Administrativ şi a Facultţii de Filologie şi Istorie, ca • Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, parte integrant a Universitţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Prin Decretul nr. 203/ iunie 1976 al Consiliului de Stat • Facultatea de Inginerie Hermann Oberth, se înfiinţeaz la Sibiu “Institutul de Învţmânt Superi• Facultatea de Ştiinţe, or” cu personalitate juridic având urmatoarea structur: • Facultatea de Medicin Victor Papilian, Facultatea de filologie şi istorie; Facultatea de drept • Facultatea de Ştiinţe Econom ice, economic şi administrativ; Facultatea de mecanic. În urma Decretului Consiliului de Stat nr. 213/iunie 1984 nu s-au • Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentar şi mai acordat cifre de şcolarizare pentru prolele de Filologie, IsProtecţia Mediului, torie şi Drept, iar Institutul de Învţmânt Superior din Sibiu s-a • Facultatea de J urnalistic, Departamentul de pregtire a transformat în “Institutul de Subingineri din Sibiu” cu personalitapersonalului didactic, te juridic, dar subordonat Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. • Departamentul de învţmânt la distanţ. Sub aceast titulatur şi în aceast organizare au continuat pân în anul 1987 prolele universitare (Filologie, Istorie mâ e s : şi Drept) s-au dezvoltat, programele de studiu tehnic formân• Colegiul Universitar du-se pân în anul 1990 o instituţie de învţmânt superior tehnic puternic. Aceasta avea urmtoarele specializri: Alte universitţi în Sibiu sunt: T.C.M.- ingineri zi, ingineri seral şi subingineri; Ma• Universitatea Româno-German din Sibiu, universitate şini -unelte - ingineri zi şi ingineri seral; Utilaj tehnoprivat care funcţioneaz în colabor are cu Universitatea logic textil - ingineri zi; Electromecanic - ingineri seLucian Blaga şi Consulatul General al Germaniei. Au loc ral; Automatizri şi calculatoare - ingineri zi şi seral. regulat schimburi de profesori şi studenţi cu universitţi din Prin Hotrârea Guvernului României nr. 225/1990 a fost îninţaGermania; t Universitatea din Sibiu cu statut independent, în subordinea • Universitatea Alma Mater; Ministerului Învţmântului. Structura iniţial a universitţii cuprindea urmatoarele facultţi: Facultatea de Inginerie; Faculta• Universitatea Dimitrie Cantemir, tea de Litere, Istorie şi Drept; Facultatea de Ştiinţe; Facultatea • Facultatea de Geograa Turismului, de Medicin; Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare şi • Academia Trupelor de Uscat Nicolae Blcescu, Textile. • Universitatea Spiru Haret - Centru Teritorial Sibiu. Începâ nd cu anul universit ar 1991-1992, “Institut ul Teologic Ortodox” din Sibiu a fost integrat Universitţii din Sibiu Reprezentative pentru cultura sibian sunt şi bibilotecile exisprin formarea unei noi Facultţi de Teologie. În acelaşi an, tente în Municipiul Sibiu. Biblioteca Central a U niversitţii, care în cadrul Universitţii din Sibiu ia i nţ şi Colegiul Tehnic şi a luat inţ în 1969, are rolul de a constitui, prelucra, organiza, de Informare cu activitţi în Sibiu şi Mediaş, care are ca misi- dezvolta şi conserva colecţii enciclopedice de publicaţii cu caune dezvoltarea învţmântului superior de scurt durat. racter cultural-ştiinţic, din ţar şi strintate, pe toate categoLa cererea Senatului Universitţii, Ministerul Învţmântului sem- riile de suporturi documentare şi de a crea cadrul informaţional neaza Ordinul nr. 3955/ 1995 prin care se confer - începând cu necesar sprijinirii activitţii didactice şi de cercetare. Biblioteca data de 12.05.1995 Universitţii din Sibiu denumirea de UNIVERSI- ASTRA a fost constituit ca o societate de tip academic în 1861, TATEA LUCIAN BLAGA din Sibiu. Aceasta este o instituţie public de activitatea bibliotecii ind legate nume importante precum de învţmânt superior component a sistemului educaţional din Octavian Goga, Vasile Goldiş, Alexandru Papiu Ilarian, George România, cu atribuţii în domeniul formrii iniţiale şi continue a Tautu, August Treboniu Laurian, Ilarion Puşcariu, Mihail Koglni-
1.2 Caracteristici economice ceanu, Andrei Mureşianu, Titu Maiorescu, Ilie Mcelariu, Iacob Mureşianu, Iosif Vulcan, Emil Cioran. De asemenea, impor tanţ semnicativ au şi Bibliotecile Britanic, American şi German din Sibiu, precum şi celelalte biblioteci din oraş, care pun la dispoziţia cititorilor un fond impresionant de carte. Acestora li se adaug Biblioteca Centrului de Cultur şi Dialog Friederich Teutsch, Bibliteca Facultţii de Teologie, Biblioteca de Teologie Evanghelic. Nivelul cultural ridicat a dus în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea la deschiderea unor şcoli şi muzee, la îninţarea unui teatru şi a unor societţi culturale şi ştiinţice româneşti şi germane impo rtante, precum şi la fondarea de ziare şi reviste în diferite limbi. O prim şcoal latin este atestat în secolul al XIV-lea şi o instituţie de învţmânt superior în secolul al XVI-lea. Sibiul, în care s-au tiprit primele crţi transilvnene, a fost un centru al umanismului şi ulterior al iluminismului în aceast parte a Europei deţinând o bibliotec valoroas. Cu şcoala, menţionat prima dat în 1380 şi transformat în liceu în secolul al XVI-lea (astzi Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal), cu numeroasele sale colecţii publice şi private (Biblioteca Capelei), Sibiul a rmas în întreaga perioad modern un centru al educaţiei şi ştiinţei. Astzi, infrastructura educaţional a Sibiului este reprezentat la toate nivelele. Acest fapt subliniaz nivelul ridicat de educaţie în general, ca potenţial pentru dez voltarea viitoare a or aşului. Începuturile învţmântului superior sibian merg pân în secolul al XVIII-lea, dar acesta s-a dezvoltat cu adevrat abia dup decembrie 1989. Unul dintre factorii care sporesc competitivitatea şi conduc la obţinerea de avantaje competitive durabile este activitatea de cercetare-dezvoltare. Cercetarea în România este înc puternic centralizat, peste jumtate din numrul cercettorilor şi cuantumul fondurilor destinate cercetrii sunt concentrate în capital. La nivel regional, Sibiul ocup locul al doilea din punct de vedere al cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare, cu o pondere de 21,38% în totalul cheltuielilor de cercetare - dez voltare la nivel regional.
aSPecte cheIe • Număr ridicat de unităţi educaţionale • Centru universitar în expansiune • Universităţi şi centre de cercetare care reprezintă un potenţial ridicat pentru sporirea competitivităţii
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.2 Caracteristici economice
cuu
ă u l u c
Sibiul poate considerat pe bun dreptate Capitala Cultural a cronicile unui sptmânal teatral în limba german, îninţat în României datorit tradiţiilor seculare şi patrimoniului cultural 1778. Îns primele manifestri teatrale din Sibiu sunt m enţionate artistic pe care Sibiul îl deţine. Anul 2007 a reprezentat pentru înc din 1582. Sibiu o oportunitate imens pentru creşterea vizibilitţii la nivel Teatrul Naţional Radu Stanca are în componenţ o secţie român naţional şi internaţional, datorit statutului de Capital Cultural şi una german, prezentând spectacole în cele dou limbi şi nenuEuropean. mrate co-producţii internaţionale. În ecare an, Sibiul prezint publicului evenimente cu tradiţie şi Teatrul Naţional Radu Stanca este continuatorul tradiţiei de aproacu o valoare deja recunoscut, în toate domeniile artistice şi pen- pe cinci secole de teatru în Sibiu. Având în repertoriu 39 de spectru toate gusturile şi vârstele: Festivalul Internaţional de Teatru, tacole diferite, teatrul sibian colaboreaz cu cei mai importanţi Sibiu Jazz Festival, Astra Film Festival, Galele Studenţeşti de Jazz, regizori români şi europeni şi a fost recunoscut prin numeroasele Festivalul Internaţional „Jazz and More”, Festivalul Artmania, Fes- premii naţionale şi internaţionale. tivalul Rockin’ Transilvania, Festivalul Internaţional „Magic Fest”, te e c tee g a fost îninţat în 1948. De Carnavalul Sibian, The Art of Fire (arta mânuirii focului), Festivalul Medieval „Cetţi Transilvane”, Festivalul–Concurs Naţional al Tine- atunci a încântat generaţii de copii cu peste 450 de spectacole în premier. rilor Interpreţi de Muzic Popular „Var, var, primvar”, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare din România, Târgul Olarilor, te e be S s-a îninţat în anul 2008 şi funcţioneaz Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”, Europa în prezent pe lâng Casa de Cultur a Municipiului Sibiu. Pe tot Cânt şi Danseaz (folclor din toat Europa), Zilele Româno – Ame- parcursul anului 2007, baletul clasic şi contemporan a captivat puricane, Festivalul Internaţional de Var (stagiune de teatru pentru blicul sibian, astfel c municipalitatea sibian a decis îninţarea copii şi tineret), Concursul Internaţional de Interpretare Pianisti- Teatrului de Balet. Spectacolele se desfşoar în prezent în sala c şi Compoziţie „Carl Filtsch”, Festivalul Internaţional „George Casei de Cultur a Sindicatelor, dar municipalitatea are în plan Enescu” (muzic simfonic), Festivalul Internaţional al Artei Li- construirea unei sli de spectacole proprii. rice, Festivalul Naţional de Muzic, Folk şi Poezie, Festivalul de Evenimentele care au avut şi au loc la Sibiu oglindesc caracterul Dans şi Târgul de Crciun. multicultural şi multilingvistic al oraşului. Beneciile sunt evidente: La acestea se adaug şi alte evenimente şi expoziţii de art temporare. Municipalitatea sibian a sprijinit în permanenţ actul cul- • vizibilitate crescut, în ţar şi în strintate tural de valoare şi a acordat nanţri prin intermediul agendei • conrmarea faptului c programele culturale autohtone se cultural-sportive, dar şi sprijin logistic operatorilor culturali. În ridic la nivelul celor europene Sibiu se desfşoar anual peste 250 de manifestri culturale astfel • un bun prilej de relansare a industriei turismului din Sibiu şi c în ecare zi sunt în desfşurare cel puţin 5 evenimente cultu- împrejurimi (1.000.000 de turişti au vizitat Sibiul în anul 2007, rale. din care 40% strini. Numrul s-a triplat faţ de anul 2006) Oraşul este bine reprezentat în domeniul cultural prin instituţiile • amenajarea principalelor pieţe ale centrului istoric; lucrri sale culturale (Teatrul Naţional Radu Stanca, Teatrul pentru copii de renovare a faţadelor, acoperişurilor, curţilor interioare şi şi tineret Gong, Casa de Cultur a Municipiului Sibiu, Casa de Culpasajelor din jurul principalelor pieţe. tur a Studenţilor, Filarmonica de Stat a Sibiului) şi prin centrele culturale (Centrul Cultural German, Asociaţia de Prietenie Ille et Anul 2007 a reprezentat pentru Sibiu o oportunitate imens penVillaine, Centrul de Cultur şi Dialog ,,Friederich Teutsch”, Asoci- tru creşterea vizibilitţii la nivel naţional şi internaţional, datorit aţia Cultural ,,Habitus”, Biroul C ultural Maghiar din Sibiu, Centrul deţinerii statutului de Capital Cultural European. Pe parcursul unui an Sibiul a gzduit peste 300 de proiecte culturale din difeCreştin al Romilor, Centrul Cultural Interetnic Transilvania). te n r S este o instituţie de tradiţie în Sibiu. rite domenii: teatru, lm, muzic, literatur, pictur, dans, art În 1788, Martin Hochmeister a îninţat la Sibiu primul teatru, prin contemporan etc. transformarea Turnului Gros din centura de aprare a oraşului în Programul Capitala Cultural European a scos la iveal şi unele sal pentru spectacole. În Teatrul din Turn cu loje din lemn de neajunsuri ale infrastructurii culturale existente, cum ar , spre trandar au început s se joace Shakespeare şi Molière, piese ale exemplu, lipsa unor elemente de infrastructur cultural (o sal iluminiştilor, ale romanticilor germani, toate ind consemnate în polivalent de capacitate mare, un spaţiu expoziţional pentru art
contemporan, un spaţiu cu dotr ile necesare pentru teatru etc), care impun refuncţionalizarea unor spaţii existente pentru activitţi culturale. Aceste neajunsuri, dac nu vor contracarate, pot genera dou scenarii de evoluţie ale acestui domeniu: • Limitarea evenimentelor culturale pentru a putea realizate cu infrastructura existent. Reversul medaliei, îns, arat c turiştii nu vor putea atraşi dac nu exist o o fert cultural bogat şi diversicat; • Fr o strategie în domeniul culturii, instituţiile culturale existente în prezent vor disprea odat cu cei care le reprezint.
aSPecte cheIe • Capacitatea de a susţine o dezvoltare a domeniului cultural şi de a atrage turişti pe termen lung prin caracterul său de oraş medieval. • Îmbogăţire a ofertei de evenimente culturale. • În ultimii ani a avut loc o extindere şi moderniza rea infrastructurii culturale devine imperios necesară
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.2 Caracteristici economice
tuis
m s i u t
Sibiul dispune de un însemnat potenţial pentru evoluţii pozitive în domeniul turismului. O moştenire arhitectural cu valoare de unicat în zona central-europen, plasat într-un mediu natural bo gat, dublat de o ofert muzeal dens şi diversicat, de o tradiţie teatral şi muzical îndelungat, reprezint componente esenţiale pentru o dezvoltare durabil a turismului. Programul Capital Cultural European 2007 a constituit un bun prilej de relansare a turismului în Sibiu şi împrejurimi şi de creştere a vizibilitţii oraşului pe plan naţional şi internaţional. În 2007, Sibiul a beneciat de o promovare intens şi un program cultural bogat şi diversicat, care a reuşit s poziţioneze Sibiul pe harta turistic şi cultural a Europei. Programul cultural al oraşului a fost şi este promovat direct pe www.turism.sibiu.ro, pagina de web creat de Primria Municipiului Sibiu cu scopul promovrii potenţialului turistic local, ceea ce dovedeşte importanţa sectorului cultural în viaţa turistic a oraşului. Programul cultural a devenit un instrument privilegiat al politicii de dezvoltare a turismului local datorit componentelor practice generatoare de prot economic prin expolatarea acestuia prin prisma industriei turistice. Programul Sibiu Capital Cultural European a atras în 2007 un numr mare de turişti, care au condus la creşterea indicatorului de înnoptri pân la 1.000.000 în anul 2007. O provocare pentru anii urmtori o va constitui menţinerea numrului ridicat de turişti. Pe parcursul întregului an se desfşoar o serie de festivaluri, expoziţii, concerte, evenimente sportive, care menţin vie atmosfera efervescent în oraş. Acestea se desfşoar pe parcursul întregului an iar, prin varietatea acestora, se adreseaz participanţilor de toate vârstele şi gusturile. Se remarc, totuşi, tradiţia îndelungat a Sibiului în cele dou domenii care formeaz şi axele impor tante ale evenimentelor: muzica şi teatrul. În completarea acestor evenimente se desfşoar numeroase expoziţii, pe diferite teme, cu preponderenţ în centrul istoric şi majoritatea cu intrare liber, ind, astfel accesibile unui public larg. În ultimii ani au câştigat tot mai mult teren spectacolele de teatru în spaţii neconvenţionale: foste centrale termice dezafectate, hale industriale dezafectate sau teatrul de cafenea; motivele sunt pe de-o parte pentru a depşi limitele unei infrastructuri culturale insucient dezvoltate iar, pe de alt parte pentru a spor i gradul de atractivitate al acestor evenimente culturale şi pentru a le aduce mai aproape de public. Datorit moştenirii culturale şi arhitecturale deosebite, oraşul Sibiu se bucur de un grad de atractivitate ridicat. Acest avantaj comparativ poate menţinut şi transformat într-un avantaj competitiv, dac se valoric aceast moştenire cultural prin in-
termediul unei palete largi şi diversicate de produse turistice. Turismul tematic îşi face prea puţin simţit prezenţa la Sibiu şi reprezint un potenţial ridicat pentru atragerea unui numr tot mai ridicat de turişti, deoarece valoric tematic diferitele obiective turistice cu caracter de unicat, care de multe ori rmân neobservate atunci când turiştii parcurg un circuit general. Turismul de afaceri şi conferinţe atrage un numr mare de investitori strini în Sibiu şi împrejurimi, permite ptrunderea de noi furnizori pe piaţa sibian , determinând creşterea numrului de întruniri tematice, conferinţe, seminarii şi alte evenimente. Toate aceste oportunitţi cresc cererea de cltorii şi conferinţe de afaceri, Sibiul reprezentând astfel o destinaţie cu potenţial ridicat în dezvoltarea acestui tip de turism în special prin existenţa unui aeroport internaţional recent modernizat, un numr mare de unitţi de cazare de 3-5 stele, centre de conferinţe şi unitţi de alimentaţie public. Turismul de recreere şi sport/aventur ofer perspective deosebite pentru exploatarea zonei montane şi a împrejurimilor oraşului, iar turismul dedicat sntţii şi tratamentului ofer baze de tratament şi staţiuni montane, care reprezint puncte de interes deosebit de importante. Primria Municipiului Sibiu susţine şi încurajeaz dezvoltarea şi promovarea turismului sibian şi a ofertei culturale prin intermediul Biroului de Promovare şi Dez voltare în Turism şi prin existenţa a trei Centre de Informare Turistic la nivelul Municipiului Sibiu aşezate în puncte strategice (aeroport, gar şi centrul oraşului). Sibiul deţine infrastructur de turism capabil sa satisfac cerinţele existente. Infrastructura turistic a Municipiului Sibiu, la nivelul lunii august 2009, se prezenta în modul urmtor:
SITUAŢIE UNITăŢI DE ALIMENTAŢIE PUBLICă, 2008 t e Restaurante
n. 50
Fast Food
8
Pizzerie
19
Sursa: Biroul de Promovare şi Dez voltare în Turism SITUAŢIE UNITăŢI PENTRU PETRECEREA TIMPULUI LIBER, 2008 t e Bar
n. 27
Cofetrii
4
Pub
12
Cafenele/Ceainrii
22
Cluburi
6
Sursa: Biroul de Promovare şi Dez voltare în Turism Disfuncţiile prezente în domeniul turismului sunt legate în mare parte de infrastructura de transport şi de calitatea slab a unor ci de acces spre obiectivele turistice, de existenţa unor obiective aate în stare de degradare, şi, nu în ultim m sur, de lipsa fondurilor necesare susţinerii programelor culturale.
• 140 unitţi de cazare (26 hoteluri, 84 pensiuni urbane, 20 apartamente în regim hoteliei, 8 hosteluri, 1 han, 1 motel) • 4470 locuri de cazare, respectiv 2238 camere • 50 restaurante, 8 fastfood-uri, 19 pizerii • 60 de agenţii de turism
aSPecte cheIe • Potenţial turistic ridicat • Infrastructură culturală insucient dezvoltată
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.2 Caracteristici economice
Patrimoniul cultural
l a r u t l u c l u i n o m i r t a P
Patrimoniul cultural al Sibiului confer oraşului unicitate şi un aspect estetic deosebit, prin valoarea urbanistic a centrului istoric, prin situarea oraşului pe dou niveluri, Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos, prin muzeele şi bisericile existente în oraş, prin obiectivele turistice reprezentative. Dintre obiectivele culturale cu funcţii turistice, conservând variate componente de civilizaţie material şi spiritual expuse în cadrul lor şi facilitând totodat popularizarea cunoaşterii acestora, se impun muzeele, reprezentative pentru Sibiu ind Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Muzeal ASTRA, cel mai mare muzeu etnograc în aer liber din Europa Central şi de Est. Muzeul Naţional Brukenthal este alctuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Natural, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vântoare. Mze bkeh (Palatul) a fost deschis publicului în 1817, cuprinzând colecţiile de art ale baronului Samuel von Brukenthal. Colecţia de pictur european conţine aproximativ 1200 de opere de ar t semnate Tullio Lombardo, Tiziano Vecellio, Alessandro Magnasco. Cabinetul de stampe din cadrul Muzeului include gravuri create de Albrecht Dürer, Marcantonio Raimondi, Agostino Carraci, etc. Colecţia muzeului a fost completat ulterior cu lucrri ale maeştrilor artei româneşti: Theodor Aman, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza. Galeria de art româneasc şi colecţia de art decorativ completeaz patrimoniul acestui muzeu. Mze e ame tfee e vâe a fost deschis în 1966 şi expune peste 1500 de piese, diverse arme şi trofee de vântoare, precum şi diverse exponate de vânat. Mze e ise n a fost îninţat în 1849, iar astzi expune peste 1.100.000 de piese din domeniul geologiei, paleontologiei, botanicii şi zoologiei. Mze e ise a crui cldire mai este cunoscut şi sub numele de Casa Altemberger funcţioneaz în casa care a aparţinut unui fost primar al Sibiului. Expoziţia permanent arat evoluţia comunitţilor umane din sudul Transilvaniei începând cu perioada paleoliticului şi terminând cu Evul Mediu. Muzeul expune şi o colecţie de arme şi armuri format din 1.900 de piese. Mze e ise Fme are sediul în Piaţa Mic şi a fost deschis în 1972, reunind în prezent 6600 de piese aparţinând secolelor XVI – XIX. Muzeul expune de asemenea şi o colecţie homeopatic important. Complexul Naţional Muzeal Astra cuprinde o serie de muzee: • Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, • Muzeul Civilizaţiei Transilvane, • Muzeul de Etnograe şi Art Popular Sseasc Emil Sigerius, • Muzeul de Etnograe Universal Franz Binder, • Casa Artelor. Mze as în aer liber este situat într-un cadru natural deosebit – Pdurea Dumbrava de la marginea Sibiului. Pe o suprafaţ de 96 de hectare şi un circuit expoziţional de 10 km, muzeul îşi invit oaspeţii s cunoasc monumente reprezentative ale civilizaţiei tradiţionale rurale: gospodrii aduse din diverse zone ale ţrii, obiecte de uz casnic şi decorative, ateliere meşteşugreşti, biserici din lemn, troiţe, hanuri, un pavilion de joc şi o popicrie. Iarna, muzeul ofer posibilitatea unei plimbri cu sania, iar vara osapeţii pot vizita muzeul în trsur. Şi copiii vor gsi aici ceva pe gustul lor: Muzeul organizeaz Etno Tehno Parc – Muzeul Copiilor.
muzeu se regseşte vechea colecţie a M uzeului Asociaţiunii Astra opera pictorului Anton Steinwald (1777); confensionalele în stil datând din 1905. Muzeul se îngrijeşte şi de patrimoniul imaterial. baroc, care dateaz din sec. XVIII; vitraliile ferestrelor executate Mze e Ee a p Sses Em Ses: în 1901 la Budapesta. tema central a expoziţiilor este locul şi rolul ocupat de saşii tran- Altarele laterale, plasate în spaţii compartimentate prin coloane silvneni în cultura româneasc şi universal. dorice dublate, care dateaz din perioada construcţiei bisericii. În Mze e Ee ues Fz be expune piese exo - forma sa or iginal se pstreaz altarul Sfântului Iosif. tice de origine extraeuropean (Africa, Asia, Amer ica Central). În biseric se mai a monumentul funerar al generalului conte Mze lme expune un numr de 35 de locomotive fa- Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747) comandant militar bricate între anii 1885 şi 1958 în uzine din România, din Europa şi al Transilvaniei între 1744-47. Lucrarea în relief înalt şi rondo-bosdin Statele Unite. Şapte dintre aceste locomotive sunt în stare de so din bronz a s culptorului Anton Schuchbauer din Cluj reprezint un cartuş dreptunghiular ce conţine inscripţia comemorativ, deafuncţionare. supra cruia pe o coloan este plasat medalionul cu portretul deEdiciile religioase ale Sibiului reprezint realizri tehnice şi artis- functului, precum şi blazonul familiei sale. De o parte şi alta apar tice remarcabile, cu o arhitectur aparte, proprie etapei istorice reprezentri alegorice ale Victoriei, Credinţei, Speranţei şi Milei. în care au fost edicate şi, în aceeaşi msur, obiective turistice reprezentative pentru Sibiu prin prisma impo rtanţei lor istorice şi bse use ridicat în 1474, a fost o mnstire dominiculturale deosebite şi implicit a potenţialului de atracţie turistic can care a funcţionat pân în 1543 când lcaşul de cult a intrat în posesia lutheranilor. Mai târziu biserica a fost predat ursuli înmagazinat. nelor (menţionate în Sibiu din anul 1718), care o reconstruiesc cu Dintre acestea se detaşeaz, prin vechime şi valoare cultural-isto- începere din 1728. Exteriorul bisericii are multe elemente gotice ric, artistic şi nu în ultimul rând turistic, urmtoarele: originale, dintre care se remarc poarta principal, geamurile şi ce M „Sfâ teme“ - a fost construit între contraforţii de protecţie. Biserica are un portal gotic în arc frânt, 1902-1904. Construcţia bisericii este caracterizat printr-un vast iar deasupra acestuia într-o niş cu dou coloane se aa sculptura portal de dimensiuni mari, ancat de dou masive turnuri rec- policrom a Sf. Ursula. Interiorul bisericii, construit iniţial în stil tangulare cu o înlţime de 45 metri, ce creeaz contrapondere la gotic, a fost transformat de ursuline în stil baroc. Din 1992 în biseimpozanta nav bizantin, inspirat în mod evident din arhitec- ric îşi ociaz slujbele Biserica greco-catolic. Deasupra arcului tura bazilicii constantinopolitane Sfânta Soa. Diametrul cupolei de triumf se a o inscripţie care reaminteşte de binefctoarea este de 15 m, iar înlţimea în interior este de 34,70 m, greutatea bisericii, împrteasa Maria Tereza. acesteia ind susţinut de patru pandantivi puternici acoperiţi în bse Fs este construit în stil gotic, datând din seexterior de cele patru turnuleţe octogonale. În decursul vremii, colul XV. Interiorul este o biseric în stil baroc de tip sal boltit Catedrala din Sibiu a fost restaurat de mai multe ori şi împo- semicircular cu un balcon deasupra laturii nordice. Deasupra ardobit, în vremea noastr, cu o frumoas pictur neobizantin cului de triumf este reprezentat scena cu Sf. Francisc chemând executat de Iosif Keber şi A nastasie Demian. psrile, o pictur eclectic de la începutul secolului al XX-lea. De bse Ehe este una dintre cele mai impresionante cl- o parte şi alta a altarului principal se gsesc alte dou altare în diri din Sibiu. A fost ridicat în secolul al XIV-lea pe locul unde acelaşi stil baroc. exista o veche biseric înc din secolul al XII-lea. Cladirea este bse refm construit între 1783 şi 1786, este un monudominat de turnul pe şapte nivele cu cele patru turnuleţe pe col- ment sobru, care se remarc prin faţada îngust în stil baroc. Inţuri, semn c oraşul avea drept de justiţie proprie. Turnul bisericii teriorul sobru, impus de canoanele cultului calvin, ne ofer imagiare înlţimea de 73,34 m. I nventarul mobil al Bisericii Evanghelice nea unei biserici-sala cu absid. de la Sibiu, unul dintre cele mai impresionante lcaşuri de cult gotice din România, este deosebit de valoros. Chiar dac o serie de bse Sf. jhs construit în stil neogotic între 1881-1883. vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiţi meşteri sibieni, Biserica are forma de cruce, în partea de nord se gseşte turnul precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese octogonal al clopotniţei şi cele patru turnuri dispuse pe colţuri. de mare valoare pot admirate în biseric. În cor, în axul bisericii Ediciul pstreaz şi astzi aspectul arhitectural de la începutul se a una din cele mai frumoase cr istelniţe de bronz existente în secolului al XX-lea. ţara noastr. Are forma unui potir cu talp, picior, nod şi bazin, bse az este o biseric-hal construit integral din crind decorat cu o serie de inscripţii gotice. De asemenea, pe su- mid; în acest loc a funcţionat şi primul spital din Sibiu, atestat prafaţa sa, sunt realizate 228 de plachete în relief, multe din ele documentar în anul 1292. reprezentri gurative de inuenţ bizantin. Cristelniţa dateaz din anul 1438 ind opera meşterului Leonhardus. Se presupune c a fost turnat din bronzul tunurilor turceşti capturate de catre sibieni în 1437. Începînd cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit şi ca loc de înmormântare pentru primari, comiţi sau alte personalitţi sibiene. În anul 1796 se interzic înhumrile în biseric, dar cu toate acestea, s-a mai fcut o excepţie în anul 1803, cand trupul neînsueţit al baronului Samuel von B rukenthal a fost depus în cripta amenajat lâng amvon. Pietrele funerare care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii în anul 1853 şi încastrate în zidurile ferulei, obţinându-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unic în România. bse ph rm-c a fost construit de iezuţi între anii 1726-1733 în stilul barocului timpuriu vienez. Biserica
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
l a r u t l u c l u i n o m i r t a P
ce c a fost ridicat în prima jumatate a secolului al XIIIlea pe ruinele unei foste mnstiri dominicane. Nu în ultimul rând, un element reprezentativ pentru valoarea arhitectural a oraşului este S, contruit în 1898, care îmbin elemente neogotice şi neoromane. Dominanta general a compoziţiei urbanistice a Sibiului o constituie ansamblul celor trei pieţe centrale din Oraşul de Sus (Piaţa Mare, Piaţa Mic şi Piaţa Huet), de la care pornesc cele patru strzi principale, cu ramicaţii care formeaz restul strzilor şi strduţelor înguste specice centrului istoric. p Me este centrul oraşului Sibiu de peste 500 de ani, un loc în care istoria se întâlneşte la orice pas. Exista din anul 1366 odat cu nalizarea celei de-a treia centuri de forticaţii a oraşului şi gzduia piaţa de cereale - prima dat menţionat în 1411. Începând din secolul al XVI-lea, Piaţa Mare a devenit centrul cetţii. Timp de sute de ani a fost denumit Der Grosse Ring sau Grosser Platz, între rzboaie s-a numit Piaţa Regele Ferdinand, comuniştii au denumit-o Piaţa Republicii, iar din 1990 a revenit la denumirea original. Latura nordic a fost format în prima faz, din construcţia, în 1466, a cldirii Breslei Croitorilor şi a altor constructii civile, pentru ca între anii 1726 şi 1733 s se ridice ediciile bisericii iezuite şi a seminarului acesteia (azi cas parohial). Pe latura vestic, pe locul a dou case s-a construit Palatul Brukenthal. În sfârşit, în primii ani ai secolului al XX-lea a fost ridicat cldirea Bncii de Credit Funciar, prin construcţia creia s-a format şi actuala strad Samuel von Brukenthal. În cursul evului mediu, în piaţ se desfşurau cele mai importante evenimente legate de viaţa cotidian a oraşului, cum ar adunrile publice şi execuţiile. Aici este menţionat în 1538 existenţa unei fântâni, în anul 1550 se aşeaz stâlpul infamiei în partea de est a pieţei, avand deasupra statuia lui Roland. Î n faţa casei Haller (nr. 10) se construieşte cldirea grzii. Între 1724 şi 1757, în aceast piaţ a fost amplasat o “cuşc pentru nebuni”, în care erau expuşi în timpul zilei cei care tulburau noaptea liniştea public. Din 1734 Piaţa Mare a fost dominat de statuia Sf. Nepomuk, ridicat de comandantul garnizoanei oraşului, generalul Wallis. În 1874, Piaţa Mare a fost pavat cu dale de granit. Dup rzboi statuia Sf. Nepomuk a fost mutat în curtea interioar a casei parohiale a bisericii catolice, iar fântâna cu grilaj metalic a fost demolat în 1948. Dup 1948, partea central a pieţei a fost transformat întrun parc, toate piesele ce mobilau piaţa ind dezasamblate. Abia în 1984 s-a desinţat parcul implantat în mod nefericit în piaţa central a unui oraş de factur medieval, în 1986 ridicându-se aici statuia crturarului Gheorghe Lazr realizat de sculptorul Radu Aftenie. De menţionat “ochii oraşului’ cum sunt cunoscute micile lucarne din acoperişuri, care aici se pot observa cel mai bine. Steagurile de vânt erau nelipsite de pe acoperişurile caselor şi indicau e anul construcţiei, e semnul breslei. Piaţa are lungimea maxim de 142 m iar lţimea de 93 m. În 2005 piaţa a intrat într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe L azr a fost demolat ind înlocuit în 2006 de una la scar mai mic realizat de acelaşi sculptor, a fost reamenajat fântâna cu grilaj de er, iar piaţa a fost pavat din nou cu dale de granit şi piatr. Toate cldirile din Piaţa Mare sunt declarate monumente istorice. p M a oraşului este împrţit în d ou de Strada Ocnei care coboar pe sub celebrul Pod al Minciunilor spre Oraşul de Jos. Latura nordic şi estic a pieţei urmreşte conturul celei de-a doua centuri de forticaţii, prezentându-se sub form circular. Cldirile din partea stâng a strzii Ocnei formez un front ce urmreşte conturul primei centuri de forticaţii, ele desprţind Piaţa Mic de Piaţa Huet. Cldirile din Piaţa Mic dateaz din sec. XIV – XV I şi, cu o singur excepţie, nu au acel portal masiv, boltit, caracteristic
1.2 Caracteristici economice
Caracteristic ediciilor din Piaţa Mic este loggia de la parter, Pe latura exterioar a bastionului este ataşat o frumoas stem boltit şi semideschis spre piaţ, cu arcade semicirculare sus- a oraşului sculptat pe o plac de marmur alb. Zidul bastionului ţinute de piloni portanţi. În aceste spaţii erau etalate mrfurile, mai pstreaz şi az i patru ghiulele încastrate în el. Grdina cu rumajoritatea cldirilor din Piaţa Mic adpostind ateliere meşteşu- ine amenajat, conform gustului epocii, de ctre baronul Michael greşti. Cldirile sunt înalte şi prezint acele lucarne lenticulare Brukenthal (1785), nepotul guvernatorului Transilvaniei, Samuel cunoscute sub denumirea de „ochii sibiului“. Toate cldirile din von Brukenthal, avea şi un pârâu ce strbtea una din cazematele Piaţa Mic sunt declarate monumente istorice. de mult dezafectate ale bastionului. p He s-a format pe traseul primei incinte forticate a Sibi- Pasajul Scrilor face legatura dintre Oraşul de Sus şi Oraşul de ului. Incinta propriu-zis dateaz din secolul al XII-lea, existenţa Jos. A fost construit în secolul al-XIII-lea şi îşi pstreaz aspectul prepoziturii în anul 1191 ind un termen „ante quem“ pentru da- original. Pasajul trece pe sub dou arce butante cu rol de contratarea actualei suprafeţe a pieţei. forturi. La captul superior, pasajul se continu pe lâng un zid de Cldirile au fost ridicate pe traseul primelor ziduri în momentul forticaţie paralel cu strada Alexandru Odobescu. în care forticaţia şi-a pierdut rolul practic, începând cu a doua Centura de forticaţii a oraşului este completat de turnurile de jumtate a secolului al XV-lea, odat cu întrirea complet a Ora- aprare. Cetatea Sibiului dispunea în 1751 de 39 de turnuri de şului de Sus. În 1415 este menţionat aici existenţa capelei cu aprare, dintre care unele se pot vedea şi astzi. hramul Sf. Iacob, dreptul de patronat ind concesionat de ctre t Sf, situat în Piaţa Mic a oraşului, este unul dintre pap unuia din vicejuzii Sibiului pe nume Iacob. De asemenea, în cele mai cunoscute monumente ale oraşului. Are acest nume deimediata apropiere a capelei se a Turnul Preoţilor, alturi de oarece apra poarta de intrare în cea de a doua incint, situat care, se ridic o cas, a lui Thomas Gulden, donat oraşului de în imediata apropiere a cldirii ce adpostea primr ia oraşului, proprietar drept sediu al primriei. Construcţiile din jurul Cate- menţionat în documente la 1324 (Piaţa Mic nr. 31, azi refcut). dralei evanghelice constituie valoroase vestigii de cultur, ind Ediciul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, ind databile în secolele XV-XVIII. Dintre acestea, cele mai importante supraînlţat şi chiar înglobat unui grup de cldiri. D in construcţia sunt Casa Parohial, Turnul Scrilor sau Liceul Brukenthal. Toate iniţial s-a pstrat, probabil, doar nucleul ridicat pân la înlţimea cldirile din Piaţa Huet sunt declarate monumente istorice. primului etaj. Datarea probabil a turnului corespunde edicrii Un element architectural deosebit este reprezentat de fortica- celei de a doua incinte forticate, adic perioadei cuprinse între ţiile oraşului, care au avut în secolele XII - XVI o importanţ vita- 1224 şi 1241. În şanţul de aprare al acestei incinte, în urma unui l pentru aceast zon a Europei. Executate iniţial doar în jurul sondaj arheologic, a fost descoperit o moned din perioada de Oraşului de Sus, s-au extins treptat şi au cuprins şi Oraşul de Jos. domnie a lui Andrei al II-lea (1205 - 1235). Accesul în interiorul Ulterior au fost înalţate, întrite şi completate cu turnuri şi basti- turnului este posibil printr-o uş de mici dimensiuni, de unde, prin oane, care au reuşit s supravieţuiasc în mare parte acţiunilor de intermediul unei scri spiralate, se ajunge la etajele superioare. modernizare a oraşului. La penultimul etaj se gseşte mecanismul orologiului, iar ultimul La sfârşitul secolului XV Sibiul era una din cele mai puternice ce- etaj prezint un punct de observaţie peste oraşul vechi. Turnul a tate din aceast parte a Europei, dovada ind zidurile de aprare avut diverse întrebuinţri, de la depozit de cereale pân la punct care au supravieţuit timpului şi reprezint astzi obiective cu o de observaţie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu mare valoare arhitectural. De remarcat sunt zidul exterior de de ştiinţe naturale la mijlocul secolului al XVIII-lea. Între 1962 şi aprare de pe Bulevardul Coposu, reprezentând cea de-a treia 1998, turnul a adpostit o secţie de exponate medievale ale Mucentur de forticaţii a oraşului, zidul de pe Strada Manejului, zeului Brukenthal. care prezint o suit de bolţi semicirculare care aveau rolul de a t S, situat în Piaţa Huet, apra singura dintre cele trei susţine galeria de straj, Curtina din Piaţa Huet, cea mai veche porţi de acces în prima incint de forticaţii din secolul al XIII-lea, construcţie din Sibiu pstrat în forma iniţial, este o porţiune ind cea mai veche construcţie pstrat în Sibiu. Forma actual de 30 metri din prima incint de forticaţii, Zidul de pe Strada dateaz din 1542. t aheze, situat pe Strada Cetţii, Cetţii, contruit între 1357-1366, reprezentând porţiunea de for- a fost construit între 1357-1366 pe o fundaţie octogonal. Ulterior ticaţie dintre turnurile Dulgherilor şi Olarilor, pstreaz pân în a devenit t pâz dup breasla care îl avea în îngrijire. prezent aspectul avut în a doua jumtate a secolului al XV-lea, t o a fost construit în secolul al XV-lea din piatr şi când a fost refcut din crmid şi prevzut înspre interior cu consolidat un secol mai târziu. Partea superioar, ieşit în afar, ample arcade care susţin drumul de straj, Curtina Strada Basti- se sprijin pe o înşiruire de console cu guri de aruncare. De jur îmonului, zid de aprare contruit între 1357-1366, aparţinând celei prejur sunt amplasate câte cinci lcaşuri de tragere pentru archede-a treia incinte de forticaţii, Curtina din Strada Centumvirilor, buze, iar sub streaşin sunt metereze în form de trepte. t zid de aprare ridicat între 1357-1366, cu o lungime de 200 m, face legtura între Oraşul de Sus şi Oraşul de J os. Zidurilor de aprare li se adaug bs He şi bs Ssh. Primul a fost construit între 1552-1553 din crmid şi umplut cu pmânt, având zidurile în lungime total de 223 metri şi înlţimea maxim a zidului de 9 metri. Pentru o mai bun aprare, zidurile erau prevzute la cca 1 metru de limita superioar cu distanţiere realizate din piatr, pentru a împiedica instalarea scrilor de asediu. Bastionul Soldisch, ridicat între 1622-1627 ca forticaţie de aprare a Oraşului de Sus, este cronologic ultimul dintre bastioanele oraşului. În partea superioar are un brâu pronunţat care avea rolul de a împiedica sprijinirea scrilor de asalt. Este în form de jumtate de tre cu laturile drepte orientate spre Aleea Filozolor.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
l a r u t l u c l u i n o m i r t a P
dhe, construit între 1337 şi 1366, este un turn de ancare ţiile au constat în diferite msuri de reabilitare (de la înlturarea alipit incintei a III-a de forticaţii. La baz are un plan circular. De degradrilor structurale pân la refacerea acoperişurilor). Msuri la nivelul cornişei, turnul primeşte forma unei prisme octogonale pentru conservarea patrimoniului cultural sunt necesare şi în anii încheiat în porţiunea superioar printr-o parte ieşit în exterior urmtori, mai ales pentru cldirile private din centrul istoric. susţinut de console cu guri de pcur între arce. A fost restaurat Patrimoniul cultural al Municipiului Sibiu este întregit de parcurile în 1967 şi 2007. Zidul de legtur dintre acest turn şi Turnul Olari- existente, deosebit de valoroase ca monumente de arhitectur lor este o reconstrucţie recent a vechiului zid din incinta a treia peisagistic. de forticaţii care exista aici. t e p, situat pe strada Alexandru Odobescu, lipit de cldirea vechii primrii (Casa Altem- p s a este unul dintre cele mai vechi parcuri din Roberger), a fost ridicat în secolul al XIV-lea, ind unul dintre cele mânia, ind îninţat în 1856. Inginerul Seifried a fost însrcinat cu elaborarea proiectului şi conducerea lucrrilor. În 1857-1858 mai bine pstrate turnuri din a treia incint de forticaţii. au fost trasate cele doua alei principale de-a lungul fostului cat gs (Sala Thalia), situat între Strada Cetţii şi Bulevar- nal de pe strada Şcoala de Înot şi al pârâului Seviş. Concomitent dul Coposu, a fost construit în 1540. Este o construcţie masiv de au început acţiunile de plantare cu diverse specii de arbori. În plan semicircular, cu ziduri de crmida (la baz din piatr) şi o 1859 a fost construit digul, iar un an mai târziu podul peste pârâul platform pe care erau amplasate tunurile. Turnul are o forma de Trinbach. În 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece). U ieşind cu circa 25 m în afara zidului exterior. Avea mai multe Din 1881 parcul s-a aat în gr ija Societţii pentru înfrumuseţarea niveluri defensive care asigurau tragerea în lungul zidurilor de for- oraşului, care a continuat acţiunea de plantare de copaci. În 1883 ticaţii. Primul teatru din Sibiu a funcţionat în acest turn din 1778. a fost construit sera, iar prima fântâna artezian s-a realizat în Recent a fost renovat complet şi actualmente gazduieşte sediul 1894. În 1898 a fost construit Pavilionul de muzic folosit pentru Filarmonicii de Stat Sibiu. fanfara militar care concerta aici în ecare duminic, iar în 1904 t pe, situat pe strada Pulberriei, apar ţinând incintei s-a introdus iluminatul electric. În 1927 pe latura sudic a parcului a patra, construit în 1457, este unul din cele dou turnuri p stra- s-a dat în folosinţ stadionul municipal cunoscut la început sub te din Oraşul de Jos. Are patru niveluri, din care ultimul, ieşit în numele de Stadionul de educaţie zic. consol, dotat cu câte trei guri de pcur, deasupra crora se a În 1938 a fost dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de câte un gol de tragere pentru piese de artilerie uşoare. Turnul a sculptorul Radu Moga. În 1979 s-a trecut la asfaltarea principalelor fost avariat şi refcut în mai multe rânduri. În 31 martie 1566 a alei, în locul vechiului Pavilion de muzic ind construit o estrad explodat datorit pulberii depozitate aici, ca şi în 7 septembrie nou şi a fost reamenajat fântâna artezian. În aceiaşi perioad 1570 când a avut loc un alt incendiu catastrofal. În 28 august 1638 s-au amenajat şi terenurile de joac pentru copii. turnul a explodat pentru a treia oar datorit unui fulger. Realizat pe o baza octogonal cu laturi de cca. 3 m lungime, turnul era În prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii dat în grija breslei pielarilor. t pee, situat pe Strada lemnoase, dintre care 30 exotice şi 38 autohtone. Unele sunt oriOcnei, a fost ridicat la mijlocul secolului XVI în cadrul centurii a ginale din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, patra de aprare. Turnul fcea parte din cel mai puternic complex America Central, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea forticat al oraşului, care apra Poarta Ocnei. Este un turn masiv, amintim stejarul roşu american, mahonul, bradul argintiu, plopul cu plan circular, construit în acest mod pentru a putea rezista mai alb de Himalaia, pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus bine tirului artileriei de asediu. Aşa cum îi arat şi numele, era Radicans – Japonia, ienuprul de Virginia, etc. Cei mai btrâni arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de folosit pentru depozitarea prafului de puşc. ani. O alt particularitate a centrului istoric sunt cldirile de locuit, caracterizate prin sobrietatea formelor. Construcţiile cele mai De o deosebit valoare ştiinţic şi decorativ sunt speciile exotimari se situeaz în Oraşul d e Sus, în jurul Pieţei Mari (Casa H aller, ce, atât cele din Extremul Orient (ginkgo-arborele vietii, magnoCasa Zekelius, Palatul Brukenthal etc). La începutul strzii Mitro- lia), cât şi cele din America de Nord (molid înţeptor, pin strob, poliei, se a Casa Altemberger, astzi Muzeul de Istorie. Cele mai tuie, chiparos de California, stejar roşu şi stejar de balt, nuc nevechi elemente de arhitectur civil existente în Sibiu dateaz gru, arbore de lalea, roşcov de Canada, arţar american şi arţar din perioada corespunztoare stilului gotic (secolele XIV şi XV). de zahr, gladice, catalpa). În acest decor îşi gsesc adpostul În ansam blul ei, arhitectura or aşului este variat şi oglindeşte, aproximativ 95 specii de psri. printr-o alternare de construcţii şi faţade ale unor epoci diferite, p aStra este situat în inima oraşului, delimitat de strzile Mitropoliei, George Bariţiu, Ioan Lupaş şi Piaţa Unirii. Ideea înparticularitţile evoluţiei istorice a oraşului. Printre elementele acestea se numr Podul Minciunilor, inaugurat inţrii unui parc în urma demolrii zidurilor cetţii de pe aceasta în anul 1860, la un an dup confecţionare, ind primul pod din fon- parte dateaz din 1869 şi s-a materializat în 1879, odat cu înt de pe actualul teritoriu al României, precum şi busturile unor temeierea Societţii pentru înfrumuseţarea oraşului, parcul ind personalitţi marcante pentru istoria oraşului, dintre care merit prima realizare de seam a acesteia. Parcul gzduieşte 9 busturi amintite bustul lui George Bar iţiu, monumentul lui Teutsch, bustul ale celor mai importante personalitţi româneşti grupate în jurul Asociaţiei ASTRA: Gheorghe Bariţiu, Badea Cârţan, Timotei Cilui Schiller, bustul lui George Coşbuc. pariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazr, Andrei Mureşanu, Andrei Din punct de vedere al evoluţiei arhitectonice, oraşul este într-o Şaguna, Ioan Slavici şi Emanuil Gojdu. Bustul lui Bariţiu, cea mai evoluţie dinamic, este un oraş viu şi continu s se dezvolte sub impuntoare realizare, situat exact în fata intrrii în Palatul ASinuenţa schimbrilor socio-economice şi culturale. TRA, a fost realizat de Oskar Späthe în 1912 şi adus în parc în 1924. În ultimii ani s-au realizat o serie de proiecte de investiţii pentru Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptoreabilitarea centrului istoric, cu fonduri publice din partea Minis- rului Corneliu Medrea. terului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi a Primriei În partea stâng a parcului se a Policlinica de copii. Urmtoarea Sibiu. Astfel, au fost reabilitate principalele pieţe ale centrului cldire este Palatul Asociaţiunii, inaugurat în 1905, care adpostea istoric, faţadele cldirilor din jurul acestora, acoperişurile şi faţa- o sala de conferinţe, biblioteca, prima sal de teatru românesc şi dele cldirilor din Oraşul de Sus şi mici spaţii publice. Au existat Muzeul de etnograe şi pictur româneasc. În prezent ea gzduşi intervenţii asupra cldirilor private, prin intermediul unei nan- ieşte Biblioteca Astra, cea mai important bibliotec a oraşului.
1.2 Caracteristici economice sal de teatru este actualmente sal de lectur ce impresioneaz prin atmosfera şi decoraţiile interioare bogate. Corpul B al Bibliotecii ASTRA a fost ridicat în partea de nord a parcului, la intersectia cu strada Mitropoliei, ind inaugurat în 2007. Lâng palat este fosta Şcoal normal de fete, azi Şcoala special pentru de hipoacuzici. Latura de est a parcului include o serie de cldiri din secolul al XIX-lea. Cldirile de la nr. 1 şi 3 dateaz de la începutul secolului al XX-lea şi sunt realizate în stil Art Deco. p n dm S se întinde pe 960 hectare şi este situat la 4 km de centrul oraşului în direcţia sud-vest de-a lungul şoselei care merge spre Rşinari. Este traversat de pârâul Trinkbach, care formeaz pe cursul su trei lacuri de origine antropic: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi dou în Grdina Zoologic. Pdurea Dumbrava este un stejret de teras, în care, pe lâng stejar, vegeteaz foarte bine carpenul, cireşul pdureţ, ulmul, jugastrul şi teiul. Sporadic apar gorunul, frasinul, arţarul şi scoruşul. Dintre arbuşti cresc aici lemnul câinelui, pducelul, porumbarul, sângerul, mceşul, salba moale, cruşinul, clinul, verigariul. În zona lacului cu brci exist un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. În stratul ierbos al pdurii cresc peste 100 de specii de plante cu ori, dintre care mai rare sunt: opaiţa, brânduşa, lcrmiţa, iarba albastr, salata iepurelui. În Pdurea Dumbrava triesc cpriori, veveriţe, arici, mistreţi, şoareci, pârşi, vulpi şi urmtoarele psri: piţigoiul mare, mierla, presura, ciocnitoarea mare, gaiţa, turtureaua, bufniţa, pupza, cucul, cinteza, sticletele, vrabia, corbul şi un numr foarte mare de specii de insecte şi alte nevertebrate terestre. Pdurea Dumbrava a fost locul preferat de promenad pentru sibieni înc din secolul al XVIII-lea, astzi ind renumit şi datorit Muzeului Civilizaţiei Populare ASTRA. Pe lacurile amenajate din muzeu şi Grdina Zoologic se pot face plimbri de agrement cu barca sau hidrobicicleta.
aSPecte cheIe • Moştenire arhitecturală deosebită • Investiţii însemnate în Oraşul de Sus
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.3 Dinamica investiţiilor
Dii isiii
o l i i ţ i s v n i a i m a n i D
O creştere dinamic a investiţiilor s-a manifestat, în special, în industrie, turism şi transport. Se s s-a dezvoltat, în principal, prin crearea celor dou zone industriale (Zona Industrial Vest şi Zona Industrial Est). Zona Industrial Vest a constituit un element important în relans area econo mic a oraşului, co nstituind un punct for te în competiţia cu alte centre economice din regiune şi din ţar. Aceasta acoper o suprafaţ de 115 ha şi s-a transformat într-o zon cu o dinamic deosebit din punct de vedere al atragerii investiţiilor, terenurile ind cumprate în scopul construirii unor unitţi de producţie de ctre rme de renume la nivel european. Valoarea investiţiilor atrase de Sibiu în Zona Industrial Vest s-au ridicat la 200 milioane de Euro, iar numrul locurilor de munc nou îninţate s-a ridicat la aproximativ 2.500. Aceasta gzduieşte în prezent companii importante ale industriei europene: SNR Rulmenţi din Grupul Renault (productor de subcomponente auto), Continental (productor de sisteme electronice pentru industria auto), RUD-Rieger (lider european în producţia de lanţuri industriale şi antiderapante), Gühring (al doilea productor european de scule aşchietoare), Bramac (productor de sisteme de învelitori pentru acoperiş), Takata-Petri (un joint venture al unor rme din Germania şi Japonia, productor de airbag-uri), Phoenix-Mecano din Elveţia (productor de mase plastice), Bellarma din Italia (confecţii şi accesorii din piele pentru industria modei), Marquardt şi Harting (productori de componente electronice), Kuhn Techonlogy (productor de matriţe şi scule pentru industria de automobile). Primul investitor român din Zona Industrial Vest, care a cumprat teren pentru construirea unei fabrici de medicamente este rma Polisano. În total, 31 de rme din diverse domenii au investit în Zona Industrial Vest. În prezent exist planuri pentru extinderea acesteia. Z is Es nu a cunoscut aceeaşi dinamic de dezvoltare, constituie îns un potenţial ridicat, aându-se în proximitatea autostrzii aate în construcţie. tsm a cunoscut o dezvoltare însemnat, conturând treptat imaginea Sibiului ca oraş cultural. Un impuls puternic pentru dezvoltarea acestui domeniu de activitate l-a constituit statutul de Capital Cultural European, pe care Sibiul l-a deţinut în anul 2007. Un numr impresionant de turişti, renume internaţional, vizibilitate ridicat şi o bogat ofert cultural sunt atuurile câştigate de oraş în urma acestui program. Acesta a avut şi un impact important asupra creşterii investiţiilor şi atragerii de noi investitori, precum şi asupra investiţiilor în mod ernizarea infrastructurii. În paralel cu cele dou domenii economice menţionate mai sus, s-a dezvoltat fs e s a oraşului, o precondiţie necesar dezvoltrii economice. Elementele acesteia se a în curs de modernizare/extindere (centur ocolitoare) sau au fost deja modernizate (aeroport internaţional - terminal nou). Numrul societţilor cu participare strin a cunoscut o evoluţie constant în intervalul de timp 200 4-2007. La nivel naţional, Judeţul Sibiu se a pe locul al şaptelea în ceea ce priveşte numrul rmelor strine. Acest fapt aduce cu sine o serie de benecii: acces la pieţele globale, transfer de cunoştinţe şi metode manageriale, transfer de capital etc. Cu alte cuvinte, intrarea pe piaţ a rmelor strine înseamn valoare adugat, care se reect prin nivelul mai mare al salariilor, o mai bun instruire a angajaţilor şi managerilor, competitivitate sporit a mediului de afaceri local. Investiţiile private au înregistrat o evoluţie pozitiv în intervalul 2004-2007.
dm es e
2005
2006
2007 PONDEREA PRIMELOR TREI SECTOARE ECONOMICE REPREZENTATE (- ÎN SIBIU ÎN VALOAREA ADăUGATă BRUTă - 2004 )
10,35
14,95
25,57
21,46
2 08
2 42
2 90
2 76
2004
100.00%
Volumul investiţii lor private (mil . Euro)
90.00% 80.00%
N um r ul s oc ie t ţi lo r c om er ci al e
70.00% 60.00%
Sursa: Ociul Naţional al Registrului Comerţului
comerţ 50.00%
Tranzactiiimob.,ser viciiprestate întreprinderilor
40.00%
Ind.prelucrătoare
La 20.10.2007 la Ociul Registrului Comerţului înregistra 24.939 rme în judeţul Sibiu. Dintre acestea 15.500 de rme se a în Municipiul Sibiu, reprezentând 62,15% din total. Numrul IMM-urilor la nivelul judeţului Sibiu se situa în anul 2005 la 9.695 de rme; microîntreprinderile deţinând o pondere de 87,5% din totalul IMMSursa: Broşura ADR-Centru - Analiza produsului intern brut la urilor. nivelul Regiunii Centru 1998-2004, Iulie 2007 Ponderea rmelor pe sectoare de activitate arat o concentrare a acestora în sectorul comerţ (35,20 % în anul 2005), urmat de sectorul industrie prelucrtoare (16,8%). STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE PE PRINCIPALELE ACTIVITăŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE - date comparative 1995-2006 Se mee e 2 00 2 2 00 3 2 00 4 2 00 5 caEn 30.00% 20.00% 10.00% 0.00%
Reg.Centru
Sibiu
100.00% 90.00% 80.00%
S oc ie t ţi c om er ci al e t ot al
6 .7 01
7 .7 34
8 .8 27
9 .7 55
1315
1483
1615
1673
din care: Total industrie
70.00% 60.00% 50.00%
Sibiu Reg.Centru Romania
40.00%
Industria extractiv I nd us tr ia p re lu cr t oa re
6
11
18
19
1 .2 94
1 .4 55
1 .5 84
1. 64 0
Ener gie elec tric, gaze şi ap
15
17
13
14
Construcţii
402
520
647
796
2.857
3.006
3.229
3.434
Comerţ Hoteluri şi restaurante
390
451
516
546
Transport, depozitare şi comunicaţii
426
501
610
695
Tranzacţii imobiliare
720
1.098
1.471
1.752
Învţmânt
15
23
24
37
S n ta te ş i a si st en ţ s oc ia l
1 30
1 69
1 95
2 27
Alte activitţi
446
483
520
595
30.00% 20.00% 10.00% 0.00%
Sursa: Broşura ADR Centru - Analiza produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru 1998-2004, Iulie 2007
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Un alt indicator pentru creşterea economic în Sibiu este numrul IMM-urilor înregistrate în ultimii ani, pe diferitele sectoare de activitate. Astfel, din 2003 în 2007 cele mai însemnate creşteri ale numrului de înregistrri au fost înregistrate de microîntreprinderi, urmate de întreptinderile mici. Dac numrul de înregistrri se situa la 264 microîntreprinderi în anul 2003, acesta a ajuns la 1718 înregistrri în anul 2007. Sectoarele de activitate în care cele mai multe IMM-uri şi-au început activitatea sunt comerţul, construcţiile, industria prelucrtoare şi tranzacţiile imobiliare. Pe de alt parte, numrul acordurilor de funcţionare eliberate de Primria Sibiu s-a situat, în medie, la 850 de acorduri noi pe an şi 3200 prelungiri ale acordurilor de funcţionare, în intervalul 20062008.
aSPecte cheIe • Dinamică pozitivă a investiţiilor. • Dezvoltarea unei importante zone industriale. • Oraş atractiv pentru investitorii străini.
1 Sector
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
PUncte tarI
PUncte Slabe
• Infrastructura tehnic de baz este reabilitat; aceasta are un grad ridicat de acoperire a municipiului • Strategia pentru alimentarea cu ap şi reducerea pierderilor de ap potabil se a în curs de implementare • Spaţii publice reabilitate în Oraşul de Sus (pieţe, zone pietonale, strzi) şi msuri de calmare şi uidizare a tracului şi de asigurare a locurilor de parcare • Noul PUG a fost supus dezbaterii publice • Investiţiile fcute pân în prezent identic Sibiul şi administraţia local drept un partener credibil
• Situri industriale abandonate, localizate în zone centrale şi aate în proprietate privat • Un numr relativ ridicat de strzi nepavate în cartierele Terezian, Ţiglari, Lazaret • Poduri peste râul Cibin deteriorate; decit de poduri • Decit de p uncte de traversare a cii ferate; treceri la nivel • Sistem de management al tracului inecient în interesecţiile mari • Decit de locuri de parcare • Spaţiile verzi de la marginea oraşului nu sunt sucient corelate cu cele din interiorul acestuia pentru realizarea unor centuri verzi • Concentrarea spaţiilor pentru agrement numai în sudvestul oraşului (Parcul Sub-Arini şi Pdurea D umbrava) • Reţele utilitare decitare, învechite • Instalaţii de distribuţie a apei cu capacitate redus, determinând discontinuitţi în aprovizionarea unor car tiere • Municipiul nu dispune de suciente fonduri pentru acoperirea tuturor decienţelor de infrastructur utilitar
• Posibilitatea amenajrii malurilor râului Cibin dup nalizarea centurii şi reducerea tracului greu pentru a îmbuntţi relaţia dintre centrul oraşului şi spaţiul natural • Posibilitatea unei dezvoltri stelare a spaţiilor verzi din oraş, legând zonele verzi de la periferia oraşului cu centrul, prin intermediul unei reţele de piste pentru biciclete şi zone pietonale • Îmbuntţirea atractivitţii centrului istoric prin amenajarea spaţiilor publice, a pieţelor şi a principalelor strzi din Oraşul de Jos • Posibilitatea accesarii de fonduri în vederea soluţionrii acestor decienţe prin POR Axa 1-Poli de dezvoltare urban
• Creşterea congestiilor în trac cu impact negativ asupra calitţii vieţii, condiţiilor de locuit şi mediului înconjurtor • Relaţie conictual între intenţiile de dezvoltare privat în locaţii centrale extinse (ex. Independenţa) şi obiectivele de dezvoltare pentru Oraşul de Jos şi malurile râului Cibin • Dezvoltri necoordonate la limita oraşului, în special înspre sud (Şelimbr) • Dezvoltare urban agresiv în cadrul natural
i l i u ş p a o p t s n a
• Sistem de transport public relativ bine dezvoltat (acoperire şi frecvenţ bune, preţuri moderate) • Reţea de autobuze funcţional • O bun accesibilitate a oraşului din exterior prin intermediul transportului public • Flot de autobuze modernizat şi în curs de extindere (în anul 2007 au fost achiziţionate 35 de autobuze noi) • Existenţa unui masterplan pentru transport (2008) • Prima pist pentru biciclişti, începând cu str. Şcoala de Înot pân la ieşirea din Sibiu spre satul Rşinari a fost amenajat • Aeroport internaţional cu multiple legturi externe şi interne şi trac în creştere
• Majoritatea staţiilor de autobuz se a în stare precar • Opţiuni de transfer intermodal ineciente (legturi cu aeroportul, transferul între autogrile interne şi externe şi gar) • Legturi insuciente cu zona comercial • Lipsa unei reţele de piste pentru biciclişti şi locuri de parcare • Lipsa unui inel central de trac • Traseu ocolitor nefuncţional • Infrastructur de transport decitar în Oraşul de Jos • Decit de locuri de parcare
• Posibilitatea de reducere a tracului de tranzit şi a tracului greu prin nalizarea centurii ocolitoare • Bun colaborare între societatea de transport public sibian şi o rm german de consultanţ în domeniul transportului public • Posibilitatea de funcţionalizare a unei relaţii de transport comun local şi regional prin folosirea traseelor de cale ferat existent (utilizat sau abandonat) cu completri (tren regional de proximitate) • Posibilitatea de conectare a zonelor în dezvoltare ale oraşului peste barierele urbane, prin poduri, viaducte şi artere noi, cu restul zonelor urbane
• Transportul individual concureaz tot mai mult cu transportul public, sporind aglomerrile în trac şi efectele negative asupra mediului înconjurtor • Întârzieri în nalizarea centurii ocolitoare a oraşului, care deja cauzeaz o sufocare a acestuia de ctre tracul greu şi cel de tranzit • Pstrarea traseelor suplinitoare ale centurii, prin zone rezidenţiale
l a r u t l u c l u i n o m i r t a P
• Centru istoric bine conser vat, cu strategii de dezvoltare şi politici coerente (Planul de management al centrului istoric) • Pieţele centrale şi numeroase strzi au fost reabilitate complet, au fost create zone pietonale şi spaţii de parcare • Un numr important de cldiri publice au beneciat de lucrri de reabilitare în ultimii trei ani (Primria Sibiu, Muzeul Brukenthal, Casa Albastr, Casa Artelor, Consistoriul Evanghelic etc.) • Know-how pentru reabilitare urban atent şi conservarea patrimoniului cultural (10 ani - Societatea pentru Cooperare Tehnic Germania şi Fundaţia pentru Reabilitare Urban Sibiu) • A fost implementat un nou concept de trac pentru centrul istoric • Vizibilitate ridicat a centrului istoric, în mare parte datorit programului Capital Cultural European • Existenţa instituţiilor culturale de renume (teatrul, muzeele, larmonica) • Oraşul de Sus a devenit punct de atracţie pentru petrecerea timpului liber şi pentru activitţi culturale
• Numr mare de cldiri istorice degradate în Oraşul de Jos • Monumentele istorice aate în proprietate public sunt deteriorate (zidurile celei de-a treia centuri de forticaţie, cele trei bastione şi dou turnuri de aprare din Oraşul de Jos) • Posibilitţi limitate de modernizare şi extindere a cldirii Teatrului Naţional Radu Stanca • Sectorul cldirilor de locuit nu a cunoscut o îmbuntţire semnicativ, din cauza posibilitţilor nanciare limitate ale proprietarilor: 50% dintre locuitori au venituri mai mici de 1200 lei/familie, iar 20% dintre propr ietari/locuitori sunt persoane cu vârsta peste 65 ani (anchet socio-economic a Fundaţiei pentru Reabilitare Urban Sibiu, 2008) • Exist o discrepanţ major între dezvoltarea activitţilor economice şi a investiţiilor private şi publice între Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos • Lipsa unor programe publice de facilitare a reabilitrii patrimoniului în proprietate privat • Decit de lo curi de parcare în proximitatea centrului istoric
• Formularea unei strategii la nivel naţional privind reabilitarea centrelor istorice • Surse de nanţare din fonduri structurale pentru reabilitarea patrimoniului cultural • 70% din locuitorii centrului istoric doresc s întreprind intervenţii de amploare mic şi medie de reabilitare a faţadelor şi acoperişurilor în perioada urmtoare (anchet socio-economic a Fundaţiei pentru Reabilitare Urban Sibiu, 2009) • Formarea continu de profesionişti (meşteşugari, meşteri, constructori, restauratori, arhitecţi, ingineri) • Dezvoltarea de specializri cu prol de restaurare • Stabilizarea regimului de protecţie a zonelor cu valoare de patrimoniu (prin Direcţia J udeţean de Cultur, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi PUG 200 9)
• Caracterului unic al centrului istoric poate grav afectat pe de o parte de creşterea numrului intervenţiilor greşite sau ilegale, pe de alt parte lipsa intervenţiilor, acolo unde starea obiectivelor de patrimoniu este critic • Eşec repetat al documentaţiei pentru obţinerea statutului de sit de patrimoniu mondial • Patrimoniu industrial neprotejat • Investiţii necorelate cu patrimoniul istoric • Neelaborarea documentaţiilor de urbanism specice pentru protecţia patrimoniului (PUZ zona protejat, PUZ centru istoric)
ă n a u a u u s a f n I
oPortUnItăţI
amenInţărI
1 Sector
i r e c a f a e d l u i d e M
ă l a i o s a u u s a f n I
i s i z a i v s i i v i a p d s o i b
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u PUncte tarI
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
PUncte Slabe
oPortUnItăţI
amenInţărI
• Sibiu este un centru economic important pe plan regional, care a atras numeroase investiţii strine • Dezvoltarea Zonei Industriale Vest • Dezvoltarea aeropor tului internaţional • Forţ de munc bine calicat • Dinamica ridicat a ocuprii forţei de munc • Nivel mai ridicat al salariilor în comparaţie cu media naţional • Baz comercial şi industrial diversicat (componente auto, textile, comerţ, turism etc.) • O bun cooperare între Primrie şi Consiliul Judeţean în atragerea de noi investitori
• Exist înc o dependenţ relativ ridicat faţ de industriile tradiţionale • Decit de forţ de munc/costuri salariale ridicate • Structura comercial slab dezvoltat în centrul oraşului, ca urmare a competiţiei din partea centrelor comerciale din sud şi vest • Structuri comerciale neatractive în Oraşul de Jos • Structuri comerciale insucient dezvoltate în majoritatea cartierelor • Situri industriale mar i, neutilizate, în lo caţii centrale (Balanţa, Independenţa) • Zone neexploatate sucient (Zona Economic Est) • Târgurile şi expoz iţiile sunt organizate în spaţii necorespunztoare (Sala Spo rturilor Transilvania) • Lipsa unui terminal feroviar adecvat p entru transportul de mrfuri
• Primria Municipiului Sibiu şi Consiliul Judeţean se bucur de o bun reputaţie internaţional • Populaţia vorbitoare de mai multe limbi este un atu puternic în atragerea investitorilor strini • Centru universitar puternic • Poziţia benec a oraşului, în centrul ţrii, în proximitatea culoarului IV Paneuropean de transport, faciliteaz legturile rapide, atât cu restul oraşelor importante din ţar, cât şi cu graniţa vestic • Posibilitatea de a dezvolta un Centru de congrese, conferinţe şi evenimente culturale • Posibilitatea de a dezvolta un Centru de târguri şi expoziţii în zona de vest, cu un bun contact la centura ocolitoare, cale ferat şi aeroport (propunere PUG 2009) • Extinderea Zonei Industriale Vest cu funcţiuni de producţie şi suprafeţe dedicate sectorului IMM (propunere PUG 2009) • Dezvoltarea Zonei Economice E st, favorizat de accesul bun la viitoarea centur ocolitoare
• Creşterea concurenţei din partea trilor non-EU • Migrarea industriilor tradiţionale spre alte locaţii • Reducerea structurilor comerciale în centrul o raşului • Neadaptarea structurilor comerciale din centru la concurenţa celor de la periferia oraşului • Diversicare insucient a prolului economic spre sectorul terţiar
• Nu exist conicte sociale, datorit unei tradiţii multiculturale şi legturilor strânse de familie • Rata criminalitţii este sczut, exist un standard de securitate bun • Sistemul public de sntate este prezent prin intermediul dispensarelor în majoritatea cartierelor şi zonelor rezidenţiale • Diversitate de servicii sociale acordate de autoritţi şi operatori privaţi • Preocuparea instituţiilor publice de asistenţa social de implicare şi colaborare cu furnizorii privaţi pentru ecientizarea acestui tip de servicii
• Lipsa instituţiilor sociale pentru copii şi familii în situaţii de risc (ex. în zo nele Vasile Aaron, Guşteriţa, Lazaret) • Numr sczut de serv icii specializate pentru copiii cu handicap • Decit de servicii primare pentru tineri • Numr ridicat de vârstnici cu venituri sczute • Procent ridicat de persoane în vârst în centrul istoric (20% cu vârsta peste 65 de ani) • Locuinţe sociale insuciente în raport cu cererea existent • Lipsa terenurilor sau cldirilor pentru centre sociale
• Posibilitatea refuncţionalizrii unor cldiri istorice aate în proprietatea Primriei (sau dup achiziţionarea acestora) pentru activitţi sociale • Interesul unor organizaţii ale so cietţii civile active în domeniul social de a încheia parteneriate cu Primria • Modernizarea Centrului pentru copii cu handicap • Posibilitatea accesrii de fonduri pentru reabilitare centre sociale prin POR Axa 1-Poli de dezvoltare urban
• Creşterea disparitţilor între diferitele categorii sociale • Numrul de persoane cu un nivel de trai sczut care beneciaz de serv iciile medicale existente este în scdere • Concentrarea srciei în unele cartiere - accelerarea procesului de diviziune social • Scderea demograc şi îmbtrânirea populaţiei conduc la acutizarea nevoii de îngrijire şi alte servicii sociomedicale pentru persoanele vârstnice
• Existenţa parcurilor în zona central a oraşului • Existenţa luciurilor de ap în zona intravilan • Zona de agrement Dumbrava Sibiului, situat în grupa I funcţional – pdure cu funcţii speciale de protecţie • Existenţa proiectelor de transformare a Parcului Sub – Arini, îninţat în anul 1850, din parc natural în parc dendrologic • Existenţa Serviciului Public de Administrare a Parcurilor şi Zonelor Verzi având ca obiectiv permanenta întreţinere şi extindere a spaţiilor verzi • Reabilitarea Grdinii Zoologice în conformitate cu standardele europene
• Fragmentarea spaţiilor verzi şi a parcurilor a crr suprafaţ raportat la numrul de locuitori este sub norma european recomandat • Valoarea estetic necorespunzatoare a unor zone verzi amplasate în cartierele de blocuri • Calitatea vegetaţiei este afectat de po luarea atmosferic • Poluarea sonor din oraş afecteaz confortul zic şi psihic al cetţenilor • Spaţii publice urbane şi spaţii verzi afectate de deşeuri depozitate ilegal
• Posibilitatea atragerii de fonduri naţionale pentru reabilitarea zonelor verzi prin “Programul naţional de îmbuntţire a calitţii mediului, prin realizarea de spaţii verzi în localitţi” • Posibilitatea valoricrii malurilor râului Cibin prin reabilitarea şi modernizarea acestora • Valoricarea potenţialului oferit de Valea Spunului • Implementarea unor proiecte privind gestionarea integrat a deşeurilor din J udeţul Sibiu
• Dezvoltare urban agresiv în cadrul natural • Suprimarea spaţiilor verzi din cartiere pentru extinderea carosabilului, parcrilor sau construcţiilor • Insucienţe privind educarea ecologic la nivelul comunitţii
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
Ameninţări
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
Ameninţări
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
Ameninţări
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
Ameninţări
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
Ameninţări
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
Ameninţări
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
ni d dz idi rii isuuii u i îui siii u î ou d Js Municipalitatea a manifestat un interes deosebit pentru investiţiile în dezvoltarea, reabilitarea şi mo denizarea infrastructurii urbane, prevzând în ecare an sume importante pentru investiţii în infrastructura strzilor. În prima faz s-a avut în vedere reabilitarea strzilor mari, cu un trac mai intens. Dac pân în 2006 municipalitatea s-a concentrat p e reabilitarea centrului istoric şi modernizarea strzilor principale, din 2007 echipele de lucru ale constructorilor s-au concentrat pe cartierele sibiene. Din pcate, Oraşul de Jos cu structura lui medieval este deservit de strzi înguste, are cldiri în stare avansat de degradare şi este desprţit de celelalte cartiere prin b ariere naturale (râul Cibin) şi antropice (calea ferat). În aceste condiţii, s-a ajuns la izolarea Oraşului de Jos de cartierele nordice şi estice ale oraşului, ducând la un declin vizibil al acestei prţi a centrului istoric. Izolarea şi pierderea atractivitţii publice au dus în aceast zon a oraşului la stagnarea economic şi social, la deteriorarea treptat a elementelor de patrimoniu construit, a celor de infrastructur şi a structurilor ocupaţionale. Pentru o dezvoltare durabil şi reducerea discrepanţelor între Oraşul de Jos şi celelalte cartiere este necesar reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport în aceast zon. În momentul de faţ, strzile din Oraşul de Jos se a într-o stare decitar, reţelele de utilitţi prezint un grad ridicat de îmbtrânire, tracul în zon se desfşoar cu dicultate, accesul echipelor de intervenţie se realizeaz cu dicultate, dezvoltarea social şi economic este încetinit, la fel şi dezvoltarea turismului în zon. Din aceste motive, reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbuntţirea serviciilor urbane în Oraşul de Jos reprezint o necesitate de dezvoltare care poate realizat prin accesarea de fonduri în cadrul POR Axa 1 - Poli de dezvoltare urban.
ciu iiii d ii dii, u d iu i spii pui di u isi (u pd î ou d Js) Centrul istoric al Sibiului a cunoscut în cursul ultimilor ani schimbri majore. În timp ce intervenţiile efectuate s-au concentrat în general în Oraşul de Sus, în Oraşul de Jos starea cldirilor şi a spaţiilor publice nu s-a îmbuntţit, un numr mare de cldiri aându-se într-un stadiu avansat de degradare sau au fost reabilitate prin intervenţii incorecte şi ireversibile. În scopul pstrrii caracterului unic al centrului istoric şi al imaginii pozitive create cu ocazia programului Capital Cultural European 2007, se impune ca necesitate continuarea activitţii de reabilitare în aceast parte a centrului istoric. Aproximativ 55% din cldirile situate în centrul istoric se a în stare precar din punct de vedere al intreţinerii şi/sau intervenţiilor asupra acestora, din care 20% au suferit intervenţii greşite şi ireversibile. Totodat, patrimoniul cultural reprezint un atu important al Sibiului în consolidarea statutului su ca destinaţie turistic cultural şi de aici nevoia de intensicare a eforturilor pentru promovarea turistic a oraşului.
exid i îui siii d sp pui Oraşul este din ce în ce mai aglomerat, atât din cauza tracului intern cât şi a celui de tranzit. Referindu-ne doar la primul aspect, cel legat de tracul intern, extinderea şi îmbuntţirea serviciilor de transport public ar conduce la spor irea atractivitţii acestuia, oferind o alternativ la mijloacele de transport private. În prezent, din 200 staţii de transport existente în Sibiu, doar 18 au fost modernizate, ind aduse la un standard de baz în ceea ce priveşte confortul şi nivelul de informare a cltorilor (ofer adpost împotriva intemperiilor şi orarul mijloacelor de transport). Nu exist benzi de trac dedicate pentru mijloacele de transport în comun, tot mai necesare în condiţiile unui trac aglomerat. De asemenea, lipsesc legturi importante cu cartierele noi de locuinţe: Tineretului, Veterani, Reşiţa, precum şi legturi insuciente cu Zona Industrial Vest, unde lucreaz aproximativ 2.500 de persoane. Suplimentarea transportului public rutier cu cel feroviar, pe infrastructura existent, care trebuie reabilitat, reprezint o oportunitate demn de luat în seam.
ui gui di u uui i i di z d d, s i s Structura urban a Municipiului Sibiu este fragmentat de trei „bariere“ importante: calea ferat care strbate oraşul de la nord la sud izolând cartiere întregi de centrul oraşului, râul Cibin care strbate oraşul de la vest la est şi Pdurea Dumbrava în sud. Din cauza puţinelor puncte de traversare, atât peste calea ferat cât şi peste râul Cibin şi din cauza a blocajului în conectarea la inelul de trac interior (pdurea Dumbrava), legtura centrului oraşului cu cartierele de la est, vest şi nord este afectat. Într-o abordare integrat, în scopul dezvoltrii echilibrate şi armonioase a oraşului, aceste bariere trebuie surmontate, pe cât posibil, cu impact minim asupra mediului natural.
riiz i i iii iii pi j spii pui, spii zi, spii d p, ui d j Majoritatea cartierelor oraşului se confrunt cu probleme similare: strzi neasfaltate sau în stare precar, spaţii publice neglijate, neamenajate, spaţii verzi invadate de maşini, locuri de parcare insuciente şi locuri de joac decitare. Efectul cumulat al acestor factori duce la o calitate sczut a vieţii în aceste cartiere. Soluţionarea problemei parcrilor, prin construirea unor spaţii de parcare colective, pentru început în zonele cele mai aglomerate din cartierele Vasile Aaron, Hipodrom I, II, III, Terezian şi zona central ar reprezenta un prim pas spre degrevarea spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi de maşinile parcate haotic şi reamenajarea acestora. Numrul spaţiilor de parcare aate în prezent în administrarea Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat se ridic la aproximativ 6500 locuri d e parcare. În condiţiile în care în Sibiu sunt înmatriculate aproximativ 60.000 d e maşini, capacitatea spaţiilor de parcare este mult depşit, un loc de parcare revenind la 10 maşini. Toate aceste msuri, coroborate cu asfaltarea strzilor sau refacerea carosabilului acestora ar produce o îmbuntţire considerabil a calitţii vieţii în aceste cartiere.
exid i diz spii zi xis i i sus u di du uui i di îpjuii, pi j s z d g Lipsa spaţiilor verzi se simte mai pregnant în cartierele de blocuri, sufocate de numrul tot mai mare de maşini şi de construcţiile noi aprute pe locul fostelor centrale termice. O reechilibrare a raportului dintre spaţiul construit şi zonele verzi la nivel de oraş se poate realiza prin amenajarea malurilor râurilor care îl strbat (Valea Spunului, râul Cibin, pârâul Ruscior) şi a malurilor lacului Binder. Valea Spunului formeaz graniţa sudic a oraşului, râul Cibin îl traverseaz de la vest la est, formând o „centur verde”, iar în nordul oraşului se a lacul Binder. Râurile, lacurile din oraş şi Dealul Guşteriţei reprezint oportunitţi pentru extinderea spaţiilor verzi şi amenajarea acestora ca zone de agrement. Malurile râului Cibin, Lacul Binder, Valea Spunului, pârâul Ruscior ar câteva din zonele care în prezent sunt neglijate şi care reprezint un imens potenţial pentru oraş, nu doar ca spaţii verzi sau zone de agrement, ci şi pentru activitţi culturale, o parte din acestea ind locaţii ideale pentru evenimente artistice. De asemenea, valoricarea acestor resurse naturale ar constitui un factor important pentru revitalizarea cartierelor în care se a sau pe care le leag. Dac în prezent, cartierele rezidenţiale îndeplinesc exclusiv funcţiunea de locuire, prin amenajarea acestor spaţii verzi, uxul locuitorilor s-ar redistribui la nivel de ora ş. Principala atracţie pentru petrecerea timpului liber o constituie în momentul de faţ centrul oraşului. Proporţia spaţiilor verzi în Municipiul Sibiu este de 23 mp/cap de locuitor. Spaţiile verzi cu caracter public (parcuri, scuaruri, spaţii verzi între blocuri, grdini amenajate, aliniamente stradale, spaţii verzi de-a lungul malurilor râurilor), reprezint 81,89% din suprafaţa total de spaţii verzi şi respectiv 19 mp/cap de locuitor. Ca o comparaţie, media recomandat de UE pentru suprafaţa minim de spaţii verzi pe cap de locuitor este de 26 mp. Chiar dac oraşul este apropiat, ca valoare de media UE, este de amintit faptul c, aceast valoare este una statistic, dat de includerea Pdurii Dumbrava în intravilan.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
csui si pu pii, ii, âsii, iii î siuii d is i disi siii si xis Promovarea serviciilor sociale integrate, de gzduire, de îngrijire social, ocrotire, activitţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie social, în funcţie de categoriile de beneciari şi de situaţia în care se a aceştia reprezint aspectele cheie pentru grupurile vulnerabile identicate la nivelul Municipiului Sibiu. În afara unei insuciente infrastructuri sociale, serviciile sociale care intervin pentru soluţionarea unor probleme potenţial generatoare de excluziune social trebuie dez voltate şi diversicate. Numrul în creştere al copiilor în situaţii de risc demonstreaz necesitatea unor centre sociale cu destinaţie multifuncţional care s poat acoperi o gam variat de servicii de zi adresate acestora precum şi orientare şi sprijin adresate prinţilor (cartierele Turnişor, Terezian-Ţiglari, Guşteriţa, Lazaret-Lupeni ind cele mai reprezentative pentru nevoile sociale ale oraşului). La nivelul municipiului sunt identicaţi aproximativ 250 de copii din învţmântul primar şi gimnazial proveniţi din familii în situaţie de risc, pentru care este necesar îninţarea şi a sigurarea serviciilor de sprijin. Creşterea numrului persoanelor în vârst ca urmare a creşterii duratei de viaţ medii a scos în evidenţ c persoanele vârstnice aate în dicultate nu beneciaz în Municipiul Sibiu de servicii alternative suciente, servicii de tipul celor oferite în “centre de zi”, ind necesare crearea şi oferirea acestora într-un cadru integrat, medico-social, pentru a preveni marginalizarea şi excluziunea social. Conform statisticilor, la 31.12.2007 erau identicate 246 de persoane vârstnice cu potenţial de risc social, dintre care doar 18% beneciau de servicii primare şi specializate adecvate. Creşterea în ultimii ani a numrului de persoane cu handicap copii şi adulţi – precum şi faptul c mai mult de 60% dintre beneciarii serviciilor sociale sufer de forme severe de handicap dovedeşte nevoia de sprijin cât mai complet prin promovarea dezvoltrii serviciilor alternative comunitare în vederea prevenirii instituţionalizrii, diversicarea modalitţilor de realizare a accesului la mediul zic şi, în mod deosebit, a mediului informaţional şi comunicaţional.
exid/diz isuuii culturale
Sibiul se confrunt cu un d ecit de spaţii adecvate pentru activitţile culturale şi artistice. Dac pân în prezent, acest decit a fost compensat prin organizarea de festivaluri sau spectacole în spaţii informale, pe termen lung este necesar extinderea infrastructurii culturale pentru ca oraşul s poat gzdui evenimente de anvergur. Derularea unui numr ridicat de evenimente în locaţii informale (foste hale industriale, dezafectate, sli de sport etc) ofer pe de-o parte un cadru inedit pentru derularea anumitor spectacole, pe de alt parte accentueaz existenţa unei infrastructuri culturale insucient dezvoltate. Aceste nevoi de dezvoltare a unei infrastructuri culturale se manifest mai pregnant în anumite zone ale oraşului. Astfel, s-a realizat în continuare o zonicare a oraşului pe cartiere, cu prezentarea principalelor nevoi de dezvoltare caracteristice ecrui cartier în parte. Cele dou teatre (Teatrul Naţional Radu Stanca şi Teatru Gong), Filarmonica şi Casa de cultur ofer în momentul de faţ spaţiile special destinate evenimentelor culturale. toate aceste instituţii culturale sunt localizate în centrul istoric sau în apropierea acestuia.
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate (Analiza SWOT)
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.4 Nevoi de dezvoltare identicate
Pe baza analizei anterioare, urmtoarele zone cu probleme au fost identicate în oraş. În acelaşi timp s-au conturat şi posibile soluţii pentru contracararea acestor probleme:
ou d Js
tzi - ţigi
Poziţia central şi conguraţia urbanistic şi arhitec- Cartierul Terezian, aat în proximitatea centrului tural valoroas a Oraşului de Jos asigur potenţiale istoric, reprezint în prezent un cadru urban moimportante în stare s susţin revigorarea mediului noton, neatractiv pentru investitori şi turişti. Râul economic şi a celui construit. Cibin traseaz graniţa sudic a car tierului, formând Reabilitarea infrastructurii urbane, înlocuirea reţe- în prezent o barier natural între centrul oraşului şi lelor de utilitţi, amenajarea de locuri de parcare, cartier. Amenajarea malurilor râului Cibin constituie amenajarea de spaţii publice, amenajarea malurilor o oportunitate pentru locuitorii cartierului, care ar râului Cibin reprezint posibile direcţii importante benecia de un spaţiu de agrement extins cu mulpentru revigorarea Oraşului de Jo s, creşterea atrac- tiple posibilitţi de petrecere a timpului liber (piste tivitţii acestuia atât pentru investitori, cât şi pen- de biciclete, alei pietonale, brci etc). tru locuitorii oraşului, oferindu-le o alternativ de Cartierul Ţiglari, situat în nordul oraşului, dispune petrecere a timpului liber. de o resurs natural important care ascunde un potenţial pentru ridicarea nivelului cartierului, din • Oraşul de Jos este mai puţin dinamic decât punct de vedere al condiţiilor de locuit. TransformaOraşul de Sus, în principal din cauza p auperizrii rea malurilor lacului Binder într-o zon de agrement zonei, deteriorrii infrastructurii utilitare şi cu spaţii verzi, alei pietonale şi piste pentru bicicleurbane, cât şi din cauza slabelor legturi cu te, ar conduce la creşterea atractivitţii cartierului cartierele înconjurtoare în primul rând pentru locuitorii acestuia, în prezent izolaţi de restul oraşului. Amenajarea unui centru de • Stare tehnic decitar a infrastructurii; cartier conduce la îmbuntţirea spaţiilor publice şi • Reţele de utilitţi cu un grad ridicat de la revigorarea activitţii comerciale din cartier. îmbtrânire; • Acces dicil al echipelor de intervenţie în caz • Cartier izolat, cu toate c se a în de nevoie; vecintatea centrului oraşului; • Dezvoltare social şi economic încetinit; • Decit de spaţii verzi, facilitţi sportive, spaţii pentru recreere, comunitţi srace; • Infrastructura de turism slab dezvoltat datorat accesului dicil în zon; • Spaţiile publice existente se a în stare precar; • Locuri de parcare insuciente; • Lipsa infrastructurii sociale; • Spaţii publice neamenajate; • Decit de spaţii de parcare pentru locuitorii • Situri industriale degradate/abandonate cartierului; blocheaz legturi importante cu râul Cibin şi cartierele din nordul oraşului; • Structura comercial şi de servicii slab dezvoltat. • Nivelul sczut de amenajare a spaţiilor publice şi vechimea infrastructurii urbane, în special în zona Pieţei Cibin; • Infrastructur social slab dezvoltat.
lz - Gui
vsi a
hipd
Calea ferat şi râul Cibin reprezint şi în acest caz dou bariere care izoleaz cartierul de restul oraşului. Privite din perspectiva dez voltrii urbane, acestea pot reprezenta potenţiale de dezvoltare prin proiecte care s vizeze îmbuntţirea trecerilor peste calea ferat şi extinderea zonelor verzi prin amenajarea malurilor râului Cibin, ca legtur major între cartierele Turnişor, Oraşul de J os, Terezian, Lazaret şi Guşteriţa. Totodat exist propuneri în PUG 2009 pentru amenajarea zonei de agrement Guşteriţa.
Vasile Aaron este al doilea cartier din Sibiu ca numr de locuitori dup cartierul Hipodrom. Limitele cartierului sunt Bulevardul Vasile Milea în SV, pârâul Valea Spunului în SE, strada Muncel şi strada Ştefan cel Mare în NE şi strada Vasile Aaron în NV. Primele blocuri au fost construite în cartierul Vasile Aaron în perioada 1972-1974. Baza hipic, odinioar atracţia locuitorilor Sibiului şi-a închis porţile la începutul anilor ‘70, terenul rmânând liber, o parte din el ind loc de joac pentru copii. Cartier de locuinţe relativ liniştit, cu excepţia strzii Semaforului. Legturile cu restul oraşului sunt bune. Valea Spunului formeaz graniţa sudic a cartierului şi legtura cu cartierul Hipodrom. Spaţiile verzi de-a lungul Vii Spunului nu sunt amenajate, ceea ce indic un bun potenţial pentru extinderea spaţiilor verzi în cartierul cu cea mai ridicat densitate a populaţiei. Spaţiile publice, în prezent utilizate impropriu, constituie un alt potenţial de revitalizare a activitţilor comerciale în centrul cartierului şi de creştere a calitţii vieţii locuitorilor.
Primele construcţii au fost începute în jurul anului 1960 pe Bulevardul Vasile Milea care delimiteaz cele dou mari cartiere ale oraşului (Hipodrom şi Vasile Aaron). Potrivit datelor ociale, în cartierul Hipodrom locuiesc peste 35.000 de sibieni. Cartierul gzduieşte numeroase instituţii publice (Inspectoratul Judeţean în Construcţii, Secţia de Drumuri Naţionale, Ociul pentru Protecţia Consumatorului, Garda Naţional de Mediu, Casa Judeţean de A sigurri de Sntate), 4 grdiniţe, 2 şcoli generale, 1 colegiu şi 2 instituţii de învţmânt superior: Facultatea de Geograe şi Universitatea Româno-German. Posibilitatea de a îninţa facilitţi de petrecere a timpului liber, precum şi de amenajare a spaţiului verde de-a lungul Vii Spunului constituie dou potenţiale pentru creşterea calitţii vieţii locuitorilor din acest car tier.
• Cartier de locuinţe izolat, legturi puţine cu centrul oraşului; • Decit de spaţii verzi, facilitţi sportive, spaţii pentru recreere şi petrecere a timpului liber în Lazaret; • Spaţiile publice se a în stare precar; • Lipsa infrastructurii sociale; • Lipsa unui centru de cartier, a unei structuri comerciale/de servicii.
Cartierul Hipodrom pe scurt: • Cel mai extins cartier de locuinţe din Sibiu; • Formeaz graniţa sudic a oraşului, de-a lungul Vii Spunului; Cartierul Vasile Aaron pe scurt: • Structurat în patru zone, ecare cu propriul • Cartierul cu cea mai ridicat densitate a centru comercial şi de servicii (Hipodrom I-IV); populaţiei şi a mediului construit din Sibiu; • Rezerve importante de teren în proprietate • Cel mai mare procent de ocupare a terenului public; construite/spaţiilor publice din Sibiu; • Decit de spaţii verzi, facilitţi sportive, zone • Decit de spaţii verzi, facilitţi sportive, de agrement, spaţii de joac; spaţii de agrement; • Calitate precar a spaţiilor publice existente, • Calitate precar a spaţiilor publice existente; cu excepţia zonei Bulevardul Mihai Viteazul; • Lipsa infrastructurii sociale; • Infrastructur social decitar; • Locuri de parcare insuciente; • Locuri de parcare insuciente; • Densicare haotic a cartierului înspre sud în absenţa unui plan coordonator pentru Sibiu Sud şi • Densicare haotic a cartierului înspre sud, în absenţa unui plan coordonator pentru Sibiu Sud şi a claricrii relaţiei cu Şelimbr. contactul cu Ş elimbr.
1
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
ciz g puui d dz u
1.5 Potenţial de dezvoltare al oraşului
Pi d dz M S ese e ee m me e ts em e e eze em, s m. c e 155.000 eme 25.000 em (î se se) S ese e m me e e î re ce. cme ese ee ese. Me e es e eeze e mâ (96%) e ees em, mh m, ee e see . aee ese ezez es. a e , S î e e efm, m ehe-e.
S s ese z e eee e s m, ese s, â fee ee, ee s e , â se. d z mee e e se ee î m , em ze esse z SWot e e , se ez mee ee e eze e S, e î me e e:
Pi d dz muiipiuui Siiu tuisu
Mediul de afaceri
edui
Potenţialul turistic al Sibiului este foarte variat, atât datorit moştenirii istorice şi culturale ale oraşului, cât şi datorit atracţiilor din împrejurimi, ambele completate de o aşezare geograc benec. În apropierea Sibiului menţionm ca atracţii majore: staţiunea montan Pltiniş, satele pitoreşti din Mrginimea Sibiului, bisericile forticate şi complexul balnear Ocna Sibiului, care aduc anual un numr important de turişti. Alturi de aceste destinaţii din împrejurimi, Sibiul în sine constituie un punct de atracţie turistic important, prin valoarea urbanistic şi arhitectural deosebit a centrului istoric. Aceast valoare urbanistic este datorat în bun parte siturii pe dou nivele (Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos) şi de conexiunile dintre acestea, prin numeroase pasaje şi scri, ceea ce confer unicitate şi o valoare estetic deosebit a ansamblului. În ansamblul ei, arhitectura or aşului este variat şi oglindeşte, printr-o alternare de construcţii şi faţade ale unor epoci diferite, particularitţile evoluţiei istorice a oraşului. Oraşul istoric este viu, s-a dezvoltat şi continu s se d ezvolte sub inuenţa schimbrilor socio-culturale. Acesta constituie principalul punct de atracţie pentru turişti, dar şi locaţia favorit a locuitorilor Sibiului pentru petrecerea timpului liber. În plus faţ de principalele atracţii ale oraşului, turismului cultural îi revine un rol deosebit cu un potenţial ridicat de dezvoltare în anii urmtori. Programul cultural “Sibiu Capital Cultural European 2007“ a însumat 337 de proiecte cu peste 2062 de evenimente - un caleidoscop de programe artistice pentru cele mai variate gusturi. Investiţiile fcute pentru mod ernizarea şi reabilitarea oraşului au fost com pletate cu cele pentru consolidarea infrastructurii culturale. Rezultatele acestui eveniment au fost p ercepute imediat. Publicaţiile de specialitate au clasicat Sibiul printre primele 10 de destinaţii ce meritau s e vzute în anul 2007. Agenţiile de turism sunt din ce în ce mai interesate de oferta turistic a Sibiului, iar operatorii turistici locali îşi construiesc o reţea tot mai performant. Imaginea oraşului s-a îmbuntţit considerabil în urma investiţiilor realizate, iar aceast tendinţ continu.
Sibiul este deopotriv atractiv pentru turism, cultur, educaţie şi afaceri. Principalele domenii economice care au întâlnit un teren bun de dezvoltare în Sibiu sunt producţia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii şi ambalajelor, industria alimentar, a confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugreasc, iar în ultimii ani, au început s se dezvolte industria electronic, tehnologia informaţiei şi turismul. Sibiul ocup primul loc în cadrul Regiunii Centru în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate în sectorul industrial. Sectorul industrial şi logistic, care în prezent formeaz motorul de dez voltare economic în Sibiu, vor reprezenta în continuare dou sectoare cu un potenţial de dezvoltare semnicativ. Exist în prezent planuri de extindere a Zonei Idustriale Vest. Zona Industrial Est ascunde un alt potenţial de dezvoltare a mediului de afaceri, beneciind de dou avantaje impotante: primul legat de poziţionarea acesteia în proximitatea viitoarei centuri ocolitoare a oraşului, iar, al doilea, legat de vecintatea acesteia cu cel mai aglomerat cartier din Sibiu - cartierul Vasile Aaron. Poziţionarea oraşului pe coridorul IV Paneuropean, precum şi existenţa unei infrastructuri feroviare (utilizate în prezent doar parţial şi nu la întregul potenţial) sunt alte dou avantaje importante pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Un mediu universitar performant susţine şi el atragerea de întreprinderi aate la un nivel de tehnologizare mai înalt, asigurând forţ de munc bine calicat. Faptul c nu au existat bariere lingvistice pentru investitorii strini intraţi pe piaţ a reprezentat un alt factor benec pentru sporirea atractivitţii oraşului pentru investitori şi constituie în continuare un atu în competiţia cu alte oraşe.
Sibiul şi-a construit începând din anii 1970 un centru universitar puternic. În Sibiu exist numeroase instituţii de învţmânt universitar şi preuniversitar, atât de stat cât şi private. Un nivel de educaţie r idicat reprezint un important potenţial de dezvoltare viitoare al oraşului. Domeniile cu cei mai mulţi studenţi sunt ştiinţele umaniste şi ingineria. Dublarea între 1999 şi 2007 a numrului de studenţi care a ajuns în prezent la 25.000, reprezint o oportunitate pentru Sibiu în consolidarea poziţiei sale de centru universitar puternic la nivel regional. Un element suplimentar const în dez voltarea în cadrul universitţilor a numeroase centre de cercetare, care formeaz un factor important în stabilirea de avantaje competitive ale oraşului şi, implicit, spor irea competitivitţii acestuia. Între aceste centre de cercetare şi industriile de vârf din Zona Industrial Vest s-au stabilit relaţii de colaborare intense, care vor atrage mai m ulte industrii high-tech în Zona Industrial Vest. La acest capitol trebuie menţionate şi numeroasele rme private care ofer un segment larg de posibilitţi de pregtire, de la cursuri de reor ientare profesional la cursuri de specializare şi perfecţionare în cele mai diferite domenii. Prin opor tunitţile pe care le ofer, Sibiul s-a transformat într-un adevrat magnet pentru forţa de munc calicat din apropierea oraşului.
2
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Sgi dzii puui d dz u
2.1 Obiective şi 2.2 Prioritţi
viziu
oii sgi
Cu o istorie bogat, cu moştenirea sa arhitectural şi tradiţia multicultural, Sibiul are deschidere spre lumea întreag şi a început cu succes un proces de formare a viitorului su într-un mediu în schimbare şi plin de provocri la nivel regional şi naţional. Cldind pe succesul înregistrat în gestionarea provocrilor survenite din schimbrile structurale profunde ale economiei româneşti, a societţii şi mediului p olitic şi instituţional din ultimii ani, oraşul va continua eforturile de îmbuntţire a condiţiilor de viaţ şi de mediu şi va promova dezvoltarea economic, cu accent deosebit pe întreprinderile mici şi mijlocii şi va asigura şanse egale pentru locuitori. Acordarea în anul 2004 a titlului de Capital Cultural European pentru 2007 a fost o mare provocare pentru oraş. Acesta a fost anul care s-a dat startul pregtirilor efective pentru reabilitarea centrului istoric, a transportului public, a infrastructurii edilitare şi a infrastructurii culturale. Investiţiile au fost gândite în aşa fel încât s nu e numai pregtiri specice pentru programul cultural, ci s e investiţii de care s benecieze tot oraşul. În urma acestor lucrri de amploare, centrul istoric al oraşului şi-a recptat vechea strlucire, iar în unele cartiere ale oraşului au fost demarate importante lucrri de reabilitare şi modernizare a spaţiului public. Impactul programului Capital Cultural European 2007 a fost considerabil asupra mai multor aspecte: modernizarea infrastructurii în zona central a or aşului, dezvoltarea turismului, creşterea investiţiilor, creşterea vizibilitţii Sibiului atât pe plan intern cât şi extern.
Dincolo de aceast evoluţie impresionant, exist totuşi preocuparea pentru o dezvoltare urban echilibrat la nivel de or aş, care necesit eforturi constante. Una din cele mai mari provocri a anilor urmtori va continuarea eforturilor pentru asigurarea unor condiţii mai bune de viaţ locuitorilor oraşului. Exist, în afara zonei centrale, spaţii publice şi cldiri care trebuie reabilitate, zone ale oraşului mai puţin accesibile datorit barierelor naturale sau construite (râul Cibin, linia ferat), decit de zone verzi amenajate, probleme de trac, infrastructur social slab dezvoltat, etc. Aceste nevoi vor preluate în obiectivele specice ale acestui document, la care se va rspunde cu programe şi proiecte specice. Formularea viziunii de dez voltare reprezint diferenţa dintre ceea ce reprezint Sibiul azi şi ceea ce îşi doreşte s devin în cadrul unui mediu concurenţial. Viziunea de dezvoltare a municipiului Sibiu pe perioada 2009 – 2015 conţine angajamentul unor resurse strategice cruciale - locuitorii, comunitatea de afaceri şi valorile culturale, în direcţia consolidrii poziţiei de pol de dezvoltare urban. vze e eze a Sibiului poate formulat astfel:
SIbIUl u u u diu d i d i, u u piiu uu dsis i i, susiu d i pii i dii.
Poziţionarea Sibiului în competiţia regional solicit o nou abordare în organizarea oportunitţilor de investiţii, o nou abordare în capacitarea interesului comunitţii locale şi o nou abordare în prezentarea valorilor culturale locale. Prin ceea ce-şi propune în viitorii ani, Sibiul trebuie s-şi consolideze statutul de „oraş al culturii - oraş al culturilor”, de oraş în care domeniul culturii şi cel al economiei se împletesc în cel mai fericit mod. Planul Integrat de Dezvoltare Urban a Sibiului propune politici şi programe care contribuie la realizarea urmtoarelor obiective strategice:
ui iii iii uii p z piipii dzii dui
P Siiuui dsii uisi i p p i i ii
c piiiii i Siiuui p p gi i i Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigur a, pe termen mediu, o dezvoltare economico-social susţinut şi, în consecinţ, va contribui la îndeplinirea obiectivului general al Programului Operaţional Regional 2007-2013. pe mee subsumate obiectivelor strategice sunt sinergice şi concur la materializarea obiectivelor Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, Planului de dezvoltare a Regiunii Centru 2007 – 2013, Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Sibiu 2007 – 2013 şi Strategiei de dezvoltare durabil a Municipiului Sibiu. Materializarea lor se realizeaz prin proiecte, care vor depuse spre nanţare în cadrul diferitelor programe de nanţare europene, sau vor face obiectul unor nanţri din bugetul local şi care sunt prezentate în cadrul capitolului 3. pe e eze ale municipiului Sibiu sunt transpuse prin politici şi programe corespunztoare ecrui obiectiv strategic.
2
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Sgi dzii puui d dz u
obIectIv StrateGIc 1 mbUnătăţIrea calItăţII vIeţII locUItorIlor, Pe baZa PrIncIPIIlor DeZvoltărII DUrabIle
2.1 Obiective şi 2.2 Prioritţi
PolItIca 1: tranSPort şI mobIlItate obIectIv SPecIfIc ProGrame Creşterea accesibilitţii municipiului şi a mobilitţii locuitorilor şi vizitatorilor prin îmbu• Reabilitarea/modernizarea reţelelor de drumuri locale/strzi urbane ntţirea transportului de persoane şi mrfuri • Reabilitarea/construirea de poduri p este râul Cibin şi calea ferat • Ecientizarea/modernizarea transport public • Management optimizat al tracului urban şi de tranzit
PolItIca 2: reabIlItarea PatrImonIUlUI conStrUIt obIectIv SPecIfIc Regenerarea spaţiului public urban şi creşterea calitţii serviciilor publice urbane
ProGrame •Reabilitarea/modernizarea spaţiilor publice din zonele rezidenţiale aglomerate • Construirea/reabilitarea/extinderea/modernizarea parcajelor urbane
PolItIca 3: DeZvoltarea Stelară a oraşUlUI PrIn PătrUnDerea Zonelor verZI n StrUctUra Urbană obIectIv SPecIfIc ProGrame Crearea unei reţele de spaţii verzi prin valoricarea resurselor naturale ale oraşului şi • Extinderea suprafeţelor de zone verzi şi a parcurilor la nivelul oraşului formarea legturilor dintre acestea şi spaţiile verzi existente • Crearea unei reţele de piste pentru biciclete şi in-line skating
PolItIca 4: ProtecţIa meDIUlUI obIectIv SPecIfIc Dezvoltarea echiprii tehnico-edilitare, a managementului deşeurilor şi al apei
ProGrame •Dezvoltarea sistemelor specice de management al resurselor de ap • Construirea/modernizarea sistemelor specice de management al deşeurilor • Reînnoirea reţelelor de ap, canalizare, curent electric şi gaze
PolItIca 5: Sănătate şI ProtecţIe SocIală obIectIv SPecIfIc Îmbuntţirea calitţii serviciilor sociale şi de sntate
ProGrame • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sntate • Îmbuntţirea şi extinderea sistemului de servicii so ciale
PolItIca 6: cUltUră şI eDUcaţIe obIectIv SPecIfIc Îmbuntţirea infrastructurii culturale şi educaţionale
ProGrame • Modernizarea şi extinderea infrastructurii culturale • Îmbuntţirea strii cldirilor şi dotarea unitţilor şcolare
2
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Sgi dzii puui d dz u
obIectIv StrateGIc 2 SIbIUl - DeStInaţIe tUrIStIcă atractIvă Pe Plan naţIonal şI InternaţIonal
2.1 Obiective şi 2.2 Prioritţi
PolItIca 7: conServarea PatrImonIUlUI cUltUral obIectIv SPecIfIc Menţinerea caracterului unitar al centrului oraşului şi protejarea substanţei istorice
ProGrame •Conservarea şi reabilitarea cldirilor/monumentelor de importanţ istoric şi cultural • Susţinerea acţiunilor proprietarilor privaţi în vederea conservrii şi reabilitrii cldirilor din centrul istoric • Informarea locuitorilor asupra caracterului unic al centrului istoric şi implicarea comunitţii • Monitorizarea operaţiunilor de întreţinere, de conservare şi revitalizare a caracterului centrului istoric
PolItIca 8: DeZvoltarea tUrISmUlUI obIectIv SPecIfIc I nte ns i ca rea d ez vo lt r ii tu ris mu lui
obIectIv StrateGIc 3 creşterea comPetItIvItăţII economIce a SIbIUlUI Pe Plan reGIonal şI naţIonal
ProGrame • D iv er si c ar ea ca nal el or d e p ro mo va re a o fer te i tu ris ti ce
PolItIca 9: DeZvoltarea meDIUlUI De afacerI obIectIv SPecIfIc Dezvoltarea mediului de afaceri prin crearea unor structuri/locaţii specice
ProGrame • Sprijin pentru IMM-uri • Dezvoltarea mediului economic prin crearea unor structuri pentru afaceri
3
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Pu d iu
3.1 Lista proiectelor individuale
Municipalitatea îşi propune s contribuie la creşterea calitţii vieţii şi crearea de noi locuri de munc în oraş prin implementarea succesiv a unor proiecte complementare, dezvoltate în zonele de interes cu potenţial de dezvoltare, capabile s polarizeze şi s genereze locuri de munc prin intervenţii integrate în infrastructura urban. Î n paginile urmtoare este prezentat
nevoI Continuarea activitţii de reabilitare a cldirilor, monumentelor de arhitectur şi a spaţiilor publice din centrul istoric şi valoricarea acestora prin turismul cultural
lista proiectelor pe care Municipiul Sibiu intenţioneaz s le implementeze pân la nalul anului 2015. Proiectele enunţate mai jos contribuie la materializarea politicilor, obiectivelor specice şi programelor aferente Planului Integrat, dar numai pentru şase din ele se va solicita nanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa priori-
PolItIcI Conservarea patrimoniului cultural
Intensicarea dezvoltrii turismului
Îmbuntţirea legturilor dintre cartiere şi centrul oraşului, precum şi cu Zona Industrial Vest Extinderea şi îmbuntţirea serviciilor de transport public / Îmbuntţirea legturilor între cartiere şi cu Zona Industrial Vest
Transport şi mobil itate
obIectIve SPecIfIce Menţinerea caracterului unitar al centrului oraşului şi protejarea substanţei istorice
Intensicarea maketingului turistic
Creşterea accesibili tţii municipiului şi a mobilitţii locuitorilor şi vizitatorilor prin îmbuntţirea transportului de persoane şi mrfuri
tar 1 – Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, domeniul de intervenţie 1.1. – Planuri integrate de dezvoltare urban, sub-domeniul: poli de dezvoltare.
reSPonSabIl / SUrSe De fInanţare
ProGrame
ProIecte
Conservarea şi reabilitarea cldirilor/ monumentelor de importanţ istoric şi cultural
Reabilitarea turnurilor de aprare din Oraşul de Jos (Turnul Pielarilor şi Turnul Pulberriei)
PMS alte surse
Reabilitri/amenajri/consolidri cldiri publice din centrul istoric
PMS buget local
Susţinerea acţiunilor proprietarilor privaţi în acţiunile de conservare şi reabilitare a cldirilor din centrul istoric
Consultanţ acordat proprietarilor privaţi în operaţiuni de reabilitare
PMS alte surse
Informarea locuitorilor asupra caracterului unic al centrului istoric şi implicarea comunitţii
Campanii de informare despre materiale şi metode corecte folosite în procesul de reabilitare a cldirilor din centrul istoric
PMS alte surse
Monitorizarea operaţiunilor de întreţinere, de conservare şi revitalizare din centrul istoric
Elaborarea planului de management al centrului istoric pentru 2010-2015
PMS alte surse
Monitorizarea sistematic a centrului istoric
PMS alte surse
Diversicarea canalelor de promovare a ofertei turistice
Participri la târguri şi expoziţii internaţionale
PMS buget local
Promovarea Sibiului ca destinaţie cultural pe plan naţional şi internaţional
PMS Axa V POR
Creşterea accesibilitţii şi calitţii spaţiilor urbane în Oraşul de Jos
Meze e sz o e js - s. F, - s. t . t. pee, - s. 9 M, - s. oe
pMS a i por
Reabilitarea/modernizarea reţelelor de drumuri locale/strzi urbane
Reabilitare/modernizare pachete de strzi în cartierele: Lazaret, Turnişor, Terezian, Hipodrom, Valea Aurie, Ştrand, zona Piaţa Cluj-Gara Mic-Ţiglari-Turnişor
PMS buget local
Reabilitare/construire poduri peste râul Cibin şi calea ferat
Reabili tare pod Peco şos. Alba Iulia
PMS buget local
Construcţie pod nou Peco şos. Alba Iulia
PMS buget local
cse s. Kece ş M
pMS a i por
Modernizarea staţiilor de transport în comun
PMS buget local
Crearea unor noi linii de transport care s îmbuntţeasc legturile cu inelul central al oraşului
PMS buget local
Ssem e meme î S
pMS a i por
Ecientizarea şi modernizarea transportului public
Management optimizat al tracului urban şi de tranzit
3
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Pu d iu nevoI
Revitalizarea cartierelor şi creşterea calitţii vieţii
Extinderea spaţiilor verzi şi modernizarea celor existente
Reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurtor
Construirea de centre sociale pentru copii, vârstnici şi persoane în situaţii de risc Diversicarea serviciilor sociale oferite de centrele existente Construirea de locuinţe sociale
3.1 Lista proiectelor individuale PolItIcI
Reabilitarea patrimoniului construit
Dezvoltarea stelar a oraşului prin ptrunderea zonelor verzi în structura urban
Protecţia mediului
Sntate şi asistenţ socia l
ProGrame
ProIecte
Regenerarea spaţiului urban şi creşterea calitţii serviciilor publice
Reabilitarea şi modernizarea spaţiior publice din zonele rez idenţiale aglomerate
Modernizarea spaţiilor publice din zonele centrale ale cartierelor Ţiglari, Vasile Aaron, Hipodrom
PMS buget local
Modernizarea Aleii Streiu şi Aleii Şteaza (Hipodrom IV)
PMS buget local
Amenajarea spaţiilor verzi de-a lungul malurilor râului Cibin
PMS buget local
Reamenajarea parcului din cartierul Ştrand
PMS buget local
Crearea unei reţele de piste pentru biciclete şi in-line skating
Amenajarea tronsonului 3 din pista pentru biciclişti, între Grdina Zoologic şi ieşirea din Sibiu înspre satul Rşinari
PMS buget local
Dezvoltarea sistemelor specice de management al resurselor de ap
Extinderea/modernizarea sistemelor de epurare a apelor uzate
PMS buget local
Construirea/modernizarea sistemelor specice de management al deşeurilor
Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor
Axa II POS Mediu
Reînnoirea reţelelor de ap, canalizare, curent electric şi gaze
Modernizare iluminat public în cartierele Ştrand, Hipodrom, zona central şi de-a lungul pistei pentru biciclişti (tronson 2 şi 3)
PMS buget local
Reabilitare reţele de ap-canal în cartierele Terezian, Ţiglari, Hipodrom
PMS buget local
Construire creş (cartier Guşteriţa - str. Treboniu Laurian)
PMS buget local
Construire de locuinţe sociale (cartier Reşiţa II)
PMS buget local
Meze e e ee eee h
pMS a i por
Reabilitarea centrului de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici (str. Ocnei nr.20)
PMS buget local
Viabilizarea şi extinderea Zonei Industriale Vest
PMS buget local
Reabilitarea şi extinderea sistemului de strzi în interiorul Zonei Industriale Vest
PMS buget local
Iluminat public Zona Industrial Vest
PMS buget local
Crearea unei reţele de spaţii verzi prin valoricarea resurselor naturale ale oraşului şi formarea legturilor dintre acestea şi spaţiile verzi existente
Dezvoltarea echiprii tehnico-edilitare, a managementului deşeurilor şi a apei
Îmbuntţir ea calitţii serviciilor sociale şi de sntate
Extinderea suprafeţelor de zone verzi şi a parcurilor la nivelul oraşului
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sntate
Îmbuntţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale
Sprij inirea mediulu i de afaceri
Dezvoltarea mediulu i de afaceri
reSPonSabIl / SUrSe De fInanţare
obIectIve SPecIfIce
Dezvoltarea afaceril or prin crearea unor structuri/locaţii specice
Extinderea şi valoricarea zonelor industriale disponibile la nivel de oraş
3
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Pu d iu
3.2. Harta oraşului cu localizarea proiectelor pe zone de interes Z d is Dacă primele două capitole au prezentat situaţia actuală şi stra- Z d is 2: Z d d-s uui tegia de dezvoltare la nivelul întregului oraş, în cadrul acestui capitol vor prezentate doar proiectele individuale care vor A doua zon de interes pentru intervenţiile în cadrul Programului nanţate prin intermediul Axei prioritare 1 a Programului Opera- Operaţional Regional 2007-2013, Axa prior itar 1 cuprinde zona de ţional Regional 2007-2013. nord-vest a oraşului, o zon cu funcţiuni mixte, locuire şi activiÎn cadrul zonei de acţiune restrânse (zona de acţiune a Axei priori- tţi industriale şi c vasi-industriale (comerţ, depozitare, ser vicii). tare 1 a Programului Operaţional Regional 2007-2013), implemen- Aceast zon este izolat de centrul oraşului de dou bariere matarea strategiei de dezvoltare şi a obiectivelor în scopul obţinerii jore: râul Cibin şi calea ferat. Pe de alt parte, în aceast zon rezultatelor scontate se va realiza prin gruparea proiectelor în mai de interes sunt localizate o serie de activitţi industriale şi cvasimulte zone de interes, pe baza nevoilor de dezvoltare prezentate industriale (sedii de rme), care implic deplasarea zilnic a unui numr mare de oameni ctre şi dinspre aceast zon. Proiectul în secţiunea 1.4. a Planului integrat de de zvoltare urbană. propus pentru planul integrat se refer la crearea unei legturii directe între strzile Mihail Koglniceanu şi Calea Şurii Mici, reZ d is 1: ou d Js spectiv construirea unui viaduct peste calea ferat. Oraşul de Jos va reprezenta principal zon de intervenţie cu Noua arter de penetraţie astfel obţinut ofer o alternativ de nanţare din Axa prioritar 1 a Programului Operaţional Regio- trac pe relaţia vestic a oraşului, degrevând parţial Ş oseaua Alba nal 2007-2013. Zona de interes este reprezentat de principale- Iulia (DN1), al crei traseu intraurban este supraîncrcat. le strzi şi piaţete ale Oraşului de Jos care, aate în succesiune În plus, prin intermediul legturii Koglniceanu - Calea Şurii Mici spaţial direct, fac legtura între Piaţa Grii (est) şi Piaţa Cibin sunt conectate reţelei urbane de trac Zona Industrial Vest şi (vest), respectiv strada 9 Mai, strada Ocnei, strada Faurului şi stra- cartierele aprute prin extinderea propus a oraşului spre vest. În da Turnului. Aceste strzi formeaz axul central al Oraşului de acest mod, zonele de vest şi nord-vest ale oraşului, izolate astzi Jos, atât din punct de vedere al circulaţiei, cât şi din punct de dincolo de calea ferat, primesc o legtur direct cu centrul, iar vedere al importanţei economice. Izolarea Oraşului de Jos faţ de Zona Industrial Vest o accesibilitate mai bun, ceea ce îi va favocartierele nordice şi estice ale oraşului a dus în ultimele decenii riza dezvoltarea ulterioar. la declinul vizibil al acestei prţi a centrului istoric. Discrepanţele Proiectul se va corela cu alte investiţii principale ale Municipiului între Oraşul de Jo s şi Oraşul de Sus s-au accentuat în ultimii ani, Sibiu, respectiv: odat cu derularea unui pro gram intensiv de reabilitare a celui din urm. Izolarea şi pierderea atractivitţii publice au dus în aceast • construirea unui pod peste Cibin în aproprierea strzii zon a oraşului la stagnare economic şi la deteriorarea treptat Pedagogilor (strada Ion Neculce); a elementelor de patrimoniu construit şi a celor de infrastructur. • reabilitarea podului existent şi construirea unui pod nou Poziţia central şi conguraţia urbanistic şi arhitectural valoroapeste Cibin pe şoseaua Alba Iulia; s a Oraşului de Jos asigur totuşi potenţiale importante în stare • realizarea unui sistem de control şi management al s susţin revigorarea mediului economic şi a celui construit. tracului urban; Astfel, obiectivele urmrite prin includerea acestei zone de inte• reabilitarea strzilor de pe centura interioar de nord res în Planul integrat de dez voltare sunt: (Metalurgiştilor, Malului, Râului); • reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbuntţirea serviciilor • extinderea sistemului de strzi în zona de vest a oraşului. urbane Sistemul de control şi management al tracului urban va monitori• transformarea arealului cuprins între Piaţa Grii şi Piaţa Cibin za condiţiile de trac şi va acţiona în cazul aglomerrilor de trac într-o zon mai atractiv, atât pentru vizitatori cât şi pentru sau al incidentelor. Un sistem control adaptiv la trac combinat cu activitţile comerciale ce se desfşoar în zo n; supravegherea tracului cu camere de luat vederi cu circuit închis • contracararea dezechilibrului între cele dou prţi ale va forma nucleul Sistemului de Administrare a Tracului, la care centrului istoric (Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos); pot adugate ulterior subsisteme sau module de Administrare a • consolidarea poziţiei centrului istoric ca nucleu de Transportului Public, Ghidare a Parcrilor, etc. activitţi terţiare în contextul concurenţei crescânde date de Prin implementarea sistemului integrat de management al tracudezvoltrile de periferie; lui se urmreşte realizarea urmtoarelor obiective: • corelarea msurilor propuse cu lucrrile deja executate în • optimizarea capacitţii de transport de-a lungul coridorului centrul istoric, pentru a asigura caracterul unitar al spaţiului principal al oraşului, care leag zonele comerciale / de public. desfacere şi aeroportul, precum şi de-a lungul altor coridoare Aceste proiecte se vor corela cu proiectele complementare care secundare; urmeaz a derulate în aceast zon de M unicipiul au în vedere: • îmbuntţirea infrastructurii reţelei de semafoare / control al tracului; • reabilitri de cldiri şi monumente de importanţ istoric • crearea unui centru de control pentru a permite diverselor şi cultural, în scopul includerii monumentelor impor tante strategii de control al tracului s e implementate conform din aceast parte a centrului istoric în cadrul unor circuite cerinţelor oraşului şi nevoilor de administrare a aglomerrilor. turistice • dezvoltarea, în viitor, a unui spaţiu de agrement de-a lungul râului Cibin, cu scopul de a reintegra Cibinul în reţeaua de spaţii publice ale oraşului.
Efectele pozitive ale acestor intervenţii integrate vor : • creşterea vitezei operaţionale de transport pentru vehicule particulare şi publice pentru ecare segment stradal de pe artere majore în perioada de vârf; • economii de timp de cltorie, atât pentru transportul public, cât şi pentru cel privat; • reducerea emisiilor poluante etc.
Z d is 3: hipd Aceast zon de interes este de fapt cel mai mare car tier al Sibiului, structurat în patru zone, caracterizat prin prezenţa blocurilor de locuinţe, cu spaţii publice neglijate şi deteriorate şi decit de spaţii de parcare. Primria Municipiului Sibiu a demarat înc de anul trecut o serie de intervenţii de îmbuntţire a calitţii spaţiului urban în acest cartier. Proiectele de reabilitare a infrastructurii publice urbane din aceast zon au drept obiectiv asfaltarea aleilor dintre blocuri, amenajarea de zone verzi şi crearea de spaţii de p arcare. Alturi de intervenţiile în spaţiul public, municipalitatea sibian este foarte interesat de modernizarea cldirilor care se a în proprietatea sa şi gzduiesc activitţi foarte importante pentru viaţa social a oraşului: activitatea de învţmânt (şcoli, grdiniţe) şi cea de asistenţ social (centre sociale). În cartierul Hipodrom este localizat unul din principalele proiecte sociale ale Primriei Municipiului Sibiu. Este vorba de un parteneriat public privat pentru trei categorii de servicii sociale, furnizate în regim de centre de zi, şi anume: • centrul de zi pentru copilul cu afecţiuni din spectrul autist • centrul de zi pentru copii cu handicap neuro-psiho-motor grav • centru de consiliere şi sprijin pentru prinţi şi copii. Msurile planicate de modernizare a centrului de recuperare, pentru care se solicit sprijin nanciar prin Axa prioritar I a Programului Operaţional Regional 2007-2013 se îmbin cu msurile de intervenţie în spaţiul public urban din proximitatea centrului, ce vor executate de Municipiul Sibiu din bugetul lo cal. Astfel, modernizarea centrului de recuperare urmreşte ca obiective: • îmbuntţirea standardelor de funcţionare a centrului, prin reabilitarea cldirii şi a zonei • dotarea cu echipamente specice şi mobilier adecvat • asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru îngrijirea şi recuperarea copiilor cu handicap ce frecventeaz aceste centre. În completare acestor m suri, care vor benecia de co-nanţare din partea Programului Operaţional Regional 2007-2013, Municipiul Sibiu va derula din fonduri proprii urmtoarele acţiuni: • amenajarea curţii centrului (teren de joac, zon verde, alei acces); • amenajarea spaţiului urban din jurul centrului social (asfaltri alei pietonale, reabilitare carosabil şi trotuare, amenajri spaţii verzi şi locuri de parcare), suprafaţ de
3
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Pu d iu
3.2 Harta oraşului cu localizarea proiectelor individuale
3
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Pu d iu
3.3 Managementul implementrii PIDU
Suu d ip i g Implementarea cu succes a Planului Integrat de Dezvoltare Ur• planic, monitorizeaz şi controleaz derularea nanţrii; ban necesit stabilirea unor relaţii de cooperare între diferitele • coordonarea cu departamentele importante din cadrul departamente ale municipalitţii, în vederea planicrii şi implePrimriei, respectiv cu echipa de implementare şi cu mentrii cu succes a proiectelor individuale. În acest sens, pentru consultantul extern, referitor la toate aspectele implementrii realizarea acestui obiectiv, municipalitatea asigur resursa uman şi managementului Planului Integrat de Dezvoltare Urban şi a şi nanciar necesar. proiectelor individuale; Primria Municipiului Sibiu a desemnat o echip care s coordone- • supervizarea activitţii(în ceea ce priveşte proiectele ze şi s supervizeze implementarea Planului Integrat de Dezvolindividuale) departamentelor implicate în managementul şi tare Urban. implementarea proiectelor individuale(Biroul pentru proiecte Echipa de Implementare a Planului Integrat de Dezvoltare Urban cu nanţare internaţional, Ser viciul Investiţii-Compartimentul s-a constituit prin decizia Primarului Municipiului Sibiu, aându-se Achiziţii, Serviciul B uget-Contabilitate, Ser viciul Juridic, sub coordonarea direct a acestuia. De asemenea, a fost desemnat Serviciul Informatic) şi a consultantului extern; Managerul de proiect cu experienţ în managementul proiectelor, • coordonarea şedinţelor de lucru ale echipelor de proiect şi reprezentat de Directorul Tehnic din cadrul Primriei Municipiului informarea reprezentantului legal asupra evoluţiei proiectelor; Sibiu, responsabil de coordonarea întregii activitţi a echipei. • supervizarea rapoartelor de progres şi a cererilor de Echipa de Implementare este alctuit din personal specializat prenanţare, dac este cazul, şi a cererilor de rambursare din cadrul anumitor departamente ale municipalitţii, iar pentru întocmite de ctre echipa de implementare. partea de asistenţ tehnic şi nanciar a proiectelor integrate Planului se va apela la un consultant extern. Astfel, echipa de implementare a Planului Integrat de Dezvoltare Urban este format eip d ip din: Echipa de implementare, constituit din reprezentaţi desemnaţi din cadrul Biroului pentru proiecte cu nanţare internaţional, • Biroul pentru proiecte cu nanţare internaţional, Serviciul I nvestiţii-Compartimentul Achiziţii, Serviciul Buget-Con• Serviciul Investiţii-Compartiment Achiziţii, tabilitate, Serviciul Juridic, Serviciul Informatic şi consultant ex• Serviciul Buget-Contabilitate, tern va avea urmtoarele responsabilitţi: • Serviciul Juridic, • Serviciul Informatic, • Consultant extern. 1. biu pu pi u ii Activitţile cu caracter general trasate echipei de implementare presupun: • asigurarea unui schimb regulat de informaţii cu privire la progresul implementrii proiectului şi a activitţilor relevante; • coordonarea obiectivelor şi proiectelor din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban cu alte planuri şi proiecte ale municipalitţii; • iniţierea, coordonarea şi supervizarea tuturor activitţilor şi msurilor necesare pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urban; • monitorizarea potenţialelor probleme sau conicte care survin pe parcursul implementrii proiectului şi luarea msurilor corespunztoare. Managerul de Proiect
Pentru coordonarea general a implementrii Planului Integrat şi a proiectelor individuale aferente acestuia a fost numit un director cu experienţ. Managerul de proiect desfşoar urmtoarele activitţi: • reprezint municipalitatea în relaţia cu Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional 2007-2013, cu Agenţia de Dezvoltare Regional Centru şi cu ceilalţi actori externi pe parcursul implementrii Planului Integrat de Dezvoltare Urban; • informeaz reprezentantul legal asupra reglementrilor UE şi a legislaţiei naţionale privitoare la fondurile-structurale; • actualizeaz planul/proiectele din punct de vedere al conţinutului, perioadei de timp şi încadrrii în bugetul prevzut;
• elaborarea cererilor de nanţare pentru proiectele individuale; • întocmirea documentaţiei de depunere a proiectelor individuale, cu toate anexele necesare, conform Ghidului Solicitantului; • coordonarea cu Serviciul Investiţii-Compartimentul Achiziţii cu privire la organizarea achiziţiilor necesare în vederea încadrrii în calendarul de lucru stabilit prin Planul Integrat de Dezvoltare Urban; • asistenţ în raportarea regulat pe parcursul implementrii Planului Integrat de Dezvoltare Urban şi în monitorizarea şi evaluarea rezultatelor proiectelor şi a impactului acestora; • întocmirea cererilor de rambursare, în colaborare cu echipa de implementare; • colaborarea cu echipa de implementare la elaborarea rapoartelor nanciare; • asigur asistenţ în coordonarea şi supervizarea implementrii proiectelor individuale, în vederea respectrii programului şi bugetului proiectului; • dezvoltarea şi implementarea activitţilor de relaţii publice, campanii de pres, elaborarea şi gestionarea, în colaborare cu Serviciul Informatic, a unei pagini de Internet a Planului Integrat de Dezvoltare Urban; • coordonarea msurilor de popularizare a proiectelor şi asigurarea respectrii în acest sens a prevederilor din Manualul de identitate vizual a Programului; • asigur pstrarea, arhivarea şi evidenţa tuturor documentelor proiectului.
am Por aDr centrU
PrImar coordonare general şi supervizare
raportare comunicare
manaGer ProIect
raportare
asistenţ şi sprijin ptr. coordonare general şi raportare
supervizare
echIPă ImPlementare BIROUL PENTRU PROIECTE CU FINANŢARE INTERNAŢIONALĂ SERVICIUL INVESTIŢII – COMPARTIMENTUL ACHIZIŢII SERVICIUL BUGET – CONTABILITATE CONSULTANT EXTERN SERVICIUL JURIDIC SERVICIUL IT
P1
P2
P3
P4
P5
P6
ECHIPĂ
ECHIPĂ
ECHIPĂ
ECHIPĂ
ECHIPĂ
ECHIPĂ
PROIECT
PROIECT
PROIECT
PROIECT
PROIECT
PROIECT
Responsabili pentru implementarea proiectelor individuale
3
Pu Ig d Dz U Siiu 2009-2015
Pu d iu
2. Siiu bug - cii • responsabilitate în ceea ce priveşte managementul nanciar al fondurilor; • planicarea şi actualizarea alocrilor nanciare anuale; • fundamenteaz, organizeaz şi execut activitţile nanciar-contabile ale proiectelor, ţine evidenţa contabil şi realizeaz tot ceea ce ţine de par tea nanciar-contabil pentru proiecte; • întocmeşte documentaţia pentru dechiderea de conturi necesare pentru proiect; • realizarea rapoartelor nanciare periodice şi a celui nal; • colaboreaz la întocmirea cererilor de rambursare; • urmreşte, efectueaz şi ţine evidenţa tuturor plţilor realizate în cadrul proiectelor; • monitorizarea nanciar a întregului Plan Integrat de Dezvoltare Urban.
3. Siiu Isiii - cpiu aiziii • rspunde de organizarea şi desfşurarea procedurii de achiziţii publice din cadrul proiectelor; • pregteşte,deruleaz şi nalizeaz procedurile de achiziţie public pentru atribuirea contractelor din cadrul proiectelor; • programarea, organizarea şi realizarea cererilor de ofert/ licitaţiilor publice/atribuire direct pentru toate contractele aferente proiectelor în vederea respectrii calendarului asumat de reprezentnatul legal în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban; • vericarea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, conform prevederilor stipulate în Ghidul Solicitantului; • întocmeşte contractele de achiziţie public potrivit ecrei proceduri urmate şi urmreşte avizarea, semnarea şi comunicarea acestora, în colaborare cu Serviciul Juridic; • elaboreaz raportul procedurii de atribuire şi comunicrile privind rezultatele procedurii de achiziţie; • întocmeşte şi pstreaz o copie dup dosarul de achiziţie public care cuprinde toate activitţile desfşurate în cadrul procedurii de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentre derularea procedurii. 4. Serviciul Juridic
• veric şi vizeaz pentru legalitate proiectele cu nanţare internaţional, metodologiile propr ii ecarui proiect, procedurile de achiziţie public; • asigur asistenţ juridic Municipiului Sibiu, ca persoan juridic, reprezentat de Primar, la instanţele de diferite grade, inclusiv în cadrul procedurilor de arbitraj, derivând din aplicarea legislaţiei pivind accesarea fondurilor structurale; • acord consultanţ juridic, veric şi avizeaz sub aspectul legalitaţii referatele şi celelalte acte care stau la baza emiterii dispoziţiilor de ctre Primar şi rapoartele care stau la baza proiectelor de hotrâri care se supun aprobrii Consiliului Local al Municipiului Sibiu aferente accesrii de fonduri structurale; • urmreşte apariţia actelor normative şi aduce la cunoştiinţa şeilor ierarhici obligaţiile ce le revin; • particip la negocierea contractelor;
3.3 Managementul implementrii PIDU Echipa de implementare a Planului Integrat de Dezvoltare Urban, miiz i u zu i desemnat prin dispoziţie a Primarului are urmtoarea compo- ipuui nenţ: Pentru monitorizarea rezultatelor şi impactul proiectelor indivi1 M anagEr proiEct de eh duale şi a Planului Integrat de Dezvoltare Urban în ansamblul 2 ASISTENT MANAGER Şef Biroul pentru su, se vor utiliza indicatorii orientativi propuşi de Ghidul SoliciProiecte cu Finanţare tantului. Internaţional Rezultatele imediate şi cele indirecte, împreun cu indicatorii 3 ASISTENT MANAGER Biroul pentru corespunztori vor identicaţi pentru ecare proiect. Conform Proiecte cu Finanţare precizrilor din Ghidul S olicitantului, aceşti indicatori includ valori 5. Siiu Ii Internaţional de baz pentru implementarea proiectului şi valori ţint dup nalizarea proiectului, ambii pentru rezultatele directe şi indirecte. 4 ASISTENT MANAGER Biroul pentru • desfşoar activitţile de informare şi publicitate prin Proiecte cu Finanţare Ca instrument de monitorizare va utilizat o baz de date cu sistem electronic prevzute în cadrul Planului Integrat de informaţii despre proiectele individuale. Complementar indicatoInternaţional Dezvoltare Urban; rilor şi valorilor, baza de date va trebui s indice sursa de date şi 5 RESPONSABIL JURIDIC Serviciul Juridic • asigur suportul tehnologic necesar desfşurrii activitţii procedurile de raportare, precum şi potenţialele riscuri sau imechipelor de proiect implicate în implementarea Planului 6 R ES PO NS AB IL Serviciul Investiţiipacturi negative, care vor monitorizate. Integrat de Dezvoltare Urban; ACHIZIŢII Comparimentul Modalitatea de monitorizare va permite generarea de informaţii Achiziţii • asigur asistenţ tehnic echipelor de proiect implicate în cantitative şi calitative despre rezultatele şi impactul ecrui proimplementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urban; 7 R ES PO NS AB IL Serviciul Investiţiiiect, precum şi obţinerea de informaţii agregate despre rezultateACHIZIŢII Compartimentul • întocmeşte baza de date, în colaborare cu echipa de le şi impactul Planului Integrat de Dezvoltare Urban. implementare, pentru monitorizarea şi evaluarea rezultatelor Achiziţii şi impactului Planului Integrat de Dezvoltare Urban. 8 R ES PO NS AB IL Director Economic rp pgsuui FINANCIAR 6. csu x Raportarea progresului implementrii Planului Integrat de Dezvol9 R ES PO NS AB IL Serviciul Bugettare Urban va realizat la intervale regulate(conform gracului FINANCIAR Contabilitate Alturi de echipa de implementare stabilit din cadrul aparatului de depunere a cererilor de rambursare completat de solicitant în 10 RESPONSABIL Serviciul Bugetpropriu, se va apela la ocnsultanţ extern, având urmtoarele momentul semnrii contractului de nanţare) având la baz forFINANCIAR Contabilitate atribuţii principale: matul propus de Ghidul Solicitantului. • supravegherea execuţiei lucrrilor şi servicii specice de CONSULTANŢă extern 11 Pe toat perioada de implementare a proiectului, beneciarul va dirigenţie de şantier; 12 R ES PO NS AB IL I T Ş ef S er vi ci ul transmite previziuni privind uxurile nanciare pentru trimestrul • colaborare cu ceilalţi membrii ai echipei de implementare Informatic urmtor în conformitate cu gracul menţionat anterior. cu privire la toate aspectele tehnice ce vizeaz implementarea Responsabilitatea pentru raportarea regulat a progresului şi plaproiectului, inclusiv raportrile necesare; Acest echip de implementare este structurat pe echipe indivi- nului aparţine Managerului de Proiect. • urmrirea în mod constant şi raportarea stadiului duale formate din asistent manager, responsabil nanciar, consulimplementrii tuturor proiectelor individuale care compun tant extern, responsabil juridic, responsabil achiziţii şi responsabil Si-u isiuii Planul Integrat de Dezvoltare Urban; IT, activitatea lor ind coordonat şi supervizat de Managerul de • responsabil de controlul situaţiilor de lucrri şi a Proiect. Fiecare echip de proiect este responsabil de manage- Complementar raportrii formale regulate este prevzut inforconformitţii cu facturile emise; mentul şi implementarea proiectului individual aferent. marea continu a publicului asupra progresului proiectelor şi a • întocmirea rapoartelor de progres şi a raportrilor rezultatelor obţinute, prin intermediul site-ului instituţiei. nanciare. • rspunde de respectarea clauzelor contractuale şi gestionarea contractelor; • acord asistenţ juridic pe toat perioada de implementare a proiectului; • rspunde de claricarea permanent a problemelor de detaliu juridic; • asist responsabilul de achiziţii la elaborarea contractelor şi actelor adiţionale necesare derulrii proiectelor.
