29247593 Domnita Stefanescu Cinci Ani Din Istoria Romaniei 1989 1994

Domniţa Ştefănescu

Cinci ani din istori istoria a României o cronologie a evenimentelor  decembrie decembrie 1989 1989 -decembrie -decembrie 1994 1994

Editura Maşina de scris Bucureşti, 1995

Coperta de Adrian Socaciu

Notă asupra ediţiei Pentru scrierea acestei lucrări au fost consultate colecţiile de ziare şi reviste din perioada perioada decembrie 1989 -decembrie 1994 1994 (Românialiberă,Adevărul,Evenimentul Evenimentulzilei, zilei,Tineretul liber, Curierulnaţional, Cronicaromână, română,Libertatea, Dreptatea, Dreptatea, revista 22, Expres Magazin, Expres, Zig-Zag, Baricada, Azi, Dimineaţa

etc).

Şi-au dovedit utilitatea şi o serie de cărţi, cu valoare docu mentară, mentară,referitoare la perioada perioadarespectivă (Costel (Costel Balint, Lumină   şi speranţă, Timişoara 1989, Edit. Edit. Mirton, 1994; 1994; Ion Iliescu, Iliescu, Revoluţie şi reformă reformă, Edit, Enciclopedică, 1994; Adrian Năstase,  Acordurile internaţionale încheiate de România sau la care Româniaadevenit  devenit parte[19 part e[1990-19 90-1994], 94], Edit.Metrop Metropol, ol,1995; Stelian Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României de ia începuturi 1859, până politici.  înzilele noastre 1995, Edit. Machiavelli, 1995; Oameni politici.

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Maşina de scris ISBN 973-97162-2-2

Personalităţile României contemporane. Agenţia Naţională de Presă - Rompres, 1993; Partidele politice, AgenţiaNaţională Naţională de Presă - Rompres, Rompres, 1993; 1993; Nestor Rateş, Revoluţia Revoluţia încâlcită, Edit. Litera, 1994; Repertori Repertoriul ul actelor publice în Monitorul Oficial al  României, partea I, 22 decembrie 1989 - 31 ianuarie 1995, Regia  Autonomă „ Monitorul Oficial, 1995; Petre Roman Libertatea ca datorie, Edit. Dacia, 1994; Ioan Scurtu, Un episod dramatic din istoria României, Bucureşti, 21-25 decembrie decembrie 1989, Edit. Clio, Parlamentului României, 199019901990; PetreŢurlea, Din culisele... Parlamentului 1992, Edit. Globus, 1994, Ion Iliescu, Momente de istorie, Edit. Enciclopedică, ciclopedică, 1995 1995 etc) et c).. Necesare şi binevenite, au fost şi mărturiile unor participanţi direcţi la evenimentele consemnate în carte. Partea întâi - O cronologie a evenimentelor - conţine descrierea, în ordine cronologică, a celor mai imp i mportante ortante evenimentepolitice politiceşi sociale dinRomânia,din perioada perioada decembrie 1989 1989 -decembrie -decembrie 1994 şi a unor evenimente evenimente de altă natură care au dobândit, dobândit, în cursul evluţiei lor, o semnificaţie politică. politică. Parteaadouacuprindeuncorpde anexe(Platforma-program a F.S.N. din 22 decembrie decembrie 1989, 1989, Proclamaţi Procl amaţiaa de la Timişoara, rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale de la 20 mai 1990 şi de la 27 septembrie 1992, componenţa componenţa Senatului şi a Adunării/ Camerei Camerei Deputaţilor după alegerile 5

din din 20 mal 1990 şi de la 27 septembrie 1992, componenţa guvernelor Roman, Stolojan, Vacăroiu, rezultatele recensă mântului de la 7 ianuarie 1992) şi un indice de nume. Au fost folosite prescurtat denumirile denumirile lunilor, anului, cu excepţia excepţia situaţiilor situaţiilor în care acestea acestea fac parte din: denumirile unor  instituţii, partide, asociaţii, ligi; titluri de lucrări, articole etc; citate şi denumirile unor zile festive. S-au S-au mai folosit prescurtări prescurtări şi pentru denumirile unor  organisme, instituţii, partide, asociaţii, uniuni, ligi. Acestea apar  neprescurtate, la prima menţionare în cuprinsul lucrării.

Francois Heisbourg, directorul Institutului Internaţional Internaţional de Studii Strategice din Londra, Londra, apreciază anul 1989 ca pe „un an extraordinar, extraordinar, unul dintre cei care schimbă schimbă cursul istoriei. istoriei. Căderea Căderea paşnică a Zidului Berlinului a fost echivalentul simbolic simbolic al căderii Bastiliei. Revoluţiile Revoluţiile din Europ Europaa de Est au transformat radical bazele geopolitice ale lumii de după război şi anunţă apariţia unei noi ordini internaţionale". Dacă „revoluţiile de catifea" din Europa de Est au fost   înregistrate de comunitatea internaţională cu o satisfacţie exprimată în termeni termeni oficiali, replica spectaculoasă a Român României, iei, pe care nimeni n-ar n-ar fi prevăzut-o, a insti instituit tuit brusc o adevărată exaltare planetară. Apăruse Apăruse acel mome moment nt de dramatism, dramatism, necesar pentru ca prăbuşirea prăbuşirea comunismu comunismului lui să fie verosimilă. Iar surpriza era cu atât mai mare, cu cât această autentificare venea chiar de la români români pe care toată lumea îi considera apatici şi resemnaţi. resemnaţi. Cu numai o lună înainte de revoluţia din dec.'89, Congresul al XlV-lea al P.C.R. (pentru (pentru unii motiv motiv de speranţă în afirmarea unei opoziţii faţă de realegerea dictatorului dictatorului Nicolae Nicolae Ceauşescu la conducerea conducerea partidului) partidului) fusese ultimul tri triumfal umfal carierei politice a cuplului Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu şi ultimul răsfăţ pe care i l-au pregătit pregătit cu obedienţă obedienţă acoliţii lui, cu sprijinul serviciil serviciilor or secrete secrete romane. Deşi după „istoricul" Congres al XTVleaalP.C.R.,Ceauşescupăreamaistăpânpesituaţiecaniciodată,  în a doua jumătate a lui dec, cînd lumea întreagă intra relaxată în rutina sărbătorilor de iarnă, postul de radio Europa Europa Liberă Liberă îi informa pe români şi pe cine voia să asculte că la Timişoara se  întâmpla ceva. 1989 •16 dec. Timişoara. încă o zi de veghe în preajma bisericii reformate. reformate. Mai întâi câteva sute de coreligionari ai pastorului Lâszlo T6kes aprind aprind lumânări şi se roagă pentru ca acesta să nu fie, conform conform unei hotărâri hotărâri judecătoreşti, evacuat şi strămutat strămutat în altă localitate. localitate. Oficialităţile locale simt pericolul şi încearcă să ignore ordinul de evacuare. însuşi primarul Timişoarei, Petre Moţ,  îl vizitează pe pastor şi-i promite că nimeni nu se va atinge de el.

7

1989

1989

Oamen Oamenii(200-3 ii(200-300) 00)nu maiau încredere în promisiuni, promisiuni, dorescun documentoficialcaresă-1obligepeprimarsă-şirespectecuvântul, darprimarulnu-şiiaoasemenearăspundere.Numărulcelorcare aşteaptă rezolvarea cazului creşte. Creşte şi iritarea lor. Interesul se mută de la cazul Tokes Tokes la confruntarea confruntarea cu primarul, ca reprezentant al puterii. Se produce produce miracolul trecerii de la măruntele măruntele nemulţumiri locale, la frenezia colectivă a rezolvărilor  rezolvărilor  radicale,la revendicări revendicări careameninţă ameninţăsistemulpolitic. Seformează formează coloane care pornesc să ia în stăpânire centrul oraşului şi care încearcă să atragă atragă cât mai multă multă lume. Se aude deja apelul la solidaritate: „Români, veniţi cu noi!". (Un tânăr opreşte un tramvai, se urcă pe tampoanele lui şi strigă: „Mă numesc Daniel Zăgănescu şi nu mi-e mi-e frică de Securitate. Securitate. Jos Jos Ceauşescu!". Ceauşescu!". ) Circulaţia se  întrerupe. Toată lumea ştie că trebuie chemaţi şi studenţii şi sunt trimişi soli spre căminele studenţeşti. Se face apel şi la muncitori. In Piaţa Măria, se adună câteva sute de persoane. Se strigă: „Libertate!", „Dreptate!", „Dreptate!", se cântă„Deşteaptă-te „Deşteaptă-teromâne!".Coloanele se îndreaptă spre Com Comitetul itetul Judeţean al P.C.R. P.C.R. Sediul puterii, în în  beznă, este totuşi bine păzit de trupe ale Ministerului de Interne şi depompieri.Oficialităţilellocale, ocale,în panică,organizeaz organizeazăă apărarea apărarea C.J. al P.C.R. P.C.R. în lungi şedinţe hotărâseră că trebuie mobilizate forţele de ordine ale M.I., ale Miliţiei, gărzile patriotice, armata, pompierii. N-a lipsit nici iniţiativa de a cere indicaţii de la Bucureşti. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi jeturi de apă. Câţiva încearcă să pătrundă pătrundă înăuntru, un tânăr escaladează clădirea, pentru a smulge stema P.C.R., P.C.R., alţii încep un bombardamen bombardamentt cu pietre. pietre. Forţeledeordine rripostează. ipostează. Sefolosescgazelacrimogene, lacrimogene,bastoanelede cauciuclovesc aprig, încep arestările. arestările. în în jurul orei 21 demonstranţii se retrag, lăsând locul celor car caree încep să şteargă urmele atacului, redând clădirii şi spaţiului spaţiului verde din jur prestanţa unui sediu al puterii. puterii. Manifestanţii anifestanţii se regrupează în faţa Catedralei, Catedralei, unde se cred protejaţi. Un tânăr, tânăr, Sorin Oprea, propune ca timişorenii să se adune în fiecare fiecare zi, la Catedrală, pentru ca acţiunea lor să con tinue. Coloanele pornesc din nou prin oraş şi din nou sunt agresate de forţele de ordine. Până după miezul nopţii cele două două tabere se atacă reciproc, au loc adevărate lupte, mulţi demonstranţi demonstranţi sunt loviţi şi arestaţi. Când Când combatanţii îşi părăsesc poziţiile, oraşul aratăcadupărăzboi:vitrine sparte,magazine magazinedevastate,lozincile epocii de aur distruse, caldarâmul tapetat cu obiecte dintre cele mai diferite. Din vitrinele vitrinele sparte ale librăriei librăriei Sadoveanu, Sadoveanu, operele g

genialului conducător conducător au fost smulse şi aruncate în mijlocul străzii, unde li s-a dat foc. Şi totuşi în noaptea noaptea de 16 spre 17 dec. timişorenii au visat cu ochii deschişi: din robinete curgea curgea apă caldă, iar caloriferele erau fierbinţi. Conduc Conducătorii ătorii locali locali ai P.C.R. le trimiteau un mesaj deîmpă împăcare. care. @ 17 dec. Ordinul de evacuare impus de la centru se execută. în plină noapte (16 spre 17 dec.) un echipaj de circulaţie, un ARO ARO şi un camion camion îl conduc conduc pe pastorul Tokâs spre judeţul Sălaj. Dimineaţa armata face o demonstraţie de forţă. Câteva blindate trec prin centrul oraşului. oraşului. Coloane Coloane de militar militarii străbat Timişoaraînpasdedefilare,iarfanfaramilitară intoneazămarşuri. De cealaltă parte demonstranţii strâng rândurile, unii îi huiduie pe militarii care defilează, alţii îi lovesc cu pietre, tensiunea creşte o dată cu numărul celor care ies în în stradă, învingându-şi învingându-şi frica. Timişorenii se adună în stradă, mai hotăriţi decât în ziua prece dentă. Vin şi muncitorii. muncitorii. Se strigă: „Jos Ceauşescu!", Ceauşescu!", „Jos comu comu-unismul!", unismul!", „Nu „Nu vă fie frică!". Ţinta tuturor este tot tot C.J. al P.C.R. P.C.R. De această dată pătrund în clădire prin geamurile sparte. Se arun că înstradă documente de partid, broşuri propagandistice, operele lui lui Ceauşescu, portretele tovarăşilor, tovarăşilor, maşini de scris, delicatese delicatese scoase din frigidere. Există chiar chiar intenţia de a se da foc clădirii, clădirii, câteva flăcări prevestesc incendiul. La timp soseşte armata în ajutor, ajutor, pentru că la etajul 2 al clădirii tremură tremură de frică oficialităţi oficialităţile le locale (Radu Bălan, Petre Moţ ş.a.) şi Ion Cumpănaşu, şeful Departamentu Departamentului lui Cultelor, Cultelor, sosit cu o zi în urmă de la Bucureşti, Bucureşti, cuideeafixăşi autoritar autoritarimpusădea duce ducela îndeplinire îndeplinireevacuarea luiTokis.

La Bucureşti se hotărăşte soarta Timişoarei. Elena şi Nicolae Ceauşescu turbează de furie că timişorenii au îndrăznit

să se revolte iar oamenii lor, de la conducerea judeţului, n-au fost în stare să-i pună la punct. punct. încă de dimineaţă dimineaţă sosesc la la Timişoara 11 personaje personaje importante: importante: generalul Velicu Mihalea , adjunct al şefului şefului Inspectoratului General al Miliţiei, iliţiei, generalul Emil Macri, şeful şeful Direcţiei deContrainform Contrainformaţii aţii dinDepartamentul Departamentul Securităţii Statului (D.S.S.), colonelul FilipTeodorescu, de la direcţia a IlI-a Contraspio Contraspionaj naj din D.S.S. şi alţi ofiţeri superiori. Tot în cursul cursul dimineţii, Nicolae Ceauşescuîl numeşte pe Ion Coman (secretar  CC. al P.C.R.) comandant unic pentru Timişoara. Acesta primeşte ordin să se deplaseze la Timişoara Timişoara însoţit de o trupă de elită: generalii ŞtefanGuşă, VictorStănculescu, Mihai Chiţac, Elorea Cornescu, colonelul Gheorghe Radu şi alţi câţiva ofiţeri superiori. 9

1989

Un avion îi transport transportă ă la Timişoara (ora 15,30). 15,30). La ora 16,30 16,30

Nicolae Ceauşescu Ceauşescu convoacă o şedinţă extraordinară a

Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R.: neplăcută. „ElenaCeauşescu: -Situaţiaeste foartegravăşi neplăcută. Nicolae Ceauşescu: Ceauşescu: -Este gravă şi voi sunteţi vinovaţi pentru pentru că aţi împins la această situaţie. De unde unde aţi primit primit ordin să nu daţi armament armament la trupele trupele de securitate? ( . . . . ) . N.C.: -O mână de derbedei pusă la cale de cei care vor să distrugă socialismul, şi voi, de fapt, le faceţi jocul(...). E.C.: -Este laşitate. mult decât laşitate ( . . . . ) . D i n momentul de faţă, N .C .: - M a i mult dacă Comitetul Politic Executiv este de acord, destituim pe ministrul Apărării Naţionale, pe ministrul de Interne şi pe comandantul comandantul trupelor de Securitate. Securitate. Din acest acest moment, preiau comanda comanda armatei. Să-mi p pregăti regătiţi ţi decretul. decretul. Convocaţi Consiliul deStat,casă facemtotullegal însearaasta. Numaiamîncredere în asemenea oameni. Nu se poate merge mai departe aşa. Toată noaptea am stat şi am discutat cu ei din zece în zece minute ca apoi, să-mi dau seama că nu fac ceea ce le-am ordonat. Trebuia să-i omoare omoare pe pe huligani, nu să-i bată.(....) bată.(....) Ştiţi ce ar trebui să fac?... Să vă pun pun în faţa plutonului de execuţie. Asta meritaţi, pentru pentru ceea ce aţi făcut făcut voi, înseamnă înseamnă pactizare cu inam inamicul. icul. Ai făcut armata, armata, Milea. Milea. aşa se cheamă, nu? Vasile Milea: -Da, tovarăşe tovarăşe secretar general.(...) tovarăşi, având în vedere situaţia care N .C . : - ( . . . . ) Deci, tovarăşi, s-a creat acum de fapt, îmi îmi dau seama că, aşa cum este, nu se poate face ordine cu ciomagul. Am convocat şi teleconferinţa, voi da ordin ca imediat să se primească armament, toţi să fie înarmaţi şi să aplice ordinul. Când Când am dat ordin ordin să se aplice stare de necesitate, cu ce o aplicaţi, cu bâta? Tu, care conduci trupele de Securitate, nu ştii ce înseamnă stare de necesitate? -Şti u, tovarăşe secretar general, general, eu am dat Iulian Iulian Vlad: -Ştiu, ordin. luptat cu ce au avut, şi cu bâta, şi N . C : - ( . . . . ) Soldaţii au luptat au reuşit să facă faţă. faţă. Unul Unul dacă trăgea, ar fi fugit ca potârnichile potârnichile E.C:-Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă, luaţi şi băgaţi la beci. Nu vi s-a spus aşa, unul să nu iasă? ( . . . ) " . încontinuare, continuare,toţitovarăşiiprezenţila şedinţăsestrăduiesc sâ-1înduplecepedictatorsănu-ipedepseascăpeceitreidizgraţiaţi -Postelnicu, Mileaşi Vlad. Ceauşescuconsimte să le mai acorde o şansă, dar vrea să se asigure că ordinele îi vor fi în viitor respec10

1989 tate şi întreabă: întreabă: „Bine, să mai încercăm tov tovarăşi. arăşi. Toţi tovarăşii sunt de acord ?". Tovarăşii întârzie cu răspunsul pentru că nu înţeleg cu ce trebuie să mai fie de acord. acord. Ceauşescu, ofensat, ofensat, se ridicăîn înpicioareşi batecupumnul pumnulîn înmasă:„Atunci, „Atunci,euîmi îmidau demisia". Manea Mănescu strigă imediat: „Asta nu !", !", iar Bobu şi Dăscălescu Dăscălescu se reped după el să-1 să-1 reţină. Intervine, hotărâtor, hotărâtor, Elena Ceauşescu: „Lasă, nu te enerva, ţara are nevoie de tine, tocmai acumsă-i lăsăm pe pe bandiţi să să distrugă socialismul, socialismul, cauza noastrăde-oviaţă ?". ?".Mailiniştit, Ceauşescusepregăteştepentru teleconferinţa cu activul de partid şi de stat din toate judeţele tării. - La Timişoara^ oraş deja izolat, are loc o impresionantă desfăşurare desfăşurare de forţe. în în zonele strategice şi în cele preferate preferate de demonstranţi se instalează trupele Ministerului Apărării Naţionale, ale M.I. M.I.,, ale ale Miliţiei. Miliţiei. Sunt aşteptaţi aşteptaţi adversarii, adică timişorenii. -La teleconferinţa se transmit indicaţii care înseamnă de fapt instituirea, instituirea, fără să se declare, a stării de necesitate în toată ţara: „Nicolae Ceauşescu: - ( . . . . ) A m convocat această telecon ferinţa pentru pentru ca, în perioada următoare, următoare, să fie luate luate măsuri corespunzătoare pentru asigurarea pazei stricte la sediile comitetelorjudeţenede partid,unităţi economicoeconomico-sociale, sociale,cămine studenţeşti; studenţeşti; se vor forma forma colective de lucrători ai aparatului de partid, de stat, gărzile patriotice, formaţiunile de tineret. Se vor  intensifica controalele controalele mai ales pe timp de noapte. Se menţin în  vigoare toate măsurile transmise comitetelor judeţene de partid pentru perioada premergătoare Congresului al XlV-lea. Am convocat această conferinţă având în vedere unele evenimente care au avut loc ieri şi azi la Timişoara Timişoara ( . . . . ) . A m dat ordin să se tragă... să se someze şi dacă n nu u se supune, să se tr tragă. agă. S-a făcut greşeala că s-a întors şi obrazul celălalt.... comitetele judeţene de partid trebuie trebuie să se considere în stare de alarmă, alarmă, fără însă a neglija problema planului ( . . . . ) " . în timp timpul ul teleconferinţei teleconferinţei echipa de la Timişoara, Timişoara, în frunte cuIonComan,estedinnouinstruită:.Acţionaţi .Acţionaţiînnumelemeu şiraportaţidincincisprezeceminuteîncincisprezeceminute.Toate unităţile unităţile care sunt mobilizate să meargă în centru centru şi să pună ordine ( . . . ) " . Chiar dacă ordinea pe care o dorea Ceauşescu nu s-a s-a mai putut restabili, strădaniile strădaniile subordonaţilor lui de a-i respecta respectaindicaţiileau făcut făcutdin Timişoara Timişoara,,la 17dec, dec, unadevărat infern.Setrageînplin,se moare, moare,suntrăniţi,suntlupte,se incen diază maşini, TAB-uri, tancuri, tancuri, magazine. Seara, după ora 20, 11

1989

din Piaţa Libertăţii Libertăţii şi până la Oper Operăă se trage sălbatic, la fel în zona podului Decebal, pe Calea Lipovei Lipovei sau Calea Girocului. Girocului. Tancurile, camioanele, TAB-urile TAB-urile blochează intrările intrările în oraş, elicopterelenu înceteazăzboruriledesupraveghere supraveghere,,apoilasă lasălocul trasoarelor care brăzdează cerul. După După miezul miezul nopţii când începe să fie linişte, Ion Coman, Ilie Matei şi Ştefan Guşă inspectează oraşul. oraşul. Larăzboi, război,ca larăzboi.Pestetot distrugeri, distrugeri,cenuşăşisânge. • 18 18 dec. Dimineaţa, centrul oraşului este păzit de cor doane doane de militari şi de securişti securişti în civil. civil. Primarul Primarul Petre Moţ convoacă activul de partid la Universitate pentru a condamna actele de vandalism din zilele anterioare şi face cunoscut că a fostdecretatăstarea denecesitate. Omaşină maşinăcu megafoa megafoane necirculă prinoraşşianunţăcăeste esteinterzisăcirculaţiagrupurilor grupurilordepeste două două persoane. Armata şi M.I. asigură paza obiectivelor  importante: importante:C.J.alP.C.R., alP.C.R.,primăria, primăria,Radioul, Radioul, unităţile industriale industriale (la C.J. C.J. al P.C.R. sunt aduşi şi militari U.S.L.A.). Trecătorii sunt legitimaţi, suspecţii reţinuţi. Chiar dacă dimineaţa dimineaţa în oraş este linişte, conducătorii se tem. Se tem mai ales de muncitori, muncitori, despre care se ştie că sunt nemulţumiţi. Cornel Pacoste şi Radu Bălan Bălan merg în uzine pentru a constata singuri care este starea de spirit a clasei muncitoare. Lui Ilie Ceauşescu, trimis la Timişoara, nu-i place cum sa „acţionat", începând cu numărul prea mic al forţelor  de ordine care apără oraşul. Fără să ţină ţină seama seama de primejdie, primejdie, un grup de aproximativ aproximativ 30 de tineri, tăcuţi, solemni, înaintând cu ochii în pământ, pământ, se îndreaptă spre Cate Catedrală. drală. Se opresc pe scările scările ei, unde desfăşoa desfăşoară ră un steag tricolor fără stemă şi, ignorând ignorând ce se întâmplă întâmplă înjur, aprind lumânări şi aşteaptă liniştiţi liniştiţi pe treptele Catedralei. Catedralei.Simţindcădeclanşareafoculuide armănuva întârzia, tinerii încep să cânte „Deşteaptă-te române". Apoi se trage în plin, unii mor, alţii alţii sunt sunt răniţi, câţiva reuşesc să fugă. -Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială de prietenie în Republica Republica Islamică Iran. Iran. (Această ultimă călătorie peste hotare a fost amplu amplu comentată. Una dintre supoziţii este că Nicolae Ceauşescu, vechi colaborator colaborator şi susţinător al lumii isl islamice, amice, a plecat la aliaţii săi pentru a le cere ajutorul în vederea vederea lichidării mişcărilor din ţară.) în lipsa lui, Elena Ceauşescu preia comanda şi-i ordonă lui Ion Coman să găsească o soluţie prin care cada vrele, rezultate din aplicarea ferm fermă ă a ordinelor tovarăşului, tovarăşului, să nu ajungă ajungă în mâinile familiilor care le revendicau. revendicau. (De (De altfel, Spitalul Judeţean refuză refuză să dea informaţii informaţii în legătură cu morţii şi răniţii pe care îi are. Atunci când cetăţenii cetăţenii cer informaţii se răspunde răspunde invariabil: „Noi nu avem morţi morţi Şi nici răniţi". Iar la penitenciarul 12

1989

„Popa Şapcă" se spune: „Noi nu avem arestaţi".) Din statisticile oficiale rezultă însă că la 18 dec., la Spitalul Judeţean Judeţean se aflau 58 de cadavre şi aproxim aproximativ ativ 240 de răniţi. Răniţii Răniţii erau anchetaţi, iar dacă se vindecau, vindecau, externarea externarea lor nu se făcea făcea decât cu aprobare aprobare „de „de sus". Fiind un „obiectiv" atât de important, Spitalul Spitalul Judeţean erapăzitdetrupealeSecurităţii,Miliţieişigrănicerilor.(Şiarestaţii au beneficiat de o atenţie specială, în afară de interogatorii şi torturi.Ungeneralzelos apropusunuireprezentant reprezentantal procuraturii procuraturii să găsească o asemenea asemenea încadrare juridică pentru pentru ei încât să-i condamne la pedeapsa capitală. capitală.)) Ziua de 18 dec. aduce o nouă nouă problemă dificil de rezolvat pentru mai marii Timişoarei; aveau misiunea, misiunea, din partea Elenei Ceauşescu, să scape de cadavre cadavre (40). Misiunea îi revine generalului Nuţă. A apărut şi ideea salvatoare. în mare taină, cadavrele au fost ridicate de la morga spitalului, încărcate într-o maşină frigorifică (18/19 dec), transportate la Bucureşti (19 dec.) şi incinerate la crematoriul Cenuşa Cenuşa (19-20dec). Cenuşa Cenuşa rezultată a fost aruncată într-o gură de canal.... -20 dec. Dacă la 19 dec. oficialităţile (Radu (Radu Bălan, Bălan, • 19-20 Ştefan Guşă) îi vizitează pe muncitori (nemulţumiţi (nemulţumiţi de prezenţa masivă masivă a forţelor de ordine în instituţii) instituţii) la la locurile de muncă, muncă, fără săreuşeascăsăi să ipunădinnoulatreabă,adouazivin muncitor muncitorii ii   în în oraş, în în coloane impresionante impresionante care demonstrează demonstrează că la Timişoara Timişoara nu mai e nimic de făcut. O sută de mii de manifestanţi manifestanţi ocupă Piaţa Operei. Se strigă: „Noi suntem poporul", poporul", „Voi pe cine apăraţi?", „Armata „Armata e cu noi", „Nu vă fie frică, Ceauşescu pică". Pentru prima oară se îngenunchează în memoria victimelor din ultimelezile. zile. înbalconul Operei Opereise semontează monteazămicrofoane. microfoane.Vorbesc Vorbesc Lorin Fortuna, Ioan Chiş, Claudiu Iordache, Vasile Bledea, NicolaeBădilescu. Bădilescu. Apare Apare ideeaformării formării unuiFrontDemocratic Româ Român ncare săorganizezerezistenţa(Lorin Fortuna-preşedinte; Ioan Chiş - vicepreşedinte; vicepreşedinte; Claudiu Iordache -secretar). Se vorbeşte vorbeşte şi despre despre organizarea grevei generale. în balconul Operei Operei urcă şi primarul primarul căruia i se înmânează înmânează lista cu revendicările mulţimii: mulţimii: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor cadavrelor familiilor care le revendică, demisia demisia lui Ceauşescu, circulaţia liberă a ideilor. După După ce primarul, temător pentru fiecare cuvânt, părăseşte piaţa, piaţa, se strigă: „Nu plecămacasă, morţii nu ne lasă", „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara", în acelaşi timp şi sediul C.J. C.J. al P.C.R. P.C.R. este înconjurat înconjurat de coloane de muncitori. muncitori. Aici sosesc sosesc Emil Bobu şi Constantin Constantin Dăscălescu, trimişi trimişi deElena Ceauşescu Ceauşescusă linişteascăTimişoara Timişoara.. 13

1989

O delegaţie a manifestanţilor manifestanţilor este primită pentru a discuta cu înaltele personaje personaje politice, dar se dovedeşte dovedeşte că nu se poate poate găsi un limbaj limbaj comun. Cererile Cererile timişorenilor (demiterea (demiterea Guvernului Guvernului şi a lui Ceauşescu în primul rând) îl fac să pălească pe Dăscălescu şi să exclame: exclame: „Sunteţi „Sunteţi nebuni!". nebuni!". în faţa mulţimii, Dăscălescu promite să elibereze arestaţii. Totodată Totodată anunţă anunţă că, la ora 19 (20 dec), Nicolae Ceauşescu va răspunde, într-o intervenţie televizată,tuturor problemelorpusede timişoreni.Dupăunscurt scurt frison de teamă provocat de inflexibilitatea şi aroganţa lui Dăscălescu şi a lui Bobu (care se grăbiseră să se întoarcă la Bucureşti) şi de cuvântarea lui Ceauşescu (huiduită de cei pre zenţi în Piaţa Operei), Operei), în care era vorba tocmai de huliganii de la Timişoara, Timişoara, Piaţa Operei Operei va fi mereu mereu plină, iar în balcon se vor  perinda perinda mulţi timişoreni care, vorbind mulţim mulţimii, ii, o îndea îndeamn mnăă să seorganizeze, organizeze,convinşicăvor ffiiunoraşliber, liber,poateşidintr-oţară liberă. A doua zi în gările oraşului sosesc câteva garnituri de tren cu muncitori din fabricile şi uzinele Olteniei. Unul dintre ei explică din balconul Operei ce caută la Timişoara: „Ieri dimineaţă, ne-au adunat la ieşirea din schimb în curtea fabricii, fabricii, unde unde tovarăşul tovarăşul director împreună cusecretarul de partid ne-au comunicat că la Timişoara ungurii şi huliganii au devastat oraşul.Trebuie să mergemacoloşisăînăbuşimacesatărevoltă.Amprimitcâtedouă conserve şi o pâine, după care, îmbrăcaţi în hainele gărzilor  patriotice şi cu o bâtă în mână, mână, am urcat în trenul special cu direcţia Timişoara. Acum am văzut, împreună cu colegii mei, că lucrurile nu stau chiar aşa". aşa". - în cea de a doua zi a vizitei în Republica Islamică Iran (19 dec), Nicolae Ceauşescu eauşescu depune o coroană de flori la mormântul ayatolahului Ruhollah Khomeini şi vizitează unităţi economic economiceeşi culturaledinTeheran Teheran..La20dec d ec ceidoi preşedinţi preşedinţi semnează „Programul pe termen lung pentru dezvoltarea cooperării economice, comerciale şi tehnice între între R.S.R. şi Repu blica Islamică Islamică Iran". întors în ţară, Nicolae Ceauşescu eauşescu emite un decretprezidenţialpentru pentruconstituireastăriide necesitatepeteri toriul judeţului Timiş, ca urmare urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism vandalism şi de distrugere a unor  unor   bunuri obşteşti". încuvântarearostităla postul postulde televiziune,într-uncadru cadru solemn (reluată şi de radiodifuziune), Nicolae Ceauşescu apreciază evenimentele de la Timişoara ca extrem de grave deoarece deoarece„elemente „elementehuliganice"au provocat provocat distrugeri„detip fas14

1989

cist"în scopul scopuldestabilizării ţării,dezmembrăriiteritoriale, distru gerii independenţei şi suveranităţii, lichidării evoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie dominaţie străină. Această situaţie, provocată provocată cu premeditare, seamănă cu invadarea Cehoslovaciei şi a fost posibilă datorită colaborării colaborării dintre agenturile străine de spionaj spionaj şi românii româniidin interiorcare „îşivând ţarapentruunpum pumn nde dolari sau de alte valute". Armata răbdătoare n-a protestat nici chiar  cândafostatacatădebandeteroriste,darşi-aîndeplinit pedeplin datoriafaţăde patrie,faţădepopor„atunci „atuncicândau fostameninţate instituţiile fundamentale şi cuceririle socialismului". informează că, imediat după cuvântarea • 21 dec. Presa informează secretarului secretaruluigeneralal partidului, partidului,transmisădeteleviziune înseara precedentă,oameniimunciis-auîntâlnitînşedinţeîncădincursul nopţii pentru a-şi exp exprima rima indignarea, chi chiar ar mânia, faţă de acţiunile destabilizatoare ale huliganilor timişoreni. Are loc şedinţa C.P.Ex. .Ex. al CC. al P.C.R. în care se discută, pe lângă cazul Timişoara, şi propunerea lui Nicolae Ceauşescu privindcreşterea creştereade la1 ian,199 1990a retribuţieiminimecu200lei, lei, a pensiilor cu 100 100 de lei, a ajutorului ajutorului social cu 300 de lei, a alocaţiilor pentru copii cu 30-5 30-50 0 lei, ca şi instituirea instituirea unei indemnizaţii indemnizaţii de naştere de 1 000 - 2 000 lei. Prin marea marea adunare adunare populară programată programată în aceeaşi aceeaşi zi (la (la sugestia sugestia Comitetului itetului muni cipal de partid Bucureşti), Bucureşti), se speră ca Bucureştiul Bucureştiul să condamn condamnee revolta de la Timişoara. Apare totuşi o anumită nesiguranţă în legătură cu oportunitatea oportunitatea acestui miting. Unii au considerat că, într-unmoment momentde mare mare tensiune,convocarea convocareamaselor arputea fi primejdioasă şi, în consecinţă, în anumite instituţii s-a comunicat că adunarea s-a s-a contramandat. contramandat. Nicolae Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu,  încă sigur pe influenţa lui asupra populaţiei, este acela care deci de să se întâlnească totu totuşi şi cu bucureştenii. bucureştenii. în faţa sediului CC. al P.C.R. se adună mulţimi, ca de obicei perfect ordonate, purtând tablouri tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu şi pancarte care care exprimă solidaritatea solidaritatea cu conducerea P.C.R. şi deza cordulfaţădeacţiunile bandelor bandelorteroriste dinTimişoara Timişoaraşi faţăde complotiştii complotiştii străini aliaţi cu trădătorii autohtoni. („Ceauş („CeauşescuescuP.C.R.", „Partidul-Ceauşescu-România", „Ceauşescu-tinerii", „Condam „Condamnăm năm cu fermitate trădătorii trădătorii de ţară", „Să înceteze înceteze manifestările şoviniste, iredentiste ale cercurilor străine", „Româ „România nia a ales socialism, pace, progres".) Au luat cuvântul (citind, ca de obicei în asemenea asemenea împrejurăr împrejurări, i, texte supervizate) supervizate) şi activişti de partid şi reprezentanţi ai oamenilor muncii: Barbu Petrescu, Petre Răducanu, Gheorghe Dragomir, Aurel Sandu, 15

1989

1989 Marian Marian Rădoi, Elena Buzescu. Cuvântarea lui Nicolae

Ceauşescu a fost însoţită, ca de obicei, de lozinci aprobatoa aprobatoare. re. După consideraţiile deja cunoscute în legătură cu fenomenul Timişoara Timişoara,, printre urale şi scandări se fac tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierătu fluierături, ri, adică ceea ce conducer conducerea ea superioară superioară a partidului partidului nu auzise niciodată. Imaginea Imaginea lui Ceauşescu din acel moment (cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încer când fără fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna mâna dreaptă ridicată ca o baghetă magică ce şi-a pierdut puterile) a fost transmisă transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. lumea. Cu această imagine se întrerupe transmisia în direct de către Televiziunea Română a marii adunări populare. Dacă transmisia ar fi continuat telespectatorii iar fi putut vedea pe monştrii sacri aivieţii vieţii politiceromâneşti româneştiîn panică, panică,înbalcon,popu populaţia laţiaagitată, iar pe Elena Elena Ceauşescu Ceauşescu preluând conducerea mitingului mitingului şi aruncând aruncândîn microfoane microfoaneîndemnuri îndemnurirăstite răstite la „ordine „ordineşi disciplină". disciplină". După o scurtă pauză Televi Televiziunea ziunea şi-a reluat transmisia, transmisia, conti nuând ca şi cum nimic deosebit deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare populare din capi tală (Ceauşescu a ţinut să anunţe o suplimentare cu câtea sute delei leia salariilor,pensiilorşi ajutorulu ajutoruluiisocial), social),consideratăoficial odovadă dovadăa adeziuniideplineamaselorpopularelapolitica politicaRC.R. Ceea Ceeace nus-aputut putut vedeaîn secvenţeletransmise transmise deTeleviziu ne, încă sub cenzura cenzura strictă a conducerii conducerii RC.R. era un grup de muncitori de la Turbomecanica (Pompiliu Militam, Cornel Daniel  Ardeleanu, Adrian Petronica, Doru Ştefan Botez, Constantin Dumitru, Marius Ambrosie. Mihai Bădescu. Dan Petrescu, Dumitru Ţugulea, Valentin Valentin Vlad), Vlad), plasaţi în în dreptul dreptul magazinului magazinului Stirex care au strigat: strigat: „Timişoara, „Timişoara, Timişoara", ,Ai omorât copii copii nevinovaţi". Iniţiativa lor coincide cu aceea a tânărului Nica Leon care,dintr-oaltăpartea pieţii strigă: „Trăiască „TrăiascăTimişoara Timişoara!", !", „Jos Ceauşescu!". Explodează apoi şi o petardă. A fost clipa de stupefacţie stupefacţie pentru pentru Ceauşescu şi ai lui, clipa în care semnalul semnalul Timişoarei se făcea auzit şi la Bucureşti. Lumea începe să fugă, fugă, ţipând, spre străzile străzile din apropiere, abandonând abandonând steaguri şi tablouri. Cei mai curajoşi încearcă să se facă ascultaţi: „Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinen tal". Tot mai mulţi strigă: „Jos Ceauşescu!", „Jos călăul!", „Jos analfabeta!", analfabeta!", „Jos cizmarul!", „Şi voi sunteţi români!". La scurt timp după după încheierea încheierea marii adunări populare de condamnare a mişcării mişcării de la Timişoara, Timişoara, bucureştenii, bucureştenii, tinerii în primul primul rând, ies  înstradăpentruacontinuaceeaceîncepuserătimişorenii.Centrul

capitalei, de la Piaţa Romană până până la Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu până până la Piaţa Rosetti Rosetti,, se umple de demonstranţi.  Arhitectul Gheorghe Ciobotaru scrie cu tempera pe carton primele afişe: „Jos comunismu comunismul!", l!", „Jos dictatura!", „Timişoara!". în faţa hotelului Intercontinental - nucleul uriaşei demonstraţii bucureştene bucureştene - tinerii îngenuncheaz îngenuncheazăă şi păstrează păstrează momen momente te de reculegerepentruT Timişoara. imişoara.Apar Aparlideri lideride opinie(DanIosif s-a s-a făcut remarcat remarcat prin curaj curaj şi perseverenţă) care încearcă să vorbească mulţimii, mulţimii, făcând făcând un apel la solidaritate muncitor muncitorilor, ilor, dar apar şi forţe forţe de represiune cu scuturi, căşti, bastoane şi încercuiesc zonele ocupate ocupate de demonstran demonstranţi. ţi. Pe soclul statuii lui Mihai Viteazul un tânăr instalează primul steag tricolor fără stema RS.R. RS.R. Tot în zona Intercontinental, Intercontinental, înainte ca demonstranţii demonstranţii să se organizeze, apare un grup de aproximativ 50 de indivizi, bine făcuţi, înarmaţi cu bastoane. Deplasându-se Deplasându-se în grup, grup, ei scandau: scandau: poporul!". l!". Misiunea lor, scrupulos scrupulos îndeplinită, era „Noi suntem poporu să-i descurajeze, prin agresivitate agresivitate,, pe demonstranţi. Pentru că unul dintre demonstranţi, Răzvan Ungureanu, 1-a lovit pe un astfel de individ din popor în timp ce acesta îl bătea pe un tânăr  căzut, Răzvan a fost la rândul rândul lui bătut sălbatic până la pierderea cunoştinţei. Alţi „binevoitori" îi îndemnau pe manifestanţi să forţe ze intrarea hotelului hotelului Intercontinental Intercontinental sau a Teatrului Naţional Naţional pentru pentru a face rost de o portavoce. portavoce. Pe măsură măsură ce orele acestei zile se scurg, iar străzile capitalei, mai ales centrul, atrag tot mai multă lume, lume, forţele de represiune, represiune, ca şi la Timişoara, primesc ordin „să apere cuceririle socialismului". După-amiază Nicolae Ceauşescu îi instruieşte instruieşte pe primii secretari ai comitetelor comitetelor judeţene ale P.C.Rîncadruluneiteleconferinţe. teleconferinţe.Dădispoziţiisă seacţioneze ferm pentru pentru a apăra ţara care este în pericol, ceea ce înseamnă că dă ordin să se tragă în manifestanţi. manifestanţi. în Bucureşti Bucureşti „cadrele de nădejde" ale P.C.R. (Ion Dincă, Tudor Postelnicu. Nicolae Andruţa Ceauşescu, Ceauşescu, Vasile Milea ş.a. ş.a. ) ies în stradă pentru pentru a putea fi cât mai mai informaţi informaţi în legătură cu situaţia „din teren" şi cât maiprompţiînaaplicaindicaţiiledictatorului.Oraşulparepregătit de luptă. Pe de-oparte manifestanţii manifestanţii,, neînarmaţi şi neorganizaţi, neorganizaţi, unii cu flori în mâini, flori pe care le oferă oferă soldaţilor, soldaţilor, pe de altă parte, militari înarmaţi cu căşti şi scuturi, aliniaţi pe străzile cen trului capitalei, tanchete, TAB-uri, trupe USLA, civili înarmaţi (din aceeaşi categorie profesionalăcu cei care strigau „Noi suntem poporul!"), poporul!"), aşi ai diversiunii, ai violenţei şi crimei. crimei. S-a S-a tras în mulţime de pe pe clădiri, din mijlocul manifestanţilor, manifestanţilor, de pe sstrăzil trăzilee laterale, de pe tanchete. S-a murit în diverse feluri, prin împuşcare 17

16 C 2 - Istoria

1989

(unii (unii au fost atraşi de civili înarmaţi înarmaţi în locuri mai ferite, alţii au căzut în mulţime), prin lovire, prin înjunghiere, înjunghiere, prin lovire sau strivire de către maşinile de luptă (un camion camion militar a intrat în forţă forţăprintre manifestanţi, manifestanţi, înzonaIntercontinentalului, omorân omorând d şi rănind oameni). oameni). Pentru Pentru a fi descurajaţi descurajaţi şi trimişi trimişi acasă în faţa televizoarelor care transmiteau programul normal al unei zile de muncă muncă obişnuite, manifestanţii au mai avut parte de maşinile pompierilor pierilorcare caretrimiteauspreei jeturi puternicedeapă,demaşini aleMiliţiei Miliţieiîn încare erauîncărcaţi,eventualdupăobătaie zdravănă zdravănă,, cei selectaţi pentru a lua drumul închisorilor. La Jilava în acea seară şi toată noaptea noaptea sa lucrat din plin; torturi, bătăi, ca în vremurile vremurile de glorie ale ale luptei de clasă de la sfârşitul deceniului cinci şi din deceniul şase. In acest timp radioul transmitea multe, multe multecântecepatriotice, revoluţionare revoluţionareşi deproslăvirea partidului şi a conducătorilor conducătorilor iubiţi, iar TVR TVR anunţă, anunţă, pentru cele cele patru ore de emisie, între 19 şi 22, următorul program: 19 -Telejurnal; 19,25 -Din marea carte a patriei socialiste; socialiste; 19,4 19,45 5 -Laureaţi ai Festiva lului „Cântarea „CântareaRomâniei"; României";20,15-Agricultura: programe programeprioritare; 20,45 -Experienţa înaintată, iniţiative, eficienţă; 20,50 -Film artis tic: Punctul de întoarcere (producţie a studiourilor sovietice); 21,50 -Telejurnal. Programul Programul anunţat anunţat nu este respectat, fiind înlocuit cu transmisia deja celebrului miting din cursul aceleiaşi zile, desigur fără momentele momentele de suspans provocate de „huliganii" din Bucureşti. Pentru a rezista ofensivei celor care încercau săi împrăştie sau să săi omoare, sau să-i aresteze, „în numele poporului" poporului" şi „apărând „apărând cuceririle socialismului", socialismului", demonstranţii demonstranţii încercau şi ei să se organizeze, în faţa restaurantului „Dunărea" se improvizează o baricadă, baricadă, care care devine sediul provizoriu al luptătorilor ca şi ţinta de atac a forţelor de represiune, Acolo eşuează de mai multe ori cei ce o iau cu asalt, acolo se ţin discursuri, se rostesc rostesc îndemnuri, îndemnuri, mor mor sau sunt răniţi răniţi oameni, ard maşini. maşini. Oamen Oamenii ii îngenun îngenuncheaz cheazăă pentru rugăciune şi pentru reculegere, se întind pe caldarâm pen tru a opri înaintarea tanchetelor. In această zonă un student are ideeadease formao delegaţiecaresă prezinteautorităţilorreven dicările demonstranţilor, demonstranţilor, Doi tineri pleacă în solie, solie, dar nu se mai întorc pentru că sunt arestaţi, bătuţi la Miliţia Capitalei Capitalei şi trans trans portaţi la Jilava. De-abi De-abiaa la miezul nopţii, când se dezlănţuie cu furie represiunea, baricada este distrusă, iar macaralele o demontează ontează bucată cu bucată. Până după după ora 3, se trage intens, seaudneîncetat împuşcături, împuşcături,gloanţeleîi rănescpeunii,îi omoară omoară pe alţii şi îi împrăştie pe ceilalţi. Apoi se face linişte. Mai trebuiau 18

1989

să dispară doar doar urmele crimelor. Stropitorile spală dâra lată de sânge care leagă pasajul din faţa Teatrului Naţional Naţional de spitalul spitalul Colţea. Se face face ordine, se face curăţenie. Osteniţi, Osteniţi, cei care au readusliniştease odihnescpeundeapucă,deexemplu exemplulungiţi pe scuturi înfaţaTeatrului TeatruluiNaţional.Spredimineaţă, dimineaţă,Capitalapărea pregătită pentru o zi obişnuită. Aşa sperau Elena şi Nicolae Ceauşescu care au dormit în sediul CC. al P.C.R. P.C.R. Aşa sperau, mai ales, apropiaţii lor care au încercat continuu să-i liniştească. Postelnicu, Postelnicu, Dincă şi ai lor puteau să creadă că, după după atâtea crime, diversiuni, ameninţări, arestări, schingiuiri, poporul, blând şi paşnic cum îl ştiau, avea să se resemneze încă o dată, Ziua în care românii au avut atât de mult curaj curaj încât au uimit întreaga lume trebuia să rămâ rămână nă o amintire. O amintire amintire înregistrată înregistrată de aparatele de filmat de la bordul elicopterelor trimise să supra   vegheze zona centrală, să intimideze prin raiduri insistente şi ameninţătoare şi să adune pe peliculă probele de care era nevoie atunci când aveau să înceapă adevăratele represalii. O amintire pe care aparatele de filmat ale turiştilor străini mânuite din hotelul Intercontinental au făcut-o făcut-o să circule în toată lumea. A fost fost o zi - urnea urnea în istoria istoria recentă a ţării - în care s-au s-au strigat şi lozinci care-1proslăveaupe dictator („Ceauşescu („Ceauşescuşi poporul",„Ceauşescu - P.C.R.", „Ceauşescu „Ceauşescu - tinerii", „Stima „Stima noastră şi mândria: mândria: Ceauşescu -România"), şi lozinci care-1 ţintuiau la stâlpul infamiei alături de tovarăşa de viaţă („Asasinii de copii", „Jos dictatorul!", „Jos analfabeta!", „Moarte criminalului!", „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul dictatorul!", !", „Timişoara-n „Timişoara-n sânge/Bucureştiul plânge", „Ceauşescu şi soţia duc de râpă râpă România", România", „Ceauşescu mare boier/să plece la Honeck Honecker", er", „Ceauşescu „Ceauşescu nu uita/A venit şi clipa clipa ta", „Ceauşescu „Ceauşescu cine eşti/Criminal eşti/Criminal din Scorniceşti", Scorniceşti", „Ceauşescu nu uita/Vrem pantofi din pielea ta!"). • 22 dec. Ziua începe începe rău pentru pentru Elena Ceauşescu. încă   înainte de ora 7 află că muncitorii de pe marile platforme industriale ale Capitalei se îndrea îndreaptă ptă spre centru. îi îi convoacă convoacă pe Bobu, Dincă şi Barbu Barbu Petrescu, Petrescu, primarul primarul general al Capitalei şi le ordonă să-i oprească pe muncitori şi să-i trimită la muncă. Dincă şi Petrescu Petrescu de-abia de-abia reuşiseră, numai ei ştiau cum, cum, să-i potolească pe manifestanţii din ziua precedentă şi făcuseră şi curăţenie în urma urma lor, acum, cu muncitorii, îşi dădeau şi ei seama căsituaţia secomplica.într-adevărcoloanenesfârşitedinMilitari, Militari, Pipera, Pipera, de la Uzinele Uzinele „23 August", ugust", Republica, se îndreaptă într-o tăcere solemnă solemnă şi cu steagurile fără stema R.S.R., R.S.R., spre centrul centrul oraşului, oraşului, Barajele care împiedică împiedică accesul în Piaţa Universităţii şi 19

1989 înPiaţaPalatuluise dovedesc dovedescinutile. Caldarâm Caldarâmulspălat desânge întimpulnopţiie dinnouocupatdedemonstranţi. demonstranţi.La9,30 Pia Piaţa ţa Universităţii e plină. Reapar Reapar şi forţele ordinii: armata, armata, miliţia şi .... altele. Demonstranţii le cer să treacă de partea lor. Se aude tot mai frecvent: „Şi voi ssunteţi unteţi români", „Armata e cu noi!". noi!". Unii dintre ei pactizează cu mulţimea, militarii de pe tanchete primesc flori, flori, mâncare mâncare,,ţigări ţigăride lamanifestanţi. manifestanţi. Cupuţinînainte deorele 10,Nicolae NicolaeCeauşescu,în însediul CC. alP.C.R.,prezideazăşedinţa şedinţa (ultima! )a C.P.Ex, una dintre cele mai scurte scurte şedinţe ale highlife-ului P.C.R.-ist. El anunţă că, datorită situaţiei extrem de grave, a preluat conducerea conducerea armatei armatei şi s-a hotărât să instit instituie uie starea de necesitate în întreaga ţară. Despre generalul generalul Vasile Milea, care se împuşcase împuşcase cu câteva zeci de minute în urmă, în chiar sediul CC, Nicolae Ceauşescu afirmă cu mânie că a fost un trădător  căruia căruia i se datorează starea critică la care se ajunsese. Convins Convins că va avea avea de luptat pentru a-şi apăra poziţia, poziţia, dictatorul întreabă pe fiecare în parte dintre cei prezenţi la şedinţă dacă sunt dispuşi „să lupte". lupte". Ultima Ultima şedinţă din cariera politică a lui Ceauşescu se  încheie cu o ultimă aprobare „în unanimitate" a dorinţelor sale. Fiecare dintre cei prezenţi a răspuns: „Luptăm!", „Luptăm!", Această Această ultimă unanimitate îi dădea însă dreptul la săvârşirea de crime împotriva poporului său pe care de altminteri altminteri 1-a proslăvit proslăvit de la primul discurs rostit până în faţa plutonului de execuţie. La ora 10 şi câteva minute postul postul de radio anunţă anunţă introducerea introducereastării denecesitateîn înîntreagaţară,printr-undecret semnat semnat de Ceauşescu. Cetăţenii Cetăţenii - conform conform decretului - nu au  voie să se întrunească în grupuri mai mari de 5 persoane. La acea oră în centrul centrul Bucureştiului Bucureştiului se află sute de mii de persoane. persoane. După mai puţin de jumătate de oră la radio se transmite din nou decretulpentru pentruintroducerea introducereastării denecesitate lacare seadaugă ştirea sinuciderii lui Vasile Milea etichetat drept „trădător de ţară". La CC al P.C.R. Nicolae Ceauşescu, înconjurat de fidelii săi, face faceîncă oîncercaredea salvasituaţia.Apare Aparecusuita înbalconul balconul sediului CC al P.C.R. şi încearcă să se se adreseze copleşitorului copleşitorului număr număr de oameni adunaţi, adunaţi, pentru prima oară din din proprie iniţiativă, în Piaţa Palatului. La primul semn că vrea să-şi înceapă  încă una din cuvântările sale, un val uriaş de dezaprobare şi mânie îl loveşte din plin şi-1 ţintuieşte în aceeaşi poziţie ca la mitingul mitingul din ziua ziua precedentă. precedentă. Instinctul de conservare îl face să se retragă în grabă, împreună împreună cu suita. în în acest timp elicopterele împrăştie împrăştie manifeste manifeste (datorită (datorită vântului nu ajung la mulţimea din piaţă)care îndeamnăoamenii oameniisănucadăvictime victimeale diversiunilor  20

1989 din ultimele zile ce au ca scop dezmembrarea ţării şi să meargă acasă să petreacă un C Crăciun răciun fericit. fericit. Demonstranţii forţează uşile masivealeclădirii şiescaladeazăbalcon balconul ulpânălacare suntcâţiva metri. Nicolae şi Elena Ceauşescu urcă în liftul de serviciu pentru a ajunge ajunge pe acoperişul acoperişul clădirii unde, în partea dreaptă, dreaptă, pe terasa corpului C, aterizase un elicopter alb care rămâne în aşteptare, cu motorul în funcţiune. Manifest Manifestanţii anţii urcă etaj după etaj în căutarea soţilor Ceauşescu. Liftul cu cei doi conducători conducători se blochează undeva la etajele superioare, dar ei sunt scoşi din captivitate şi urcaţi în elicopter în compania pania lui Emil Bobu şi Manea Mănescu. ănescu. (în (în cartea Sfârşitul dictaturii -Edit. Clio, 1990 -coordonată -coordonată de Ioan Scurt Scurtu, u, se relatează că maiorul maiorul David Aurel îi opreşte opreşte pe manifestanţi manifestanţi să se apropie de elicopter. Cu o mână ridicată în sus şi cu cealaltă pe armă acesta ar fi avertizat: „Vă rog rămâneţi rămâneţi pe loc, rămâneţi rămâneţi pe loc! Vă rog să nu vă aprop apropiaţi!" iaţi!" După ce elicopterul -condus de Vasile Maluţan -decolează, David Aurel se predă. predă. Unul Unul dintre tineri îi reproşează: reproşează: „De ce nu i-aţi lăsat să-i facem carne de mici?". în în alte surse de inform informare apare ideea că manifestanţii manifestanţii ajung ajung pe terasa clădirii CC al P.C.R. la câteva minute după ce elicopterul elicopterul cu numărul numărul SA 355Fîşi luase zborul zborul [12,06] [12,06] cu preţioasa preţioasa încărcă încărcătură tură şi că găsesc abandona abandonate te o armă şi o servietă pe care le arată mulţimii.) Maestrul de ceremonii al momentului este generalul de armată Victor Atanasie Stănculescu, adjunct al ministrului ministrului apărării naţionale. întors de câteva ore de la Timişoara, Timişoara, acesta nu dorea, probabil, probabil, să fie implicat implicat în represiunea ce se pregătea pregătea şi, crezând crezând că poate să rămână rămână deoparte, apelează la servici serviciile ile unui medic pentru a-i pune pune un picior în ghips. Dar Dar cum Vasile asile Milea dispăruse, dispăruse, iar  Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major lipsea, Victor Stănculescu era de fapt, în acel moment, conducătorul armatei. Nicolae Ceauşescu îi ordonă să vină la CC După ora 11, aflat în exerciţiul funcţiunii, Victor Stănculescu ordonă ca armata să se retragă în cazărmi, iar după câteva minute îi raportează raportează dictatorului dictatorului că Piaţa Palatului este invadată de mulţime. Ceauşescu într-o nouă criză de mânie întreabă cum de a fost posibil, cine a permis oamenilor enilorsă ocupe ocupepiaţa.TotVictor VictorStănculescu Stănculescu întăreşteordinul ordinul prin care era chemat elicopterul pentru a-i a-i scoate scoate pe soţii Ceauşescu din clădirea CC al P.C.R. (Folclorul zilelor Revoluţiei din decembrie'89 spune că, la despărţirea afectuoasă de cei doi conducători, conducători, Elena Ceauşesecu i-ar fi şopti şoptit:,, t:,, Victoraş, să ai grijădecopiii mei!"),Primul Primulpopasal fugarilor fugariloreste Snagovu Snagovul, l, unde Ceauşescu spera să stabilească nişte legături salvatoare.Du salvatoare.După pă 21

1989 ce îi abandonează pe Bobuşi Mănescu(acelaşifolcloral Revoluţie Revoluţieii spune că la despărţire Manea Mănescu i-a sărutat mâna lui Ceauşescu), soţii Ceauşescu se urcă din nou în elicopter şi-i ordonă pilotului să-i ducă spre Târgovişte. Speriat de misiunea ce-i revenise, Vasile Maluţan îi debarcă înainte de Titu, sub sub pretextul pretextul că, reperaţi de la sol, pot fi oricând doborîţi. doborîţi. După ce reuşesc să să captureze un automobil Dacia, aparţinând doctorului NlcolaeDeca dinGăeşti,ceidoicomandăsăfieduşilaTârgovişte, iar şoferul se supune ordinului. Maşina Maşina se defectează, ast astfel fel că în comuna comuna Văcăreşti Văcăreşti este oprită o altă Dacie, al cărei proprietar proprietar,, conducee şi îi lasă la Institutul pentru pentru Protecţia Protecţia Nicolae Petrişor, Petrişor, îi conduc PlantelordinTârgovişte,undedupănici ooră (15,30) (15,30)sosescdouă două maşini ale miliţiei care îi preiau pe cei doi soţi şi îi duc, sub stare de arest, la la o unitate militară din oraş. După decolarea elicopterului de pe acoperişul sediului C.C. al P.C.R. mulţimile din Piaţa Palatului simt că acela este momentul eliberării ţării lacare nuîndrăzniseră îndrăzniserăniciodatăsăspere.Oamenii plâng, scandează, se îmbrăţişează, îşi fac daruri, trăiesc una din acele clipe de graţie pe care istoria le le oferă foarte foarte rar popoarelor. popoarelor. Continu Continuăăocupareasediuluiputerii deunde suntluate şiaruncate, aruncate, din balconul abia părăsit de Ceauşescu, portrete oficiale, oficiale, cărţi de propagandă, propagandă, operele complete complete ale ale genialului conducător. conducător. Un tânăr ajuns în balcon îl imită pe Ceauşescusprehazulgeneralal oamenilor rămaşi în stradă. Prima grijă a fost ca, de pe acoperiş, să fie smulse în mare grabă uriaşele litere care alcătuiau cuvântul comunist şicare făceauparte partedin lozincace dominaîmprejurimile: împrejurimile: „TrăiascăPartidul Partidul Comu Comunist nist Român!". în acelaşi timp timp se îndreaptă îndreaptă spre sediul Televiziunii grupuri de revoluţionari care pătrund în incintă fără să întâmpine opoziţie, în studioul studioul 4, unde se aflăTeodor Brateş, Brateş, redactor-şef adjunct la „ActualităţiMntră actorul IonCaramitru itru însoţit de un grup de manifestanţi. manifestanţi. în jurul orei 13 apare apare pe post şi rosteşte câteva cuvinte, spre uimirea tuturor celor care-1 care-1 ascultă şi care erau obişnuiţi cu altfel de programe şi de discursuri: „Fraţilor, mulţumită lui lui Dumnezeu Dumnezeu am reuşit reuşit să ajungem la Televiziune, Televiziune, în faţa noastră se află eroul nostru Mircea Dinescu. Priviţi-1, ascultaţi-1 pe Mircea Dinescu", Mircea Dinescu (eliberat în aceeaşizi dinarestul ladomiciliu)spunecâtevacuvinte,profun profund d marcat (nu prea îl văzuse nimeni până atunci atât de emoţionat) de momentul momentul pe care-1 care-1 trăia: „Peste 10 minute vom da un apel către populaţie. populaţie. Să nu uităm pe Dumnez Dumnezeu, eu, Dictatorul a fugit.  Armata e cu noi, poporul e cu noi. Ministerul de Interne să ordone 22

1989

 întoarcerea în cazăr c azărmi. mi. Am învins!". Din ace acell moment moment Televiziunea Televiziunea Română, Română, rebotezată Tele Televizi viziunea unea Română Română Liberă (cuvântul „liber"împreună cu toată familia de cuvinte intră în forţă în limbajul curent şi în denumirile denumirile oficiale: Scânteia Scânteia Tineretului se transfor transfor mă în Tineretul liber, Informaţia Bucureştiului înLibertatea,Piaţa Scânteii devinePiafaPresei Libere etc.) transmite, transmite,cu scurtepauze, pauze, informaţii informaţii despre evenimentele importante importante petrecute (chiar şi nepetrecute) nepetrecute)în ţară. Sediul Sediul C.C, al P.C.R. este ocupat ocupat de mulţime. mulţime. în în balcon se instaleazămicrofoan microfoaneeşi difuzoare. difuzoare.O tânărăse urcăpeunadintre balustradele balustradele balconului balconului şi flutură un steag tricolor fără stemă. Revenindu-le Revenindu-le umorul, umorul, câţiva câţiva manifestanţi aduc o cruce pe care e prinsă o_ cizmă -în -în amintirea amintirea lui Ceauşescu şi a meseriei lui de cizmar. cizmar. încep discursurile. Revoluţionarii Revoluţionarii cu spirit practic stau la coadă coadă ca să vorbească vorbească mulţimii ce nu părăseşte Piaţa Palatului. Palatului.  Acolo unde cu câteva ore în urmă Ceauşescu fusese huiduit, sunt aplaudaţi aplaudaţi acum mulţi vorbitori de ocazie: Mircea Diaconu, Alexa Visarion, Ernest Maftei, Sergiu Sergiu Nicolaescu. Se pare că lui lui Sergiu sa scandat numele ce ceea ea ce 1-a făcut să să Sergiu Nicolaescu i sa spună, spună, spre spre sporirea succesul succesului ui său: „Niciodată să nu mai scan dăm numele numele cuiva în pieţe publice". Atunci când la Târgovişte, familiarizau cu Elena şi Nicolae Ceauşescu, abia arestaţi, se familiarizau noua lor situaţie, la Bucureşti, Constantin Dăscălescu, Dăscălescu, rămas  în clădirea C.C, iese în balcon, anunţă că este „de partea poporului" poporului" şi că intenţionează intenţionează să formeze un nou guvern. Este huiduit la fel de energic ca şi Ceauşescu, în urmă cu câteva ore. Constantin Dăscălescu revine la microfonul din balcon pentru a-şi a-şi da demisia. Ca să nu se expună hu huiduiel iduielilor ilor mulţimii, Ilie Verdet încearcă să formeze şi el un guvern „dar fără Dăscălescu"   în în interiorul clădirii. Reuşeşte să reziste ca prim-m prim-ministru inistru aproximativ aproximativ 20 de minute. Cuvântările Cuvântările din balcon continuă. Voinea este numele primului general de armată care asigură poporul poporul că armata armata este de partea lui. Intră în scenă şi Petre Ro revoluţionarii care au ştiut că nu trebuie să man, unul dintre revoluţionarii rămâi rămâiîn stradădupă dupăceţi-aipus viaţaîn primejdie primejdiepentruvictoria Revoluţiei. Revoluţiei. După După ce lansează de la balcon un comunicat („Compatrioţi! Ceauşescua fugit!Noi,astăzi, proclamă proclamăm mabolirea dictaturii! dictaturii! Noi, astăzi, declarăm că de de acum înainte puterea aparţine aparţine poporuluif'etc), poporuluif'etc), aleargă la Televiziune Televiziune (împreună (împreună şi cu generalul Voinea, Mihai Montanu şi loan Creţu) pentru a relua comunica comunicatul tulîn faţaîntregiiţări. ţări. Ion Iliescuurmează acelaşi traseu dar în sens invers. întâi apare la televiziune (unde vorbeşte vorbeşte tele23

1989

spectatorilor despre excesele sistemului dictatorial al lui Ceauşescu „care a întinat idealurile socialismului") apoi este condus la sediul CC. unde, din balcon, adresează câteva cuvinte mulţimii. Cei doi se reîntâlnesc apoi la MAp.N.unde MAp.N.unde are loc o  întâlnire cu militarii. Sunt prezenţi: Ion Iliescu, Petre Roman, Ioan Cretu, MIhai Ispas, Florin Velicu, Gelu, Voican Voican Voiculescu, Voiculesc u,  Victor Stănculescu, Ştefan Guşă, Nicolae Hortopan, Nicolae Militaru, ilitaru, Mihai Chiţac Chiţac ş.a. Ştefan Ştefan Guşă, şeful Mare Marelui lui Stat Ma jor, preia conducerea armatei. armatei. De aici, un grup este transportat la sediul CC (Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Vbican Voiculescu) unde încep discuţiile despre constituirea unor noi structuri de putere;  într-un straniu contrast cu imaginile de pe micul ecran şi din Capitală, Capitală, aiuritoare pentru cei mai mulţi, presa scrisă evocă evenimen evenimentele telezilei zilei anterioare, anterioare, descriindorealitate realitate mult mult mai mai fami liară românilor. românilor.Ziarul Scânteia,din 22dec.1989,anunţăpeprima paginăşedinţaCom Comitetului itetului PoliticExecutiv Executival PCR PCRdin21dec. şi reproduc reproducee integral textul cuvântării lui Ceauşescu la marea adunare a oamenilor muncii din Capitală care „a dat expresie hotărârii de a acţiona pentru apărarea cuceririlor socialiste, a independenţei şi^ integrităţii teritoriale a României". Pe pagina a doua, doua, sub titlul titlul „înaltă „înaltă răspundere răspundere pentru liniştea şi ordinea ţării, deplină unitate a întregului popor în jurul partidului, atitudine atitudine hotărâtă pentru apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale, pentru desfăşurarea desfăşurarea neabătută a construcţiei socialiste socialiste în în patria noastră", noastră",suntcuprinserelatări relatăridela laadunărileoamenilormuncii din întreaga ţară şi anume: cuvântul constructorilor de maşini de la întreprinderea de Utilaj Greu „Progresul" „Progresul" Brăila; cuvântul ţăranilor cooperatori cooperatori din Buftea Buftea şi cuvântul minerilor din Lupeni -Covasna; -Covasna;cuvântulcolectivului colectivuluide laîntreprinderea întreprindereadeCeluloză, Celuloză, Hârtie Hârtie şiCartoane,PiatraNeamţ; Neamţ; cuvântulţăranilor ţăranilor dincomuna comuna Gheorghe Doja -Ialomiţa. La pagina 3 sunt reproduse cuvântările participanţilor la marea adunare populară populară a oamenilor muncii muncii din Capitală Capitală din 21 dec. Pagina a 4-a 4-a,, sub titlul titlul „Producţia „Producţia anului  viitor temeinic pregătită!", înscrie două contribuţii: un reportaj de la întreprinderea Metalurgică din Reghin intitulat „Din timp, cu spirit gospodăresc" (Gheorghe Giurgiu -corespondentul Scânteii) şi un articol cu titlul titlul „Prevederile planului pe 1990, 1990, susţinut pro gramdedezvoltare şi modernizare modernizarea bazeitehnico-materiale". La rubrica„Cronicazilei-înpaginaa5-aseconsemnează:„Ministrul  Apărării Naţionale al R.S.R., general-colonelVasileMilea a adresat o telegramă de felicitare ministrului apărării naţionale al Republicii 24

1989

Socialiste Vietnam, Vietnam, general de armată Le Duc Anh, cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Zilei armatei populare vietnameze. Cu acest prilej, la Casa Centrală a Armatei a avut loc o adunare festivă la care au participat generali şi ofiţeri din garnizoana Bucureşti". Tot în pagina 5: „A apărut Almanahul Scânteia 1990. O bibliotecă într-o într-o carte, o carte pentru fiecare bibliotecă! ", „Pe teme meteorologice", „Informaţii de la CEC". CEC". La pagina pagina a 6-a : „Noi perspective de dezvoltare a colaborării multilaterale românoiraniene" (Nicolae N. Lupu), „Agresiunea SUA împotriva Republicii Panama Panama -o gravă şi condamnabilă condamnabilă manifestare a politicii politicii de forţă şi dictat, Vii reacţii de protest în întreaga lume", „Dezvoltarea „Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii - importantă sarcină pentru China", „Schimb de mesaje la nivel înalt înalt româno-tu româno-turc". rc". Ziarul România liberă din aceeaşi zi nu diferă mult de Scânteia. în Săptămâna culturală a Capitalei este reprodusă cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune, apoi sub titlul „Atitudine hotărâtă pentru apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale" sunt consemnate luări de poziţie contra „condamnabilelor acţiuni cu caracter terorist, net fascist, provocator de de la Timişoara". în acest grupaj, într-un articol cu titlul: „Poziţie realistă, profund patriotică", actorul Ion Besoiu, directorul Teatrului „Lucia „Lucia Sturza Bulandra", ulandra", mărturi mărturi seşte: „Am urmărit cu emoţie cuvântarea secreatarului general al partidului, preşed preşedintele intele Republicii, Republicii, tov. tov. Nicolae Ceauşesc Ceauşescu u la posturile de radio şi televiziune televiziune şi doresc să-mi exprim exprim totala adeziune la aprecierile din acest document (..), la poziţia justă a partidului şi statului nostru faţă de atitudinea duşmănoasă a unor cercuri reacţionare care s-au dedat la acte huliganice cu caracter net fascist în zilele de 16 şi 17 decembrie decembrie în oraşul oraşul Timişoara". Acelaşi gen de emoţii exprimă şi Vasile Donose („Drum liber şi independent socialismului") sau Ion Malancu („Să acţionăm cu toată răspunderea"). în toată ţara, dar mai ales în Capitală, fuga dictatorului este interpretată ca o abdicare abdicare şi ca eliberare de tiranie tiranie şi de comunism. Chiar de a doua zi aveau să apară şi alte opinii: „Marile demonstraţii din aceste zile au avut ca lozinci îndepărtarea dicta turii lui Ceauşescu, libertate, democraţie şi s-au pronunţat ferm pentru socialism, pentru pentru principiile socialis socialiste te cinstite, cinstite, curate, pentruproprietatea proprietateapoporului, poporului,pentrunormeledeetică eticăşi echitate reale, neîntinate de spiritul aventurier şi de demagogia politică politică a lui Ceauşescu ( . , . ) . Nimeni n-a strigat jos socialismul, ci jos dicta tura lui Ceauşescu Ceauşescu ( . . . ) " . Scânteia poporului, 23 dec.1989, citat 25

1989 din articolul de fond intitulat intitulat „Trăiască libertatea, trăiască răspunderea!". Victoria este sărbătorită sărbătorită spontan în strada plină de oameni oameni care plâng, râd, cântă, fac promisiuni, se îmbrăţişează, desfac desfac sticle de şampanie; şampanie; maşinile clacsonează, au farurile aprinse şi câte un drapel fără stemă stemă scos pe fereastră. Unele se opresc doar  pentru pentru ca şoferii lor să-i îmbrăţişeze pe cei mulţi din stradă. In preajm preajmaa sediului CC. CC. al P.C.R. P.C.R. părăsit părăsit de stăpânii lui, ca şi la televiziune,oamenii,în număr numărimpresionant, impresionant, rămânînaşteptare. Cei Cei cu spirit spirit practic se grăbesc să ocupe locurile rămase libere dinspaţiulputerii. Prinpostul postuldeteleviziune televiziunecetăţeniisuntinvitaţi să-şi să-şi ofereserviciile învedereareorganizăriistructurilorde putere putere de care era urgent nevoie. La câteva ore de la fuga Ceauşeştilor, Televiziunea Română Liberă Liberăanunţăconstituireaunui nouorganismalputerii -Frontul Salvării Naţionale (F.S.N.) -care „grupeaz „grupeazăătoate forţele sănătoase ale ţării" şi al cărui scop este „instaurarea democraţiei, democraţiei, libertăţii libertăţii şi demnităţii poporului român". român". Din Consiliul de conducere al Blandiana,MirceaDinescu, F.S.Nfac facparte: parte: DoinaCornea, Ana Blandiana, LâszloT6kes, Dumitru itruMazilu. zilu.DanDeşliu, Deşliu,general ŞtefanGuşă, general VictorStănculescu,Aurel Dragoş Munteanu,Corneliu Mănescu, Alexandru Bârlădeanu. Silviu Silviu Brucan, PetreRoman, IonCaramitru, itru,Sergiu SergiuNicolaescu, Mihai Montanu.MinaiIspas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, căpitan Mihail ihail Lupoi, general Voinea, căpitan de rangul I EmU Dumitrescu, Vasile Neacşa, Cristina Ciontu , Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negriţiu , Gheorghe Manole , VlaoUmir  Ionescu, Adrian Sârbu, Constantin Cârjan , Domokos Gâza za, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, ierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, Ion Iliescu Iliescu. Şi, cum cei din urmă au uneori şansa de a ajunge cei dintâi, Ion Iliescu este cel ales sătransmităla posturilederadio şiteleviziune „Comunic omunicatul atul către ţară al Consiliului F.S.N." care constituie o primă variantă de platformă-program ă-program (vezi anexa anexa nr. 1 ) a noului organism al puterii de stat din România. F.S.N. şi platforma-program care îl tre Roman, reprezintă apar din colaborarea lui Ion Iliescu, Petr GeluVoicanVoiculescu,Nicolae Militam,ŞtefanGuşă,Mihail Lupoi, Dumitru itruApostoiu, Alexandru Bârlădeanu, Silviu Brucan ş.a. (întâlnirea (întâlnirea acestor persoane, unele nume nume noi, altele altele bine cunoscute de multă vreme, vreme, are lor în sediul CC al al P.C.R., este filmată, filmată, iar iar stenograma discuţiilor discuţiilor va fi publicată în presă peste câteva zile.) 26

1989  încă înainte de încheierea în favoarea F.S.N a scurtei lupte pentru putere, apare o surpriză care dovedeşte dovedeşte că înlăturarea înlăturarea unui tiran comunist nu se poate face uşor. uşor. Forţe considerate ca susţinătoare ale vechiului regim (botezate spontan „terorişti") deschid focul focul asupra mulţimii mulţimii de pe străzi şi atacă punctele vitale vitale ale vieţii vieţii social-politice: social-politice: Televiziunea, Rad Radioul, ioul, Casa Scânteii, spitalele, Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Telefoanelor, Universitatea, Piaţa Palatului, MAp.N., sediul CC al P.C.R., Palatul Republicii, Republicii, aeroporturile aeroporturile Otopeni Otopeni şi Băneasa, Centrala telefonică şi Poşta din Drumul Taberei. Postul de televiziune emite neîncetat, oricine crede că are de comunicat comunicat ceva naţiunii este  bine primit, primit, cu excepţia excepţia activiştilor de partid şi a lucrătorilor  lucrătorilor  Securităţii, categorii supuse, deocamdată, deocamdată, oprobriului public. Angajaţii Angajaţii Televiziunii Televiziunii îşi mărturisesc regretul de a fi fost obligaţi ani la rând să transmită minciunile propagandei propagandei comuniste şi promit să slujească în viitor doar adevărul şi să apere Revoluţia română. română. Limbajul bajul şi atitudinea se radicalizează radicalizează,, toţi toţi condamnă cu patetism recent decedatul regim dictatorial, ale cărui personaje principale -Elena şi Nicolae Ceauşescu - numite doar cu câteva ore în urmă „cel mai iubit fiu al poporului, genialul conducător şi savanta de largă recunoaştere internaţională", ajung să fie invocate stereotip şi insistent insistent prin formula formula „odiosul „odiosul dictator şi sinistra lui lui soţie".(Inzilele zileleurmătoare următoarenumele numelecelor doicaşi sacrosantulpână ieriP.C.R. P.C.R.suntscriseculitere mici.) Una Una dintrecapturilede luxale alerevoluţionarilor revoluţionarilor (mai (mai fuseseră fuseseră arestaţi în sediul sediul CC al P.C.R. P.C.R. şi Ion Dincă, Constantin Constant in Dăscălescu şi Tudor Postelnicu) este Nicu Ceauşescu adus în studioul 4 al Televiziunii în postură de arestat. Puţin după momen tul arestării, la una dintre intrările din Bucureşti fusese rănit de untânărprintr-olovitură loviturăde cuţit,gestulfiinddoar unuldemânie activă faţă. de odrasla dictatorului, răsfăţată cu funcţii şi onoruri. Deşi paralizat de fric frică, ă, uimit de situaţia în care se se află, Nicu Ceauşescu încearcă să spună spună câteva cuvinte, dar i se răspunde că lumea lumea e sătulă de cât au vorbit, vorbit, el şi ai lui, lui, în cei 25 de ani. Este insultat, ironizat, ironizat, îmbrâncit. După ce în scena Revoluţiei române române (transmise în direct) vor apărea şi teroriştii, televiziunea le va acorda prioritate absolută, contribuind la apariţia psihozei psihozei legate de aceste fiinţe malefice şi misterioase prezentate ca nişte extraterestri care ameninţă, în numele dictatorului, cu distrugerea prin atentate, gloanţe, diversiuni, incendii, otrăvire a apelor etc. şi care au o forţă fizică şi psihică neobişnuită, neobişnuită, sunt fanatizaţi şi chiar drogaţi, cruzi şi bine antrenaţi, dotaţi cu cele mai sofisticate

1989 arme şi mijloace de luptă şi chiar cu o vestimentaţie impenetrabilă. Pentru a-i a-i anihila, conducerea C.F.S.N. lansează lansează populaţiei Bucureştiulu Bucureştiuluii apeluri de a veni să apere obiectivele atacate, în special Televiziunea, Radioul, Radioul, MAp.N. Oamenii, hotărâţi să-şi salveze libertatea chiar cu preţul vieţii, vieţii, vin în număr număr impresionant impresionant în zonele atacate şi deci periculoase. Implicarea Implicarea civililor într-o luptă pentru care nu erau pregătiţi şi ale căror reguli nu le cunoşteau cunoşteau a costat multe sacrificii de vieţi vieţi omeneşti. omeneşti. Generalu Generalull Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major şi comandant comandant al armatei, a propus, propus, fără succes, ca populaţia populaţia să se retragă de pe străzi, pentru ca armata singură să preia operaţiunile de anihilare a teroriştilor. Ştefan Guşăfăcea parte din Comandamentul militar  instalat în sediul sediul CC. CC. al P.C.R., .R., alături şi de Iulian Vlad. Această colaborare colaborare îl face pe Ştefan Guşă să considere că trupele de Securitate Securitateau trecutde partea parteaRevoluţiei,maiales căse comunic comunicăă dinparteageneralului generaluluiIulian Iulian Vladordinul ca trupele de Securitate să lupte alături de pop popor. or. (Silviu Brucan va susţine ulterior că teroriştii au fost securişti şi că Iulian Vlad a făcut un joc dublu, omiţând omiţândsă citeascădintr-o declaraţie declaraţie televizarăunparagrafprin care îi îndemna pe cei din subordinea sa să înceteze focul şi să predea predea armele.) • 22-23dec. în prima noapte a libertăţii tării, bucureştenii, mai mai ales, rămân rămân pe străzi, în special în zonele atacate, pentru a câştiga chiar cu preţul vieţii lor lupta cu un duşman nevăzut şi periculos. Au loc scene de luptă adevărate, cu victime - răniţi şi morţi. morţi. Agresorii şi locurile locurile de unde atacă sunt greu de identificat. După miezul nopţii Televiziunea, atacată în forţă, este în pericol,  în studioul studioul4, TeodorBrateş, Victor Ionescuşi George Marinescu sunt hotărâţi să nu-şi părăsească posturile şi să continue să emită atâta atâtatimpcâtva fi posibil. posibil.în jurulorei 2, telespectatorii telespectatorii auputut auzi împuşcăturile - se trăgea în imediata apropiere a studioului 4. Câteva minute s-a s-au u întrerupt emisiunil emisiunile. e. în această noapte Televiziunea trece de mai multe ori prin momente critice. Spre dimineaţă dimineaţă se anunţă anunţă că forţe străine au pătruns în ţară şi atacă armata şi populaţia. populaţia. (A circulat şi zvonul că, pentru a salva situaţia, F.S.N. ar fi apelat la ajutorul militar al U.R.S.S. şi că lui Ştefan Guşă eventualitatea unei unei implicări implicări a sovieticilor nu i-a fost deloc pe plac.) în Piaţa Palatului se trage susţinut chiar din Palatul Repu Repu  blicii. Ţinta pare să fie sediul CC al P.C.R. care însă nu va fi afectat de distrugeri şi în în al cărui balcon, de unde unde se urmărea urmărea asediul, nu moare nimeni. La un moment moment dat, aproape de orele orele 28

1989 21 sosesc tancurile armatei şi câteva unităţi de paraşutişti să apere Palatul unde, într-o anumită aripă, izbucneşte focul. La una dintre ferestrele laterale ale Palatului (intrarea dinspre biserica Kreţulescu) apare un steag alb, solie de pace din partea teroriştilor. S-au predat, dar nu se ştie câţi şi nu se ştie cui. în orele şi în zilele următoare se vor anunţa numeroase arestări de terorişti, unii vor fi prezentaţi populaţiei în presă, la radio sau pe ecranul ecranul televizorului, televizorului, înaceiaşi termeni termeni încare eraudemascaţi demascaţiodinioară duşmanii poporului. Ura împotriva lor creşte fabulos aşa încât în aceleziledacăuniidinreei sausecuriştii(bănuiţiafi organizatorii organizatorii ofensivei) ofensivei) ar fi fost predaţi predaţi mulţimilor, mulţimilor, nu se ştie dacă ar mai fi scăpat cu viaţă. Capturarea teroriştilor teroriştilor se anunţă cu emfază, dar  ceea ce nu s-a anunţat anunţat atunci atunci a fost eliberarea lor din arest. O dată cu trecerea timp timpului ului nu vor mai exista terorişti în carne şi oase, ci doar amintirea amintirea lor, greu de ignorat datorită victimelor  pentru a căror memorie s-a amenajat amenajat un cimitir cimitir (Cimitirul Eroilor  RevoluţieidinDecembrie'89înapropieredeBeliu)undedincând în când se depun depun coroane coroane de flori, se ţin discursuri şi se oficiază slujbe religioase. religioase. Eliberarea terorişti teroriştilor lor urmată urmată de indiferenţa faţă declarificareaevenimentelordramaticealeprimelorziledelibertate  va fi cauza neliniştii sociale şi a neîncrederii faţă de noua putere, exprima exprimate te energic în lunile lunile şi chiar în anii următori. următori. Victimăa Revoluţiei Revoluţieia fostşi BibliotecaCentrală CentralăUniversi tară. Patrimoniul Patrimoniul ei cultural a dispărut dispărut în incendiul care a făcut ca pentru prima oară, după multă vreme, în Piaţa Palatului să fie lumină. lumină. Şi alte clădiri au fost afectate afectate de incendii. incendii. Nici despre autorii acestui asasinat cultural nu se ştie nimic astfel încât au apărut şi pot să mai apară puncte de vedere diferite: Ion Stoica, directorul Bibliotecii Centrale Universitare ,Acum ştim sigur că sâmbătă sâmbătă 2 23 3 decembrie, decembrie, în jurul orei 20, din clădirea direcţiei direcţiei aV-a(aSecurităţiiStatuluin.n.) s-a s-atras clarcuproiectile incen diare. Aşa se explică faptul că focul a izbucnit cu putere în mai multe locuri odată şi nu a mai putut fi stins." Petre Ţurlea - „ ( . . . ) o voce puternică strigă tare din balconul CC -Ordon focîmpotriva  bibliotecii! Crezând că este ordinul generalului (Voinea n.n.), tunarii se execută. Izbucneşte foc în clădirea B.C.U. (fosta fundaţie „Carol") arol") şisubochii noştrise mistuiecomorile comorilelivreşti livreşti adunate adunatede generaţii. generaţii. Asta pentru că i se păruse cuiva că se trage din acea clădire. Dar, nu era adevărat!". - Sosesc mesaje mesaje de salut şi sprijin in din toată lumea lumea de la celemai importante importantepersonalităţi personalităţi politiceale ale momen momentului: tului: -S.U.A. -George Bush -salută înlăturarea dictaturii, regretă 29

1989

evenimentele evenimentele dramatice dramatice şi are în vedere să sprijine activ Româ mâ nia în cazul în care tara va trece la democraţie. -U.R.S. -U.R.S.S. S. -Mihail -Mihail Gorbaciov - prezintă prezintă Congre Congresului sului Deputaţilor Deputaţilor Poporului Poporului o informare informare asupra situaţiei din România România şi supune spre aprobare trimiterea unui mesaj: mesaj: „în acest acest mo ment mentde cotitură pentrusoartaRomâ României, niei, Congresul CongresulDeputaţilor  Poporului Poporului al U.R.S.S. îşi î şi afirmă sprijinul hotărât fată de cauza dreaptă a poporului român! îi asigurăm pe cetăţenii României de sentimentele tradiţionale de prietenie şi bună vecinătate şi reafirmăm reafirmăm dorinţa sinceră de colaborare strânsă în interesele interesele socialismului şi păcii". - Budape Budapesta sta - Prezidiul Prezidiul Partidului Socialist Ungar Ungar „Răsturnarea „Răsturnarea regimului Ceauşescu Ceauşescu poate fi primul primul pas al cotiturii cotiturii democratice a evenimentelor!". -R.D.Germania -declaraţia Guvernului -„Salutăm din ini mă poporul român pentru marea sa victorie!". -Bulgaria -Bulgaria -Petăr - Petăr Mladenov ladenov - secretar secretar general general al CC. al P.C.B., preşedintele Comitetului de Stat al RP.Bulgaria: „Cu sinceră bucurie şi adâncă uşurare uşurare am întâmpinat vestea înlă turării regimului Ceauşescu". -Cehoslovacia -Ladislav Adamec -preşedintele Partidului Comunist din Cehoslovacia: „Cehoslovacia ehoslovacia îşi exprimă exprimăconvingerea că poporul român şi comuniştii cinstiţi vor reuşi să găsescă o cale de ieşire ieşire din situaţia tragică în care a ajuns ţara sub conduce conduce rea regimului regimului dictatorial al lui Nicolae Nicolae Ceauşescu". -Vaclav Havel -„în numele revoluţiei noastre mă adresez tuturor cetăţenilor romani cu rugămintea de a nu răspunde violenţei prin violenţă şi cruzimii prin cruzime. La manifestările cu multe mii de participanţi de la noi s-a scandat deseori lozinca:«No lozinca:«Noii nu suntem suntem cum sunt sunt ei!» ei !».. -RP.Chineză-Ministerul -RP.Chineză- Ministerul Afacerilor AfacerilorExterne -,,R.P.Ch -,,R.P.Chinez inezăă urmăreşte cu atenţie evenimentele din România pe care le con sideră o problemă problemă internă a acestei ţări". S-a mai mai exprimat speranţa că prietenia dintre popoarele chinez şi român se va menţine, menţine, iar evenimentele evenimentele nu vor influenţa raporturile prieteneşti dintrecele două douăţări. Aceeaşisursădezminte dezminteenergiczvonurilecă Nicolae Ceauşescu s-ar s-ar fi refugiat refugiat în China. -Franţa-PreşedinteleFrancois Mitterrand itterrand -„Româ -„Românii niisunt liberi. Europa respiră respiră uşurată, aceasta este o veste bună pentru noi toţi!". -Germania -Germania Federală Federală -Hans Dietrich Dietrich Genscher, ministrul de externe -„Poporul român a obţinut o mare victorie împotriva 30

1989

unui regim al dispreţului faţă de oameni!". -Alianţa Nord Atlantică -Manfred Woerner .secretar gene ral ral -,N.A.T.O. a aflat cu bucurie despre căderea regimului Ceauşescu!". - Marea Britanie - Margaret argaret Thatcher, Thatcher, prim-ministru „Aceasta este o noutate minunată pentru poporul României, pentru noi toţi!". -Alte mesaje: Spania, Austria, Olanda, Italia, Portugalia, Japonia (Partidul Comunist). -R.S.S.Moldova -Mii de lumânări s-au aprins în centrul Chişinăului, Chişinăului, în piaţa din faţa Catedralei, Catedralei, unde a avut loc o slujbă  în memoria memoria victimelor din ultimele zile, din România România.. Român România ia este în centrul atenţiei şi admiraţiei, cu atât mai mult cu cât libertatea este încă apărată prin luptă, iar numărul  victimelor creşte creşte de la la o oră la alta. în zilele următoare următoare sprijinul sprijinul moral va fi dublat de ajutorul material. Spre România sunt trimise pe calea aerului, pe şosele.pe calea ferata, maritimă sau fluvială, cantităţi impresionante de alimente, medicamente, îmbrăcăminte, aparatură medicală medicală etc. Presa din întreaga lume va dedica pagini şi numere întregi miracolului românesc şi eroilor lui,  Adeziunile faţă de noua realitate a României sosesc şi din ţară, cu atât mai mult cu cât scad şansele ca Nicolae Ceauşescu să revină la conducere. Trec de partea revoluţiei personalităţi şi instituţii chiar dintre cele care se pronunţaseră şi activaseră împo triva ei şi sprijiniseră de-a lungul vremii regimul Ceauşescu, Apare primul număr din Scânteia poporului, cotidian politic şi social provenind din Scânteia - organ central al CC.al CC. al P.C.R. P.C.R. Pe frontispiciu stă scris: „Glorie „Glorie patriei libere, libere, poporului erou" erou".. Articolul de fon fond d intitulat „Trăiască libertatea, trăiască răspun derea" derea"se încheiecu următoarea următoareaprecizare: „Iardrumul drumul poporului poporului român este drumul socialismului, purificat de tot ceea ce anii din urmă au dus dus (sic!) (sic!) la întinarea întinarea frumoaselo frumoaselorr principii socialiste, socialiste, Poporul român este pentru un socialism lipsit de cultul personalităţii, lipsit de aventurism, un socialism care să-şi dovedească dovedească puterea puterea lui, capacitatea capacitatea lui de a fi cu adevărat pentru OM". O voce autorizată (Minai Caranfil) încearcă să convingă cititorii că: „începând „începând din această clipă de înălţătoare bucurie a libertăţii, instaurată o dată cu înlăturarea de la putere a dictaturii, ne adresăm poporului cu solemna asigurare că Scânteiapoporului  va fi un ziar al poporului, poporului, al adevărului întreg, al adevărului adevărului pe care cu amărăciune şi nu de puţine ori cu lăuntrică lăuntrică indignare nu 1-a putut rosti; rosti; nimic nimic mai trist, nimic mai dureros pentru un om 31

1989

decât să nu poată rosti adevărul!". Ceicâţivaziarişti dingruparea gruparea României libere(Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă) care au avut cu un an în urmă urmă curajul să-şi convertească „lăuntrica indignare" indignare" în protest organizat, deschis şi decis împo împotriva triva regimului Ceauşescu sunt eliberaţi din închisoare... Cu această ocazie Petre Mihai Băcanu declară: „ Sunt liber şi vreau vreau să trăiesc, dar nu oricum. oricum. într-o ţară cu adevărat liberă, în care toţi oamenii să fie liberi, întrucât libertatea fiecăruia depinde depinde de liberatea liberatea celorlalţi".  în  în timp ce teroriştii sunt arestaţi, pentru pentru scurt timp, ies din închisori cei care, îndrăznind să dea semne că dezaprobă dictatura comunistă, comunistă, fuseseră fuseseră condamnaţi condamnaţi la ani grei de temniţă. Libertatea proslăvită proslăvită de presa scrisă şi vorbită este apărată în continuare de forţe forţele le ordinii şi de populaţie (civilii care ies în stradă să apere instituţiile instituţiile recent eliberate primesc arme). Tero Tero riştii continuă atacul, atacul, numărul numărul victimelor creşte continuu, ca şi acela acelaal zvonurilor zvonurilor înlegăturăcu intenţiile criminale criminaleale agresorilor. agresorilor. La Otopeni, Otopeni, câteva zeci de militari în termen termen (de la U.M.0865 .0865 Câmpina), chemaţi chemaţi pentru pentru a apăra aeroportul, au parte de un tratament tratament destinat destinat teroriştilor; în urma unui adevărat masacru masacru sunt toţi împuşcaţi, răniţilor nu li se acordă ajutor ajutor medical, medical, 14 cadavre sunt lăsate patru zile într-o magazie de mărfuri din incinta aeroportului. Şi aeroportul Băneasa este vizat, iar pentru apărarea lui se duc lupte crâncene.  în zona Pieţei Palatului ard Biblioteca Centrală Universitară, Ateneul, Ateneul,Palatul, o clădirede lângăBisericaKreţulescu Kreţulescu,, restauran restauran tul Cina. Exceptând Exceptând B.C.U., celelalte celelalte clădiri au fost salvate de la distrugere. Noaptea sunt atacate maternitatea Steaua şi spitalele Witing, Witing,Colentinaşi deUrgenţă. 3 ABI-uri primesc ordin să se deplaseze pentru a apăra MAp.N. Pe drum unul se defectează şi ajung doar două care sunt interceptate de o unitate de tancuri ce deschide focul. Mor 7 ofiţeri şi subofiţeri printre care şi Gheorghe Trosca, fostul şef al Statului Majoral U.S.LA. (Ulterior (Ulteriorau apărutsemnedeîntrebareîn legătură cu acţiunile unor cadre U.S.LA, în zilele Revoluţiei şi chiar ipoteza că U.S.LA. ar fi fost o furnizo furnizoare are de terorişti -Nicolae Militaru. ilitaru. Silviu Brucan). Văduvele celor şapte ofiţeri şi subofiţeri decedaţi la23dec. '89protesteazăîmp împotriva otrivaacuzaţiilorde acest gen,considerâ siderând ndu-1 u-1 pe Nicolae Milit ilitam am vinovat de moartea moartea soţilor soţilor lor. Cei Cei şapte sunt avansaţi eroi postmortem postmortem din ordinul ministrului ministrului MAp.N., Victor Stănculescu. La 29 aug. 1990, ziarul Adevărul   va publica un articol „Eroi, victime sau terorişti" semnat de 32

1989

locotenent-colonel Mihai Floca şi de mai mulţi mulţi ofiţeri participanţi laevenimente.Dinarticolrezultă căpersistăsemneledeîntrebare  în legătură cu activitatea U.S.LA. în acele zile şi se aduc argumente de ordin tehnic militar. Se prăbuşeşte prăbuşeşte lângă Alba Iulia eli elicopterul copterul care trebuia să-i aducă de la Sibiu sub stare de arest pe generalul-locotenent Constantin Nuţă, adjunct adjunct al ministrului ministrului de interne şi şef al Inspectoratului Gen General eral al Miliţiei şi pe generalul-maior generalul-maior Veli Velicu cu Mihalea, adjunct adjunct al Inspectoratului General General al Miliţiei. iliţiei. Cei doi, dupăce aujucat jucatun rolimportant importantîn represiunea represiuneadela laTimişoara, pe 22 dec. ajung ajung la Arad, unde vor să ia ia avionul spre Bucureşti. Bucureşti. Comandantul aeroportului îi recunoaşte şi anulează cursa. Pe 23 dec. încearcă să ajungă la Bucureşti cu trenul, dar sunt arestaţi laDeva.Mai Maiprecaut,generalulNuţăse încuiaseînW.C. înW.C.de unde a şi fost arestat. arestat. (Prăbuşirea (Prăbuşirea elicopterului este considerată una dintre enigmele Revoluţiei. S-a presupus că s-a tras asupra elicop terului care a fost lovit lovit de jos j os în sus cu armament armament de infanterie.) infanterie.) Cei Cei doi, Nuţă şi Mihalea, sunt găsiţi carbonizaţi. La posturile posturile de radio şi televiz televiziune iune Ion Iliescu Iliescu prezintă prezintă o informare informare din partea C.F.S.N. C.F.S.N. (23 dec dec): ): „Am fost nevoiţi să dăm prioritate acţiunilor acţiunilor coordonate coordonate de luptă împotriva teroriştilor. Existenţa Existenţa acestor grupe de terorişti, a unor indivizi fanatici, care acţionează cu o cruzime cruzime fără precedent, precedent, trăgând în locuinţe, în cetăţeni, provocând victime în rândul militarilor, este încă o expresie elocventă a caracterului antipopular al dictaturii Ceauşescu, care a făcut enorm de mult rău poporului poporului şi care nu aeconomisitmijloace,mijloaceenormeşi acţiuni gândite,ordonate pentru constituirea unor asemenea asemenea unităţi de represiune. Vrem să vă spunem că toate unităţile militare şi marea majoritate a unităţilor de miliţie şi de interne acţionează unitar împotriva teroriştilor. De fapt există un consens naţional împotriva dictaturii". Ion Iliescu mai anunţă că Elena Ceauşescu şi Nicolae Ceauşescu au fost arestaţi şi se află sub pază, că au mai fost arestaţi Ilie şi Nicu Ceauşescu Ceauşescu şi „câteva „câteva slugi ale clanului Ceauşescu"-Dincă,Postelnicu,Bobuşialţi câţivaşică C.F.S.N. C.F.S.N. a numit în funcţia de ministru al MAp.N. pe generalul-colonel generalul-colonel Nicolae Mili Militam tam şi a decis eliberare eliberareaa tuturor tuturor deţinuţilor deţinuţilor politici. 0 24 dec. Bucureştiul ucureştiul are aspectul unui oraş în stare de război. Tancuri, TAB-uri, camioane cu militari străbat oraşul şi înconjoară înconjoară zonele zonele în pericol, pentru a le proteja. La intersecţii, în apropierea obiectivelor strategice s-au format baraje pentru controlul autovehiculelor şi pentru pentru a nu se permite trecerea în 33 C 3 - Istoria

1989

locurileundeauloc lupte. InPiaţaUniversităţii, Universităţii, laGaradeNord, Nord, în Piaţa Palatului Palatului se aud rafale de arme automate. automate. în incinta Televiziunii se circulă pe bază de parolă, parolă, la intrarea în metrou metrou echipe de tineri cu brasarde tricolore fac, din proprie proprie iniţiativă, iniţiativă, uncontrolriguros riguroscetăţenilor.După-am După-amiazăla radioşi televiziune se transmite Comun Comunicatul icatul C.F.S.N.: „Prăbuşireaodioasei dictaturi dictaturi a clanului Ceauşescu a adăugat o ultimă pagină cronicii sângeroase a anilor de suferinţe îndurate de poporul român. Elemente declasate şi iresponsabile, iresponsabile, rămase fidele tiranului, au  încercat să continue practica teroristă a vechiului regim, dedându dedându-se -sela laprovocări,atacuri asupra asuprapopulaţieicivile, civile, ucigând fără discriminare oameni oameni nevinovaţi, atacând atacând instituţii instituţii publice, publice, întreprinderi industriale, obiective militare, unităţi comerciale, spitale şi locuinţe. Poporul român şi-a afirmat încă o dată uriaşa energie morală descă descătuşată tuşată de voinţa sa eliberatoare. Armata Armata şi-a făcut făcut datoria, ca şi o mare mare parte din lucrătorii Ministerului Ministerului de Interne. Revoluţia a învins. în vederea restabilirii complete complete a situaţiei şi a asigurării liniştii necesare unei vieţi normale în societatea societatea noastră liberă, Consiliul Frontului Salvării Naţionale hotărăşte adoptarea unor măsuri excepţionale, imperios necesare momentului actual: 1.0 încetare completă şi imediată a focului pe întreg teritoriul ţării. Oricine Oricine va încălca această dispoziţie dispoziţie se va face vinovatde crimeîmpotriva împotrivapoporului poporuluiromân, român,fiind pasibilde cea mai promptă şi necruţătoare pedeapsă. Să nu mai mai fie vărsată vărsată nici opicătură desânge.Totodată, Totodată,oriceact devandalismşidistrugere, precum precum şi răzbunările răzbunările personale se situează în afara afara legii, legii, pătând pătând nobleţeaRevoluţiei Revoluţiei noastre.Vinovăţia Vinovăţiadictatoruluişia foştilorsăi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale, care  vor hotărî cu toată severitatea sancţiunile cuvenite pentru acţiunea de distrugere a ţării. 2. Armata Armata este este singura deţinătoare deţinătoare a armelor, armelor, braţul ferm al apărării intereselor poporului. Toţi cei care au intrat în aceste zile înposesia armamen armamentului tuluişi amuniţiilor, muniţiilor, indiferent indiferentde împre împre jurări, trebuie să-1 să-1 predea de urgenţă, cel mai târziu până luni 25 decembrieora 17.Ceicare nuse vorsupune supuneacestor prevederi prevederi se vor face vinovaţi de încălcarea gravă a legalităţii, fiind pedepsiţi pedepsiţi cu cea mai mare severitate. 3. Unităţile Unităţile Ministerului inisterului de Interne se vor integra Ministe rului Apărării Naţionale care preia comanda unică asupra tuturor  trupelor trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării. Organ Organele ele de miliţie şi pompierii îşi păstrează păstrează toate atribuţiile specifice, specifice, pe care trebuie 34

1989

să şi le exercite cu toată fermitatea". -Şi Zoe Ceauşescu este arestată. Postul de televiziune o prezintă prezintă în momentu momentull arestării, la vila sa elegantă, cu obiecte de aur şi de patrimoniu, oniu, tablouri tablouri de valoare. Tocmai Tocmai se pregătea să plece, având având asupra ei bijuterii, valută străină şi bani româneşti, româneşti, când a fost arestată şi invitată îîntr-un ntr-un TAB TAB. E dezinvoltă, dezinvoltă, uşor  ironică. DinTAB TAB întreabă: „Nu mai este loc loc şi pentru căţeluşele căţeluşele mele?". -Este ajunul ajunul Crăciunului. Crăciunului. Seara, Seara, la radio şi televiziune se transmit colinde, prima prima oară după mai mai bine de 4 decenii. decenii. - Revoluţia şi F.S.N. primesc binecuvântarea Bisericii Biseri cii Ortodoxe OrtodoxeRomâne.MembriiSfântului Sinodsemnează semneazăunmesaj de solidaritate cu cauza libertăţii şi democraţiei: „Păstrând pururea vie în în inimi imaginea imaginea şi vrednicia tuturor tuturor celor care şi-au jertfit jertfit viaţa pentru cauza cauza sfântă a neamului neamului nostru, în în aceste zile dra dra maticemembrii membriiSfântuluiSinod,păşindcutoatăîncrederea încredereaalături de întregul popor, popor, sunt hotărâţi să sprijine cu toată vigoarea principiile şi acţiunile măreţe, cărora li s-a dat expresie în Comuni catulcătre Ţară Ţarăal Consiliului Consiliului Frontului FrontuluiSalvării Naţionale". -în -î n mai multe multe locuri din oraş se aud împuşcă împuşcături turi şi chiar  au loc lupte: Televiziune, Radio, Drumul Taberei, M.Ap.N. La cimitirulGhence Ghenceaaare loc o acţiunearmată armatăpentruneutralizarea teroriştilor care-şi organizaseră un adevărat Stat Major printre morminte morminte şi se se pregăteau să atace MAp.N. 9 25 dec. Ziua Ziua de Crăciun. La rad radio io şi televiziune se trans mitcolindeşichiar, chiar,în direct,lateleviziuneslujbadela Patriarhie. Patriarhie. -Şi teroriştii se bucură în felul lor de sărbătoarea Crăciu nului. Unii dintre ei s-au adăpostit în pântecele primitor al unui Moş Crăciun uriaş din carton, plasat în Orăşelul copiilor din parcul Moghioroş, oghioroş,şi deacoloau tras întrecători. Chiar Chiardacăe Crăciun Crăciun tot se mai aude foc de armă la Televiziune, Radio, MAp.N., Drumul Taberei. -Recentbotezatul cotidianScânteiapoporului se rebotează rebotează  în ziua de Crăciun în Adevărul. în primul număr li se promite cititorilor: „Un ziar care să exprime exprime adevărul adevărul şi numai numai adevărul. Un ziar care să corespundă corespundă cerinţelor cerinţelor făuririi unui stat de drept, uneisocietăţi democratic democraticee şiprospere". prospere". Televiziunea transmite o ştire stupefiantă pentru întreaga Ţară: Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost judecaţi în faţa Tribunalului Militar-Extraordinar, ilitar-Extraordinar, conda.mna^,la, moarte şi confiscarea confiscarea averii. Sentinţa Sentinţa a rămas definitivă (inculpaţiiau (inculpaţiiau refuzat să facă recurs) şi a fost executată. Telespectatorilor Telespectatorilor li se promite 35

1989

difuzarea difuzarea pe post a casetei pe care fuseseră înregistrate procesul şiexecutarea executareasentinţei. Difuzarea zareacasetei seamânăînsăore întregi astfel încât prima zi a primului Crăciun liber se încheie cu aşteptarea încordată a dovezii dispariţiei celor doi conducători, careînnumaicâtevazile setransformaseră transformaserădin„ceimaiiubiţi"în în „cei mai huliţi" fii ai poporului. poporului. După miezul miezul nopţii caseta a fost difuzatăpepost.Româniiaupututvedeaoîncăpere mică,austeră ca o sală de clasă, în al cărei prim-plan erau doi bătrâni, Nicolae şi Elena Ceauşescu, ce încercau să semene cu ceea ce fuseseră cu câteva zile zile în urmă, deşi doar îmbrăcăminte îmbrăcăminteaa era cea cu care apăruseră în balconul sediului CC.al P.C.R., în 21 dec. Figurile celorcareîi judecaunusevedeau,seauzeaudoarvocilesolemne solemne şi aspre, tulburate tulburate de resentimente, ale membrilor completului completului de judecată. La cele mai multe multe dintre întrebările întrebările de o extremă gravitate care i se puneau, Nicolae Ceauşescu eauşescu răspundea stereotip -subliniind prin celebrul balans al mâinii drepte justeţea afirmaţiilor afirmaţiilor sale - că nu recunoaşte tribunalul care îl judecă şi care s-a format format în urma unei unei lovituri de stat şi că ar accepta accepta să răspundă doar în faţa Marii Marii Adunări Naţionale. Atunci când nu s-a s-a putut abţine să vorbească, discursul discursul lui părea făcut făcut din fragmenteale binecunoscutelor binecunoscutelorcuvântăripublicate în volumele volumele elegante care tocmai fuseseră aruncate pe ferestrele sediului CC. al P.C.R. cu trei zile în urmă. Nefire Nefiresc sc de des el îşi consulta consulta ceasul şi fixa cu privirea un persona personajj din sala de judecată. De câte ori consoarta consoarta sa se lua lua la harţă cii judecătorii şi părea să suporte greu acuzaţiile, resimţite ca impardonabile ofense, Nicolae protector, ţinându-i ţinându-i mâinile cu afecţiune şi Ceauşescu o liniştea protector,  îndemnând-o să nu coboare până la a dialoga cu un tribunal nelegitim, un tribunal în care, e adevărat, avocatul apărării avea aceleaşiargumente argumenteşiatitudini caşiavocatulacuzării.Lacapătul câtorva ore care au permis doar formularea acuzaţiilor, inculpaţii primesc sentinţa, încă neconvinşi că despre ei este vorba în  verdictul dat: „ROMÂNIA  TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL TERITORIAL BUCUREŞTI BUCUREŞTI DISPOZITIVUL  Şedinţa nr. 1 din 25 decembrie 1989 Cu unanimitate de voturi condamnă pe inculpaţii: -Ceauşescu -Ceauşescu Nicolae, fiul lui Andruţa şi Măria, născut la data de 26 ianuarie 1918, în comuna Scorniceşti, judeţul Olt, cu ultimul domiciliu în Bucureşti. Bulevardul Primăverii nr. 50, sec tor 1. în prezent arestat, arestat, şi 36

1989

-Ceauşescu Elena, fiica lui Nae şi Alexandrina, Alexandrina, născută la data de 6 ianuarie 1916, 1916, în comuna comuna Petreşti, judeţul Dâmboviţa, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Bulevardul Primăverii, Primăverii, nr. 50, 50, sectorul 1, la pedeapsa pedeapsa capitală şi confiscarea confiscarea totală a averii pentru săvârşirea următoarelor următoarelor infracţiuni: infracţiuni: -genocid, prev. de art. 357 alin. 1 lit. lit. a-c c. pen.; - subminarea inarea puterii de stat prev. de art. 162 alin. 1 c. pen.; -subminarea -subminarea economiei naţionale prev. de art. 165 alin. 2 c. pen. toate cu aplicarea art. 33-34 33-34 şi alin. 2 c. pen.  în  în baza baza art. art. 998 c. civil civil şi art. 14 alin. 3 lit. a din Codu Codull de procedură penală obligă pe inculpaţi să restituie statului român toate sumele de bani, metale preţioase şi orice alte valori depuse de aceştia, sub orice nume, la bănci străine sau la alte instituţii ori persoane persoane din străinătate străinătate sau, potrivit art. 14 alin. 3 lit.b lit.b din Codul de procedură procedură penală şi art. art. 988 din Codul Codul Civil, să plătească statului, în solidar, solidar, echivalentul echivalentul acestor bunuri în dolari S.UA. S.UA. Potrivit Potrivitart. 163şi art.357 art.357alin. 2lit litc cdin Coduldeprocedură procedură penală, menţine măsurile asigurătorii luate de Direcţia Procuraturilor Militare ilitare asupra tuturor bunurilor aparţinând inculpaţilor. Cu drept de recurs. Pronunţată Pronunţată astăzi, 25 decembrie 1989, în şedinţă publi că,în prezenţa prezenţainculpaţilor, inculpaţilor,în îngarnizoanaTârgovişte. Hotărârea este rămasă definitivă prin nerecurare şi executorie." Inculpaţii au fost acuzaţi că au făcut peste 60 000 de victime (genocid), au organizat acţiuni armate împotriva poporului român şi a puterii de stat stat (subminarea puterii puterii de stat), au distrus bunuri obşteşti şi au încercat să fugă din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuşi la bănci din străinătate. Aceste acuzaţii formulate de completul de judecată au fost încadrate în categoria crimelor grave săvârşite împotriva poporului poporului român. român. Sentinţa Sentinţaa fostexecutată executatăîn jurul orei14,45 14,45înincinta garnizoanei garnizoanei din Târgovişte, unde cei doi fuseseră aduşi la 22 dec. După După constatarea morţii morţii clinice şi biologice, cadavrele, învelite învelite în foi de cort ca nişte colete (cum au şi fost numite), călătoresc în elicopter   în compania lui Victor Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu şi ajung la Bucureşti, cureşti, pe stadionul Clubulu Clubuluii Steaua. Steaua. Aici apare o surpriză surprizăpecareGeluVoican Voiculescu onumeşte numeşte„picanterie lugubră". Cele două „colete" dispar şi dispărute dispărute rămân până a 37

1989

doua douazi dimineaţă dimineaţăcândaufost găsitedupăoridicătură ridicăturădepământ unde le adăpostiseră nişte militari (această istorie a fost relatată de Victor Stănculescu şi Gelu V. Voiculescu). Cadavrele au fost transportate apoi la Spitalul Militar Central, unde au rămas până la 30 dec. 1989 când (de Ziua Republicii), au fost înmormântate, însecret. (Ulterio (Ulterior, r,s-aaflatcă loculde îngropăciuneafostcimitirul Ghencea. Ghencea.Douămorminte mormintedeacolovor vorfi consideratecafiind al Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu, fără ca nimeni să fie sigur de aceasta.)Cumsecvenţaexecuţiein-afosttransmisălateleviziune televiziune  în noaptea de 25 spre 26 dec, în zilele următoare a provocat multe emoţii ideea că soţii Ceauşescu nu şi-au primit şi poate nu-şi nu-şivor vormai primipedeapsa. pedeapsa.Casetaafost reluatăşicompletată cu scena finală a execuţiei, spectacol spectacol care a provocat provocat reacţii din cele mai diverse, mai ales în străinătate. (Ion Iliescu Iliescu meditează asupra evenimentului în cartea sa Revoluţie şi reformă: „Din punctul meu de vedere, a fost un act de justiţie populară adus la îndeplinire în condiţii psihologice particulare particulare - chiar dacă, dacă, per sonal, n-am putut îm împărtăşi părtăşi o anume anume satisfacţie satisfacţie pe care unele grupuri grupuri destul destul de numeroase, mulţimile care încă mai mai erau pe străzi au manifestat-o la aflarea execuţiei. Educaţia,cultura Educaţia,cultura şi convingerile convingerile mele mă fac să consider inacceptabil inacceptabil faptul faptul de a lua viaţa cuiva". E adevărat, adevărat, mulţimile au aşteptat acest moment moment şi l-au primit cu o neipocrită satisfacţie.dar nu cu satisfacţia celor  needucaţi şi necultivaţi care reacţionaeză într-un mod primitiv atunci când simt mirosul sângelui, sângelui, ci cu încredinţarea, susţinută printr-o străveche educaţie morală, că s-a făcut dreptate. De altfel tocmai pentru ca să se facă dreptate mulţimile despre care este  vorba şi-au oferit cu candoare vieţile drept jertfă, au implorat să nuserecurgăla violenţă,auoferitfioricelor careaveaumitralierele mitralierele  îndreptate spre piepturile lor. Iar în final.tocmai pentru că nu ele au hotărât ca dictatorul să fie ucis.au primit cu seninătate  vărsarea de şânge.ca pe un semn al justiţiei imanente.) Unele detalii legate de proces s-au putut afla abia mai târziu. Generalul Generalul Victor Victor Stănculescu Stăncules cu a fost desemnat desemnat oficial oficial să organizeze organizeze în cel mai deplin secret procesul, chiar în unitatea militară în care erau ţinuţi sub arest soţii Ceauşescu. Virgil Măgureanu şi Gelu Voican Voiculescu Voiculescu au primit şi ei delegaţia de a se ocupa de proces. Din completul de judecată au făcut parte:colonel coloneldejustiţie justiţieIoanNistor-judecător;maior maiordejustiţie justiţie Dan Voinea Voinea - procuror procuror militar; căpitan Cornel Corneliu iu Sorescu; Sorescu; locotenent locotenent majorDaniel Condrea, Condrea,locotenentIon Zamfir -asesori populari; plutonierul major major Jan Tănase - grefier. Caseta cu 38

1989

imaginile procesului şi ale execuţiei a fost adusă la M.Ap.N. de Victor Stănculescu, Stănculescu, Din originalul prelucrat a rezultat copia transmisă pe postul de televiziune, televiziune, în momentul momentul în care Sergiu Nicolaescu a adus adus copia casetei casetei la televiziune, reacţia a fost explozivă. Oamenii Oamenii erau sătui de adevăruri trunchiate, trunchiate, de copii neconforme cu originalul. Lui Sergiu Nicolaescu i s-a cerut imperativ de către Victor Ionescu să aducă originalul. Sergiu Nicolaescu s-a s-a priceput să facă faţă faţă situaţiei; situaţiei; a explicat că transportarea casetei ar implica riscuri în condiţiile de insecuritate ale momentului respectiv. 9 26 dec. în Capitală şi în ţară continuă acţiunile teroriste. Pentru a le curma, C.F.S.N, dă un comunicat prin care instituie tribunale tribunale militare extraordinare extraordinare împuternicite împuternicite să judece după după o procedu procedurăde urgenţă urgenţătoatecazurilede acteteroriste, iar sentinţele să fie executate imediat. Elementele teroriste care până pe 28 dec. orele orele 17 nu depuneau depuneau armele şi muniţia aflată asupra lor  aveau să fie judecate de acest tribunal în regim de urgenţă. -Prin decret C.F.S.N. (nr.l), Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru prim-ministru al Guvernului. - Prin Decret C.F.S.N. (nr. 3), generalul-colonel Nicolae Milit ilitam am este numit în funcţia de ministru al apărării naţionale, după dupăcetot totprin Dec Decret ret C.F.S.N C.F.S.N.. (nr.20)a fostrechemat rechemat înrândul cadrelor cadreloractive alearmatei. - Decret C.F.S.N. (nr. 4) privind trecerea trecerea în componenţa componenţa M.Ap.N. a departamentului departamentului Securităţii Securităţii Statului şi a altor organe din subordinea Ministerului de Interne, 9 27 dec. încadrulprimeiplenareaC.F.S.N.esteadoptat Decretul-Lege Decretul-Lege nr. 2 privind constituirea, constituirea, organizarea organizarea şi funcţio funcţio narea C.F.S.N. şi a consiliilor teritoriale ale F.S.N.; se aleg structurile de conducere ale C.F.S.N.: Biroul Biroul Executiv Executiv al C.F.S.N.: C.F.S.N.: preşedinte preşedinte - Ion Iliescu Ili escu ; prim-vicepreşed prim-vicepreşedinte inte -Dumitru -Dumitru Mazilu; azil u; vicepreşedinţi vicepreşedinţi -Cazimir  -Cazimir  Ionescu, Kirâly Kâroly; secretar-Dan Marţian; membri: Bogdan Teodoriu, Teodoriu, Vasile Neacşa, Ne acşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu. 9 28 dec. După o lungă pauză pauză se întruneşte Consiliul Consiliul de conducereal Uniunii UniuniiScriitorilor. Esteales uncomitetprovizoriu deconducere conducereaUniunii UniuniiScriitorilor alcătuitdin Mircea Dinescupreşedinte, Ana Blandiana, Dan Deşliu, Ştefan Augustin Doinaş, DomokosGâza, Gâza,OctavianPaler, Eugen EugenSimion,Stelian Stel ianTănase Tănase şi Dan Hăulică - purtător de cuvânt ai Uniunii Scriitorilor în 39 probleme probleme de relaţii externe. externe. Consiliul Consiliul de conducere a hotărât

1989 1989

convocarea Congresului Congresului Naţional al scriitorilor. scriitorilor. S-a stabilit ca tinerii scriitori care au fost împiedicaţi să devină membri titulari ai Uniunii Uniunii Scriitorilor să fie vali validaţi, daţi, cu respectarea procedu procedurii rii din statut, ca membri membri titulari. - Prin Decret C.F.S.N. C.F.S. N. (nr. (nr. 6) se înfiinţează Ministerul Ministerul Economiei Naţionale.prin reorganizarea Comitetului de Stat al Planificăriişi Aprovizionării Aprovizionării Tehnico-Materiale care se desfiinţează. desfiinţează. -Prin Decret C.F.S.N. (n (nrr .8), Atanasie Victor Stănculescu este numit în funcţia de ministru al economiei naţionale. -Prin Decret C.F.S.N. (nr.9), Sergiu Celac este numit în funcţia funcţia de ministru al afacerilor afacerilor externe. -Decret -Decret C.F.S.N. C.F.S.N.(nr. 10) 10) privindînfiinţareaMinisterului inisterului   Agriculturii şi Industriei Alimentare prin reorganizarea Ministerului Industriei Alimentare Alimentare care se desfiinţează. desfiinţează. Ştefan Nicolae se numeşte în funcţia de ministru al agriculturii şi industriei alimentare. -Decret C.F.S.N. (nr. 11) privind înfiinţarea Ministerului Apelor, Apelor, Pădurilor şi Mediului Mediului înconjurător prin reorganizarea reorganizarea Consiliului Naţional al Apelor, Ministerului Silviculturii şi Consiliului National pentru Protecţi Protecţiaa Mediului înconjurător care se desfiinţează. SImion Hâncu se numeşte în funcţia de ministru al apelor, pădurilor şi mediului înconjurător. -Dec -D ecre rett C.F.S.N. C.F.S.N. (nr. 12), privind înfiinţarea înfiinţarea Ministerului Ministerului Culturii prin reorganizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (C.C.E.S.) care se desfiinţează. Andrei Pleşu se numeşte în funcţia funcţia de ministru al culturii. -Prin -Pr in Decret C.F.S.N. (nr. (nr. 13), 13), Gheorghe Caranfil Caranfil se numeşte în funcţia de ministru al industriei chimice şi petrochimice; petrochimice; Adrian Adrian Georgescu Georgescu se se numeşte numeşte în funcţia de ministru al energiei electrice. -Prin Decret C.F.S.N. (nr. (nr. 14), 14), Aurel Dragoş Munteanu se numeşte în funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii Române. -Prin Decret C.F.S.N. (nr. 22) Minai Chiţac se numeşte în funcţia de ministru de interne. -Prin -PrinDecretC.F.S.N. (nr.19) (nr.19) generalul generalul ŞtefanGuşăeste eliberat din funcţia de prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major. -în această zi a decretelor încetează practic tirurile armelor  de foc ale teroriştilor teroriştilor ca urmare urmare a Comunicatu Comunicatului lui C.F.S.N. din 26 dec.şi a execuţiei soţilor Ceauşescu. dec . - Decret C.F.S.N. C.F.S.N . (nr. (nr. 25) privind privind înfiinţ înfiinţarea area • 29 dec. Ministerului Industriei Electrotehnice, al Electronicii şi 40

Informaticii, prin reorganizarea Ministerului Industriei Electro tehnice care se desfiinţează. AntonVătăşescu Vătăşescueste numit numit ministru ministru al industriei electrotehn electrotehnice, ice, al electronicii şi informaticii. - Prin Decret C.F.S.N. (nr. 26), IoanCheşa heşa se numeşte în funcţia de ministru al industriei metalurgice; Victor Murea se numeşteîn funcţia funcţiade ministrualpetrolului; Constantin Popescu se numeşte numeşte în funcţia funcţia de ministru ministru al industriei uşoare. unanimitate itate de voturi, de -Vaclav Havel este ales, cu unanim către Adunarea Federală Federală în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste Cehoslovacia. - Prin Decret Decre t C.F.S.N. C.F.S. N. (nr.27) (nr.27) se înfiinţează Ministerul Ministerul   învăţământului prin reorganizarea Ministerului Educaţiei şi   învăţământului care se desfiinţează; Minai Şora este numit ministru al învăţământului; Mircea Angelescu Angelescu este numit ministru al sportului, Ion Aurel Stoica este numit ministru al industriei construcţiilor de maşini. -Decret -Dec ret C.F.S.N. (nr.33) (nr.33) privind privinddesfiinţarea desfiinţareaDepartamentul Departamentul Securităţii Securităţii Statului. Statului. 9 31dec. Decret-Lege (nr. 7) privind repatrierea cetăţenilor  români românişi afoştilor cetăţeniromâni. - Decret-Lege (nr. 8) privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor partidelorpolitice şia organizaţiilor organizaţiilorobşteştiîn înRomânia. România. - Decret-Lege Decret-Lege (nr. 10) privind constituirea, organizarea organizarea şi funcţionarea Guvernului României. -Are loc prima şedinţăa Guvernului GuvernuluiRomâniei. României. -Un comitet de iniţiativă format din membrii P.C.R. lansează unapel către toţi memb membrii rii P.C.R. P.C.R.pentruaspijini convocarea convocareaunui congres extraordinar extraordinar care să hotărască autodizo autodizolvarea lvarea P.C.R P.C.R şi predarea patrimoniului partidului. -Este arestat Iulian Iulian Vlad şi acuzat de instigare la infrac ţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. (Acuzaţia se raportează la cazul Dumitru Mazilu, zilu, arestat în noaptea de 21/22 dec. 1989 şireţinut14ore).

41

1990

1990 • 21an. Ia fiinţă Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici (A.F.D.P.) -Decr -Decret et C.F.S.N. C.F.S.N. (nr. 7) privind înfiinţarea Ministerului inisterului Comerţului Exterior, prin reorganizarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, care se desfiinţează. desfiinţează.Nicolae N.Nicolae estenumitministrulcomerţului comerţului exterior. - Decret C.F.S.N. (nr. 8) privind înfiinţarea Ministerului Transporturilor şi Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, prin divizareaMinisterului MinisteruluiTransporturilor şiTelecomunicaţiilor, Telecomunicaţiilor, care se desfiinţează. Corneliu Corneliu Burada este numit ministrul ministrul poştelor  şi telecomunicaţiilor. -Decret C.F.S.N. (nr. 9) privind înfiinţarea Ministerului Geologiei,prinreorganizareaCentraleiDepartamentaleaGeologiei care se desfiinţează. Ioan Folea este numit ministrul geologiei. -Prin -Prin Decret C.F.S.N. C.F.S.N. (nr. 11), Nicolae Dicu este este numit ministrulminelor. • 3 ian. F.S.N. F.S.N. aduce la cunoştinţa opiniei publice că nu este şi nu va fi un partid politic. politic. Frontul Frontul se va prezenta prezenta (totuşi) la primele primelealegeri libere cao organizaţie organizaţiepolitica reunind reunindpersonalităţi şi grupuri care care s-au s-au pronunţat cu demnitate şi curaj împotriva împotriva tiraniei totalitare. - Prin Prin Decret C.F.S.N. C.F.S.N. (nr. 15), 15), Teofil Teofil Pop este este numit ministrul ministruljustiţiei. justiţiei. TeodorVasiliu Vasili ueste numit numit preşedin preşedinte teal Curţii Curţii Suprem Supremee de Justiţie. Justiţie. • 4 ian. îşi încetează apariţia revista Săptămânaculturală  culturală  a Capitalei, condusă de Eugen Barbu. • 5 ian. Decret C.F.S.N. (nr. 23) privind înfiinţarea Ministerului Muncii şi Ocrotirii Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii care se desfiinţează. Mihnea Marmeliuc este numit ministrul muncii şi ocrotirii sociale. • 8 ian. Prin Decret C.F.S.N. (nr. 28), Dan Enăchescu este numit numit ministrul sănătăţii. - Decret C.F.S.N. (nr. 30) privind privind înfiinţarea înfiinţarea Rompres, Rompres,  Agenţie de presă în subordinea C.F.S.N., prin reorganizarea Agenţiei AgenţieiRomâne RomânedePresă-Agerpres-care -carese desfiinţează. desfiinţează.Neagu Udroiu este numit director general al Rompres. -Tribunalul Municipiului Bucureşti autorizează funcţio42

11.1 rea primului primului partid politic din România România post-comunistă, Partidul Na Uonal Ţărănesc Creştin şi Democrat (P.N.Ţ.C.D.), continuatorul partidului partidului istoric interzis interzis de regimul comunist comunist în 1947. 1947. Corneliu Corneliu Coposu, personalitate marcantă a partidului încă înainte de 1947, csiecel careîl organizeaz organizeazăăca formaţiunepolitică politică închiar noaptea noaptea de 22 spre 23 dec. 1989, lansând un Apel către tară. în noua sa   variantă, greu încercatul partid îşi câştigă rapid popularitate, olcrindu-le un cadru de manifestare manifestare celor care doreau despărţirea despărţirea decisă a ţării de comunism. (Corneliu Coposu sa născut la 20 mai1914,încomunaBobota,dinSălaj,cafiualunuipreotromân de religie greco-catolică greco-catolică şi fruntaş ţărănist. Licenţiat al Facultăţii iic Drept din Cluj, şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe ştiinţe de stat, stat, a fost avocat, asistent universitar, ziarist. Ca membru al P.N.Ţ. a ajuns, din 1937, secretar politic politic al lui Iuli Iuliu u Maniu Maniu şi colaborator  colaborator  apropiat al acestuia. în 1938 a fost ales preşedinte al Tineretului Naţional aţionalŢărănesc şial Tineretului Democrat,iar din1946secretar  al Delegaţiei Permanente a P.N.Ţ. La 14 iul. 1947 a fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare şi crimă contra reformelor reformelor sociale". sociale". A efectuat 17 ani şi 8 luni de închisoare -8 ani singur în celulă - în 17   închisori cu regim de exterminare, singurele instituţii care funcţionau funcţionau impecabil impecabil atunci, deoarece comuniştii instalaţi instal aţi la putere de Moscova oscova cunoşteau o singură singură meserie pe care au practicaţ-ocuînaltăcalificare:exterminareabarbarăaadversarilor  politici. în 1964, când a fost fost amnistiat, avea 51 kg. [de la 115] şi nu mai putea să vorbească. între între timp timp familia familia îi fusese izgonită din casă, iar membrii ei azvârliţi în închisoare. Arlette, soţia lui^a murit după după 14 ani de detenţie. După După 1964, lui lui Corneliu Corneliu Coposu i sa fixat domiciliu obligatoriu în comuna comuna Rubla Rubla din Bărăgan. Bărăgan. [2 [2 ani şi jumătate]. Atunci cînd a revendicat manuscrisele unor  lucrări confiscate de Securitate i s-a răspuns că „au fost arse ca materialesubversive',Eravorbadesprelucrăride istoriaRomâniei, îndeosebi îndeosebi a Transilvaniei, domeniu domeniu în care s-a s-a ilustrat ilustrat ca autor  înaintede arestare.Dupâieşirea dintemniţăn-a n-aavut dreptul dreptulsă-şi practice meseria, astfel ca şi-a câştigat existenţa ca muncitor  necalificat în construcţii. Gheorghiu-Dej Gheorghiu-Dej i-a propus totuşi să accepte reabilitarea lui Maniu Maniu şi chiar reabilitarea sa urmată de atribuirea unei unei funcţii în stat, dar Corneli Corneliu u Coposu a răspuns că Maniu este cel indicat să-i reabiliteze pe comunişti. în consecinţă, a rămas în continuare sub supravegherea supravegherea severă a Securităţii. A avut parte de 27 de percheziţii, numeroase convocări şi interogatorii. Şi totuşi, acest „ultim senior senior al României"- cum

43

1990

1-a numit numit Petre Ţuţea -i-a ignorat în continuare continuare pe comunişti comunişti şi a cutezat să reactiveze P.N.Ţ., ba chiar să-1 afilieze, în 1987, la Internaţionala Internaţionala Creştin Creştin Democrată. ocrată. în zilele de 21 şi 22 dec. '89 s-a aflat alături de manifestanţi, în Piaţa Universităţii.) Evocând momentul reînfiinţării partidului, Corneliu rneliu Coposu va face următoarea următoarea precizare precizare într-un interviu din revista 22, nr. 20, 27 mai - 2 iun. 1993: „[...] partidul a fost relegalizat chiar în ziua revoluţiei de către supravieţuitorii holocaustului holocaustului comunist, comunist, care îşi cer scuze de la opinia publică publică pentru vârsta lor înaintată, dar  asta nu o pot repara". în acelaşi timp, în chiar ziua de 22 dec. '89,   încearcă să intre în contact cu echipa care se considera îndreptăţită săpreia puterea. puterea.Unuldintre memb membrii rii echipei, Petre Roman, declară, retroactiv tulburat, în cartea sa Libertatea ca martorul indiferent, indiferent, în ziua de 22 dec. '89, la datorie, că a fost martorul scena celei de a doua izgoniri a lui Corneliu rneliu Coposu din viaţa politică: „La un moment dat a fost anunţată sosirea lui Corneliu timp să schiţez schiţez nici cea mai mică reacţie. Coposu. N-am avut timp «Să plece» plece» au strigat, aproape simultan, simultan, Bârlădeanu şi Iliescu.  Am  Am tăcut [...]. Acum sunt convins că, exact în momentul acela, ceva din revoluţia română română a luat o turnură greşită, greşită, al cărei preţ l-am plătit şi-1 mai plătim şi azi [...], Această reacţie conţinea, latent, consecinţe extrem de grave. Reteza Reteza scurt ceea ce ar fi putut să fie marea şansă imediată a democraţiei în România. Aceea ca, după dupăcădereadictaturii,săse instaureze, instaureze,fieşi cu Iliescuînfrunte, un guvern de adevărată uniune uniune naţională, care să includă toate forţeledemocratice democraticeale ţării". .F.S.N. (nr. (nr. 40), privind unele măsuri măsuri • 9 ian. Decret C.F.S.N. pentru comemorarea eroilor Revoluţiei. Decretul prevede ca ziua de 12 ian. să fie declarată zi de doliu naţional, iar în fiecare vineri să se oficieze slujbe în lăcaşurile de cult. Timişoara şi Bucureşti suntdeclarate oraşemartir.PiaţaPalatuluiîşi îşi schimbă schimbădenumirea denumirea în Raţa Revoluţiei. La Timişoa Timişoara ra şi în Bucureşti Bucureşti se vor ridica monum monumenteîn locurile devenitesimbolpentruRevoluţiadin dec. '89. • 12 ian. Zi de doliu naţional în memoria victimelor  Revoluţiei române din dec. '89. Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Arad, Braşov, Braşov, Cluj - ora^e Unde Unde sute de mii de oameni umplu din nou străzile pentru a fi prezenţi la parastasul naţional oficializat de noua noua putere. Au loc slujbe slujbe religioase, se îngenu îngenunchea nchează ză pentru reculegereînfaţamormintelor,batclopote,sunăsirenelefabricilor, se sfinţesc colivele, printre lacrimi, lacrimi, lumânări lumânări arzând, arzând, flori şi fum fum 44

1990

de tămâie. Plâng Plâng nu numai numai cei îndoliaţi. In acelaşi timp partici panţiiîşi îşiamintesccăucigaş ucigaşii ii celorpecareîiplângsuntîn înlibertate şi parcă tot mai departe de ceasul judecăţii. Momentul de reculegere în locurile jertfei din Bucureşti - Piaţa Universităţii, Piaţa Revoluţiei Revoluţiei,, Piaţa Roman Romană, ă, Cimitirul Eroilor - se transformă într-un într-un moment de remuşc remuşcare are şi revoltă, revoltă, iar ziua de doliu - în una a revendicărilor şi protestului. Se formează formează coloane coloane care se îndreaptă spre sediul Guvernului, Guvernului, într-o stare de spirit spiri t care aminteşte de zilele Revoluţiei, Conducătorii ţării sunt nevoiţi să coboare în mijlocul mulţimii. Tribuna care îi aşteaptă - o tanchetă - seamănă seamănă cu o boxă a acuzaţilor acuzaţilor la discreţia furiei populare. populare. Dumitru itru Mazilu încearcă să le fie pe plac oamenilor propunând sau preluând scandările: „Noi suntem cu voi!", „Voi sunteţi cu noi!", noi!",„Cine „Cinesunt ei?".Alte serii descandăriconcentrează concentreazădorinţele şi revendicările revendicările oamenilor: „Jos comunismul!", comunismul!", „Jos Securitatea!", „Moartesecuriştilor!".Manifestanţiicerinsistentcafoştiicomunişti să nu mai aibă acces la funcţii de conducere, nici măcar în unităţile econom economice ice şi în instituţii, instituţii, iar foştii conducători conducători ai P.C.R. să fie judecaţi public. Echipa chipa puterii (în care se află şi Petr tre Roman, Gelu Voican Voiculescu, iculescu, Ion Caramitru) itru) nu reuşeşte să stăpânească stăpânească mulţimea. mulţimea. Aceasta, simţind cine este personaju personajull principallavârf,reclamăprezenţalui IonIliescu Iliescu. „Să vină Iliescu!", itruMazilu. strigă oame oamenii. nii. „îl vreţi pe Iliescu jos?', jos?' , îi ispiteşte Dumitru Urcăpetanchetăşi IonIliescu Comunicarea dintre conducătorii Iliescu. Comun ţării şi demonstra demonstranţi nţi se dovedeşte dovedeşteimposibilă, imposibilă, datorităvacarmului vacarmului şi a lozincilor ofensatoare care cereau echipei instalate la conducereaţăriisăpredeaimediatputerea.Pentru anuseexpune în continuare, continuare, oficialii se retrag, invitând la discuţii, în Palatul Palatul   Victoria, o delegaţie desemnată de manifestanţi. în cursul convorbirilor convorbirilorîncordatesuntreluate revendicărilecare sefăcuseră auziteîndiferite varianteşi înstradăşi caresemnalau semnalauîngrijorarea îngrijorarea oamenilor de a nu fi din nou înşelaţi de putere. Ei cer: alegeri cu adevărat libere sub egida O.N.U.; precizări privind numărul numărul victimelor Revoluţiei Revoluţiei din dec. '89; dezlegarea dezlegarea enigmei enigmei teroriştilor;  judecarea colaboratorilor fideli lui Ceauşescu şi a teroriştilor; situareaP.C.R. P.C.R.în afara afaralegii legii şidistribuireafondurilorşi bunurilor  bunurilor  acestuia partidelor partidelor politice din ţară; declaraţii publice publice cu privire la opţiunile politice ale membrilor Guvernului şi C.F.S.N. Ion Iliescu declară, printre altele, că revendicările sunt justificate şi vor fi rezolvate, iar că F.S.Neste o forţă politică provizorie provizorie care are drept unic scop asigurarea de alegeri libere. Sub tirul revendicărilor delegaţiei de demonstranţi pe care rumoarea 45

1990

mulţimii aşteptând în stradă le transformă în ultimatum, conducerea conducerea F.S.N. F.S.N. este obligată să treacă treacă de la simplele declaraţii neangajante la concesii concrete. Se semnează imediat trei decrete: 1. declararea în afara legii a P.C.R. 2. organizarea la 28 ian. 1990 1990 a unui referendum referendum privind reintroducerea în C Codul odul Penal Penal a pedepsei cu moartea (la 7 ian. 1990, 1990, C.F.S.N. adoptase adoptase Decretul- Lege nr. 6, privind privind abolirea pedepsei pedepsei cu moartea.) 3. instituirea unei Comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor. în textul acestor decrete se menţioneaz menţioneazăă că au fost adoptate „la cererea generală a poporului şi împreună cu oamenii de bună credinţă din întreaga ţară". ţară". Decretele Decretele sunt citite citite de la balcon mulţimii mulţimii agitate. Noaptea oaptea târziu Petre Pet re Roman propune demonstranţilor (în rândul cărora anestezia provocată de adoptarea adoptarea decretelor începuse să-şi facă efectul) să se încoloneze şi să pornească împreună împreună spre locurile de martiraj ale eroilor  Revoluţiei. Revoluţiei. Sosescgrupuri grupurimasivede muncitori muncitorişi studenţi.Starea despirit şisensul lozincilorseschim schimbă băradical.Strigând„Frontu „Frontull e cu noi!", grupurile se încolonează şi, sub conducerea lui Petre Roman, se îndreaptă spre Piaţa Română, unde poposesc spre a îngenunchea îngenunchea şi a se reculege în faţa crucilor celor ucişi în în zonă. Se face şi o pomenire a morţilor din Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Braşov. Scena se repetă în Piaţa Universităţii Universităţii şi Piaţa Palatului. Procesiunea ia sfârşit noaptea târziu. Manifestaţia a fost transmisă în direct direct la la TVRL. TVRL. (Comentând entând întâmplările întâmplările zilei, ziarul Adevărul  consemnează consemnează cu regret că, datorită unei defecţiuni tehnice, TVRL  TVRL  n-a n-a transmis transmis începutul începutul şi sfârşitul sfârşitul manifestaţiei, manifestaţiei, care au fost calme şi civilizate, oferind în schimb întregii ţări ceasuri la rând imagini apocaliptice. Acelaşi cotidian consideră că destinul politic al recenţilor conducători ai ţării a fost în pericol în Piaţa Victoriei tot din cauza tehnicii, O defecţiune a staţiei de amplificare a făcut ca promisiunile oficiale să nu ajungă la masele irascibile spre a le domoli.) • 14 ian. Prin Decret C.F.S.N. (nr. 54) -Mihail Lupoi este numit numit în funcţia funcţia de ministru al turismului. turismului. -Decret C.F.S.N. (nr. 55) privindînfiinţarea înfiinţareaMinisterului Industriei Lemnului, prin reorganizarea Ministerului Industrializării Lemnului şi Materialelor Materialelor de Construcţie Construcţie care se desfiinţează. Ion Râmbu este numit ministru al industriei lemnului. • 15 ian. Comitetu Comitetull de iniţiativă pentru pentru reînfiinţarea 46

1990

Partidului Naţional Liberal (P.N.L.), format din vechi membri ai partidului partidului (Radu (Radu Câmpeanu, I.V.Săndulescu, DanA. DanA. Lăzăresc Lăzărescu) u) tşi îndeplineşte misiunea misiunea de a face să renască mişcarea liberală. I 'rin Decizia civilă nr. 4 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, I'.N.L. reapare oficial în viaţa politică românească. • 17 17 ian. Consiliul Consiliul C.F.S.N C.F.S.N.. hotărăşteanulareadecretelor  privind privind (1) organizarea organizarea la 28 ian. 1990 a referendumului referendumului naţional pentru pentru reintroducerea reintroducerea în Codul Codul penal a pedepsei cu moartea şi (2) scoaterea în afara afara legii a P.C.R. P.C.R. Ion Iliescu Iliescu,, Petre Roman şi Dumitru Mazilu îşi reconsideră atitudinea explicând că au cedat presiunilor străzii şi au adoptat legi care constituie greşeli politice şi se îndepărtează de la principiile şi concepţia Frontului. -Dumitru Mazilu se consideră cel mai vinovat dintre protagoniştii lui 12 ian. pentru că a preluat cu uşurinţă la microfon i inelelozinci,n-a n-areuşit săcalmeze calmezeatmosfera atmosferaşi acedat solicitărilor  de adoptare a unor legi neconforme cu programul Frontului. • 18 ian. Decret-Lege C.F.S.N. (nr. 30) privind trecerea în proprietatea proprietateastatului statului apatrimoniuluifostului P.C.R.(Numaipentru trebuinţele „organelor" „organelor" superioare de partid şi pentru încasări  voluntare ce nu erau supuse regimului legal ce se aplica în economie funcţionau 45 de unităţi agroindustriale pe o parte din cele55000hectaredeterenscoasedincircuitul agricol. agricol. Iar familiei familiei Ceauşescu îi stăteau la dispoziţie, în Bucureşti şi în ţară 22 de cabane de vânătoare.) -Decret -Decr et C.F.S.N. (nr. 65) privind înfiinţarea Ministerului Construcţiilor prin reorganizarea Ministerului Construcţiilor  Industriale şi preluarea activităţii activităţii de producere a materialelor de construcţii şi instalaţii de la fostul Minister al Industrializării Lemnului Lemnului şi Materialelor de Construcţii. Construcţii. Alexandru Alexandru Dumitriu se numeşte în funcţia de ministru al construcţiilor. - Decret C.F.S.N. (nr. 67) privind desfiinţarea Departamentului Cultelor şi înfiinţarea Ministerului Cultelor. Nicolae Stoicescu este numit în funcţia de ministru al cultelor. - La La şedinţa extraordinară a Sfântului Sfântului Sinod al Bisericii Ortodox Ortodoxe Român Române, e, în în prezenţa profesoru profesorului lui Nicolae Nicolae Stoicescu, Stoicescu, ministrul cultelor, Preafericitul Patriarh Patriarh Teoct Teoctis istt îşi anunţă retragerea la pensie din motive de sănătate. • 19 ian. Ia fiinţă Societatea „Timişoara". „Timişoara". La 20 ian., prin hotărârea Judecătoriei Judecătoriei Timişoara, Timişoara, este înregistrată înregistrată ca persoană persoană   juridică având ca scop „promovarea şi susţinerea unei reale democraţii". democraţii". Are ca organ de presă publicaţia Timişoara. • 23 Ian. în C.F.S.N. C.F.S.N. se hotărăşte (128 voturi pentru, 8 47

1990

1990

contra, contra, 5 abţineri) participarea participarea Frontului Frontului la alegeri şi amâna amânarea rea alegerilor la 20 mai. mai. Doina Cornea demisionează demisionează din C.F.S.N. C.F.S.N. şi din funcţia de preşedinte de onoare al Consiliului Judeţean F.S.N. Cluj, Cluj, precizând precizândcănu doreşte doreştesă iaparte laluptapentruputereîn situaţia dată, dată, când între F.S.N. F.S.N. şi celelalte partide se creează creează o diferenţă netă în favoarea F.S.N. Evenimentul Evenimentul tensionează şi mai mult viaţa politică politică şi declanşează declanşează o explozie de atitudini: fie acuze şi proteste, fie argumen argumente te de susţinere şi adeziun adeziunii exaltate exaltate la înţeleaptă decizie decizie a Frontului. Frontului. (Câteva (Câteva zile mai mai târziu - 25 ian., România liberă -Octavian Paler publică publică articolul „Iluziile au durat numai o lună":„[....] acţiunea de delapidare a revoluţiei a ieşit din culise, intrând în faza faza ei oficială [...] Mă tem că alegerile vor fi frauduloa frauduloase, se,chiar dacăvoturilevor fi număratecorect.[...] [...] Căci Căci F.S.N. se află, practic, în în campanie campanie electorală încă din zilele în în care liderii săi ne asigurau că n-au intenţii politice de perspectivă.f...] perspectivă.f...] Pe scurt, fără să fi avut altă legitimitate decât aceea de a umple un vid de putere, F.S.N. transformă din ce în ce mai mult mandatul său provizoriu într-un mijloc făţiş de a se instala la putere, îngreu îngreunând nând accesul real al partidelor partidelor politice la dialogul dialogulcuţara".) ţara".) • 24 ian. Prin Decret-Lege C.F.S.N. (nr. 40) se adoptă Imnul destat alRomâniei:„Deşteap „Deşteaptă-te, tă-te,române", române",peversuri de Andrei Mureşanu („Un răsunet"), muzica de Anton Pann. Confederaţia eraţia sindicală Frăţia. Frăţia. în în • 25 ian. Se constituie Confed căutare de sediu, Sindicatul Şoferilor, împreună cu sindicatele

„Policolor" „Policolor"şi „1 Mai"Ploieşti ocupă ocupăspaţiul rămas rămasliber liber înPrimăria

Capitalei al fostului U.G.S.R. Miron Mitrea, preşedintele Sindicatului Sindicatului Şoferilor şi unul din liderii Frăţiei, declară că „o societate liberă nu poate exista fără sindicate cu adevărat libere, necontrolate de stat sau de vreun partid". Ziua naşterii lui Nicolae Nicolae Ceaşescu este trăită • 26 ian. Ziua încăo datăcuemoţie emoţiede români, români,deoarece deoarececirculă zvonul zvonul căfidelii dictatorului dictatorului îşi vor răzbuna răzbuna idolul chiar cu preţul unei tragedii naţionale. -în -în aceeaşi zi începe seria de autodizolvări ale organizaţiilor  organizaţiilor  P.C.R.la iniţiativa foştilormembriai acestororganizaţii. Editura  Albatros lansează următorul apel: „Chemăm toate organizaţiile de bază ale acestui partid, oameni oameni cinstiţi care deţin un carnet de membru să procedeze în acelaşi fel, contribuind la autodizolvarea de facto, pentru pentru ca p.c.r. să-şi să-şi înceteze înceteze o dată pentru pentru totdeauna existenţa!". -TribunalulMilitar Militar TeritorialBucureşti Bucureşti anunţăcăprocesul 48

inculpaţilor Postelnicu Tudor, Bobu Emil, Dincă Ion, Mănescu Manea va începe în ziua de 27 ian. ora 14 şi că desfăşurarea desfăşurarea şedinţei va fi transm transmisă isă pe postul de televiziune. -Dumitru Mazilu face publică cererea de demisie din C.F.S.N,: „Constatând cu profundă durere şi adâncă amărăciune că metodele metodele şi practicile practicile staliniste staliniste se menţin, menţin, că se mai mai recurge la etichetări bazate pe dosarele Securităţii şi pe învinuiri dictate cu pumnulînmasă,căpresa este încădirijatăspredistrugerea unora unora şi promovarea altora, îmi prezint demisia din funcţia pe care după cum vă amintiţi -am declarat din prima zi că nu o doresc!", într-o scrisoare adresată ziarului România România liberă, victima zilei ajunsă ajunsă la sfârşitul sfârşitul scurtei scurtei sale cariere politice postdecemb postdecembriste, riste, trageconcluziile: „Amvrutsă morîn înpicioarepentruca nimeni nimeniîn acesta ţară să nu mai stea în genunchi!". Victoriei se întâlnesc faţă în faţă două două • 28 28 ian. în Piaţa Victoriei

tabere: cea a P.N.Ţ.C.D.şi P.N.L., dar şi a altor partide (între 8-28 ian. îşi îşi legalizaseră existenţa 20 de de partide), care protestează împotriva hotărârii hotărârii ca F.S.N, F.S.N, să să participe la alegeri, şi cea a simpatizanţilo simpatizanţilorr Frontului Frontuluicare protestează protesteazăîmpotrivacelei dintâi. Frontul este susţinut în stradă de muncitorii de la I.M.G.B., I.C.T.B., I.M.M.R., I.M.M.R., I.I.R.U.C., I .I.R.U.C., şi de mineri mineri sosiţi din Valea Valea Jiului. Mulţi au ca argumente bâte şi răngi şi o dorinţă pe care o vor  exprima sintetic într-o formulă ce va face carieră: „Moarte intelectualilor!". Se ţin discursuri împotriva partidelor partidelor care vor să oprească opreascăascensiuneapoliticăaFrontului:„Joscu fiii dechiaburi şi legionari!", „Nu putem merge merge înapoi nici la capitalism, nici la comunism comunism!", ,Amvăzutla televizornişte bătrânicărorale cădea cădea placa din gură!", gură!", „Nu vrem ca cei care au stat stat la căldură în străinătate să vină acum şi să ne dea lecţii. Frontul Frontul ne-a susţinut moralul moralul în zilele zilele cele mai mai negre. Dacă Dacă vor greşi, nu-i vom mai vota.DarP.N.Ţ. atuncitrebuia săne fi dato mână mânădeajutor.De ce pe 22 dec. n-a sosit sosit nici un reprezentant reprezentant al lor?", „Partidul „Partidul Liberal vrea să-şi câştige adepţi plătind câte două sute de lei şi o sticlă de băutură!". Pe pancarte se poate citi: „Ce vor  vor P.N.Ţ. şi P.N.L.? - Un os de ros", „Nu-i vrem pe cerşetorii de putere", „Liberali şi ţărănişti puneţi mâna şi munciţi!".în cealaltă tabără se ţin discursuri în care se demonstrează ideile ce se pot citi pe pancarte: „Cine „Cine a stat stat cinci ani la ruşi nu poate gândi ca Bush!", „Nu vrem neocomunism", „F.S.N. =P,C.R.", „Ieri Ceuşescu - azi Iliescu", „Frontul va fi provizoriu 20 de ani, Brucan!". Demonstranţii care susţin partidele istorice revin la ideea ideea ce a dus la declanşarea declanşarea mitingului: mitingului: Frontul Frontul trebuie să respecte respecte ceea ce conducătorii conducătorii lui lui 49

C 4 • I st st or ia ia

1990 1990

au declarat de nenumărate nenumărate ori încă încă din 22 dec. '89 - că este o forţa forţa politicăprovizoriecare şi-a şi-aasumat răspundere răspundereaade a organiza organiza alegeri libere. Chiar Chiar dacă a existat intenţia de a nu se recurge la violenţă, este este atacat sediul Guvernului Guvernului şi se cere cu insistenţă demisia demisia acestuia. La sfârşitul zilei au loc tratative între repre repre zentanţii partidelor istorice şi Front, la care cîştigă tot mai mult teren soluţia înlocuirii înlocuirii C.F.S.N. cu un organism în care să fie reprezentate alături de F.S.N. F.S.N. şi celelalte forţe politice legal constituite. ian. Contramanifestaţia Contramanifestaţia organizată de suporterii • 29 ian. asupra sediilor unor partide -în frunte F.S.N. are ca efect asaltul asupra loc iarăşi scene cuP.N.Ţ.C.D. -din Bucureşti şi din alte oraşe. Au loc de violenţă şi dezlănţuiri de ură. „Sediul P.N.Ţ. este salvat de către poliţie poliţie şi armată" - susţine Adevărul. Furia populară populară se se dezlănţuie într-o variantă periculoasă chiar pentru „democraţia originală" (după formula care a făcut carieră a lui Ion Iliescu) din România: turneul întreprins de minerii din Valea Jiului, în Capi tală, înarmaţi cu bâte şi lanţuri şi convinşi că trebuie să-i reducă la tăcere prin orice mijloace pe conducătorii şi susţinătorii partidelor care erau altceva decât F.S.N. La 29 ian., viata fruntaşilor acestor partide este în primejdie, primejdie, unii fiind obligaţi să sepunăla laadăpostde aceeaşi„furie „furiepopulară" populară".. PetreRomanînsuşi soseşte într-o tanchetă la sediul asediat al P.N.Ţ. pentru a-1 prelua şi proteja pe Corneliu Coposu, aflat din nou în pericol. Tancheta (asemănătoare cu cea care fusese ultimul mijloc de transport al soţilor Ceauşescu) îşi face loc anevoie prin mulţimile frisonate de indignare faţă de P.N.Ţ.C.D. şi Corneliu Coposu şi de veneraţie faţă de Petre Petre Roman Roman care apără cu pieptul său viaţa adversarului politic. Pentru Pentru orice eventualitate, în Piaţa Victoriei un grup grup de tineri, partizani ai F.S.N., pregătiseră pregătiseră liderului P.N.Ţ.C.D. un sicriu cuspecificaţia: „pentru „pentrudomnul domnulCoposu" Coposu"şicare esteplimbatcu o maşină maşină spre satisfacţia exprimată exprimată prin ovaţii a suporterilor suporterilor F.S.N. Zelul susţinătorilor F.S.N. este recompensat recompensat prin prin cuvintele pline pline de simţire pe care Ion Iliescu şi Petre Roman le adresează mulţimilor. Furtunoasa zi se încheie printr-un schimb de de angajamente. Conducătorii promit că vor conduce ţara pe drumul democraţiei, democraţiei, iar demonstranţii demonstranţii că vor munci şi-i vor susţine în continuare. Blandiana se retrage din C.F.S.N.: „Acum, „Acum, • 30 ian. Şi Ana Blandiana când confruntările confruntările s-au mutat în stradă, iar schimbul schimbul de opinii tinde să devină unul de imprecaţii şi suspiciuni ( . . , . ) , locul unui scriitor, cred eu, nu poate fi decât masa lui de scris, o masă care 50

seamănă de mult, şi va fi nevoită să semene semene mult mult timp, timp, cu o  baricadă". • 1 febr. în urma unei unei întâlniri a reprezenta reprezentanţilor nţilor partidelor  partidelor  politice cu membrii marcanţi ai C.F.S.N.,se dă publicităţii un comunicat prin care se anunţă constituirea iminentă a unui Consiliu Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), format prin restructurarea restructurarea C.F.S.N., C.F.S.N., care să asigure reprezentarea reprezentarea în structustructui llc de vârf ale puterii a unor participanţi activi la Revoluţia din dec. '89, a unor personalităţi, a muncitorilor, ţăranilor, intelectu alilor, tinerilor, studenţilor, minorităţilor naţionale, judeţelor, partidelor partidelor politice nou înfiinţate. • 2 febr. Tribunalul Militar Militar Teritorial Bucureşti pronunţă pronunţă sentinţa în procesul urmărit cu interes de opinia publică şi transmis în mare parte de TVR-detenţie pe viaţă şi confiscarea totală a averii personale pentru patru dintre cei mai apropiaţi şi de încredere colaboratori ai lui Nicolae Ceauşescu, învinuiţi de genocid: genocid:MănescuManea, Manea,Postelnicu Postelnicu Tudor,BobuEmil, Emil, Dincă Ion. Inculpaţii au drept drept de recurs în 10 zile şi sunt obligaţi obligaţi la plata a 2 500 lei, cheltuieli de judecată. Manea Mănescu Mănescu declară: „Deşi sunt la vârsta vârsta de 74 de ani, îmi voi duce pedeapsa până până la capăt. Regimului Regimului nou instaurat, bazat pe puterea muncitorilor, muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor îi doresc succes". • 3 febr. Şedinţa de adio a C.F.S.N. C.F.S.N. înaintea înlocuirii acestui organ al puterii cu varianta sa reconsiderată - C.P.U.N. • 5febr. Dec Decret-Leg ret-Legeeal C.F.S.N. (nr.54)privindorganizarea şi desfăşurarea desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. iniţiative. • 6 febr. La T.M.B. se înregistrează înregistrează (Decizia (Decizia civilă nr. 27) cel de-al 27-lea partid politic: Frontul Salvării Naţionale. Preşedinte: Ion Iliescu. - în penitenciarul din Timişoara Timişoara se se spânzură spânzură un deţinut, Petre Moraru, unul dintre cei trei locţiitori ai şefului Inspectoratului General General al Miliţiei. La 18 dec. '89 el a primit ordin de la generalul Constantin Nuţă să distrugă prin incinerare un transport masiv cu „colete din străinătate" ambalate în saci de plastic şi care erau de fapt cadavrele eroilor Timişoarei ucişi în zilele de 17 şi 18 dec. 1989. • 7 febr. Prin Decret Decret C.F.S.N. C.F.S.N. (nr. (nr. 99) Mihail Lupoi este destituit din funcţia de ministru al turismului. • 9 febr. Se constituie, după dezbateri-m dezbateri-maraton la care presa n-a n-a avut acces, deşi lucrările lucrările au fost transmise prin televiziune, C.P.U.N., ca nou organ organ legislativ şi al puterii de stat, 51 alcătuit prin consens naţional şi având ca principal scop declarat

1990

asigurarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor, la 20 mai 1990 1990 (Decret lege nr. nr. 81 al C.F.S.N., C.F.S.N. , 9 febr. febr. 1990 1990)) . Reprezentar Reprezentarea ea poli poli tică în C.P.U.N.: C.P.U.N. : 112 112 membri membri din C.F.S.N. C.F.S.N. 11 1122 din formaţiunile formaţiunile şi partidele nou create, 27 din partea uniunilor uniunilor minorităţilor  naţionale,3dinparteaA.F.D.P.şi unvot rezervat rezervatpreşedintelui. preşedintelui. -Prin -Pri n Decret C.F.S.N. (nr. (nr. 113), 113), Aurel Dragoş Munteanu Munteanu se eliberează, la cerere, din funcţia funcţia de preşedinte preşedinte al Radiotele viziunii. RăzvanTheodorescu este numit în funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii. către ProcuraturaGenerală, Curtea Curtea • 10 febr. Sesizată de către Supremă Supremă de Justiţie dispune dispune trimiterea în judecată pentru complicitate complicitate la infracţiunea de genocid în perioada mişcării mişcării revoluţionare de la Timişoara a 22 de inculpaţi: Macri Emil, Popescu Ion, SimaTraian, Deheleanu De heleanu Ioan, Corpodeanu Corpodeanu Ioan, Teodorescu Filip, Anastasiu Gabriel, Ghircoiaş Nicolae,  Atudoroaie Gheorghe, Radu Tinu, Ciucă Valentin s.a. Toţi au făcut parte din din comandam comandamentul instituit instituit la Timişoara Timişoara în în scopul reprimării reprimării Revoluţiei, au organizat forţele care s-au s-au mobilizat pentru a înăbuşi mişcarea, s-au s-au străduit străduit ca prin munca munca informativă să-i descopere şi săi anihileze pe organizatorii demonstranţilor, au contribuit la sustragerea şi incinerarea cadavrelor şi la distrugerea fişelor de evidenţă spitalicească a morţilor morţilorşi răniţilor. Comitetul de • 12 febr. înfiinţat la începutul lunii febr. Comitetul

Acţiune Acţiune pentru pentru Demo Democratiza cratizarea reaArmatei (C.A.D.A.)îşi îşi facesimţită prezenţa prezenţaprintr-unapel(13puncte) puncte) datpublicităţiiîn carese pun în discuţie statutul, rolul, locul şi funcţia armatei în statul de drept. drept. CA.D.A. consideră că armata armata nu trebuie interpu interpusă să între organele puterii şi popor şi se pronunţă împotriva chemării din rezervă a unor militari, plenară care a durat 12 • 13 febr. întrunit într-o şedinţă plenară ore,C.P.U.N.adoptăcâtevadocumentemenitesă-1structureze structureze şi săi asigure funcţionarea funcţionarea şi ia unele decizii organizatorice: organizatorice: - regulamentul regulamentul privind organizarea organizarea şi desfăşurarea desfăşurarea sesiunilor acestui organism legislativ şi al puterii de stat, programat programat să funcţioneze funcţioneze până la 20 mai 1990, adică adică până la alegeri. -regulamentul în baza căruia aveau să se desfăşoare lucrările C.P.U.N. -alegerea -alegerea organelor organelorde conducere conducerealeC.P.U.N.: C.P.U.N.: unBirou Executiv Executiv alcătuit alcătuit din 21 de membri, dintre care un preşedinte (Ion Iliescu) 5 vicepreşedinţi (Ion Caramitru, Cazimir Ionescu, 52

1990

Kirâly Kâroly, Radu Câmpeanu. Ioan Mânzatu), un secretar  Reformă(Dan (Dan Marţ Marţian) ian) şi 14 membri. membri. (în cartea cartea sa Revoluţieşi Reformă Fdit.enciclopedică 1994, 1994, pag. 106 106 - Ion Ilies Iliescu cu apreciază că C.P.U.N. C.P.U.N. „a funcţionat ca un veritabil veritabil parlament. Documentul dezbătut şi aprobat, aprobat, a fost Legea electorală [...]". „Cred principal, dezbătut că dezbaterile C.P.U.N. au constituit cel mai mai interesant interesant aspect al acesteiperioade,fiindde departe departecele mai mai urmărite urmăritetransmisiuni ale Televiziunii Române." Române." „Lucrările „Lucrările sesiunilor plenare ale C.P.U.N. au fost transmise integral la televiziune, televiziune, deseori până la ore târzii dinnoapte,urmărite urmăritecumareinteres deîntreaga ţară,constituind o veritabilă şcoală politică.") • 16 febr. febr. Este acceptată (Decret C.P.U.N.nr.124) cererea de eliberare din funcţia de ministru al apărării naţionale a generalului generalului Nicolae Militaru. în postul rămas liber este numit generalul-co generalul-colonel lonel Victor Victor Atanasie Atanasie Stănculescu. Stănculescu. • 21 febr. Ministrul apărării naţionale, generalul Victor   Atanasie Stănculescu face publice unele precizări în legătură cu fostele cadre de Securitate: - prin Decretul nr. 33 din 30 dec. 1989, 1989, Departamentul Securităţii Statului şi toate unităţile sale centrale şi teritoriale au fost desfiinţate. -cadrele deconducerecomprom compromise ale acestui departament au fost trecute în rezervă rezervă sau arestate (Iuli (Iulian an Vlad, Gianu Bucurescu, Emil Emil Macri Macri ş.a.). ş.a.). - au fost desfiinţate unităţi ale departamentului, iar  i ar  efectivele lor au fost trecute în rezervă - Direcţia a V-a de pază şi ordine (437 cadre), Direcţia a IV-a de contrainformaţii militare (1073 cadre din care 611 trecute în rezervă, rezervă, iar unele arestate). - au fost trecute în rezervă 1 844 cadre ale Securităţii municipiului municipiuluiBucureşti Bucureştişi ale judeţelor Timiş,Sibiu,Braşov Braşov,,Cluj, -au fost arestaţi şi cercetaţi membri ai conducerii fostului Departament al Securităţii Statului, implicaţi în reprimarea mişcărilor mişcărilorrevoluţionare revoluţionaredin dec.'89. '89. -au fost debranşate debranşate chiar la data data de 22 dec. '89 sistemele sistemele de ascultare. -în total, la 22 dec. dec. '89, '89, efectivele aparatu aparatului lui central şi teritorial de Securitate însumau aproximativ 8 400 de cadre.  Acest raport sumar în legătură cu o problemă de maximă gravitate, care continua continua să să neliniştească societatea românească, românească, aprovocatreacţiipolemiceprompte.S-ascrismult,s-ademonstrat că atât cifrele, cât şi asigurările furnizate de ministrul apărării 53 naţionale naţionaleerau ocreaţie delaboratormenită menităsăcalmezespiri spiritele. tele.

1991

cuopţiuneapentruindependenţa independenţaţării ţării 77,8% 77,8%estonişi 87,5%letoni se pronunţă în favoarea independenţei independenţei ţărilor ţărilor lor. • 4 mart. mart. Curtea Supre Supremă mă de Justiţie Justiţie judecă recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva hotărârilor  prin care 61 de muncitori din Braşov Braşov au fost condamnaţi în legătură cu evenimentele din 15 nov. nov. 1987 pentru ultraj contra  bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. O dată cu admiterea recursului sentinţa a fost casată şi schimbată încadrarea juridică  în  în infracţiune infracţiune de propagand propagandăă împotriva orânduirii socialiste, pentru care s-a dispus achitarea inculpaţilor. • 5mart. Geneva Geneva.. Dumitru Mazilu esteagresat înlocuin locuinţa ţa sa, la câteva zile după ce depusese la O.N.U. un raport despre drepturile omului în România. România. Reacţiile în legătură cu acest inci dentsuntcontradictorii.Pede opartese relateazăcuuntongrav  întâmplarea, căutându-se înţelesuri ascunse: „Doi bărbaţi, ele gant îmbrăcaţi şi mascaţi au descuiat uşa apartamentului, l-au bătut, l-au tăiat tăiat cu o lamă de ras, spunându spunându-i -i în româneşte -dacă -dacă vei continua, te aşteaptă moartea". moartea". Pe de altă altă parte totul este bagatelizat, considerat scenă scenă de vodevil vodevil jucată chiar de Mazilu: azilu: „un cadavru cadavru politic caraghios şi penibil, o ţoapă perfectă şi un delator"care a înscenat totul pentru a reintra în atenţia opiniei publice şi pentru a mai „băga ceea ce crede el a fi încă un cui în sicriul lui Iliescu Iliescu şi al lui Roman". Roman". Interpre Interpretarea tarea aparţine aparţine lui Bogdan Baltazar. Baltazar. purtătorul de cuvânt al Guvernului. Guvernului. - Se dă publicităţii scrisoarea de demisie din Uniunea Scriitorilora lui Marin Sorescuîn urma urmaunorconflictedeproporţii proporţii în redacţia revistei craiovene Ramuri amuri unde unde acesta era redactorşef. „Refuz „Refuz să cred că democraţia democraţia este este mai rea decât dictatura" scriepoetul poetulşi încheieastfelepistolaadresată adresatălui Mircea Dinescu: ,A fi scriitor pur şi simplu îmi este de ajuns". ajuns". Peste două două zile Consiliul Uniunii Scriitorilor va declara că regretă cererea de demisie demisiea lui Marin arinSorescu Sorescuşi-itransmiterugămintea rugăminteadea reveni asupra ei. • 12 mart. Alianţa Civică Civică dă o declaraţie în scopul scopul realizării reconcilierii naţionale plecând de la premisa că răspunderea morală nu trebuie să cadă nediferenţiat pe cele 4 milioane de membri de partid, ci numai numai pe cercurile conducătoare. conducătoare. în în acest scop se propune: 1) Orice Orice referire la la o persoană persoană trebuie să aibă în vedere faptele şi nu simpla apartenenţă apartenenţă la P.C.R., P.C.R., la l a structurile structurile organizatorice inferioare ale acestuia sau la funcţii pe linie de stat. 130

1991 2) Până în anul 2 000 să nu fie promovaţi în funcţii de conducere conducere sau decizie ale statului foştii membri membri ai CC C C, fostele cadre ale Securităţii, foştii activişti activişti care renunţând la propria propria profesie profesie au fost retribuiţi retribuiţi de către P.C.R. P.C.R. pentru activitatea politico-ideologică depusă în aparatul de partid. • 17 mart. Referendum unional în U.R.S.S. (organizat con form hotărârii Sovietului Sovietului Suprem) vizând menţinerea acestei ţări ca o federaţie de state cu drepturi egale.Prin da sau nu se răspun de la întrebarea: „Consideraţi oportună menţinerea U.R.S.S. ca o federaţie revigorată de state suverane cu drepturi egale care să garanteze garanteze drepturile şi libertăţile libertăţile omului de orice naţionalitate?" Din cele 15 republici unionale, 6 au hotărât să nu participe la referendum referendum - Armenia, Estonia, Letonia, Lituania, Lituania, Gruzia, Gruzia, Moldova. oldova. Chiar şi în aceste ţări cetăţenii care au dorit să voteze au fost liberi şi au avut unde să o facă. în Republica Republica Moldova oldova situaţia a fost încordată, găgăuzii şi bulgarii s-au pronunţat masiv împotriva împotriva desfiinţării Uniunii. Rezultatul Rezultatul Referendu Referendumulu muluii se va anunţa anunţa în şedinţa Sovietului Sovietului Suprem Suprem din din 21 mart. -76% din cetăţenii sovietici s-au pronunţat pentru menţinerea U.R.S.S. ca federaţie federaţie de state - şi şi va fi impu impuss tuturor tuturor republicilor, republicilor, inclusiv celor 6 care nu au participat la această consultare. ® 16-17 mart. mart. Bucureşti. Bucureşti. Sala Polivalentă. Polivalentă. Lucrările Convenţiei Naţionale a F.S.N. temeinic pregătite nu doar tactic ci şi administrativ (se repară scaune, se schimbă catifelele draperiilor, se caută şi se găsesc sponsori pentru pentru trataţii) trataţii) se anunţă pline de surprize, cea mai importantă fiind scindarea partidului de guvernământ. în cele din urmă se înregistrează doar două retrageri din rândul membrilor Colegiului Director. Totuşi, Velicu Radină şi Dănuţ Fleacă fac declaraţii incendiare. în timpul timpul lucrărilor, pe hol, Velicu Radină provoacă o conferinţă de presă pentru a anunţa că o parte din membrii partidului vor forma un alt partid, sancţionând sancţionând astfel F.S.N.-ul F.S.N.-ul care a trecut la la neoliberalism.şi pe Petre Romancare încearcăsă instaurezeodictatură democratică democratică de partid. Argumentul disidentului Radină este că el însuşi însuşi a fost  împiedicat să ia cuvântul în cadrul Convenţiei. Silviu Brucan consideră (în Adevărul din 19 mart. '91) că a avut loc o luptă aprigă între „junii turci" reformatori, conştienţi că partidul are nevoie de o nouă faţă şi „grupul marţienilor, bârlădenilorşi ştefan-ghe ştefan-gheorgh orghienilor ienilordin dealulCotrocenilor, Cotrocenilor,care se agaţă cu disperare de poziţiile-arici ale nomenclaturii". Au câştigat reformatorii. reformatorii. Petre Roman Roman este ales lider lider naţional, naţional, iar  Ion Aurel Stoica, preşedinte executiv. De fapt Petre Roman este 131

1991

reales lider lider naţional al F.S.N., deoarece alegerea sa în această funcţie funcţie a avut loc, la propune propunerea rea lui Ion Iliescu, Iliescu, la 26 iul. 1990 1990.. Se produc şi alte alte schimbări schimbări în conducerea conducerea F.S.N. Unii memb membri ri suntcriticaţi: NicolaeS.Dumitru, fostprim-vicepreş prim-vicepreşedinte, edinte,este numit de un coleg specimen din „fauna bişniţei politice" şi sala aplaudă aplaudă;; este atacatşi ClaudiuIordache, alt prim-vicepreşe -vicepreşedinte, dinte, care n-a fost prezent. Centrul de greutate al discuţiilor a fost reforma considerată o necesitate vitală pentru pentru viitorul tării, care trebuie să fie unul european. european. Convenţia Convenţia a definit Frontul ca un partid de centrustânga cu o orientare social-democrată. S-au adoptat noul statut, moţiunea „Un viitor pentru România", o Rezoluţie privind problema naţională. într-o într-o declaraţie, desfăşurarea desfăşurarea referendumulu referendumuluii din 17 mart., în Republica Republica Moldova, oldova, este considerată o încălcare a dreptului la alegeri libere şi a suveranităţii acestei ţări. • 18 18 mart. Şi totuşi, în Adunarea Deputaţilor explodează bomba: bomba: nouă deputaţi deputaţi din grupul majoritar anunţă retragerea pentru pentru a forma forma un nou grup parlamentar. parlamentar. Fidelii lui Roman îi blamează blameazăpe „dezertori". „dezertori". • 19 19 mart.întâlnire întâlnireîntre reprezentanţii reprezentanţiiGuvernului Guvernului(Petre Roman) şi cei ai Convenţiei Naţionale a Ziariştilor din România, la care este din nou în discuţie libertatea presei. Ca efect, efect, se retrag din Parlament legile care, odată adoptate, ar fi îngrădit libertatea presei. • 20 mart. în şedinţa de Guvern Guvern îşi prezintă demisiile AntonVătăşescu, Vătăşescu,viceprim-ministru.Theod viceprim-ministru.Theodor orStolojan, Stolojan,ministrul finanţelo finanţelor, r,şi Mihai Zisu, ministrul ministrul resurselorşi industriei.Cauzele Cauzele mărturisite ţin de ritmul prea lent al reformei. reformei. Cei trei trei preferă preferă ca la etapa a doua doua a liberalizării preţurilor, anunţată pentru 1 apr, să se recurgă la soluţia radicală de eliminare totală a subvenţiei subvenţiei de stat şi la liberalizarea totală a preţurilor, combinate cu măsuri reparatorii de protecţie socială. Petre Roman insistă ca miniştrii radicali să rămână în funcţii pentru a asigura coerenţa politicii partidului în perioada perioada următoare, -Mesaj către naţiune al partidelor din opoziţie membre ale Convenţiei ConvenţieiNaţionalepentruInstaurarea InstaurareaDemocraţiei.Avândca argument argument situaţia economică, economică, politică politică şi socială grea a ţării ccaa şi, incapacitatea Guvernului de a-i face faţă şi de a-şi respecta propriul program, autorii mesajului cer „constituirea unui guvern responsabil, responsabil, care să se bucure de încrederea naţiunii şi care să reprezinte o reală schimbare schimbare în viaţa viaţa politică a ţării", Răspunzând Răspunzând la acest mesaj, mesaj, grupul grupul parlamentarilor F.S.N. F.S.N. îl consideră „un 132

1991

 virulent atac la adresa tinerei democraţii româneşti". - Miting şi marş organizate de Cartelul Sindical Alfa pe traseul Piaţa Revoluţiei - Piaţa Unirii - Cotroceni, cu sprijinul  Alianţei  Alianţei Civice, al Sindicatului liber din R.T.V.R. R.T.V.R. şi al altor  formaţiuni. formaţiuni . Organizatorii Organizat orii consideră necesar să impună preşedintelui şi Parlamentului examinarea unui program legislativ (,Alternativa (,Alternativa Alfa pentru o Român Românie ie democratică şi reunită") apt săasigure evoluţiaţăriispre oadevăratădemocra democraţie ţieşi delimitarea delimitarea netădecomunism,Prinînscrisuriledepepancarteşiprinscandări manifestanţii manifestanţii îşi fac cunoscute convingerile convingerile şi revendicările: „I.M.G.B. nu mai face ordine", „Suntem golani de 45 de ani", „Jos decretele comuniste!", „Fără comunişti!", „N-aţi reuşit, tara s-a trezit!". La Parlament se depune un memoriu memoriu şi sunt huiduiţi Paul Jerbas şi Cazimir Ionescu. în drum spre Cotroceni, următoarea următoareaescalăa manifestanţilor, manifestanţilor,sestrigă: strigă:„Lapalat,la palat, să-1dămjos peemanat!", „La „LaPalatul Cotroceni Cotrocenicântă cucuveaua, Iliescu şi Petrică şi-au şi-au găsit găsit beleaua", beleaua", „Nu „Nu mai vrem nici un pic preşedinte preşedintebolşevic",„Iliescuşi Petricănumai vremocauamică", mică", „Demisia „Demisia!", !", „Singu „Singura ra soluţie, înc-oRevoluţie!", „Mai bine mort, decât comunist!". comunist!". Mitingul sindicaliştilor sindicaliştilor a avut parte de o participare masivă şi activă. S-a formulat apoi reproşul că s-a trecut de la la revendicări revendicări economic economicee la la revendicări revendicări politice. Ion Iliescu Iliescu va răspunde răspunde ofertei Cartelului Sindical Alfa. Programul intitulat „Alternativa Alfa pentru o Românie democratică şi reunită", program paralel cu cel al Guvernului şi punând accentul peprivatizare,prop proprietate rietateşi concurenţă concurenţăvaintraimediat imediatîn atenţia Departamentului de analiză politică al preşedintelui României. (Concluziile (Concluziile analizei vor fi date publicităţii de ziarul Adevărul la 29 mart. '91.) Specialiştii preşedintelui ţării consideră că „Alternativa" sindicatelor suferă de excese şi inadecvări. Totuşi, pentru a-i   încuraja pe sindicalişti, Ion Iliescu propune ca un cerc de specialişti dindomeniile domeniileeconomiei economiei şiprivatizării, subconducerea  Academiei României şi a Institutului Naţional de Cercetări Econom Economice să participe la la o serie serie de dezbateri în cadrul cărora să analizeze acest program şi oricare oricare altul altul pentru a se ajunge ajunge la  varianta optimă care să reziste „confruntării cu problemele actuale deosebit de complexe". •22 mart. Moscova. în urma convorbirilor dintre Alexandr  Besmertmh, ministrul de externe sovietic, şi omologul său român,   Adrian Năstase, este parafat Tratatul de colaborare, bună  vecinătate şi prietenie dintre U.R.S.S. şi România. Partea sovietică 133

1991

1991

apreciază că Tratatul Tratatul reprezintă triumful triumful noilor relaţii relaţii şi că va cu unele mai blânde, care i-au salvat de fapt pe inculpaţi. puteaconstituiun precedent precedentşi pentru pentrucelelalte ţăriest-europene. est-europene. 3) Au fost supuşi unui regim - Condiţiile Condiţiile din închisori au Documentul confirmă poziţiile celor două ţări privind invio dur în închisori, nu s-a sa ţinut fost exact exact acelea pe care le-a labilitatea graniţelor integritatea teritorială a tuturor statelor  seama de starea starea precară a rezervat deţinuţilor regimul Europei, Europei, nefolosirea forţei în relaţiile relaţiile internaţionale - principii sănătăţii lor. comunist, unist, deci deci şi inculpaţii, inculpaţii, stipulate în actul final de la Helsinki şi în Carta de la Paris pentru ca fruntaşi fruntaşi ai acestui regim. în aceleaşi condiţii au făcut făcut o Europ Europăă nouă. Tratatul va fi semnat semnat de Ion Iliesc Il iescu, u, cu cu prilejul   închisoare mulţi opozanţi ai sistemului comunist, au fost  vizitei sale în U.R.S.S. U.R.S.S. torturaţi, chiar exterm exterminaţi. inaţi. în în plus, inculpaţii au beneficiat ® 25 mart. Se pronunţă pronunţă sentinţa în procesul mem membrilor  brilor  de un regim preferenţial, preferenţial, chiar de un anumit confort. confort. Toţi au C.P.E C.P.Ex. al fostului CC, al P.C.R. P.C.R. Procesul a durat 248 de zile (cu adusdovezimedicale medicale conformcărora trebuiauconsideraţi grav 30 de zile zile mai mult decât cel de la Nürnberg Nürnberg observă observă cineva, dar  bolnavi, bolnavi,în timpcecunumai numaicâtevaluni în urmă,cuosănătate deloc cu aceleaşi efecte, aşa cum ar putea oricine observa) iar  de fier, întreţinută de un trai trai îmbelşugat, îmbelşugat, erau foarte activi, pedepsele pedepsele administrate inculpaţilor (iniţial 24) însumează însumează 34 de contribuind din plin la înaintarea României spre comunism. ani şi trei luni închisoare. Pedepsele cu închisoare oscilează între Certificatele medicale au fost în multe cazuri simple subterfugii 5 ani şi 6 luni (Popescu Dumitru, Totu loan) şi 2 ani (Gâdea pentru a scăpa de dreapta pedeapsă. Suzănica Suzănica şi Dobrescu Miu, condamnat pentru pentru neglijenţă în 4) Au fost supuşi oprobriului -A existat existat într-adevă într-adevărr o stare serviciu).Aufostachitaţi:David Gheorghe, Gheorghe,OlteanuConstantin, public, au fost împinşi la dez- de mânie populară populară mai ales Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Radu Constantin, Szasz Iosif. nădejde, chiar la sinucidere, sinucidere, imediat după după 22 dec.'89. Dacă Rezultatele Rezultatele procesuluiaufost amplu amplucomentate,unii considerând considerând familiile au fost persecutate, inculpaţii inculpaţii ar mai mai fi avut resurse pedepsele prea blânde, procedura greoaie şi schimbarea încadrării acuzate, umilite. să-şi să-şi activeze activeze conştiinţa conştiinţa anes anes juridice(favorizarea (favorizareainfractorului) infractorului) carea transformat transformatprocesulpoli teziată de Ceauşescu ar fi căutat să înţeleagă dacă nu cumv cumva a tic în unul penal -nejustificată. De altfel, nu numai acest proces au existat infinite justificări pentru revolta poporului. poporului. Cu atât ci toate celelalte în care au apărut în boxa acuzaţilor foşti tovarăşi mai mult cu cât în toate documentele P.C.R. P.C.R. şi în acţiunile de cu funcţii funcţii de răspundere răspundere înainte de dec. '89 au stârnit reacţii reacţii de anihilare ale adversarilor comunism comunismului ului se invocau dreapta acuzare sau de compasiune, au dus la polemici pasionate judecată şi interesele interesele poporului. poporului. Nimeni Nimeni dintre cei care au rămânând rămânând pe tot parcursul llor or în atenţia opiniei publice. S-au -au susţinut la vârf regim regimul ul comunist nu a considerat vreodată emis nenumărate argumente de susţinere a inculpaţilor şi cu luciditate şi bună credinţă că ar fi avut vreo vină. contraargumen contraargumente, te, de incriminare a lor. lor. Dimpotrivă, Dimpotrivă, cu cât frica pe care au simţit-o imediat după   ARGUMENTE: CONTRAARGUMENTE: revoluţies-aatenuat,şi-au şi-auadunatforţeleşi auridicatdin nou 1) Au fost devotaţi ţării pe pe -Au subord subordona onatt ţara intereselor  intereselor  osanalecomunismului. comunismului.Chiardacăs-auconsiderat persecutaţi, care au slujit-o cât au putut străine, comunism comunismului ului impus impus persecuţiile pe care le-au suportat au fost incomparabile cu mai bine în condiţiile date. date. de sovietici, sovietici, au contribuit contribuit prin persecuţiile la care au fost supuşi adversarii activi şi demni demni ai lipsa de personalitate şi slugărnicie la evoluţia monstruoa monstruoasă să sistemuluicomunist, comunist,exterminaţicu cruzime,urmăriţidecenii a cultului personalităţii lui Ceauşescu, Ceauşescu, au dispreţuit poporu poporull de-a de-a rândul prin urmaşii urmaşii lor. Cei puţini care s-au sinucis au pe care l-au condamnat la mizerie, lipsă de libertate, de dem avutparte,în principiu, principiu,de regretecreştine, unanimexprimate, exprimate, nitate şi de drepturi drepturi elementare. elementare. deşi s-a s-a putut observa că abdicarea abdicarea lor s-a s-a datorat nu vreunei 2) Au Au fost târâţi în închisoare -Acuzaţiile -Acuzaţiil e au avut avut ca suport suport crize de conştiinţă provocată de certitudinea vinovăţiei (n-a sub acuzaţii acuzaţ ii grave care n-au faptic doar perioada perioada 16-2 16-22 2 existat nici un document în acest sens), ci lipsei de rezistenţă rezistenţă putut fi dovedite. dovedite. dec.'89, dar vinovăţiile comu comu morală (aceeaşi lipsă de rezistenţă care le-a înclinat coloana niştilor cu funcţii de răspunde răspundere re trebuiau stabilite şi aduse în  vertebrală în faţa lui Ceauşescu) sau incapacităţii de adaptare faţa judecăţii judecăţii pentru întreaga perioadă perioadă 1945-1989. -1989. După După la o viată anonimă, anonimă, cu anumite privaţiuni, după onorurile, debutul debutulproceseloraufostschimbateîncadrărilejuridice iniţiale orgoliul funcţiei şi belşugul de odinioară. 134 135

1991

(Acest joc al argumentelor, argumentelor, care ar putea continua la nesfârşit, nesfârşit, şi-agăsit expresia expresia sintetică sintetică în cifre, în cadrul sondajului sondajului de opinie pe care ziarul Adevărul 1-a comandat Institutului Român pentru Sondarea Opiniei Publice şi care s-a efectuat în intervalul 2-31mart.1991înlegăturăcuprocesulmembrilorfostuluiC.P.Ex. -76% dintre cei chestionaţi consideră că pentru reprimarea revoluţiona revoluţionarilor rilor din dec. '89 sunt vinovaţi atât soţii Ceauşescu cât şi membri C.P.Ex. -13% îi consideră vinovaţi numai pe soţii Ceauşescu, -58% consideră pedepsele aplicate C.P.Ex.-iştilor prea uşoare. -23 % consideră pedepsele aplicate C.P.Ex.-iştilor juste. -4%considerăpedepseleaplicate C.P.Ex.-iştilorprea aspre.) • 26 26 mart. P.U.N.R. dă publicităţii în ziarul Adevărul de Cluj  o declaraţie privind soluţionarea problemei naţionale în Român România, ia, semnată de preşedintele partidului Ioan Al. Al . Crişan şi datată 23 mart. mart. '91. In replică, Prezidiul U.D.M U.D.M.R. .R. vine cu o declaraţieîn încare acuzăP.U.N.R P.U.N.R.-ulde activareanaţionalismului extremist în România. • 29 29 mart. Apare Hotărârea Guvernului României (H.G.) cu privire la etapa a doua de liberalizare a preţurilor şi tarifelor, în acelaşi timp timp cu H.G. privind indexarea indexarea şi compensarea compensarea salariilor  salariilor  şi pensiilor de asigurări sociale de stat, militare şi I.O.V.R. şi alte măsuri de protecţie socială. -în -în Senat, Senat, Alexandru Bârlădeanu ţine să se delimiteze delimiteze de programul şi politica Guvernului pe care le atacă aproape ca un adversar din opoziţie. opoziţie. De la înălţimea funcţiei sale, Alexandru Bârlădeanuspune spunecănu ede acordcuStatutuladoptat adoptatla larecenta Convenţie ConvenţieNaţională Naţionalăa F.S.N. F.S.N. pentru pentru căinstituţionalizează instituţionalizeazăfuncţia de lider naţional în calitate calitate de conducător conducător politic al partidului şi de şef al executivului şi că nu e de acceptat ca parlamentarii F.S.N. săaibă obligaţiadea susţineGuvernul Guvernulîn timpceGuvernul Guvernul  îşi ia libertatea de a nu respecta programul politic al partidului. Pentru a demonstra gravitatea situaţiei în care s-a ajuns, Alexandru Bârlădean Bârlădeanu u propune propune un guvem de coaliţie. După După această intervenţie, alţi doi parlamentari parlamentari din grupul F.S.N. (Constantin Balcan, Barbu Popescu) şi-au prezentat prezentat demisia. Când Când a luat cuvântul cuvântul Adrian Severin, Alexandru Bârlădeanu a părăsitsala deşedinţeinvocând invocândosubităstareproastăasănătăţii. ,Am asistat - spune Adrian Severin - la un spectacol brevetat în istorie de partidul bolşevic. Este o diversiune să transferi relaţiile relaţiil e din cadrul unui partid în Senatul Senatul ţării ţării . Cred că tot ceea ce s-a 136

1991

spus aici de către unele persoane este de fapt o diversiune care conduce la un totalitarism mascat." -Un impresionant număr de intelectuali români contestă titlul de academician acordat lui Alexandru Bârlădeanu, aducând ca argumente lipsa operei ştiinţifice şi a ţinutei morale. • 30 mart. Ziarul Adevărul apare fără Darie Novăceanu ca director, director, efect al unui dezacord între între acesta şi colectivul redacţional. Incidentul ia ia proporţiile unui adevărat scandal de presă. Părţile se acuză reciproc pe postul de televiziune, la l a radio şi în presa scrisă. Darie Novăceanu îi acuză pe redactori de „scânteism" „scânteism",,„mitingism" „mitingism"(au avutloc mitingurideprotest şigreve la redacţie), lipsă de har gazetăresc, arivism, manevre dubioase în momentul momentul declanşării procedurilor de privatizare. Redacţia Redacţia îl acuză acuzăpe DarieNovăceanudeafaceri afaceridubioase dubioaseşi lipsă deloialitate, în discuţie e de fapt chestiunea chestiunea privatizării ziarului. Directorul Directorul îl dorea dorea preponderent preponderent de stat ceea ce nu era pe placul redacţiei. A  avut loc şi o întâlnire între Consiliul Directo Directorr al ziarului şi Petre Roman care părea al susţine pe Darie Novăceanu deşi primulministru afirmă că-i leagă doar „o prietenie de hispanişti". • 31 31 mart.-l mart.-l apr. Albania. La alegerile legislative Partidul Partidul Muncii(comunist) obţine60%din mandate mandateîn Parlament Parlament învingând Partidul Partidul Democrat,principala formaţiune formaţiunea opoziţiei. • 2 apr. Biroul Executiv al Colegiului Director al F.S.N. a hotărât să propună Colegiului Director retragerea definitivă a sprijinului sprijinului F.S.N. pentru senatorii şi deputaţii care nu recunosc recunosc Statutul şi platforma politică adoptate la recenta Convenţie Naţională a partidului: Alexandru Bârlădeanu, Barbu Popescu, Constantin Balcan, Sorin Teodor Botnaru, Ioan Dănuţ Fleacă, Mihai Iancu, Teodor Horia Mihăescu, Vasile Rădulescu, Mihai Stoica, Dumitru Şerban, Dimitrie Gabriel Nicolescu, Gheorghe Manole, anole, Ion Zgorcea. într-o într-o declaraţie ulterioară cei excluşi şi reuniţi în„grupul „grupul parlamentar parlamentarF.S.N.20 mai" mai"protestează protesteazăîmpotriva modului modului în care se încearcă „intimidarea „intimidarea membrilor F.S.N. ce vor  să participe la o viaţă politică civilizată". Disputa Senat -Guvern, respectiv Petre Roman -Alexandru -Alexandru Bârlădeanu, se agravează prin polemicile pro şi contra Guvern, de cele mai multe ori televizate ale celor doi „B" -Brucan -Bârlădeanu. Mihaill Gorbaciov, Gorbaciov, • 4-6 apr. Moscova. La invitaţia lui Mihai preşedintele preşedintele Ion Iliescu Iliescu face o vizită de prietenie în U.R.S U.R.S.S. .S. La 5 apr. la Kremlin, cei doi preşedinţi semnează Tratatul de colaborare, bunăvecinătate vecinătateşi amiciţie amiciţiedintreU.R.S.S. U.R.S.S.şi Româ România. nia.IonIlies Iliescu cu declară că a pus în discuţie şi tezaurul României, României, nerestituit nerestituit in137

1991 tegral de U.R.S.S., dar Mlhail Gorbaciov a afirmat afirmat că nu cunoaşte cunoaşte problema „dar se va informa". informa". în legătură cu semnarea semnarea Tratatului Ion Iliescu este de părere că „Dacă nu am fi încheiat un nou tratat, ar fi însemnat să menţinem menţinem vechiul vechiul tratat, care nu era deloc în concordanţă cu principiile ce guvernează acum raporturile dintre dintrestatele continentulu continentului. i.Acest tratatare labază noileprincipii principii general-europ general-europene ene şi nu ipotech ipotechează ează în nici un fel viitorul viitorul Republicii Republicii Moldova sau, sau, în general, al teritoriilor teritoriilor pe care au locuit locuit şi trăiesc trăiesc români". români". (Interviu dat ziariştilor în în avion la întoarcerea în ţară -6 apr.'91.) Semnarea acestui tratat va duce la o avalanşă de intervenţii în care istorici, istorici, oameni politici politici şi oameni de cultură încearcă să demonstreze inoportunitatea lui (este primul tratat pe care U.R.S.S. îl semnează semnează cu unul din foştii „aliaţi" din „lagărul" so cialist), cialist), dezavantajele dezavantajele pe care le aduce Român României. iei. • 5apr. Se dă publicităţii „Codu „Codull deontologic deontologic al ziaristului" elaboratşiaprobat aprobatde organizaţiile organizaţiile reunitealejurnaliştilor, pentru pentru protejarea cetăţeanului de informaţii false sau distorsionate, distorsionate, pentruapărarea apărarealibertăţiipresei. Codul Codulestealcătuit îndeplinacord cu codurile profesionale practicate în ţările civilizate. - în vinerea mare, într-o într-o emisiune transmisă pe postul naţional de televiziune, Constant Constantin in Pârvulescu, Pârvulescu, patriarhul comunismului românesc, face un elogiu sistemului sistemului pe care care 1-a slujit întreaga viaţă. • 9 apr. Conven Convenţia ţia Naţională a Ziariştilor din Rom România ânia se  întruneşte pentru pentru a lua în discuţie starea libertă libertăţii ţii presei. -Departamentul -Departamentuldestat alS.U.A.,prinpurtătoruldecuvânt Richard Boucher, îşi manifestă îngrijorarea îngrijorarea în legătură cu modul modul şi ritmul în care se democratizează democratizează Român România: ia: se înaintează lent lent spreeconomia economiade piaţă, piaţă,auloc locabateri regretabile regretabilede larespectarea drepturilor omului omului şi ale minorităţilor, minorităţilor, se menţine controlul guvernamental asupra mediilor de informare. -Gruzia îşi proclamă independenţa în cadrul unei Sesiuni extraordinare extraordinare a Sovietului Suprem. Suprem. • 11 apr. Alianţa Civică Civică iniţiază şi dă p publicităţii ublicităţii un proiect de act legislativ legislativ „Carta drepturilor drepturilor şi libertăţilor libertăţilor fundamentale fundamentale", ", o contribuţie a societăţi societăţiii civile la la elaborarea unuia unuia dintre cele mai importante importante capitole ale Constituţiei, acela consacrat drepturilor  şi libertăţilor fundamentale. • 12 apr. Bucureşti. Piaţa Revoluţiei. Miting al Alianţei Civice având scopul de a atrage atenţia asupra stării Televiziunii „care trebuie învinovăţită pentru incalculabile daune aduse 138

1991 moralei moralei şi conştiinţei publice". Traseul: Piaţa Revoluţiei Revoluţiei - Piaţa Victoriei Victoriei-Televiziune-Piaţa Revoluţiei. Revoluţiei.în PiaţaVictoriei Victoriei sedepune depune o moţiune moţiune la Guvern. Au vorbit: Al. Popovici, Toader Steţca, Steţca, Adrian AdrianMarino,Mihai Mihai Gheorghiu, Gheorghiu,ConstantinTicu Ticu Dumitrescu,  Ana Blandiana, Doina Cornea, Emil Hurezeanu, Ion Ciochină, Stelian Tănase, Ovidiu Popescu, Vasile Popovici, Corneliu Coposu, Sergiu Cunescu,Radu Câmpeanu. Ilegalista Elena Ionescu şi-a distrus în văzul lumii carnetul de membru al fostului P.C.R. S-a strigat: „Lasă-ne, măi dragă!", „Trăiţi după cum gândiţi", „Dacănuacum,atuncicând,dacănunoi, atuncicine?",„Iliescu ce făcuşi, ne vânduşi din nou la ruşi", „Partidul, Iliescu, Sărăcia", Sărăcia", „Iliescu ce mai stai în palatul lui Mihai?". La Televiziune se formează formează pichete care nu vor pleca până când nu se vor obţine garanţii că va fi schimbată schimbată conducerea conducerea instituţiei.Pichetulvarămâne rămânezile întregiîn faţaTeleviziunii, Televiziunii,chiar  memb membri riai Comitetului ComitetuluiDirector Directoral AlianţeiCivice vor veniaici aicisă răspundă răspundă la întrebări -pentru că, aşa cum declară, declară, oricum nu au acces la micul ecran. Pichetul din care face parte şi Dumitru  îuga  îuga va fi invitat să plece pentru pentru a nu tulbura liniştea pub publică. lică. • 12-14 apr. A treia Convenţie a Forumului Democrati Democraticc  Antitotalitar din România format din: P.N.L., P.N.Ţ.C.D., U.D.M.R, P.S.D.R.,UniuneaDemocratCreştină, Partidul Ecologist Român, Partidul Unităţii Democratice, Partidul Liber Monarhist, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, Alianţa Civică, A.F.D.P.R.. Scopul principal este adoptarea unui Apel Apel către naţiune, cu propuneri propuneri demareimportanţă: importanţă: formareaunuiguvern detranziţie, elaborarea unui program econom economic ic de urgenţă pentru stoparea declinului economic,dizolvareaParlamentului Parlamentuluişi organizareadealegeri antici pate, asumarea asumarea publică publică de Ion Iliesc Iliescu u a responsabilităţii pentru  violarea normelor democratice. S-a luat în discuţie eventualitatea retragerii din „Parlamentul ruşinii naţionale" a deputaţilor şi senatorilor opoziţiei. în funcţia de preşedinte al F.D.A.R. (pentru o perioadă determinată) a fost ales ing. Ion Mănucu. • 13 apr. Cartelul Sindical Alfa se adresează lui Ion Iliescu (înpaginile Adevărului, Adevărului, conform conformdreptului dreptului la replică), amintindu amintindu-i -i că n-a răspuns propunerii ca programul de reformă propus de sindicalişti să fie analizat şi eventual să înlocuiască programul economic economic al Guvernului. Guvernului. Sugestia lui Ion Iliesc Il iescu u de a supune dezbaterii dezbaterii specialiştilor acest program program este, după după părerea reprezentanţilor reprezentanţilor Cartelului, inactuală, deoarece tocmai tocmai în urma unor asemenea dezbateri s-a hotărât ca programul economic Alfa 139

1991

să fie propus ca alternativă la programul Guvernului. -Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României anunţă căF.M.I., prin Consiliul Directorilor Executivi a aprobat acordul încheiat de această instituţiecu România. F.M.I. sprijină programul programul de reformă al Guvernului român român prin credite financiare, acordate şi în 1991. •15apr. Iafiinţă laBucureştiRomânia România Viitoare,„mişcare pentru adevăr, adevăr, tradiţie şi prosperitate" care-şi propune propune să lucreze în vederea informării nepărtinitoare a poporului poporului român, român, înainte înainte ca acesta să fie chemat să se pronunţe asupra asupra viitoarei viitoarei forme de stat. Membrii embrii fondatori fondatori sunt intelectuali intelectuali de prestigiu. Lista lor   începe cu Andrei Şerban şi se încheie cu Alexandru Zub. Se dă publicităţi şi o declaraţie program. - Londra. Londra. La iniţiativa lui Francois Mitterrand şi sub patronajul lui John Major se deschide în cadrul unei ceremonii de înfiinţare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) (B.E.R.D.) creată creată să sprijine nu numai proiecte proiecte economice ci şi proiecte de democratizare democratizare a ţărilor din estul Europei. Participă 28 de şefi de state (printre care şi Ion Iliescu) şi 49 de miniştri de finanţe. • 14-17 apr. Petre Roman se află într-o vizită neoficială  în S.UA. unde unde se întâlneşte cu James Baker, şeful diplomaţiei americane, americane, şi încearcă să lămurea lămurească scă unele aspecte ale relaţiilor  relaţiilor  româno-am româno-americane, în vederea reacordării clauzei naţiunii celei mai favoriza favorizate te (la (la care Ceauşescu a renunţat unilateral în 1988). Programul vizitei înscrie şi mtâlniri cu reprezentanţi ai cercurilor  industriale şi de afaceri sau cu lideri ai unor organizaţii americane şi internaţionale. • 18-19 apr. Vizita lui Francois Mitterrand în România. Iliescu, Petre Roman, reprezentanţi ai  Au loc întâlniri cu Ion Iliescu, partidelor de opoziţie, parlamentari, studenţi. De asemenea preşedintele Francois Mitterrand face o vizită la Iaşi şi ţine o cuvântare în faţa Parlamentului. Pe tot parcursul vizitei înregistrează şi proteste pentru că sprijină actuala conducere conducere a României din partea partidelor şi formaţiunilor din opoziţie (care organizează organizează o demonstraţie demonstraţie în faţa ambasadei ambasadei Franţei, unde se află Francois Mitterrand) ca şi din partea unor intelectuali sau a studenţilor ( la Institutului Politehnic Bucureşti are loc o manifestaţie contra acestei acestei vizite. vizite. Se strigă strigă lozinci ca: „Frfere Francois, dormez-vous?", „Francois Mitterrand est l'ami de l'assassin",iarla plecaresearborează arboreazăunsteag comunist comunistcu secera şi ciocanul). Chiar Chiar şi în Franţa se aud voci care dezaprobă dezaprobă această 140

1991

 vizită (LeMonde, 18apr.:„VoiajulînRomâniaestecelmaiambiguu dintretoatedeplasările domnieisale", Libération,18 apr.: „Fiecare cuvânt al preşedintelui va fi disecat şi câteva dintre ele îl vor  putea puteaface săregrete voiajul voiajul înRomânia"), România"),dar seexprimă exprimăşi opinia că „Franţa „Franţa nu are are dreptul să fie absentă din Româ România". nia". Şi totuşi, itterrand declară: „Ca primul şef de la dineul oferit, François Mitterrand stat occidental care efectuează o vizită la la Bucureşti, Bucureşti, după după 1989, 1989,  vin să comunic hotărârea Franţei de a susţine România care întreprinde întreprindeîn condiţiile condiţiile dificilemoştenite moştenite dela dictaturăreformele reformele ce vor duce la un stat de drept şi la o piaţă desch deschisă". isă". Iar la conferinţa de presă de la Cotroceni se anunţă iniţierea negocierilor  pentru pentruîncheiereaunuiTratat deînţelegere, înţelegere,colaborare colaborareşi amiciţie amiciţie românoromâno-francez. S-ausemnatdouă documente documenteprivind privindschimburi pe linie de tineret şi înfiinţarea unui institut franco-român de management. • 19 apr. Alianţa Civică întrerupe manifestaţia paşnică de protest din faţa Televiziunii. Televiziunii. S-a înaintat şi Parlamentului moţiunea prezentată la mitingul din 12 apr., însoţită de o scrisoare de protest în care se cere înlocuirea conducerii conducerii actualei instituţ instituţiiii cu un Comitet Director format din personalităţi desemnate de societatea civilă. • 20 apr. Este înmormântat înmormântatcu onoruri onorurimilitare, la cimitirul Ghencea encea Militar din Capitală, Capitală, generalul Emil Macri, fostul fostul şef al direcţiei a Il-a Il-a din Departamentul Departamentul .Securităţii .Securităţii Statului, inculpat pentru genocidul de la Timişoara şi decedat în închisoare. (Drapelul României cu o eşarfă de doliu, o cruce mare de lemn, decoraţiile pe două perne mari mari de catifea roşie, onorul onorul prezentat de două două plutoane plutoane de soldaţi cu banderole, banderole, tricolor şi panglică de doliu, muzica muzica fanfarei politiei, politiei, sicriul precedat de o coloană de ofiţeri ai poliţiei, cu coroane de flori.). • 21 apr. în Declaraţia Sfatului Frontului Popular din Moldova, oldova,înlegătură cuTratatul recentîncheiat între Român România iaşi U.R.S.S., se cere Parlamentului Român să nu-1 ratifice pentru că neagă dreptul popoarelor subjugate de imperiu la independenţă naţională şi statală şi reconfirmă relaţiile de vasalitate ale României faţă de U.R.S.S. Şi Alianţa Civică adresează un nou apel Parlamentului Parlamentului în care consideră că ratificarea Tratatului ar  însemna însemnaun actde trădarenaţionalăprinabandonarea abandonarearomânilor  românilor  din Basarabia şi Bucovina de nord. • 22 apr. Liga Studenţilor înţelege să cinstească spiritul demonstraţiei din Piaţa Universităţii prin depunerea de flori în acest loc pe toată perioada desfăşurării desfăşurării manifestaţiei dm urmă 141

1990

exprimată exprimatăfidelitateafatădeFrontducla oaltă reprizădescandări: „Soarele răsare, Iliescu apare", „Noi suntem uniţi, nu suntem plătiţi", „Iliescu e român şi are sufletul bun". Petre Roman citeşte lista candidaţilor Frontului pentru Senat şi Adunarea Deputaţilor,  în  în entuziasmu entuziasmull general general apare şi Ion Iliescu care reuşeşte reuşeşte cu greu să-şi facă loc prin mulţimea dornică sâsâ-1 asigure de fidelitate. în cuvântul său declară că Frontul se prezintă la alegeri cu toată încrederea şi se pronunţă pronunţă împotriva extremism extremismului şi a violenţelor  de stradă, iar despre punctul 8 al Proclamaţiei Proclamaţiei de la Timişoara consideră că nici nu se mai poate poate lua în discuţie deoarece Legea Legea electorală a fost deja votată. votată. Citeşte apoi o „Chem „Chemare are către ţară"  împotriva violenţelor, pentru desfăşurarea paşnică a alegerilor de la 20 mai. -Piaţa Universităţii es este te la fel de populată populată şi animată. Şi în această zi se ţin discursuri de la balcon, se cântă, se scandează, scandează, se spun rugăciuni, se aprind lumânări, lumânări, se îngenunchea îngenunchează, ză, sunt identificate iscoadele. Se stă până seara seara târziu, se vizionează o casetăînregistrată înregistratăîn sediul sediul CC. alP.C.R P.C.R..în în22dec.'89. '89.Piaţanu se goleşte nici în timpul nopţii. în în această zi, manifestanţii îşi fac cunoscute hotărârile şi revendicările printr-un comunicat: „Comu „Comunicat nicat al manifestanţilordin PiaţaUniversităţii PENTRU evitarea escaladării ttensiunii ensiunii şi neînţelegerii; neînţelegerii; PENTRU instaurarea  în ţară a unui climat de înţelegere şi stabilitate; PENTRU ordine democratică democraticăde drept; Cerem: 1. ADOPTAREA ca amendament la legea electorală a punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara. 2. FORMAREAunei comisii pentru epurareaGuvernului, Justiţiei şi Procuraturii de cadrele nomenclaturii comuniste. Această comisie va fi formată din din reprezentanţi ai gr grupurilor  upurilor  independe independente nteşi sindicatelor sindicatelor şipersonalităţiindependente independenteale vieţii publice. 3. ASIGURAREA liberei circulaţii a informaţiilor prin: a) Abrogarea Abrogarea decretului 473, prin care se subordoneaz subordoneazăă Guvernului, Televiziunea şi Radioul. b) Autorizarea Autorizarea funcţionării posturilor independen independente te de ra dio şi televiziune. c) Emiterea unei legi democratice a presei şi încetarea presiunilor administrative administrative şi de altă natură exercitate în prezent prezent asupra acesteia. 4. LEGIFERAREA drepturilor drepturilor sindical sindicalee în concordanţă cu Convenţiile Convenţiile internaţionale; desfiinţarea desfiinţarea structurilor U.G.S.R. U.G.S.R. şi 66

1990

atribuirea patrimoniului patrimoniului acestuia noilor sindicate. sindicate. 5. LEGIFE GIFERARE RAREA unei reale autonomii universi universitare. tare. 6. ADOPTAREA imediată a proiectului de Deeret-Lege privindmodificare modificareaaarticolului articolului226alin. alin. 3din coduldeprocedură penală, penală, permiţând astfel astfel ca urmărirea urmărirea injustiţ injustiţie ie a militarilor din M.I. şi MAp.N., vinovaţi de săvârşirea represiunii din dec. '89, să se desfăşoare potrivit regulilor comune aplicate oricăror categorii deinfractori. 7. FORMAREA unei comisii comisii de ancheta anchetare re urgentă urgentă a  violenţelor şi a altor abuzuri săvârşite de organele de ordine după 22 dec. '89, cum ar fi: reţinerea fără respectarea procedurii legale a unor persoane, molestarea molestarea manifestanţilor manifestanţilor paşnici în dimineaţa dimineaţa zilei de 24 apr. a.c, şi folosirea folosirea de mijloace ilegale împotriva acestora. 8. ADOPTAREAdecretelor-lege decretelor-lege privind ajutorareavictimelor  victimelor  represiunii din dec. '89, propuse de Asociaţia „21 Decembrie" din Bucureşti. 9. DEMISIA imediată a actualului ministru de interne. MANIFESTAŢIA VA C CONTIN ONTINUA UA PÎNĂ LA ADOPTAREA ADOPTAREA ŞI SOLUŢIONAREA CERERILOR FORMULATE ÎN PREZENTUL  COMUNICAT." • 28 apr. Se constituie, la Timişoara, Timişoara, Alianţa Naţională Naţională pentru Revoluţia Revoluţia de la Timişoa Timişoara, ra, care are scopul de a continua paşnic, dar ferm, până la victoria victoria deplină, Revoluţia Română Română începută începutăîndec. '89.în program programul ulAlianţei sesusţine cuargumente suplimentare necesitatea respectării în alegerile din mai a punctului punctului 8 din Proclamaţia Proclamaţia de la Timişoara. La conferinţa conferinţa de constituire a Alianţei Alianţei au participat 29 de asociaţii asociaţii profesionale profesionale şi culturale, 154 154 colective din întreprinderi întreprinderi şi instituţii, instituţii, 51 de sindicate libere, 24 de partide. -în mai multe oraşe ale ţării se desfăşoară mitinguri de susţinere a Proclamaţiei de la la Timişoara Timişoara (Sibiu, (Sibiu, Constanţa). -Este ales în funcţia de preşedinte preşedinte al Sovietului Suprem Suprem al R.S.S. Moldoveneşti Mircea Snegur. Programul prezentat impune ideea cultivării cultivării suveranităţii suveranităţii republicii, ca singura garanţie a evoluţieiprospere prospereşi demne demneaţării. ţării. Deputaţiiau aprobat, aprobat,printr-un amenda amendamen mentt la la Constituţie, Constituţie, noul drapel al Moldovei Sovietice, identic cu tricolorul românesc. La o oră de la adoptarea adoptarea acestei hotărâri, hotărâri, steagulfluturăpe edificiileguvernamentale guvernamentaledin Chişinău. Chişinău. • 29-30 apr. Piaţa Universităţii este la la fel de plină. Demonstranţii Demonstranţii o declară „Zonă liberă de neocomunism" neocomunism" şi6îi î7i marche marchează ază graniţele printr-o panglică tricoloră. Măria Stelian, Stelian,

1991 cu un an: 22 apr. -12 -12 iun. In prima zi a comemo comemorării rării apare un baraj de flori pe asfalt. La cinematograful cinematograful Scala Scala rulează în pre mieră un film despre Piaţa Universităţii. După terminarea filmului spectatorii susţinuţi şi de alţi manifestanţi manifestanţi umplu umplu din nou Piaţa, care este eliberată printr-o intervenţie energică a poliţiei şi a jandarmeriei. jandarmeriei. Scutierii cu căşti albe, îmbrăcaţi în efecte efecte militare noi, lovesc chiar şi pe cei care n-au nimic cu demonstraţia.Sunt demonstraţia.Sunt agresaţi agresaţi Petre Mihai Mihai Băcanu şi Stelian Tănase, Alex. Pikalski, Emil Emil Hurezeanu. împotriva împotriva agresării acestor ziarişti va protesta imediat Federaţia Internaţională a Editorilor de Ziare prin preşedintele ei, Jan Nonwen. Nonwen. Continuăă manifestaţia în Piaţa Universităţi Universităţii. i. La 0 24 apr. Continu un an de la deschiderea balconului apar aici drapelul Ligii Studenţilor, Studenţilor, icoana, portretul lui Mihai Eminescu şi mult multee flori. Manifestanţii Un să marcheze împlinirea unui an de când Ion Ulescu i-a făcut făcut golani. Soseşte Soseşte poliţia şi rezolvă situaţia. • 26 apr. Membrii embrii marcanţi marcanţi ai F.S.N.-Ion -Ion Aurel Aurel Stoica, Eugen Dijmărescu Dijmărescu -pun în discuţie oportunitatea oportunitatea alegerilor an ticipate până la sfârşitul anului. Lansarea Lansarea acestei propuneri propuneri stârneşte numeroase şi pasionante propuneri pro şi contra. -Se dă publicităţii Memorandumul privind politica eco nomică nomică a Guvernului Guvernului român, român, redactat în în vederea obţinerii unui angajament stand-by cu F.M.I. • 29 apr. Remaniere Remaniere guvernamentală anunţată anunţat ă de primul-m primul-ministru inistru în Adunarea Deputaţilor Deputaţilor şi Senat. Iniţiativa modificării modificării formulei guvernamen guvernamentale tale a plecat de la Petre Petre Roman şi a fost aprobată de Biroul Executiv al Colegiului Director al F.S.N, 1) Eugen Dijmărescu - ministru ministru de Stat, ministrul econom economiei iei şi finanţelor finanţelor (în locul lui lui Theodor Theodor Stolojan care a demisionat). 2) Dan Mircea ircea Popescu -ministru de Stat. însărcinat cu calitatea vieţii şi protecţia socială. 3) Genera General-ma l-maior ior Niculae Spiroiu - ministrul ministrul apărării naţionale. 4) Victor Stănculescu -ministrul resurselor şi industriei. 5) Mihnea Marmeliuc - ministrul ministrul muncii muncii şi protecţiei sociale. 6) Traian Băsescu - ministrul transporturilor. transporturilor. 7) Dinu Patriciu -ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. 8) Radu Berceanu -ministrul tineretului şi sportului. 9) Florian Florian Bercea -ministru însărcinat cu bugetul în cadrul cadrul 142

1991 Ministerului Economiei şi Finanţelor.. 10) Ion Aurel Stoica -ministru fără portofoliu. Dintrecei propuşi propuşiMihneaMarmeliuc reprezintăP.N.L., P.N.L., Dinu Patriciu P.N.LA.T. Adunarea Deputaţilor Deputaţilor respingedouă două candidaturi candidaturi • 30 apr. Adunarea la funcţia de ministru în cadrul remanierii remanierii guvernamentale: Dinu Patriciu şi Radu Radu Berceanu. în locul lor vor fi desemn desemnaţi aţi miniştri interimari Doru Pană şi Bogdan Niculescu-Duvăz. -Apare în viata politică Frontul Salvării Naţionale SocialDemocrat Democrat (F.S.N.S.D.) (F.S.N. S.D.) (în baza baza deciziei civile nr. 11/ 30 apr. apr. a T.M.B.) condus de Velicu Radină, disident al F.S.N. care care s-a desprins de partidul de guvernământ guvernământ la Conferinţa Conferinţa Naţională Naţională din 16-17 -17mart.VicepreşedinţiiF.S.N.S.D.sunt Nicolae Dide, Ştefan Petcu, Eugen Zainea. Cochetează cu noul partid şi alţi nemulţumiţi nemulţumiţide F.S.N.-Romancare, după dupăce aupărăsit (cuzgomot) zgomot) F.S.N., au constituit grupul F.S.N.-„20 Mai". • 1 mai. Intră în vigoare Acordul comercial şi de cooperare economicădintre dintre Româniaşi Comunitatea EconomicăEuropeană. Semnat la 22 oct. '90 de oficialităţile oficialităţile C.E.E. C.E.E. şi Petre Petr e Roman, Acordul Acordul a fost aprobat de Parlamentul Parlamentul European uropean la 22 febr. 1991.  Are o valabilitate de 5 ani şi prevede ridicarea majorităţii limitelor  impuse comerţului cu România. în explicaţia ce a însoţit aprobarea documentului de către Parlamentul de la Strasbourg se specifică: „Având vând în vedere situaţia fragilă, comunitatea comunitatea noastră trebuie să  joace un rol activ şi să ajute politica şi procesul de democratizare aplicateîn prezentîn Român România". ia". • 2 mai. Confrun Confruntări tări armate cu morţi morţi şi răniţi între etnicii sârbi şi poliţia croată în localitatea Borovo Selo din estul Croaţiei. Zona Zona a fost izolată, s-au întrerupt legăturile cu alte localităţi. localităţi. • 6 mai. Palatul Cotroceni, Cotroceni, Conv Convorbiri orbiri între Ion Iliescu Iliescu şi liderii partidelor care alcătuiesc alcătuiesc Convenţia Convenţia pentru Instaurarea Democraţiei, despre posibilitatea alcătuirii unui guvern de uniune naţională. Cum Cum chestiunea trebuie discutată cu partidul partidul de guvernământ, Ion Iliescu se angajează să înlesnească aceste contacte. S-a mai discutat despre organizarea administrativă a teritoriului şi despre despre organizarea de alegeri alegeri locale. locale. Toţi sunt de acord că discuţiile trebuie să continue. • 8 mai. Ministrul iugoslav al apărării, Veliko Kadievici, Kadievici, apreciază că ţara sa „a intrat deja în război civil" şi armata îşi va asuma asuma asigurarea păcii, dacă autorităţile federale şi republicane nureuşesc. • 16 mai. în Senat se discută cu aprindere aprindere proiectul proiectul Legii 143

1991

1991

Siguranţei Naţionale. Senatorul Sabin Ivan (P.N.L.) propune un amenda amendame ment nt prin care activităţile comuniste, comuniste, alături de cele fasciste, fasciste, săfie considerate considerateo atingere atingere laadresasiguranţeinaţionale. naţionale. Senatorii examinează cu atenţie şi cu încordare cuvântul „comunist". Pentru că nu pot trece de el încearcă să găsească un sinonim. -Petre -Petre Roman în vizită de lucru şi de explicaţii, explicaţii, la uzinele Faur, Faur, în în mijlocul muncitorilor nemulţumiţi care îl bruschează. bruschează. Se strigă: „Mincinoşii", incinoşii", „Ne-aţi furat". Şi îi recomandă să se deplaseze cu tramvaiul, deşi îl aştepta o maşină confortabilă. confortabilă. • 17 mai. Miting P.N.Ţ.C.D. la un an de la alegerile legis lative şiprezidenţiale,cuparticiparemasivă.Traseul:PiaţaRosetti -PiaţaUniversităţii Universităţii-Piaţa Roman Romanăă-Piaţa Revoluţiei. Revoluţiei. S-au -austrigat strigat lozinci antiprezidentiale, antiguvernamentale, împotriva Securităţii şi pentru monarhie monarhie (manifestanţii (manifestanţii purtau şi drapele tricolore cu chipul regelui). S-a cântat, s-au ţinut ţinut discursuri, iar  iar P.N.Ţ.C.D. şi-aprezentat programul programul „Pentru „Pentruo Românieprosperă şimodernă". modernă". Corneliu Coposu declară: „Noi avemo avem o alternativă pentru ieşirea ţării din impas. Acest Guvern nu se bucură de susţinere în ţară, de credibilitate în străinătate, face paşi pe loc şi nu este în stare să scoată ţara din impas. De aceea am cerut şi cerem un guvern indepen independent dentcaresă asigurealegerilibere şisă înlocuiască înlocuiascăactualul actualul Parlament". • 19 mai. Referend Referendum um în Croaţia. Peste 94% dintre cei prezenţi la urne s-au s-au pronunţat pentru iindepe ndependenţa ndenţa acestei republici iugoslave. Pe de altă altă parte sârbii din regiunea croată Kraina se pronunţaseră deja deja la 12 mai '91 (în cadrul unui refe rendum soldat cu ciocnirea sângeroasă între sârbi şi croaţi), pentru unirea lor cu Serbia în cazul în care Croaţia Croaţia avea să-şi declare secesiunea din cadrul federaţiei iugoslave. • 20 mai. Piaţa Revoluţiei. Revoluţiei. Alianţa Civică precizează: precizează: „Având în vedere dificultăţile F.S.N.-ului de a-şi comemora un an de la victoria îh alegeri, Alianţa Civică preia această sarcină printrun miting-spectacol. Valeriu Sterian a deschis mitingul cu cântecul „Doamne, vino Doamne!". -în -î n şedinţa Biroului P Permanen ermanentt al Senatului se hotărăşte susţinerea moţiunii Claudiu Iordache prin care se cere veri ficarea dosarelor de Securitate ale al e parlamentarilor, membrilor  membrilor  Guvernului, membrilor puterii judecătoreşti, în scopul detectării eventualelor colaborări cu fosta instituţie. instituţie. Semnată Semnată deja de numeroşi numeroşi parlamentari parlamentari (a fost prezentată la 6 mai '91 plenului  Adunării Deputaţilor) moţiunea obţine aprecierea şi sprijinul lui 144

Virgil Virgil Măgureanu care declară (în Adunarea Deputaţilor Deputaţilor la 16 mai '91) că S.R.I. nu are nimic comun cu fosta Securitate al cărei „cadavru" „cadavru" nu doreşte să-1 mai ducă în spate. De altfel, altfel, în cursul dezbaterii(21mai'91)proiectuluiLegiiprivindSiguranţaNaţională  Virgil Măgureanu îi asigură pe parlamentari că S.R.I. „nu e fosta Securitate reactivată" şi promite promite că va dezvălui opiniei publice toate atrocităţile comise de fosta instituţie în perioada 1947-1964. -Conferinţă de presă la sediul ziarului România liberă în legătură cu o descoperire care va tulbura viaţa politică. La puţin timp după evenimentele din 13-15iun. de la Bucureşti, apr aproape oape decomunaBerevoieşti Berevoieşti(Argeş)au fostîngropa îngropate te tonede documente aparţinând aparţinândfosteiSecurităţişi S.R.I.îngropatedup dupăăce s-a s-aîncercat încercat săli sedeafoc,dezgropate dezgropateînpartede sătenişiîngropate îngropatedinnou, documentele ajung la ziarişti. Imediat după după conferinţa de presă ziariştii Român României ieilibere liberepleacăla laBerevoieşti Berevoieşti pentrua-şi a-şi continua cercetările. # 2 1 mai. La Berevoieşti apar apar presa presa (şi străină), Televiziunea şi trimişii procuraturii, procuraturii, sesizată pentru acest caz de primul-ministru. Dup Dupăă apariţia reprezentanţilor reprezentanţilor procuraturii procuraturii,, ziariştii nu mai au voie să facă cercetări. Primul-ministru promite că parlamentarii F.S.N. vor propune o moţiune privind crearea unei comisii parlame parlamentare ntare de anchetare a cazului. S.R.I. dă un comunicat comunicat(publicat (publicatîn înpresăşi transmispepostulde televiziune)  în care sunt mustraţi cei ce dând dovadă de „stupiditate" şi „neghiobie" au înlesnit accesul la documente care, deşi neimportante, pot dezinforma dezinforma şi, în consecinţă, consecinţă, nu trebuiau trebuiau cunoscute de opinia publică. Virgil Măgureanu ia cuvântul şi în Parlament Parlament unde susţine aceleaşi idei, dar dă asigurări că S.R.I. nu este imp implicat licat în această afacere. La acest argument i se răspunde răspundecă îngroapă,alăturidedocumente documenteale Securităţii,erau şi documente sustrase în zilel zilelee de 13-15 -15 iun. de la sediile atacate ale partidelor istorice -deci, ori Securitatea mai există încă, ori S.R.I. este est e implicat în afacere afacere în calitate de continuator al Securităţii. Peste câteva zile (1 iun.) Ion Iliescu se pronunţă în legătură legătură cu ca cazul zul Berevoieşti (a fost numit BEREVOIGA VOIGATE TE), ), considerând că angajaţii S.R.I. au dat dovadă de lipsă de profesionalism profesionalism şi chiar chiar iresponsabilitate, că documentele nu prezintă prea mare interes şi se face caz exagerat de ele. Publicarea documentelor în România liberă, dezvăluirile, dezvăluirile, polemicile polemicile continuă continuă multă vreme după după ce oficialităţile clasează cazul, considerându considerându-1 doar o probă de lipsă de vigilenţă a unor angajaţi ai S.R.I. (care sunt prompt sancţionaţi). Unii încep să se plictisească şi declară 145 C 10 - Istoria

1991

că se supralicitează cazul. Televiziunea preia chiar o glumă din presă şi anunţă că sterilul din groapă provenea de la o mină de uraniu. La România liberă se primesc telefoane de satisfacţie că ziariştii gălăgioşi or să amuţească şi or să-şi lase copiii orfani. Doar Doar o comisie parlamentară parlamentară se mai ocupă ocupă de cazul Berevoieşti. La 29 iun. se va hotărî distrugerea docume documentelor ntelor care au stârnit furtuna. -Se adoptă, în Senat, Legea Siguranţei Naţionale. Senatorul Sabin Ivan Ivan a avut succes cu propunerea de de a se specifica în art.3 Ut. 1. că acţiunile acţiunile de sorginte comunistă sunt interzise de lege lege alături de acţiunile totalitariste, fasciste, legionare. -Rundă de convorbiri (la sediul central F.S.N.) la nivel de vicepreşedinţi cu partidele din opoziţie,, opoziţie,, memb membre re ale Convenţiei Convenţiei pentru Instaurarea Democraţiei, Democraţiei, în vederea căutării soluţiilor  soluţiilor  pentru un guvern de uniune naţională. P.N.L. propune o parti cipare de 50% pentru pentru partidele din opoziţie şi un prim-ministru personalitate indep independen endentă, tă, motivând că de la al alegeri egeri opţiunile electoratului s-au schimbat. schimbat. F.S.N. F.S.N. refuză refuză oferta. • 27 mai. în Adunarea Depu Deputaţilor, taţilor, Constantinescu fflaps readuce în discuţie moţiunea Iordache, Iordache, deplângând deplângând indiferenţa indiferenţa cu care a fost tratată tratată această iniţiati iniţiativă vă şi propune propune extinderea efectelor ei şi la persoane cu influenţă în viaţa politică, cult culturală urală şi în presă. presă. • 30 mai. Bruxelles. Bruxelles. La prima Sesiune Sesiune a Comisiei mixte România -C.E.E., Eugen Dijmărescu propune începerea negocierilor exploratorii pentru asocierea Româ României, niei, ca membru membru cu drepturi depline la C.E.E., .E., după modelul modelul de asociere pregătit Poloniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, Cehoslovaciei, Răspunsul Răspunsul la această propunere propunere e reţinut. reţinut. Româ România nia trebuie să aştepte să se încheie negocierile negocierile cu cele trei ţări. • 3 iun. Prin rejudecarea rejudecarea cauzei şi schimba schimbarea rea încadrării  juridice lui Nicu Ceauşescu i se reduce pedeapsa de la 20 de ani de detenţie la 16 ani, interzicerea timp de 8 ani a unor drepturi, drepturi, degradare militară şi confiscarea parţială a averii. Avocata apărării, PaulaIacob, îşi menţine menţinepărerea părereacă inculpatul, inculpatul,fiind bolnav, bolnav,merită o scutire scutire de pedeapsă, pedeapsă, cu atât mai mult cu cât, după părerea ei, inculpatul nu este judecat pentru pentru faptele sale, ci ale tatălui tatălui său. • 4 iun. Eugen Dijmăresc Dij mărescu u pledează în numele Guvernului Guvernului pentru alegeri în lunile oct. sau nov. • 5iun. Alexandru Alexandru Bârlădeanu protestează în Parlament Parlament împotriva propunerii propunerii lui Eugen D Dijmărescu ijmărescu ca alegerile să aibă loc mai devreme şi consideră oferta ca un act de autoritarism al 146

1991

Guvernului. Guvernului. El recomandă recomandă primului-ministru primului-ministru să vină în faţa Parlamentului şi să convingă asistenţa că are argumente pentru alegeri anticipate şi deci pentru dizolvarea Constituantei la termenul stabilit de Guvern. Peste câteva zile (8 iun,) Ion Iliescu va considera varianta Dijmăres Dijmărescu cu drept nerealistă şi nedorită nici de Parlament, Parlament, nici de Guvern, Guvern, nici nici de opoziţie. -Oslo. Are loc ceremonia înmânării Premiului Nobel pentru pace, pe 1990, 1990, lui Mihail Gorbaci Gorbaciov. ov. -PalatulCotroceni. Cotroceni.Laîntâlnireadin dintre treIonIliescu, Il iescu, Petre Roman, membri ai executivului şi reprezentanţi ai partidului partidului de guvernămân guvernământ, t, toată lumea este de acord că pretenţiile pretenţiile emise de opoziţie în eventualitatea formării unui guvern de uniune naţională sunt exagerate, deci inacceptabile. Totuşi, se afirmă, consultările trebuie să continue cu partide mai puţin pretenţioase. • 7 iun. iun. Se constitue din mai multe multe confederaţii confederaţii sindicale ( Alfa, Fides, Hercules, „15 Noiembrie", Transtar), Uniunea Confede Confederativă rativă Naţională, Naţională, care realizează realizează unitatea şi solidarizarea solidarizarea mişcării sindicale din ţară. U.C.N. considerănecesară adoptarea adoptarea unui program de urgenţă care să determine Parlamentul şi preşedintelesădemităGuvernul Guvernul şisă formeze formezeunguvern compe compe tent care să redreseze economia şi viaţa socială şi să democratizeze ţara. Noua Noua structură sindicală sindical ă sprijină propunerea propunerea de a fi schimbată conducerea Televiziunii şi cere asigurarea controlului public asupra asupra acestei instituţii. instituţii. • 10 iun. Claudiu Iordache îşi anunţă demisia din F.S.N. în Adunarea Adunarea Deputaţilor, Deputaţilor, unde va reprezenta în viitor interesele interesele Confederaţiilor Confederaţiilor Sindicale. într-o într-o întâlnire întâlnire cu parlamentarii parlamentarii de Timiş, Claudiu Iordache mărturisise că se desparte cu durere de Front, dar e hotărât s-o facă pentru că această formaţiune politică nu şi-a respectat contractul încheiat cu membrii săi. El credecăîn F.S.N F.S.N.. auexistatde la început început trei categoriidemembri: membri: nomenclatura venită la putere, oportuniştii şi inocenţii care sunt şi cei mai dezamăgiţi. -După o nouă întâlnire cu partidele din Convenţia pentru InstaurareaDemocraţiei, ocraţiei,Petre Pet re Roman Romandeclară eşecultratativelor  tratativelor  pentru pentru un guvern de uniune naţională, datorită pretenţiilor  nemăsurate ale opoziţiei. • 12 iun. Moscova. Alegeri prezidenţiale prezidenţial e în care se confruntă printre alţii Boris Eltin şi Nicolai Rîjkov sau reformatorii şi conservatorii. Mihail Gorbaciov nu lasă să se întrevadă spre cine se îndreaptă simpatia simpatia sa. 60% dintre alegători l-au preferat pe Elţîn ca primul preşedinte al Rusiei. „E un pas istoric" -exclamă 147

1991 George Bush Bush -şi promite să-1 primească pe Elţîn la Casa Albă la 20 iun., când intenţionează să pună pună bazele relaţiilor relaţiilor directe între S.U.A. şi Rusia. • 13 iun. în Senat se înfruntă printr-un schimb de replici tăioase Sabin Ivan (P.N.L.) şi Vasile Văcaru, liderul grupului parlamentar al F.S.N. Alexandru Bârlădeanu n-a acceptat să-i Ivan, care a anunţat că va vorbi despre dea cuvântul lui Sabin Ivan evenimentele evenimentele din 13-1 13-15 5 iun. '90, decât după ce a supus la vot cererea acestuia. acestuia. Ajungând Ajungând la microfon, microfon, Sabin Ivan a spus că, deşi a trecut un an de la evenimentele din 13-15 -15 iun., care au scăzut incalculabil prestigiul României, României, încă încă nu se ştie ştie adevărul şi nu se cunosc vinovăţiil vinovăţiilee referitoate la mom momentul entul respectiv. în în replică Vasile Văcaru acuză G.D.S., Alianţa Civică şi România liberă că au primit 2 milioane de dolari de la Fundaţia National Endowm Endowment for Democracy pentru a organiza manifestaţia. De altfel o altă variantă din sferele puterii a fost că opoziţia şi fosta Securitate au declanşat şi condus evenimentele din 13-1 13-15 5 iun. - Piaţa Piaţa Universităţii. Come Comemo morarea rarea unui an de la la eveni menteledin13-15iun.,anunţatăşiorganizatădepartidelepclitice şi formaţiunile din opoziţie. în î n mijlocul carosabilului sunt aşternutepancarte pancarteşi steaguritricolore. Lafântână fântânăsunt presărate presărate garoafe. Se fac slujbe pentru comemorarea comemorarea victimelor. Se cântă: „Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni". Se păstrează momente momente de reculegere, se spun rugăciuni, se ţin discursuri. Doar Doar câteva mii de oameni blazaţi şi temători nu pot reface atmosfera atmosfera din urmă cu un an. Studenţii Studenţii lipsesc. lipsesc. Dac Dacăă anul trecut au venit minerii la ei, acum s-au dus ei la mineri, în Valea Jiului. Liga Studenţilor Studenţilor din Universitatea Bucureşti Bucureşti declară că nu se desolidarizează desolidarizează de manifestăril manifestărilee comemorative comemorative din 13-15 13-15 iun., dar nu poate poate participa oficial, deoarece trebuie să asigure protecţia grupului grupului de studenţi aflaţi în aceste zile la la întâlnirile cu minerii minerii dinValeaJiului. Vorparticipa participaînsă însăindividual individual şivor dezveli dezveli o placă comemorativă amplasată amplasată pe zidul Universităţii, Universităţii, la 15 iun. • 14 14 iun. La intrarea din Parcul Libertăţii a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iun. Se sfinţeşte sfinţeşte crucea şi se oficiază o slujbă de pomenire. Cei prezenţi prezenţi pornesc într-un marş al tăcerii până la Cimitirul Eroilor şi Piaţa Universităţii. La orele 13,30 13,30 prin prin Piaţa Universităţii trec, trec, în în coloană, camioane camioane ale Confederaţiei Sindicale Frăţia. Pe pancarte stă scris: „Prăpastia dintre muncitori şi intelectuali a fost umplută cu cadavre -luaţi aminte!", „Nomenclatura „Nomenclatura la muncă!", muncă!", „Vrem protecţie socială reală!".

148

1991 • 17 iun. Se constituie Blocul Blocul Naţional Naţional Sindical Sindical rezultat din : Confederaţia Confederaţia Naţională a Sindicatelor Sindicatelor din România - Construct, Confederaţia Confederaţia Sindicală din Construcţiile Construcţiile de Maşini Conmas şi Confederaţia Sindicatelor energetice -Consenerg. -Mii de muncitori de la uzinele Faur pornesc într-un marş de protest spre Piaţa Piaţa Victoriei. La sediul Guvernului Guvernului îi primeşte Petre Roman la o într întrevedere evedere fără presă presă şi le promite că îi va  vizita a doua zi la locul de muncă. • 18 iun. în urma întâlnirii cu Petre Roman, Roman, muncitorii de la uzinele Faur Faur anunţă că încetează greva a doua zi. • 21-22 iun. La primul primul Congres al Partidului Partidului Democrat Democrat Agrar Agrar din Româ România nia (înfiinţat prin decizia nr. 22 a T.M.B. T.M.B. din 29 ian.1990)suntalese structuriledeconducere-ConsiliulNational Coordona Coordonator tor(175membri),Comitetul Director (47membri), Biroul Executiv (25 membri). Victor Surdu (ministru secretar de Stat în Ministerul Agriculturii, îîn n Guvernul Guvernul provizoriu) este este preşedintele executiv executiv al partidului. P.DA.R. se declară un partid partid de centru cu vocaţie naţională, care susţine şi apără proprietatea proprietatea privată şi libertatea individuală şi care consideră consideră agricultura drept unică şansă a redresării şi progresului progresului economic. economic. • 24 iun. Dec Declaraţia laraţia Parlamentului Parlamentului României României privind lipsa de temei juridic şi valabilitate valabilitate a Pactului Ribbentrop-M Ribbentrop-Molotov, olotov, despre despre care se menţionează menţionează că a fost şi continuă să fie repudiat în cancelariile multor multor state, inclusiv la Moscova. Moscova. • 25iun.Parlamentul ParlamentulCroaţieiîntrunitllaaZagrebproclamă proclamă independenţa şi suveranitatea acestei republici. Au fost adoptate legi şi o Cartă a drepturilor etnicilor etnicilor sârbi şi a altor naţionalităţi care trăiesc pe teritoriul croat. C.E.E. .E. şi S.UA. S. UA. declară cu nu vor  recunoaşte recunoaşte independ independenţa enţa Croaţiei şi Sloveniei, iar ambasadorii ambasadorii occidentali acreditaţi la Belgrad nu vor asista la ceremoniile de proclamare a independenţei. Ministrul federal al apărării avertizează că armata iugoslavă va merge merge până până la capăt pentru a apăra apăra integritatea teritorială terit orială a Iugoslaviei. Proclamarea Proclamarea independenţei Sloveniei (26 iun.) duce la declanşarea atât în Slovenia Slovenia cât şi în în Croaţia Croaţia a stării de război, cu ciocniri violente violente  între unităţile armatei federale şi apărătorii independenţei noilor  state. Sesiunea Sesiunea preşedinţiei R.S.F R.S.F.I. .I. dă un ultimatum Sloveniei. Frontierele R.S.F.I. R.S.F.I. vor fi restabilite până la 7 iul. iu l. ora 6 p.m., iar  armatele armatele slovene slovene se vor retrage pe poziţiile iniţiale până la 4 iul., la miezul nopţii. Ultimatum Ultimatumul ul este taxat drept inacceptabil de către sloveni. în S.UA. unii comentatori comentatori apreciază apreciază că acest con flict se reduce la cel dintre un guvem comunist în Serbia şi 149

1991

guvernele democratice din Croaţia şi Slovenia. La 5 iul, la Haga, C.E.E. va suspenda ajutoarele ajutoarele economice economice pentru Iugoslavia şi va impune embargou asupra vânzărilor de arme şi echipamente militareîn cadrul cadrul uneireuniuni reuniunide urgentă urgentăa miniştrilor miniştrilorde externe ai ţărilor membre ale C.E,E: B.E.R.D. B.E.R.D. suspendă şi ea toate finanţările pe proiecte private. în C.S.C.E. cele 35 de state membre  vor decide trimiterea unei misiuni în Iugoslavia, însărcinată cu supervizarea aplicării încetării focului. • 30 iun. iun. Budapesta. Ultima Ultima sesiune a C.A.E.R. adoptă protocolul privind desfiinţarea desfiinţarea alianţei. alianţei. Participă reprezentanţii reprezentanţii celor nouăţări ţări membre: U.R.S.S., U.R.S.S.,Polonia,Unga Ungaria, ria,Cehoslovacia, Cehoslovacia, Bulgaria, Bulgaria, România, Vietnam, Vietnam, Cuba şi Mongolia. Mongolia. Măsurile de dizolvare dizolvareintrăîn învigoarela 90dezile ziledupăratificarea ratificareaprotocolului. protocolului. iul . Praga. La Palatul Palatul Czernin, sediul Ministerului de 8 1 iul. Externe, Externe, se se semnează Protocolul de încetare a valabilităţ valabil ităţii ii Tratatului de prietenie, colaboare colaboare şi asistenţă mutuală încheait la Varşovia Varşovia la 14 mai 1955 1955 şi Protocolul Protocolul din 26 apr. 1985, 1985, referitor  referitor  la prelungirea valabilităţii valabilităţii Tratatului. Reprezen Reprezentanţii tanţii celor 6 ţări membre membre s-au pronunţat pentru pentru crearea crearea noilor structuri structuri de securitateşi cooperare cooperarepe continent, continent,în conform conformitatecu înţelegerile realizatela laReuniunea Reuniuneala nivelînalt aConferin Conferinţei ţeipentruSecuritate şi Cooperare în Europa Europa din nov. 1990 şi pentru formareacadrului generaleuropeandecolaborareîndomeniilesecurităţii,economiei, dreptului, culturii, culturii, ecologiei şi umanitar, umanitar, aşa cum s-a s-a stabilit prin Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Europă. La conferinţa de presă de după semnarea documentelor documentelor s-a afirmat că „al doilea război mondial mondial s-a încheiat abia acum acum". ". La întâlnirea cu Ion Il Ilies iescu, cu, Vaclav Havel remarcă: „ne întâlnim cu un prilej foarte plăcut,  înmormântăm una din ultimele rămăşiţe ale războiului rece". -Deputatul Antonie Iorgovan, preşedintele Comisiei pentru elaborarea noii Constituţii, Constituţii, anunţă în Senat Senat că proiectul a fost definitivat şi înaintat Adunării Adunării Constituante. Între 8 şi 20 iul. iul. se aşteaptă amendame amendamentele ntele şi motivaţiile lor în scris. scris. Proiectul de Constituţie Constituţie (151 articole grupate în 7 titluri) titluri) a fost dezbătut şi aprobatîn şedinţele Comisiei deredactare, înperioada17-2 17-27 7iun. 1991. Termenul limită pentru adoptarea adoptarea legii legilor legilor de către Constituantă Constituantă este de 12 ian. 1992. In caz de depăşire depăşire a acestei date, Adunarea Constituantă se va dizolva şi se vor organiza noi alegeri. -Cotidianul Bilă se ocupă şi de Nicu Ceauşescu. îl citează pe medicul penitenciarului Jilava, Aron Gheorghiţă, care a afirmat că deţinutul, grav bolnav (ciroză (ciroză într-un stadiu ireversibil, ulcer  ulcer  150

1991

gastro-duo gastro-duodena denal, l, afectarea splinei), splinei), nu mai mai are de trăit decât trei trei luni. Un ziarist al acestui cotidian îi ia un interviu lui Nicu Ceauşescu, considerat victima unui proces de propagandă propagandă poli tică: „Dacă organizaţia Amnesty International ar fi consecventă, ar trebui să lupte pentru mine, fiindcă eu sunt un deţinut poli tic." „Tatăl „Tatăl meu ar fi graţiat graţiat un om atât de bolnav ca mine," mine," „Nu mai mai vreau decât să fiu liber pentru a putea trăi câteva zile zile în plus." • 1-2 iul. Hans Dietrich Genscher a încercat, fără rezultate, să medieze medieze între părţile aflate în conflict în Iugoslavia.  Armata iugoslavă continuă acţiunea de pătrundere pe teritoriul Sloveniei. Au loc lupte între forţele slovene şi armata iugoslavă şi zboruri de recunoaştere recunoaştere ale armatei. La 2 iul. Prezidiul Prezidiul Sloveniei acceptă propunerea de încetare a focului prezentată la Ljubljana de peşedintele peşedintele Prezidiului Iugoslaviei, Stipe Mesici. Mesici. 35 de state ale C.S.C.E. reunite la Praga (3 iul.) lansează un apel de încetare a focului în Iugoslavia. O delegaţie de înalţi funcţionari ai ministerelor de externe din Olanda, Portugalia şi Luxemburg Luxemburg soseşte la Belgrad. Belgrad. în continuare situaţia situaţia din Iugoslavia Iugoslavia se va prezenta prezenta ca o succesiune de perioade cu flux şi reflux, reflux, adică ciocniri armate urmate de negocieri în cursul cărora părţile se  învinuiesc reciproc, dar acceptă să înceteze focul, dacă se res pectăanumite anumite condiţii. • 3-5iul. ManfredWoerner, secretarul secretarul general general al N.A.T.O., face o vizită oficială în România, România, în cadrul planului adoptat de Reuniune Reuniuneaa de la la Copenhaga Copenhaga (iun. 1991) 1991) a miniştrilor afacerilor  externe ai ţărilor membre membre ale Alianţei Alianţei Nord-Atlantice, plan care prevede dezvoltarea dezvoltarea cooperării într întree N.A.T.O. şi ţările ţările Europei Europei centrale şi răsăritene, în în vederea realizării unei noi arhitecturi europene şi în ceea ce priveşte securitatea. Manfred Woerner va participa la Reuniunea internaţională cu tema „Percepţii şi concepte concepte de securitate în Europa Europa de Est" -prima manifestare politico-ştiinţifică organizată la Bucureşti (4-5 iul., Sala de marmură a Casei Centrale a Armatei), în colaborare cu NAT.O. Manfred  Woerner -„Vizita mea în România stă mărturie hotărârii noastre ferme de a dezvolta relaţii prieteneşti şi intense fără nici un fel de discriminarecufostelestatemembrealeTratatului delaVarşovia". • 4 iul. i ul. Se dă dă publicităţii publicităţi i un pachet de măsuri măsuri macroecon macroeconom omice, ice, plan guvernamental succint (în 19 puncte) de redresarea vieţii económico-financiare mico-financiare.. • 5-7 iul. La Opera Opera Română se desfăşoară lucrările lucrările Congresulu Congresuluii Alianţei Civice. Scena e dominată dominată de sigla şi deviza 151

1991  A.C.: „Nu putem reuşi decât împreună". Tendinţele existente în interiorulA.C. duclaapariţiaadouăstructuri:unacivică -Alianţa -Alianţa Civică, Civică, iar alta alta politică -Partidul Alianţei Alianţei Civice, care se constituie careprezentarepoliticăa ideilorcuprinseîn îndocumentele documenteleAlianţei Civice: Declaraţia de principii, Carta Alianţei Civice, Carta drepturilor şi libertăţi libertăţilor lor fundamentale, fundamentale, Programul economic şi deprivatizare,Declaraţiadereconcilierenaţională.Prinstatut şi program noua formaţiune se va implica în lupta politică şi va fi un partid de centru care va sprijini unirea tuturor partidelor  democratice democratice în efortul de a crea un stat de drept şi econom economia ia de piaţă. Au fost stabilite structurile de conducere ale partidului şi membrii acestora. Nicolae Manolescu este ales preşedinte al P.A.C. Şi A.C. îşi desemnează conducătorii: Ana Blandiana preşedinte; preşedinte; Petre Petre Mihai Băcanu, Emil Constantinescu, Mircea Diaconu - vicepreşedinţi. vicepreşedinţi. Consiliul Consiliul Director Director reuneşte 27 de membri, iar Comitetul de coordonare 11 membri. • 7-8 iul. iul. S.U.A. S.U.A. aderă la embargoul decretat de C.E.E. asupra asupra vânzărilor de arme către Iugoslavia. • 10 iul. Legea Siguranţei Naţionale a României prevedea la art.3 lit. lit. h situarea în afara afara legii şi a organizării, organizării, iniţierii, săvârşirii sau sprijinirii în orice mod a acţiunilor acţiunilor totalitare sau extremiste extremiste de sorginte comunistă. După dezbaterile din Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului Parlamentului s-a propus şi sa obţinut o nouă redactare: acţiuni de orice fel, totalitariste, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste, extremiste. extremiste. Deci a dispărut form formular ularea ea acţiuni de sorginte comunistă, dar şi de sorginte legionară sau fascistă.Iniţiativareformulării reformulăriiarticolului legi legiiia aparţinut aparţinutlui Dan Marţian şi a fost sprijinită de Alexandru Bârlădeanu. - Continuă la judecătoria din Ploieşti procesul Gheorghe Robu - Corneliu Vădim Tudor. Susţinătorii partidului şi revistei România Mare iau cu asalt judecătoria deoarece Corneliu Vădim Tudor îi convocase printr-un articol (.Alarmă de gradul zero: revista noastră în pericol") din România Mare. Sala de şedinţe este invadată de persoane care vociferează apărându-şi protejatul. Politiaasigurapaza.CorneliuVădimTudorîi strigălui luiGheorghe Gheorghe Robu că e trădător de ţară pentru că a arestat Guvernul României (Guvern (Guvernul ul lui Ceauşescu n.n.), o sută de generali şi a decapitat decapitat serviciile secrete. secrete. (în cererea de demisie din funcţia de procuror  procuror  general al al României, României, adresată lui Ion Iliescu Iliescu la 1 nov. 1990 1990,, Gheorghe Gheorghe Robu susţine că atacurile din presă aveau o cauză politică:trimitereaînjustiţieamembrilorC.P.Ex.)GheorgheRobu e nevoit să părăsească judecătoria huiduit, într-o maşină a politiei, 152

1991 sub pază. în mai multe multe scrisori deschise pe care le adresează lui Ion Iliescu, Petre Roman şi celor care l-au huiduit la proces, Gheor ghe Robu declară că nu e trădător de ţară, pentru că ţara la care se referă Corneliu Vădim Tudor e de fapt tirania lui Ceauşescu. După upă multe alte confrun confruntări tări în justiţie justi ţie Gheorghe Robu nu va avea câştig de cauză. 15-17 iul. iul. Londra. Lucrările Conferinţei economice la 0 15-17 nivel nivel înalt a celor 7 ţări puternic industrializate. Printre altele altele Conferinţa reafirmă sprijinul Occidentului faţă de procesele de tranziţie din ţările est-europene şi central-europene. Totuşi, măsuri concrete de susţinere economică se iau doar pentru U.R.S.S. La 17 iul. cei 7 au o întâlnire cu Mihail Gorbaciov. • 15 iul. iul. în Senat proiectul Legii privatizării provoacă intervenţii intervenţii pătimaşe. pătimaşe. Reprezenta Reprezentanţii nţii opoziţiei opoziţiei propun propunrestituirea restituirea proiectului proiectuluila comisie comisie sauchiarla iniţiator,iar majoritatea majoritateaF.S.N. F.S.N. susţine că lipsurile proiectului pot fi remediate în plenul Senatului. La 16 iul. Alexandru Bârlădeanu atacă decis legea, considerând numeroasele Fonduri ale proprietăţii „o aberaţie organizatorică, un fel de Arcă a lui Noe în care s-a luat câte o pereche din fiecare dobitoc". în concluzie, Alexandru Bârlădeanu crede că „în jurul acestuibutoicumierecaresenumeşteprivatizare privatizaresevor vorivi foarte foarte multe muşte muşte şi mici şi mari". „Suntem p pentru entru privatizare privatizare dar nu orice fel de privatizare. Trebuie să existe foarte multă transpa renţă". renţă". Pentru Pentru a preveni reacţiile de respingere a legii, Adri Adrian an Severin a venit cu argumente argumente de susţinere (11 iul.) iul.) şi a precizat că la proiect s-a lucrat mai mai mult de un an şi a fost apreciat de specialişti de ţinută din Franţa, Franţa, Germania, ermania, Anglia şi S.U.A., S.U.A., iar  Polonia Polonias-a s-ainspirat dinel, renunţân renunţând dla celcu careporniseiniţial. iniţial. • 17 iul. iul. Deşi Guvernul Guvernul doreşte o cât mai grabnică dezbatere şi adoptare în Parlament a Legii privatizării, în Adunarea Deputaţilor, Deputaţilor, 5 grupuri grupuri parlamentare cer amânarea amânarea discuţiilor, discuţiilor, eventual amânarea amânarea cu o săptămână a vacanţei parlamentare parlamentare pentru pentru reexaminarea proiectului. Reprezentan Reprezentanţii ţii P.N.L. P.N.L. cer să fie discutate8propuneri. propuneri. DanMarţian anunţă anunţăcăvor continua continuadis cuţiile fărăsăse ţinăseama seamade propunerile propunerileavansate. avansate.în înconsecinţă toate partidele din opoziţie (9 formaţiuni politice), cu excepţia U.D.M.R., părăsesc sala. întimp ce dezbaterile continuă, opoziţia organizează o conferinţă de presă unde se citeşte citeşte un comunicat în care se apreciază că iau fost fost refuzate refuzate „toate „toate încercările de a asiguraoparticipareefectivăşiconcretăatuturorforţelorpolitice din Parlament la elaborarea elaborarea Legii privatizării". Adrian Adri an Severin Severin şi 153

1991

Marian Enache(liderul (liderulgrupuluiparlamen parlamentar tar F.S.N. dinAdunarea Deputaţilor) acuză opoziţia (la T.V. şi radio) că nu colaborează cu F.S.N F.S.N.. şialiaţii aliaţii lor învedereadezbaterii dezbaterii şiadoptării adoptării Legii Legii privatizării. privatizării. Motivele atitudinii opoziţiei sunt de ordin electoral - trag concluzia cei doi suporteri al Legii privatizării. în replică, partidele din opoziţia parlamentară parlamentară dau o declaraţie în care menţionează că opoziţia a elaborat şi depus la Adunarea Deputaţilor 5 proiecte de lege a privatizării pe lângă cel al Guvernului, Guvernului, dar aceste iniţiative iniţiative legis lative au fost ignorate. Opoziţia Opoziţia doreşte doar să se reexaminez reexaminezee proiectul de lege cu toată atenţia, pentru că, în varianta exis tentă, nu poate fi acceptat. Semnatarii declaraţiei consideră proiectul de Lege a privatizării drept antinaţional (urmăreşte să creeze cadrul legislativ pentru scoaterea tării la vânzare, adică a unei părţi din patrimoniul patrimoniul naţional, beneficiarilor externi, ceea ce contravine declaraţiilor partidului de guvenământ din perioada perioada campaniei electorale - „Noi nu ne vindem ţara" - şi programului de reformă reformă al Guvernului Guvernului conform că căruia ruia se acceptă investiţii cu capital străin numai în condiţiile în care patrimoniul rămâne strict naţional), antipopular (împiedică populaţia să intre gratuit în posesia unei părţi din patrimoniul patrimoniul naţional; Guvernul Guvernul propune propune ca 30% din din patrimoniu să revină gratuit gratuit populaţiei, iar opoziţia propune propune ca o cotă de peste 50% 50% să fie dată gratuit cetăţenilor; conform conformacesteilegi l egivomavea 16 milioane de potenţiali acţionari ale căror certificate de proprietate nu semnifică nimic) şi anti democratic(proiectul, la fel de important precum Constituţia, Constituţia, se cerea amplu amplu dezbătut şi înţeles înţeles de populaţie, care trebuia trebuia să-şi să-şi dea acordul pentru pentru această lege, deoarece populaţia populaţia va suporta consecinţele aplicării ei) Punctele de vedere expuse în declaraţie auconstituit subiectulunorlungi controverseînParlament. Parlament.Mulţi Mulţi parlamentari au considerat că apariţia Fondurilor proprietăţii pri  vateşi destatşi auneicomisii comisiide resortvaconduce conducelao adevăra adevărată tă structură administrativă administrativă centralizată, neinclusă în sistemul autorităţiistatale,deci vaavealoco uriaşăproliferare proliferareabirocraţiei privatizării. Alexandru Bârlădeanu susţine cu mult temperament această obiecţie. Conform unei altei observaţii (Sergiu Cunescu) ponderea scăzută (30%) din patrimoniul societăţilor comerciale care urmează să fie transferat gratuit populaţiei determină temporizarea temporizarea peste limitele acceptabile a procesului privatizării. Legea, Legea, aşa cum a fost concepută, concepută, deschide larg şi brusc porţile capitalului străin. Serghei Mesaroş (Partidul Naţional Democratic) o consideră o lege a marii vânzări naţionale, pentru că Guvernul va putea să vândă dup dupăă bunul lui plac, motiv motiv pentru care şi 154

1991

grăbeşte apariţia legii. Pierzându-şi speranţa, Radu Ceontea (P.U.N.R.) avertizează că „tăvălugul majoritar face ce vrea în Parlament". Gabriel Ţepelea (P.N.Ţ.C.D.) propune să se îngrădească posibilitatea posibilitatea persoanelor fizice şi juridice juridice străine străine de a cumpăra cumpăra acţiuni în în ţară, până în momentul în care care capitalul autohton autohton va putea concura concura de la egal la egal cu capitalul capitalul străin. străin. • 18 iul. Ion Iliescu se întâlneşte, ca mediator, cu reprezentanţi reprezentanţi ai partidelor politice politice pentru a aplana divergenţele privind Legea Legea privatizării. Se ajunge la concluzia că legea ar avea de câştigat dacă ar fi încredinţată spre analiză unei comisii speciale. Radu Câmpe Câmpeanu anu se plânge că discutarea legii legii se face sub presiuni şi influenţe de neacceptat. De exemplu, intervenţia intervenţia lui Adrian Adrian Severin Severin la T.V. i se pare o gravă gravă ingerinţă ingerinţă a executivului  în activitatea legislativului. • 20 iul. Constituit Constituit în în luna mai 1991, Partidul Român România ia Mare primeşte actul de înfiinţare prin Decizia civilă nr. 14 din 20 iul. a T.M.B. Comitetul Director: Corneliu Vădim Tudor -preşedinte Eugen Barbu -prim-vicepreşedinte de onoare Mircea Muşat -prim-vicepreşedinte executiv  Valeriu Buzea, loan Tănasă -vicepreşedinţi Cornel Ciontu, Iuliu loan Furo, Dan loan Mirescu secretari executivi Mircea ircea Hamza -purtător de cuvânt. Organe de conducere: Consiliul National ales de Congresul Partidului - 69 de membri; Comitetul Director ales de Consiliul Naţional -9 membri. Doctrina P.R.M. are un caracter naţional, susţine protecţia economică şi a resurselor ţări ţării, i, redresarea prin eforturi proprii, relaţii economice echitabile cu exteriorul. Pe plan extern se are în vedere apropierea apropierea de Occiden Occident, t, dar şi relaţii relaţii cu toate statele statele care asigură respectul şi avantajele avantajele reciproce. Obiectivul strategic este restabilirea României României Mari în hotarele ei fireşti, prin acţiuni politico-diplomatice inteligent inteligent conduse. P.R.M. P.R.M. se declară un partid decentrustânga.Po Poziţia ziţiaP.RM.peeşicherulpolitica fostîndelung analizată, comentată, comentată, susţinută, ironizată. „România „România Mare se declară un partid de centru stânga. Programu Programull său economic economic este este  însă de stânga-stânga, l-am putea numi un program cu vizibile elemente comuniste" (C. Niţelea -Adevărul, 10 iul. 1991). 1991). •21iul. într-o declaraţie televizată, Petre Petre Roman încearcă să-şi susţină punctul de vedere în legătură cu continuarea dezbaterilor dezbaterilorşi necesitatea necesitateaadoptăriiLegiiprivatizării în Parlament, 155

1991

ignorând şansele unei promise medieri prezidenţiale şi chiar  acordul lui Ion Iliescu de a se amâna dezbaterile parlamentare pentru ca legea să fie încredinţată spre analiză unei comisii speciale. • 22 iul. iul . Adunarea Deputaţilor. Deputaţilor. Parlamentarii aşteaptă câteva ore începerea lucrărilor. Apare Dan Marţian şi anunţă motivele întârzierii: întârzierii: se convenise amânarea amânarea dezbaterilor până la 25 iul., pentru ca o comisie formată din parlamentari parlamentari şi experţi să examineze examineze problemele problemele în litigiu litigiu între între parlamentarii F.S.N. şi ai opoziţiei opoziţieişi săîncerceo conciliereînspiritul medierii medieriiprezidenţiale. Supusă la vot, propunerea propunerea pică, pică, iar dezbaterile dezbaterile reîncep fără deputaţii opoziţiei (U.D.M.R. rămâne la şedinţă). -Senat. -Sena t. Se propune propune constituirea unei comisii comisii care să studieze în două două zile obiecţiile şi propunerile propunerile opoziţiei şi să întocmească un rapo raport rt cu variantele rezult rezultate. ate. Propunerea Propunerea pică pică lavot. la vot. Lucrările continuă fără senatorii opoziţiei (U.D.M.R. rămâne  în sală). -Consiliul Naţional al Asociaţiei Generale a Economiştilor  din Român România ia precizează că afirmaţia lui Petre Petr e Roman, din 21 apr, la televiziune, conform căreia proiectul Legii privatizării ar fi fost susţinut de majoritatea economiştilor nu corespunde realităţii.  Această Asociaţie nu şi-a dat acordul pentru forma în care proiectul a fost înaintat înaintat Parlamentului. Parlamentului. Dimpotrivă, Dimpotrivă, Legea a fost comentată critic în paginile revistei Economistul  şi în alte publicaţii, dar Guvernul Guvernul n-a dat semne semne că ar fi dispus să ţină seama de aceste sugestii. -Conducerea Ministerului Ministerului Culturii condamnă condamnă în numele demnităţii intelectuale româneşti evoluţia publicaţiilor România Mare şi Europa spre extremismul naţionalist şi spre o conduită politică regretabilă şi nocivă. în comunicatul dat publicităţ publicităţii ii se menţionează menţionează cu satisfacţie că şi Guvernul, Guvernul, în şedinţa din 10 iul., iul., a făcut o evaluare asemănătoare a efectelor pe care le-ar putea avea evoluţia celor două reviste, în direcţia semnalată. -Consiliul A.Z.R., constatând abaterile grave de la deontologia deontologia profesiunii profesiunii de ziarist (18 iul.), iul.), a hotărât să solicite în mod mod publicsesizarea Procuraturii ProcuraturiiGenerale Generale împotriva împotriva publicaţiilor  RomâniaMare Mareşi Europapentrucomiterea infracţiunii deinstigare instigare la violenţă şi ură între grupur grupurii etnice. -Curtea Supremă de Justiţie, Secţia Militară, îl condamnă condamnă pe Vlad Iulian la 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi şidegradaremilitarăpentrufavorizarealainfracţiuneadegenocid. • 23 iul. iul. în Parlament continuă dezbaterile dezbaterile pe marginea 156

1991

proiectului Legii privatizării, în absenţa grupurilor opoziţiei. - Cu ocazia vizitei în România, Giannl De Michells, ministrul de externe externe al Italiei, Italiei, semnează semnează Tratatul Tratatul de prietenie şi colaborare între Italia şi România, primul de acest gen încheiat de România România după Revoluţie cu un stat stat vest-european. • 24 iul. iul. Parlamentarii Parlamentarii parcurg în con continuare tinuare (fără colegii din opoziţie) opoziţie) proiectul Legii privatizării. privatizării. -137 de intelectuali români, cu convingeri şi simpatii politice diverse, protestează contra proliferării în anumite publicaţii a extremismului xenofob şi antisemit -atitudine antiintelectuală şi antiromâneascâ -împotriva căreia ar dori să se pronunţe Guvernul şi Parlamentul ţării. •25-26iul. iul. La Plenara CC. alP.C.U.S., Mihail Gorbaciov cheamă partidul său să renunţe la rolul de „coloană vertebrală a statului" şi îi critică critică pe reprezentanţii „fundamentalismu „fundamentalismului lui comunist" şi grupările recent create „Platforma bolşevică din cadrul P.C.U.S." P.C.U.S." şi „Iniţiativa comunistă", comunistă", pentru încercarea de abatere conservatoare de la lima reformelor dezbătute la Congresul al XXVIII-lea XXVIII-lea al P.C.U.S. S-a votat proiectul proiectul noului program al P.C.U.S., elaborat sub conducerea lui Mihail Gorbaciov,princare P.C.U.S. seva transforma într-un partid cu platformă social-democrată. • 29 iul. iul . Congresul Congresul S.U.A. - Camera Camera Reprezentanţilor Reprezentanţilor adoptă o Rezoluţie în care sunt semnalate cu îngrijorare manifestările antisemite şi tensiunile interetnice din România. Guvernul României răspunde printr-o Declaraţie în care menţionează menţionează că e vorba de cazuri izolate, condamnate de toate instituţiile democratice democraticedinţară. Legileadoptate adoptatesuntconcepute, în legătură cu aspectele menţionate, la standarde internaţionale. - în Adunarea Deputaţil Deputaţilor or se votează Legea privatizării privatizării (concepută (concepută iniţial în 69 de articole, articole, a fost completată completată cu încă 10, s-au s-au propus 160 de amen amendam damente, ente, din care s-au s-au votat jumătate). jumătate). Rezultatul votului; 237 voturi pentru: 10 voturi contra; 9 abţineri (3 ale U.D.M.R); opoziţia a absentat de la vot. Claudiu Iordache a votat „contra". 30 iul. în Senat se votează Legea privatizării (în absenţa majorităţii opoziţiei). Fiind între ei, în familie, majoritarii recunosc cătoatăgrabacuadoptarea adoptareaLegii privatizăriia fost rezultatul rezultatul unor  presiuni externe. B.E.R.D. şi F.M.I. au condiţionat acordarea de credite României României de apariţia Legii privatizării privatizării până la 1 sept. Rezultatatele Rezultatatele votului: 64 voturi pentru; 13 împotrivă. (Grupul (Grup1ul 57 U.D.M.R., Marcian Bleahu. Bleahu.Sergiu Sergiu Nicolaescu, care a spus: „Nu

1991

 voi accepta tendinţa unor reprezentanţi ai executivului de a ne considera un grup uşor manevrabil".) manevrabil".) - înainte de a intra în vacanţă, deputaţii deputaţii au păstrat un moment de reculegere pentru victimele inundaţiilor inundaţiilor din judeţul Bacău(28-30 iun.) soldatecu morţi, morţi, dispăruţi, dispăruţi,distrugeri materiale. materiale. Se anunţă hotărârea grupului parlamentar F.S.N. de a-i ajuta pe sinistraţi sinistraţi cu (aproximativ) (aproximativ) 500 500 000 lei. • 30-31 iul. iul. Kremlin - Moscova. Ceremonia Ceremonia oficială oficială a primirii preşedintelui S.U.A., George Bush. Se semnează Tratatul privindreducereaarm armelor elorofensivestrategice nucleare(S.T.A.R.T.) decătreU.R.S.S. U.R.S.S.şi S.UA.Tratatul evalabil 15anicu posibilitatea posibilitatea deprelungireîncă5ani. Bushpromite promitecă U.RS.S. vaprimiclauza naţiunii celei celei mai favorizate şi va fi sprijinită de S.U.A. în procesul de reintegrare în circuitul economic mondial. • 4 aug. Hans van den Brock, ministrul de externe al Olandei, Olandei, ţară ţară care exercită preşedinţia C.E.E. C.E.E. declară eşecul misiuniidepace aC.E.E. .E.în Iugoslavia,undeafostprezentalături dereprezentanţii Luxemburgului emburguluişi Poloniei. Poloniei. Eşecul Eşecul -se apreciază -se datorează Serbiei. •14aug. Ion Iliescu promulgă Legea (nr. 58) a privatizării societăţilor comerciale, prilej cu care face o amplă declaraţie de susţinere a acesteia. Deşi considerăcă în timpul dezbaterilor dezbaterilor din Parlament Parlament Legea a fost completată şi îmbun îmbunătăţită ătăţită substanţial, din precizările făcute rezultă şi o anumită insatisfacţie legată de acest eveniment legislativ: „nu pot decât să-mi să-mi exprim regretul că atât formaţiunile din opoziţie cât şi formaţiunea majoritară majoritară nu au manifestat răbdarea şi spiritul de toleranţă pentru a lucra  împreună până la capăt şi că nu au folosit în mod constructiv nici intervenţia mea care urmărea găsirea căii de conciliere. Vreau Vreau să pun acest eşec pe seama oboselii parlamentarilor care au avut,  într-adevăr, un an deosebit de dens, de muncă încordată încordată şi tracasantă". lumea întreagă e paralizată paralizată de o • 19-20 aug. în zorii zilei lumea ştire stupefiantă: preşedintele U.R.S.S., U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, a fost destituit. U.R.S.S. are o nouă conducere care declară că Gorbaciov nu-şi nu-şi mai poate îndeplini obligaţiile funcţiei funcţiei prezidenţiale din motive de sănătate. Se instituie instituie starea excepţională pe timp de de 6 luni şise formează formeazăComitetul ComitetuldeStat pentruStareaExcepţională: Excepţională: Ghenadi Ianaev -preşedintele U.R.S..S.  Valentin  Valentin Pavlov -prim-ministru  Vladimir Krucikov -preşedinte al K.G.B. Se anunţă că deciziile Comitetului sunt obligatorii pe tot 158

1991

cuprinsul ţării. Boris Elţîn, Elţîn, care 1-a criticat criticat pe Gorbaciov pentru ritmul lent lent al reformelor, cheamă la grevă generală ca formă de protest împotriv împotriva a înlăturării lui Gorbaciov, act calificat drept „lovitură „loviturăreacţionarăneconstituţională neconstituţională acomuniştilor". comuniştilor". Elţîn cere examinarea lui Gorbaciov de către o echipă de medici străini şi dizolvarea Comitetului Comitetului de Stat pentru Starea Excep Excepţională. ţională. -Bucureşti. A.C. şi P.A.C. transmit un Apel tuturor forţelor  democratice din interiorul şi din afara ţării, pentru solidarizarea  împotriva pericolului pe care îl reprezintă evenimentele din U.R.S.S. Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti protestează  împotriva  împotriva pericolului pericolului loviturii de stat din U.R.S.S. U.R.S.S. (19 aug.). -Ecouri din întreaga lume. George Bush consideră  îndepărtarea lui Gorbaciov de la putere o măsură neconstitu ţională. Aceeaşi idee revine în declaraţiile a numeroşi numeroşi şefi de state.  Andrei Kozîrev, ministrul afacerilor afacerilor externe al Federaţiei Federaţiei Ruse, cere sprijin în Occident pentru restaurarea democraţiei sau pentru formarea formarea unui guvern în exil şi-şi exprimă exprimă speranţa în acţiunea protestatară a lui Elţîn. în U.RS.S. prinde apelul la grevă generală mai ales la mineri. în pofida interdicţiei de a ieşi pe străzi, moscoviţiiînconjoarăclădireaParlamentuluişiaGuvernului.(„Nu puciştilor comunişti" comunişti",, „Nu trageţi în mamele şi surorile surorile voastre", „Junta „Junta care a preluat puterea în U.R.S.S. să fie deferită tribunalului".) Elţîn îîşi şi asumă prin decret prerogativele de şef al forţelor armate sovietice, în lipsa lui Mihail Gorbaciov, şi ordonă armatei armatei să se retragă. Datorită acţiunii acţiunii hotărâte a lui Elţîn care reuşeşte reuşeşte să atragă populaţia populaţia de partea lui, puciştii pierd teren de la o orala alta. -întâlnire între P.A.C. şi conducerea F.S.N. pentru evaluarea consecinţelor consecinţelor posibile ale situaţiei din U.R.S.S. -Bucureşti. -Bucureşti. într-un comunicat al preşedinţiei se apreciază că reformele reformele din U.R.S.S. nu pot fi stopate. în legătură cu Gorbaciov se exprim exprimăă speranţa în reluarea activităţii activităţii şi înda toririlor saleconstituţionale.CâtdespreRomânia România,, se dauasigurări că va merge hotărât pe drumul Revoluţiei din dec.'89. Se dau publicităţii numeroase luări de poziţie împotriva puciului,dinparteaGuvernului^ Guvernului^apartidelor politice (cuexcepţie P.S.M.) P.S.M.) a unor personali personalităţi tăţi.. într-un Memorandum emorandum,, P.A.C., P.A.C., P.N.Ţ.C.D., P.N.L. şi P.E.R. solicită o poziţie explicită din partea conducerii ţării în ceea ce priveşte democraţia, demontarea structurilor represive şi administrative de tip comunist. Se cere şi convocarea Parlamentului. • 21 aug. Gorbaciov revine din captivitate captivitate la Moscova Moscova şi 159

1990

timpul evenimentelor evenimentelor din 13-15 -15 iun. şi au fost înregistrate înregistrate oficial 6 decese. -Dinraportul semnatdeprocurorulgeneral GheorgheRobu Ursu rezultă că în urma şi de ministrul de interne Doru Viorel Ursu evenimentelor evenimentelor din 13-1 13-15 5 iun. au fost arestate 185 185 de persoane  învinuite de infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice, pătrunderea pătrunderea fără drept drept în sediul unor  instituţii instituţii de stat, stat, furt calificat în paguba avutului avutului public şi per sonal, distrugere în dauna avutului public (34 de inculpaţi sunt trimişi în judecată în stare de arest, iar 2 în stare de libertate; 17 inculpaţi au fost scoşi de sub urmărire penală penală deoarece în urma expertizelor expertizelor psihiatrice s-a s-a constatat că sunt iiresponsabili responsabili penal pentru faptele comise; comise; 81 de inculpaţi faţă de care se continuă urmărirea penală penală au fost puşi în libertate; 51 de inculpaţi, dintre care 9 cu antecedente antecedente penale, sunt cercetaţi în stare de arest). arest). Dincolo de numărul morţilor, răniţilor, arestaţilor şi dezamăgiţilor, evenimentele evenimentele din 13-15 -15 iun,, din Bucureşti, Bucureşti, au multe alte efecte negative. Opinia publică internaţională reacţionează rapid, îşi manifestă manifestă stupoarea faţă de ororile de la Bucureşti. Bucureşti. La aproape aproape 6 luni de la la Revoluţia din dec. ''89, 89, România România este din nou în atenţia lumii, paginile întâi întâi ale marilor cotidiene din toată lumea trans mitştiri şireportaje reportajedespremineriadadela Bucureşti. Bucureşti.Daraceastă revenire revenire a ţării ţării în atenţia tuturor tuturor se face cu preţul pierderii întregului capital de simpatie câştigat în dec, dec, '89. '89. Consecinţele sunt dezastruoase, dezastruoase, preţul preţul plătit pentru a lichida o demonstraţie demonstraţie care rezistase non-stop non-stop 53 de zile este categoric prea mare. mare. Nu puţine au fost vocil vocilee care s-au s-au întrebat ulterior ce forte sau ce ciocniri de interese erau cu adevărat răspunzătoare de ceea ce s-a întâmplat în acele zile (conflicte surde între diferitele segmente ale puterii, între armată şi foştii lucrători, rămaşi activi, ai Securităţii). Securităţii). Răspunsul Răspunsul complet n-a n-a fost încă dat de nimeni, deşi aproape aproape toată toată lumea implicată în coşmarul coşmarul acelor zile zile s-a s-a pronunţat pronunţat în legătură legătură cu ele. ele. Răspunsul Răspunsul n-a fost dat nici măcar  de comisia parlamentară parlamentară formată din 15 deputaţi şi 8 senatori, desemnată să ancheteze evenimentele evenimentele din 13-15 13-15 iun. şi condusă deRaduNicolae, deputat deputat F.S.N., secretaral Adunării Adunării Deputa Deputaţilor. ţilor. Iată două dintre cele mai succinte concluzii pe care, în nenumărate variante, opinia publică internaţională le-a exprimat în legătură cu evenimentele din 13-15 -15 iun.: -Departamentul -DepartamentuldeStatal S.UA.-„Acţiunileautorizatede preşedintele Iliescu Iliescu şi guvernul său, din ultimele câteva zile, au lovit în inima democraţiei democraţiei române". române". 86

1990

-Agenţia T.A.S.S. T.A.S.S.- „Recentele „Recenteleevenimente evenimenteau fost,poate, tipul cel mai negativ de confruntare post-electorală care subminează subminează reputaţia Rom României âniei în lume, indiferent indiferent cine este de blamat." • 15 iun. Printr-o Printr-odeciziea Consiliului ConsiliuluiMilitarSuperioral MAp.N. MAp.N.se se desfiinţ desfiinţează ează C.A.D.A. C.A.D.A. Motivele Motivele deciziei: de ciziei: C.A.D.A. avizat desfiinţarea desfiinţarea unor structuri indispensabile armatei, crearea unor  organisme organisme democratice democratice din care care să nu facă parte comandanţii, atragerea personalului personalului armatei în sprijinirea sprijinirea Proclamaţiei de la Timişoara, işoara,trecereaîn rezervă rezervăa sutede decadresuperioare;CA.D A. DA. a făcut jocul unor forţe politice care urmăresc destabilizarea vieţii sociale • 16 16 iun. Comunicat municatal Guvernului: Guvernului:„înlegătură legăturăcuactele de barbarie barbarie din 13 şi 13 spre 14 iunie, Guvernul Guvernul a dispus luarea unor măsuri concrete şi hotărâte pentru anchetarea şi tragerea la răspundere răspundere penală a celor vi vinovaţi. novaţi. De asemenea a dispus cercetarea actelor de molestare reclamate în zilele următoare". următoare". Se mai mai face menţiunea că au fost reţinuţi reţinuţi 1021 1021 suspecţi. • 17-18 iun. Piaţa Universităţii se umple din nou. Manifes taţia durează până noaptea târziu. Dan Predescu, primarul gene ral al Capitalei, Capitalei, vine la faţa locului, dar este huiduit şi se retrage fără a fi reuşit să intre în tratative tratative cu demonstranţii. demonstranţii. • 18 Iun. La Senat Senat sunt alese structurile structurile de conducere: conducere: -preşedinte -preşedinte -AlexandruBârlădeanu(F.S.N.) -vicepreşedinţi -Oliviu Gherman (F.S.N.), Vasile Moiş (F.S.N.), Radu Câmpeanu (P .N.L.), Károly  Király  (U.D.M.R.) -secretari -Paul Jerbas (F.S.N.), Dan Iosif  (F.S.N.) Petru Jucan (P.N.L.), Verestóy Attila (U.D.M.R) -chestori -Doru loan Tărăcilă (F.S.N.), Constantin Sava (F.S.N.) Se formează trei grupuri parlamentare: F.S.N., U.D.M.R, P.N.L. • 19 19 iun. Şi Adunarea Adunarea Deputaţilor Deputaţilor îşi alege conducerea: -preşedinte -Dan Marţian (F.S.N.) -vicepreşedinţi -Marian Enache (F.S.N.), Ionel Roman (F.S.N.), Mircealonescu Quintus (P.N.L.), Victor Cerdarie (gruparea ecologista). -secretari: -Bogdan -Bogdan Pătraşcu (F.S.N.), Cazimir Ionescu (F.S.N.), Nicolae Radu (F.S.N.), Madras Lázár (U.D.M.R.) 87 -chestori -Emil Stoica (F.S.N.), Paul Ciobanu (gruparea

1991 declară la televiziune că are controlul deplin asupra asupra tării. Intr-o convorbire telefonică Bush îi transmite mesajul său de solidaritate şi de satisfacţie pentru cursul pozitiv al evenimentelor. După eşecul puciului, iniţiatorii iniţiatorii şi sprijinitorii activi sunt arestaţi. arestaţi. Câţiva Câţiva se sinucid. Câteva mii de colaboratori ai K.G.B. K.G.B. şi funcţionari ai P.C.U.S.fugînChinaundeobţinazilpolitic. politic. Oseriedepublicaţii -Pravda, SovetskaiaRossia, Glasnosti  Glasnosti -sunt suspendate temporar  pentru că au susţinut Comitetul de Stat pentru Starea Excepţională. Santiago Carrillo, patriarhul comunismului spaniol, declară: „După „Dupăevenimentele evenimenteledin augustdin U.R.S.S. U.R.S.S.nu credcă sistemul comunist mai are vreo raţiune să continue să existe. Ceicedorescsă sărămânăcomunişti comuniştiauacest drept. drept.Credcăasta e o greşeală, dar e dreptul lor". • 17-21 17-21 aug. Vizita la Bucureşti ucureşti a unei delegaţii a Federaţiei Federaţiei Internaţionale Helsinki pentru drepturile omului. într-un Comunicat de presă se atrage atenţia asupra imperfecţiunilor unor  legi (din punctul de vedere al drepturilor omului), omului), printre care şi Constituţia, se aminteşte că nu s-au s-au cercetat cauzele evenimentelor violente din '89 şi '90 şi nu s-au produs transformări semnificative în regimul închisorilor. Cotroceni se întâlnesc Ion Illesc Illescu, u, Petre Ro • 22 aug. La Cotroceni man, Alexandru Bârîădeanu, Dan Marţian, şefii partidelor  parlamentare pentru a evalua eventualele consecinţe ale evenimentelor evenimentelor din U.RS.S U.RS .S.. , • 24 aug. La Sesiunea Extraordina Extraordinară ră a Sovietului Suprem al U.RS.S., U.RS.S., Mihail Gorbaciov renunţă la funcţia funcţia de lider al P.C.U.S. şi cere autodizolvarea P.C.U.S. Biroul Politic al Secretariatului CC. CC. al al P.C.U.S, n-a avut o atitudine decisă în zilele puciului - consideră consideră Gorbaciov. în perioada imediat imediat următoare mai multe republici sovietice îşi vor declara independenţa. • 24-25 24-25 aug. Prima Consfătuire Consfătuire Naţională Naţională a P.A.C. şi AC Se discută despre situaţia situaţia internă din România România în contextul eşecului puciului din U.R.S.S., se cere o atitudine atitudine fermă fermă faţă de partidele de orientare comunistă (P.S.M., P.R.M.), şi de presa de aceeaşi orientare şi faţă de forţele şi structurile structurile comuniste. comuniste. în Declaraţia-Ap Dec laraţia-Apel, el, A.C. A.C. şi P.A.C. cheamă cheamă puterea şi celelalte forţe din stat, armată, armată, politie, S.R.I., jjustiţ ustiţie ie să se se cureţe de elementele elementele extremiste şi reziduurile comuniste şi să opteze definitiv pentru democraţie democraţie şi adevăr. • 27 aug. Chişinău. Chişinău. întrunit în Sesiune E Extraord xtraordinară, inară, Parlamentul adoptă Declaraţia de Independenţă a Republicii 160

1991

Moldova. oldova. La Bucureşti Bucureşti şi Chişinău Chişinău au loc mitinguri de susţinere a acestui act. Guvernul României se declară solidar (într-o declaraţie dată în aceeaşi zi) cu Moldova. în timpul lucrărilor  Parlamentului are loc un mare miting de entuziasm în Piaţa Marii Adunări Adunări Naţionale Naţionaledin dinChişinău.Se cântă „Deşteaptă-te „Deşteaptă-teRomâne", care devine imnul ţării în aceeaşi zi. în „Apelul Marii Adunări Naţionale a Cetăţenilor Republicii Moldova către popoarele şi statele lumii" se exprimă speranţa în recunoaşterea independenţei Republicii Moldova, ca garanţie a dezvoltării democratice a acestei ţări, a aderării ei la organismele europene europene şi internaţionale. internaţionale. • 29 aug. Parlamentul Parlamentul Sovietic Sovietic votează suspendarea P.C.U.S. pentru implicarea implicarea unor lideri ai ai săi în în lovitura de stat din 18/19 august. • 30 aug. într-un Comun Comunicat, icat, S.R.I. răspunde mesajelor  mesajelor  transmise de P.A.C. şi A.C. A. C. în în Declaraţia-Apel din 25 aug.: „Ne exprimăm convingerea că prin asemenea afirmaţii denigratoare denigratoare si fără nici o acoperire, prin încercarea evidentă de a denigra instituţiile instituţiile statului de drept drept se aduc grave prejudicii procesului de democratizare din ţara noastră. Astfel de atitudini trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru toţi cei care doresc cu adevărat bineleRomâniei". • 2 sept. în Senat, la prima şed şedinţă inţă a sesiunii de toamnă, toamnă, se înregistrează o serie de intervenţii în legătură cu evenimentele dinU.RS.S. Radu RaduCâmpeanu CâmpeanuşiDanIosif, caşi alţi parlamentari, susţin oportun oportunitatea itatea interzicerii P.C.R. şi P.S.M. -Adunarea Deputaţilor. Prin Dan Lăzărescu, P.N.L. propune, propune, şi cu aceasta ocazie, necesitatea interzicerii P.C.R. şi P.S.M. Claudiu Iordache îl acuză pe Dan Marţian de indiferenţă faţă de evenimentele evenimentele din Moldova Moldova şi cere demisia lui şi a lui lui   Alexandru Bârîădeanu. - Republica Moldova. Rusofonii din regiunea Nistru şi-au declarat independen independenţa. ţa. Tiraspolul, unde unde are loc o manifestaţie, sedeclarăcapitalaRepubliciiSovieticeSocialisteNistrene(drapelul  verde şi roşu cu secera şi ciocanul). Parlamentul votează separarea de Republica Moldova. Moldova. La Komrat se demonstrează demonstrează pentru recunoaşterea independenţei Republicii Găgăuze, pentru eliberarea liderilor reţinuţi datorită participării la puci. • 5 sept. P.N.L. înaintează atât Senatului cât şi Adunării Deputaţilor un proiect de Lege pentru „interzicerea funcţionării P.C.R.. a tuturor formelor lui de reprezentare politică şi ideologică şi interzicerea oricăror formaţiuni şi structuri polit politice ice de natură comunistă". Se solicită adoptarea procedurii de urgenţă. 1în 61

1991

Adunarea Adunarea Deputaţilor, IoanMoldovan, în numelemembrilor Cartei Cartei pentru reformă şi democraţie (F.S.N., M.E.R., P.D.A.R.,P.N.L.A.T.) prezintă o declaraţie în care se cere interzicerea formaţiunilor  politice de sorginte comunistă şi fascistă. - P.S.M. invită ziariştii ziariştii la la o discuţie pentru a dezamorsa dezamorsa atacurile care cer scoaterea lui în afara legii. P.S.M.-iştii încep prin a demonstra demonstra că partidul lor nu e acelaşi lucru cu P.C.R., P.C.R., că ei n-au n-au susţinut susţinut puciul din U.R.S.S., dar la 20 aug. n-au n-au fost acceptaţi la televiziune să-şi facă auzită opinia. Opinie consemnată deoficiosulpartidului,ziarul Socialistul, dincarese poateaflacă P.S.M. a urmărit evenimentele de la Moscova, dar le-a consi considerat derat o problemă internă a U.R.S.S. • 6 sept. Piaţa Universităţii. A.F.D.P.R. organizează, în colaborare cu unele centrale sindicale şi formaţiuni politice, politice, un mitingdeprotest contracomunismu comunismului luişi aprotectorilorsăi, care-i care-i asigură supravieţuirea din interiorul structurilor de putere. Se adoptă o moţiune în care se cere, în termeni imperativi, despărţirea efectivă de comunism. Coloanele de demonstranţi se deplasează spre Piaţa Romană, Televiziune, Piaţa Victoriei. La Palatul Victoria Ticu Dumitrescu itrescu nu i se lui C. Ticu se permite să depună moţiunea. moţiunea. vehemenţă pe • 9 sept. în Senat, Ion Solcanu îi acuză cu vehemenţă organizatorii mitingului din 6 sept., etichetat drept o manifestaţie extremistă „prin „prin formă şi conţinut" şi cere să fie cercetaţi conform conform legii cei care vorbesc „fără „fără complex" complex" în numele numele poporului poporului român român şi să se identifice vinovaţii care trebuie să dea seama seama în faţa legii de faptele lor. în Adunarea Adunarea Deputaţilor Deputaţilor se face auzită o intervenţie asemănătoare. • 12 sept. A.F.D.P.R. reacţionează la atitudinea lui Ion Solcanu şi a puterii faţă de mitingul din 6 sept. şi lansează un „Manifest către ţară" în care avertizează în legătură cu pericolul perpetuării perpetuării structurilor structurilor şi deprinderilor deprinderilor comuniste comuniste detectabile şi  în legile pe care le votează „parlamentul ruşinii naţionale". • 18 18 sept. Senatul ia în discuţie proiectul Legii S.R.I. care declanşează încă de la la început dezbateri şi polemici. în timp ce parlamentarii F.S.N. şi aliaţii lor  susţin în totalitate legea, parlamentarii din opoziţie obiectează că S.R.I. va beneficia de drepturi care pot pune în primejdie libertăţile democratice. în grevă, aşteaptă aşteaptă • 24 sept. Minerii de la Vulcan, în răspunsul Guvernului {cu care intraseră deja în tratative) la revendicările lor. Cum Cum răspunsul răspunsul nu vine, se anunţă prin radio că greva continuă. Tot mai nemulţumiţi de inerţia guvernanţilor  protestatarii se îndreaptă spre Petroşani unde intră cu forţa în 162

1991

primărie, primărie, îi agresează agresează pe subprefectul subprefectul Ionel Botoroagă şi pe directorul Regiei auto autonom nomee a huilei, Benone Costi Costinaş. naş. Susţinuţi de Miro Miron n Cosma, minerii cer să vină'-Petre vină'-Petre Roman la ei pentru negocieri. Miron Cosma îi comunică telefonic lui Petre Roman pretenţia minerilor, după care îşi anunţă ortacii că primul-minisprimul-ministru a refuzat să se deplaseze în Valea Jiului. Se strigă cu îndârjire: „Jos guvernul!". Miron Cosma citeşte platforma de revendicări, rupe hârtia şi anunţă anunţă decis: decis: „Mergem la Bucureşti!". Minerii răspund: „Bucureşti! „Bucureşti! Bucureşti!". Bucureşti!". în gară cer avizul pentru deplasare ministrului transporturilor şi, pentru că nu-1 nu-1 primesc, devastează gara, gara, întră cu forţa în regulatorul regulatorul circulaţiei, circulaţiei, ocupă acceleratul 244 şi deturnează alte două garnituri de tren. In Petroşani, Vulcan, au loc devastări, violenţe, incendii şi chiar un  viol. Cele trei trenuri sunt oprite la Craiova, unde se produce o adevărată adevărată desfăşurare de violenţă. Se anunţă că Petre Roman ar  fi dispus să vină la Craiova, Craiova, pentru tratative. Minerii refuză cu mânie mânie oferta şi sparg telefonul telefonul la care generalul maior Ilie Ili e Marin Marin  vorbea orbeacu PetreRoman, Roman,îl agresează agreseazăpeprefectul prefectulIlie Il ie Ştefanşi pe Ilie IlieMarin. Adjunctu Adjunctull şefuluide staţie, Marin Ghinea, Ghinea,evocăacea zi de excepţie: ,Afost o adevărată adevărată teroare, securi, topoare, bâte, unvandalismcumn-amvăzutînviaţamea.Auintratpestefemeile de la casele de la bilete, au spart geam geamurile urile şi tot ce au întâlnit în cale. Era imposibil să vorbeşti cu ei, pentru că mulţi erau beţi. beţi. Nu ştiu a cui mână este, pentru că nu cred că nişte oameni oameni obişnuiţi pot face din mintea lor aşa ceva. Trăim sub teroare, mai rău ca pe vremea vremea lui Ceauşescu". Cele trei trenuri se pun în mişcare (dintr-o gară în ruină) spre Bucureşti. •25 sept. în Adunarea Deputaţilor, Petre Roman anunţă unconflictde muncăînValeaJiului, pecareGuvernul Guvernula încercat  în zadar săsă-1 stingă, întrucât negocierile (17 sept. ) cu liderii sindicali ai minerilor minerilor din Valea Jiului, îîncheiate ncheiate cu un protocol care părea să satisfacă ambele părţi, părţi, n-au dus în cele cele din urmă la aplanarea aplanarea conflictului. conflictului. Primul-m Primul-ministru inistru mai anunţă că minerii se îndreaptă spre Bucureşti Bucureşti şi că s-a încercat fără succes să fie fie opriţi din drum. drum. In Senat, Radu Câm Câmpeanu peanu vine cu o ştire ştire în legătură cu crearea unui Guvern Guvern pentru Transilvania, la Budapesta. Unii parlamentari consideră consideră că e vorba de o nouă diversiune, alţii alţii pretind că e o informaţie care merită toată atenţia. Petre Roman confirmă ştirea, ştirea, dar Guvernul Guvernul maghiar maghiar declară că e vorba de aspecte nesemnificative. în acelaşi timp,f din Valea Jiului, o nouă garnitură de tren tren îi aduce în Bucureşti pe niideriifcă^e niideriifcă^e'' Vor să vină   în ajutorul celor care sunt deja în Capitală. Pe trenurile 163

1991 rechiziţionate de mineri care sosesc în gările Bucureştiului scrie:

„Vrem îngheţarea preţurilor", „Fraţii voştri - minerii", „Grevă gen

erală -Bucureşti", „Jos Guvernul Guvernul Roman!", „Minerii „Minerii vor consens naţional", „Jos bulibaşa Iliescu!", „Jos Iliescu şi Roman!", „Hoţii!", „Iliescu nu uita, c-a sosit şi ziua ta". în drumul drumul de la gară până în RaţaVictoriei,mineriisunt paşnici. paşnici. Doar Doarlozincile lozincilele faccunoscute cunoscute revendicările: „Iliescu şi Roman, vrem să intre i ntre în subteran", subteran", „Mincinoşii", „Nu staţi în balcoane, veţi muri de foame", „Ole, ole, ole, pâinea noastră noastră unde e?", „Jos cu bişniţarul, bişniţarul, s-a umplut paharul", „Aţi minţit pop poporul orul cu televizorul". în Piaţa Victoriei se încearcă forţarea forţarea sediului Guvernului, Guvernului, prin atacuri insi insistente stente cu pietre şi sticle incendiare (civili binevoitori îi învaţă să le confecţioneze). Se răspunde cu gaze lacrimogene şi petarde şi se trag primele primele focuri în aer. Se scandează: scandează: „Bucureştiul „Bucureştiul e cu noi", „Studenţii sunt cu noi". Au loc violenţe. Se încearcă mereu şi mereu forţarea intrărilor intrărilor în clădirea Guvernului, se sparg geamurile,darintrările rezistă.Secautăo altăsoluţie-incendiul.   Asediaţii se apără apără cu jeturi de apă, apă, petarde, cartuşe cu gaze gaze iritante. Spre orele 19 se reuşeşte evacuarea Pieţei Victoriei, cu ajutorul gazelor lacrimogene. Manifestanţii anifestanţii se retrag retrag către Televiziune şi Piaţa Universităţii. Mulţimile umplu centrul Capi talei, circulaţia circulaţia este oprită. O dată cu lăsarea serii, grupuri de mineri se culcă pe pavaj. • 26 sept. Minerii asaltează cu forţe noi şi cu mai multă multă îndârjire îndârjire clădirea Guvernu Guvernului. lui. Piaţa Victoriei Victoriei e din nou ocupată. ocupată. Sub presiunea evenimentelor au loc negocieri cu uşile închise  între reprezentanţii minerilor (Eugen Tămaş şi Miron Cosma) şi ai conducerii conducerii ţării. Un prim prim rezultat rezultat al întâlnirii este este demisia Guvernului. La orele 12,30, 12,30, din balconul Palatului Palatului Victoria, Alexandru Mironov, purtătorul purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, anunţă: „Guvernul „Guvernul şi-a dat demisia, demisia, demisia a fost acceptată. Nu la presiunea străzii, ci pentru că a dovedit că nu poate guverna într-o situaţie situaţie dificilă". Miron Cosma confirmă confirmă şi el (tot de la balcon)demisia demisiaGuvernului Guvernuluişi cereminerilor minerilorsă pleceacasăpentru că le-au fost rezolvate toate revendicările. Reacţiile sunt contradictorii. Unii aplaudă, aplaudă, alţii alţii huiduie şi ameninţă că nu vor  părăsi Capitala. După-am După-amiază iază pătrund (fără să se încerce interzicerea interzicereaaccesului lor) însala deşedinţeaAdunăriiDeputaţilor, Deputaţilor, unde cer (până (până la ora 17) 17) demisia lui Ion Iliescu Iliescu şi satisfacerea tuturor revendicărilor pentru pentru care au venit la Bucureşti. Bucureşti. Stimulat de accesele anticomuniste anticomuniste ale minerilor, minerilor, Sergiu Sergiu Cunescu cere demisia din Parlament a foştilor membri ai P.C.R. Ioan Alexandru, 164

1991

cu crucifixul în mână mână,, binecuvântează binecuvântează asistenţa de la microfon: microfon: „De acum avemo ţară unită, creştină. creştină. Fără violenţă". (î (în n situaţia situaţia dată a dispărut şi clopoţelul cu care Dan Marţian arţian îşi asigura autoritatea în faţa colegilor, dar Agatha Nicolau Nicolau i-a promis că-i vaaduce unzurgălăumaramureşa maramureşan.) n.)Deputaţiile explicăminerilor  că nu Parlamentul îl poate demite pe preşedintele ţării şi le sugerează sâ-1 viziteze la Palatul Cotroceni pentru a-i cere demisia. Seara, Seara, minerii cărora li se asociază şi alţi alţi cetăţeni încearcă să pătrundă pătrundăînTeleviziune,apăratăde forţele forţelede ordine.Auloc scene de luptă cu petarde fumigene şi lacrimogene, cu rafale de mitralieră. Demonstranţii aruncă aruncă în scutieri cu sticle sticle incendiare. incendiare. De-abia De-abia la miezul nopţii, după atacuri în forţă care înseamnă înseamnă oameni oamenibătuţi şirăniţi, scenedeviolenţăşi vandalism, vandalism,asediatorii Televiziunii, înfrânţi de scutieri înarmaţi, TAB-uri, camioane militare etc. se retrag. • 27 sept. sept. Capitala Capitala este încă gazd gazdaa (devastată) a minerilor. Obiectivul acestei zil zilee este Palatul Cotroceni, Cotroceni, unde vor să ajungă pentru a-1 obliga pe Ion Iliesc Ili escu u să demisioneze. demisioneze. Mărşăluind spre palat minerii strigă lozincile pe care le-au exersat deja, dar şi una în premieră, strict strict adecvată situaţiei situaţiei:: „Iliescu n-ai să poţi poţi să omori minerii minerii toţi". toţi". în acelaşi timp timp,, în Piaţa Revoluţiei are loc mitingul organizat de sindicatele cuprinse în Uniunea Confederativă Naţională. Manifestanţii se îndreaptă şi ei spre Cotroceni, scandând: scandând: „Nu mai vrem nici un pic preşedinte bolşevic!", bolşevic!", „La „La palat, la palat, să-1 dăm jos pe emanat". Dar, la palat, Ion Iliescu seconsultăcu reprezenta reprezentanţii nţiipartidelorpoliticeîn vederea vedereaalcătuirii unui nou guvern, pe care-1 doreşte compus din tehnocraţi şi cu majoritate F.S.N., pentru că altfel ar fi anticonstituţional. Opoziţia consideră însă că un guvern F.S.N. n-ar mai mai reflecta opţiunile din acel momen momentt ale electoratului. Cornel Corneliu iu Coposu Coposu se pronunţă pronunţă pentru alegeri imediate, pentru că Parlamentul este nerepre zentativ zentativ şi nelegitim. nelegitim. Ion Iliescu Iliescu le vorbeşte vorbeşte partenerilor partenerilor de dialog şi despre iminenta vizită vizită a minerilor: „Aflând „Aflând despre despre intenţia intenţia minerilor minerilor de a veni spre Palatul Prezidenţial, i-am consultat pe toţi liderii politici în legătură cu posibilitatea de a purta o discuţie cu o delegaţie delegaţie a acestora. I-am invitat, dacă doresc, să participe la această discuţie. discuţie. Au considerat cu toţii oportun oportun un dialog al meu meu cu reprezentanţii reprezentanţii minerilor, minerilor, dar fără prezenţa prezenţa lor". în urma dialogului dialoguluipecareIon IonIliescu Iliescu aconsimţitsă-1 să-1poarte poartecuo delegaţie a minerilor condusă de Miron Cosma, se semneaz semneazăă un Comunicat Comunicat Iliescu Iliescu -Cosma, care a fost şi episodul final a ceea ce s-a s-a numit „a patra mineriadă". mineriadă". Odată revendicările aprobate la cel mai mai înalt înalt 165

1991

nivel, coautorul comunicatului prezidenţial îşi adună ortacii cu îndemnul: îndemnul: „Considerăm „Considerăm conflictul conflictul încheiat. Ne îndreptăm îndreptăm spre casă. Este un mesaj şi o rugăminte". Totuşi, deşi treaba terminată, mineriimaizăbovescînCapitală.Ungrupcondusde MironCosma pătrunde în sala Teatrului National unde au loc lucrările Congresului P.N.Ţ.C.D. (Primul după 45 de ani de interdicţie a funcţionării partidului. Au fost alese Delegaţia Permanentă, Comitetul de Conducere şi Biroul de Conducere şi Control format din: Corneliu Coposu -preşedinte; Ion Diaconescu, Valenti Valentin n Gabrielescu, IonRaţiu, GabrielŢepelea, CiceroneIoniţoiu.Ioan Ioan Bârbuş, Iile Păunescu, Şerban Ghica). Vorbeşte asistenţei din nstantin Ştefănescu de la exploatarea partea minerilor şi Constantin minieră Livezeni, despre represiunea din noaptea de 25/26 sept. din Piaţa Universităţii. Minerii au păţit-o ca altădată „golanii", adică au fost trataţi cu petarde, gaze toxice, lacrimogene, s-a tras cu tuburi de napalm şi cu gloanţe. Vorbitorul afirmă că se vor  întoarce în Valea Jiului pentru mobilizare generală ca să-i dea jos, ei, minerii, pe cei din Guvern şi pe preşedintele preşedintele comunist. comunist. Congresm Congresmenii eniişi oaspeţiilor lorscandează:„JosIliescu!",„Unitate!", ca o dovadă că se poate trece peste incidentele din 14 iun. '90, '90, când tot minerii au asaltat şi devastat sediul P.N.Ţ.C.D. Reconcilierea dintre peneţişti şi mineri e aplaudată şi însoţită de efuziuni. efuziuni. Se face chiar o chetă pentru a aduna banii necesari hraneiminerilor. -Se încheie lucrările primului Congres al Confederaţiei Sindicale Frăţia. Sunt aleşi: Miron Mitrea - preşedinte, Sorin Stan,TeodorSteţcu-vicepreşedinţi, Minai Sireteanu-secretar  general, Gabriel Văsâi -secretar general adjunct, nct, Ştefan Marin trezorier. trezorier. Referitor Referitorla evenimentele evenimenteleîn curs dedesfăşurare desfăşurareîn înCapi tală, MironMitrea conducereaţării ţăriipoartă itreaconsiderăcăîntreagaconducere răspunderea răspunderea pentru venirea minerilor, dar că nu se poate cere şi demisiapreşedintelui. • 28 sept. Pentru că prezenta minerilor în Capitală se prelungeşte prelungeşteîngrijorător, îngrijorător,are loco mobilizare mobilizareforţatăalor cuscopul deafi trimişiacasă. înPiaţaUniversităţii,undedormeau dormeaupepavaj, pavaj, sosesc forţele de ordine şi reuşesc să-i adune, adune, folosindu-se folosindu-se nu de metode de convingere, ci de bastoane de cauciuc, gaze paralizante, petarde, gaze lacrimogene. în în sfârşit ultimele ultimele vagoane vagoane cu mineri părăsesc Bucureştiul.  Violenţele zilelor mineriadei au făcut ca 455 de persoane să ajungă ajungă la spital, spital, iar 50 să aibă nevoie nevoie de internare (19 mineri şi 31 alţi alţi cetăţeni). cetăţeni). S-au înregistrat 3 morţi în Bucureşti Bucureşti (Andrei 166

1991

Frumuşanu 24 de de ani, student, student, Auric Auricaa Crăiniceanu, Crăiniceanu, 27 de ani, casnică, Nicolae Lazăr, militar în termen la trupele de jandarmi) şi unul (Enea Ionel agresat de mineri), în oraşul Vulcan. Vulcan. La pierderile materiale imediate, imediate, evaluate lâ 86 milioane de lei, se adaugă pierderile pe termen nedeterminat cauzate de scăderea  bruscă a prestigiului ţării, imediat imediat perceptibilă prin blocarea relaţiilor económico-financiare, politice, culturale, diplomatice etc. Practic, toate legăturile financiare externe au fost întrerupte, chiar  şi creditul canadian pentru proiectul în plină desfăşurare al centraleiatomoelectrice atomoelectricede laCernavodă. Cernavodă.Nus-aumaipututrealiza realiza deschiderea deschiderea pieţei interbancare, interbancare, convertibilitatea convertibili tatea leului şi unificarea cursului de schimb, programate programate pentru 27 sept. Un număr număr apreciabil de ţări din cadrul C.E.E C.E.E,, au amânat discuţiile discuţiile cu România, în vederea încheierii acordului de asociere dintre ţara noastră şi acest important important for internaţiona internaţional. l. S-a ratat şi aderarea la Acordul General General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.), preconizat pentru pentru oct. 1991. S-au S-au făcut imediat simţite blocajele economice şi financiare în colaborarea cu F.M.I., B.E.R.D., C.E.E., Consiliul Consiliul Europei. (O (O delegaţie parlamentară condusă condusă de Vasile Vasile Moiş, senator F.S.N., a participat în intervalul 18-25 -25 sept. la a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. La  întoarcere, membrii delegaţiei convoacă o conferinţă de presă unde demonstreaz demonstreazăă că toate eforturile lor de a contribui la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline le-au fost anulate de recenta mineriadă. „Aceasta e imaginea imaginea României României în lume" a declarat declarat Vasile Moiş, arătând arătând asistenţei unul dintre ultimele numere ale revistei Le Fígaro în care apărea un miner român cu o praştie în mână.) în cadrul programului P.H.A.R.E. al „Grupului celor 24 " a fost amânată acordarea ajutorului alimentar şi umanitar umanitar ca şi prima prima tranşă din cadrul creanţei de 1 miliard de dolari. Au fost temporizate sau anulate contracte şi negocieri pentru încheierea încheierea unor acorduri acorduri bilaterale sau pentru realizarea unor unor acţiuni în relaţiile cu alte state, ca şi vizitele vizitele şi contactele contactele la nivelînalt (Premie (Premierul rulelenConstantinMitzotakisrenunţălavizita vizi ta în Româ România, nia,o delegaţiea Băncii Băncii MondialepărăseşteBucureştiul etc.) Posturile de radio, agenţiile de presă, personalităţile politice, organismele statale din lumea întreagă şi-au făcut imediat cunoscute opiniile defavorabile României, lăsând să se înţeleagă că, având în vedere şi antecedentele, ţara ţara va fi pusă pentru o bună bucată bucată de vreme sub o atentă observaţie. Atât în interiorul ţării cât şi în străinătate s-au formulat diverse ipoteze în legătură cu motivaţiile şi semnificaţiile mineriadei 167

1991

de toamnă: -„Este vorba despre un puci neocomunist" -Adrian Severin. - ,A fost o lovitură de bumerang. bumerang. Uneltele puterii folosite împotriva împotriva opoziţiei s-au s-au întors acum împotriva puterii" puterii" -Corneli -Corneliu u Coposu. -Apariţi -Apari ţiaaminerilor minerilorestetot unfenom fenomenpolitic. politic.Al cuieste  jocul?" - general colonel dr. Paul Cheler, comandantul armatei „Transilvania". - „Se „Se cerea înlăturarea înlăturarea tuturor elementelor elementelor care asigură conducerea conducerea statului: «Jos guvernul!», «Jos Parlamentul!», «J «Jos os preşedintele!». Asta nu-i lovitură de stat?" -general-locotenent Niculae Spiroiu, Spiroi u, ministrul apărării apărării naţionale. - „Sunt convins că a fost vorba de un puci neocomunist pus la cale de vechile cercuri reactivate ale P.C.R. şi ale Securităţii. [...] [...] atunci când minerii au pornit totuşi spre Bucureşti, Guvernu Guvernull le acordase deja sporu sporuri ri de salarii pe care ei le le acceptaseră. acceptaseră. Mişcarea lor insurecţională nu mai avea deci temă. Iar atunci Iliescu Iliescu a fost fost văzut tratând tratând cu liderul paranoic al minerilor, minerilor, Miron Cosma, pe care eu îl primisem primisem nu de mult [...] [...] Ca să potolesc lucrurile am propus ca echipa mea guvernamentală să se retragă [...] Iliescu, ca politician abil, a profitat pentru a mă «demisiona» de această propunere" propunere" -Petre -Petr e Roman. .-„Domnul .-„DomnulRoman Romana încercat săacreditezeideeacăeui-aş fi îndem îndemnat nat pe mineri să vină la Bucureşti Bucureşti pentru a-1 a-1 determina să-şi să-şi dea demisia, ceea ce constituie o altă fabulaţie în genul său foarte foarte personal" personal" -Ion -Io n Iliescu. Iliescu. .Alianţa Civică [...] îi îndemna pe minerii care se îndreptau spre gară să se reîntoarcă în oraş. Cei care îi condamnaseră condamnaseră cu un an în urmă pentru violenţe, acum îi aclamau şi îi instigau, pentru că de astă dată acţionau împotriva puterii" -Ion Iliescu. - Un ziar german presupune presupune că a fost vorba de un nou episod gen gen dec. '89, pentru înlăturarea ultimelor structuri comuniste. - Un post de televiziune francez (TV5 Europe) pune demonstraţia demonstraţia minerilor alături de una din Zair, considerând considerând că au aceeaşi cauză: foamea. -Oîntreagă demonstraţie onstraţie susţine în Parlame Parlament ntGeîuVoican   Voiculescu Voicul escu care crede că la originea mineriadei s-ar s-ar afla o organizaţie subversivă, subversivă, finanţată de Moscova, şi alcătuită alcătuită din foşti activişti activişti şi securişti securişti care au ca mediu mediu de influenţă şi acţiune P.S.M. P.S.M. şiP.RM P.RM.Aceştia l-au l-aucontactatpeMironCosmaşiastfel aînceput totul. Virgil Măgureanu consideră această teorie o poveste 168

1991

poliţistă. - O altă altă ipoteză îl prezintă pe Mihai de Hohenzollern Hohenzoll ern strategul evenimentelor, în colaborare cu unele forţe din ţară şi din exterior. Parlamentul supune dezbaterilor evenimentele • 30 sept. Parlamentul din ultimele zile. Prezintă informări Doru Viorel Ursu - ministru de interne, Niculae Spiroiu - ministrul apărării, Mihai Cherecheanu - procurorul general al României şi Virgil Măgureanu - directorul S.R.I. (care infirmă amestecul amestecul regelui). regelui). După discuţii prelungite şi tensionate se hotărăşte desemnarea uneicomisiiparlamen parlamentare tarecare săcerceteze recenteleevenimente. (La 11-12 iun. 1992 comisia îşi va prezenta Raportul în în faţa Parlamentului. Parlamentului. La capitolul IV -Cauze şi responsabilităţi, există şi un al doilea set de concluzii, distincte, aparţinândgrupului de parlamentari format din Horia Rusu, Valentin Valentin Gabrielescu, Hosszu Zoltan. Aceştia consideră că venirea minerilor pentru a patra oară în Capitală este consecinţa convocărilor lor anterioare de către putere, care lle-a e-a creat convingerea că prezenţa prezenţa lor este imperios imperiosnecesarăoridecâte oriţara treceprinmomente momentedecriză. Preşedinte Preşedintele leţării ţăriise facevinovatşide tratativeleangajatecuMiron Miron Cosma, care nu numai că erau incompatibile cu instituţia prezidenţială, prezidenţială, dar în cursul lor au şi fost acceptate cu uşurinţă cererile minerilor, chiar împotriva legilor în vigoare. De asemenea s-acăzutdeacordpreagrăbitcudemisiaGuvernului,preşedintele cedând unor forte anarhice, atitudine ce anulează rolul de garant al normelor constituţionale ale statului de drept. Printre documen documentele tele pe care S.R.I. le pune la dispoziţia comisiei care cerceteazăapatramineriadă, mineriadă,seaflăşi unulîncaresunt suntimplicaţi ca organizatori Constantin Ticu Dumitrescu, Dumitru Mazilu şi Vasile Vasile Popovici. Popovici. Acesta din urmă demonstrează, demonstrează, prezentând paşaportul, paşaportul, că în perioada 5 sept.-29 nov. se afla la la Washington Washington şicereexplicaţiiluiVirgil Virgi l Măgureanu.) -Miron Cosma intervine pentru a-şi domoli ortacii nemulţumiţi nemulţumiţi de Ion Iliesc Iliescu u fiindcă preşedintele preşedintele nu şi-a respectat promisiunea isiunea de a veni în Valea Jiului în această zi. A doua doua zi însă însă îşi va începe activitatea comisia parlamentară formată din 11 deputaţi F.S.N. aleşi pentru a analiza starea economico-financiară a Văii Jiului. •1 oct. Guvernul Republicii Moldova şi comitetele raionale şi orăşeneşti de pe malul stâng al Nistrului reiau tratativele de conciliere, încheiate prin semnarea a două protocoale. 169 -Alma-Ata. 12 republici din U.R.S.S. U.R.S.S. examinează

1991

eventualitatea încheierii unui acord economic care să unească semnatarii într-o „comunitate economică a statelor suverane", formulă al cărei autor autor est estiMiree iMireeaa Snegur, prezent şi deosebit deosebit de activ la reuniune. 8 din cele 12 republici prezente prezente semnează semnează acordul, deşi există nemulţumiri fată de document, considerat  vag în ce priveşte structura comunităţii. La Moscova, Congresul Deputaţilor Deputaţilor Poporului are cu totul altă reprezentare asupra  viitorului republicilor, care dacă sunt interesate/obligate la o colaborare colaborareeconomicăvor trebui săfacă partedintr-oconfed confederaţie eraţie politică, în cadrul căreia ar putea să se încheie şi un acord eco nomic. nomic.Alexandr Alexandr Ruţkoi Ruţkoi consideră considerăcă semnarea semnareadoar doar aunui acord economicarmenţineRusiaînsituaţiade„vacădemuls".LaAlma Atamareleabsenta fostMihail Mihail Gorbaciov. Gorbaciov. -De la Palatul Cotroceni vine răspunsul la întrebarea care a preocupat în ultimele zile atât mediile politice şi mass-media, cât şi pe simplii cetăţeni. Cine va fi noul prim-ministru? Ion Hiescu linişteşte spiritele lansând lansând un nume: Theodor Stolojan. • 2 oct. oct . Ziua cu doi prim-miniştri. prim-miniştri. La Palatul Victoria „prinţul reformei", aşa cum îl numeşte un ziarist ziarist pe Theodor  Stolojan, se prezintă prezintă ziariştilor şi deci opiniei opiniei publice în cadrul primei sale conferinţe de presă, ca şef al executivului: „Nu fac parte din nici un partid politic şi nici nu intenţionez intenţionez să intru întrun partid sau să fac din această activitate un capital politic. Nu intenţionez să particip la alegerile care vor veni". „Nu voi pactiza  în nici un fel cu cei care se opun reformei, cu cei care văd în   întoarcerea la mecanisme şi instrumente ale economiei centralizate mijloace de scoatere a economiei din criză". Tot la Palatul Victoria, Petre Roman, alături de cabinetul său, examinează Rap Raportul ortul privind pagubele cauzate de a patra mineriadă. Lui Eugen Dijmărescu i se pare că pagubele se ridică la 320,5 milioane de dolari şi e sigur că imaginea României a fost grav afectată. Cabinetul mai ia în discuţie compoziţia compoziţia şi strategia  viitorului guvern, Toată lumea e de acord că F.S.N. nu trebuie să piardă controlul vieţii politice. • 3 oct. oct. La o conferinţă conferinţă de presă Petre Petre Roman Roman trage concluziile: „Nu mă consider un învins. Am pus la dispoziţia preşedintelui manda mandatul tul meu pentru pentru o soluţie politică. [...] [...] Prin ceea ce fac, în continuare, vom încerca să stopăm capacitatea forţelor conservatoare de a opri sau încetini reforma," • 7 oct. La o conferinţă conferinţă de presă presă a PAC PAC.. la care mem membrii brii acestei formaţiuni fac responsabile pentru recenta mineriadă anumite anumite forţe politice politice din rândul guvernanţilor, guvernanţilor, se consideră consideră 170

1991

evidente semnele luptei pentru putere în sânul echipei conducătoare. De altfel P.A.C. consideră că a avertizat încă din luna aug. în legătură cu eventualitatea eventualitatea producerii producerii unui puci în Româ Româniadupăscenariulsovietic. Caurmare.PAC PAC.. caracterizează caracterizează a patra mineriadă ca un „micropuci" „micropuci" original. - Uniunea Confederativă Naţională a Sindicatelor  organizează organizeazăunmiting şio conferinţă conferinţădepresă,pentruprezentarea unei propuneri propuneri de Program econom economic ic şi social minimal minimal de 200 zile, cesusţine continuarea continuareareformei reformei prinschimbarea schimbareaconţinutului şi efectelor efectelor acesteia. Programu Programull cuprinde cuprindeidei-propuneri idei-propuneri(avansate (avansate spre consultare şi unor confederaţii confederaţii sindicale) şi un plan eco nomic cu detalii tehnice.Se cere ca programul să facă obiectul unui contract social pe o perioadă determinată între Guvern şi sindicate si să fie garantat prin lege de către Parlament. -Cyrus Vance, fost secretar secretar de stat american, american, este numit reprezentant special pentru Iugoslavia al Secretariatului General al O.N.U. • 9 oct. oct. Curtea Constituţională a Iugoslaviei anulează ca neconstituţională declaraţia de independenţă a Sloveniei şi hotărârea din din 18 iul. 1991 1991 a Prezidiului Iugoslaviei privind retragerea retragerea în termen de trei luni a unităţilor armatei federale federale din Slovenia. - Palatul Cotroceni. Ion Iliescu se întâlneşte cu lideri ai partidelor politice cu reprezentare în Parlament. Scopul declarat alacestei întâlnirieste esteformarea formareaunuiguverndeuniunenaţională. naţională. Pretenţiile F.S.N. care adjudecă majoritatea portofoliilor, şi anume pe cele mai importante, îi determină pe Radu Câmpeanu şi pe Corneliu Corneliu Coposu să presupună presupună că nu se doreşte în realitate un guvern de uniune naţională. Ex prim-ministrul prim-ministrul Petre Petre Roman declară că nu poate „asista la punerea în umbră, umbră, cu atât atât mai puţin la ieşirea din scenă a F.S.N". Din fostul fostul Guvern Guvern,, Adrian Severin şi Victor Stănculescu Stănculescu  îşi  îşi oferă serviciile serviciile declarând declarând că vor să lucreze pentru ţară. („Ce ( „Ce noroc pe capul României" -comentează ziarul Adevărul din 12-13 oct.) • 10 oct. oct. Praga. Ţările membre membre ale C.S.C.E., reunite în în cadrul Comitetului de criză, recunosc dreptul la independenţă al republicilor iugoslave. 9 11 oct. Liga Studenţilor din România, cu care se solida rizează şi A.C., organizează un marş de doliu în memoria lui Andrei Frumuşanu, a Auricăi Crăiniceanu şi a sublocotenentului 171 NicolaeLazăr. victime victimeale celeidea patramineriade mineriade,,pe traseul:

1991 Facultatea de Hidrotehnică (unde a fost student Andrei Frumuşanu), Piaţa Victoriei, Piaţa Universităţii, Calea 13 septembrie, Cimitirul Militar Ghencea. Pentru Andrei Frumuşanu s-a dezvelit şi s-a sfinţit o placă comemorativă, iar în Piaţa Victoriei ş-aridicat ocruce,înbalconuldin PiaţaUniversităţii Universităţii afostarborat tricolorul tricolorul îndoliat. La cimitir s-a oficiat oficiat parastasul parastasul de 9 zile. zile. Participanţii la marş poartă pancarte pancarte pe care se poate citi: citi: „Libertatea începe cu spunerea Adevărului. Noi când îl spunem?", „Doamn „Doamne, e, cât vor mai trăi ucigaşi ucigaşiii de copii?", „Vrei să omori omori un milion, măi dragă?". Fiind un marş organizat cu ocazia unui parastas, deschis de un preot cu crucea în mână, mână, nu s-au s-au făcut auzite scandări de lozinci. • 12oct.OdorheiuSecuiesc.GruparearadicalăaU.D.M.R. condusă de vicepreşedintele Katona Adam. încercă să deturneze deturneze scopul comemorării de la Lutiţa, propunând organizarea unui referendu referendum m (la 10 oct.) pentru autonomia autonomia teritoriului secuiesc Ţară a Secuilor. • 13 oct. oct. Bulgaria. Au loc alegeri pentru Adunarea Adunarea Popu Popu lară şi organele locale ale puterii, la care participă 42 de partide.  Victoria va reveni Uniunii Forţelor Democratice. -Frontul Popular PopulardinMoldova Moldovasedeclară înopoziţiefaţă de puterea de la Chişinău, datorită evoluţiei acesteia spre o dictatură de tip neocomunist şi a labilităţii manifestate în relaţiile cu U.R.S.S., de natură să pericliteze independenţa Moldovei. • 14 oct. în Adunarea Adunarea Deputaţilor şi Senat Senat au loc discuţii aprinse despre incidentul incidentul de la Odorheiu Odorheiu Secuiesc. Se remarcă poziţia insuficient de clară a U.D.M.R. care încearcă să minimalizeze episodul. -Filialele judeţene ale F.S.N, şi P.U.N.R. dau un comunicat prin care cer „tuturor cetăţenilor judeţului Covasna Covasna să nu dea curs acestei provocări provocări naţionalist-şovine, exclusiviste exclusi viste şi anticonstituţionale". - Cazul Cazul Odorheiu orheiu Secuiesc va fi discutat şi de membrii membrii comisiei comisiei de politică externă externă a Adunării de Stat a Ungariei, care apreciază apreciază că: „incitarea la iisterie sterie este îndreptată împotriva împotriva intereselor şi intenţiil intenţiilor or comune comune ale Român României iei şi Ungariei". Ungariei". Se susţine că între ideea de autonomie şi U.D.M.R. nu există nici o legătură, că U.D.M.R. a criticat o asemenea idee care a oferit „unor  cercuri posibilitatea de a declanşa o campanie de calomnie  împotriva Ungariei". • 14-15 14-15 oct. oct. Parlamentul din Bosnia Bosnia Herţegovina ado adoptă ptă un memorand memorandum privind suveranitatea suveranitatea Republicii. Republicii. 172

1991 • 15 oct. Moscova. Moscova. Mihail Gorbaciov mediază mediază între preşedintele preşedinteleSerbiei,SlobodanMiloşevici, Miloşevici ,şi preşedinteleCroaţiei, Croaţiei, Franjo Tudjman, Tudjman, un nou acord de încetare încetare a focului. • 16oct.ParlamentulRomâniei,Primul-ministru,Theodor  Stolojan, prezintă echipa pe care o va conduce (pentru componenţa Guvernului Stolojan vezi anexa nr. 10) şi programul Guvernu Guvernului lui până la alegeri: consolidarea consolidarea şi dezvoltarea dezvoltarea valorilor  democraţiei; democraţiei; organizarea de alegeri libere şi corecte; continuarea continuarea cuhotărârea reforme reformei; i; asigurareaprotecţieisociale în concordan concordanţă ţă cu posibilităţile reale ale economiei. -Ion Raţiu (P.N.Ţ.C.D.) afirmă că prin intrarea P.N.L. în Guvern s-a distrus unitatea opoziţiei. (P.N.L. obţine Ministerul Economieişi Finanţelor, Finanţelor,MinisterulJustiţiei Justiţiei şiunpost desecretar  de Stat la Ministerul Ministerul învăţământului învăţământului şi Ştiinţei.) -Componenţa -Componenţa Guvernului Stolojan este votată votată în Camera Deputaţilo Deputaţilor, r, dar, în Senat, Victor Babiuc şi Ludovic Spiess Spiess nu  întrunesc numărul de voturi necesar investirii. • 17 oct. Theodor Stoloja Stolojan n îi propune propune din nou pe cei 2 miniştri (Victor Babiuc şi Ludovic Spiess), care de această dată sunt votaţi şi de Senat. -Parlamentul României. Se prezintă Raportul comisiei parlamentare parlamentare de audiere audiere a persoanelor care, după după 22 dec.'89, dec.'89, au fost nevoite să-şi părăsească locul de muncă muncă şi domiciliul domiciliul din  judeţele Harghita şi Covasna, în urma acţiunilor şovine ale maghiarilor, maghiarilor, majoritari aic aici, i, împotriva românilor. U.D.M.R. U.D.M.R. părăseşte sala şi nu semnează Raportul, considerând că acesta culpabilizează întreaga minoritate maghiară din România. Şedinţa a fost transmisă în direct la televiziune. televiziune. • 18 oct. Miting-spectacol iting-spectacol al A.C. A.C. - Comunismul unismul - niet, Spectacol-p Spectacol-puci uci de muzică, muzică, satiră politică şi umor. Au foat into nate cântecele Pieţei Universităţii şi s-au strigat lozincile cunoscute. -Mihai -MihaillGorbaciovîmpreun împreunăăcu liderii a8 republicisovietice semnează la Kremlin Acordul Economic Jnterrepublican. Moldova, Ucraina, Azerbaidjan Azerbaidjan şi Gruzia sunt încă în expectativă. expectativă. • 24 oct. Parlamentul Parlamentul României. României. Continuă Continuă dezbaterile asupra Raportului Harghita -Covasna (preşedintele comisiei de anchetă formată cu aproape un an în urmă este Mihai Teodorescu) Teodorescu).. Dezbaterile Dezbaterile sunt foarte aprin aprinse, se, dar de această dată nu mai sunt televizate. Preşedintele U.D.M.R. declară că s-a declanşat o adevărată prigoană împotriva U.D.M.R. 1ca 73 reprezentantă reprezentantă a unei etnii şi ca forţă a opoziţiei, prin acordarea de

1991

creditunorforte extremiste(referitorla evenimentele evenimenteledinultimele ultimele săptămâni). săptămâni). Având Avândîndoieli în legăturăcu „credibilitatea, „credibilitatea,scopurile şipatimile" Parlamentului, Parlamentului,ca instituţie, prezidiul prezidiulU.D.M.R.cere grupului său parlamentar să analizeze dacă dacă mai este „raţională" „raţională" prezenţa U.D.M.R. în Parlament. • 25 25 oct. Se formează Uniunea Stângii Democrate (U.S.D.) din: Partidul Socialist Democratic Român (preşedinte Cornel Nica), P.S.M. (preşedinte Ilie Verdeţ), Partidul Român pentru Noua Societate (preşedinte (preşedinte Victor Voichiţă), Voichiţă), Mişcarea Neoliberală (preşedinte Mihail Pişcoci) Pişcoci ) şi Asociaţia Generală Generală pentru pentru Apărarea Apărarea Drepturilor Drepturilor la la Muncă Muncă (preşedinte (preşedinte Stelian Steli an Anghel), Anghel), Formaţiunile Formaţiunile componen componente tevor forma formao uniunepolitică, acţionândîmpreună împreunăpe   baza obiectivelor stabilite prin consens, fiecare păstrându-şi păstrându-şi autonomia, personalitatea juridică şi politică, programul şi statutul propriu. propriu. U.S.D. preia tot ce sa realizat bun în trecut, dar se detaşează detaşeazăde abuzuri, abuzuri,dictaturăşi totalitarism; totalitarism; doreştereconciliere naţională, dar nu terapia de şoc Roman. Roman. U.S.D. U.S.D. apreciază activitatea preşedintelui preşedintelui Ion Iliescu, Il iescu, capabil capabil să dezamorseze dezamorseze tensiuni. DeclaraţiaApel de constituire a Stângii Democratice a fost dată publicităţ publicităţii ii în cadrul unei con conferinţe ferinţe de presă ( de Il Ilie ie  Verdeţ la data de 4 nov.). -Haga. Preşedintele Serbiei, Slobodan Miloşevici, respinge planul revizuit revizuit al C.E.E. C.E.E. privind constituirea unei asocieri de republici iugoslave independente, independente, în locul federaţiei. Astfel se   încheie cea de-a treia şedinţă plenară a Conferinţei asupra Iugoslaviei. - Ziua Armatei Române. Române. în în 1957 sicriul cu osemintele eroului necunoscut - simbol al jertfei naţionale - a fost scos din Parcul Libertăţii (Caro (Carol) l) şi dus la Mărăşeşti. După După un „exil de 34 de ani", la stăruinţa Ministerului Apărării Naţionale, a Asociaţiei  Veteranilor de Război şi a altor organizaţii politice şi nepolitice, Guvernul Guvernul a aprobat reinstalarea reinstalarea sicriului sicriului Eroului Necunoscut Necunoscut în Parcul Parcul Libertăţii (Carol). • 26 26 oct. După După ce a înnoptat înnoptat la Ploieşti, Ploieşti, sicriul cu osemintele eroului necunoscut necunoscut ajunge la Bucureşti unde este trecut pe sub Arcul de Triumf şi primit primit de o gardă de onoare, îmbrăcată în uniforme uniforme de inspiraţie franceză. franceză. Locul de veci al erouluinecunoscutcontinuă continuă săfie străjuitde elegantulMausoleu Mausoleu roşu din Parcul Libertăţii, unde unde îşi dorm somnul de veci „cei mai aleşi fii ai poporului" poporului" care, dacă ar mai fi în viaţă, toţi toţi ar declara că şi-au şi-au făcut datoria datoria faţă de patrie. Ion Iliescu, Iliescu, prezent la ceremonie, ceremonie, ţine un discurs, iar reprezentanţi din toate judeţele 174

1991

ţării şi din Basarabia aduc câte o mână de pământ pentru mormân mormânt. t. Suntdefaţă reprezentanţi reprezentanţi aipartidelorpolitice, politice,membri membri ai corpului diplomatic, veterani de războfc • 27 oct. Polonia. Polonia. Au loc alegeri- parlamentare, la care participă 69 de partide. Se obţin următoarele rezultate: Uniunea Democratică -13,6% Alianţa Stângii Democratice (foştii (foştii comunişti) -12,9% Sindicatul Solidaritatea -5,3% Alianţa de Centru Centru (apropiată de Lech Walesa, aripa de dreapta a Solidarităţii) -8,8%  Acţiunea Catolică -9,4% Confederaţia Poloniei Independente Independente -9,1 % Deoarece Deoarecenici unuldintrepartide nupoateformaguvernul, Lech Walesa propune un guvern de coaliţie. coaliţie. Având în vedere succesulformaţiunilo formaţiunilorrde dreapta, dreapta,se poatespune spunecă obună parte a electoratului caută soluţii în tradiţie, catolicism şi biserică. României iei se dezbate din nou • 28 28 oct. în Parlamentul Român Raportul Harghita-Covasna. Datele comisiei de anchetă susţin susţin că118persoanedinHarghita Harghitaşi 96din Covasna Covasnaaufost ameninţate şi obligate să-şi părăsească locul de muncă muncă şi/sau domiciliul. • 29 oct. Consiliul ConsiliulDirector DirectoralA.Z.R. faceîncăunapelîn care se cere destituirea conducerii T.V.R. aservite puterii, dizolvareaConsiliului Consiliului deadministraţieşi promovareaunuiproiect democratic de lege a audiovizualului. -Theodor Stolojan se adresează Parlamentului cu propunerea propunerea de a se organiza pe 15 dec, dec, simultan (pentru (pentru a se face economii), referendum referendumul ul pentru aprobarea aprobarea Constituţiei şi alegerile locale. locale. Propunere Propunereaa este acceptată de grupul m majoritar, ajoritar, dar respinsă de opoziţie deoarece aceasta consideră că rămâne prea puţin timp pentru campania electorală. 31 oct. Protest al A.Z.R. faţă de concedierea unor angajaţi ai T.V.R., membri marcanţi ai opoziţiei, care n-au ezitat să-şi exprime liber opiniile în presă (Vartan Arachelian, Marilena Rotam). -Ion -Ion Iliescu Iliescu tine un discurs în faţa prefecţilo prefecţilorr de judeţe, în legătură cu Legea fondului funciar. Preşedintele consideră că mulţi dintre orăşeni vor să iintre ntre în posesia pământului pentru a-1 specula. specula.Afirmaţia Afirmaţiastârneşte protestedinparteaopoziţiei şia unor  cetăţeni. • 1 nov. Palatul Palatul Cotroceni. Cotroceni. La întâlnirea d dintre intre Ion Iliescu Ili escu 175 şi preşedinţii partidelor reprezentate în Parlament se discută despre perspectivele alegerilor locale şi stadiul elaborării

1991

1991

Constituţiei. Este remarcată absenţa lui Corneliu Coposu, suplinit de Ion Raţiu şi Gabriel Ţepelea. Liderii Liderii partidelor partidelor politice de opoziţie opoziţie se pronunţă şi în prezenţa lui Ion Iliescu, ca şi în Parlament, pentru alegeri locale în ian. sau febr. febr. 1992, 1992, dată care ar permite desfăşurarea desfăşurarea în limite temporale temporale normale a campaniei campaniei electorale. Este din nou respinsă propunerea propunerea făcută de Theodor  Stolojan, în Parlament, de a programa simultan, pentru economii, atât alegerile locale cât şi referendumu referendumull pentru Constituţie, Constituţie, la 15 dec. # 3 nov. Chişinău. Miting de proporţii organizat de Frontul Popular Popular din Moldova. Demonstranţii cer unirea Moldovei cu Român România, ia, demisia lui Mircea Mircea Snegur, căruia i se reproşează că e mereu receptiv la apelurile lui Boris Elţîn de a strânge relaţiile cu Rusia. • 4 nov. în şedinţaAdunării Deputaţilo Deputaţilor, r,Marian Enache, liderul grupului parlamentar parlamentar F.S.N., prezintă o declaraţie declaraţie politică politică înnumele numeleF.S.N.Alegerilelocale pecare partidul partidulde guvernăm guvernământ ânt le doreşte libere şi cu egalitate de şanse trebuie să fie organizate până la sfârşitul anului. Argumentele aduse în discuţie -stoparea crizei de autoritate, angajare angajareaa unui acord social - conduc conduc la concluzia că nu ar fi vorba de nerăbdarea nerăbdarea majoritarilor faţă de alegerile locale, ci de o necesitate obiectivă, de un imperativ al democraţiei. IonSolcanudeclarăcă punctele punctelede vedereexprimate exprimate la 1 nov. în ambianţa ambianţa Cotroceniului Cotroceniului sunt opinii personale, spre deosebire de opinia oficială şi fermă a Frontului care susţine alegerile până la sfârşitul anului. -î n plenul Parlamentu Parlamentului, lui, printr-o declaraţie, F.S.N. îşi   însuşeşte conţinutul şi concluziile raportului comisiei parlamentare parlamentare de audiere a persoanelor care, după după 22 dec. 1989 au fost obligate să-şi părăsească domiciliul domiciliul din judeţele judeţele Harghita şi Covasna. Covasna. U.D.M.R-iştii U.D.M.R-iştii protestează. protestează. Declaraţia propune o necesară reparaţie morală şi materială, ca şi repunerea în drepturi a acestei categorii nedreptăţite. •5nov. Eveniment în mişcarea sindicală. Trei confederaţii puternice-Alfa, C.N.S.L.R. şi Frăţia-formeaz Frăţia-formeazăă Consiliul Consiliul National Consultativ Consultativ al Sindicatelor din România, ca reacţie reacţie împo împotriva triva divizării mişcării sindicale care înregistrează 140 140 de federaţii, federaţii, 14 confederaţii, procesul de constituire a noi şi noi forme de organizare sindicală fiind în plină afirmare. afirmare. Tot datorită fărâmiţării miţiativei sindicale, comisia mixtă guvernguvern-sindicate sindicate este condamn condamnată ată la ineficientă, impas pe care noua suprastructură speră să-1 să-1 depăşească, depăşească, având în vedere forţa pe care o reprezintă: reprezintă: din 7,6 176

milioane de salariaţi salariaţi din România, România, 4,5 milioane au aderat la mişcarea sindicală, sindicală, iar iar 4 milioane au pre preferat ferat cele trei central centralee  Alfa, Frăţia, C.N.S.L.R. primul-ministru inistrual Republicii Republicii •6 nov. Valeriu Muravschi, primul-m Moldova, oldova, semnează semnează Acordul Acordul cu privire la fiinţarea Comunităţii Comunităţii Economice la care sunt chemate să adere republicile fostei U.R.S.S. U.R.S.S.La18oct. Acordulmaifusesesemnat semnatde încăopt primminiştri - în comunicatu comunicatull „Acuzăm „Acuzăm!" !" A.F.D.P.R. readuce în atenţie mai mai vechea obiecţie împotriva T.V.R., T.V.R., vinovată „pentru „pentru crime de dezinformare, manipulare şi falsificare a informaţiilor şi imaginilor   în scopul menţinerii vechilor mentalităţi şi structuri comuniste".  Autorii comunicatului consideră şi că T.V.R. a ajuns din nou în postura de instituţie subordonată, subordonată, ca şi sub Ceauşesc Ceauşescu, u, direct direct cabinetului prezidenţial şi puterii în general. Toate acestea şi multe altele au impus o reacţie concretizată într-un denunţ penal înaintat deja procuraturii (2 sept. 1991). 1991). în în ceea ce-1 ce-1 priveşte pe Răzvan Theodorescu, A.F.D.P.R. îi asigură un loc confortabil în galeria marilor vinovaţi ai perioadei perioadei postdecembriste. -Primul-ministru prezintă în faţa parlamentarilor un raport despre starea economiei în care se apreciază că stabilitatea stabilitatea eco nomică nomică a ţării şi, în cadrul acesteia, stabilitatea monetară sunt grav afectate. Se anunţă că începând cu 11 nov. se va introduce cursulunicleu-dolar leu-dolar(stabilitla 180 180lei) lei) şiconvertibilitatealimitată a leului. în această febră a red redresării, resării, reprezentanţii Guve Guvernului rnului declară că nu mai au răgazul necesar pentru depistarea răspunderilor în ceea ce priveşte criza economică din România. Deşi primul-ministru confirmă că alegerile locale au fost amânate, conform conformopţiunii opţiunii majorităţii orităţiiformaţiunilorpolitice, pentrusfârşitul lunii ian., iar iar alegerile generale pentru pentru mart. sau apr., liderul grupului parlamentar parlamentar F.S.N. din Adunarea Deputaţilor, Deputaţilor, Marian arian Enache,revinecupropunere propunereaade afixatotuşi dataalegerilorpână la 15 dec. (Ziariştii se îîntreabă ntreabă dacă F.S.N. se grăbeşte pentru că se teme de iarnă.) Tot în Parlament, Parlament, Antoni Antoniee Iorgovan Iorgovan anunţă că-şi va da demisia dacă vor mai trena lucrările Constituantei. -Tineretul universitar al P.N.Ţ.C.D. cheamă la o manifestaţie în Piaţa Revoluţiei, în memoria tinerilorcare, la 8 nov. 1945, au demonstrat demonstrat împotriva comunismului. unismului. îşi anunţă participarea nume numeroase roase partide partide politice, asociaţii şi ligi. ligi. înainte înainte deîncepereamitingului,Asociaţia „21 „21 Dec Decem embrie" brie"din Bucureşti organizează organizeazăcomemorareatuturor eroilor anticomunişti, anticomunişti, Punctul de plecare al acestei iniţiative este certitudinea certitudinea că dezastrul prin 177 12 •Istoria

1991 1991

care a trecut trecut România România în perioada 1945-1991 1991 a fost posibil şi datorită diversiunii întreţinute de comunişti, începând cu anul 1945, trecând trecând prin prin momentul momentul 8 nov. 1945 1945 şi continuând cu perioada de după dec. 1989, când revin în scenă aceleaşi aceleaşi forţe politice. Această idee este susţinută cu argumente evocatoare diverse de numeroşi vorbitori, unii participanţi direcţi şi activi activi la mitingul mitingul din8 nov.1945. 1945.Dinrememoră rememorări ri rezultăcă înziua ziuasfinţilor  Mihail şi Gavril a anului 1945, tineretul universitar universitar naţional naţional ţărănist a considerat necesar un miting de adeziune la greva re gală, chiar de ziua ziua onomastică onomastică a regelui, sub deviza: „Regele şi Patria". Patria".Paralel, înalte alteoraşeaulocreplici replicispontane spontanelaacest acestmiting. Ţărăniştilor li s-au alăturat liberalii şi social-democraţii, mai ales tineri. Manifestaţia a fost rep reprimată rimată cu brutalitate, brutalitate, tancurile au înconjurat Piaţa Palatului, obligând populaţia populaţia să se retragă. S-a tras în manifestanţi, manifestanţi, au fost morţi morţi şi răniţi. încă din seara lui 8 nov. au început început să fie arestaţi manifestanţii. manifestanţii. A doua zi „o anumită anumită parte a presei" acuză demonstranţii demonstranţii de săvârşirea unor omoruri, omoruri, susţinând că victimele erau comunişti comunişti lichidaţi de „bandele „bandele lui Maniu", formate din „studenţi-huligani" şi „criminali". Ziarul Scânteia conţinea îndemnuri de delaţiune şi publica liste cu studenţi „trădători", arestaţi ca „uneltitori contra ordinii sociale". Teohari Georgescu a acuzat deschis partidele istorice pentru organizarea mitingului mitingului şi pentru sfârşitul lui sângeros. în consecinţă P.N.Ţ. este imediat angajat într-un proces, ca inculpat asupracăruiaplanauacuzaţii grave.Deznodămân Deznodământul tuln-afost atât de sumbru sumbru pe cât părea iniţial pentru că, între timp, s-a semnat un acord cu Moscova în care, printre altele, se prevedea şi stingerea procesului. Şi astfel, cu voia Moscovei, arestaţii au fost eliberaţi, eliberaţi, daramintirea amintireaînscenăriişi a victimelor victimelorei arămas rămasşi afostevocată  în  în Piaţa Revoluţiei la 8 nov. 1991, Manifestanţii Manifestanţii au păstrat momente de reculegere şi au asistat la slujba de sfinţire a crucii aşezată în această piaţă. • 8 nov. Frontul Popular din Moldova şi alte nouă organizaţii şi ligi prounioniste lansează un apel către preşedintele României, României, Guvern şi Parlament în care se cere ca în în noua Constituţie a României să se prevadă pentru populaţia din Basarabia şi nordul Bucovinei aceleaşi drepturi şi obligaţii ca pentru cetăţenii cetăţenii români „inclusiv şi în primul rând dreptul la cetăţenieromână". română".în apelse maiprecizează: precizează:„în viziuneanoastră, noastră, independenţa independenţa este doar un prim pas spre înfăptuirea unităţii unităţii naţional-statale şi am rămâne rămâne dezamăgiţi dezamăgiţi dacă nici în condiţiile favorabile favorabile de astăzi, conducerea conducerea şi Parlamentul Parlamentul României României nu vor  178

depăşi cadrul declarativ pentru a trece la acţiuni concrete întru pregătirea pasului respectiv". La 16 nov., grupul parlamentar  (MirceaDruc şiMihaiDumitriu) Dumitriu) carereprezintă,în Parlamentul Moldovei, Frontul Popular îşi declară adeziunea faţă de conţinutul apelului. Pe de altă parte Mircea Snegur acuză Frontul de nesubordonare faţă de actele legislative adoptate de Parlament (hotărârea Frontului de a boicota alegerile prezidenţiale de la 8 dec. 1991 şi militantismul în favoarea unirii Moldovei cu România, ilustrat şide mitingul mitingul organizat organizatde Front Frontla la3 nov.1991 1991la Chişinău, când s-a cerut alipirea Moldovei la România şi demisia lui Snegur) şi îi impune să-şi revizuiască atitudinea. atitudinea. -Hotărârea Guvernului României, nr. 765 (M.OF. nr. 237/ 25 nov. 1991) 1991) privind aplicarea de către România România a rezoluţiei nr. 713/1991 a Consiliului de Securitate al O.N.U. care instituie embargoul asupra livrărilor de armament către Iugoslavia. • 9 nov. nov. Bosnia-Herţegovina. erţegovina. în în cadrul unui referend referendum um sârbii se pronunţă cu o majoritate zdrobitoare pentru menţinerea lor într-un stat comun cu Serbia, Muntenegru, Kosovo şi  Vbievodina. -Croaţia. -Croaţia. Preşedintele Franjo Franjo Tudjman cere preşedinţiei preşedinţiei Conferinţei Conferinţei de la la Haga a C.E.E. C.E.E. asupra Iugoslaviei Iugoslaviei să să dispună trimiterea unor forţe de pace in Croaţia. Şi preşedinţia iugoslavă adresează un apel apel Consiliului de Securitate Securitate al O.N.U. pentru trimiterea de căşti albastre în Croaţia. • 11 11 nov. Bruxelles. Bruxelles. Reuniunea Reuniunea ministerială a „Grupului „Grupului celor 24", în cadrul căreia se înregistrează o schimbare de optică faţă de evoluţia ţărilor din centrul şi estul Europei, în tranziţia spre economia economia de piaţă. Chiar la deschiderea reuniunii, Frans Frans  Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei C.E.E., impune observaţia că în ţările sleite de comunism crearea cadrului instituţional şi  juridic adecvat evoluţiilor către economia de piaţă n-a asigurat succesul reformelor, reformelor, n-a făcut să apară ceva în locul sistemului demodat. Dimpotrivă, situaţia economică s-a înrăutăţit, conducând la apariţia unor tulburări sociale şi la neîncrederea în viitorul democraţiei democraţiei din ţările respective. Pentru a salva situaţia, singura soluţie rămâne ajutorul ajutorul extern. Preluată şi dezvoltată şi deceilalţi participanţi participanţila reuniune, reuniune,ideeaşi-afăcutlocîn înDeclaraţia finală în care se menţionează menţionează că pentru a asigura succesul reformelor în aceste ţări e nevoie ca ele să fie sprijinite printr-un transfer mai mai rapid de resurse. Hans Dietrich Dietrich Genscher, ministrul de externe al Germaniei, Germaniei, a considerat că atitudinea atitudinea faţă de România, până în acel moment nedreaptă, trebuie reconsiderată. 179

1991 Şi Frans Andriess Andriessen en a remarcat că România România şi Bulgaria n-au n-au beneficiat de asistentă financiară la nivelul estimat, aşa cum s-a s-a întâmplat cu alte ţări din Europa estică, unde reformele reformele au fost consistent susţinute, în concluzie, pentru Bulgaria Bulgaria şi Româ România nia sunt necesare credite suplimentare, Douglas Hogg, Hogg, ministru de stat la MinisterulAfacerilorExterneal Marii Britanii,dupăo vizită întreprinsă în Româ România, nia, explică schimbarea de atitudine faţă de această ţară prin prezenţa prezenţa în Guvern a unor reprezentanţi ai P.N.L. care ar oferi o garanţie pentru viitorul reformei. • 12-16 nov. Recent constituitul constituitul Consiliu Naţional Consultativ al Sindicatelor se prezintă la prima întâlnire gu vern-sindicate la care participă liderii confederaţiilor Alfa, C.N.S.L.R. şiFrăţia,caşi, dintabăracealaltă,TheodorStolojan, Mihu Miron Biji, împuternicitul special al Guvernului în comisia mixtă mixtăguvern-sindicate guvern-sindicateşi DanMirceaPopescu, ministrul ministrul muncii muncii şi protecţiei sociale. sociale. Se hotărăşte ca de de la 1 ian. 1992 1992 să se negocieze atât salariile cât şi noi contracte de muncă la nivel naţional şi la nivelul confederaţiilor şi federaţiilor profesionale. în urma discuţiilor cu sindicatele, Guvernul Guvernul definitivează definitivează hotărârea (nr. 780) cu privire la indexarea salariilor, pensiilor pensiilor de asigurări sociale de stat, milit militare are şi I.O.V.R. I.O.V.R. şi la la alte măsuri de protecţie socială, pentru perioada nov.-dec. nov.-dec. 1991. Cu toate acestea reprezentanţiiUniunii Confedera Confederative tiveNaţionaleacuză putereacă  încearcă să polarizeze mişcarea sindicală pentru a o manipula, iar Alfa (retrasă din Uniune), consideră că puterea e vinovată de dezbinarea dezbinareasindicatelor. sindicatelor.în înagitata şinesiguraviaţă sindicalăapare BloculNaţionalSindical(Co (Congresul ngresuldeconstituire constituire 11-13 11-13nov.)care reuneşte sindicate din tipografii, poştă şi telecomunicaţii, elec tronică, automatizări, energie electrică, construcţii de nave. Liderul B.N.S.,Matei Brătianu,optează pentruapartenenţa apartenenţala Consiliul Consiliul Naţional Consultativ al Sindicatelor din România, alături de C.N.S.L.R., Alfa şi Frăţia. Sindicatele din domeniul transporturilor  iau atitudine, printr-un comunicat, împotriva tendinţelor de monopolizare a mişcării şi cheamă la realizarea adevăratei uniuni sindicale, invitând invitând structurile ssindicale indicale de tip federativ să se unească la nivel confederativ. Aceste sindicate nu acceptă acordurile acordurileînche încheiate iate cuGuvernul Guvernulde C.N.S.L.R.,Frăţiaşi Alfacare n-au fost abilitate să le reprezinte. La Palatul Victoria guvernanţii - Theodor Stolojan, Dan Mircea Popescu, Mihu Miron Biji -se aşazălamasadialoguluicumaivecheacunoştinţăMironCosma, însoţit de 30 de sindicalişti ai Ligii din Valea Valea Jiului. De data aceasta minerii minerii(prin reprezentanţi) reprezentanţi) auvenit cudocumentedesprecareei 180

1991

cred că ar putea aduce unele clarificări în legătură cu evenimentele ai căror protagonişti au fost, din sept. 1991. Printre altele, Miron Cosma declară: „Noi, minerii Văii Jiului, am fost împotriva regimului totalitar, a comunismului, încă înaintea «Solidarităţii» din Polonia. Dar n-am avut pretenţiile lui Lech Walesa". • 13 nov. Preşedinţii Preşedinţii celor 6 partide, partide, P.N.Ţ.C.D., P.N.L., P.S.D.R, P.S.D. R, U.D.M.R, U. D.M.R, P.E.R, P.A.C., P.A.C., membre membre ale Convenţ Convenţiei iei pentru Instaurarea Democraţiei se întâlnesc într-o şedinţă la iniţiativa conducerii conducerii ForumuluiDemocratic DemocraticAntitotalitar Antitotalitar Român Romândincare care face parte şi Convenţia. Convenţia. Liderii politici se hotărăsc să adopte o stratagie comună la apropiatele alegeri locale şi dau publicităţii o Declaraţie solemnă solemnă cu privire la implicaţiile implicaţiile referendumului referendumului din Republica Republica Ucraina Ucraina de la 1 dec. 1991 asupra teritoriil teritoriilor or româneşti româneşti anexateprinpactul Ribbentrop-Molotov.„Partidele şi asociaţiile semnatare semnatare ale prezentei Declaraţii solemne solicită preşedintelui, Parlamentului Parlamentuluişi Guvernului GuvernuluiRomâniei Românieisă întreprindă deurgenţă demersurile necesare necesare pe lângă O.N.U. O.N.U. şi Republica Ucraina, prevalânduprevalându-se se de Actul final al Conferinţei Conferinţei de la Helsinki, privind posibilitatea posibilitatea modificării modificării frontierelor pe cale paşnică". Părerea semnatarilor Declaraţiei este că referendumul nu poate fi realizat pentru teritoriile anexate în mod mod abuziv, abuziv, teritorii teritorii care n-au n-au făcut niciodată parte parte din Ucraina cum, cum, de altfel, chiar U.R.S.S. U.R.S.S. a recunoscut, la 24 dec. 1989, 1989, recunoscând nulitatea tratatului tratatului Ribbentrop-Molotov. Declaraţia este semnată de 13 partide şi organizaţii apolitice membre ale Forumului Democratic   Antitotalitar Român ca şi de Societatea Culturală BucureştiChişinău. • 14 nov. U.R.S.S. lasă locul unei uniuni formate, formate, într-o primă etapă, din 7 state: Rusia, Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, Tadjikistan, Turkmenistan. Numele Numele propus pentru  viitorul stat confederal este Uniunea Statelor Suverane. -Parlamentul Româ României niei investit investit de C.P.U.N. C.P.U. N. (prin (prin Decretul-Lege tul-Lege nr.92 din 14 mar. mar. 1990, 1990, pentru alegerea Parlamentului şi Preşedintelui Rom României) âniei) cu calitatea calitatea de Adunare Constituantă a încheiat dezbaterea tuturor articolelor Constituţiei (rămân încă  în atenţia parlamentarilor 4 articole noi şi lo articole returnate Comisiei Comisiei Constituţionale, Constituţionale, care vor fi parcurse până la 18 nov.). nov.).  Adoptarea unora dintre articolele legii fundamentale a dus nu o dată la confruntări încrâncenate din care n-au lipsit invectivele, acuzele dintre cele mai grave, ironia, demagogia, demagogia, intriga, intriga, umorul voluntar sau involuntar, involuntar, chiar şi izbucnirea pătimaşă evoluând până aproape aproape de declanşarea violenţei, toate urmărite de o sală sală 181

1990

continuă continuă să să neliniştească opinia publică: publică: documentele fostului Departam Departament ent al Securităţii Statului Statului au fost puse în totalitate sub controlul controlul M.Ap.N. după după Revoluţia Revoluţia din dec. 1989 1989;; S.R.I, a trecut tre cut în rezervă sau îndepărtat îndepărtat 6 000 de cadre ale fostei Securităţi şi a preluat un sfert din aparatul aparatul informativ informativ al acestei instituţii; instituţii; toate mijloacele mijloaceletehnice folositedefostaSecuritatepentruinterceptarea convorbirilor telefonice au fost dezafectate, iar aparatura preluată de M.Ap.N. -Londra. Margar MargaretThatche etThatcherr îşi anunţă anunţă demisia pentru că rezultatul alegerilor nu îi este atât de favorabil încât să-şi păstreze funcţia funcţia de lider al Partidului Conservator Conservator şi, în î n consecinţă, demnitatea de prim-ministru al Marii Britanii. Sofia.Todor Jivkov propun propuneescoatereala licitaţie • 26 nov.Sofia. internaţională a cadourilor primite de el în fosta calitate de conducător de partid şi de stat. Jivkov apreciază apreciază că s-ar s-ar putea obţine un miliard de dolari cu care s-ar putea construi un spital pentru pentru copii. Londra.. John Major (47 de ani), fostul ministru • 27 nov. Londra al finanţelor în Marea Marea Britanie, Britanie, este ales în în fruntea Partidului Partidului Conservator nservatorceea ceîl recoma recomandă ndăcape viitorul candidat candidatla lafuncţia de prim-ministru. -Asociaţia „15 Noiembrie" Braşov, Societatea Timişoara, C.A.D.A., Asociaţia veteranilor de război, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti îi propun lui Ion Iliescu un dialog pentru 28nov.la orele11,în prezenţa prezenţareprezentanţilor reprezentanţilorpreseişi televiziunii având ca punct de pornire deteriorarea continuă a situaţiei economice, sociale şi politice a ţării. Sindicatul liber al R.T.V.R. R.T.V.R. protestează contra contra • 29 nov. Sindicatul modului discreţionar în care se conduce Televiziunea. Unii angajaţi cuopinii neconvenab neconvenabile ile conducerii conducerii(VartanArachelian, Arachelian, Mihaela Minai) sunt marginalizaţi sau chiar înlăturaţi, în timp ce foştii activişti culturali care au condus altădată Televiziunea Televiziunea sunt din nou în fruntea instituţiei. Se propune propune ca posturile de conducere conducere să fie ocupate prin concursuri concursuri serios organizate. Preşedintele sindicatului, sindicatului, Dumitru Dumitru Iuga, anunţă că va declanşa declanşa greva foamei dacă protestul nu va avea ecou. - Alianţa Civică cere ca în numele poporului, să fie adusă în faţa judecăţii naţiunii ideologia ex extremistă tremistă de stânga, stânga, care a inspirat, generat şi acoperit crime, protejându protejându-i -i pe vinovaţi de dreapta pedeapsă; judecarea celor care au terorizat acest popor, blândşiomenos,timpdepestepatrudecenii, decenii,a conjuraţiei conjuraţieicarea acoperit puterea puterea în stat, a născut şi a instaurat instaurat cea mai mai feroce 110

1990

dictatură, dictatură, a capilor acestei conjuraţii conjuraţii - nomenclatura enclatura comunistă comunistă -şi abraţului ei înarmat, înarmat,poliţia politică-Securitatea;condam condamna na rea şi abolirea tuturor legilor nedrepte nedrepte - începân începând d cu Consti Consti tuţiile tuţiile comuniste comuniste - a structurilor  şi instituţiilor regimului dictatorial, înlăturarea persoanelor compromise, înlăturarea tuturor măsurilor abuzive antidemocratice şi antiumane adoptate în regimul comunist comunist de-a lungul lungul existenţei sale, sale, între între 1944 1944 şi 1989". -Ziarul România liberă declară că va găzdui în paginile sale, ca un Tribunal Moral, Moral, un proces al ccmunismului în care vor apărea apărea toţi cei care consideră că au ceva de spus ca martori, martori, acuzatori acuzatori sau apărători apărători ai acestei perioade. La această această invitaţie , în România România liberă s-au s-au putut putut citi, citi, vreme îndelungată, istoriile istoriile triste ale celor care au avut de suferit din partea partea regimului regimului comunist. - Ziarul Unirea Unirea din Alba Iulia Iulia publică un Comunicat Comunicat al armatei „Transilvania" (semnat de generalul Paul Cheler, comanda comandantul ntulacestei armate)către populaţie, populaţie,în încare se promite că se va asigura „un climat climat de siguranţă siguranţă şi ordine, ordine, de linişte şi pace" la festivităţile care vor avea loc la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naţionale. „în acelaşi timp, armata va da o ripostă fermă, mergând până până la deschiderea deschiderea focului, împotriva tuturor acelora care vor  tulburaşivorîncercasăcompromităSfântulnostru 1Decembrie". • 30 30 nov. Bucureşti. Ceremonie solemnă, la Arcul de Triumf, consacrată lui 1 dec. 1918, ziua înfăptuirii României Mari. Seremarcă remarcăprezenţa prezenţaoficialităţilorîncepând începândcuIonIlie Iliescu scuşi Petre Roman, preşedinţii camerelor Parlamentului, reprezentanţii partidelor politice, ai armatei, ai S.RI-ului, Ministerului de In terne,cultelor cultelorreligioase, religioase,Academiei Academiei Român Române, e,veterani derăzboi, răniţii în Revoluţia din dec. '89. Se depun coroane de flori la baza Arcului de Triumf. Pentru prima oară, după 45 de ani, unităţile  Armatei Române Române defilează defilează pe sub arc. în Piaţa Revoluţiei Revoluţiei P.N.Ţ.C.D, P.N. Ţ.C.D, marchează Ziua Naţională a ţării ţării printr-un printr-un miting, precedat precedat de un marş pe arterele centrului Capitalei. •1dec. Cu câteva zile înainte de această dată oficialităţile politice, oamenii oamenii de ştiinţă ştiinţă şi cultură, massmass- media pregătesc sărbătoarea sărbătoarea de la 1 Dec Decemb embrie rie care urmează urmează să aibă loc la Alba Iulia. Ion Ion Ilies Iliescu cu lansează o propun propunere: ere: „Vreau reau să ne gândim gândim cu toţii cumsăfacemdinaceastăsărbătoare sărbătoareunprilejde reconciliere naţională,unprilejdeconcordieşinude discordie". discordie".(în (înAdevărul, Sergiu Andon scrie: „Fiţi „Fiţi buni şi vedeţi în sărbătoarea sărbătoarea noastră nou aleasă, dar posibil veşnică, şansa noastră în istorie. Să 1ne 11

1991 1991 care are exerciţiul aplauzelor îndelungi, îndelungi, al huiduielilor, huiduielilor, al scandărilor scandărilor sau hohotelor de râs. Adunarea Constituantă avansează ideea organizării unui referendum în două puncte: acordul asupra Constituţiei Constituţiei şi asupra formei formei de stat, respectiv monarhie monarhie sau republică. îîncă ncă o dispută izbucneşte în legătură cu oportunitatea referendumului. Părerile Părerile sunt diferite şi exprima te categoric chiar în interiorul uneia şi aceleiaşi tabere. Unii demonstrează onstrează (Constantin Sorescu -F.S.N.) -F.S.N.) că opţiunea opţiunea pentru republică a fost deja afirmată în cursul evenimentelor evenimentelor din dec, 1989 şi după. Alţii consideră (Ion Raţiu, Ioan Gavra, Dan Lăzărescu) că evoluţiile politice din anii postdecembrişti justifică o consultare a populaţiei care să permită cunoaşterea la zi a preferinţelor legate de forma de guvernământ. • 18 nov. C.E.E. adoptă adoptă un sistem de sancţiuni pentru pentru Iugoslavia, Iugoslavia,cu intenţiablocării resurseloreconomicecare arputea  întreţine  întreţine luptele. luptele. • 18-20 18-20 nov. Paris. Paris. Palatul Elysée. Elysée. Ion Iliescu Iliescu şi François Mitterra itterrand nd semnează semnează Tratatul de înţelegere amicală şi cooperare cooperare dintre România România şi Republica Republica Franceză (ratificat prin Legea nr.32 din 6 apr. 1992). • 21 nov. Deşi s-a s-a făcut propunerea propunerea ca votul decisiv decisiv asupra Constituţiei Constituţieisă fiedatla laAlbaIulia, prima primacapitalăa Statuluiromân român unitar, unitar, actulfinal se consum consumăătotuşi totuşila Bucureşti, ucureşti, într-oatmosferă atmosferă de tensiune. Din totalul de 510 senatori şi deputaţi, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 contra. F.S.N., P.U.N.R. şi reprezentanţii minorităţilor, minorităţilor, altele altele decât cea maghiară maghiară au votat pentru; cu câteva excepţii (Cezar Buda, Vasile Gionea, Mihai Ruva, Marin Balaban, Grigore Radu) P.N.Ţ.C.D. şi P.N.L. se pronunţă contra. U.D.M.R. U.D.M.R. votează în în bloc contra. Votarea Votarea a fost. transmisă transmisă în direct pe postul de televiziune. Votul Votul nominal, nominal, pecetiuit prin semnătură, a fost însoţit însoţit de multe ori de un mic discurs marcat de reacţia sălii. Opţiunile Opţiunile în favoarea C Constituţiei, onstituţiei,   însoţite de declaraţii solemne, au fost răsplătite cu aplauze frenetice, iar voturile contra cu calificative greu de reprodus, huiduieli, huiduieli, sudalme sudalme etc. O categorie privilegiată au format-o format-o reprezentanţii reprezentanţii opoziţiei care au votat pentru, pentru, răsplătiţi regeşte de asistenţă (formată în majoritate din republicani). Cezar Buda, decanul de vârstă al Parlamentului, a fost aplaudat cu insistenţă şi ovaţionat de asistenţa în picioare pentru mărturia şi votul său: „Ca decan de vârstă vârstă al Senatului, am deschis şedinţa acum un an şi jumătate, cu promisiunea că voi fi obiectiv şi că voi acţiona  întotdeauna după conştiinţa mea. Ca decan de vârstă al întregului 182

Parlament, de fapt, nu-mi îngădui să votez decât conform conştiinţei mele. Şi, deci, voi vota pentru!". Vasile Gionea, vicepreşedinte al comisiei de redactare a Constituţiei, Constituţiei, absent din ţară, ţară,trimiteoscrisoarecareafost cititădeDanMarţianşi însoţită de aplauze însufleţite, Nota preferată şi dominantă a minidiscursurilor minidiscursurilor a fost patetismul: „Pentru „Pentru ţară şi popor, popor, liber liber şi neconstrâns", neconstrâns", „Pentru Rom România ânia în graniţele graniţele ei mari", mari", „Pentru „Pentru că Dumnezeul părinţilor noştri nu patronează Constituţia votez împotrivă!", împotrivă!",„Pentru „Pentruacelaşi Dumnezeu, nezeu,votez votezpentru,cu mâinile curate", „în numele tuturor harghitenilor, a căror inimă pulsează puternic pentru această ţară, votez pentru", „Harghitenii „Harghitenii sunt reprezentaţi reprezentaţişi denoi. Votez Votezcontra!"(desigurreplicaunui maghiar), maghiar), „De mii de ani stăm pe spatele unor coloşi care şi-au jertfit viaţa pentru glia noastră st strămo rămoşească. şească. Sângele lor lor din pământ îmi porunceşte porunceşte astăzi să binecunântez binecunântez această Constituţie Constituţie şi pe poporul poporul nostru, pentru binele şi fericirea urmaşilor, urmaşilor, urmaşilor  noştri". N-au N-au lipsit nici florile pentru Dan Dan Marţi Marţian an şi Alexandru Alexandru Bârlădeanu. iar în final parlamentarii parlamentarii au intonat intonat imnul naţional „Deşteaptă-te române". Elaborarea, Elaborarea, dezbaterea dezbaterea şi adoptarea Constituţiei au durat aproape un an şi jumătate. Prima întrunire a Adunării Adunării Constituante s-a s-a realizat la 11 iun. 1990 1990 când a fost desemnată desemnatăComisiaConstituţională(23 parlamentari+ 5experţi care sunt personalităţi ale ale învăţământului juridic juridic românesc şi  jurişti  jurişti cu activitate activitate îndelungată) îndelungată) condusă condusă de Antonie Iorgovan (cadru universitar la Facultatea de Drept) şi investită cu misiunea de a elabora proiectul de Constituţie. Constituţie. Punctul de sprijin a fost experienţa românească în domeniu întregită de experienţa altor  ţări, memb membrii rii comisiei adâncindu-se adâncindu-se în studiul a 15 constituţii moderne. Proiectul a fost discutat în cadrul a 30 de contacte oficiale cudelegaţii delegaţii deexperţi experţistrăini. înintervalul intervalul iun.'90 -ian.'91, comisia redactează tezele proiectului de Constituţie, Constituţie, iar la 13 febr. febr. 1991 1991 acestea sunt prezentate Adunării Constituante Constituante care le dezbate până în iun, 1991. între înt re 15 iul. - 1 aug. 1991, 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii individual înaintează amendam amendamentele la textul textul rezultat după dezbateri. dezbateri. împreună cu cele peste 1 000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă în intervalul 10 sept. -18 nov. 1991, 1991, pentru ca la 21 nov. să fie adoptat prin vot nomi nal. Problema Problema votului final care avea să consacre Constituţia a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor -13 febr. 1991 (majoritatea dorea vot deschis, iar opoziţia vot secret), controversele atingân atingând d deseori punctul punctul culminant la care ssala ala nu 183

1991

mai putea fi ţinută sub control. Iată câteva dintre zonele cele mai delicate ale proiectului de Constituţie care sunt şi cele ce au necesitat un mare consum de de energie, abilitate oratorică şi avocăţească. La miţiativa U.D.M.R. care şi-a făcut aliaţi şi celelalte minorităţi a fost contestată formula formula de stat naţional. („România omânia este unstat naţional,suveran, suveran,unitarşiindivizibil") cuargumentul argumentul cănumaiexistăîn înprezent prezentnici unstat europeancaresăse declare declare naţional şi că prin această formulă nu se recunoaşte existenţa minorităţilor. minorităţilor. Majoritarii nu renunţă la susţinerea formulei, ci propun propun o variantă încă mai greu de acceptat de minorităţi. „Rom „România âniaesteun stat naţional naţional unitar, unitar,indivizibil, suveranşiinde pendent" pendent".. Virgula dintre naţional şi unitar a fost cea mai viu şi  îndelung discutată şi disputată virgulă din Parlamentul României. (După ce eliminarea ei din text a fost respinsă prin vot, Atilla Verestoy de la la U.D.M.R. îşi exprimă exprimă satisfacţia scoţând limba, în plină şedinţă parlamen parlamentară, tară, la la Petre Ţurlea, Ţurlea, deputat F.S.N. şi unul dintre dintre apărătorii cei pai pa i consecvenţi ai drepturilor istorice şi legitime ale românilor.) în cele din urmă formula s-a impus în varianta „Rom „România ânia este stat naţional, suveran şi independent, independent, unitar şi indivizibil". De altfel U.D.M.R. U.D.M.R. a fost extrem de activă, lucrând neîncetat pentru a obţine drepturi în favoarea minorităţii pe care o reprezintă în Parlamentul României. Pornind de la Titlul II, „Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale", repre zentanţii U.D.M.R. susţinuţi şi de o parte a reprezentanţilor  celorlaltor minorităţi au încercat (fără succes) să impună impună ideea acordării unor dreptu drepturi ri speciale pentru minorităţil minorităţilee naţionale, aşa-numitele „drepturi „drepturi colective". colective". U.D.M.R.-iştii au mai cerut dreptul dreptul de a-şi a-şi folosi neîngrădit limba maternă, „în toate gradele şi formele de învăţământ", în administraţie şi în justiţie, dreptul de a forma forma partide pe criteriul etnic şi alte drepturi care i-au i-au făcut pe unii parlamentari să constate că la Titlul II „Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale", creşte necontenit numărul drepturilor drepturilor şi libertăţilor, iar îndatoririle rămân rămân la acelaşi volum modest, modest, realizându-se astfel o discriminare care nu trebuie trebuie acceptată. Momentul omentul deapogeual neliniştii neliniştii U.D.M U.D.M.R.-iste 1-a adus ziua de 18 nov. 1991. Deputatul F.S.N. Petre Ţurlea a strâns 112 semnături semnături de la parlamentari în sprijimul propunerii de a se supune supune din nou la vot arti articolul colul 30, alineatul 7, care prevedea că că „Sunt interzise de lege (...) incitarea la discriminare, la separa tism teritorial ( . . . ) . Cei 112 propun propun eliminarea cuvântului cuvântul ui „teritorial". ReacţiaU.D.M.R. Reacţia U.D.M.R. esteatât de energică, agitaţia produsă atâtdemare,încâtnicicuvântările,consultăriledeculise,diploma184

1991

ţia conducătorului de şedinţă nu reuşesc să calmeze atmosfera. Seara târziu, şedinţa se suspendă fără fără să se fi luat luat vreo decizie.  Adevărul consideră că „Atâta tensiune în Dealul Mitropoliei nu a mai fost decât în ziua când minerii au invadat Parlamentul", întreaga presă a consemnat acest moment moment ca unul de impas pentru Constituantă. (Articolul din Adevărul are ca titlu: „Noaptea care a zguduit Constituţia". Constituţia". într-o evocare a episodului respectiv, Petre Ţurlea Ţurl ea avansează ideea că, a doua doua zi, la sugestia lui lui Ion Iliescu, Iliescu, informat telefonic telefonic în legătură cu evoluţiile lucrărilor  Constituantei, Constituantei, deoarece deoarece se afla într-o vizită în Franţa, se abandoneaz abandoneazăăvarianta votului, spre relaxareagrupului U.D.M.R.) Alte probleme controversate: forma de guvernămâ guvernământ, nt, dreptul de proprietate asupra terenurilor ca atribut exclusiv al cetăţeanului român, român,garantareapropr proprietăţii ietăţii private,separareaputerilor în stat, prerogativele prerogativelepreşedintelui preşedintelui ţării, atribuţiileexecutivulu executivului, i, ale Curţii Curţii Constituţionale, Constituţionale, reintroducerea reintroducerea religiei ca obiect de învăţământ în şcoli (a fost respinsă propunere propunereaa obligativităţii studiului religiei religiei în învăţământ tot aşa cum s-a trecut sub tăcere propunerea propunerea Sino Sino dului Permanent, Permanent, semnată semnată de patriarhul Teoctist, Teoctist, de a se in clude în deschiderea Constituţiei formula „în numele lui Dumnezeu Atotţiitorul").  încă înainte de momentul referendumului Constituţia a fostţinta anumeroase numeroaseobiecţiifiedin parteapartidelordinopoziţia parlamentară, parlamentară, fie din partea altor forţe politice sau apolitice. Ce i s-a reproşat? a) încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat prin dreptulacordatGuvernuluideaemiteordonanţe,prinîncălcarea încălcarea independenţei independenţei şi inam inamovibilităţii ovibilităţii judecătorilor, care sunt numiţi la Curtea Suprem Supremăă de Justiţie Justiţie pe o perioadă de 6 ani, ca şi prin crearea Curţii Constituţionale care preia o parte din atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie, încălcându-se astfel independenţa puterii judecătoreşti. b) Repub Republica lica prezidenţială îi acordă acordă drepturi prea extinse preşedintelui, permiţându-i permiţându-i amestecul amestecul în zonele puterii legisla legisla tive şi executive. Puterea acestuia, prea mare, rămâne în afara oricăruicontrol. c) Libertatea presei nu este serios garantată deoarece nu se interzice suspendarea publicaţiilor şi arestul preventiv în domeniul domeniul presei. d) Revizuirea Revizuirea Constituţiei Constituţiei e prevăzută prevăzută rigid, prin proceduri complicate, complicate, deşi trebuiau avute avute în vedere aceleaşi condiţii ca ca la adoptare. 185

1991

e) Nu garantează drepturile fundamentale ale omului. f) Nu oferă garanţii proprietăţii private care rămâne subordonată subordonată intereselor statului. statului. g) Nu conţine nici o prevedere de natură să garanteze reîntregirea României în hotarele ei fireşti. • 22 nov. Adunarea Adunarea Constituantă Constituantă validează Legea (nr. 67) privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei Constituţiei Românie României. i. La 8 dec. electoratul electoratul este este chemat chemat să răspundă prin prin da sau nu unei singure întrebări întrebări:: ,Aprobafi ,Aprobafi

Constituţia României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 Constituţiaarecalimită limitălacareintrăîn învigoaredata nov. 1991 ?'. Constituţia

aprobării ei prin referendum, referendum, dată la care se abrogă abrogă Constituţia din 21 aug. 1965. 1965. Presaindependentă independentăeîmpo împotriva trivaunor prevederi dinaceastă lege şi anume nu acceptă acceptă ca ziarele să aibă obligaţia de a publica, oficial, textulintegral  în  în cel mult 7 zile de la apariţia în Monitorul oficial, al Constituţiei. De asemenea, nu consideră oportun ca majoritatea necesară validării Constituţiei să fie stabilită de Biroul Electoral Central Central după exprimarea exprimarea votului. Ce recomandă partidele electoratului în legătură cu referendumul asupra Constituţiei:  pentru -F.S.N., P.U.N.R., P.DA.R. -vot pentru -P.N.Ţ.C.D. -neparticipare la vot -P.N.L. -vot potrivit conştiinţei fiecăruia -P.S.D.R. -vot - vot contra contra Opinii Opinii în legătură cu Constituţia: -Ion Iliescu -Adoptarea noii Constituţii reprezintă cel mai important important eveniment al perioadei postrevoluţionare. în în legătură cu unele obiecţii aduse Constituţiei preşedintele e de părere că „Toată „Toată Constituţia Constituţia noastră respiră respiră separaţia puterilor... puterilor..... Citiţi Constituţia şi veţi vedea c-o respiră". -P.A.C. -Este preferabilă o constituţie, chiar contestabilă, lipsei unei constituţii. -Formaţiunile politice membre ale Opoziţiei Democrate Unite Unite-Proiectul -Proiectul deConstituţieeantirevoluţionar,antinaţionalşi antidemocratic. - Antonie Iorgovan - „Acei care consideră că această Constituţie nu este democratică sunt pur şi simplu nişte idioţi, dacă nu sunt chiar trădători de ţară". (Afirmaţiile de acest gen publicate de ziarul Tineretul liber, din 22 nov. nov. 1991, provoacă nemulţumiri nemulţumiri exprimate exprimate în replici pe măsură.) • 24 nov. Se încalcă, la numai 30 de minute după după intrarea 186

1991

  în în vigoare, cel de-al 14-lea 14-lea acord de încetarea a focului în Iugoslavia, semnat la 23 nov. la Geneva, Geneva, sub sub auspiciile O.N.U. O.N.U. • 24 nov. La Cotroceni, Cotroceni, Ion Iliesc Iliescu u se consultă cu reprezentanţii unor formaţiuni politice (parlamentare şi neparlamentare) şi hotărăsc ca alegerile locale locale să aibă loc la 9 febr. 1992. • 26 nov. în în Parlament Parlament se desemnează, desemnează, prin tragere la sorţi, judecătorii care vor alcătui Biroul Electoral Central, Central, pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului. referendumului. Din cei 21 de judecători judecătoripropuşi propuşideMirceaIonescuQuintus, Quintus,ministruljustiţiei, sunt aleşi 7: Mirela Pod, Luana Stancu, Rodica Zaharia, Viorica Lungeanu, Gheorghe Uglean, Gheorghe Mircea Lazăr şi Paul Manoliu. -Partidele -Partidele din Convenţia Convenţia pentru Instaurarea Democraţiei şi alte formaţiuni din Forumul Democratic Antitotalitar Român hotărăsc să formeze o coaliţie electorală sub denumirea de Convenţia Convenţia Democratică din România. -Petre Roman anunţă că F.S.N. retrage sprijinul politic acordat acordat lui Ion Iliescu şi caracterizează caracterizează în termeni termeni aspri rolul în  viaţa politică românea românească scă a triumviratu triumviratului lui Iliescu Iliescu -Bârlădeanu Marţian, arţian,comunişti comunişticaretrebuieînlăturaţi delaputere chiarşi de unfost colabora colaborator toral acestoracael, pecarel-artenta participarea participarea la alegerile prezidenţiale. -UniuneaScriitorilor adreseazăun„Cuvânt „Cuvântcătre domnul domnul prim-ministru Theodor Stolojan" în care revine avertismentul în  îegătură cu pericolele grave ce ameninţă supravieţuirea culturii, artei, literaturii literaturii şi ştiinţei, datorită inexistenţei unui program program coerent de măsurieconomico-juridico-â economico-juridico-ânanc nanciare iare pentruprotejarea culturii naţionale care beneficiază de numai 0,33% din bugetul ţării şi e permanent ameninţată de creşterea galopantă a preţului hârtiei. „Nu numai marasmul marasmul economic economic şi pericolele lui trebuie să cutremure, cutremure, ci şi marasmul marasmul social, moral moral şi educaţional, educaţional, rezultat din abandonarea pârghiilor culturale de interes naţional." • 27-28 nov. Vizita la Bucureşti a premierului elen Constantin Constantin Mitzotakis itzotakis are ca principal efect sem semnarea narea (28 nov.)  în compania lui Theodor Stolojan a Tratatului de prietenie, cooperare cooperareşi bunăvecinătate dintreRomânia Româniaşi Republica RepublicaElenă. 9 28 nov. Parlamentul Parlamentul se întruneşte într-o şedinţă festivă cu ocazia lui 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. României. Reprezen tanţii grupurilor grupurilor parlamentare parlamentare îşi rostesc discursurile. Reţine atenţia cuvântul lui Mircea Druc, deputat în Parlamentul Mol dovei: „Sunt convins că în curând în Parlament vor fi reprezentate 187

1991

toate teritoriile teritoriile înstrăinate. Noi, Noi, românii românii credincioşi, credincioşi, vom spune spune vrem reîntregirea patriei. Fără reîntregirea patriei nu putem ieşi din impas în faţa celei de-a treia conflagraţii mondiale, cea eco nomică". nomică". Parlamentul Parlamentul adoptă o Declaraţie privind privind referendumul referendumul asupra independentei Ucrainei, organizat la 1 dec. la Kiev. în document se apreciază că referendumul este lipsit de valabilitate pe teritoriil teritoriilee româneşti - Bucovina Bucovina de Nord, Nord, Herţa, Hotin şi în judeţele din sudul Basarabiei - care au fost răpite României României ca efect al pactului Ribbentrop-Molotov, Ribbentrop-Molotov, declarat nul şi neavenit de

U.R.S.S. U.R.S.S. la 24 dec. 1989 1989 şi de Parlamentul Român României iei la 24 iun. iun. 1991. în consecinţă se cer negocieri în regim regim de urgenţă urgenţă între România şi Ucraina pentru reglementarea situaţiei teritoriilor  româneşti româneşti anexate cu forţa de U.R.S.S. -într-o declaraţie dată publicităţii, Vasile Ciolpan, fostul director al penitenciarului de la Sighet, mărturiseşte că: „Eu am conştiinţaîmpăcată.Dorm Dormliniştit liniştit pepernamea,pentrucă mi-am mi-am făcut datoria". Nu-ş Nu-şii aminteşte nimic despre felul cum şi-a şi-a făcut datoria cu Ion Mihalache, ihalache, Gheorghe Brătianu, Iuli Iuliu u Maniu şi atâtea alte personalităţi suprimate sau torturate fizic şi moral la locul său de muncă. muncă. - Marile demonstraţii anticomuniste din Cehoslovacia au efect. Parlamentul adoptă cu o majoritate majoritate de voturi o lege lege care interzice exercitarea funcţiilor administrative, în stat, stat, armată, mass-media şi în alte alte câteve câteve domenii, domenii, foştilor comunişti care au deţinut posturi de răspundere (plătite) în aparatul de partid şi de stat, ca şi foştilor foştilor lucrători şi colaboratori colaboratori ai serviciilor secrete din ţară. -Boris Elţîn interzice prin decret activitatea Partidului Comunist Comunist al Uniunii Sovietice şi al Federaţiei Ruse. Bunurile acestora revin Guvernului Rusiei. - în Raportul Raportul asupra drepturilor omului omului întocmit la la

Departam Departamentul entulde Statal S.U.A. S.U.A. şide Comitetul ComitetulAvocaţilorpentru drepturile omului se constată progresele în domeniu făcute de România, dar şi abaterile care continuă să se producă în această ţară. Capitală şi în numeroase eroase localităţi din ţară se • 1 dec. în Capitală sărbătoreşte Ziua Naţională a României - 73 de ani de la Marea Unire din 1918: -în Bucureşti, ucureşti,la Patriarhie,PreafericitulTeoctist, PreafericitulTeoctist,patriarhul României, oficiază un tedeumla care sunt prezenţi IIon on Iliesc Iliescu, u, Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţ Marţian, ian, Radu Câmpeanu, Câmpeanu, alte personalităţi ale vieţi vieţiii politice şi culturale, care au în programul 188

1991

zilei aniversare şi depunerea depunerea unor coroane de flori la mormântul mormântul Ostaşului Necunoscut Necunoscut unde, începând cu această zi, garda funcţionează funcţionează după protocolul dinainte de 1945, ce prevede şi difuzarea Imnului Ostaşului Necunoscut. -Alba Iulia. Iulia. La adunarea populară populară de la Câmpul lui Horea Horea participă şiTheodor Stolojan. Petre Roman Roman şi alţi oameni politici. -P.N.Ţ.C.D. şi P.S.D.R., continuatoarele partidelor care au organizat Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 dec. 1918, evocă evenimentul într-un cadru mai restrâns, în sala de festivităţi a P.S.D.R. Festivităţi Festivităţi aniversare aniversare au loc şi la Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Iaşi, Focşani, Craiova, Ploieşti, Constanţa, Târgu Mureş, Arad. -Chişinău. în în Bata Marii Adunări Naţionale, la chemarea chemarea  Alianţei Naţionale „16 Decembrie" o mulţime impresionantă sărbătoreşte Marea Unire de la Alba Iulia. Cu acest prilej Frontul Popular din Moldova supune atenţiei celor prezenţi o Declaraţie prilejuită de aniversarea aniversarea Marii Marii Uniri: „Un alt titlu de glorie pentru un român român decât a fi unionist nu există(...)Unirea există(...)Unirea se va produce prin însuşi mersul firesc al istoriei, prin libera exprimare a voinţei întregului popor". popor". într-o altă altă declaraţie se face cunoscută consti tuirea Consiliului Naţional al Unirii, format format din deputaţi ai parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, organism care trebuie să formeze formeze opinia în favoarea întregirii naţionale a României. României. -în Ucraina au loc alegeri prezidenţiale şi referendumul prin care se va cunoaşte voinţa populaţiei în legătură cu indepen denţa ţării. Câştigătorul scrutinului prezidenţial prezidenţial este Leonid Leonid Kravciuk,preşedinteleParlamentului Parlamentuluiucrainean,care îşi adjudecă adjudecă 60% din voturile electoratului, iar pentru independenţa Ucrainei se pronunţă majoritatea cetăţenilor prezenţi la vot. • 6 dec. Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova,   Alexandru Moşanu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi Valeriu Valeriu Muravschi, Muravschi, primul-ministru al Republicii Moldovaadresează adreseazăun Apelîn regimdeurgenţăparl parlamentelor amentelorşi guvernelor statelor lumii în care care se avertizează avertizează că independenţa independenţa şi integritatea ţării şi chiar viaţa cetăţenilor ei sunt în pericol. Situaţia în ţară este cr critică itică deoarece Armata Armata a 14-a a regiunii Militare ilitare Odessa a Ministerului inisterului Apărării al U.R.S.S. a ocupat raioanele şi localităţile localităţile Grigoriopo Grigoriopol, l, Dubăsari, Dubăsari, Slobozia, Tiraspol şi Râbniţa, Râbniţa, susţinând forţele reacţionare separatiste paramilitare din raioanele din stânga Nistrului cărora li s-au s-au repartizat arme înlesnindu-le înlesnindu-le astfel organizarea organizarea în detaşamente de şoc care terori zează populaţia populaţia paşnică prin şantaj, violenţe, violenţe, ameninţarea cu incendierea locuinţelor. Separatiştii încalcă protocolul de conciliere 189

1991

semnat semnat la 1 oct. 1991 1991 şi de reprezentanţii Parlamentului Rusiei, Rusiei, protocol ce prevede stabilizarea situaţiei în localităţile din stânga Nistrului. La 1 dec. 1991 1991 s-au organizat organizat alegeri şi un referend referendum um în legătură cu independen independenţa ţa aşa-numitei aşa-numiteiRepubliciMo Moldovene ldoveneşti şti Nistrene, Nistrene, în cursul cărora s-a trecut la intimidări, ameninţări şi  blocarea căilor de acces. Semnatarii Apelului constată cu deosebită  îngrijorare că ţara este ameninţată de instaurarea unei dictaturi militare prin puciul mUităro-p mUităro-politic olitic de orientare fascistă orientat împotriva împotriva Republicii Moldov Moldova, a, cu consimţământul consimţământul tacit tacit al struc turilor centrale ale puterii de stat din U.R.S.S., inclusiv al Ministerului Apărării. Pentru a ţine situaţia sub control, se soli cită prezenţa în Moldova a observatorilor permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U. şi ai altor altor organisme organisme internaţionale. • 7-8 dec. Trei preşedinţi de state -Boris Elţîn (Rusia), Leonld Kravciuk (Ucraina) şi Stanislav Ciucekievici (Belarus) iau o hotărâre istorică pe care o anunţă întregii llumi: umi: U.R.S.S. U.R.S.S. nu mai există. Documentul Documentul care consfinţeşte consfinţeşte acest acest eveniment este Declaraţia de constituire a Comunităţii Statelor Independente (8dec) de c),,unfeldePiaţăComunăafostelorrepub republici lici Sovieticecare preia3/4dinpotenţialul potenţialuleconomicalU.R.S.S.şi 85%dinprodusul naţional. în în plus cei trei se angajează angajează să menţină menţină controlul asup asupra ra armelor nucleare nucleare sovietice, sperând în desfiinţare desfiinţareaa lor, în în urma  încheierii unor tratate internaţionale. ,Am semnat un acord pentru crearea unei comunităţi de state independente, democrate, bazate pe respectarea legii, care să dezvolte relaţii politice şi economice amicale şi să respecte graniţele aşa cum există în momentul de faţă. Acordul Acordul este accesibil tuturor republicilor foste sovietice şi unor state străine care îşi însuşesc scopurile şi principiile acordului.". # 8 dec. Mircea ircea Snegur, candidat unic pentru funcţia funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Moldova, obţine 98,17% 98,17% din voturile voturile exprimate. exprimate. (Pe liste n-au n-au fost înscrise înscrise aproximativ aproximativ 600 000 de persoane din cauza piedicilor puse desfăşurării alegerilor în stânga Nistrului şi în sudul Moldovei, ceea ce înseamnă că noul preşedinte a beneficiat în mod real de acordul a 67% din numărul cetăţenilor  cu drept de vot.) Petre Roman este primul om politic din România care salută victoria lui Mircea Snegur. -Ziua -Ziua referendumulu referendumului. i. Cetăţenii Cetăţenii români români sunt chemaţi chemaţi la urne pentru a se pronunţa prin da sau nu în legătură cu Constituţia. Constituţia. Până la orele 13 se prezintă la vot, la nivelul întregii ţări, o parte neînsemnată neînsemnată a populaţiei (oficialităţile consideră că absenteismul din prima parte a zilei s-a datorat propagandei 190

1991 •vsşnqmabIş '• •""  opoziţiei care ar fi lansat un îndemn îndemn ce a prins: cetăţenii cetăţenii pot sta liniştiţi liniştiţi acasă, pentru că, oricum, oricum, Constituţia va fi votată). votată). Ion Iliescu apare la orele 14 pe postul de televiziune şi cere cetăţenilor  să se prezinte la vot pentru a-şi exprima opinia despre Constituţie, îndemnul îndemnul a scos oamenii din apatie, mai ales la sate, şi i-a dirijat spre secţiile secţiile de votare, dar a stârnit şi nemulţumire nemulţumireaa opoziţiei care a protestat imediat, considerând eăjintervenţia eăjintervenţia preşedintelui a influenţat evoluţia firească a actului de votare şi deci rezultatul referendumului. Dacă puterea pune pe seama opoziţiei absente absente ismul din prima parte a zilei, opoziţia are convingerea, convingerea, la la rândul ei, că participarea la urne, atât cât a fost, s-a datorat în primul primul rând apelului televizat al lui Ion Iliescu şi zvonurilor care au ajuns pânăîn cele mai îndepărtate îndepărtate zone ale ţării, conform conform cărora persoanele absente de la vot nu vor mai primi raţia de zahăr şi ulei pe luna dec. 1991. 1991. Deşi Deşi votul s-a desfăşurat desfăşurat fără incidente deosebite, au fost semnalate şi unele abateri de la normele legale: legal e: liste de alegători duble, persoane decedate care figurau în continuare pe liste, persoane neevidenţiate în liste, posibilitatea unuia şi aceluiaşi cetăţean de a vota pentru mai multe persoane, unităţilocativelipsăîn întregimedinliste liste etc.Printrecuriozităţile curiozităţile referendum referendumuluiau fostlocalităţile localităţile care auraportat 100%prezenţa prezenţa la urne -„referendum S.F.", consideră ziariştii - şi persoane care au votat, deşi au susţinut că referen-dum referen-dumul ul nu e necesar, de exemplu Ion Raţiu care vine să voteze înt într-o r-o haină populară populară din Maramureş aramureşşi cu papion. papion. (Pentru (Pentrurezultatele rezultatele referendumu referendumului lui vezi 13 dec. 1991.) • 9-10 dec. Maastricht, Maastricht, Olanda. Olanda. Auloc lucrările lucrările celei mai importante importante reuniuni din istoria C.E.E. Conducătorii Conducătorii celor 12 ţări membre urmează să decidă dacă Europa Europa viitorului va fi o uniune federală federală înainte de începutul secolului. Tratatul de uniune pe care-1 care-1 au în vedere cei 12 prevede o monedă monedă unică şi o schiţă schiţă de politică politică externă comună comună pentru Europa de după Maastricht. aastricht. • 11 dec. Cu prilejul unei deplasări la Cluj (29 nov.'91), în cadrul campaniei electorale, Petre Roman afirmă că Virgil Măgureanua refuzat refuzatsă stocheze stochezedosarele dosareleSecurităţii şile lefoloseşte în continuare, pentru a alimenta alimenta în funcţie de necesităţi de grup revistele România Mare şi Europa şi pentru a şantaja politic unele persoane, persoane, mai ales ziarişti. ziarişti. Biroul de presă al S.R.I. îi răspunde lui Petre Roman, încercând să risipească risipească toate nelinişt neliniştile ile expremieruluişialealtoraînlegăturăcuactivitateaacestei instituţii. instituţii. Se poate afla din acest comunicat comunicat că arhivele Securităţii Securităţii se află în deplină siguranţă siguranţă şi nu sunt oferite spre consultare şi folosinţă

191

1991

1991 revistelor România Mare şi Europa şi nici nu sunt folosite la şantaj. Excepţie Excepţie ar putea face unele documente care, după după 23 dec. '89, au fost sustrase (39 000 dosare) dosare) din arhive şi pot ajunge ajunge în posesia unor publicaţii interesate să le aducă la cunoştinţa opiniei publice, înceea ce-1priveştepe Petre Roman, Roman,autorul comunicatului comunicatuluicon sideră că vehemenţa vehemenţa cu care fostul premier, după demisia demisia sa, conduce campania de calomnii împotriva S.R.I. s-ar putea explica printr-o gândire politică de tip totalitarist care alimentează şi atacurile împotriva împotriva lui Ion îlie îliescu, scu, „de al cărui sprijin sprijin s-a bucurat bucurat şi s-a s-a folosit din plin, cel puţin în prima parte a fulgurantei sale cariere politice". Liderul F.S.N. este avertizat că pentru acuzaţii nefondate nefondate există nu numai numai o răspundere răspundere morală morală ci şi una penală. • 12 dec. Secţia militară militară a Curţii Supre Supreme me de Justiţie Justiţie îi găseşte nevinovaţi nevinovaţi pe membrii membrii fostului fostului C.P.Ex. al P.C.R. al căror  căror  proces a trecut prin mai multe nivele de jurisdicţie. Totuşi Mihai nani na niii, procurorul general al României, âniei,., ., declară declară recurs extraordinar. -Ziarele Adevărul, Adevărul,România Românialiberă şiTineretul liber anunţă grevă generală de avertisment a presei indepe independente, ndente, datorită creşterii imposibil de suportat a costurilor de producţie a tipăriturilor, situaţie situaţie semnalată semnalată de mai multe ori, fără rezultat, primului-ministru. „Este totuşi vorba de un act deliberat de suprima suprimare re a presei" - aceasta este concluzia concluzia ziariştilor ziariştilor de la publicaţiile publicaţiile amintite,la carese adaugă adaugărugămintea rugăminteadesolidarizare cu protestul lor a colegilor colegilor de breaslă din ţţară ară şi din străinătate, în seara aceleiaşi zile, la sediul Guvernului, Guvernului, are loc o rundă de de negocieri negocieri între primul-m primul-ministru inistruşi alţi reprezentanţi reprezentanţiai Guvernului Guvernului şi între ziariştii de la cele trei publicaţii plus A.Z.R. Guvernul pare dispus să ia decizii care să ducă la ameliorarea condiţiei condiţiei presei, în ce priveşte difuzarea, difuzarea, preţul hârtiei, imp importul ortul de hârtie, decon decon tarea imediată a preţului abonamen abonamentelor, telor, avertisment adresat funcţionarilor funcţionarilor poştali care comit abuzul abuzul de a refuza refuza cererile cererile de abonament, abonament, privati privatizarea zarea întrepri întreprinderil nderilor or de difuzare RODIPET, retehnologizarea retehnologizareafabricii Letea, Letea, reducereatarifelorTarompentru expediţia expediţia presei în străinătate, facilităţi facilităţi pentru deplasarea ţară. Comitetul Director al A.Z.R. consideră nesatisfă ziariştilor în ţară.Comitetul cătoare rezultatele negocierilor, deoarece promisiunile făcute şi cu ocazia altor întâlniri guvern-presă au rămas neonorate. A.Z.R.  îşi rezervă dreptul de a organiza greva generală pe termen nelimitat a presei independ independente. ente. In consecinţă între 13 şi 16 dec. aceste publicaţii nu apar. • 13 dec. dec. Gheorghe Mircea Lazăr, preşedintele Biroului 192

ElectoralCentral,prezintăîn faţaParlamentului Parlamentuluirezultatele oficiale ale referendumului asupra Constituţiei României din 8 dec. 1991. Din Din totalul de 10 948 468 de cetăţeni prezenţi la vot, 8 464 624 au spusda(77,3%)şi2235085auspusnu(20,49%).Voturileanulate -248 759 (2,3%). • 13-14 dec. dec. Dubăsari, Republica Republica Moldova. Formaţiuni  înarmate ale aşa-numitei Republici Nistrene deschid focul asupra postuluidepolitie aflatpepoduldepeNistru.în urma urmaschimbului schimbului de focuri se înregistrează victime de ambele părţi. A doua zi (14 dec.) continuă confruntările în condiţiile în care, de partea rusofonil rusofonilor, or,sosesc voluntariruşi dinSanktPetersburgşiaderenţi ai Partidului Cazacilor din toată Rusia. Mirc Mircea ea Snegur se  întâlneşte  întâlneşte cu liderul rusofonilo rusofonilor, r, Igor Smirnov, şi propune propune o  întrevedere cu primarii din partea stângă a Nistrului, la care se prezintă însă un singur primar. primar. • 14 dec. Prima Prima conferinţă conferinţă de presă presă a formaţiunii formaţiunii politice Mişcarea pentru România, condusă de Marian arian Munteanu. Noul Noul partid se autodefineşte ca un partid de dreapta, mai ales al tinerilor, care reprezintă în viaţa politică naţional-democraţia în accepţia dată termenului termenului în spaţiul politic european. european. Personalitatea tute lară a partidului este Mihai Eminescu, mai al ales es prin gândirea lui politică. • 18 dec. Federaţia Rusă Rusă recunoaşte independenta independenta Republicii Republicii Moldova, Boris Elţîn declară că Rusia este gata să stabilească relaţii diplomatice cu această ţară. 9 16-20 16-20 dec. Timişoara. Timişoara. Zile în în care se comemo comemorează rează doi anidela Revoluţia Revoluţiaanticomunistă anticomunistă şianticeauşistă. Suntvernisate expoziţii, au loc mitinguri, spectacole, slujbe religioase, se dezvelesc plăci comemorative. comemorative. (Ca (Ca o avanpremieră avanpremieră la demonstraţiile comemorative, în noaptea de 12 spre 13 dec ., câte va sute de studenţi timişoreni timişoreni ies în stradă stradă şi protestează pen pentru tru condiţiile grele din cămine. Se scandează: „Ceauşescu şi studenţii", „Tranda „Trandafiru firu a înflorit, apa caldă na venit!-, „Partidul, îliescu, îl iescu, România", „Emanatul ne-a luat chilowatul", „Comuniştii de azi, F.S.N.-iştii de mâine", „Oii, ole, ole, apa caldă unde e?" La Timişoara Timişoara în dec. '89 au fost omorâţi omorâţi 139 139 de oameni oameni 131 identificaţi, 8 neidentificaţi, 16 dispăruţi, dispăruţi, 281 au fost răniţi şi grav mutilaţi; 800 de cetăţeni au fost reţinuţi în mod abuziv maltrataţi, maltrataţi, bătuţi bestial llaa Inspectoratul Inspectoratul judeţean de miliţie şi la penitenciarul din strada Popa Popa Şapcă; 140 140 de copii au fost reţinuţi reţinuţi şi eliberaţi apoi de părinţi, rude, profesori profesori -ulterior -ulterior ei s-au grupat grupat  în Asociaţia Asociaţia ALTAR  - Asociaţia luptătorilor timişoreni arestaţi în 193 C 13 - Istoria

1991

Revoluţie). • 20 dec. Conferinţă Conferinţă de presă aP.A.C. Nicolae Nicolae Manolescu anolescu îşi anunţă candidatura la preşedinţia preşedinţia României României şi promite ca, în caz de victorie, să revizuiască recent adoptata adoptata Constituţie. Calificativele Calificativelede „extremist şiantinaţional"nusunt potrivitepentru P.A.C.,aşacumconsiderăIonIliescu Iliescu-mai declarăliderulacestui partid, combătând combătând pe îndelete acuzaţiile preşedintelui ţării. ţării. -Petre -PetreRomanabandonează abandoneazăideeadeacandidalaalegerile alegerile prezidenţiale. - „Europa nu va mai fi aceeaşi după reuniunea noastră" declară ManfredWoerner, secretar general N.A.T.O., la întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor de externe ai statelor membre ale acestui organism, cu omologii omologii lor din ţările ţările fostului Tratat de la  varşovia şi din cele trei republici republici baltice. Consultă Consultările rile care au loc la această sesiune, în în noua formu formulă lă de participare, participare, sunt direcţionate către crearea unui sistem de parteneriat în domeniul securităţii. „Plasată între cele mai fierbinţi două zone ale Europei  în acest moment, România îşi îndreaptă către N.A.T.O. multe din speranţele sale privind securitatea naţională şi stabilitatea re gională" -a spus Adrian Adrian Năstase, ministrul român de externe, externe, prezent la Bruxelles. -T.V.R. -T.V.R. transmite în direct emisiunea emisiunea „Baricada" aricada" la care participă principalii luptători din 21 dec. '89. Aceştia nu se numără deloc printre admiratorii şi susţinătorii noii conduceri a ţării astfel  încât declaraţiile lor constituie un atac extrem de dur la adresa puterii şi în special a lui Ion Iliescu. Cei vizaţi reacţionează făcând să sune neîncetat telefoanele conducerii Televiziunii Televiziunii - aşa cum s-a s-aaflatde lacei careauuitat ceînseamnă înseamnăsăpăstrezecu sfinţenie sfinţenie secretele unei instituţii. instituţii. S-a zis că s-au primit telefoane telefoane de nemulţumire de la Cotroceni, MAp.N., Guvern, M.I., S.R.I., dar  că însuşi Răzvan Theodorescu, mirat de ceea ce vedea şi auzea, auzea, n-a n-a putut să facă altceva decât să scurteze emisiunea cu 10 minute. „Domnule - ar fi spus Răzvan Theodorescu la telefon ăştiasuntăia pecareCeauşescunui-apotolit cutancurile.Cum să le închid eu gura?" • 21 dec. Comem Comemorare la Cotroceni. Preşedintele Preşedintele Ion Iliescu îi invită la Palat Palat pe revoluţion revoluţionarii arii şi familiile familiile eroilor lui dec.'89. dec.'89. Preşedintele ţine un discurs, strânge mâini, împarte împarte diplome şi medalii. medalii. Mulţi dintre cei cărora trebuia să le întindă mâna mâna n-au răspuns răspuns la la apel, iar 43 de răniţi răniţi şi membri ai familiilor  celor decedaţi intră în greva foam foamei pentru pentru a-şi a-şi apăra drepturile şi a impune impune aflarea adevărului despre despre Revoluţie. Revoluţie. 194

1991 -In Piaţa Universităţii (Primăria Capitalei hotărăşte să se numească numească Piaţa „21 Decembrie") Asociaţia Asociaţia „21 Decembrie" Bucureşti Bucureşti organizează un miting de doliu la care se adună câteva mii de persoane. Se dă citire unei Declaraţii-Apel în care se apreciază că menţinerea în funcţii de conducere a comuniştilor  comuniştilor  reprezintă o profanare a idealurilor Revoluţiei şi a memoriei martirilor ei. Se ia cuvântul pe fundalul fundalul sonor al Recviemului lui Mozart, se păstrează un moment de reculegere, se spun rugăciuni, se fac slujbe, se evocă zilele lui dec.'89 (din balconul Universităţii un reprezentant al Ligii Studenţilor dă citire listei cu numele celor  căzuţiîndec.'89 laPiaţaRomanăşiPiaţaUniversităţii)şi serevine mereu mereu la prezent. Tot Asociaţia „21 Decembrie" Bucureşti are iniţiativa unui pelerinaj la locurile de martiraj. Se oficiază o slujbă la Cimitirul Eroilor unde se depun multe coroane de flori. Prezenta lui Petre Roman stârneşte proteste. Se pleacă apoi apoi spre Piaţa Universităţii cu o escală la Crematoriul Cenuşa, în memoria eroilor  Timişoarei. -Alma Ata, Kazahstan. Liderii a 11 republici foste sovietice, printrecareşiMoldova,semneazăunprotocollaAcorduldecreare a C.S.I. (parafat (parafat la 8 dec. 1991 1991 la Mlnsk de Rusia, Rusia, Belarus şi Ucraina) şi alte documente care consfinţesc apartenenţa lor la C.S.I. Se stabileşte stabileşte un cadru al funcţionării funcţionării noii alianţe în care Mihail Gorbaciovnu-şi nu-şimai găseştelocul deoarecestatul pecare-1 conducea conducea nu mai există. există. U.R.S.S. U.R.S.S. dispare ca stat de pe harta lumii lumii chiar de ziua lui Stalin -21 dec. Dacă ar fi trăit 112 112 ani, ar  fi rămas şi el fără un loc de muncă. -Chişinău. Cei care nu mai mai cred în oportunitatea alianţei cu fostul imperiu sovietic demonstrează împotriva semnării Acordului Acordului de la Alma Ata. • 22 dec. Parlamentul Parlamentul Român României, iei, întrunit în în şedinţă so lemnă, lemnă, marchează doi doi ani de la evenimentele din dec.'89. în pro gram, gram, cuvântări ale parlam parlamentarilor entarilor şi discursul lui Ion Iliescu Ili escu.. Personalităţile vieţii politice se întâlnesc în aceeaşi zi cu acei manifestanţi care, în zilele Revoluţiei, au fost reţinuţi şi maltrataţi la Jilava. Nu sunt uitate nici coroanele de flori, trimise la Cimitirul EroilorTineri, PiaţaUniversităţii, PiaţaRomană, ană, Televiziune. • 22-25 dec. Numerele Numerele din preajma Crăciunului ale celor  19 publicaţii ale Uniunii Scriitorilor apar îndoliate. în felul acesta ziariştii şi scriitorii avertizează că situaţia economică a culturii a rămas la fel de precară, iar Guvernul Guvernul la fel de indiferent indiferent faţă de consecinţele ei. • 25 dec. Moscova. La Krem Kremlin lin începe ultima şedinţă a 195

1991 1991 Sovietului Suprem Sovietic. Sovietic. Din nou un Crăciun cu surprize: Mihail Gorbaciov îşi anunţă demisia printr-o alocuţiune televizată, spre regretul întregii planete. Printre Printre cei mai mai trişti trişti de retragerea retragerea lui lui Gorbi sunt nemţii care-1 care-1 recunosc drept autoritate tutelară a unificării unificării Germa Germaniei nieişi promit (ceidinfosta R.D.G.) R.D.G.) caîn fiecare fiecare oraş o stradă sau o piaţă să poarte numele lui. • 28 28 dec. Huşi. întâlnire între TheodorStolojan Stolojanşiomologul său moldovean, Valeriu Muravschi. Câteva ore au loc tratative de colaborare -economică, financiară, culturală - ca urmare a acordului de cooperare semnat de primii miniştri ai celor două ţări cu câteva luni în urmă. • 30 dec. Minsk. Minsk. Cele 11 republici fondatoare fondatoare ale C.S.I. finalizează procesul de constituire a noii alianţe apărute la Alma  Ata. în aceeaşi zi, cu 69 de ani în urmă, se năştea Uniunea Sovietică. -într-un studiu elaborat de Institutul pentru analiza de sistem sistem de la Hanovra - Germania, se apreciază că, la sfârşitul anului 1991, România se află pe ultimul loc, în în grupul grupul ţărilor  ţărilor  foste comuniste, comuniste, în ceea ce priveşte resursele interne. interne. Sa luat în calcul venitul naţional brut pe locuitor care a fost de 18,19% ,19% din venitul atins de S.U.A.,faţă de 37% cât are Cehoslovacia, Cehoslovacia, prima ca nivel de dezvoltare din acest grup de ţări. - în Raportul Comisiei Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului, întrunită la Geneva, Geneva, în cea de-a 43-a sesiune, se apreciază apreciază că în 1991 situaţia situaţia din România România sa ameliorat, ameliorat, mai ales în în ceea ce priveşte legislaţia. în ceea ce priveşte relaţiile dintre români şi maghiari maghiari situaţia este înregistrată ca staţionară, staţionară, continuând continuând să existeun climatde neîncredere neîncrederecaredăunează dăuneazăconvieţuirii dintre aceştia. -La sfârşitul anului, în România erau 265.978 de şomeri, media lunară (pentru anul anul 1991) 1991) a inflaţiei inflaţiei a fost de 10%, datoria datoria publică publică internă de 245,1 miliarde lei. - Primul Primul ministru speră ca 1992 1992 să le aducă românilor  „stabilitate economică, în condiţiile unei creşteri zero". -Ce crede preşedintele ţării despre anul care se încheie şi despre cel care vine: „1991 „1991 se se va înscrie în istoria ţării ca anul adoptării prin referendum a noii Constituţi". „Anul1991amarcatpeplanulvieţiieconomice,alcondiţiilor  de viaţă o conjunctu conjunctură ră nefavorabilă nefavorabilă (... (...)) putem face face din anul 1992 1992 anul stopării, pe de o parte, a procesului de deteriorare, de degradare degradare a vieţii vieţii economice, economice, şi anul de start al normalizării, normalizării, al

redresării şi relansării economiei naţionale naţionale . • 31 dec. Orele 0. „La această cumpăna aanUorc săureztuturorcetăţenilorţarii ţarii „Lamulţi

înainte

de toate,

1992

1992 • 3 ian. La sediul P.N.Ţ.C.D., P.N.Ţ.C.D., 14 formaţiuni formaţiuni politice componente componenteale Convenţiei ConvenţieiDemocratice Democraticepregătescîîntâlnirea ntâlnirea cu Theodor Theodor Stolojan. Propun Propunerile erile lor lor vizează pregătirea şi buna buna desfăşurare desfăşurare a alegerilor locale; schimbarea schimbarea conducerii conducerii T.V.R. T.V.R. şi finanţarea partidelor pentru campania campania electorală electorală şi alegeri, Premierul Premierul le le răspunde concis: schimbarea conducerii conducerii T.V.R. T.V.R. nu depinde depinde de el, el, iar iar proiectul de Lege privind finanţarea partidelor  partidelor  pentru campania campania electorală a fost întocmit de executiv şi blocat la Parlament. Propunere Propunereaa finanţării nefiind nefiind agreată de cercurile influente, proiectul de Lege ar putea fi respins înainte de a ajunge să fie dezbătut în Parlament. Parlament. -în -î n câmpul de luptă iugoslav intră/ intră/ în vigoare (Croaţia) cel de al 15-lea acord acord de încetare a focului care le trezeşte trezeşte speranţe observatorilor O.N.U. O.N.U. şi în special emisarului emisarului special O.N.U. în zonă, Cyrus Vance. • 7 ian. Aviaţia armatei iugoslave doboară doboară un elicopter al C.C.E. ceea ce duce la la moartea a cinci persoane. Se protestează energic în mai multe ţări pentru astfel de acţiuni. -Conferinţă de presă la Uniunea Stângii Democrate. P.S.M. contestă cu vehemenţă hotărârea Comisiei Electorale a Municipiului Bucureşti, Bucureşti, care îi blochează blochează participarea la alegeri pentru că nu posedă hotărâre judecătorească şi deci nu este  înregistrat  înregistrat în registrul special al T.M.B. T.M.B. în aceeaşi zi, T.M.B. T.M.B. respinge contestaţia P.S.M. şi U.S.D. împotriva deciziei Comisiei Electorale. Reprezen Reprezentanţii tanţii stângii îşi îşi ies din fire şi avertizează că nu e prudent ca noua clasă politică să-i ignore pe socialişti. Fiind mulţi - după după cum consideră ei - pot porni la lupta cea mare al cărei început poate fi un miting sau contestarea alegerilor. - La La Palatul Victoria, primul-ministru primul-ministru se întâlneşte întâlneşte cu o delegaţieaUniuniiScriitorilor.Tema Temaconsultăriloreste estetot situaţia econom economică icăcritică criticăa culturii.MirceaDinescucredecăeste necesar  necesar  să se subvenţioneze cultura „pentru „pentru că nu se poate face cultură română română decât în România, România, în timp ce tractoare se pot produce şi în alte ţări". ţări". Până la găsirea unor soluţii concrete, de exemplu exemplu legea care să reglemen reglementeze teze statutul statutul timbrului literar, Theodor  Stolojan promite să susţină colecţia „Bib „Biblioteca lioteca pentru toţi". •8ian. ian. F.S.N.şi Conven Convenţia ţiaDemocratică Democraticăse întâlnesc,fără 198

să fi dorit, la la Braşov, Braşov, în debutul campaniei campaniei electorale. Deşi Deşi se declară partid de opoziţie, F.S.N. nu este întâmpinat cu entuziasm de susţinătorii Convenţiei, Convenţiei, dar descurajantele descurajantele lor exclamaţii exclamaţii sunt contracarate de galeria admiratorilor admiratorilor ex-premierului. ex-premierului. O 9 ian. ian. Parlamentarii Parlamentarii (majoritatea) (majoritatea) nu sunt de acord ca partidele să fie finanţate de la buget pentru campania campania electorală. Au lipsit doar două două voturi pentru ca Legea privind finanţarea campaniei campaniei electorale pentru alegerile locale să fie adoptată. adoptată. Cei care au spus nu au invocat lipsa banilor pentru pentru cauze mai nobile cum ar fi starea hand handicapaţilor, icapaţilor, salariile salariile profesorilor profesorilor , minerii şi mineritul din Valea Jiului. • 7-14ian. ian. ConformHotărârii guvernamentale guvernamentale nr. 1079/ 1990, 1990, are loc pe tot tot cuprinsul ţării recensământul recensământul populaţiei populaţiei şi al locuinţelor. • 8 ian. Studenţii Studenţii bucureşteni protestează protestează în legătură cu condiţiile condiţiile improprii ropriidin cămine: cămine:frig,lipsa apeişi alum luminii iniielectrice, electrice, mizerie. In dreptul podului podului Grozăveşti Grozăveşti este blocată circulaţia. circulaţia. Sosesc în timp util la faţa locului colonelul Nicol Nicolae ae Niţu, Niţu, şeful şeful Poliţiei Capitalei, Alexandru Roşu, secretar de stat la Ministerul   învăţămân învăţământului, tului, şi viceprimarul viceprimarul Andrei Anastasiu Anasta siu.. Părerile oficialităţilorsuntîmpărţite.Uniisocotesccăstudenţii audreptate şi că situaţia grea din cămine i-a adus la limita răbdării. Alţii (prof. (prof.univ.dr. NicolaeCristescu, Cristescu, rectorul rectorul Universităţii Universităţii Bucureşti) dezaprobă aceste acte de protest pe care le consideră doar o dovadă căstudenţiisunt vioi. Darnumuncesc muncescdestul. Oricum Oricum, sediscută, senegociază. negociază.Se facpromisiuni promisiunişi planuri,darse preferă preferărezolvările de moment. • 13 ian. ian. 41 de senatori iau atitudine împotriva Guvernulu Guvernuluii Roman Romanşi anume anumemai maiales senatoriicareau sprijinitacest Guvem. Ei propun instituirea unei comisii speciale de anchetă parlamentară parlamentară pentrudepistarea unor eventuale eventuale încălcări al alee legilor  româneşti româneşti în vigoare, de către cabinetul Roman în beneficiul propriu sau sau în beneficiul beneficiul altora. Iniţ Iniţiatorii iatorii acestei acestei anchete se grăbesc să prezinte şi direcţiile de cercetare care sunt atât de numeroase numeroase încât chiar şi Alexandru Alexandru Bârlădeanu, Bârlădeanu, adversarul declarat al lui Petre Roman, le consideră excesiv de severe şi nerealiste. Practic, toate deciziile şi acţiunile ex-premierului urmează urmează să fie cercetate cu lupa şi cu intransigenţă, intransigenţă, ceea ce ar  face -aşa cum observă observă Alexandru Bârlădeanu -ca -c a ancheta să dureze cam 5 ani. • 14 ian. La Belgrad Belgrad soseşte primu primull grup format format din 50 de 199 militariai O.N.U.care vorpregătila BelgradşiZagreboperaţiunile

1992

de desfăşurare a forţei O.N.U. • 15 ian. C.E.E. hotărăşte în unanimitate unanimitate să recunoască republicile iugoslave Slovenia şi Croaţia. Vladislav Vladislav Iovanovici, ministrulsârbdeexterne,condamnă condamnăaceastădecizieşi înclinaţiile ofensive ofensive ale German Germaniei, iei, Austriei şi Italiei, care s-au alăturat  blocului antiiugoslav, ca şi politica ezitantă a Franţei. Peste câteve zile (18 ian.) ian.) Român România ia recunoaşte republicile Slovenia şi Croaţia. • 16 ian. Se adoptă hotărârea de înfiinţare a comisiei de anchetă a Guvernului Roman, Roman, în în componenţa componenţa căreia intră 6 parlamentari din F.D.S.N., 2 din U.D.M.R., 2 din P.N.L. şi un parla mentar al P.U.N.R. Alexandru Bârlădeanu reduce numărul obiectiveloranchetei.Comisi Comisiaa areobligaţia săprezinte concluziile cercetării în 90 de zile. • 19/20 ian.Sofia. Jelio Jelev este câştigătorul câştigătorul scrutinului scrutinului prezidenţial (52,88% din voturile exprimate) în Bulgaria. Popularul personaj politic 1-a eliminat din cursa prezidenţială pe Velko Valkanov, sprijinit de socialişti, #2 1 ian. Sindicatele reprezentate în Consiliul Naţional Naţional Consultativ Consultativ consideră că au obţinut obţinut o primă izbândă. izbândă. La capătul unor runde de negocieri cu reprezentanţii la nivel naţional ai patronatului, desemnaţi de Camera de Comerţ Comerţ şi Industrie, şi având ca mediator mediator Guvernul, Guvernul, sa semnat un contract colectiv de muncă muncă la nivel naţional pe baza Constituţiei Constituţiei şi a Protocolului Protocolului  încheiat de sindicate (C.N.S.L.R., (C.N .S.L.R., Frăţia, Frăţia, Alfa) Alfa) cu Guvernul, Guvernul, la 15 nov. S-au stabilit astfel drepturile minime garantate ale salariaţilor, dar şi obligaţiile acestora. • 23 ian. P.S.M. intră în legalitate. Cererea de înscriere în registrul partidelor partidelor politice este aprobată de T.M.B. prin prin decizia civilă nr. 7. Cauza participării participării la alegerile alegerile locale rămâne pierdută pierdută pentru că P.S.M. a depăşit termenul de înscriere. înscriere. • 24 ian. La sediul Ministerului de Externe are loc ceremonia prezentării a două săbii care au aparţinut lui  Al. I. Cuza şi au fost recuperate la o licitaţie internaţională. - Convenţia Democratică din România organizează un miting în Piaţa Revo Revoluţiei, luţiei, dominată dominată de o pancartă pe care se poate citi deviza acestei alianţe a partidelor din opoziţie: „Nu putem reuşi decât împreună". De fapt acest miting este una din iniţiativele de campanie electorală ale Convenţiei, un test prin care să se demonstreze ce largă susţinere are opoziţia unită. Un miting calm, cu lume multă, cu discursuri, scandări şi pancarte: „Votând Cheia (semnul electoral al Convenţiei -n.n.), votaţi cheia succesului". N-au lipsit lipsi t lozincile antiguvernamentale, antiprezidenţiale, antiprezi denţiale, 200

1992

anticomuniste. anticomuniste.Setransm transmite ite unsalut Consiliului ConsiliuluiNaţional Naţional al Unirii  întrunit la Iaşi, cu prilejul zilei de 24 ian. -Din -Din dec. 1991 până până la 24 ian. 1992, ziua Unirii, Unirii, zeci zeci de mii de oameni semnează talonul „Unirea -acum!", pentru a sprijini Consiliul Naţional al Unirii care militează pentru refacerea României Mari. • 25 25 ian. Ion Iliescu şi Mircea Snegur se întâlnesc la Ungheni pentru a aprofunda problemele legate de cooperarea pe care ei o văd „pe multiple planuri" între România România şi Republica Republica Moldova. • 27 ian. Agenţia REUTER face cunoscute rezultatele studiului întocmit de Institutul Republican Internaţional şi din care rezultă rezultă că în Român România ia nu există premisele desfăşurării unor  alegeri alegerilocalelibere şicorecte. teleconferinţă organizată la Guvern pe ® 4 febr. Ultima teleconferinţă tema alegerilor locale. Theodor Stolojan transmite ultimul mesaj celor desemnaţi desemnaţi să apere corectitudinea alegerilor: „Nu vă lăsaţi lăsaţi intimidaţi de diferitele aspecte mai emoţionante, mai sentimentale.  Aveţi datoria de a respecta prevederile legii". • 9 febr. Ziua alegerilor alegerilor locale. Deşi toate partidele i-au îndemnat îndemnatpecetăţenii ţării să-şiexprime exprimevotul,prezenţalaurnee nesatisfăcătoare. „Dacă vom absenta absenta la urne, vom fi prezenţi la la cozi" -aşa suna un avertisment din vremea campaniei electorale. Analiştii Analiştii politiciobservă observăcă românii româniicareîncep să-şi să-şi simtăexistenţa ameninţată ameninţată sunt tot mai indiferenţi la rugăminţile, promisiunile şi profeţiile sumbre ale oamenilor politici. • 12 12 febr. Camerele reunite ale Parlamentului adoptă, după dezbateri îndelungi şi tensionante, Hotărârea Hotărârea privind Raportul comisiei parlamentare desemnate (31 oct. în Senat, 3 nov. în Adunarea Adunarea Deputaţilor) Deputaţilor) să să analizeze situaţia situaţia unor persoane care, după 22 dec. 1989, au fost nevoite să-şi părăsească locul de muncă şi domiciliul din judeţele judeţele Harghita Harghita şi Covasna. Covasna. Considerând Considerând că problema cercetată de comisie nu are un suport real U.D.M.R. a fost împ împotriva otriva formării comisiei, împotriva concluziilor anchetei căreia i-a opus propriile concluzii, împotriva prezentării şi dezbaterii în Parlament a Raportului comisiei şi împotriva transmiterii în direct pe postul naţional de televiziune a şedinţei Parlamentului în care Mihai Teodorescu, preşedintele comisiei, a prezentat prezentat rezultatelecercetării. Extremdeactivi, U.D.M.R.-iştii şi-au apărat interesele bătând la toate uşile -preşedinţie, Guvern - şi ameninţând permanent cu intervenţia intervenţi a la organismele organismele internaţionale. Departe Departe de a admite că în judeţele Harghita20şi1

1992 Covasna Covasna românii au fost obligaţi prin persecuţii să-şi părăsească locuinţele şi locurile de muncă, muncă, reprezentanţii U.D.M.R. U.D.M.R. au susţinut că prin dezbaterea televizată a Raportului comisiei de anchetă minoritatea maghiară maghiară este condamnată condamnată „fără judecată". judecată". Unul dintre cei mai activi membri ai comisiei, Petre Ţurlea, con sideră că Hotărârea adoptată de Parlament este „neutră şi nesemnificativă", nesemnificativă", „un text vag', „periat la la cererile insistente insistente şi printre dinţi ale U.D.M.R.". Totuşi, Hotărârea adoptată de parlamentari prevede să se repare daunele morale şi materiale suportate de românii obligaţi să părăsească judeţele Harghita şi Covasna Covasna.. (Despre (Despre efectele acestei prevederi Petre Ţurlea are următorul comentariu: „Astfel, după o muncă intensă de un an cum nicio altă comisie nu mai făcuse -rezultatul a fost departe de cel scontat şi normal. Nici un român alungat nu a fost sprijinit să revină în Harghita sau Covasna. Covasna. Situaţia generală a populaţiei populaţiei româneşti din cele două judeţe a rămas aceeaşi".) -în timp ce se află la Albertville, pentru Olimpiada „albă", Emanuel Emanuel Valeriu Valeri u este destituit din funcţia funcţia de director general general al T.V.R. T.V.R. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Guvernului comunică succint că destituirea respectivă este reacţia Guvernului la o solicitare făcută de multă vreme. Emanuel Valeriu îşi face cunoscut cu promptitudine şi cu dezinvoltură punctul său de vedere în legătură cu eliberarea din funcţie: „Ceea „Ceea ce mă miră este că primulprimulministru, care afirmă că că nu face politi politică, că, s-a s-a lăsat influenţat şi convins de anumite cercuri politice care au cerut, cu insistenţă, în ultima vreme, schimbarea schimbarea mea. Acesta este un act politic. Este, în acelaşi timp, un act, aşa cum a fost făcut, de impoliteţe, aş spune guvernamentală" guvernamentală".. Calificând Calificând Guvernul Guvernul ca nepoliticos cu persoana sa, Emanuel Valeriu are în vedere faptul că a fost demis  în momentul când lipsea din ţară. • 13 febr. Câteva observaţii observaţii ale analizei întreprinse întreprinse de I.R.S.O.P I.R.S.O.P în legătură cu alegerile alegerile locale de la la 9 febr. 1992: - Climatul Climatul general de îngrijorare faţă de apariţia unor  probleme sociale (şocul creşterii preţurilor la produse şi servicii, scăderea nivelului de trai, nesiguranţa locului de muncă, diminuarea diminuarea legalităţii, legalităţii, înmulţirea cazurilor de corupţie, corupţie, ezitările ezitările  în aplicarea reformei în agricultură) au afectat procesul de votare. - Prezenţa nesatisfăcătoare la urne se explică prin prevederile Legii electorale care obligă cetăţenii să voteze în localitatea de domic domiciliu. iliu. între diferitele zone ale ţării au existat diferenţe frapante de participare la vot: peste 70% în judeţele cu populaţiemajoritarmaghiarăşiîn nordulMoldove Moldoveii şisub 65% 65%în 202

1992 Muntenia şi Oltenia. -F.S.N.a pierdut pierdutjumătate jumătatedinsimpatizanţi simpatizanţi(a obţinutdoar  33,6% 33,6% din voturile exprimate), exprimate) , iar C.D.R. (cu 24,3% 24,3% din voturile exprimate)aînregistrat înregistrato creşteredepopularitate,bloculopoziţiei fiind fiind tratat ca o entitate politică şi nu ca o alianţă a numeroase numeroase partide. Migraţia spre alte partide a fost evidentă în cazul F.S.N. al cărui electorat s-a îndreptat spre toate zonele spectrului poli tic, dar mai mult spre C.D.R. - S-a înregistrat tendinţa unor partide de a-şi consolida poziţiaîn anumite medii: medii: F.S.N.în mediul mediulrural, C.D.R.în municipii şi oraşele mari. în oraşele medii şi mici raportul de forţe între F.S.N. şi C.D.R. C.D.R. este e ste egal. -Partidele nu cunosc realitatea în legătură cu electoratul care le sprijină, nu dispun de un electorat stabil şi clar conturat. • 14 febr. Consiliul Naţional Naţional Consultativ Consultativ al Sindicatelor  din România România organizează organizează un miting în Piaţa Aviatorilor. Miron iron Mitrea, itrea, preşedintele preşedintele Confede Confederaţiei raţiei Frăţia,lansează uncomunicat  în care cheamă cheamă sindicaliştii sindicaliştii la miting pentru pentru ca prin protestul lor  energic aceştia să nu mai fie nişte sacrificaţi. într-un interviu Miron Mitrea declară în legătură cu mitingul: „Este forma noastră deprotest împotriva împotrivamodului moduluideplorabilîn care F.S.N. şidomnul domnul Ion Iliescu Il iescu au condus condus ţara. Vrem Vrem să trezim, atât în Bucureşti ucureşti cât şiîn înrestul oraşelortării, conştiinţa conştiinţapopulaţiei populaţiei pentru pentruca,la alegerile generale, generale,cetăţenii cetăţeniisă sănuse mailase păcăliţi" păcăliţi"•Infaţauneiasistenţe numeroase, peste peste 20 000 de persoane, liderii si sindicali ndicali şi alte alte personalităţi cu priză la sindicalişti ţin discursuri pe un ton ultimativ (Miron Mitrea: „Domnilor de la putere [...] a venit momentul să daţi dovadă de patriotismul cu care v-aţi afişat atâ ta -fiţi patrioţi şi lăsaţi-ne în pace!"), iar mulţimea punctează prin lozinci antiprezidenţiale, antiguvernamentale şi anticomuniste, scandate cu convingere şi energie. Mitingul se încheie cu un impresionant cor de sirene şi claxoane. • 15-16 15-16 febr. La Chişinău, Frontul Popular din Moldova se întruneşte la cel de-al treilea Congres al său. Se înregistrează cel puţin două schim schimbări bări evidente: numele numele -Frontul -Frontul se va numi  în viitor Frontul Popular Creştin şi Democrat - şi conducătorul  în  în locul lui Iurie Roşea este ales Mircea Mircea Druc, • 21-22 21-22 febr. Manfred Woerner vine a doua oară în România, România, într-un interval de şapte luni. Cu ocazia acestei vizit vizitee participă (22 febr.) la ceremonia ceremonia de inaugurare a Centrului EuroEuro Atlantic de la Bucureşti, creat pentruâîhles'ni contacte între ţările membre ale N.A.T.O. şi cele care aufăcut parte din fostul Tratat 203

1992 Varşovia.Oaspetele Oaspeteleareo seriede întâlniricu PetreRoman, delaVarşovia. Ion Iliescu, cu personalităţi din cadrul MAE. şi MAp.N. • 23 febr. Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor lo cale în localităţile unde consultarea din 9 febr. n-a fost concludentă. Bucureştiull retrăieşte o solemnitate de care n• 27 27 febr. Bucureştiu

a mai avut parte din anul 1938 1938 -instalarea primarului primarului general al Capitalei Capitalei în în cadru festiv, în prezenţa prezenţa primului-min primului-ministru istru şi a unor  membri ai Guvernului. Sunt prezenţi în număr mare susţinătorii  învingătorului -Crin Halaicu. P.N.L. -careîşi îşi manifestă manifestăsatisfacţia satisfacţia strigând lozinci antiprezidentiale: „Jos Iliescu!" dar şi „Sus Halaicu!". -Comunitatea -Comunitatea Europeanătransmite într-unComunicatcă a luat notă, notă, cu satisfacţie, de desfăşurarea desfăşurarea alegerilor locale, în general libere şi corecte, şi speră ca alegerile generale să fie programate programate aşa cum au hotărât primul-ministru şi partidele politice, în termen de trei luni de la cele locale. febr.-ll mart. Referendumu Referendumull organizat în Bosnia Bosnia • 29 febr.Herţegovina demon demonstrează, strează, prin prin rezultate, rezultate, că populaţia (99,5%) doreşte independenta acestui stat. mart. în în Republica Republica Muntenegru, în în cadrul unei • 1 mart. consultări a populaţiei, 95,94 95,94% % dintre cetăţenii prezenţi la urne se pronunţă pentru pentru apartenenţa provinciei provinciei alături de Serbia la un stat numit Iugoslavia. Pe fondul acestor frământări, la Sarajevo au loc conflicte armate, soldate cu victime, între sârbi, croaţi şi musulmani. • 1-2 mart. Dubăsari, Republica Moldova. Separatiştii din Transnistria Transnistria au deschis focul focul asupra Comisa Comisariatului riatului de politie politie pe care ulterior l-au ocu ocupat pat şi au luat ostatici. Incidentele de acest fel se vor repeta cu victime şi panică a populaţiei, populaţiei, în satul Cocieri Cocieri şi în localităţil localităţilee Tiraspol, Bender, Bender, Râbniţa şi Coşniţa, unde separatiştii sunt sprijiniţi de cazaci. Igor Smirnov, liderul separatiştilor, separatiştilor, declară instituirea stării excepţionale excepţionale pe timp nelimitat. Mircea Snegur, într-un Apel adresat populaţiei, caracterizează situaţia ca deosebit de gravă şi cheamă cetăţenii Moldovei la unitate pentru apărarea independenţei şi integrităţii integrităţii teritoriale a ţării. • 2 mart. Republica Moldova Moldova devine membră membră a O.N.U. • 3 mart. Ca urmare a dorinţei populaţiei, exprimate la referendumul din 29 febr.-l mart., preşedintele Bosniei Herţegovina proclamă independenta acestei republici. • 5 mart. Republica Moldova. Protocol semnat la Holercani 204

1992 demembriiuneicomisii deconcilieremenită menităsă stabilizezesituaţia   în raioanele din stânga Nistrului. în acelaşi timp acţiunile provocatoare continuă. cunoscută încă o dată opinia -Theodor Stolojan îşi face cunoscută conform conformcăreia căreiaalegerile alegerilegeneraletrebuiesăfie fixateînsemestrul  întâi şi în nici un caz mai târziu. • 7 mart. Nicolae Titulescu la Ministerul Ministerul de Externe român. Fundaţia European Europeanăă „Titulescu", înfiinţată la Bucureşti după după dec. '89 hotărăşte ca, până la 16 mart. 1992, 1992, când se împlinesc împlinesc110anidelanaşterealui NicolaeTitulescu, Titulescu, rămăşiţele pământeşti pământeşti ale acestuia ssăă fie aduse în ţară şi reînhumate reînhumate la Braşov, conformdorinţei testamentare testamentare a diplomatului român. în acestscop,oaeronavătransportălaBucureştisicriulcurămăşiţele pământeşti ale lui Nicolae Titulescu, Titulescu, care este depus în holul Ministerului de Externe deoarece cavoul de la Braşov nu este încă gata. Fundaţia Fundaţia „Titulescu" „Titulescu" a avut şi ideea de a comanda, comanda, pentru pentru Braşov Braşov şi Bucureş Bucureşti, ti, două două statui ale patronului patronului ei, dar în acest caz nu a mai avut posibilitatea să-şi ducă proiectul până la capăt pentru că nu s-a găsit bronzul necesar. •10 mart. Consiliul de Cooperare al Atlanticului de Nord (România este membră a acestui organism chiar de la înfiinţare, adică din dec. 1991) 1991) admite admite ca membri membri statele C.S.I., deci şi Republica Moldova. Având în vedere noutatea situaţiei -U.R.S.S. prezentă într-un organism N.A. N.A.T.O. T.O. prin părţile părţile ei componen te -cineva -cineva denumeşte noii membri membri din C.S.I. -JVatovarisci. -Belgrad.Soseşteprimul primulgrupdemilitari carefacpartedin forţa de protecţie a O.N.U. Potrivit Rezoluţiei 743 a Consiliului de Securitate al O.N.U. „căştile albastre" (denumirea acestor  formaţiun formaţiunii de menţinere menţinere a păcii) urmează urmează să sosească în zonele de conflict din Iugoslavia în următoarele câteva săptămâni, ajungând ajungând la un efectiv de 14 000 de oameni. -Cotroceni. IonIliescuseîntâlneştecumembriaipartidelor  reprezentate reprezentateîn Parlamen Parlament. t. Analizând Analizândrezultatele şi atmosfera atmosferaîn care s-au desfăşurat alegerile alegerile locale.Ion Iliesc Iliescu pare mulţumit de acest moment al vieţii politice pe care-1 caracterizează drept „un exam examen en de maturitate". maturitate". Preşedintele Preşedintele ţării şi oaspeţii lui cad de acord ca alegerile alegerile legislative legislative să aibă loc până până cel târziu la sfârşitul lunii iunie. Diferenţele de opinii apar în ceea ce priveşte simultaneitateaalegerilorparlamentareşiprezidenţiale.împreună cu liderii partidelor din C.D.R., Radu Câmpeanu încearcă să convingă convingăasistenţacăalegerileprezidenţiale prezidenţialear trebuisă fiestabilite după cele parlamentare, dar reprezentanţii F.S.N., P.U.N.R. şi 205

1992

P.D.A.R.considerăcăe maipracticca acesteasăaibă locla aceeaşi dată. • 11 mart. Departamentu Departamentull de Stat al S.U.A. îşi îşi exprimă

 într-o declaraţie satisfacţia pentru corectitudinea alegerilor lo cale din România şi îşi afirmă disponibilitatea de a semna cu această ţară un nou acord economic bilateral care să fie supus aprobării Congresului S.UA. • 12 12 mart. Bonn. Se definitivează Tratatul dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. -întâlnirea -întâlnirea Colegiului Colegiului Director al F.S.N. are, pe ordinea de zi, printre altele, analiza rezultatului alegerilor alegerilor locale. Discuţiile Discuţiile au decurs astfel încâ încâtt au adus faţă în faţă, faţă, gata pregătite pregătite pentru lupta decisivă, cele cele două tabere tabere care, aşa cum avea să se constate înscurt timp,numaiputeau puteauconvieţuisubacelaşiacoperişF.S.N. De-o De-o parte tabăra tabăra Roman, considerată reformistă, iar de cealaltă cealaltă parte durii, conservato conservatorii, rii, susţinători susţinători adevăraţi adevăraţi ai lui lui Ion Iliesc Iliescu. u.   Acuzaţiile reciproce au degenerat într-un veritabil scandal, condimentat condimentat cu un gest gest care va figura desigur în istoria F.S.N. F.S.N. Şeful organizaţiei Arad a adus în faţa colegilor un ciolan uriaş uri aş careavearostuldea explica explicamaisinteticdecâtorice vorbitor vorbitorceea ce trebuiau să înţeleagă adversarii lui Petre Roman. Odată Odată declanşat, declanşat, războiul celor două două tabere ia antrenat pe toţi toţi cei prezenţi, prezenţi, astfel încât durii şi-au şi-au amintit în ultima ultima clipă că au  întâlnire cu Ion Iliescu la Cotroceni şi că trebuie să părăsească sala. Cum întâlnirea, care privea ambele tabere din F.S.N., trebuia onorată, s-a făcut propunerea să vină Cotroceniul la F.S.N. A fost aleasă în cele din urmă soluţia salvatoare a căii de mijloc:  întâlnireasă aibăloc, darpeterenneutru, neutru,adicăla Clubul ClubulDacia, Dacia, întâlnirea întâlnirea s-a s-a terminat fără un un rezultat concludent. Deşi durii voiau sâ-1 doboare pe Petre Roman, n-au reuşit s-o facă pentru că n-au avut tăria de a se pronunţa deschis împotriva lui, nici chiar când Ion Iliescu le-a netezit calea cerându-îe (tuturor celor  din Colegiul Director al F.S.N.) să-şi spună părerea părerea în în legătură cuatacurileex-prem ex-premierulu ieruluiila laadresapreşedinteluiţării. înaceste condiţii, de maximă maximă încordare, a rămas nerezolvată problema stabilirii candidaturii la preşedinţie a lui Ion Iliescu care a susţinut că mai are nevoie de timp de gândire gândire pentru a lua o decizie. Cel care a câştigat timp de gândire şi acţiune, în această primă secvenţă a confruntării decisive la vârf în viata politică românească, românească, pare să fi fost Petre Petr e Roman, chiar dacă fostul său tutore în ale politicii ia aruncat aruncat vorbe grele, grele, printre care şi că ar  206

1992

avea ca şi opoziţia obsesia anticomunismu anticomunismului, lui, de înţeles la Coposu, dar de netolerat la fostul premier. Peste câteva zile, în cursul unei vizite în ţară, Ion Iliescu îşi exprimă părerea de rău  în legătură cu ceea ce s-a petrecut în partidul de guvernământ „nu ştim să ne spălăm rufele în familie" şi „m-am avut rău cu nevestele. Acum tot din cauza unei neveste mi s-a tras". • 13 mart. Continuă Continuă disputa, disputa, de această dată televizată, întrePetre RomanşiIonIlies Iliescu. cu.Pemicul miculecranfiecare fiecareîşijustifică justifică atitudinea,poziţiilecelordoiapărândireconciliabile.Surprizaeste  însă că, tot pe micul ecran, imediat după cei doi foşti aliaţi, apare deputatul Petre Ninosu care prezintă Declaraţia membrilor  Grupului GrupuluipentruUnitateaFrontului (şimembriai ColegiuluiDi rector al F.S.N.), moment considerat drept actul public al divizării F.S.N. F.S.N. Ceea ce trebuia să se întâmple cu numai numai o zi în urmă la şedinţa Colegiului Director se întâmplă acum, acum, în faţa întregii naţiuni, dar fără ca membrii temerarului Grup pentru pentru Unitatea Frontului (care s-a născut ca să producă divizarea F.S.N.) să-1 privească în ochi pe liderul F.S.N., susţinut cu vigoare încă din mome momentul ntulneaşteptatei neaşteptateilor lorapariţii în viaţapolitică. Listade acuzaţii e lungă şi sună ca o sentinţă sentinţă supusă supusă atenţiei întregii întregii ţări: -a încercat o penibilă lovitură de forţă în şedinţa Colegiului Director din ziua precedentă, precedentă, reuşind să semene cu un dictator  dictator   în criză de autoritate. - a susţinut un spectacol degradant în viaţa partidului. partidului. Atacurile Atacurile directeîmpotriva împotrivamembrilor membriloroneştişi serioşiai partidului, partidului, care nu mai înţeleg înţeleg să-1 să-1 susţină, au făcut evidentă adevărata sete de putere a unui om care încalcă orice principiu, orice normă democratică democratică şi morală, morală, pentru a-şi a-şi menţine prerogativele şi a deturna partidul de la obiectivele sale. -preluând ideea lui Ion Iliesc Iliescu, u, semnatarii docum documentului entului consideră că Petre Roman nu are legitimitatea morală să facă atât de mult zgomot în legătură cu ofensiva împotriva comunis mului în timp ce acţiunile sale dovedesc contrariul. -a dus o politică incorectă şi de dezinteres faţă de aplicarea legilor. -a compromis partidul care 11-a adus la la putere. putere. - a iniţiat şi susţinut acţiunea de compromitere a preşedintelui. -acreditează în străinătate o imagine deformată a României. în concluzie, se consideră şedinţa şedinţa Colegiului Director Director al F.S.N.din 12mart.canestatutară, dirijatădeungrupdepresiune care a încercat încercat să-1 prezinte pe Petre Petr e Roman drept salvatorul 207

1992 1992

providenţial al Frontului. După cum lesne se poate observa, o sentinţă de condamnare la moarte ar fi fost mai succintă decât seriaacuzaţiilor acuzaţiilorsemănând semănândcu o„demascare" „demascare"pe carecolaboratorii apropiaţi ai lui Petre Roman i le servesc ex-premierului pe postul naţional de televiziune, atrăgând atenţia imediat întregii ţări. Atât analiştii politici cât şi simplii cetăţeni au pus imediat câteva  întrebări: -Dacă afirmaţiile-acuzaţii ar fi adevărate, Colegiul Colegiul Director  al F.S.N. nu are are nici nici o răspundere răspundere pentru peri perioada oada când 1-a susţinut pe fostul premier premier care era şi liderul liderul partidului? partidului? -Care este secretul coincidenţei între criza de conştiinţă şi dedemnitate demnitatea foştilorcolaborato colaboratori ri ailui luiPetre Romanşi dizgraţia dizgraţia prezidenţială prezidenţială în care a căzut protejatul protejatul de altă dată al lui Ion Iliescu?  în zilele următoare au loc convenţiile judeţene ale F.S.N. cu aceeaşi surpriză ca la centru: confruntarea decisivă între adepţii lui Petre Roman Roman şi ai lui Ion Iliescu. Ili escu. Ili escu îşi îşi declară îngrijorare îngrijorareaa pentru pentru • 16 mart. Ion Iliescu evenimentele care ameninţă pacea şi integritatea Republicii Moldova, dar nădăjduieşte că tratativel tratativelee dintre părţile implicate implicate   în conflict vor conduce la stabilizarea situaţiei din zonele ameninţate. • 17 17 mart. mart.RepublicaMoldova.Continuă Continuăatacurile şiluptele luptele în zona zona Dubăsari. Dubăsari. în aceeaşi zi se dă şi se respectă respectă un ordin de  încetare a focului. Nantoi Oazu, directorul Direcţiei de analiză politică a Cancelariei Republicii Moldova, apreciază că pe malul stâng al Nistrului situaţia a ieşit de sub controlul liderilor de la Tiraspol Tiraspol şi a apărut în prim-plan -plan homo soviéticas cu pistolul automat înmână, mână,Deci,la originea origineacrizei seaflă forţelereacţionare reacţionare din fostul centru al Imperiului, actualmente Federaţia Rusă. 9 19 mart. Miron Cosma se află la a cincea cincea incursiune incursiune în Bucureş Bucureşti ti care, deşi nu e la fel de spectaculoasă spectaculoasă ca anterioarele, provoacă provoacă în sfârşit reacţia de dezaprobare dezaprobare în zonele de vârf ale puterii.Iniţial,MironCosmaavenit la centrucugânduri gânduripaşnice, pierdut pierdutprintrevreo 800delideri liderisindicali careaveaupromisiu promisiunea nea că vor fi primiţi de Theodor Stolojan pentru negocierea unor  revendicări revendicări sindicale. Sa întâmplat întâmplat însă ca Miron Cosma Cosma ssăă nu fie acceptat în delegaţia sindicaliştilor ce urmau să-1 întâlnească pe primul-ministru. într-o atare situaţie Miron Cosma ia drumul Senatului unde pătrunde fără să dea seamă cuiva şi se instalează pe scaunul scaunul lui Alexandru Bârlădeanu de la la înălţimea căruia căruia îşi prezintă pretenţiile. pretenţiile. După această nouă dova dovadă dă de fermitate 208

minerească minereascăaparînsfârşit reacţiilede dezaprobar dezaprobareeatuncişi acolo unde nimeni nu se mai aştepta. într-o declaraţie a comisiei parlamentare parlamentare de anchetă a evenimentelor din 24-28 sept. 1991 1991 se face public punctul de vedere format în urma cercetărilor şi care îl desemnează pe Miron iron Cosma drept personaj principal principal căruia îi revine în cea mai mare măsur măsurăă responsabilitatea responsabilitatea pentru evenimentele evenimentele violente ale acelor zile. Comisia Comisia îşi exprimă exprimă contrarietatea faţă de lentoarea cu care se procedează la implicarea penală penală apersonajelor personajelorconsideratevi vinovate. novate. Declaraţia Declaraţia (semnată (semnată de senatorul Radu Alexandru Timofte) condamnă iniţiativa lui Miron Cosma de a pătrunde pătrunde în Senat, dar şi pasivitatea celor  care aveau datoria să-1 oprească şi nu au făcut-o, dându-i ocazia să afişeze „aceeaşi poz poziţie iţie ultimativă şi dispreţuitoare faţă de instituţiile statului de drept".Oamenii politici comentează incidentul,dezaprob dezaprobăăatitudinealui lui Miron Cosma,darîi stabilesc cauze diferite. Theodor Stolojan însuşi are un punct de vedere nefavorabil nefavorabillui Miron Cosma, Cosma,iar iarziarul Adevărul oferă cu largheţe spaţiu celor care vor să-şi să-şi facă publică revolta faţă de atitudinea reprezentanţilor minerilor. • 23 mart. Reuniun Reuniunea ea ţărilor participante la C.S.C.E., C.S.C.E., la nivelul miniştrilor de externe, cunoscută sub denumirea de „Helsinki-2". Miniştrii de externe ai Republicii Moldova, României, Federaţiei Ruse şi Ucrainei semnează o Declaraţie (adoptată de reuniune) în scopul normalizării situaţiei conflictuale din Transnistria. • 27-29 mart. întreaga ţară urmăreşte urmăreşte cu interes lucrările Convenţiei Naţionale a F.S.N. Deoarece pe ordinea de zi lipseşte un punct importan important, t, care este şi mărul discordiei în F.S.N. candidatura lui Ion Iliescu la preşedinţia ţării - Ionel Roman, vicepreşedintele vicepreşedintele Camerei Camerei Deputaţilor, Deputaţilor, propune propune ca acest subiect să fie inclus în programul programul dezbaterilor. dezbaterilor. Petre Petre Roman ţine la respectarea riguroasă a ordinii de zi şi chiar dacă nu consimte să se discute despre candidatura candidatura la preşedinţie preşedinţie a lui Ion Il Ilies iescu, cu, acesta tot îşi face simţită prezenţa prin mesajul pe care îl adresează Convenţiei F.S.N. Conform onform ordinii ordinii de zi, apărată apărată cu străşnicie străşnicie de Petre Ro man, prima prima zi este o zi a rapoartelor: rapoartelor: - Radu Berceanu - Raportul Raportul comisiei de pregătire a Convenţiei. -PetreRoman-Raportulprivindproblemelepoliticeactuale C 14

ale F.S.N. -Ion Aurel Stoica -Raportul privind guvernarea F.S.N. 209

I stori a

1992 -Marian Enache -Raportul grupului parlamenter F.S.N. dinCameraDeputaţilor. -Vasil -Vasilee Văcaru Văcaru - Raportul Raportul grupului parlame parlamentar ntar F.S.N. F.S.N. din Senat. -Ioan Gurău -Raportul privind funcţionarea structurilor  interne ale F.S.N. -Viorel -Viorel Găină -Raportul -Raportul comisiei de etică şi litigii. -Ionel Blaga - Raportul comisiei centrale de control, Rapoartele, Rapoartele, cu tot numărul numărul lor lor impresionant, impresionant, n-au n-au ajuns să concentreze exclusiv atenţia F.S.N.-iştilor prezenţi la Convenţie, ci au constituit doar fondul sonor al ciocnirilor dintre taberele pro-Iliescu şi pro-Roman. Adepţii lui Iliescu sunt etichetaţi iarăşi drept comunişti, comunişti, iar susţinătorii lui Roman Roman (în majoritate în sală), sală), trădători şi guvernanţi incompetenţi, incompetenţi, calificativ calificativ pe care Adrian Severin Severin îl combate combate vehement, vehement, opunându opunându-i -i propria-i convingere: „Nu există gumă gumă să şteargă din istorie ce-a făcut F.S.N. F.S.N. în aceşti doi ani!". Raportullui Petre Romana oferitunelechei pentru pentruînţelege rea situaţiei critice critice din F.S.N., F.S.N., dar a şi alimentat alimentat mai vechile vechile nemulţumiri. nemulţumiri. Liderul naţional reafirmă că direcţia de dezvoltare apartiduluie social-dem social-democraţia, ocraţia,dar„prinnoiînşine" trecândprin reformă, democratizare, protecţie socială, toate acestea însă fără comunişti. comunişti. Concluzia Concluzia pică tranşant, deşi elegant formulată: „Atunci „Atuncicândnu maieloc dealăturare,să nedespărţimcufrunte frunteaa sus". sus". A doua zi a Convenţiei Convenţiei (28 mart.) este ziua în în care sunt prezentate moţiunile care-i au ca autori pe: Petre Roman,  Vladimir Paşti, Vasil Vasilee Secăreş, Alexandru Albu şi Ion Solcanu. îndelung dezbătute, dezbătute, moţiunile moţiunile devin şi ele pretext de înfruntare  între cele două tabere. tabere. Adepţii Adepţii lui Ion Iliescu Iliescu susţin că moţiunile moţiunile sunt complementare, iar suporterii lui Petre Petre Roman le consideră incompatibile. incompatibile. Câş Câştigă, tigă, prin vot, moţiunea lui Petre Roman „Viitorul-A „Viitorul-Azi". Aşa cum tot prin vot Petre Petre Roman Roman câştigă funcţia de lider naţional al F.S.N. Mai mulţi tineri, înainte de actul votării pentru funcţia de lider naţional, şi-au manifestat preferinţa pentru Petre Roman Romanstrigândlozinci inspiratedePiaţaUniversităţii: „Fără „Fără comunişti!", „Nu vă fie frică, nu pică Petrică!", „21-22, comuniştii au tras în noi", „De la Tisa pân' la Nistru, Petre Roman Roman primprimministru", „Văcaru şi gaşca lui, cascadorii râsului!". Nemaiputând suporta suporta ceea ce îi auzeau urechile, urechile, Gheorghe Dumitraşcu intervine: „Săiasă afară din sală Piaţa Universităţii !"• A treia zi a Conve Convenţiei nţiei(29 mart.),ziua adoptării adoptării statutului,ducedisputadintre tabere la apogeu şi anunţă fără dubii divorţul, în pofida pofida victoriei 210

1992 câştigate de Petre Petre Roman. Roman. Analizându Analizându-se -se statutul vine vine şi rândul articolului care pune problema candidatului la preşedinţia ţării. Susţinătorii Susţinătorii lui Ion Iliescu Iliescu îşi aduc aduc din nou în discuţie propunerea propunerea şi scandează numele alesului lor. Tabăra Roman contraatacă strigând: „Jos comuniştii!". Cei care s-au s-au simţit vizaţi şi deci ofensaţi au părăsit sala, l-au părăsit pe Petre Roman, au părăsit apoi F.S.N.-u F.S.N.-ul.l. Era sfârşitul unei partide al cărei îînvingător nvingător nu putea fi deocamdată deocamdată desemnat. Moderaţii Moderaţii care au răma rămass în sală şicarenu ştiaupecinetrebuiesă susţinăîncontinuare continuareaudeplâns tristul eveniment al spargerii Frontului. • 28 mart. Mircea Snegur decretează starea excepţională excepţională peîntreg întreg teritoriul Republicii Republicii Moldova. oldova. Parlamentul Parlamentul „Republicii „Republicii Nistrene" reclamă preşedintelui Federaţiei Ruse iniţiativa lui Mircea Snegur pe care o consideră o încercare de instaurare a dictaturii. • 30 mart. mart. în în Senat şi Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor se anunţă demisii din F.S.N. F.S.N. şi din grupurile parlamentare, ca şi delimitări de politica acestui partid. în acelaşi timp, timp, disidenţii F.S.N.-ului (Vasile Văcaru, Ion Solcanu, Oliviu Gherman, Diodor Nicoară, Gheorghe Damian, Ion Tătaru, Emanuil Cernescu, Ion Neagu, Gheorghe Dumitraşcu, Vasile Secăreş, Vladimir Paşti, Petre Ninosu, Ninosu,AlexandruAlbu, PetreŢurlea ş.a.)anunţă constitu constituirea irea unui grup grup de iniţiativă iniţiativă pentru pentru apariţia unui nou F.S.N., F.S.N., pe care ar dori să-1 numească F.S.N.-22 Decembrie. Acţiunea lor în forţă este justificată justificată prin numeroase numeroase reproşuri reproşuri aduse lui Petre Roman: - La lucrările lucrările Convenţiei Convenţiei Naţionale a F.S.N. a creat o atmosferă de tensiune şi teamă care a dus la manipulare manipulareaa votului. -A instituit funcţia de lider naţional pentru a beneficia el  însuşi de privilegii în conducerea partidului pe care a încercat să şi-1 subordoneze, aşa cum a încercat să-şi subordoneze Guvernul şi Parlamentul. Parlamentul. -A îndepărtat îndepărtat F.S.N. de programul său iniţial, iniţial, a instaurat un spirit nedemocratic nedemocratic şi elitist, elitist, a contribuit printr-o p politică olitică de dreapta la scăderea popularităţii partidului, reflectată în rezultatele laalegerilelocale. -A practicat limbajul virulent. -Este dispus să sacrifice interesele partidului, şi nu numai, intereselor personale. Reproşurile Reproşurile în avalanşă vesteau divorţul public (nu tocmai de catifea) de Petre Roman al celor care s-au dovedit apărătorii statornici statornici ai lui Ion Ion Iliescu Ili escu şi care se grăbesc grăbesc să anunţe anunţe prin vocea autorizată a lui Petre Ninosu că vor susţine candidatura candidatura 21la 1

1992 preşedinţie a preferatului lor. - Deputaţii Deputaţii Simion Silviu Sil viu Şomâcu şi Ananie Iva Ivanov nov migrează migrează la P.S.M P.S.M, ceea ce înseamnă că această formaţiune formaţiune va fi fi reprezentată în Parlament Parlament fără să participe la alegeri. Majoritatea ajoritatea parlamentarilor parlamentarilor din opoziţie opoziţie consideră că transferul celor 2 deputaţi la P.S.M P.S.M. este o manevră abilă pentru ca foştii comunişti comunişti să reintre în viaţa politică, deocamd deocamdată ată printr-o timidă tatonare a terenului. IonDiaconescu Ion Diaconescu (P.N.Ţ.C.D.) declară: „Nu cred că este o pedeapsă pedeapsă să nu ai voie să ajungi ajungi deputat sau ministru. Partidele Partidele comuniste şi fasciste reprezintă un lux pe care în debila noastră democraţienunil ni lputempermite". Parlamentarii F.S.N. suntînsă mult mai îngăduitori cu noii colegi din P.S.M. -în Senat, la dezbaterea Legii electorale, este respins amendamentul (susţinut de P.N.L.şi U.D.M.R.) referitor la acceptarea observatorilor naţionali la alegerile parlamentare. Numai Numai 13 senatori au votat în favoarea amendame amendamentului, ntului, dintre care unul singur singur din F.S.N. F.S.N. L.A.D.O. L.A.D.O. consideră că hotărârea Senatului contravine documentelor internaţionale semnate de România (Acordul de la Copenhaga, Carta de la Paris). Paris). C.D.R., C.D.R., G.D.S. şi A.Z.R. îşi fac public dezacordul faţă de această hotărâre. -Dinu Patriciu, deputat P.N.L.A.T., într-o intervenţie în Camera Deputaţilor acuză mafia din viaţa politică (unii oameni politici, preşedinţii preşedinţii Came Camerelor relorParlamentulu Parlamentuluii şiIon Iliescu) Iliescu) pentru pentru că dirijează spre Parlament Parlament doar legile legile care convin sistemului de complicităţi din zonele înalte ale puterii. Exemplul pe care-1 invocă este proiectul de Lege privind interzicerea P.C.R., înaintat legislativului legislativului din sept. 1991. în aceeaşi zi se supune la vot discutarea discutarea proiectul proiectului: ui: 131 131 de deputaţi deputaţi susţin dezbaterea proiectului, 62 se abţin şi 15 sunt împotrivă. împotrivă. 9 3] mart, RepublicaMoldova Moldova.. Continuăincidentele aima ma te soldate cu morţi şi răniţi, dintre separatiştii nistreni şi moldo moldo veni. La Chişinău Chişinău începe reuniunea experţilor Ministerelor de Externe Externe ale ale Moldovei, României, Ucrainei şi Rusiei, Rusiei, consacrată consacrată găsirii soluţiilor de reglementare paşnică a conflictului din Transnistria. Toţi cei prezenţi îşi manifestă îngrijorarea îngrijorarea în legătură cu o eventuală agravare a situaţiei în aceasă zonă. în acelaşi timp Andrei Koârev, Koârev, ministrul rus de externe, declară că Rusia Rusia este hotărâtă să apere drep drepturile turile ruşilor din stat statele ele C.S.I., la nevoie şi prin forţă. forţă. Iar Igor Smirnov, Smirnov, preşedintele autoproclamatei Republici Nistrene, acuză România că acordă ajutor militar  Republicii Republicii Moldova. oldova. în cei c ei priveşte, priveşte, liderii nistreni susţin că ei n-au n-au cerut ajutorul ajutorul cazacilor, cazacilor, ci doar le-au acceptat ajutorul ajutorul dat 212

1992 din proprie iniţiativă. • 1 apr. Bruxelles. Reuniunea -premieră politică - la care participă miniştrii miniştrii apărării din ţările N.A.T.O.. din ţările ţările fostului Tratat de la Varşovia, ca şi din ţări ale ale C.S.I. Român România ia este repre zentată zentatădeNiculaeSpiroiu, miniştrii miniştriiapărăriinaţionale. naţionale.în urma urma schimbului schimbului de opinii se speră să se aplice cât mai grabnic acor durile privind reducerea armamentelor convenţionale în Europa şi distrugerea arsenalului nuclear moştenit moştenit de la fosta U.R.S.S. -In Parlament continuă demisiile din F.S.N. - toţi s-au obişnuit cu „ziua şi 2-3 demisii F.S.N.-iste". - Forţele de intervenţie ale Republicii Moldova trec la lichidarea formaţiunilor formaţiunilor separatiste. separatiste. La Tighina detaşamente de ordineiausubcontrolpodulcare facelegăturacuşoseauaTighina -Chişinău. Cazacii Cazacii sunt dezarmaţi dezarmaţi şi obligaţi să se retragă din liniaîntâi. BorisElţîn emite emiteun decret decret privind privindtrecereaArmateia 14-a, -a,aflate peteritoriul Republicii RepubliciiMoldova Moldova,,sub jurisdicţia jurisdicţia Rusiei Rusiei şi interdicţia implicării acestor unităţi militare în conflictul din Transnistria. • 2-3 apr. Separatiştii ripostează încercând să blocheze căile de acces spre Tighina. Ambasada Ambasada României României la Moscova reafirmă neamestecul militar al ţării în conflictul din Transnistria. 5esemnează semneazăiaBucureşti BucureştiAcordulprivind relaţiile relaţiile comerciale dintre Guvernul României României şi Guvernul S.U.A., un nou pas către acordarea de către S.U.A a clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România. Cu acest prilej ambasadorul S.U.A. în România România declară: „Promovarea „Promovarea unei prese independente, independente, garantarea drepturilor drepturilor omului şi sfârşitul acţiunilor represive ale organelor organelor de securitate, toate acestea vor fi luate în consideraţie  în evaluările pe care Administraţia americană şi Congresul ie vor  face în stabilirea atitudinii atitudinii noastre faţă de România". ânia". -Preşedintele Albaniei, Ramlz Alia, ultimul conducător al PartiduluiComunist ComunistAlbanez,anunţăcă vademisionadinfuncţia de şef al statului, în în urma ultimelor alegeri câştigate de opoziţia anticomunistă anticomunistă care urmează urmează să deţină majoritatea majoritatea în Parlament. Parlament. • 4 apr. Convenţia Convenţia Naţion Naţională ală a A.Z.R. A.Z. R. Comitetul Comitetul Director  prezintă un Raport din care rezultă ce a reuşit să înfăptuiască asociaţia de la înfiinţare (Colocviile (Colocviile presei independente, Şcoala Superioară de Jurnalistică, Institutul pentru Expertizarea Ştiinţificăa Opiniei OpinieiPublice-E.S.O.P-,A.Z.R.-Vest, A.Z.R.-Vest,cu sediulla Paris, A.Z.R.- Basarabia, acţiunea „Salvaţi presa independentă".). Convenţia aprobă o Rezoluţie în care se exprimă dezacordul faţă de elaborarea şi adoptarea unei legi a presei şi se cere demiterea 213

1992 imediată a lui Virgil Măgureanu din funcţia de director al S.R.I., datorită dezvăluirilor din presă în legătură cu apartenenţa acestuia la Securitatea ceauşistă. S-au emis opinii conform conform cărora S.Z.R. nuşi-a şi-aîndeplinitobligaţiileînscrise înstatutceea cefacenecesară apariţia unui nou sindicat liber, neaservit puterii. • 4-5 apr. Continuă Continuă,, cu intensitate, conflictele armate armate din zona transnistreană. La Tiraspol, Alexandr Ruţkoi, vicepreşe dintele Federaţiei Ruse, Ruse, propune ca efectivele Armatei a 14-a să capete statutul trupelor de pace ale O.N.U. înaltul personaj poli tic crede că singura soluţie este organizarea unui referendum în legăturăcu creareaunuistat federativ federativîn Moldova. oldova.în faţamulţimii, laTiraspol, Ruţkoideclară:„Rep „Republica ublicaNistreanăexistăşitrebuie să existe!". Mircea Snegur acuză Rusia de amestec amestec în treburile interne ale ale Republicii Moldo Moldova va şi de încălcare a acordurilor acordurilor de la la   Alma Ata cu privire la recunoaşterea reciprocă a frontierelor  actuale ale statelor membre ale C.S.I. • 6 apr. Nicolae Nicolae Tiu, ministru de externe al Republicii Republicii Moldova, şi omologul lui rus, Andrei Kozîrev,semnează la Chişinău protocolul privind stabilirea de relaţii diplomatice între Moldova şi Rusia. Miniştrii iniştrii de externe ai României, României, Moldovei, Rusiei şi Ucrainei adoptă o Declaraţie Declaraţie în în care sunt propuse propuse soluţii pentru reglementarea reglementarea situaţiei din Transnistria, printre care şi o hotărâre hotărâredeîncetarea afocului, focului,la la7aapr, pr, dedezarmareapopulaţiei şi a formaţiunilor paramilitare paramilitare . • 7-8 apr. Bosnia Bosnia îşi proclamă proclamă independenţa pe fondul fondul unor intense ciocniri ciocniri armate în zona Sarajevo, Sarajevo, între musulmani, musulmani, croaţi şi sârbi. Ca urmare a situaţiei create se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul Bosniei Hertegovina al cărei Prezidiu (unde mai sunt reprezentaţi doar musulmanii musulmanii şi croaţii) preia comanda apărării teritoriale a republicii, care depindea de armata federală. Noua Noua denumire este Republica Bosnia şi Hertegovina, dispărând cuvântul „ „socialistă". socialistă". Prezidiul republicii îşi asumă exercitarea tuturor tuturor puterilor - inclusiv comanda comanda apărării şi funcţiilor Parlamentului. Un acord de încetare a focului este imediat încălcat, semnalându-se semnalându-se lupte intense între între croaţi şi musulmani musulmani pe de o parte şi între forţele sârbeşti şi armata fede fede rală pe de altă parte. ® 8-9 apr. în Republica Moldova acordul de încetare încetare a focului este, cu unele excepţii, respectat. Se mai fac fac auzite focuri de armă şi persistă tensiunea între cele două tabere. Departame Departamentul ntul de Stat al S.U.A. sprijină acordul acordul şi cere tuturor  părţilor implicate implicate în conflict să-1 să-1 respecte şi să ia măsuri de 214

1992 consolidare a păcii. • 9 apr. Mugur Isăres Isărescu, cu, guvernatorul Băncii Naţionale Naţionale a României, declară că tezaurul României, României, încă în păstrare în Rusia, a fost evaluat la 2 miliarde de dolari, -F.S.N. îşi reaşază structurile de conducere; este validat Colegiul Colegiul Directorşi definitivată,prinal alegeri, egeri, compone componenţa nţaBiroului Executiv: Radu Bercean Berceanu, u, Adrian Severin, Severin, Bogdan Pătraşcu, Ion Aurel Stoica, Caius Traian Dragomir, Elena Dumitru. Despre Despre celălalt celălalt F.S.N., care-şi adaugă adaugă formula formula de nobleţe nobleţe „22 Decembrie", Petre Roman are deja o părere formată: „[...] numele acestui partid îl considerăm că e o dublă uzurpare: uzurpare: şi F.S.N. şi 22 decembrie, o minciună cu galoane roşii în cinci colţuri. F.S.N. e unul singur!". -Ministrul inistrul apărării naţionale, naţionale, general Nicul Niculae ae Spiroiu, le vorbeşte ziariştilor, în cadrul unei conferinţe de presă, despre situaţia arhivelor preluate de MAp.N. în dec.'89 şi ian. '90, din dispoziţia dispoziţia C.F.S.N. De la fostul CC. CC. al P.C.R, P.C.R, au fost fost recuperate documen documentele tele secţiilor secţiilor de propagan propagandă, dă, scrisori scrisori şi audienţe, relaţii externe, gospodărie, gospodărie, militară, militară, justiţie, justiţie, arhiva istorică a CC. şi a Consiliului Suprem al dezvoltării economico-sociale. De la Departamentul entul SecurităţiiStatului s-apreluato partea dosarelor  de la Direcţia a V-a V-a (protecţia familiei Ceauşescu). Ceauşescu). Din 23 dec. MAp.N.a preluat preluattoate arhivele arhiveleM.I., inclusivpecele aleSecurităţii.  Virgil Măgureanu, directorul S.R.I., a explicat şi ce s-a întâmplat cu ele: 35 305 305 cu acţiuni care lezau siguranţa statului se află la S.R.I.; 15 110 110 dosare cu cazuri penale sunt în posesia Procuraturii Generale; Generale; 18 000 dosare dosare cu cazuri politice au fost încredinţate Ministerului Justiţiei; 39 000 dosare au fost sustrase în timpu timpull Revoluţiei, Revoluţiei, din care 20 000 au fost folosite de diverse publicaţii, publicaţii, iar 19 000 au fost scoase din ţară. Arhiva istorică a CC al P.C.R. de 100 100 000 dosare a fost pusă la dispoziţia Arhivelor Arhivelor Statului. • 11 apr, în cadrul reuniunii Delegaţiei Permanente, P.N.L. anunţă anunţăretragereadinC.D.R., C.D.R.,în învedereauneiînţel înţelegeri egeristrategice strategice cu P.N.Ţ.C.D. şi P.S.D.R, Radu Câmpeanu crede că „o alianţă-mam ţă-mamut ut de tip C.D.R. C.D.R. nu se mai justifică decât prin dorinţa celor foarte mici mici de a deveni... mari!", mari!", C.D.R. C.D.R. fiind valabilă doar  pentru pentrualegerile locale, cândtrebuiaugăsiţi „oame „oameni nide importan importanţă ţă locală". • 14 apr. Aripa Iliescu devine partid. T.M.B. înregistrează nouaformaţiunesubdenumireade F.S.N.-22Decembrie,dar apar  imediat imediat contestaţii contestaţii dela Asociaţia„21Decem Decembrie", brie",Asociaţia „Jilava 21-22 21-22 D Decem ecembrie" şi F.S.N. F.S.N. Aceştia şi mulţi mulţi alţii consideră că noul 215

1992 F.S.N. F.S.N. nu are dreptul dreptul moral să invoce, invoce, în chiar denumirea denumirea partidului, momentul 22 dec. Alături de transfugii din F.S.N.Roman, Roman, Ion îliescu îliescu declară declară că noul născut F.S.N. F.S.N. are toată autoritatea să includă particula 22 dec. în în denumire. denumire. • 15 apr. La reuniunea Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei (C.N.I.D.), P.N.L. părăseşte practicC.D.R. practic C.D.R.   încrezători în steaua lor, liberalii privesc cu superioritate spre C.D.R. fată de care au un ascuţit spirit critic: nu sunt de acord cu listele comune de candidaţi pentru alegerile legislative propuse de C.D.R., C.D.R., nici cu platforma platforma comună, comună, nici nici cu angajame angajamentul ntul de guvernare comun comun sau cu proiectul de colaborare colaborare în Parlament şi nici atât cu hotărârea C.D.R. .D.R. de a susţine un unic candidat la preşedinţie. preşedinţie. Un reproş reproş pe care liberalii îl formulează formulează cu satisfacţia de a şti că va avea ecou este alianţa U.D.M.R. cu C.D.R. Manevra conducerii conducerii liberale liberale va stârni reacţii contradictorii nu doar în rândul simpatizanţilor acestui partid şi în opinia publică, ci şi printre liberalii de marcă. Emil Tocaci şi Sabin Ivan demisionează din grupul senatorial liberal. Acest semn căruia i se adaugă adaugă şi alte nemulţumiri nemulţumiriîn interiorulpartidului,fată derecentaconduitălibe rală, sunt doar începutul începutul involuţiei unui partid care putea să fie o forţă de temut în tabăra opoziţiei. opoziţiei. Emil Emil Tocaci, Tocaci, de exemplu, consideră că deciziile liberalilor sunt contrare intereselor ţării şi chiar contrare principiilor democraţiei. democraţiei. • 14-15 apr. Câteva publicaţii publicaţii (Tinerama, România liberă ş.a.) publică documente din care pare să rezulte că Virgil Măgureanu a lucrat în D.S.S. (Departamentul Securităţii Statului). Dezvăluirea Dezvăluirea produce senzaţie în lumea politică. Se declanşează declanşează imediat mecanismul mecanismul deîaraţiilor, somărilor, somărilor, luărilor de atitudine. atitudine. Biroul de presă al S.R.I. se simte obligat să dea explicaţii într-un Comun Comunicat. icat. Docume Documentele ntele sunt evaluate ca nerelevante, întrucât din ele rezultă doar că Virgi Virgill Măgureanu a lucrat 7 luni la Departamentul de Informaţii Externe (D.I.E.), într-un birou de analiză-sinteză analiză-sinteză a informaţiilor venite din afara ţării. Se lansează şiopiniacontrariantâ cădocumentele documentelepublicateînpresă nuprovin din arhiva S.R.I. ci au fost sustrase de Gelu Voican Voiculescu. La o conferinţă conferinţă de presă, presă, Ion îli î liesc escu u îşi face cunoscută cunoscută părerea în legătură cu cazul M Măgureanu. ăgureanu. Directorul Directorul S.R.I. a fost odată doar stagiar, şi pentru scurt timp timp,, la Departamentul de Informaţii Externe. Externe. Apoi, 10 ani a avut o poziţie critică critică la adresa vechiului regim datorită căreia „a fost marginalizat (1 an) la Focşani". întrebat de un ziarist ziarist dacă ştie că Măgureanu a avut un an misiunea de al urmări, urmări, Ion îliesc îliescu u declară că nu crede în această supoziţie. supoziţie. 216

1992 -Republica Moldova. După acordul de încetare a focului din 6 apr., apr., trebuia să se treacă la dezarmarea dezarmarea formaţiunilor  paramilitare din Transnistria şi la degajarea armam armamentului entului şi muniţiei. Totuşi mai au loc schimburi de focuri la Coşniţa, Cocieri şi Tighina şi acţiuni provocatoare urmate urmate de un adevărat aatac. tac. în zilele de relativă linişte de după acordul de încetare a focului transnistrenii s-au s-au pregătit temeinic temeinic de război: şi-au şi-au întărit întărit poziţiile,şi-ausporitmuniţiileşişi-auréorientâttehnicade luptă. • 15 apr, Departame Departamentul ntul de Stat al S.U.A. avertizează Serbia Serbia că dacă nu va încet înceta, a, până la 29 apr., ofensiva împotriva BosnieiHerţegovinavacere cereo reuniunedeurgenţăC.S.C.E,pentru a fi luată în în discuţie expulzarea expulzarea delegaţiei sârbe. Liderii sârbi au atitudine de agresori, iar ţara lor va fi drastic sancţionată dacă armata federală federală va continua să sprijine forţele paramilitare, în în ofensivă la Sarajevo. Imediat C.S.C.E. C.S.C.E. condamnă condamnă intervenţia intervenţia Serbiei în Bosnia Herţegovina. Prezidiul Republicii Sârbe Bosnia Bosnia Herţegovina Herţegovina lansează un ordin de mobilizare mobilizare pentru apărarea teritoriilor revendicate revendicatede aceastărepublică republicăşi carereprezintă65% din teritoriul Bosniei osniei Herţegovina. Herţegovina. Datorită agravării situaţiei, situaţiei, în Bosnia Herţegovina soseşte emisarul O.N.U., Cyrus Vance. • 16 apr. Virgil Virgil Măgureanu, Măgureanu, în în Parlamen Parlament, t, dă explicaţii legatede apariţia apariţiaîn înunelepublicaţiia unor unordocumente documentecareatestă colaborarea colaborarea sa cu fosta Securitate. Parlamentarii Parlamentarii îl asaltează cu întrebări privind relaţia S.R.I. cu defuncta defuncta Securitate, privind moţiunea moţiunea Claudiu Claudiu lordache lordache iniţiată la 31 mai 1991, semnată semnată de 150 deputaţi şi blocată din motive obscure (moţiunea prevedea obligaţia de a se cerceta eventualele complicităţi ale parla mentarilor mentarilor cu vechile structuri ale Securităţii), Securităţii), sprijinul acordat de Virgil Măgureanu lui Ion îliescu. Virgil Măgureanu răspunde la aceste întrebări şi la multe altele încercând să demonstreze deplina deplina sabunăcredinţă şi nevinovăţie. Pe Ion îliescu îliescu nu-1 susţine deoarece e, în general, echidistant; la Departamentul de Informaţii Externe a lucrat doar 7 luni în timpul stagiului militar, deci acest acest episod din biografia lui e total nesemnificativ în ceea ce priveşte colaborarea cu fosta Securitate, în timp ce în dosarele acesteia (de care n-ar dori dori să se ocupe) există dovezile colaborării colaborării cu instituţia instituţia respectivă a multor parlamentari parlamentari şi a unor persoane din „avangarda democraţiei". -Ion îliescu depune coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul, Viteazul, recent instalată în comuna comuna Breţcu, Judeţul Cov Covasna, asna, se reculege la mormântul ântul lui lui Nicolae Titulescu Titulescu de la biserica Sf, Nicolae din Scheii B Braşovului, raşovului, dar mai ales se întâlneşte cu 217

1992 viitorii alegătoridintrecareuniiîl roagă roagăsă candideze candidezelapreşedinţie, preşedinţie, la apropiatele apropiatele alegeri. alegeri. Ion Iliescu Iliescu declară declară că n-a luat încă nici o decizie în acest sens şi că vrea să-i lase „pe alţii să aibă emoţii". •17apr. în PiaţaRevoluţiei, Revoluţiei,C.D.R. C.D.R. organizează organizeazăun miting de protest faţă de decizia Senatului de a nu admite prezenta observatorilor naţionali la alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Au vorbit vorbit celor aproximativ aproximativ 15 000 de participanţi: Ion DiacoDiaconescu, Constantin Ti Ticu cu Dumitrescu, Nicolae Manolescu, Manolescu, Ion Raţiu, Sergiu Cunescu, Petre Mihai Băcanu ş.a. Atenţia celor  prezenţi a deviat către P.N.L. şiRaduCâmpeanu Câmpeanucare afost aspru criticat pentru ieşirea ieşirea din C.D.R. C.D.R. şi atacurile la la adresa foştilor  aliaţi. aliaţi. De această dată pe pe lângă lozincile antiprezidenţiale, antiguvernamentale şi anticomuniste s-au auzit şi lozinci antiCâmpeanu: „Câmpeanu trădător", „Câmpean „Câmpeanu u - fesenist". S-a mers chiar mai departe. Un grup de manifestanţi manifestanţi a atacat atacat sediul central al P.N.L., dar de această dată politia şi-a făcut datoria şi iaapăratpe liberali. Suporterii SuporteriiC.D.R. C.D.R.careauatentat laintegritatea sediului liberal au fost comparaţi comparaţi imediat cu minerii, incidentul incidentul fiind denumit denumit „mica „mica mineriadă". mineriadă". în aceeaşi zi Radu Câmpeanu, pe postul de televiziune, ia atitudine atitudine faţă de atacul la care a fost supus partidul său. -Chişinău. în prezenţa observatorilor observatorilor C.S.C.E., C.S.C.E., miniştrii deexterne aiRusiei, Moldovei, oldovei,Ucrainei şiRomâniei Românieicaută soluţii,  împreună,pentrureglementareasituaţieidinzonaTransnistreană. • 17-19 17-19 apr. Lucrările Congresului Congresului Ligii Studenţilor Studenţilor din Român România, ia, După ce o serie de organizaţii se retrag de la lucrări, şedinţa se suspendă nemaifiind nemaifiind statutară. Impasul Impasul este depăşit depăşit prin convocarea Con Consiliului siliului National National al L.S.R. care îşi schimbă denumirea în Confederaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi îşi alege alege conducerea: conducerea: preşedinte -Ştefan -Ştefan Pleşca; Pleşca;  vicepreşedinţi -Alexandra Gulea, Daniel Voicu, Vlad Ianoş; secretar -Rafael Udrişte. • 19 apr. Săpânţa. Alegerile Alegerile locale se desfăşoară sub supravegherea supravegherea a numeroase numeroase forţe de ordine şi chiar a unor trupe U.S.L.A. U.S.L.A. In ajun au avut loc incidente între între săteni şi cei mobilizaţi să apere liniştea comun comunei, ei, în absenţa luiToader Steţca, Steţca, internat  în spital. Câştigătorii scrutinului suntcandidaţii F.S.N. (Gheorghe Turda, primar şi 9 posturi de consilieri) care îi înving pe P.N.L.işti după după ce C.D.R. C.D.R. s-a s-a retras din competiţie. competiţie. • 20 apr. Curtea Curtea Supremă remă de Justiţie Justiţie admite recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva unor  sentinţe anterioare(25mart.1991 1991şi 12dec. 1991)privind procesul 218

1992 membrilor fostului fostului C.P.Ex. al al P.C.R. P.C.R. In urma casării hotărâril hotărârilor  or  deja pronunţate şi a schimbării schimbării încadrării juridice, juridice, elita conducerii comuniste comuniste este condamn condamnată ată să-şi ispăşească păcatele timp de 255 255 de ani, după cum cum urmează: 16 ani -Silviu -Silviu Curticeanu, Curticeanu, Ana Mureşan, Ioan Totu; 14 ani - Ştefan Andrei, Lina Ciobanu, Ciobanu, Ludovic Fazekaş, Ion Stoian, Gheorghe Oprea, Ioan Toma, Dumitru Dumitru Popescu, Consta Constantin ntin Radu; 11 ani - Constantin Constant in Nicolae, Miu Dobrescu, Gheorghe Pană, Constantin Olteanu, MihaiGere; 8ani-Ion - Ion Radu, Radu,Paul Niculescu-Mizil, Suzănica Gâdea, Gheorghe David, Iosif Sasz. • 21 apr. Ioan Totu, condamn condamnat at la 16 ani închisoare închisoare (în procesul procesulmembrilorfostuluiC.P.Ex.al CC. alP.C.R.), sesinucide. sinucide. La crematoriul crematoriul Cenuşa, Cenuşa, unde nu are loc nici o slujbă religioasă, îl conduc conduc pe ultimul drum personalităţi marcante marcante al alee vechiului regim. Paul Niculescu-Mizil, prezent la ceremonie, dă publicităţii un comentariu comentariu adecvat momentului: „Ioan Totu s-a s-a consacrat cu cinste, demnitate şi devotame devotament, nt, potrivit convingerilor sale, poporului poporului şi ţării, ţării, integrităţii Şi independenţei independenţei României. României. A fost un exemplu exemplu deînaltă ţinută ţinută şi integritate morală, de verticalitate verticalitate şi dârzenie". O lege nescrisă a românilor impune impune conduita atunci cândmoareunom:„Demorţi,numaidebine". Consideraţiile Consideraţiile lui Paul Niculescu-Mizil Niculescu-Mizil sunt astfel în perfect acord cu spiritul acestei legi şi nimeni nimeni nu şi-a şi-a permis să le comenteze. comenteze. în schimb, schimb, fosta clasăconducătoare conducătoareşipresala careaveaacces afolositregretabilul accident pentru pentru a aduce încă o dată în discuţie persecuţiile şi tratamentul inuman, nedemocratic, la care au fost supuşi fruntaşii regimului comunist. comunist. Pe de altă parte într-o într-o altă zonă zonă a opiniei publiceşiapresei careoreflectă,s-aînregistratpărereacă oamenii oamenii de încredere şi cu înalte răspunderi răspunderi în vechiul regim nu şi-au primitpedepsele pedepselemeritate,că n-a n-aexistat, lanouaputere,oacţiune coerentă de identificare a vinovăţiilor şi că se manifestă chiar  tendinţa tendinţa de escamotare escamotare a răspunderilor răspunderilor şi de recuperare a fostelor  cadre, active active în regimul comunist. comunist. Acuzat de exemplu că a intervenit în procesul membrilor membrilor C.P.E C.P.Ex., x., Ion Iliescu Iliescu neagă în cadrul cadrul unei conferinţe conferinţe de presă orice implicare „directă „directă sau indi indi rectă", implicare pe care nu i-o permite principiul separării puterilor  în stat înscris înscris în Constituţie. O anumită anumită parte parte a presei, cea inde pendentă, pendentă, cu care polemize polemizează ază des Ion Iliesc Iliescu, u, observă că, deşi de la instalarea instalarea comuniştilor comuniştilor la putere, de-a de-a lungul a mai bine de patru decenii, decenii, populaţia populaţia a cunoscut din plin asasinatele, torturile torturile fizice şi morale, abuzurile, teroarea, dispreţul şi brutalitatea structurilordeputere,foamea, foamea,frigul,încălcarea încălcareadezinvoltăacelor  celor  219

1992 maielementare elementaredrepturiale omului, omului,toateacestea (şimultealtele care nu încap într-o sumară enumerare) n-au produs nici o criză de conştiinţă la cei care au contribuit direct sau indirect la monstruoasa funcţionare funcţionare a sistemului comunist comunist Dimpotrivă, atunci când mărturisesc câte câte ceva, preiau dintr-un fond comun comun de sintagme uzate câteva generalităţi cu iz propagandistic prin careîncearcă să-şi salveze biografia, Toţi „foştii" şi-au dăruit viata patriei şi poporului, pe care „le-au slujit cu abnegaţie", „au apărat integritatea şi independe independenţa nţa patriei", au fost „fiii devotaţi ai poporului!".Sistemulcomunistafuncţionatconformunorprincipii generoase „şi are multe realizări de care nu se poate face abstracţie", iar atunci când s-au s-au comis comis abuzuri, abateri, devieri etc, et c, fiecare la locui său s-a străduit străduit şi a reuşit mai bine decât oricine altcineva să restrângă aria efectelor negative la care s-ar fi putut putut ajunge. în în concluzie concluzie toţi cei care „şi-au „şi-au adus contribuţia la edificarea socialismului în România", „neprecupeţind nici un efort pentru pentru triumful cauzei'sunt convinşi şi încearcă să-i convingă convingă şi pe alţii că au motive să „doarmă liniştiţi pe perna lor" -aşa cum sună formula emblematică a comandantului unui celebru penitenciar din perioada luptei de clasă. -Republica Moldova. LaTighina şi în împrejurimi continuă retragerea formaţiunilor înarmate şi dezarmarea subunităţilor subunităţilor de voluntari.Subunităţile Subunităţilepoliţiei poliţieimoldoveneşti moldoveneştişiale „gărzii „gărziinistrene" seretrag sprelocurilede staţionarepermanen permanentă, tă,Latoateacestea participă participă şi militarii Armatei a 14-a dislocate în Transnistria. - Hans Dietrich Genscher. vicecancelar şi ministru de externe al Germaniei, aflat într-o scurtă vizită - Blitz besuch. o numeşte numeşte presa - la Bucureş Bucureşti, ti, semnează semnează alături de Adrian Adrian Năstase, Năstase, ministrul ministrul român de externe, Tratatul germano-român germano-român privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. Oaspetele Oaspetele se întâlneşte cu Ion Iliesc Iliescu. u. Theodor Stolojan. perso perso nalităţi politice şi culturale şi membri ai comunităţii germane. • 22 apr. Reprezentanţii comisiei parlamentare de anchetă, -Ilie Gâtian, Doru îoan Tărăcilă, Mihai Matetovicl -a unor fapte de corupţie corupţie săvârşite săvârşite în intervalul ian. 1990 -dec. 1991, 1991, prezintă  în Senat un Raport privind deficienţele constatate în legătură cu utilizarea fondurilor bugetare de către Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul învăţământului şi Ştiinţei. Raportul nu este supus supus analizei senatorilor. senatorilor. • 23 apr. Theodor Stolojan prezintă în faţa Parlamentului raportul executivului: „Starea tranziţiei -după 6 luni de guvernare". Printre Printre afirmaţiile care reţin atenţia: alegerile trebuie să aibă loc 220

1992 până până la sfârşitul lui iun., anul anul în curs, iar în primele primele luni ale anului anului următor următor trebuie să apară semnele semnele stopării declinului eco nomic. • 25 apr. Suceava. Sâmbăta Sâmbăta Paştelui. Mihai de Hohenzollern, însoţit de membrii membrii Casei Regale, Regale, îşi îşi începe vizita în România. România. Primul popas este Putna unde ia parte la slujba de  înviere. • 26 apr. Fostul rege al României României este primit în triumf de locuitorii Capitalei, care se regăsesc din nou în stradă, cu sutele de mii. Regele Regele este întâm întâmpinat pinat cu pâine şi sare şi cu ouă roşii. Pe traseul dintre dintre Aeroport şi biseri biserica ca Sf.Gheorghe, Sf.Gheorghe, Mercedesul cu stema regală înaintează cu greu, datorită mulţimii dornice să revadă, revadă, după decenii decenii de interdicţie, interdicţie, pe cel care a fost rege al României. Se strigă: „Regele Mihai", „Trăiască regele!", se cântă „Cristos a înviat". Automobilul cu familia regală trece pe sub Arcul de Triumf, Triumf, ceea ce îi va emoţiona pe pe unii şi îi va face să se înece înece de furie pe alţii. La reşedinţa reşedinţa de la hotelul Continental Continental ex-regeîe ex-regeîe seîntâlneşte cuoamenii oameniipolitici dinopoziţie,cuoame oameni nide cultură şi ţine un scurt discurs, din balconul hotelului Continental mulţimilor mulţimilor nesfârşite care l-au urmărit cu emoţie. Practic tot centrul Bucureştiului, în acel moment, primise până la refuz refuz populaţia populaţia care, de bună voie, în ziua de Paşte ieşise în în stradă să-şi primească oasp oaspetele etele regal. regal. Oamenii Oamenii politici de formaţiune formaţiune comunistă comunistă aveau aveau motive motive să privească iritaţi episodul episodul vizitei re gale. Românii ştiau bine cum îşi asigurau conducătorii comunişti masele care să le aplaude aplaude discursurile la adunările adunările populare: populare: princonvocare convocaresilită şiprin forţedeordinecaresă ledirijezefiecare pas, fiecare gest, gest, fiecare fiecare cuvânt. Acum, un număr impresionant impresionant de cetăţeni ai Capitalei şi chiar unii sosiţi din alte localităţi aleseseră în deplină libertate să iasă în stradă în ziua de Paşte, pentru a ovaţiona un personaj marcant şi tragic al istoriei ţării. Un asemenea eveniment nu putea trece neobservat şi fără urmări. • 27 apr. în unele publicaţii apar intervenţii intervenţii vibrând de indignare împotriva vizitei fostului suveran care conţin acuzaţii şi insulte colorate colorate la adresa oaspeţilor oaspeţilor,, dar şi a celor care i-au întâmpinat întâmpinat cu atâta căldură. Se dă din nou cuvântul cetăţenilor  nemulţumiţi. Unii cer demisia lui Radu Coşarcă, angajat ai T.V.R., pentru că şi-a permis să prezinte vizita regală la emisiunea de sinteză politică „7 X 7". Antimonarhiştii revoltaţi revoltaţi acuză T.V.R. că a acordat prea mult mult spaţiu pentru prezentarea prezentarea vizitei. vizitei. Totul se amplific amplificăă până la dimensiunile unui scandal greu de stins. -MihaideHohenzollernşimembriifamilieiregaleparticipă 221

1992 la slujba de la Putna. Pe zidul mănăstirii flutură o eşarfă cu culorile drapelului, pe care scrie: „Rege - frate - fiu şi tată, România te aşteaptă". aşteaptă". Mulţimea ulţimea care salută prezenta oaspeţilor regali îşi face auzite lozincile: lozi ncile: „Nu mai vrem 10 mai, fără regele Mihai!", „Maiestatete iubim,oriînvingemori murim!", murim!",„Iliescuce mai mai stai, vineregele regeleMihai!", Mihai!",„Maiestate „Maiestatenu pleca,România-i România-iţarata!". -Belgrad -Belgrad.. Serbia şi Muntenegru se unesc şi proclamă apariţia Republicii Republicii Federale Federale Iugoslavia, care păstrează drapelul drapelul vechii Iugoslavii, mai puţin stema comunistă. Noua republică republică se consideră moştenitoarea unică a fostei Iugoslavii a cărei dezintegrare a început în iun. 1991, când Croaţia şi Slovenia şi-au şi-au proclamat independenţa, şi s-a încheiat în 1992 prin desprinderea Macedoniei şi Bosniei Herţegovina. Apare astfel a patra Iugoslavie după după Regatul sârbilor, sârbilor, croaţilor şi slovenilor proclamat proclamat la 1 dec. 1918 care la 3 oct. 1929 devine Regatul Iugoslaviei înlocuit înlocuit după război cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. % 28 apr. Ca efect al apariţiei unor opinii opinii conform cărora cărora rezultatul recensământului populaţiei şi locuinţelor din 7 ian. 1992 1992 a întârziat nepermis de mult, se întruneşte comisia centrală desemnată desemnată să coordoneze coordoneze această acţiune şi, în prezenţa lui Dan Mircea Popescu, ministrul muncii şi protecţiei sociale şi preşedintele comisiei centrale, se analizează raportul privind privind desfăşurarea desfăşurarearecensământului recensământuluişi rezultateleacestuia. Sehotărăşte publicarea unui Comunicat care să conţină rezultatele provizorii ale recensământului (la 7 ian. 1992 populaţia României era de 22 74 749 9 000 locuitori cu 1.189 1.189.00 .000 0 mai mult decât la 5 ian. 1977), 1977), urmând ca rezultatele rezultatele definitive să fie comunicate în 1993 1993 (vezi anexa nr. 12 ). Membrii embrii comisiei centrale centrale apreciază că au lucrat eficient pentru că la doar trei luni şi jumătate de la   încheierea operaţiunilor de înregistrare sunt în măsură să comunice rezultatele provizorii, ceea ce ar constitui o performanţă chiar şi pentru ţările cu veche tradiţie şi experienţă în domeniu. -Curtea Supremă de Justiţie Justiţie pronunţă pronunţă decizia în recursul declarat de Direcţia Procuraturilor Militare împotriva sentinţei Curţii Curţii Suprem SupremedeJustiţie Justiţie-Secţia -SecţiaMilitară MilitarăprivindpeIul Iulian ianVlad, şeful şeful fostei Securităţi. Prin schimbarea schimbarea încadrării juridice juridice din infracţiune infracţiunede favorizare favorizarela genocidîn infracţiunea infracţiuneadecomplicitate la omor omor deosebit de grav grav şi complicitate complicitate la la tentativă de omor  omor  deosebit deosebit de grav, Iulian Iulian Vlad Vlad este condamnat condamnat la 12 ani închisoare, 6 ani interzicerea unor drepturi drepturi şi degradare militară, respectiv la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi. . 29apr, Ecourile Ecourilevizitei ex-regelui ex-regeluiMihaiîn Româniaajung 222

1992 şi în unele unele unităţi agricole agricole şi industriale industriale din judeţul Vaslui Vaslui o dată cu prezenţa lui Ion Iliescu pe aceste meleaguri. Preşedintele ţării este în trecere pe la Staţia de cercetări pentru ameliorarea solului Perieni,F.E.P.A F.E.P.A.. Bârlad, primăria primăriaBârlad, Bârlad, Asociaţiade creştere a porcilorRoşieşti,FabricademobilăVarotexSA., prefectura prefecturaVaslui. Printre altele Ion Il Iliesc iescu u împărtăşeşte împărtăşeşte celor care îl întâmp întâmpină ină pe traseu opiniile sale în legătură legătură cu regii României României şi cu monarhia: „Nu a plecat decât cu zece vagoane din ţară, cu 3 automobile, automobile, adică un prăpădit de cetăţean. Să ne amintim cu ce a venit Carol I în România şi cu ce a plecat Carol al II-lea şi cu ce a plecat Mihai I şi acum vor să revină (...) Principiul democraţiei presupune controlul poporului, poporului, al cetăţenilor asupra factorilor de putere. Monarhia în esenţa sa exprimă exprimă un principiu exact contrariu, este o instituţie instituţie scoasă de sub controlul controlul popular". popular". -în Camera Deputaţilor, Ion I.Brătianu face o propunere incendiară incendiarăîn cadrul cadrul dezbaterilor dezbaterilorla proiectulLegiiprivindalegerile parlamentare: parlamentare: persoanele persoanele din fosta nomenclatură nomenclatură comunistă să nu aibă acces la cursa electorală. Majoritarii, Majoritarii, iritaţi, iritaţi, consideră că oasemenea asemeneadeciziear fi discriminatorie, discriminatorie,decinedemo nedemocratică. cratică.Petre Petre Ninosu etichetează propunerea propunerea ca neconstituţională, iar Dan Marţian se avântă într-o adevărată pledoarie împotriva amendam amendamentului. entului. Supusă Supusă la vot, propunerea propunerea nu este este acceptată. - Prin demisia a încă doi senatori, grupul parlamentar parlamentar al P.N.L.dinSenatrămânedoarcu9senatori,adicăînimposibilitatea de a mai exista. -T. -T . M. B. aprobă (decizia n nr. r. 20/29 apr. 1992) 1992) înfiinţarea -Convenţia Democratică (P.N.L.-C.D.). Partidului Naţional Liberal -ConvenţiaDemocratică Noua Noua formaţiune formaţiune politică provine provine din Paridul Socialist Liberal, apărut la 23 ian. 1990 care ulterior  (oct. '90) s-a unit cu P.N.L. Din P.N.L.C.D. fac parte atât membrii P.S.L. cât şi ai P.N.L., cei care, nemulţumiţi de despri desprinderea nderea P.N.L din din Convenţia Democratică audecissă formezeunnoupartidprincaresărămânăîninteriorul alianţei opoziţiei. Partidul este condus de un Birou Director  Interimar din care fac parte: NIculae Cerveni, deputat, Horia Pascu, deputat, Dimitrie Callimachi, Adrian Popescu-Necşeşti, senator ş.a. -Guvernul României recunoaşte nou înfiinţata Republică Federală Federală Iugoslavia. -T. M. B. înregistrează înregistrează şi autorizează (decizia 22/30 22/30 apr. 1992) 1992) funcţionarea funcţionarea aripii disidente din F.S.N. sub denumirea de Frontul Frontul Democrat al Salvării Naţionale Naţionale (F.D.S (F. D.S.N .N.).),, aşa cum 1-a botezatPetre Ninosu.Deoarece Deoarecen-a n-areuşitsă păstreze păstrezeîn denumire denumire 223

1992 1992

trimitereala 22dec. dec.,,partidula inclusîn înnoulsăunumecuvântul cuvântul democratic pentru a-şi a-şi justifica justif ica apariţia prin necesitatea promovării promovării adevăratei democraţii, democraţii, cea la care au aspirat revolu ţionarii din dec. 1989 şi tot cea pe care a trădat-o Petre Roman. Membrii fondatori ai F.D.S.N. sunt semnatarii moţiunii de constituire a Grupului Grupului pentru Unitatea Frontului. Frontului. Petre Petre Roman a declarat că înregistrează ca pe o victorie victorie plecarea din partid a celor care au format noul noul F.S.N., adică a conservatorilor şi neocomuniştilor neocomuniştilor care stricau stricau imaginea adevăratului F.S.N. F.S.N. în în replică cei vizaţi susţin şi vor susţine permane permanent nt că ei sunt cei mai autorizaţi reprezentanţi ai idealurilor idealurilor democratice din dec. 1989, 1989, iar Petre Petre Roman n-are n-are dreptul, datorită originii lui, să se erijeze în adversar al comunismului şi partizan al democraţiei. Războiul Războiulcelor celordouăroze, cumaşi fost denum denumit, it,de-abiaîncepea. • 1 mai. Ion Iliescu se întreţine cu conducătorii (provizorii) ai nou-născutului F.D.S.N. Ei îi spun câte ceva despre programul şi intenţiile partidului şi mai ales despre greutăţile pe care trebuie să le învingă. El, preşedintele, le recomandă să treacă la elaborarea unui program serios pe 3-4 3-4 ani pentru scoaterea ţării ţării din criză, să aleagă în Parlament Parlament oameni credibili, „care nu şi-au vândut conştiinţa şi nu au oscilat", să să lupte contra oportuniştilor, oportuniştilor, fripturiştilor, a spiritul spiritului ui de gaşcă şi să găsească o cale pentru pentru a avea raporturi civilizate cu F.S.N.- Roman. # 4 mai. Strasbourg. Strasbourg. Se deschid lucrările celei de a 44-a 44-a sesiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Europei, la care Român România iaparticipă cainvitat invitatspecial. într-undocument documental Biroului Consiliului Consiliului Europei EuropeiseprecizeazăccăRom ăRomânia âniamai arede aşteptat până în preajma preajma lui 1992 1992 pentru a deveni mem membru bru cu drepturi drepturi depline.Documentulspecificăşi motivele motivele expectativei:îndoielil îndoielilee în legătură cu alegerile generale, cu data la care se vor desfăşura şi despre care nu există indicii. Incluzând şi alte probleme care constituie tot atâtea semne de întrebare la adresa României, documentul conţine o concluzie neliniştitoare - nu se poate şti deocamdată dacă această ţară este pregătită să devină membră cu drepturi depline a Consiliului Europei. Delegaţia română asistă la acordarea respectivului statut Bulgariei Bulgariei şi la pregătiril pregătirilee care se fac pentru a fi primite, în aceleaşi condiţii, Estoma, Estoma, Letonia şi Lituania.(într-ocorespondenţă corespondenţăde la Strasbourg, Strasbourg,Dumitr Dumitru uTinu, Tinu, ziarist laAdevărul, Adevărul,încea încearcă rcăsă explicedece Bulgaria ulgariaa fostadmisă în Consiliul Europei. Europei. Un argument argument ar fi că : „Acolo, „Acolo, comuniştii, comuniştii, deveniţi peste noapte socialişti, s-au s-au retras cu discreţie discreţie în planul secund. In ciuda ciuda majorităţii majorităţii de care dispuneau dispuneau la un moment moment 224

dat, ei au cedat preşedinţia ţării şi apoi postul de prim-ministru",) inistru",) Catherine Catherine Lalumiere, Lalumiere, secretar general general al Consiliului Consiliului Europei, este de părere că „Moştenirea „Moştenirea comunistă comunistă e o povară ce apasăputernic asupraRomâniei". României". • 6 mai. La reuniunea Consiliului National Coordonator  al P.D.A.R. sunt supuse atenţiei proiectele a două documente importante:programulpolitic politic şi programulde guvernare. P.D.A.R. se defineşte ca un partid cu o doctrină de inspiraţie neoliberală care se bazează bazează pe resursele economiei de piaţă. în concepţia P.D.A.R. relansarea economiei poate deveni posibilă prin revitalizarea agriculturii care numai în 4-5 4-5 am ar putea să asi asigure gure pe deplin necesităţile interne de produse agroalimentare şi, în plus, să aducă, aducă, la sfârşitul acestui interval, 2-3 2-3 miliarde de dolari anual din exportul surplusului unor astfel de produse. • 7 mai. Prima conferinţă de presă a F.D.S.N. Prin reprezenta reprezentanţii nţiisăi-Agatha Nicolau,FloricaDumitrescu,Vasile Vasil e  Vâcaru, Ion Solcanu, Petre Ninosu, Alexandru Albu. Sorin Meşter -noul partid revendică platforma-program a-program a F.S.N. de la 22 dec.'89 şi se declară partid social-democrat social-democrat de centru-stânga. Dacă Dacă F.S.N.-iştii F.S.N.-iştii lui lui Roman cred că toţi comuniştii comuniştii irecuperabili s-au transferat în partidul recent creat, F.S.N.-iştii lui Iliesc Ili escu u declară cu tărie că toţi toţi comuniştii comuniştii din vechiul F.S.N. au rămas alăturideRoman.Oricum,reprezentanţiiF.D.S.N.sesimtobligaţi să sublinieze că partidul respinge „net şi hotărât comunismul, sub orice formă s-ar manifesta el". -în Senat, Sergiu Nicolaescu prezintă Raportul comisiei senatorialepecare oconduceşicarecerceteazăevenimenteledin dec.'89. în acest Raport, Raport, unul dintre cele 4 întocmite de comisie, se confirmă confirmă ipoteza că generalul Vasile Milea s-a s-a sinucis pentru că a fost implicat în descurajarea manifestanţilor şi restabilirea ordiniiîn Bucureşti, daraajunsîntr-osituaţie criticăîn raporturile raporturile cu Ceauşescu pentru că n-a transmis ordinele de reprimare a manifestanţilor. • 8 mai. Republica Moldova. La Bender (Tighina) se semnează un document (în urma şedinţei comisiei de conciliere pentru reglementarea conflictului din Transnistria) în care sunt prevăzute prevăzute încetarea focului, instituirea controlului garantat în ce priveşte armistiţiul, retragerea retragerea treptată şi dizolvarea formaţiunilor  formaţiunilor  militare ale ale părţilor, trimiterea trimiterea unor observatori observatori în zona frontului care să fie militari şi reprezentanţi ai comisiei de conciliere a Moldovei, Rusiei, României şi Ucrainei. Pentru informarea obiectivă în legătură cu evenimentele evenimentele din zona de conflict s-a s-a 225 C 15

Istoria

1992 hotărât crearea unui grup de presă comun. • 9 mai. La Bucureşti ucureşti se se întâlnesc 24 de organizaţii ale revoluţionarilor din dec. '89, '89, din întreaga ţară şi se reorganizează reorganizează în Consiliul Consiliul Naţional al Alianţei Naţionale Anticomu Anticomuniste niste pentru pentru Dreptate şi Adevăr -(A.N.A.D.A., apărută la 28 feb. 1992). Este, de fapt, fapt, o încercare a tuturor celor care în dec.'89 au crezut în lichidarea comunismului de a se solidariza pentru a reuşi să de termine instaurarea adevărului despre evenimentele lui dec.'89. Preşedintele A.N.A.D.A., Traian Orban, şi vicepreşedintele Viorel Tocan declară că aflarea adevărului adevărului nu poate fi lăsată lăsată pe seama comisiilor parlamentare: parlamentare: „Nu „Nu avem încredere în comisia comisia parla mentară mentarăşinici înorganeleabilitateteoreticsăfacălumină.Acestea sunt mai degrabă complice la toate murdăriile şi crimele comise", Viorel Tocancare facepartedincomisia comisia parlamentarădesemnată desemnată să cereceteze evenimentele din dec.'89 şi condusă de Sergiu Nicolaescu relatează ce obstrucţii a întâmpinat când a încercat să extindă aria investigaţiilor necesare comisiei. • 9-10 mai. mai. încetarea focului focului în zonele zonele de conflict din Republica Moldova nu se respectă. Separatiştii Separatiştii nistreni nistreni declară că acţiunea se datorează datorează unei aşa-zise forţe a treia. treia. • 11 mai. mai. Comitetul Director al ziarului România România liberă  hotărăşte în unanimitate că Sorin Roşea Stănescu şi Florin Gabriel Mărculescu nu mai pot rămâne în redacţia acestei publicaţii. Dec Decizia izia este luată în urma apariţiei apariţiei în presă a unor  documente din care rezultă colaborarea cu Securitatea a celor  doi ziarişti. Totuşi mulţi se întreabă -Anton Uncu, Corneliu Vlad -de ce au fost date publicităţii tocmai cele două dosare. -P.N.L.A.T. şi P.N.L.C.D. pun bazele Alianţei Liberale care arescopulmaiîndepărtatdea unifica unificamişcarea mişcarealiberală liberalăşi intenţia imediată de a adera la Convenţia Democratică. Democratică. Din Comitetul Director fac parte: Reni Radu Policrat, Radu Boroianu, Călin Popescu PopescuTăriceanu, Vintilă Brătianu,DinuZamfirescu,Nicolae Cerveni. Aceştia şi nu numai numai aceştia, ci toţi membrii opoziţiei cred că opoziţia trebuie să fie unită, la fel ca şi mişcarea liberală, pentru a câştiga alegerile. Aproap Aproapee că nu există intervenţie pub lică la care reprezentanţii opoziţiei să nu amintească despre necesitatea imperioasă a unităţii opoziţiei în general şi a mişcării liberale în special. - în apropiere apropiere de Sarajevo Sarajevo au loc ciocniri între croaţi şi musulmani. • 18 mai. Grupul care a prezentat la Convenţia Naţională a F.S.N. din mart. (Vasile Secăreş, Ioan Mircea Paşcu, Vladimir  226

1992 Paşti, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Fulga, Marcel Chiriţescu) moţiunea „Un viitor pentru România" formează o fracţiune parlamentarăîn Camera Camera Deputaţilor. Deputaţilor. Intenţia lor lor declarată sună sună promiţător: „Sprijinim Guvernul Stolojan Stolojan şi ne dorim să fim în Parlament un fel de căşti albastre pentru echilibru". • 18-19 mai. Ion Ilies Iliescu cu în vizită la Chişin Chişinău ău discută din nou cu Mircea Snegur despre necesitatea apropierii dintre cele două două ţări, prin colaborare. colaborare. Se încheie încheie 4 tratate de colaborare colaborare în domeniile: domeniile: comercial, comercial, cultural-ştiinţific, cultural-ştiinţific, sănătate, turism. Vizita lui Ion Iliescu se încheie cu câteva ore înainte ca Armata a 14-a săîntreprindăunatacîmpotrivaforţelordeordine ale Republicii Republicii Moldova. în legătură cu situaţia din Transnistria, Mircea Snegur  revine la o mai veche convingere: „Eu acuz forţele moscovite proimperiale imperiale pentru susţinerea separatiştilor". separatiştilor". La orele 18 (19 mai) efectivele Armatei a 14-a ies din cazărmi şi folosind tancuri blindate şi tehnică militară diversă trec la ocuparea raioanelor din stânga Nistrului. Snegur adresează un nou mesaj mesaj lui Elţîn prin prin care ceresă sepunăcapătagresiunii împotriva împotrivaMoldovei. Moldovei.Snegur face apel la opinia publică internaţională printr-un mesaj trimis şefilor  de stat şi de guvern din întreaga lume. în acelaşi timp, vice preşedintele preşedinteleRusiei,Alexandr Ruţkoi,afirmăla Moscova oscovacă dacă Moldovavacontinuasă-şiafirmedreptulasupra Transnistriei ea va fi confrun confruntată tată cu varianta iugoslavă. • 19 mai. Dan Marţian îşi anunţă demisia demisia din F.S.N. F.S.N.  într-un lung discurs în care îl acuză pe Petre Roman de declinul partidului pe care 1-a condus prin practici stalini staliniste. ste. Unul dintre paradoxu paradoxurile discursului este că Petre Roman se face vinovat simultan de stalinism şi de înclinaţii monarhiste (soţia expremierului ierului le-a invitat invitat la ceai pe fiicele ex-regelui). • 20 mai. Mircea ircea Snegur cere populaţiei populaţiei Moldovei Moldovei să contribuie prin orice mijloace la respingerea agresorului şi „să răspundă în orice clipă la chemarea patriei". • 20-22 20-22 mai. Forţele separatiste transnistrene transnistrene sprijinite de Armata Armata a 14-a şi dotate cu tunuri, tancuri, rachete (inclusiv  Alazan), aruncătoare de mine, îşi continuă înaintarea în zonele din stânga Nistr Nistrului ului provocând teroare, pagube materiale, morţi şi răniţi. -Parlamentul -ParlamentulRomâniei Românieiîşi îşi declarăîngrijorarea îngrijorarea şi protestul faţăde situaţiadin Repub Republica licaMoldova Moldova,,undese încearcăo acţiune în forţă, de încălcare brutală brutală a suveranităţii şi independenţei independenţei acestui stat, membru al O.N.U. 227 -Ca urmare a continuării agresiunii, Mircea Snegur declară

1992 mobilizarea mobilizarea generală generală a bărbaţilor între 18 şi 45 de ani. - Ion Hadîrcă, Hadîrcă, prim-vicepreşedinte prim-vicepreşedinte al Parlamentului Parlamentului RepubliciiMoldova,adreseazăunmesajreuniuniidelaBudapesta a şefilor delegaţiilor parlamentare din ţările ţările C.S.C.E C.S.C.E.. în care demonstrează demonstrează amestecul amestecul Rusiei Rusiei în în conflictul din Transnistria şi roagă să se voteze o moţiune moţiune prin care să se ceară Rusiei Rusiei încetarea atacului. • 23-25 mai. Deşi în raioanele transnistrene continuă atacurile atacurile separatiş separatiştilor, tilor, asistaţi de Armata Armata al4-a, Boris Elţîn declară: „Noi acolo nu am întreprins nici un fel de acţiuni". Totuşi la 25 mai părţile implicate în conflict semnează un protocol de  încetare a focului. © 27 mai. mai. C.E.E. instituie instituie un embargou asupra asupra Republicii Federale Federale Iugoslave (Serbia şi Muntenegru Muntenegru). ). Se au în vedere toate toate  bunurile importate şi exportate şi îngheţarea creditelor de export acordate acordate de C.E.E. C.E.E. Cei 12 cer c er şi Consiliu Consiliului lui de Securitate al O.N.U. să adopte o măsură măsură similară. -Prin -Prin decizia civilă nr.33 din 27 mai 1992 1992 este înregistrat la T.M.B. Partidul Unităţii Social Democrate (P.U.S.D.) înfiinţat iniţial Ia 30 apr. apr. 1991 1991 (decizia civilă nr. 11/30 apr. a T.M.B.), la iniţiativa unoradintrenemulţumiţii nemulţumiţii F.S.N.,acest acest partids-anumit numit „Frontul Salvării Salvării Naţionale-Social Democrat, Democrat, pentru pentru ca în urma fuziunii cu Partidul Partidul Democrat Democrat din România România (28 apr. 1992) să se se rebotezeP.U.S.D. reboteze P.U.S.D. Structurile de conducere ale noului partid sunt: Conferinţa Conferinţa Naţională, Consiliul Consiliul Naţional, Comitetul Director. Cei maiactivi memb membrii rii aiP.U.S.D.,prezenţişi înComitetul ComitetulDirector  sunt Nicola Nicolaee Dide şi Serghei Mesaros. Peste câteva luni (sept. 1992) P.U.S.D. va absorbi o altă altă grupare disidentă din F.S.N. cunoscută sub sub denumirea de F.S.N. „20 Mai Mai 1991". • 27-2 27-28 8 mai. Continuă Continuă atacurile atacurile armate în unele localităţi ale zonei de conflict din Republica Moldova. • 29 mai. mai. în în cursul unei scurte vizite la la Bucureşti, Lawrence S. Eagleburger, secretar adjunct adjunct de stat al S.U.A S.U.A., ., semnează, semnează, alături de Adrian Adrian Năstase, Năstase, Tratatul Tratatul româno-am româno-american de stimulare şi garantare a investiţiilor. investiţiil or. Oaspetele Oaspetele este coordonatorulprogramului programuluide asistenţă asistenţăamericanăpentruEuropa Europa Centrală Centrală şi de Est şi pentru republicile republicile C.S.I. Membrii embrii delegaţiei americane se întâlnesc cu Ion Iliescu, Theodor Stolojan şi cu reprezentanţi reprezentanţi ai partidelor politice, cu care discută printre altele altele şi despre necesitatea desfăşurării cât mai apropiate apropiate şi în condiţii de maximă corectitudine a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. • 30 mai. Se dau publicităţii publicităţii rezultatele preliminare preliminare ale 228

1992 recensământului recensământului populaţiei populaţiei şi locuinţelor din 7 ian. 1992. 1992. -Pavel -Pavel Graciov, Graciov, ministru de externe rus, acuză România că furnizează arme Moldovei. MA.E. român consideră că atât Moldova cât şi România România au toată libertatea libertatea de a-şi alege partenerii partenerii de contracte şi în domeniul eniul militar. -Consiliul -Consiliul de Securitate al O.N.U. adoptă Rezoluţia Rezoluţia prin care se instituie sancţiuni economice şi de altă natură asupra Serbiei şi Muntenegrului. Muntenegrului. Toate statele membre ale O.N.U. sunt obligate să ducă la îndeplinire prevederile prevederile documentului. • 30-31 mai. Congresul Naţional al P.N.L.A.T. alege Comitetul Director, adoptă statutul şi supune dezbaterii programul politic. DinComitetul ComitetulDirectorfacparte: HoriaRusu (preşedinte (preşedinte  înexerciţiu),ViorelCataramă, Cataramă,CălinPopescuTăriceanu, Dinu Patriciu, Raymond Luca, Daniela Crăsnaru, Radu Boroianu, Gheorghe Gheorghe Toduţ, Mihai Carp. Preşedinte Preşedinte de onoare onoare este René Radu Policrat. Programul politic al partidului consideră proprietatea particulară particulară elementul cheie al ieşirii reale din comunism şi propune o tranziţie rapidă de la socialism la capita lism prin „terapia „terapia de şoc", şoc", în condiţii de protecţie protecţie socială prin proprietate. Liberalii tineri sunt adepţii adepţii liberei liberei iniţiative care ar  reduce rolul statului la acela de arbitru. Segmentul Segmentul de populaţie pecaremizează mizeazăacestpartid esteclasade mijloc.înceeacepriveşte conduita conduita în alegeri P.N.LA.T. se încredinţează C.D C.D.R. .R. al cărei cărei membru urmează să să devină. • 7 iun. Alegeri parlamentare în Cehia şi Slovacia. în Cehia câştigă Partidul Dem Democratic ocratic Cetăţenesc Cetăţenesc al reformatorului Vaclav Klaus, în coaliţie cu Partidul Creştin-De Creştin-Demo mocrat, crat, iar iar în Slovacia MişcareapentruSlovaciaDemocrată Democratăalui lui Vladimir Meciar. eciar. • 7-9 7-9 iun. iun. în Republica Republica Moldova oldova continuă ciocnirile ciocniril e  violente, soldate cu victime şi pagube materiale între separatiştii rusofoni sprijiniţi sprijiniţi de Armata Armata a 14-a şi moldoveni. • 8 iun. în şedinţa comună comună a celor două două Camere Camere ale Parlamentului este adoptată legea nr.69 pentru alegerea preşedintelui preşedintelui României, României, una dintre cele mai aprig disputate legi (vezi 17 iun. 1992). • 10 iun. La Palatul Cotroceni, Ion Iliescu şi Theodor  Stolojan se întâlnesc cu liderii partidelor politice reprezentate în Parlament Parlament pentru a discuta despre problema spinoasă a stabilirii stabilirii datei alegerilor parlamentare parlamentare şi prezidenţiale. Stolojan propune propune ziua de 27 sept. şi cei mai mulţi mulţi dintre oamenii politici prezenţi sunt de acord. Totuşi, Totuşi, Corneliu Corneliu Coposu şi Horia Horia Rusu susţin susţin că Ion Iliescu Iliescu este autorul din umbră al amânării amânării alegerilor, pentru 229

1992

căaveanevoiede unpartidputerniccare să-isusţinăcandidatu candidatura ra la preşedinţie. Acesta este F.D.S.N. F.D.S.N. care trebuie să câştige timp timp pentru a se structura, consolida consolida în teritoriu şi pentru a se impun impunee electoratului. • 13-15 13-15 iun. Liga Studenţilor Studenţilor din Universitatea Bucureşti Bucureşti şi Alianţa Poporului comemorează împlinirea a doi ani de la evenimentele evenimentele din Raţa Universităţii. Se vorbeşte vorbeşte de la balcon, se exprimă exprimă indignarea indignarea faţă de cele petrecute în acele zi zile le şi faţă de conduita conduita ulterioară ulterioară a puterii, se oficiază slujbe slujbe şi se se păstrează momentedereculegere. Suntprezenteîn PiaţaUniversităţiidoar  câteva mii de persoane care nu reuşesc să retrăiască atmosfera din urmă cu 2 ani. Se simte blazarea în faţa înfrângerii şi a inutilităţii inutilităţii oricărui oricărui demers. demers. Aceeaşi notă de resemnare se face simţită şi în Comunicatul Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti Bucureşti şi al Asociaţiei Studenţilor Studenţilor Arhitecţi: „Golanii „Golanii lui iun. 1990 nu vor da niciodată uitării curajul şi nici tributul de sânge al anonimilor de pretutindeni care au dus la prăbuşirea acestui sistem criminal, degradant, degradant, inuman inuman -comunismul. Consecvenţi Consecvenţi principiilor noastre, facem apel apel către către toţi românii românii pentru pioasă aducere aminte aminte a acestor acestor fapte trecute şi mult prea uşor uitate. Din păcate, păcate, în timp timp ce unii au avut parte de puţină izbândă, izbândă, alţii alţii nu au izbândit încă. Există o solidaritate în lupta împotriva împotriva comunismului. Dumnezeu Dumnezeu să ne ajute!". -Biroul Executiv Executiv al L.A.D.O. (preşedinte (preşedinte avocat N. Ştefănescu Drăgăneşti) lansează al unsprezecelea Apel pentru trimiterea în judecată judecată a celor care în intervalul 13-1 13-15 5 iun. 1990 au săvârşit omoruri, omoruri, vătămări grave, bătăi şi reţineri fără forme legale ale demonstranţilor. • 16-17 16-17 iun. în Parlament Parlament sunt supuse supuse votului cele 48 de propune propuneri riînaintate înaintatedeIon IonIliescu Iliescu pentru pentrujudecătorii Curţii CurţiiSupre Supre me de Justiţie şi doar 46 întrunesc voturile necesare numirii. Unii parlamentari parlamentari observă că, înainte de a stabili ce judecători   vor reprezenta înalta instituiţie, aceasta se cerea consfinţită printr-o lege organică ce trebuia tr ebuia să fie adoptată, adoptată, conform Constituţiei, Constituţiei, până la 8 iun. - Legea Legea nr.68, pentru alegerea Came Camerei rei Deputaţilor şi a Senatului Senatuluitrece şidevotul votulfinalal parlamentarilor parlamentarilorreuniţi în şedinţă comună. comună. După Constituţie Constituţie este Legea cu cea mai mare miză şi care a presupus un mare consum de energie din partea parlamentarilor. parlamentarilor. Proiectul Legii a fost înaintat de Guvern, Guvern, Parla mentului la 17 ian. 1992. 1992. în în această primă variantă variantă Guvernul Guvernul optasepentruziuade3maica datăaalegerilor.Dealtfel,Theodor  230

1992 Stolojan a insistat insistat permanent permanent ca alegerile să aibă loc cât mai curând posibil, posibil, deoarece deoarece primul-ministru ştia ceea ce ştia toată lumea: lumea: organismeleinternaţionale,în careRomânia Româniaavea interesul să se integreze, ne recomanda recomandau u să ne prezentăm cât m mai ai grabnic la vot, oricum în primul semestru al anului 1992. Cu cât s-a înaintat în timp,recomandă recomandările riles-autransformat transformat în ultimatumuri, rănind orgoliile celor care au întotdeauna, indiferent de consecinţe, replica pregătită: „Să „Să nu ne dea ei lecţii nouă, să nu se amestece în treburile noastre interne". Astfel s-a ajuns ajuns ca tocmai în luna iun. să se fixeze data alege alegerilor, rilor, amânate pentru toamnă: toamnă: 27 sept. Chiar Chiar şi publicaţiile publicaţiile care susţineau puterea nu s-au s-au putut abţine să nu remarce că F.D.S.N. şi aliaţii lui au tras de timp cât s-a putut pentru ca nou-n nou-născu ăscutul tul partid să mai crească, să se fortifice şi să câştige alegerile la care nu era prudent să se prezinte chiar  cu dinţi de lapte. Aparent toate partidele susţineau că alegerile trebuie grăbite (de fapt nu era vorba de grabă, doar Guvernul indicase ziua de 3 mai, pentru ca apoi, limita de 30 iun, să fie considerată considerată un fel de „graba „graba strică treaba"), dar dezbaterile au dovedit dovedit că F.D.S.N., F.D.S.N ., P.U.N.R. P.U.N.R. şi P.DA.R. s-au s-au priceput să impun impunăă exact contrariul a ceea ce declarau. Discuţiile pe marginea acestui proiect s-au s-au purtat în jurul normei de reprezentare pentru cele cele două douăCamere, Camere,al sistemuluiatribuirii mandatelor, mandatelor,alpragului elec toral, al observatorilor observatorilor naţionali şi al datei alegerilor. După ce a fost abandonat sistemul Hondt care permitea accesul în Parlament numai partidelor puternice, marile manevre şi bătălii s-au desfăşurat pentru stabilirea datei alegerilor şi pentru simultaneitatea sau separarea alegerilor parlamentare parlamentare de cele cele prezidenţiale. Deşi Deşi toată lumea parlamentară parlamentară declara că se grăbeşte, grăbeşte, proiectul a fost inclus pe ordinea ordinea de zi cu mare întârziere. Parlamentul a primit proiectul de la Guvern pe 17 ian. 1992; Came ra Deputaţilor 1-a pus în discuţie discuţie după 3 luni şi 4 zile, zile, iar Senatul după după 2 luni şi 22 de zile. zile. Senatul, la capătul dezbaterilor, dezbaterilor, hotărăşte ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale să fie simultane, la la o dată care urma să fie stabilită prin lege. Camera Camera Deputaţilor Deputaţilor se pronunţă pentru disjungerea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale prezidenţiale şi fixează prin vot (7 mai) data de 26 iul. iul. pentru alegerile parlamentare. Date fiind divergenţele dintre cele două Camere se apelează la soluţia comisiei de mediere pentru a cărei componenţă ponenţă se dau lupte aprige (13 mai). La 3 iun. comisia de mediere mediere decide (prin vot secret) ca alegerile alegerile să aibă loc loc în toamnă, deşi data de 26 iul. fusese deja anunţată de presă. Practic, deşi mai rămăseseră rămăseseră unele etape de parcurs (votul final în Camere 231

1992 atât pentru legea 68 cât şi pentru legea 69) lupta - cea mai aprigă luptă între F.S.N. şi F.D.S.N, - se încheiase în favoarea F.D.S.N. La 13 iul. cele două legi aveau să fie promulgate promulgate în varianta convenabilă F.D.S.N.: alegeri parlamentare şi prezidenţiale simultane, simultane, la 27 sept. 1992. 1992. Imediat după ce comisia de mediere şi-a spus spus cuvântul (3 iun.) au apărut reacţiile, numeroase numeroase şi grupate în funcţie de afinităţi şi interese politice: Radu Berceanu (F.S.N.) acuză F.D.S.N. căaruncă alegerile în toamnă, prejudiciind relaţiile relaţiile internaţionale internaţionale ale României şi că, deşi s-a pronunţat pronunţat permanent pentru un termen mai apropiat, a votat invers decla raţiilor. F.D.S.N. nu întârzie cu contraatacul. Foştii până de curând colegi de partid sunt învinuiţi că fac jocul jocul străinătăţii, că încearcă să impună impună alegeri rapide unui electorat nepregătit nepregătit încă să se prezinte la urne şi care oricum nu agreează alegerile vara. Gheorghe Dumitraşcu îi mustră şi pe ziarişti pentru că au anunţat deja deja alegerile la 26 iul. C. D.R. D.R. are numeroase numeroase reproşuri la adresa Legii alegerilor. Corneliu Cornel iu Coposu consideră că aceasta are „un caracter antidemocratic şi retrograd" şi demonstrează teama F.D.S.N. faţă de opoziţia unită. • 19 iun. Republica Moldova. Continuă conflictele armate   între forţele nistrene şi moldoveni, cu intervenţia tancurilor  Armatei a 14-a. 14-a. • 20 iun. Consiliul Consiliul Militar al Arm Armatei atei a 14-a adresează adresează preşedintelui şi Parlamentului Republicii Moldova o Declaraţie în care conducerea Moldovei este învinuită de agresiune armată împotriva împotriva militarilor şi familiilor lor. Se cere ultimativ încetarea ofensivei, ofensivei, în caz contrar cei agresaţi agresaţi rezervându-şi rezervându-şi dreptul de a recurge la arme. în în mesajul mesajul de răspuns Mirce Mirceaa Snegur infirmă infirmă existenţa unor agresiuni din partea moldovenilor. moldovenilor. Intervenţia Intervenţia Armatei Armatei a 14-a într-un conflict intern poate fi calificată drept un început de război între Rusia Rusia şi Moldova oldova -consideră preşedintele Moldovei. oldovei. Mircea Snegur şi Alexandru Alexandru Moşanu. preşedintele Parlamentului Parlamentului moldovean, moldovean, dau o declaraţie în care se pronunţă împotriva împotriva dezbaterii situaţiei situaţiei din regiunea nistreană în Guvernul Guvernul Federaţiei Ruse, aceasta având semnificaţia unui amestec grosolan în treburile interne ale Moldovei. Preşedintele Boris Eltin  îl avertizează pe Mircea Snegur că nu poate rămâne indiferent o dată ce războiul se desfăşoară desfăşoară la frontierele Rusiei (Rusia (Rusia nu are  încă frontiere frontiere cu c u Republica Republica Moldova). Moldova). O 21-22 iun. Se intensifică acţiunile armate din Transnistria. Situaţia devine critică mai ales la Tighina unde cad victime din din rândul populaţiei populaţiei civile. civile. La Chişinău Chişinău are loc întâlnirea 232

1992 consultativă a miniştrilor adjuncţi de externe ai Moldovei, Federaţiei Ruse, României României şi Ucrainei. Ucrainei. •22iun. Apare Apareprimulnumăr număral al cotidianului cotidianului Evenimentul   zilei. Cunosc Cunoscutul utul publicist şi scriitor Ion Cristoiu, directorul publicaţiei, va reuşi să facă, în scurt timp timp,, din acest ziar ziar vedeta presei româneşti, menţinând-o pe un stabil loc întâi în topul preferinţelor preferinţelor cititorilor. Editorialul Editorialul lui Ion Ion Cristoiu Cristoiu va deveni un punct de reper pentru pentru toţi cei cei care urmăresc viata politică politică din România, chiar şi pentru adversarii adversarii lui lui Ion Cristoiu. Cristoiu. Pe prima pagină paginăa acestuiprimnumărdin Evenimentulzilei  zi lei Ion Iliescu se   bucură de un tratament privilegiat. într-o fotografie mare, ce domină domină pagina, preşedintele ţării ţării apare într-o postură mai mai puţin obişnuită, de fiinţă surprinsă într-un mo momen mentt de extaz mistic. Fotografia este însoţită de un titlu explicativ „ Domnul Ion Iliescu se pune bine cu Dumn Dumnezeu ezeu"" şi de un subtitlu „Sub „Sub preşedinţia unui ateu România România şi-a canonizat duminică duminică sfinţii". în editorialul editorialul cu titlul „Sturlubaticul de la Cluj", Ion Cristoiu se ocupă de Gheorghe Funar. în legătură cu acest subiect, supratitlul paginii avertizează:„Clujul lujul stă peunbutoi cupulbere.SpreunnouTârgu Mureş? ". • 23 iun. S.U.A. cer lui Boris Elţîn să retragă forţele armate armate ale Rusiei din Republica Moldova. iun. Parlamentul Moldove Moldoveii adoptă o hotărâre privind • 24 iun. unele căi de soluţionare a conflictului armat din Transnistri Transnistria. a. Se reafirmă reafirmădorinţa dorinţaParlamentului Parlamentuluide încetarea focului focului şide rezolvare pecalepaşnicăaconflictelor, conflictelor,iarîn acestscopsunt invitaţideputaţi ai poporului din zona nistreană la şedinţele Parlamentului Moldovei. Raioanele din stânga Nistrului şi oraşul Bender Bender sunt declarate zonă ocupată ocupată de unităţi militare sau paramilitare aflate sub jurisdicţia Rusiei. De asemenea asemenea se formează formează o comisie de stat cu participarea experţilor experţilor militari străini, străini, pentru cercetarea cercetarea crimelor săvârşite săvârşite de Armata a 14-a. • 25 iun. Istanbul. Reuniune Reuniune la nivel înalt înalt a celor 4 care caută soluţii pentru pentru reglementarea reglementarea situaţiei din Transnistria. Mircea irceaSnegur este deacordcaParlamentulMoldovei Moldoveisăacorde puteri administrati administrative ve sporite sporite Transnistriei, Transnistriei, iar ceilalţi trei trei -Boris -Boris Elţîn,Ion Iliescu şiLeonidKravciucconsideră considerăşi eică Moldova oldova trebuie să revizuiască statutul Transnistriei. Elţîn şi Snegur  doresc să se garanteze garanteze menţinerea menţinerea acordului de încetare a focului. Pentru o evaluare obiectivă a situaţiei din zona de conflict, urmează să sosească observatori O.N.U. 233 • 27 iun. C.D.R. şi-a desemnat desemnat candidatul unic la

1992 preşedinţia României. (Cu câteva zile în urmă -24 iun. -preşedinţii partidelor şi formaţiunilor membre ale C.D.R. au semnat protocolul deorganizarea Convenţiei, Convenţiei,protocolulde desemnare desemnarea candidatului unicla lapreşedinţiatării şideclaraţia angajame angajament ntprin caremembrii coaliţiei se angajează să sprijine candidatul unic la preşedinţie al

C.D.R.) După 11 ore de examinare a celor 5 candidaţi - Emil Constantinescu, Nicolae Manolescu, Ion Raţiu, Sergiu Cunescu, Nicu Nicu Stăncescu Stăncescu - fiecare fiecare prezentându-se prezentându-se separat în faţa celor 67 de electori - şi după după 4 tururi de scrutin, Emil Constantinescu a fost declarat candidatul candidatul unic la preşedin preşedinţia ţia Românieidin parteaC.D.R. Examinatorii Examinatoriiau declarat căs-adorit şi s-a realizat o maximă exigenţă pentru desemnarea  învingătorului care, ca unic candidat al C.D.R. la preşedinta ţării, trebuia să reprezinte rezultatul concludent al unei competiţii de  valori. Corneliu Coposu Coposu consideră consideră că toţi cei 5 candidaţi aveau aveau structura morală şi prestigiul prestigiul necesar pentru a onora cea mai   îînaltă naltă magistratură a ţării. Probabil Probabil că şi ceilalţi 4 candidaţi candidaţi  împărtăşeau părerea lui Corneliu Coposu. Protocoalele semnate cu puţin timp în urmă îi obligau însă însă să-1 felicite pe alesul alesul opoziţiei şi să-i ureze succes. • 27-28 iun. La Sala Polivalentă au loc lucrările Conferinţei Naţionale a F.D.S.N. în mesajul transmis Conferinţei, Ion Iliescu  îşi exprimă speranţa că F.D.S.N. va găsi resurse să se afirme rapid„cao formaţiune formaţiunepoliticămaturăşi respectabilă". respectabilă". Gându Gândurile rile   bune ale preşedintelui ţării vor fi răsplătite regeşte. Toţi Toţi participanţii la Conferinţă (1 200 delegaţi din ţară plus invitaţii), în picioare, au aclamat propunerea făcută făcută pe un ton solemn de  Vasile Văcaru: F.D.S.N. va susţine candidatura la preşedinţia ţării a lui Ion Iliescu. Alesul F.D.S.N. nu va întârzia cu răspunsul: „Este „Este formaţiunea de care sunt cel mai mult legat şi propunerea propunerea lor mă onorează". onorează". Conferinţa Conferinţa a supus atenţiei şi votului Statutul partidului şi platforma-program a-program.. F.D.S.N.. se autodefineşte, în această împreju împrejurare, rare, ca „un mare partid naţional, social-demo social-demo-crat,dar şiunpartid popular popularcaresă meriteîncredereapop poporulu orului". i". La 28 iun. Consiliul National (351 membri) a ales Biroul Executiv Central format din: preşedinte -Oliviu Gherman, secretar executiv -Vasile -Vasile Văcaru, vicepreşedinţi: Ion Solcanu (departam (departamentul entul poli poli tic), Alexandru Lăpuşanu (departamentul organizatoric), Gheorghe Vâlceanu (departame (departamentul ntul economic), Dan Mircea Popescu (departamentul social), Florica Dumitrescu (departamentul imagine), Elena Preda (departamentul femei-tineret); secretari: Ion Zară, Zară, Ovidiu Ovidiu Muşetescu, Constantin 234

1992 Ivanovici, OctavCozmâncă,GheorgheAngelescu, Gheorghe Gheorghe Popescu, Mircea Tuţea şi alţi 19 membri. Conferinţa Naţională a mai ales sigla partidului partidului - un buchet buchet de trandafiri trandafiri (spre a se diferenţia de F.S.N.-Roman care a rămas cu un singur trandafir) având la bază o eşarfă pe care sunt înscrise iniţialele P.D.S.R. Hora Hora Unirii a devenit imnul partidului. • 30 iun. îşi începe activitatea Curtea Curtea Constituţională Constituţională reprezentată de : Vasi Vasile le Gionea -preşedinte, Mihai Mihai Constan Constan tinescu, Florin Bucur Vasilescu, Ioan Fllipescu, Victor Dan Zlătescu, Ioan Muraru, Mikloş Fazekaş, Viorel Mihai Ciobanu şi Antonie Iorgovan judecători. iul . La Cotroceni Cotroceni Ion Iliescu Ilie scu se întâlneşte cu • 1 iul. Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţian arţian şi liderii liderii partidelor politice politice din Parlament Parlament pentru o consultare în legătură cu situaţia din Republica Republica Moldova Moldova,, care rămâne rămâne critică critică - separatiştii separatiştii rusofoni susţinuţi de Armata Armata a 14-a îşi diversifică atacurile (Tighina şi împrejurimi) împrejurimi) experimentând experimentând noi tipuri de arme. în postul de prim-ministru prim-ministru al republicii Moldova, oldova, rămas liber prin demisia demisia lui Valeriu Muravschi, este ales de Parlamen Parlamentt  Andrei Sangheli. Sangheli. - Moldovei i se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate decătre S.U.A. S.U.A. - Senatul american aprobă amendamentul amendamentul (la un proiect de Lege Lege în curs de dezbatere) dezbatere) introdus introdus de Larry Pressler, prin care se consideră că S.U.A. S.U.A. trebuie trebuie să îndemne G Guvernul uvernul rus să retragă Armata a 14-a din Moldova Moldova.. Prezenţa acesteia înseamnă  violarea dreptului internaţional şi a independenţei şi suveranităţii Moldovei Noul comandant al Armatei a 14-a, Aleksandr Lebed, e de părere că situaţia din Transnistria trebuie rezolvată de Rusia, Moldova şi Ucraina, adică fără România. © 3 iul. Moscova. Are loc o nouă întâlnire cvadripartită, la nivelul miniştrilor de externe, pentru soluţionarea situaţiei din Moldova. La o întrevedere separată, Elţîn Snegur, se semnează un tratat de încetare a focului. Se reia ideea că retragerea Armatei a14 14-a -aestelegată legatădenormalizarea normalizareastatutuluiTransnistrieide către Parlamentul Parlamentul Moldovei. Moldovei. • 4 iul. Consiliul Naţional al P.N.L.A.T. ia în discuţie problema excluderii din partid a lui Radu Boroianu, Viorel Cataramă, Andrei Chiliman şi Radu Cojocaru. Ca urmare a acestei noi furtuni furtuni P.N.L.P.N.L.-iste, iste, Călin Popescu Tăriceanu îşi va prezenta, peste câteva zile, zil e, demisia din Comitetul Comitetul Director23al5

1992

1992 P.N.L.A.T P.N.L.A.T, şi din grupul parlamentar parlamentar al acestui partid. partid. • 7 iul. Victor Victor Surdu, preşedintele P.D.A.R., P.D.A.R., declară că partidul său se prezintă în alegeri cu un program de guvernare guvernare corespunzător corespunzător unui partid de centru-dreap centru-dreapta. ta. Deşi Deşi partidul a ales ales varianta candidaţilor pe liste proprii, este dispus ca după după alegeri să negocieze alianţe cu partide care au programe asemănătoare. • 9 iul. iul . Parlamentul Parlamentul a luat decizia dea discuta un proiect de lege privind constituirea unei comisii care să se ocupe de studierea dosarelor parlamentarilor parlamentarilor aleşi la 20 mai 1990 1990 şi aflate în arhivele fostei Securităţi. (In urma acestei prop propuneri uneri a apărut apărut refrenul refrenul fredonat fredonat în Parlament: Parlament:„Foaieverdeca mărarul, mărarul, mâine mâineo să-ţi văd dosarul".) • 10 iul. Declaraţia Parlamentului Parlamentului României cu privire privire la conflictul din raioanele de est ale Republicii Moldova. Printre altele  în declaraţie se cere Guvernului Rusiei să facă apel la intervenţia Consiliului Consiliului deSecuritate al O.N.U.pentrureglementarea reglementareasituaţiei din zonele afectate de conflict. • 15 iul. Consiliul Suprem Supremde Securitate Securitate de la Chişinău Chişinău a aprobat proiectul unei Convenţii între Moldova şi Federaţia Rusă, privind principiile de bază ale reglementării paşnice a conflictului armat din raioanele de est ale ţării. • 16 iul. iul . La prima prima Şedinţă Şedinţă a Consiliului Consiliului Naţional al  Audiovizualului,  Audiovizualului, senatorul senatorul Titus Tit us Raveica (F.D.S.N.) este ales preşedinte al acestui important important organism. ,Aş ,Aş prefera - declară Titus Titus Raveica -să -să mă compătimiţi, compătimiţi, nu să mă felicitaţi. împreună împreună cu cei zece colegi din Consiliu Consiliu suntem aleşi pentru Infern ( . , . ) . Vom încerca să colaborăm colaborăm constructiv cu mass-media, mass-media, nu să ne sfâşiem". C.NA. C.NA. îşi va începe activitat activitatea ea efectiv la 20 iul., prima prima misiune fiind declanşarea şi desfăşurarea campaniei electorale. #1 8 iul. iul. Moment oment de stupoare stupoare şi derută în lumeapolitică. Delegaţia Permanentă a P.N.L. anunţă, prin Radu Câmpeanu, Câmpeanu, că partidul propune şi susţine candidatura la preşedinţia României a cetăţeanului Mihai de Hohenzollern, Hohenzollern, singurul care ar avea şansa de aa-1 concura cu succes pe Ion Iliescu. Iliescu. Propunere Propunereaa n-a fost însă transmisă ex-regelui - anunţă Radu Câmpeanu. Câmpeanu. Opţiunea e divers comentată, entată, mulţi mulţi o consideră o bizarerie, o gafă politică. Unii republicani din F.D.S.N. şi din partidele aliate acestuia şi-o însuşesc ca pe o victorie personală şi declară că nici ei n-ar fi reuşit să dea o asemenea asemenea lovitură ideii de monarhie, monarhie, într-un comunicat comunicat de presă de la Versoix, Versoix, reşedinţa regală, fostul suveran refuză refuză oferta explicând că ar accepta să revină în ţară ţară doar în calitatea calitatea pe care a pierdut-o. După replica regală, 236 236

antimonarhiştii antimonarhiştii lansează ipoteza că regele se teme teme de o înfrângere  în confruntarea cu Ion Iliescu. P.A.C. califică propunerea P.N.L. ca o crimă crimă de lesmajestate. 9 22 iul. iul. Moscova. oscova. Preşedinţii Elţî Elţîn n şi Snegur semnează semnează o Convenţie Convenţie pentru reglementarea paşnică a conflictului confli ctului din Transnistria, în prezenţa liderului separatiştilor transnistreni, Igor  Smirnov. Documentul prevede şi respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldov Moldova, a, dar şi acordarea unui statut special (stabilit prin metode politice, inclusiv pe cale parlamentară) parlamentară) regiunilor nistrene. • 23 iul. iul. Prin decizia civilă nr.37, nr.37, T.M.B. T.M.B. autorizează funcţionarea Noului Partid Liberal (N.P.L.). Iniţiativa apariţiei a   încă unui partid liberal aparţine grupului recent desprins din P.N.LA.T. -Radu Boroianu, Viorel Cataramă, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Călin Popescu Tăriceanu. Tăriceanu. Sigla partidului partidului este un cocoş. 9 25 iul.

F.S.N. F.S.N. se se pregăteşte pentru pentru alegeri. La Braşov, la Conven Convenţia ţia NaţionalăExtraordinară, Extraordinară,se stabileşte conduita conduita poli tică a partidului în campania electorală, se propun criteriile pentru desemnarea candidaturilor candidaturilor F.S.N. în viitorul Parlament Parlament şi se pun în discuţie candidatu candidaturile rile pentru preşedinţie. preşedinţie. în în luna iun. Petre Romanafăcutpublicăhotărâreasadeanucandida lapreşedinţie, astfel încât în locul lui apar trei candidaturi: Victor Babiuc, Eugen Dijmărescu Dijmărescu şi Caius Traian Traian Dragomir. Dragomir. Balanţa înclină către Caius Traian Traian Dragomir care va fi desemnat desemnat candidat al F.S.N F.S.N.. la preşedinţia ţării. -Conferinţa -Conferinţa Naţională a P.S.M. Până Până să se ajungă la tema de interes imediat a prezenţei partidului în campania electorală şi în alegeri, P.S.M.-iştii aruncă o privire nostalgică în trecut. Punctele de vedere coincid până la a se realiza unanimitatea: deşi a făcut şi greşeli greşeli,, P.C.R. P.C.R. a asigurat României, României, în în intervalul '65-'89, -'89,o dezvoltare dezvoltarefărătermendecomparaţie. comparaţie.Tot ces-apetrecut îneconomie economiedupă'89e ocatastrofălacares-aajunsprinloviturile pe care ni le-a rezerva rezervatt Occidentul. lanoş lanoş Fazekaş îi îi evocă şi pe foştii colegi de partid: „Dacă „Dacă în '90 l-amvotat pe Iliesc Iliescu, u, acum, dacă nu graţiază pe toţi tovarăşii noştri, să nu mai aştepte votul nostru", •28iul. iul . Theodor Theodor Stolojanprimeşteodelegaţienumeroasă numeroasă a maghiarilor (nu lipsesc senatorii Kozsokâr Gâbor şi Verestoy  Attila) Attil a) din judeţele Harghita şi Covasna. Covasna. Membrii embrii delegaţiei îşi îşi prezintă protestul fată de numirea în cele două două judeţe a unor  prefecţi prefecţi români, decizie căreia îi dau o semnificaţie politică237 de7 23

1992 atentat la drepturile minorităţii maghiare. maghiare. In consecinţă, repre zentanţii maghiarilor cer să se revină asupra hotărârii respective şi avertizează că prezenţa prefecţilor români în Harghita şi Covasna  va duce la tensionarea relaţiilor intere tnice. • 1-2 aug. Cel mai tânăr partid se grăbeşte să intre în cursa electorală. La Braşov are loc Congresul Congresul de constituire a Noului Noului Partid Liberal - „Un „Un partid care să reunească reunească ideea şi practica liberalismului". Viorel Cataramă prezintă Programul econom economic ical partidului partidului -unuldedreapta-în -î ncare sepuneaccentul pe proprietatea privată, statului revenindu-i revenindu-i doar doar un rol de reglaj. Programu Programull nu neagă necesitatea protecţiei sociale, dar susţine că aceasta poate fi deplin asigurată prin promovarea proprietăţii particulare. Viorel Cataramă crede că noul partid poate fi prezentat succint în campania electorală prin câteva caracteristici: tinereţe, dinamism, competenţă, inteligenţă. Şi, mai ales, prin reuşita individuală, foarte importantă la un om politic, fiindcă numai numai cine a reuşit să se realizeze realizeze poate contribui şi la realizarea celorlalţi. Această idee se regăseşte în formula propusă cu umor  de Radu Boroianu drept slogan electoral (de tip american): „Uitaţi-văla noişi uitaţi-vălaei!". ei!".Prezentând Prezentândprogramu programull political partidului, Călin Popescu Tăriceanu critică P.N.L pentru participarea la guvernare şi P.N.L.A.T. P.N.L.A.T. pentru imaturitate poli tică. Şansa opoziţiei opoziţiei în alegeri stă în unitatea acesteia în cadrul C.D.R.,deci şiN.P.Laspirăla laintegrarea integrareaîn Convenţia ConvenţiaDemocratică (aspiraţie ignorată de C.D.R.) şi promite să-1 susţină pe Emil Constantinescu. Congresu Congresull adoptă Statutul, alege Comitetul Di rector,formatdin grupuldesprins dinP.N.L.A.T.,şişi-1 1desemnează pe Viorel Cataramă Cataramă preşedinte preşedinte în exerciţiu, pentru 6 luni. © S aug. La primăria oraşului Sfânta Gheorghe, Gheorghe, Theodor  Theodor  Stolojan caută soluţii de conciliere cu maghiarii din U.D.M.R., nemulţumiţi nemulţumiţi de numirea numirea prefecţilor români români în judeţele judeţele Harghita Harghita şi Covasna. Covasna. Una dintre soluţii ar putea fi, consideră cei prezenţi, numirea numirea a doi prefecţi -unul român şi unul maghiar. maghiar. • 15 aug. Ziua Ziua Marinei, Marinei, zi de sărbătoare pe care Ion Iliescu Il iescu o petrece la Constanţa. La ieşirea ieşirea din prefectură, un grup de cetăţeni îl huiduie huiduie şi strigă lozinci care care fac să îngheţe zâmbe zâmbetul tul de pe faţa preşedintelui. Mai Mai mult, el se repede repede la recalcitranţi, îl apucă apucă de guler guler pe unul dintre ei şi-1 şi-1 scutură cu toată vigoarea prezidenţială. prezidenţială. „Ceai „Cea i cu mine, de ce huidu huidui, i, măi animalule?"   întreabă ion îliesc îliescu. u. Cel Cel admones admonestat, tat, Paul Pârvu. ziarist la cotidianul Telegraf din Constanta, Constanta, răspunde fără timiditate că huiduie huiduie pentru că e nemulţumit nemulţumit de prestaţia preşedintelui. în 238

1992 aceeaşi zi, aşa după după cum au susţinut susţinut martorii, oamenii din serviciul serviciul de pază al lui lui Ion Iliescuau Il iescuau mai încercat să „liniştească „liniştească"" şi alţi ziarişti (Alexandru Mihalcea, corespondentul României  libere pentru pentru judeţul Constanţa). Constanţa). Incidentul Incidentul a făcut senzaţie. Imediat au început să curgă comunicatele, declaraţiile, avertismentele. Suporterii lui Ion Iliescu Ili escu consideră că era firesc ca preşedintele să-şi iasă din fire deoarece atitudinea contestatarilor a fost incalificabilă şi că, de fapt, preşedintele trebuia să-i pună de multă vreme la punct pe toţi indivizii asemenea „animalului". Au apărut însă şi alte opinii care au condamnat atitudinea atitudinea preşedintelui. Conduce Conducerea rea P.N.Ţ.C.D. şi grupul parlamentar al partidului cer ca Ion Iliescu să fie chemat în faţa Parlamentului Parlamentului pentru a da ex explicaţi plicaţii. i. Mulţi consideră atitudinea preşedintelui ca incompatibilă incompatibilă cu funcţia sa. Presa din următoarele zile consacră spaţii largi incidentului. Apar şi ecouri nefavorabile nefavorabile în străinătate. străinătate. Cei care ştiu ştiu că orice minune durează durează trei zile aşteaptă aşteaptă ca ttotul otul să intre în normal, normal, preferând preferând să-şi să-şi păstreze umorul: umorul: „Dom „Domnul nul Iliescu Iliescu şi-a pierdut busola tocmai de Ziua Marinei", „Acum „Acum avem un preşedinte -centură -centură neagră". Mai grav, Alexandru Mironov simte nevoia să intervină. El prezintă pe postul de televiziune un film al incidentului, de unde rezultă că Ion Iliescu Iliescu a fost adevăra adevărata ta victimă la Constanţa. onstanţa. Ziariştii din opoziţie opoziţie consideră consideră filmul o mistificare, mistificare, iar Alexandru Mironov îşi face şi el cunoscută cunoscută părerea despre ziarişti: ziarişti: „După părerea mea asistăm la o lovitură de stat dată de presă (...) De data aceasta presa a împins Rom România ânia pe marginea prăpastiei. Sper să greşesc,  însă eu cred că într-o lună se va ajunge chiar la război civil". Gravitatea acestor declaraţii, făcute de un om politic din subordin subordinea eapreşedinţiei, preşedinţiei, astârnit noivaluri deintervenţii,declaraţii etc. A fost necesară chiar intervenţia lui Ion Iliescu pentru a calma spiritele. • 26 aug. Apărut la 15 mart. 1990, 1990, Partidul de Uniune Naţională Naţională a Român Românilor ilor din Transilvania îşi îşi schimbă denumirea  în Partidul Unităţii Naţionale Române -P.U.N.R. (decizia civilă nr, 44 a T.M.B.). Structurile de conducere sunt: Convenţia Naţională, Consiliul Consiliul Naţional, Naţional, BiroulPermanent. Permanent. P.U.N.R. P.U.N.R. opteazăpentru neoliberalismul clasic românesc, românesc, adaptat la cond condiţiil iţiilee actuale, şi pentru idealul de unitate naţională a românilor aşa cum a fost realizat prin Marea Unire de la 1918. 1918. Deviza P.U.N.R. este „Conco „Concordie, rdie,toleranţă,legalitate, legalitate, muncă, muncă,demnitate demnitateşi credinţăîn Dumne Dumnezeu" zeu",, iar iar sigla sigla e formată din simbolul V.R. al Vetrei Româneşti în interiorul conturului ţării. 239

1992 • 28 aug. Executivul hotărăşte hotărăşte eliminarea eliminarea totală a sprijinului financiar pentru o serie de produse de strictă necesitate (carne, preparate din carne) şi parţială pentru alte produse la fel deimportante(30%pentrupâineşitransport,25%pentruenergie electrică). electrică). Rămân nemodificate nemodificate preturile la produse lactate lactate şi combustibili pentru gospodăriile populaţiei. Pentru a atenua şocul produs de iminentele scumpiri, apar şi Hotărârile Guvernului Guvernului (nr.499 şi 500) cu privire la indexarea salariilor şi la stabilirea salariului de bază m minim inim brut pe pe ţară, pentru 1 sept. -31 -31 dec 1992 1992 şi la indexarea şi compensarea compensarea pensiilor de asigurări sociale de stat, militare, I.O.V.R. şi a altor venituri venituri ale populaţiei. populaţiei. -P.R.M. anunţă că va propune Parlamentului Parlamentului să adopte o declaraţieîmpotrivasărăcirii populaţiei populaţieicare suportă suportăcea mai mai gravă curbă de sacrificiu din istoria modernă a ţării. P.R.M. este sigur  că după alegeri se va instala un guvern de coaliţie căruia îi recomandă, din timp, să oprească varianta în vigoare a reformei. Conducerea Conducerea partidului partidului este profund afectată de moartea lui  Virgiliu  Virgiliu Cătălin Zbăganu, Zbăganu, militant neobosit neobosit pentru înfiinţarea înfiinţarea Partidului Comun Comunist. ist. Deşi Deşi sa comunicat oficial că Zbăganu a murit călcat de tren din propria culpă, pentru P.RM. acest deces este un asasinat politic care marchează începutul celui deal doilea  val de asasinate politice ce va determina partidul lui Corneliu Vădim Tudor să-şi creeze propriile propriile structuri de apărare. - Ion Iliescu Iliescu şi Mircea Snegur se întâlnesc la Huşi. Se informează informează reciproc reciproc în legătură cu viaţa politică politică din ţările lor şi reafirmă reafirmă dorinţa de apropiere a celor celor două state prin colaborare colaborare economică economică,, ştiinţifică şi culturală. culturală. Mircea Snegur îîii urează succes  în alegeri alegeri lui Ion Iliescu. Ili escu. • 31 aug. La Şedinţa extraordinară extraordinară a Consiliului Naţional Naţional Consultativ al Sindicatelor se apreciază că n-au fost respectate hotărârile rezultate din întâlnirea întâlnirea de la 25 aug. aug. dintre preşedinţii Confederaţiilor Frăţia (MironMitrea), C.N.S.L.R. (Victor Ciorbea), Cartel Alfa Alfa (Bogdan Hosu) şi reprezentanţii Guvernului. Guvernului. La recentele tratative cu executivul, reprezentanţii sindicaliştilor au pus în discuţie probleme probleme acute şi grave care nu pot fi tratate cu indiferenţă indiferenţă sau amânări: amânări: protecţia socială adecvată în condiţiile retragerii parţiale sau totale a subvenţiilor la o serie de produse de la 1 sept., blocarea unor măsuri măsuri economice economice care ar duce la falimentul economiei economiei naţionale, stoparea corupţiei, furturilor, abuzurilor, recalificarea şi reintegrarea în muncă a şomerilor. Dacă Guvernul Guvernul va continua să rămână în expectativă, Sindicatele vor  organiza, organiza, ca primă reacţie, mitinguri de protest, în toată toată ţara, la 240

1992

11sept. în luna august, lună a campaniei electorale, evenimentele politice cele mai atent urmărite sunt cele care ţin de cursa apropiatelor alegeri. -36 de partide, formaţiuni politice şi coaliţii au depus liste de candidaţi pentru alegerile parlamentare. Dintre acestea doar 9 au liste de candidaţi candidaţi în toate cele 42 de circumscripţii circumscripţii electorale din ţară, atât pentru Senat cât şi pentru Camera Camera Deputaţilor Deputaţilor C.D.R., F.D.S.N., F.S.N., M.E.R., P.N.L., P.R.M., P.S.M., P.U.N.R. şi P.R. (Partidul Republican). Pentru mandatele din Senat se  înfruntă 66 de partide care propun 3 267 de candidaţi, iar pentru Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor 81 de partide, formaţiuni şi coaliţii, coaliţii, cu 7 253 de candidaţi. La Ambasadele şi Consulatele României din străinătate 15 secţii de votare votare îşi vor aştepta alegătorii.  în faza de debut a campaniei electorale toată lumea candidaţi şi alegători -declară că e de dorit să avem o confruntare civilizată între programe programe politice politice şi nu dispute de orgolii, atacuri la persoană, lovituri neloiale, violenţe verbale şi chiar fizice etc.  în consecinţă în această etapă -a teoretizărilor făcute cu eleganţă şi ţinută - formaţiunile politice şi personalităţile care candidează la alegeriîşi îşi faccunoscute prinmass-mediaplatformele platformele program. Cele mai răsfăţate formaţiuni formaţiuni politice în sondajele sondajele de opinie efectuate în această perioadă sunt F.D.S.N. şi C.D.R. -când una când alta pe locul întâi în preferinţele electoratului. Cele două mari concurente, concurente, ilustrând ilustrând şi două tendinţe diferite în politica românească au fost şi cele mai active în a-şi face cunoscute programele şi în a promite că vor scoate România din criza profund profundăă în care se află, în cazul că vor fi pe placul alegătorilor. alegătorilor. F.D.S.N. îşi prezintă programul programul electoral sub sub deviza: „Să „Să construim împreună viitorul României". Este chemarea unui partid care se autodefineşte drept partid social-democrat de centrustânga. „Vomavea o economie puternică" promite F.D.S.N., F.D.S.N., „o economie socială de piaţă" care poate înflori pe fundamentul economiei româneşti aşa cum am moştenit-o şi care „nu este falimentară". falimentară". Grija cea mai mare a F.D.S.N. este „protecţia „protecţia so cială" realizată „în funcţie de posibilităţile societăţii şi îndeosebi pentru categoriile defavorizate ale populaţiei" (peste jumătate din cetăţenii ţării se situează deja sub pragul pragul sărăciei). sărăciei). în concepţia F.D.S.N. reglarea funcţionării economiei sociale de piaţă se poate realiza prin cel puţin două căi: prin implicarea structurilor statale şi folosirea unor pârg pârghii hii ca impozitele, creditul, alocarea unor  resurse strategice etc. ca şi prin acţiunea acţiunea mecanismelo mecanismelorr pieţei 241 C 16 - Isto Istori ria a

1992

libere bazate pe corelaţia dintre cerere şi ofertă. Chiar Chiar dacă are încredereînvirtuţile virtuţileeconomiei economiei depiaţă, piaţă,F.D.S.N. F.D.S.N. refuzăprintr-un NU hotărât terapia de şoc ca o cale mai scurtă spre economia de piaţă.(Terapia (Terapiade şocnupoate decâtsă şocheze şocheze-afirmăcandidaţii F.D.S.N., F.D.S.N., în campania campania electorală.) Iar în programul programul electoral se afirmăcă este împotriva împotriva firii şi imoral să fie sacrificată o generaţie pentru un prezumtiv prezumtiv beneficiu beneficiu al generaţiilor generaţiilor viitoare. viitoare. Un alt principiuînscris înprogramul programulF.D.S.N. F.D.S.N.şi intensatacat deopoziţie opoziţie este rolul important rezervat statului care „poate şi trebuie să intervinăîn economie" economie"„săfie promotorul promotorulprincipalal promovării promovării reformei reformeieconomice". economice".Numai Numaistatul statul poaterealiza o„reformă „reformăcare nu doare" adică o refo reformă rmă nu ca un scop în sine, ci ca o garanţie aprosperităţii, unmijloc mijlocdeeficientizarea unorunităţi economice economice care sunt mai puţin sau deloc rentabile. Ecuaţia Ecuaţia F.D.S.N. propusă electoratuluiprin programu programull partiduluie simplă: simplă: economie economiedepiaţă =privatizare =prosperitate.CemaipromiteF.D.S.N.? F.D.S.N.? - Să protejeze protejeze economia naţională, urmărind ca prin pri n privatizare privatizare investitorii investitorii români români să deţină, în toate ramurile de activitate, activitate, majoritatea acţiun acţiunilor, ilor, respectiv cel puţin 51%. 51%. - Să Să încurajeze întreprinzătorii particulari, pentru pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. -Să atragă capitalul străin în România. - Să Să asigure Redresarea, Redresarea, Relansarea, Relansarea, Restructurarea, Retehnologizarea în economia naţională. -Să respecte ca pe o prioritate politica de protecţie socială. Partidele de opoziţie cu cele mai mari şanse în alegeri, grupate în C.D.R., prezintă electoratul electoratului ui „Platforma-program „Platforma-program pentru scoaterea ţării din criză prin Lege, Adevăr, Adevăr, Reconciliere şi Reform Reformă".C.D.R. C.D.R. sedefineşteca oalianţă alianţăde partideşi formaţiuni formaţiuni care au vocaţia democraţiei şi care optează optează pentru schimbarea schimbarea profund profundăă a României, având ca obiectiv esenţial desprinderea desprinderea totală a ţării de comunism prin limpezirea conştiinţelor şi schimbarea schimbarea mentalităţil mentalităţilor, or, prin prin refacerea statului de drept, impulsionarea economiei, economiei, asigurarea securităţii securităţi i sociale, reîntregireateritoriului naţional, naţional, reintegrarea reintegrareaRomâniei Românieiîn circuitul european, european, revenirea la tradiţiile spiritului spiritului de responsabilitate, la toleranţă, la la patriotismul luminat. Docum Documentul entul apreciază că România trece, în prezent, printr-o profund profundăă criză morală, morală, de autoritate şi credibilitate, economică economică şi socială.  vedere:Pentru a realiza proiectul societăţii promise, C.D.R. are în - Redresarea Redresarea morală a ţării prin reîntoarcerea la valorile valorile 242

1992

fundame fundamentale ntale ale libertăţii, dreptăţii, solidarităţii şi credinţei. Nu se pot pot constitui instituţii instituţii noi când lipsesc adevărul, încrederea, încrederea, loialitatea şi când legitimitatea morală a puterii este îndoielnică. -Refacerea societăţii civile, civile, care trebuie înfăptuită amplu amplu şirapid,va asigura asiguraexercitarealibertăţilor individuale individualeşicolective, exercitarea neîngrădită a drepturilor omului, desfăşurarea desfăşurarea demo cratică a vieţii publice, încurajarea proprietăţii particulare, privatizarea accelerată a proprietăţii de stat cu respectarea interesului naţional, fără violenţă socială, în mod ordonat ordonat şi favorabil favorabil pentru toţi cetăţenii. Rolul statului se va limita la exercitarea funcţiilor funcţiilor sale administrative, diplomatice, militare, militare, de asigurare a asistenţei şi protecţiei sociale. sociale. Societatea civilă civilă românească românească nu se poate înfăptui fără să se ajungă ajungă la adevărata reconciliere naţională. C.D.R. respinge categoric blamul şi culpabilizarea nediferenţiată care să afecteze milioanele de membri de partid dintre care unii au ocupat ocupat funcţii de partid neretribuite. neretribuite. Aceştia sunt chemaţi chemaţi să contribuie la reconstrucţia politică, eco nomică şi morală morală a ţării. Sunt consideraţi însă lipsiţi de credit moral moral foştii activişti plătiţi şi cadrele fostei Securităţi. Securităţi. Numai umai acestora C.D.R. le cere să nu încerce să forţeze intrarea în Parlamentul ţării în perioada următoarelor următoarelor două legislaturi, aşa cum recomandă interzicerea temporară a accesului la funcţii publice al persoanelor care au comis abuzuri grave în timpul dictaturii comuniste. comuniste. Justiţia Justiţia trebuie să-şi spună cuvântul cuvântul în cazul celor care, începând cu 6 mart. mart. 1945, 1945, au contribuit direct şi activ activ la instaurarea dictaturii comuniste în România, au iniţiat şi condus principalele acţiuni teroriste îndreptate împotriva fiinţei biologice şi spirituale spirituale a naţiunii, „autori prezumtivi ai unor crime   împotriva umanităţii". în societatea civilă cultura, biserica, învăţământul învăţământul trebuie să-şi găsească demnitatea demnitatea şi susţinerea materială materialăpe măsuraimportanţei importanţeilor. Tineretul,considerat şansa  viitorului, are nevoie de o atenţie specială, care să-1 scoată din starea de demoralizare, firească datorită marginalizării şi persecuţiilor la care a fost supus. C.D.R. propune chiar un „Pro gram de urgenţă urgenţă naţională pentru tineret" care să salveze această categorie de la blazare şi să împiedice emigrarea, emigrarea, masivă în ultimii ani. -Restructurarea şi stabilizarea economică, având ca fun dament dament reforma reforma proprietăţii, sunt proiectate la nivel macroec macroeconom onomicşi la nivelsectorial, undeagriculturaeconsiderată principalul factor al refacerii refacerii economice economice şi al ieşirii din criză. -Un capitol distinct este consacrat refacerii şi consolidării 243

1992 instituţiilor instituţiilor statului statului de drept, condiţionate de separarea separarea puterilor   în stat. Şialte alteformaţiuni formaţiunipolitice îşi prezintă prezintăpe îndeleteprogramele programele -P.N.L., F.S.N., P.D.A.R., P.R.M., P.S.M. -iar membrii de partid înscrişi înscrişi în listele de candidaţi pentru pentru alegerile parlamen parlamentare tare in sistă la întâlnirile cu alegătorii asupra acelor teme care impun o imagine cât mai convenabilă convenabilă partidelor respective. Pe măsură ce se consumă timpul timpul campaniei campaniei electorale se renunţă la eleganţă şi fair-play. Cei mai iritabili sunt candidaţii care au impresia că nu li se dă ocazia să-şi să-şi cucerească electoratul. De exemp exemplu, lu, au loc maimulterundedeconflictepentrutimpiideantenă.Partidele neparlamen neparlamentare, tare,mai ales, sesimt simtnedreptăţiteşi pentru pentrucă trebuie săplăteascătimpiide antenă antenă(50lei/minut), darînspecial pentru pentru că îi obţin cu dificultate şi în număr insuficient. O serie de partide neparlamentare intenţionează să înfiinţeze „Alianţa pentru Demnitate Naţională", aţională",ca oformăderezistenţă rezistenţăîmp împotriva otrivalimitărilor  limitărilor  discreţionare la care e supusă voinţa lor de exprimare şi afirmare prin legile în vigoare. Alianţa Alianţa ... nu sa născut însă pentru pentru că partidelecare trebuiaus-ocompun compună ăn-aureuşitsă seîntâlneasc întâlnească. ă. La sfârşitul zilei de 27 aug. termen limită de primire primire a înscrierilor  înscrierilor  pentru alegerile prezidenţiale, cetăţenii României puteau puteau afla ce personalităţi politice sperau să întruchipeze modelul lor de preşedinte al ţării: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Caius Traian Dragomir. Gheorghe GheorgheFuñar, loan Mânzatu, MirceaDruc.

Primul care şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Central a fost Ion Iliescu, Iliescu, deşi tot el a fost ultimul care a declarat că va

candida, răspunzând echivoc tuturor celor care aveau curiozitatea să-i afle din timp intenţiile. (La 20 apr. 1992, în timpul unei vizite la Braşov, Braşov, este întrebat dacă va lupta lupta pentru un nou nou mandat prezidenţial. Ion Iliesc Iliescu u răspunde: „Eu sunt un reflector, reflector, dacă ţaraova cere".Totatunci,M Mircea ircea Sevaciuci-apropussănumai intre în competiţia electorală, dar Ion Iliescu are contraargumentele argumentele lui: „Ce, „Ce, e mai credibilJel Jelio io Jelev?".) Jelev?".) Program Programul elec toral al lui lui Ion Iliescu are ca titlu sloganu sloganull său electoral: „Cred „Cred în schimbarea în bine a României", României", iar pe fotografiile care l-au reprezentat în campania campania electorală se putea citi: „Libertate, „Libertate, Omenie, Hărnicie". Ultimul încris încris în cursa pentru Cotroceni Cotroceni a fost Mircea ircea Druc. Candidaţii Candidaţii la preşedinţie au avut parte de 19 contestaţii, toate fără nici un efect. Cel mai mai contestat a fost Ion Iliescu, Iliescu, pentru că a candidat candidat şi pe listele listele F.D.S.N. ca senator. Nicolae Ştefănescu Ştefănescu Drăgăneşti. Drăgăneşti. preşedintele L.A.D.O. L.A.D.O. şi unul unul dintre cei care contestă candidatura de senator a lui Ion Iliescu 244

1992 (un contestatar contestatar tenace tenace în acest caz a fost şi Nicglae Cerveni), susţine că acesta ori e membru de partid şi atunci nu poate fi preşedinte, ori e independent şi atunci atunci nu a depus listele listele cu semnături semnăturinecesarecandidaţilor pentruParlament. Parlament.Mircea Druc, contestat şi el ca fost cetăţean al U.R.S.S., U.R.S.S., declară, după ce contestaţia e respinsă: respinsă: „Dacă „Dacă ar fi fost acceptată contestaţia, ar fi fost o a doua mare lovitură dată Basarabiei. Basarabiei. Nu mă tem, a fost o explozie explozie a unei păstăi de fasole care nu-mi va modifica modifica intenţiile intenţiile şi strategia electorală". Au mai aspirat la candidatura pentru preşedinţie şi Lucian Cornescu, Ion I.Brătianu. Nica Leon, Sorin Marpozan, arpozan, Călin Rosetti, Constantin Cojocaru, Viorel Sălăgean, Ioan Godea, Dumitru Mazilu. A făcut senzaţie propunerea lui Radu Câmpeanu ca ex-regele Mihai să candideze la preşedinţie susţinut de P.N.L. Radu Câmpeanu şi-a anunţat intenţia înainte de a se consulta cu fostul suveran, care refuză net ghiduşa propunere printr-un mesaj adresat poporului român: român: „Nu „Nu pot fi nici candidatul unui partid şi nici cel al unei coaliţii ( . . . ) . Con sider că nu ar fi cinstit nici faţă de voi, mei faţă de propria propria mea conştiinţă,dacăm-aş m-aşfoloside procedura procedurauneialegeri alegerila lapreşedinţia republicii pentru a-mi înlesni reîntoarcerea pe tronul de pe care am fost alungat în 1947, 1947, printr-o lovitură lovitură de stat comunistă, comunistă, comandată andatăde oputerestrăină. Amtoatăîncredereaatâtîn înforţele religioase, civile şi sindicale, cât şi în partidele politice din România, că vor găsi formula formula revenirii mele în capul statului, statului, ca Regele  vostru legitim". Athénée Palace momen momentt festiv de # 30 aug. La hotelul Athénée inaugurare inaugurare a campaniei campaniei electorale a lui lui Emil Emil Constantinesc Constantinescu. u. Se remarcă remarcă prezenţa rivalilor sărbătoritului: Ioan Mânzatu şi Caius Traian Dragomir. Ziariştii se întreabă dacă nu cumva se pun bazele unei Convenţii a contracandidaţilor lui Ion Iliescu. • 1 sept. Luna campaniei electorale şi a alegerilor  parlamentare şi prezidenţiale începe cu două evenimente: -Cresc simţitor preţurile la unele produse de bază pentru că intră în vigoare hotărârea Guvernului de a le retrage -parţial sau total - susţinerea financiară. -Cei şase candidaţi la preşedinţia României se prezintă împreună împreună în faţa faţa cetăţenilor ţării, într-o emisiune de televiziune, realizată realizată de Florin Brătescu. Tot la 1 sept. Victor Surdu, preşedintele P.D.A.R., anunţă o nouă fuziune fuziune (a cincea) a partidului său. P.D.A.R. P.D.A.R. se uneşte cu Partidul Muncii şi Dreptăţii Sociale care-1 are ca lider pe Corneliu 245 Stegaru şi aduce o zestre de 32 000 de cotizanţi, inclusiv unele

1992

 vedete ale sportului - Mircea Sandu, Mircea Lucescu, Necula Răducanu. Cassai Adalbert, Vasile lanul -care devin devin membri membri ai conducerii P.D.A.R. Şi ecologistul Toma George eorge Maiorescu optează pentru P.D.A P.D.A.R. .R. unde i se oferă funcţia funcţia de şef şef al Departamentului de Ecologie şi Protecţie a Mediului. -C.D.R. -C.D.R. decide ca fiecare fiecare candidat candidat al coaliţiei la alegerile parlamentaresăse se considere considereautomatdemisîncazulîn încare s-ar  s-ar  descoperi descoperi că a fost lucrător lucrător sau colaborator al Securităţii, ori că a ocupat în regimul comunist funcţii ce intră în atingere cu punctul 8al Proclamaţiei dela Timişoara. Timişoara. -Crist -Cri stia ian n Zăinescu, deputat deputat P.N.L., P.N.L., face cunoscut cunoscut că-şi  întrerupe campania electorală în semn de protest faţă de amestecul abuziv al lui Radu Câmpeanu în listele de candidaţi ai P.N.L. Câmpeanu CâmpeanuconsiderăatitudinealuiZăinescu Zăinescuun afrontlaadresa sa şi a Biroului Execut Executiv iv al partidului. • 2 sept. Lâszlo Tokes declară greva foamei pe termen nedeterminat în clădirea Bisericii Reformate din Timişoara. El afirmă că doreşte să realizeze „o sinteză principială a celor  petrecute în ţară din '89 încoace" şi cere dreptate pentru toate cauzele pe care le consideră nerezolvate, începând cu cele ale etniei sale sale şi continuând continuând cu momentul momentul dec. '89, '89, 13-15 -15 iun. '90 etc. • 2-3 sept. Minisesiunea de toamnă (1-10 sept.) începe în forţă în Camera Deputaţilor. După După ce parlamentarii s-au luptat  vitejeşte pentru repartiţia locurilor în structurile de conducere ale Camerelor, Camerelor, deputaţii reiau proiectul unei legi aprig controversate şi respinse în ultima zi a sesiunii anterioare: Legea privind măsurile premergătoare reglementării situaţiei juridice a unor imobile imobile trecute trecute în proprietatea statului după 6 mart. 1945. 1945. Adoptată de deputaţi, Legea obligă Guvernul ca, la 6 luni după intrarea în vigoare, să propună propună Parlamen Parlamentului tului un proiect de lege care să reglementeze situaţia juridică a acestor imob imobile ile ce trebuie să rămână rămână neschimbată, neschimbată, în aşteptarea legii respective. respective. în atmosfera atmosfera încărcată, încărcată, datorită datorită subiectului în discuţie, intervenţia deputatei Daniela Crăsnaru a fost urmărită cu atenţie şi recompensată cu aplauze: „Nomenclatura nu a putut fi niciodată definită definităde laaceastă aceastătribună;ei bine,nomenclatura nomenclaturadinRomânia România e Liga chiriaşilor din vile. Să nu ne lăsăm induşi induşi în eroare prin sentimentalisme. «Bieţii chiriaşi» nu sunt sunt cei din bojdeuci, bojdeuci, ci sunt sunt cei din vile, vile, animaţi animaţi de ură faţă de foştii proprietari, arzând de nerăbdare nerăbdare să devină ei proprietari. proprietari. Această lege ar trebui votată de aceia dintre noi care sunt chiriaşi la bloc sau proprietari proprietari de 246

1992

apártamete la bloc, făcute prin prin C.A.R.". • 3 sept. La şedinţa şedinţa extraordinară extraordinară a Consiliului Consiliului Naţional Naţional Coordona Coordonator tor al P.DA.R, P.DA.R, se adoptă, adoptă, într-o într-o atmosferă euforică, Mesajul esajul electoralal partidului. partidului. Agrarieniipromitelectoratuluisă scoată România din criză şi s-o conducă spre prosperitate, prosperitate, ba chiar s-o transforme într-un mare exportator de produse agricole. Şitoate acesteaîn numai2-3ani şinumaiprinefortulpropriu propriu de redresare a agriculturii. O asemenea asemenea perspectivă perspectivă îi face pe agrarienii prezenţi la şedinţă să-1 să-1 aplaude frenetic pe liderul lor, VictorSurdu.Purtatde valulde simpatiedin interiorul interiorul partidului, partidului,  Victor Surdu se aventurează într-un pelerinaj la troiţa din Piaţa Universităţii care trebuia să transfoţrme un triumf local al partidului său, într-un triumf naţional. în Piaţa Universităţii Vic tor Surdu are parte de un tratament pe care l-au cunoscut şi alţi importanţi importanţioameni oamenipolitici -este -este huiduit. -Ion -Ion Iliescu dă publicităţii publicităţii o scrisoare deschisă deschisă către către Lâszlo Tokés: „Avem cu siguranţă percepţii diferite asupra evenimentelor  dela TârguMureş.Pentrumineeste clar căevenimentelerespec tive au fost stimulate din afară şi declanşate de venirea unor  grupuri grupurimasive demiide cetăţeni dinUngaria,cares-aucomportat comportat de o manieră incalificabilă în România". „Politica în domeniul minorităţilor minorităţilore altadecâto descrieţidumneavoastră dumneavoastrăşise situează la nivelul standardelor europene". Preşedintele României semnalea semnalează ză şi combate contradicţiile din declaraţiile pastorului, pastorului, darînfinalul scrisorii scrisoriiîl invită laoîntrevedere întrevedere..LâszloTokésdeclară că scrisoarea lui Ion Ilies Iliescu cu îl onorează, onorează, dar nu nu-1 poate poate convinge să renunţe la greva foamei, ci îl predispune doar la analiza contradicţiilor contradicţiilor scrisorii. scrisorii. Invitaţia la dialog făcută de preşedintele ţării primeşte primeşte următoru următorull răspuns: „Fiind în greva foamei foamei Ilies Iliescu cu ştie că nu mă pot deplasa, deplasa, dar primesc primesc cu plăcere orice oaspete". Ulteriorpastorul pastorulva refuza refuzasă-1 să-1întâlneascăpeIo Ion nIlies Iliescu, cu, pentru că nu i-au convenit unele afirmaţii făcute de acesta la postul de radio B.B.C. • 4 sept. Mesajul lui Corneliu Vădim Tudor către Lâszlo Tokés: ,Animat ,Animat de sentimente umaniste.am umaniste.am expediat expediat astăzi, la reşedinţa actuală a domnului Tokés, un pachet conţinând alimente alimente în valoare de 10 000 lei, precum precum şi o biblie ortodoxă ortodoxă,, în în speranţa că nu-1 va mai mânia pe Dumnezeu". Inginerul Victor  DoruFuior,din Sibiu, Sibiu, declarăgrevafoamei foameiîmp împotriva otrivaatitudinii lui Tokés, a cărui activitate activitate o consideră antiromânească şi antinaţională. antinaţională. Inginerul Fuior intenţionează intenţionează să rămână rămână în greva foamei mai mult cu o zi decât Lâszlo Tokés. 247

1992

- Unul dintre cele 8 rapoarte întocmite de comisiile parlamentare de cercetare a cazurilor de corupţie (casele repartizate nomenclaturii, utilizarea unor fonduri bugetare, cazul Airbus, Airbus, fondurilecontuluiLibertateaetc.) se ocupă ocupăde identificarea identificarea şi recuperarea fondurilor fondurilor deturnate din patrimoniul statului statului de eauşescu şi colaboratorii săi. Deşi comisia nu a către Nicolae Ceauşescu localizat aceste fonduri, a emis ipoteza că o parte din ele ar putea fi depozitate în conturile a patru bănci străine care care au filiale sau sucursale la Bucureşti. Membrii embrii comisiei invocă lipsa de sprijin din partea Guvernului (este citat Theodor Stolojan care a afirmat că tentativa de a recupera aceste fonduri este „o aiureală") atât Luchian (F.D.S.N.) pentru comisia senatorială condusă de Dragoş Luchian(F.D.S.N.) cât şi pentru cea înfiinţată în aug. 1990, condusă de IonMAnghel, din Ministerul de Externe şi având membri din Procuratură, Ministerul de Justiţie, Justiţie, M. I., M.Ap,N, Una dintre concluziile comisieieste estecă „descoperirea „descoperireafondurilor fondurilordeturnatede Ceauşescu s-a abordat «de ochii lumii» fără nici o convingere şi seriozitate din partea Guvernului". • 7 sept. într-un comunicat al Biroului de presă al Preşedinţiei României, se anunţă că Ion Illescu este dispus să angajeze un dialog cu Lâszlo Tokes la Palatul Cotroceni. • 8 sept. Lâszlo Tokesrăspunde mesajului mesajului lui lui IonIliescu din 7 sept., cerându-i cerându-i să revină în mod mod public la afirmaţia că greva ar fi o diversiune şi să accepte o discuţie cu toate organizaţiile ce posedă documente în care se află răspunsuri la problemele conţinute în scrisoarea deschisă pe care i-a adresat-o lui Ion Iliescu. • 8-10 sept. Mai multe organizaţii, ligi, ligi, federaţii, asociaţii asociaţii naţionale şi internaţionale, precum şi persoane particulare îi cer  lui lui Lâszlo Tokes să renunţe la greva foamei. C.D.R., C.D.R., una dintre acestea,considerăcă,deşi uneledintremotivelecarel-aucondus la o formă radicală de protest sunt întemeiate, totuşi momentul momentul protestului, în plină campanie campanie electorală şi în imediata apropiere a alegerilor, alegerilor, este greşit ales. • 10 sept. Parlamentarii Parlamentarii sunt prinşi într-o nouă bătălie, cea pentru stema stema ţării. ţării. Mărul discordiei este oportunitatea prezenţei în stemă a coroanei de oţel. Legea privind stema ţării şi sigiliul statului (nr. 102, pro promu mulgată lgată la 19 sept. '92) va fi adoptată adoptată în forma pentru pentru care s-au s-au luptat majoritarii, majoritarii, adică fără coroana considerată de ei un simbol monarhic, monarhic, deci depăşit. depăşit. Opoziţia Opoziţia a susţinut că „era unică în lume fiind un simbol al patriotismului patriotismului român şi nu neapărat al monarhiei. monarhiei. Polonia şi Ungaria n-au n-au 248

1992

îndepărtat-o, îndepărtat-o, noi, da. îndepărtarea a fost făcută cu ură şi teamă". teamă". (Dan Berindei, erindei, preşedintele Comisiei Comisiei de Heraldică, Genealogie Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române) Dan Amedeo Lăzărescu afirmă că „s-a măcelărit blazonul ţării" prin îndepărtarea coroanei. • 11 11 sept. Lâszlo Tokesanunţăcăîncetează înceteazăgrevafoamei foamei,, întrucât consideră că protestul protestul său şi-a atins scopul. Una dintre dintre dorinţele dorinţelelui imediate imediateşimărturisiteeste săfacăovizită vizităîn comuna Hodac (Târgu Mureş) pentru a-1 întâlni „pe fratele nostru Mihai Cofariu". Consiliul pentrurefacerea P.N.L. face publică o • 14 14 sept. Consiliul declaraţie ai cărei semnatari (disidenţi ai P.N.L., întemeietori şi memb membri ri ai altor partide liberale: Dinu Patriciu, Patri ciu, René Radu Policrat, Cristian Zăinescu,HoriaRusu,MihaiCarp,Nicolae Sinescu, Daniela Crăsnaru, Horia Pascu, Sabin Ivan, Dumitru Călueanu, Mircea Curelea) anunţă că vor unitatea liberalilor  sub deviza „Un P.N.L. fără Câmpeanu". Toţi îl consideră pe Câmpeanu Câmpeanu autorul vrajbei liberale liberale („un zero politic, politic, un pseudopseudoliberal" liberal" -crede -crede Dinu Patriciu), Patrici u), dar fiecare are reticenţe şi faţă de colegii din alte partide liberale pentru că „ei nu sunt adevăraţii liberali". • 12-14 sept. Ion Iliescu vizitează pavilionul României din cadrul Expo Expoziţiei ziţiei de la Sevilla. Sevill a. în în Spania Spania este primit de regele Juan Carlos şi de regina Sofia şi are o întâlnire întâlnire cu premierul premierul Felipe Gonzales. Gonzales. Continuân Continuându-ş du-şii turneul în Italia, Italia, cea mai im im portantă întâlnire este aceea cu Papa Ioan Paul al II-lea (România a reluat relaţiile relaţiile cu Vaticanul, Vaticanul, întrerupte în 1948). de 15 a fiecărei luni din campania elec • 15 sept. Ziua de torală este o zi cu ghinion pentru pentru unii candidaţi în alegeri. Dacă la 15 aug. Ion Iliescu a fost huiduit la Constanţa, la 15 sept. vine rândul lui Gherghe Funar să ajungă, ajungă, într-un mod neprevăz neprevăzut, ut, încentrulatenţiei. Socotind Socotindcăîn campan campania iasa electoralăTimişoara Timişoara este o redută care poate fi cucerită cucerită prin farmecul farmecul personal, şeful şeful P.U.N.R. descinde în oraşul martir, dar îi prinde pe timişoreni timişoreni într-o dispoziţie pro proastă. astă. în loc să-1 aplaude şi să-i promită votul lor, aceştia îl huiduie, huiduie, îl îl apostrofează, apostrofează, îl fugăresc, punându punându-i -i în pericol integritatea fizică. Pentru a se salva, Gheorghe Gheorghe Funar se baricadează în Catedrala oraşului şi, după câteve ceasuri ceasuri de aşteptare încordată, încordată, iese din lăcaşul sfânt sub escortă, printr-un loc ferit de mânia mulţimii. Spre deosebire de Ion Iliescu, liderul P.U.N.R reuşeşte să se stăpânească şichiar să-şipăstreze umorul, chiar dacă dacă purtătorul purtătorul său de cuvânt va declara că a fost vorba despre o „tentativă „tentativă de atentat". în zilele zilele următoare, necazul lui lui 249

1991 Şi Frans Andriess Andriessen en a remarcat că România România şi Bulgaria n-au n-au beneficiat de asistentă financiară la nivelul estimat, aşa cum s-a s-a întâmplat cu alte ţări din Europa estică, unde reformele reformele au fost consistent susţinute, în concluzie, pentru Bulgaria Bulgaria şi Româ România nia sunt necesare credite suplimentare, Douglas Hogg, Hogg, ministru de stat la MinisterulAfacerilorExterneal Marii Britanii,dupăo vizită întreprinsă în Româ România, nia, explică schimbarea de atitudine faţă de această ţară prin prezenţa prezenţa în Guvern a unor reprezentanţi ai P.N.L. care ar oferi o garanţie pentru viitorul reformei. • 12-16 nov. Recent constituitul constituitul Consiliu Naţional Consultativ al Sindicatelor se prezintă la prima întâlnire gu vern-sindicate la care participă liderii confederaţiilor Alfa, C.N.S.L.R. şiFrăţia,caşi, dintabăracealaltă,TheodorStolojan, Mihu Miron Biji, împuternicitul special al Guvernului în comisia mixtă mixtăguvern-sindicate guvern-sindicateşi DanMirceaPopescu, ministrul ministrul muncii muncii şi protecţiei sociale. sociale. Se hotărăşte ca de de la 1 ian. 1992 1992 să se negocieze atât salariile cât şi noi contracte de muncă la nivel naţional şi la nivelul confederaţiilor şi federaţiilor profesionale. în urma discuţiilor cu sindicatele, Guvernul Guvernul definitivează definitivează hotărârea (nr. 780) cu privire la indexarea salariilor, pensiilor pensiilor de asigurări sociale de stat, milit militare are şi I.O.V.R. I.O.V.R. şi la la alte măsuri de protecţie socială, pentru perioada nov.-dec. nov.-dec. 1991. Cu toate acestea reprezentanţiiUniunii Confedera Confederative tiveNaţionaleacuză putereacă  încearcă să polarizeze mişcarea sindicală pentru a o manipula, iar Alfa (retrasă din Uniune), consideră că puterea e vinovată de dezbinarea dezbinareasindicatelor. sindicatelor.în înagitata şinesiguraviaţă sindicalăapare BloculNaţionalSindical(Co (Congresul ngresuldeconstituire constituire 11-13 11-13nov.)care reuneşte sindicate din tipografii, poştă şi telecomunicaţii, elec tronică, automatizări, energie electrică, construcţii de nave. Liderul B.N.S.,Matei Brătianu,optează pentruapartenenţa apartenenţala Consiliul Consiliul Naţional Consultativ al Sindicatelor din România, alături de C.N.S.L.R., Alfa şi Frăţia. Sindicatele din domeniul transporturilor  iau atitudine, printr-un comunicat, împotriva tendinţelor de monopolizare a mişcării şi cheamă la realizarea adevăratei uniuni sindicale, invitând invitând structurile ssindicale indicale de tip federativ să se unească la nivel confederativ. Aceste sindicate nu acceptă acordurile acordurileînche încheiate iate cuGuvernul Guvernulde C.N.S.L.R.,Frăţiaşi Alfacare n-au fost abilitate să le reprezinte. La Palatul Victoria guvernanţii - Theodor Stolojan, Dan Mircea Popescu, Mihu Miron Biji -se aşazălamasadialoguluicumaivecheacunoştinţăMironCosma, însoţit de 30 de sindicalişti ai Ligii din Valea Valea Jiului. De data aceasta minerii minerii(prin reprezentanţi) reprezentanţi) auvenit cudocumentedesprecareei 180

1991

cred că ar putea aduce unele clarificări în legătură cu evenimentele ai căror protagonişti au fost, din sept. 1991. Printre altele, Miron Cosma declară: „Noi, minerii Văii Jiului, am fost împotriva regimului totalitar, a comunismului, încă înaintea «Solidarităţii» din Polonia. Dar n-am avut pretenţiile lui Lech Walesa". • 13 nov. Preşedinţii Preşedinţii celor 6 partide, partide, P.N.Ţ.C.D., P.N.L., P.S.D.R, P.S.D. R, U.D.M.R, U. D.M.R, P.E.R, P.A.C., P.A.C., membre membre ale Convenţ Convenţiei iei pentru Instaurarea Democraţiei se întâlnesc într-o şedinţă la iniţiativa conducerii conducerii ForumuluiDemocratic DemocraticAntitotalitar Antitotalitar Român Romândincare care face parte şi Convenţia. Convenţia. Liderii politici se hotărăsc să adopte o stratagie comună la apropiatele alegeri locale şi dau publicităţii o Declaraţie solemnă solemnă cu privire la implicaţiile implicaţiile referendumului referendumului din Republica Republica Ucraina Ucraina de la 1 dec. 1991 asupra teritoriil teritoriilor or româneşti româneşti anexateprinpactul Ribbentrop-Molotov.„Partidele şi asociaţiile semnatare semnatare ale prezentei Declaraţii solemne solicită preşedintelui, Parlamentului Parlamentuluişi Guvernului GuvernuluiRomâniei Românieisă întreprindă deurgenţă demersurile necesare necesare pe lângă O.N.U. O.N.U. şi Republica Ucraina, prevalânduprevalându-se se de Actul final al Conferinţei Conferinţei de la Helsinki, privind posibilitatea posibilitatea modificării modificării frontierelor pe cale paşnică". Părerea semnatarilor Declaraţiei este că referendumul nu poate fi realizat pentru teritoriile anexate în mod mod abuziv, abuziv, teritorii teritorii care n-au n-au făcut niciodată parte parte din Ucraina cum, cum, de altfel, chiar U.R.S.S. U.R.S.S. a recunoscut, la 24 dec. 1989, 1989, recunoscând nulitatea tratatului tratatului Ribbentrop-Molotov. Declaraţia este semnată de 13 partide şi organizaţii apolitice membre ale Forumului Democratic   Antitotalitar Român ca şi de Societatea Culturală BucureştiChişinău. • 14 nov. U.R.S.S. lasă locul unei uniuni formate, formate, într-o primă etapă, din 7 state: Rusia, Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, Tadjikistan, Turkmenistan. Numele Numele propus pentru  viitorul stat confederal este Uniunea Statelor Suverane. -Parlamentul Româ României niei investit investit de C.P.U.N. C.P.U. N. (prin (prin Decretul-Lege tul-Lege nr.92 din 14 mar. mar. 1990, 1990, pentru alegerea Parlamentului şi Preşedintelui Rom României) âniei) cu calitatea calitatea de Adunare Constituantă a încheiat dezbaterea tuturor articolelor Constituţiei (rămân încă  în atenţia parlamentarilor 4 articole noi şi lo articole returnate Comisiei Comisiei Constituţionale, Constituţionale, care vor fi parcurse până la 18 nov.). nov.).  Adoptarea unora dintre articolele legii fundamentale a dus nu o dată la confruntări încrâncenate din care n-au lipsit invectivele, acuzele dintre cele mai grave, ironia, demagogia, demagogia, intriga, intriga, umorul voluntar sau involuntar, involuntar, chiar şi izbucnirea pătimaşă evoluând până aproape aproape de declanşarea violenţei, toate urmărite de o sală sală 181

1992

Funar va fi deplâns de toată lumea, lumea, inclusiv inclusiv de candidaţii llaa preşedenţie, iar presa va evoca episodul minut cu minut. minut. Protagonistul incidentelor încearcă să mai tempereze avântul celor  care au dat o amploare exagerată afron afrontului tului ce i s-a s-a adus de către timişoreni: „Eu m-am ales cu o piatră în cap care m-a lovit tangenţial, tangenţial, dinfericire. Nuecazul săajungla Cotroceni Cotrocenicucucuie". Dintre toţi candidaţii la preşedinţie, Gherghe Funar susţine susţine cu un desăvârşit aplomb că va moşteni Cotroceniul Cotroceniul şi promite promite să-şi sărbătorească sărbătorească ziua de naştere -29 sept. -în - în mult râvnitul palat prezidenţial. -Pe măsură ce se consumă timpul timpul campaniei electorale şi creşte numărul numărul întâmplărilor pitoreşti, electoratul începe să fie tot mai preocu preocupat, pat, nu atât de viitorul ţării decis prin alegeri, alegeri, cât de câştigătorii competiţiei pe care o urmăresc şi o susţin ca pe o competiţie sportivă de interes naţional cu posibile reverberaţii internaţionale. Primează Primează nerăbdarea nerăbdarea de a ghici cine va urca pe podium podiumînacordurileimnuluinaţional.Sedaupublicităţii publicităţiitot totmai multe sondaje sondaje de opinie, toată t oată lumea face supoziţii, iar  personalităţile zilei zilei sunt invitate să le facă publice, se organizează concursuri, se fac pariuri etc. Ca în toate momentele momentele de răscruce postdecembriste ale ţării este consultat oracolul Brucan. Politologul prevede o formulă politică de coabitare (ca în Franţa), cu Iliescu preşedinte şi un guvern de coaliţie condus de un prim-ministru prim-ministru al C.D.R. Ziarul Adevărul propune concursul „Oracol electoral", prin care cititorii sunt invitaţi să trimită la redacţiepreviziunilelor înlegătură legăturăcurezultatul alegerilor, alegerilor,urmând urmând caacelacarese vaapropia apropiacel mai mai multderezultatelecomunicate comunicate deB.E.C. B.E.C.să primeascănu doardiploma„Politologulnecunoscut", necunoscut", cişi ultimultip dePeugeot Peugeot(106XN), XN),din carenici unexemplarnu intrase în ţară până la data concursului. Cu această ocazie cel mainorocos norocos dintredifuzorii difuzoriiziarului aveasă primească primeascăuntelevizor  Goldstar. Goldstar.Unasemeneaconcurs,destul decostisitor,avea nevoie de un sponsor, sponsor, care putea fi un participant la cursa electorală interesatsă câştigerapidsimpatia simpatiaalegătorilor. alegătorilor.Şi-aoferitserviciile serviciile de sponsor pentru pentru acest acest concurs tânărul şi nărăvaşul N.P.L.  Alături de previziunile optimiste, cu semnificaţia unor jocuri dis tractive de vacanţă, apar şi previziunile sumbre. (Adrian Severin -„în -„în septem septembrie brie riscăm o mineriad mineriadăă electorală"; electorală"; Adrian Vilău „Orice e posibil în ţara asta unde un preşedinte face ce vrea el") sau anticipările făcute cu metode ştiinţifice ale instituţiilor  specializate în sondarea opiniei publice. Cu puţin timp înainte de ziua alegerilor, I.R.S.O.P. comunică comunică rezultatele rezultatele unei anchete anchete de 250

1992

opinie: va fi o luptă strânsă între F.D.S.N. (25%) şi C.D.R. (24%), pe de o parte şi între Ion Iliescu (38%) şi Emil Constantinescu (31%), pe de altă parte.   în centrul atenţiei alegătorilor se plasează candidaţii la preşedinţie. Unele sondaje sondaje de opinie situează pe locul întâi întâi în ierarhia preferinţelor pe Ion Iliescu, iar altele pe Emil Constantinescu. Urmează Gheorghe Funar, Calus Tralan Dragomir, Ioan Ioan Mânzatu şi Mircea ircea Druc. ION ILIESCU (vezi schiţa biografică de la pag. 88). Sigla care îl reprezintă pe preşedintele ţării ţării în campania campania electorală e formată din trei trandafiri învăluiţi în tricolorul naţional.  Asemănarea cu sigla F.D.S.N. se datorează unor convingeri comune comune cu această formaţiune politică recent înfiinţată şi care, alături de P.U.S.D. şi Partidul Socialist Democrat Român, îl susţine în alegeri. (Ion Iliescu Iliescu însuşi însuşi explică explică de ce preferă cei trei trandafiri trandafiri ai F.D.S.N. în locul trandafir trandafirulu uluii solitar al F.S. F. S.N. N.:: „Simbol „Simbolul ul elec toral al F.S.N., sub care s-au obţinut altădată victorii, este acum otrăvit". F.S.N. se pronunţă la rândul său în legătură cu simbolul electoral al F.D.S.N.: F.D.S.N. : „Cei „Cei trei tranda trandafir firii F.D.S.N. suntMarx.Engels şi Lenin", iar sursa de inspiraţie în alegerea lor este coperta coperta publicaţiei publicaţiei Munca departid  din 9 mart. 1980.) 1980.) Sloganul electo ral cel mai la îndemână pentru Ion Iliescu: „Cred în schimbarea în bine a României". României". Ce promite alegătorilor? Ceea ce promite promite şi F.D.S.N., F.D.S.N., cu unele nuanţări şi accente proprii: drumul spre democraţie e ireversibil, ne vom îndrepta către econom economia ia socială de piaţă în condiţiile unei protecţii sociale deplin asigurate, preşedintele însuşi intenţionând să propună Parlamentului un plan minimal de redresareeconomicăaţăriiînfavoareaprotecţiei pentrumuncitori şialte categoriidesalariaţi, seva ajunge ajungelareunireatuturorforţelor  forţelor  constructive ale ţări ţării, i, va fi un preşedinte al tuturor românilor. românilor.  în campan campania ia electorală Ion Iliescu Iliescu s-a s-a deplasat în multe localităţi din ţară (Reşiţa, Suceava, Alba, Călăraşi - Combinatul siderurgic, Teatrul popular, unde dovezile dovezile de simpatie au fost contracarate de manifestări antiprezidenţiale, Staţiunea de Cercetări Agricole Fundulea etc. ), a vizitat unităţi industriale şi agricole, a ţinut cuvântări în cadrul unor adunări populare, populare, a dat interviuri, a participat la conferinţe de presă. Cumîl văd susţinătorii?  susţinătorii? Biroul de presă „Campania elec torală Ion Iliescu" consideră ca principale atuuri ale candidatului onestitatea, consecvenţa acţiunilor pentru schimbarea în bine a Român României. iei.Admiratorii Admiratoriiîl îlcred cinstit, iubitşi stimatdepopor, popor,tole251

1992 rant, dornic dornic să realizeze reconcilierea naţională naţională şi să ducă o poli tică a transparenţei, transparenţei, omul omul politic care se bucură bucură de cea mai mare credibilitate. Ce îi reproşează adversarii? A tăcut la Congresul al XIII-lea când Constantin Pârvulescu 1-a acuzat pe Nicolae Nicolae Ceauşescu, a tăcut tocmai tocmai el care se considera opozant opozant al dictatorului, dictatorului, a coordonat represiunea împotriva studenţilor protestatari, în Bucureşti, în 24 şi 25 dec. 1968. A convocat o şedinţă de prelucrare a acestora la Centrul Universitar Bucureşti la care au mai participat participatCornelPacoste,IIon onTraían TraíanŞtefănescuşiDanMarţian. Marţian. Cultivă Cultivă lipsa de transparenţă transparenţă în viaţa viaţa politică. A fost prea tolerant faţădePetre Roman Romanpecare nu1-arevocat constituţional. constituţional. Agreşit  în alegerea sfetnicilor prezidenţiali. I-a insultat pe demonstranţii din Piaţa Universităţii. A acţionat duşmănos faţă de Proclamaţia dela Timişoa Timişoara. ra.SeînclinăluiLászl Lászlo oTokescareîşi batejoc deel. N-a făcut nimic pentru a impu impune adevărul despre evenimentele evenimentele din dec. 1989 1989 şi 13-15 13-15 iun. 1990, tolerează tolerează şi chiar încurajează menţinerea sau refacerea structurilor vechiului regim, i-a protejat şi îi protejează pe vechii activişti de partid şi pe lucrătorii fostei Securităţi. Securităţi. împiedică aplicarea aplicarea legilor ţării. Uită să spună spună ce a făcutdincea promis. promis. Afostşi arămasomulMoscovei oscovei şiadeptul comunismului(acuzaţiecombătutădeIonIlies Iliescu). cu). CalusTraian Traian Dragomir Dragomir îi propune propune lui Ion Iliesc Il iescu u să-şi să-şi ia ia concediu concediu fără plată  în perioada campaniei electorale. EMIL EMIL CONSTANTINESCU. CONSTANTINESCU. Născ Născut ut la 19 nov. 1939, 1939, la Tighina, Republica Moldova, Moldova, în familia familia unui inginer agronom, originardinRegat.Absolvental Facultăţii deDreptdinBucureşti Bucureşti (1960) şi al Facultăţii de Geologie şi Geografie a Universităţii Bucureşti (1966). Doctor în geologie (1979). Carieră universitarăasistent, lector, conferenţiar (1987), profesor profesor (1990) la Catedra Catedra de Mineralogie a Facultăţii de Geologie şi Geografie din Universitatea Bucureşti Bucureşti (din 1992) 1992) şi preşedinte al Conferinţei Naţionale Naţionale a Rectorilor din România. A scris şi a publicat numeroase cărţi, numeroase studii, studii, în tară şi străinătate, a predat şi a ţinut conferinţe la universităţi de renume din străinătate. străinătate. Premiul Premiul Academiei Academiei pentru„Mtneralogenezazăcământului SascaMontana" Montana" (1988). membru al societăţilor geologice din S.U.A., Marea Britanie, Germania etc. Sigla sub care evoluează evoluează în campania campania electorală electorală este cea a C.D.R. (alianţa care îi susţine candidatura la preşedinţie) -o cheie într-un cerc. Sloganul Sloganul electoral preferat „Să reclădim  împreună speranţa". Ce promite alegători alegătorilor?  lor?  O schimbare radicală în viaţa 252 252

1992 cetăţenilor ţării aşa cum e descrisă în în platforma platforma C.D.R. In campania electorală, pe care a început-o la Timişoara şi a terminato la Sibiu, Emil Emil Constantinescu Constantinescu sa întâlnit cu simpatizanţii simpatizanţii săi şi ai C.D.R. în numeroase localităţi din ţară (Baia Mare, Cluj, Sighetu Marmaţiei, armaţiei, Bacău, Bacău, Braşov Braşov etc etc.) .),, a dat interviuri în diver se publicaţii, la posturi de radio şi televiziune, a fost prezent la conferinţe conferinţedepresă,a inspiratapariţiaunuiClubEmil Emil Constan tinescu tinescu la Braşov Braşov şi a lansat lansat Proclama Proclamaţia ţia de la Cluj, în în numele numele C.D.R. care conţine şi un apel către cetăţeni pentru a face din ziua de 27 sept. „o răscruce istorică şi ziua învierii Român României", iei", ziua când „de noi toţi depinde depinde ca România România să devină ea însăşi". Cumîl văd susţinătorii?  susţinătorii? Om bun, cald, apropiat de ceilalţi, dar şi om de opinie, ferm în apărarea apărarea legilor ţării, un om liber  înaintedetoate,simbolul simbolulşiimagineacelorceşi-au şi-augăsit libertatea  în dec.'89. Ce îi reproşează adversarii? Este un valoros profesor geolog, dar nu este un om politic şi de aceea poate poate fi considerat o marionetă marionetă,,uşor demanevrat manevrat deexperimentaţii experimentaţiipoliticieni carese află în spatele lui. Blândul lândul Emil a deschis balconul balconul Universităţii  în timpul demonstraţiilor din 1990, nu dintr-un imbold personal, ci manevrat. După După dec. '89 a ajuns profesor universitar (Ion (Ion Iliescu) Iliescu).. A avut funcţii funcţii de conducere conducere în organizaţia organizaţia P.C.R. P.C.R. din facultatea facultatea unde era conferenţia conferenţiarr (Ion Ilie I liescu) scu).. A fost fost impus impus C.D.R. drept candidat la preşedinţie datorită unor legături strânse pe carele arecu uneleorganisme organismeamericane americane(CorneliuVădi Vădim mTudor). A fost susţinut pentru candidatura la preşedinţie de loco motiva motiva C.D.R., care ar fi U.D.M.R. şi căreia probabil probabil că i-a promis promis ceva în legătură cu Transilvania (Gheorghe (Gheorghe Funar). Funar) . Dacă Dacă va fi ales preşedintele ţării, îl îl va aduce pe regele M Mihai ihai şi va reface monarhia. monarhia. Va restitui marile averi confiscate după 1945 proprie tarilor, aducând aducând populaţia în cea ma maii grea mizerie şi umilinţă. GHEORGHE FUNAR. FUNAR. Născut la 29 sept. 1949 la Sânicolau-Mare, judeţul Timiş. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Econom Economicedin Cluj-Napoca apoca(1973). Carierăuniversitară universitară (asistent) (asistent) în învăţământul învăţământul agricol (1977). Din 1990 1990 urcă treptele ierarhiei universitare până la funcţia de prodecan al Facultăţii de Horticultura şi membru în Senatul Universităţii de Ştiinţe Agricole. Este autorul unor lucrări ştiinţif ştiinţifice. ice. Sigla care 11-a reprezentat în campania campania electorală este este cea a P.U.N.R, - harta României cu iniţialele iniţialele Vetrei Româneşti. Româneşti. Sloganul electoral: „Muncă.legalitate, demnitate, unitate naţională naţională şi credinţă în Dumnez Dumnezeu" eu".. A fost deosebit de activ şi 253 253

1992 ofensiv în campania electorală electorală (Cluj, Satu-Mare, Satu-Mare, Bucureşti, Bucureşti, Braşov, Ţebea Ţebea etc) et c),, susţinând permanent permanent că va câştiga bătălia pentru Cotroceni Cotroceni şi atacându-şi atacându-şi nemilos adversarii cei mai de temut: IonIliescu şi Emil Constantinescu. stantinescu. Ce promite alegătorilor? Când Cândva ajungepreşedinte,românii  vor fi liniştiţi liniştiţi în orice colţ al ţării inclusiv în Covasn Covasnaa şi Harghita. arghita. Reîntregirea teritoriilor româneşti. Legături strânse cu românii aflaţi în ţările vecine vecine şi în toate ţările llumii. umii. Oprirea imediată imediată a reformei în varianta Roman-Stolojan, pe care o consideră o încercarereuşitădesubminare subminareaeconomiei economiei naţionale. naţionale.Se vatrece laadevărataprivatizare,darpealte altebaze, deexemplu exempluprinvânzare de acţiuni. Vor fi înlăturaţi cei care în 1990 1990 au lucrat pentru subminarea subminarea economiei economiei naţionale, începând cu vârfurile ierarhiei, adică „vom curăţa curăţa peştele de la cap". Se va ajunge ajunge ca „la vremuri noi să existe oameni noi pentru un program nou". nou". Tot pentru a asigura liniştea liniştea cetăţenilor se va modifica şi Codul Codul Penal Penal (se vor   înăspri pedepsele), se va întări M. I., se va adopta o Lege a presei. Pe plan extern ne vom orienta spre Europa, în special spre statele  vecine, dar vom da da prioritate prioritate relaţiilor cu statele lumii a treia. Evoluţialui lui GheorgheFunarîncampania campaniaelectoralăatrezit trezit unora unora speranţe, speranţe, pe alţii ia iritat (pe timişoreni timişoreni ia adus adus chiar   într-o stare de furie activă), pe mulţi ia amuzat, amuzat, iar unii ziarişti au propus o ipoteză care a câştigat tot mai mult teren - înscrierea lui lui GheorgheFunarîn cursa prezidenţială este doar o diversiune. CAIUS TRAI AN DRAGOMIR. Născut la 16 iul. 1939 la Slatina, într-o familie de intelectuali. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti Bucureşti (1963), doctor în şt ştiinţ iinţee medicale (1971), antrenat în munca de cercetare medicală din Bucureşti. A  conferenţiat conferenţiat la mstitute mstitute şi universităţi din străinătate: străinătate: Institutul Institutul Nobel Nobel -Stokholm, Universităţile Universităţile de la la Oxford, Oxford, Boston, San Fran cisco, Koln, Bonn, Louvain, Bruxelles. A efectuat stagii „Fulbright" la Universitatea Carolina de Nord. S-a făcut cunoscut şi ca poet, eseist şi publicist şi ca semnatar al Proclamaţiei de la Timişoara (1990). Consilier Consilier al primului-m primului-ministru (apr. 1991), 1991), subsecretar de stat la Departamentul Informaţiilor (iun. 1991 1991 - aug. 1992), vicepreşedinte vicepreşedinteal F.S.N.(dinmart. mart.1992).Candidat Candidatla preşedinţia României din partea F.S.N. Sigla în campania electorală a fost trandafirul F.S.N.-ist. Sloganul Sloganul electoral el ectoral preferat: - „Sch „Schimbare imbare fără ură şi fără răzbunare". în campania electorală electorală (Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Gheorghe, Suceava, Suceava, Ploieşti, Bucureş Bucureşti ti etc.) etc.) a fost deseori însoţit de Petre Pet re 254

1992 Roman Roman şi de alte alte personalităţi personalităţi din staff-ul F.S.N. şi s-a făcut remarcat prin prin ţinuta discursului discursului electoral (considerată de unii o calitate, de alţii un defect) defect) destinat destinat mai ales intelectualilor (nu şi superintelectualilor) şi tinerilor. Pentru Pentru această ţinută sau pentru că nul nul considerau un concurent concurent periculos, adversarii nu l-au copleşitcuacuze,dara primit primit toatereproşurile reproşurileinspiratede F.S.N. Programul electoral prezentat în presă şi popularizat în campania electorală are ca titlu IVoua Românie care „nu este decât România eternă, în care suferinţa devine bucurie, dorul devine voinţă, speranţadevine devineadevăr".„NouaRo Românie mânieseva naşte dinRomânia eternă, printr-o schimbare schimbare fără ură şi fără răzbunare răzbunare ce va merge până la capăt". Noua Românie este prefigurată ca: ca: 1) O Românie unică şi indivizibilă, în care „să ne regăsim unitatea - nimic nu e mai puternic în noi decât principiul românism românismului ului-în -îndeplinrespect respectpentrupluralism şi modernitate, modernitate, în deplin respect pentru tradiţie". Elementele lementele neocomuniste neocomuniste au dezbinat dezbinatşi vordezbinanaţiunea naţiuneaşi patriaoride câteori avantajele avantajele de privilegiaţi ai fostului regim (care au reuşit să se salveze şi să revină în atenţie) sunt ameninţate. „Nu s-a făcut nimic pentru ca Basarabia să revină cu bunăvoinţă şi demnitate la ţară ". Se impune o atitudine mai fermă în politica externă. 2) O Românie a curajului. Comunismul dar şi „elementele neocomuniste ale puterii postrevoluţionare şi altele din afara acesteia şi din opoziţie au încercat să menţină menţină frica la scara îîntregii ntregii naţiuni". 3) O Românie a prosperităţii. Elementele conservatoare au blocat reforma care trebuie reluată prin accelerarea privatizării şi prin alte orientări cuprinse în Platforma-program „Viitorul azi" a F.S.N., menită să conducă la relansarea economiei etc. etc. Calus Traian Dragomir observă că în campania electorală a fost singurul care s-a s-a pronunţat decis împotriva comunismului comunismului şicare apronunţat pronunţat răspicatcuvântul capitalism. Anticomunismul e de neconceput neconceput fără toleranţă (de aici sloganul schimbare fără urăşifărărăzbunare),iarcapitalismulcareconducelademocraţie, transparenţă, dialog, asigură şi adevărata protecţie socială. socială. în în capitalismul la care aspiră Calus Traian Dragomir indivi dualismul dualismul este este motorul acţiunii omeneşti, omeneşti, iar social-democraţia social-democraţia corectează dezechilibrele şi înfăptuieşte protecţia socială. Şi Caius Traian Traian Dragomir îşi declară opţiunea pentru pentru republică. Gheorghe Funar consideră că C.T. C.T. Dragomir este „un satelit satelit al C.D.R," şi că ar fi neconstituţional să ajungă preşedinte, pentru că în Constituţie Constituţie nu există un post de tutore aşa cum are 255

1992

candidatul F.S.N., în persoana lui Petre Roman. IOAN MÂNZATU. Născut la11 aug.1932laBobâlna, Bobâlna,judeţul judeţul

Cluj. Absovent al Facultăţii Facultăţii de Fizică şi Matem Matematică atică a Universităţii Universităţii Bucureşti (1955), doctor în fizică (1964). Cariera ştiinţ ştiinţifică: ifică: cercetător la Institutul de Fizică Atomică (1955-1972), profesor la Facultatea Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, ucureşti, consilier ştiinţific pentru dezarmare în cadrul M.A.E. (1964-1967), membru al (şi în conducerea) conducerea) unor importan importante te instituţii instituţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate, răsplătit cu premii şi distincţii. Autorul unui impresionant număr de lucrări ştiinţifice (fizica atomică şi nucleară, nucleară, electronica nucleară, nucleară, biofizică, biofizică, biotehnologie) biotehnologie) şi chiar  al unor invenţii brevetate ca şi al unor romane romane şi nuvele sciencefiction. Este candidatul candidatul la preşedinţie preşedinţie din partea Partidului Partidului Re publican publican pe care îl şi conduce conduce şi îl consideră o formaţiune formaţiune de centru centrula apariţie,cesa deplasat deplasatîncet şisigur sprecentru centrudreapta. dreapta. Platforma-program a-programaPartiduluiRepublican,ceacu carese prezintă înalegeri Ioan Mânzatu,este este„profun „profund dliberală",darîn perioada perioada de tranziţie tranziţie „social-liberală" şi „republicană", cu opţiune pentru „republica parlamentară", ceea ce n-ar exclude un viitor referen dum pentru pentru ca populaţia să aleagă odată pentru totdeauna între între republică şi monarhie. Ioan Ioan Mânzatu consideră că în în România România s-a impus o antireformă care ar trebui corectată printr-o lege a privatizării, a fondului funciar, a garantării investiţiilor şi profitului pentru străini, o lege a protecţiei sociale care împreună să schimbe conţinutul conţinutul reformei reformei şi săi s ăi impună impună un ritm alert. în domeniul domeniul politicii externe, România nu trebuie să renunţe la idealul reîntregirii chiar dacă dacă a ratat o şansă şansă sau doar a amâna amânat-o t-o prin recunoaşterea independenţei Moldovei şi prin tratatele semnate cu Moldova şi Rusia.  în alegerile prezidenţiale Ioan Mânzatu promite să-şi dirijeze elctoratul către candidatul opoziţiei, dacă nu va ajunge în al doilea tur de scrutin, iar dacă va candida candida în turul turul doi de scrutin speră în sprijinul opoziţiei. în situaţia în care va apărea apărea alături de Emil Constantinescu Constantinescuîn aldoileaturde scrutin, scrutin,atuncivafi cuadevărat adevărat dificil de ales căci „ambii suntem profesori şi mergem în aceeaşi direcţie". Afinităţile de conduită politică şi electorală cu C.D.R. l-au determinat pe Gheorghe Funar să-1 eticheteze pe Ioan Mânzatu drept un „satelit al C.D.R". MIRCEA MIRCEA DRUC. DRUC. Născut la 27 iul. 1941 1941 într-un sat din judeţul Bălţi. Absolvent al Facultăţii de limbi străine din SanktSanktPetersburg Petersburg.. A mai urmat urmat cursuri economice şi de psihologie şi cursuri postuniversitare la Institutul pentru America Latină din 256

1992

Moscova. Autor al unor lucrări ştiinţi ştiinţifice fice în domeniul manage manage mentului mentului şi al psihologiei manage managemen mentului. tului. A fost destituit din motive motive politice din postul de profesor la Institutul Politehnic Politehnic din Chişinău, apoi a lucrat 10 ani în producţie la un Combinat Combinat de materiale de construcţie construcţie din Moscova. După După 1985 1985 s-a întors întors în Moscova, a fost ales în mart. 1989 deputat în Sovietul Suprem al R.S. Moldova din partea Frontului Popular din Moldova, Moldova, iar iar la 25 mai 1990 Parlamentul din Chişinău 1-a numit prim-ministru, prim-ministru, funcţie funcţiedincareeste demis demisdoarpeste unan.Laal treilea Congres Congres al Frontului Popular Creştin şi Democrat din Moldova Moldova este este ales ales lider (febr. (febr. 1992), 1992), după ce fusese desemnat preşedinte al Consiliului Consiliului Naţiona Naţionall al Reîntregirii, Reîntregirii, de la Iaşi (24 ian. 1992). 1992). în iun. 1992, 1992, dobândeşte cetăţe cetăţenia nia română şi acceptă acceptă propunerea de a candida la alegerile prezidenţiale din partea Mişcării Ecologiste din România, România, păstrându-şi stat statutul utul de candidat candidat independent. Candidatura lui MirceaDruc Druca fost contestată, a fost acuzat căeste estemonarhist, monarhist, K.G.B.-ist, .B.-ist,gardist, comunist, comunist, satelit al C.D.R. C.D.R. „România are nevoie de un preşedinte independent şi echidistant", declară Mircea Druc în campania electorală şi promite să fie un astfel de preşedinte a cărui primă victorie poli tică ar fi reîntregirea ţării: „Da „Dacă că voi învinge, consideraţi că unirea este înfăptuită".Apoiprintr-opoliticăbazatăpe francheţe francheţeşi adevăr  va face ca ţara „să fie hrănită, îmbrăcată, îmbrăcată, fiecare familie să aibă un acoperiş deasupra deasupra capului, să să existe existe medicamen medicamente te pentru spitale. După aceea facem lucruri mari. Producem valori materiale,  valori spirituale". Nu numai cei 6 candidaţi la preşedinţie îşi au susţinătorii lor, ci şi alte personalităţi personalităţi ce n-au n-au reuşit să se înscrie înscrie în cursa electorală şi chiar  Nicolae Ceauşescu. Prahova, la eauşescu. în judeţul Prahova, intrările în mai multe comune au fost agăţate de copaci, de preferinţă tei sau plopi, portrete ale defunctului dictator, flancate de steaguri roşii. La Piatra Neamţ pe panourile electorale cu chipurile candidaţilor la preşedinţie a apărut şi chipul  binecunoscut al lui Nicolae Ceauşescu. Ceauşescu. De mici incidente nedorite au parte toate partidele; pancarte ale F.D.S.N. sunt incendiate, pestechipullui IonIliescu se lipesc afişe electorale electorale ale C.D.R. C.D.R. care nu este nici ea scutită de dovezile concrete ale antipatiei unor segmente ale electoratului. Somptuosul sediu al F.S.N. din Bucureşti (Aleea Modrogan) a fost  jefuit de câteva ori, iar unor parlamentari F.S.N. li s-au sustras   bani şi, aşa cum au susţinut păgubiţii, documente compromiţătoare pentru Ion Iliescu. Doi membri al P.U.S.D. au 257

1992 fost arestaţi în timp ce lipeau afişe electorale pe panourile special amenajate amenajate din centrul Bucureştiului. Bucureştiului. Poliţia le-a amintit că în loculrespectiv-nu eravoiesă selipeascăafişe.„Sănedeadomnul domnul ministru Babiuc Babiuc înapoi măcar aracetu aracetul, l, bidineaua şi afişele" negocia cu poliţiştii, Nicolae Dide, în calitatea lui de membru al conducerii P.U.S.D. BiroulElectoralCentral(condusdePaul Florea şicompus şi din 14 reprezentanţi ai partidelor politice) a fost cauza multor  nemulţumiri. nemulţumiri. La2 sept., 10organizaţii (L.A.D.O., Prodemocraţia, Comitetul Comitetul Helsinki, Helsinki, Liga Naţională a luptătorilor luptătorilor din Decem  brie '89,, Asociaţia 16-21 Decembrie'89, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România etc.) cer să li se accepte listele pentru acreditarea observatorilor proprii. în afară de observatorii observatorii interni şi-au maioferit serviciile 11 organizaţii internaţionale. Către sfârşitul campaniei electorale mulţi se declară dezamăgiţi de evoluţiile candidaţilor. Corneliu Coposu o consideră „un „un concurs de înjurături, nu o luptă a programelor". Ca şi candidaţii la preşedinţie, partidele au găsit cele cel e mai diverseargume argumente ntepentru a-şicompromiteadversarii. F.S.N. F.S.N.acuză acuză C.D.R. C.D.R. că s-a inspirat din programul său de unde a preluat preluat concepţia concepţia privind politica de privatizare. Ulm Spineanu, de la la P.N.Ţ.C.D., încearcă să demonstreze demonstreze că nu poate fi nici o legătură între conceptul de privatizare directă propus de C.D.R. C.D.R. şi cel de privatizare indirectă susţinut de F.S.N. Ion Iliescu declară că C.D.R. C.D.R.înseam înseamnăde faptP.N.Ţ.C.D., P.N.Ţ.C.D.,chiar dacăalianţaopoziţiei cuprinde 16 formaţiuni politice politice şi că dacă opoziţia va câştiga alegerile alegerile va instaura monarh monarhia, ia, îi va reîmproprietări pe marii moşieri, moşieri, lăsându-i pe ţărani fără pământuri pământuri şi îi va repune repune în drepturi pe marii proprietari din industrie ceea ce va duce la un şomaj de masă şi la la sărăcirea sărăcirea populaţiei. Candidaţii opoziţiei susţin că dacă va câştiga F.D.S.N., se vor reface structurile comuniste, comuniste, se se va pune frână frână reformelor reformelor şi democratizării democratizăriiţării şivomrata şansade integrareîn organismele organismele democratice democraticeeuropene şi americane. americane. • 23 sept. In Capitală Capitală,, C.D.R C. D.R şiP.U.N.R. încheie campan campania ia electorală prin mitinguri. Pentru Pentru a nu se intersecta cu mulţimea de susţinători ai C.D.R, Gheorghe Funar schimbă ora mitingului P.U.N.R., care a înc început eput în piaţa din faţa Casei Poporului, Poporului, a continuat cu un marş şi s-a s-a încheiat printr-un spectacol Ia Sala Palatului. C.D.R. C.D.R. a preferat traseul obişnuit: Piaţa Universităţii Universităţii PiaţaRevoluţiei. 258

1992 • 27 sept. Ziua Ziua alegerilor parlamentare parlamentare şi prezidenţiale. Televiziunea Televiziunea şi radioul transmit, pe lângă obişnuitele informaţii şireportaje reportajedela secţiile devotare,şi unsondajde opinieI.R.S.O.P I.R.S.O.P..I.N.FA.S.dincarerezultăcăIonIliescu Il iescuşi F.D.S.N. F.D.S.N.vorcâştiga alegerile. Seara, L.A.D.O. îşi retrage observatorii acreditaţi în " birourile electorale electorale de circumscripţie, circumscripţie, deoarece B.E.C B.E.C.. a revenit asupra deciziei de a permite acestei organizaţii să computerizeze simultan cu B.E.C B.E.C. rezultatele alegerilor, îîn n centrul său de calcul, • 28 sept. Reprezentanţii C.D.R. protestează în cadrul unei conferinţe de presă împotriva transmiterii sondajului de opinie I.R.S.O.P.-I.N.F.A I.R.S.O.P.-I.N.F.A.S .S la televiziune, în timpul timpul votării, votării, şi împotriva refuzului B.E.C. de a admite computerizarea paralelă a rezultatelor   votului de către taformaticienii L.A.D.O. 4 #2 9 sept. sept. B.E.C. comunică comunică rezultatele parţiale parţiale (82,2%din totalul secţiilor de votare) ale alegerilor: Ion Ilies Iliescu cu 48,17 48,17% %, Emil Constantinescu Constantinescu30,39%,Gheorghe Funar10,78 10,78%,CalusTr CalusTrai aian an Dragomir 4,75%, Ioan Ioan Mânzatu 3,08 3,08%, Mircea ircea Druc 2,74%. La alegerile legislative F.D.S.N. este în frunte, urmat de C.D.R. C.D.R. şi de F.S.N. La 29 sept. B.E.C. trebuia trebuia să comunice rezultatele finale, dar întârzie datorită numărului mare de voturi anulate (1 561 762, adică 13,69% pentru Camera Deputaţilor, 1 477 201, adică 12,9% 12,9% pentru Senat şi 554 948, adică 4,8% pentru preşedinţie) care complică operaţiunea de centralizare. • 30 sept. sept. Aflat în impas din cau cauza za abundenţei de voturi nule,B.E.C.cere birourilorelectoralede circumscripţiesă reverifice rapid buletinele de vot considerate nule şi să comunice rezultatele în24de ore.Intrăîn alertăşiCurteaConstituţională Constituţionalăcaretrebuia să preia rezultatele pentru validare încă de la 29 sept. şi îşi trimite repreze reprezentan ntanţii ţii -Vasile -Vasi le Gionea şi Mihai Constantinescu - la B.E.C, pentru tratative. -La o conferi conferinţă nţă de presă, presă, Ion Iliescu vine deja cu soluţii pentru viitorul guvern - un guvern de uniune naţională sau un guvern de tehnicieni acceptat de toate partidele, cu un prim-ministru care nu trebuie să fie neapărat din partidul majoritar, majoritar, dar  trebuie să fie acceptat de acesta. -într-o -într-o şedinţă a Biroului Executiv Executiv al C.D.R. se analizează perspectivele vieţii politice româneşti româneşti după după alegeri şi se ajunge ajunge la concluzia, unanim acceptată, că este este exclusă colaborarea cu F.D.S.N. -F.S.N. nu acceptă ideea colaborării cu F.D.S.N. Decizia a fostluată deBiroul Biroul Executiv xecutival F.S.N.care dezminte dezminteşi zvonul2că, 59

1992 după după alegeri, partidul îl îl va sacrifica pe Petre Roman. Această presupunere presupunere „este un scenariu scenariu S.F. născocit de Alexandru Mironov(.. ( ...) .) Poate Poatear merge mergela emisiunea emisiuneaaceea aceeaT.V.,de ştiinţăşi imaginaţie imaginaţie " - e de părere Victor Boştinaru, liderul liderul grupului grupului parlamentar F.S.N. din Camera Deputaţilor. Deputaţilor. Vicepreşedintele Vicepreşedintele F.S.N.RaduBerceanu, Berceanu, punepunctul punctulpe i : „Şi cu Petre Petre Roman, şifără Roman, Roman,F.S.N.-ul F.S.N.-ulnu sealiază aliazăcu F.D.S.N F.D.S.N.-ul". .-ul". -CameraReprezentanţilor Reprezentanţilor dinCongresul Congresul S.U.A. S.U.A. respinge proiectul de rezoluţie rezoluţie înaintat de George George Bush prin care se recomanda acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. Americanii explică refuzul prin „furtul a un milion de voturi la alegerile din 27 sept., instabilitatea instabilitatea econom economică ică a ţării şi câştigarea alegerilor de către foştii comunişti". Românii explică insuccesul prin alte cauze care ar fi fost determin determinate ate de „un „un complicat joc de culise". Campania electorală ce se desfăşoară în S.U.A. S.U.A. opune opuneunui preşedinterepublicanun contracandidatdemo demo crat ce conduce conduce detaşat în sondajele de opinie şi care e sprijinit deunCongrescuo majoritate majoritatedemocrată. democrată.Se poatepresupunecă democraţii din Congres au plătit o poliţă administraţiei republicane care recomandase andaseacordareaclauzeiţării noastre.Cuozi înaintea  votului, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., Lawrence Eagleburger, a transmis fiecărui congresman congresman o scrisoare în care pleda pentru pentru un vot favorabil favorabil acordării clauzei. Eagleburger  vizitase vizitase România România şi se declarase mulţumit de evoluţia procesului de democratizare. O altă cauză care a influenţat votul congresmanilor congresmanilor a fost, cu siguranţă, lobby-ul lobby-ul antiromânesc al senatoruluiamericandeoriginemaghiară maghiară,,TomLantos. Acestaa adresat la rândul lui Camerei Reprezentanţilor o scrisoare concludentă concludentăfieşi doarprintitlu: titlu: „Votaţi otaţi NUîn legăturăcuclauza Român României". iei". Pentru Pentru acest apel imperativ a avut două argumente: acordarea clauzei tocmai în acest moment va fi interpretată şi ca un sprijin pentru pentru Ion Iliescu, Ili escu, candidat cu cele mai mari mari şanse în al doilea tur de scrutin, din 11 oct, 1992. Ion Iliesc Iliescu u a deţinut funcţii importante importante sub fostul regim comunist comunist dictatorial al lui lui Ceauşescu, iar după 1990, 1990, ca preşedinte al Rom României, âniei, a fost implicatîn ample ampleacţiuni antidemocratice.în al doilearând, rând,Tom Lantos susţine că Guvernul Guvernul postcomunist postcomunist din Român România ia s-a făcut  vinovat în ultimii ani de flagrante violări ale drepturilor omului faţă de etnicii maghiari, maghiari, germani şi ţigani. ţigani. -Ecouri după primele rezultate la alegerile din 27 sept.: „Reîntoarcerea la trecut nu mai este posibilă" -declară Ion Iliescu. Iliescu. Mai dramatic este însă faptul că „trecutul rămâne încă 260 260

19S2

actual în în România" România" (Le Figaro). „ Studenţii Universităţii din Bucureşti sunt consternaţi,  văzând actul ruşinos făcut de o mare parte din poporul român în ziua de 27 sept. sept. 1992" 1992" (Liga Studenţilor Studenţilor din Universit Universitatea atea Bucureşti). „ Cel mult 10% din din numărul numărul tinerilor cu drept de vot s-au s-au prezentat la urne. în contrapondere contrapondere pensionarii au mers la vot şi au votat cu domnul domnul Iliescu Iliescu şi F.D.S.N." F.D.S.N." (Marian Munteanu). unteanu). Declaraţii din tabăra învinşilor: Emil Constantinescu: „Voi încerca să îmi asum o misiune asemănătoare asemănătoare cu Avocatul Poporului!". Poporului!". „Electoratul român român este este sfâşiat între două tendinţe: palma de viitor şi teama de stagnare". Petre Roman: „E posiuii să asistăm la o stagnare a reformei". Şi o glumă din din partea presei: Datorită numărului şi diversităţii neregulilor electorale semnalate semnalate de persoane, partide din toate mediile, ziarul Adevărul  anunţă formarea unei „Mici enciclopedii enciclopedii a greşelilor electorale". •1 oct. In Senat se citeşte Raportul Procuraturii Generale, elaboratînurmasesizăriicomisieide anchetă anchetă aSenatuluipentru stabilirea adevărului şi diminuarea suspiciunii, neîncrederii şi prezentării false a unor fapte de corupţie cu caracter grav, pretins săvârşite săvârşite în perioada perioada 10 mart. 1990 1990 - dec. 1991. Concluzia Concluzia Raportului: Raportului: nu există temei legal pentru a declanşa urmărirea penală penală împotriva unui ministru pentru că încă nu avem o Lege a răspunderii răspunderiiministeriale. Senatorii Senatoriiau votat suspenda suspendarea realucrărilor  până la 12 oct., pentru a se putea consacra consacra integral campaniei electorale. - Emil Emil Constantinesc Constantinescu u cere arbitrajul Curţii Consti tuţionale pe care o invită să vegheze vegheze „la desfăşurarea corectă a scrutinului prezidenţial". prezidenţial". De fapt, Emil Emil Constanti Constantinescu nescu evocă unele bizarerii care au marcat şi alegerile parlamentare parlamentare în faza de centralizare a rezultatelor: numărul numărul nefiresc de mare al voturilor  anulate, sistarea temporară temporară a centralizării datelor pentru renumărarea renumărarea voturilor şi examinarea voturilor anulate, refuzul refuzul de care au avut parte observatorii L.A.D.O. când au propus centralizarea paralelă a datelor în centrul lor de calcul şi diferenţa mare între rezultatele parţiale ale Biroului Electoral Central şi ale Convenţiei Democrate. • 3 oct. P.U.N.R P.U.N.R.. provoacă provoacă un adevărat scandal naţional. La Şedinţa Consiliului Naţional se propune şi se votează suspendarea din funcţie a preşedintelui în exerciţiu al partidului, 261 261 Radu Ceontea, pentru că n-a sprijinit aşa cum se cuvine campania

1992

electorală a candidatului candidatului peunerist la preşedinţie. preşedinţie. Şi vice preşedintele Alin Drugă este desărcinat de atribuţiile care îi reveneau. PetruBurcă, prim-vicepreşedinte al P.U.N.R., demisi onează din funcţie, argumentând argumentând că este lipsită de o minimă moralitate analiza activităţii şi sancţionarea lui RaduCeontea în lipsa acestuia (Radu Ceontea na fost invitat la şedinţă). Demisionează imediat din funcţie şi vicepreşedintele Ioan AlexandruCrişan. rişan.în locurile eliberate, la vârf, se instalează rapid onouăechipă: Gheorghe Funar,preşedinte interimar, interimar, IoanGavra şi Cornel Brahaş. vicepreşedinţi. Furtuna din P.U.N.R. este, pentru unii membri, membri, efectul diferenţelor diferenţelor de program, program, ideologie şi manieră a demersului politic între cele două grupări din conducerea conducerea partidului care coex coexistau istau tot mai anevoie: anevoie: una care e gata să încheie o alianţă cu P.S.M. şi P.R.M., împotriva C.D.R. şi alta care păstrează o anumită rezervă faţă de P.R.M. şi P.S.M. şi consideră considerănecesară colaborarea colaborareacu C.D.R., C.D.R.,pentrustabilitate poli tică. Noii şefi ai P.U.N.R. îşi precizează poziţiile; Ioan Gavra: „La P.U.N.R. nu a fost vorba de nici o lovitură de stat, ci de aplicarea la solicitarea solicitarea unor preşedinţi preşedinţi de filiale a prevederilor art. 27 din Statut. Prin urmare, urmare, solicitarea acestora a fost normală, normală, firească, în urma inactivităţii inactivităţii şi, mai ales, a declaraţiilor declaraţiilor deplasate deplasate făcute de unii memb membri ri din conducerea partidului". partidului". Cei detronaţi au şi ei cevade spus;RaduCeontea: a: „Aceiaşiclujenicareauspart«Vatra», acum vor să frângă partidul ei şi să-1 îndrepte pe un drum care se închide în bariera roşie. Scandalul este naţional, cei care care s-ar fi dorit haiduci nu sunt decât nişte haidamaci lipsiţi lipsiţi de scrupule, ahtiaţi după putere şterpelită, dominaţi de o impetuozitate impetuozitate sus pectă, aroganţă şi lipsă de discernământ, aşa cum au dovedit în campania paniaelectorală(.. (...) .) Secunoscprea preabineşi buba, buba,şi Gavra, şi  javra...". IoanGavra revine şi îl acuză pe Ceontea că ar ti condus partidul spre stânga şi exclude alianţa cu P.S.M., U.D.M.R. şi chiar cu P.R.M. în Senat Radu Ceonteava demisiona din P.U.N.R. (2 nov.'92.). • 4 oct. B.E.C. comunică comunică rezultatele finale ale ale alegerilor  prezidenţiale din 27 27 sept, 1992. 1992. (vezi anexa nr. 7). Pentru Pentru alegerile parlamentare, parlamentare, rezultatele rezultatele finale nu pot fi comunicate deoarece printre voturile nule au fost identificate voturi valabile,ceeacea făcut făcut caB.E.C.sătrimitătoate procesele proceseleverbale  înapoi în teritoriu pentru reverificare. -B.N.S., C.N.S.L.R, Frăţia şi Alfa susţin candidatura lui Emil Emil Constantinescu Constantinescu la preşedinţie, preşedinţie, în al doilea tur de scrutin: „Un „Unparlamentinfectatde forţecomuniste-naţiona comuniste-naţionaliste liste nupoate 262

1992

fi contracarat contracaratdecât deunpreşedintedemocrat, democrat,singurul înmăsură să garanteze schimbarea imaginii României şi dezvoltarea unor  relaţiieconomiceinternaţionalecaresă asigureo autentică autenticărelan sare economică, stabilitate socială precum şi noi locuri de muncă". Acestora li se alătură Sindicatul Solidaritatea Şoferilor Şoferilor care îşi sfătuieştemembrii membrii sănuvoteze voteze„cuactualaputere neocomunistă". • 5 oct. oct. ,Aveţi curajul curajul să plecaţi urecheala sfatul tinerilor.  Acum câteva zile aţi votat în haine de sărbătoare, dar nu aţi votat pentru viitorul acestei ţări. Aţi votat pentru trecutul vostru. Aveţi curajul să opriţi tinerii lângă voi, să le redaţi speranţa." „Scrisoare către români" - Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti. -C.D.R. contestă alegerile din circumscripţiile 3 (Argeş), 9 (Brăila), 14 (Constanţa), (Constanţa), 17 (Dolj), (Dolj), 26 (Mehedinţi), (Mehedinţi), 37 (Teleorman), (Teleorman), 41(Bucureşti). (Bucureşti). Motivelecontestaţiei: numărulfoartemaredelliste iste speciale şi de voturi anulate, având ca rezultat dispariţia unui număr număr nefiresc de mare de voturi în fiecare circumscripţie. Florescu demisionează din Biroul Elec • 6 oct. Tudor Florescu toral Central căruia îi reproşează lipsa de corectitudine a alegerilor. • 7 oct. B.E.C. comunică rezultatele definitive ale alegerilor  parlamentare parlamentare din 27 sept. 1992 1992 (vezi anexele nr. 8 şi 9). 9). • 11 oct. Ziua celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor  prezidenţiale. Până la orele 14 au votat aproximativ 5,9 5,9 milioane de alegători, adică 36,1% din total. (Absenteism (Absenteismul ul este sesizat şi comentat comentat de presă: «Cu un entuziasm tomnatic tomnatic am votat viitorul preşedinte preşedinte al României» României» -se poate citi în România liberă [ 12 oct.].) Ion Iliescu a votat la ora 6,30, 6,30, la secţia de votare nr. 116, din Bucureşti. La puţin timp după ce a votat a declarat ziariştilor: „Şi, dincolo de confruntările confruntările care au marcat competiţia competiţia electorală, să găsim limbajul limbajul necesar comun pentru a sta împreună în jurul aceleiaşi mese, pentru a aborda -de această dată cu profunzime profunzime -problemele complicate cu care se confruntă societatea româneas că şi, împreună, să punem umăru umărull la clădirea societăţii, societăţii, aşa cum ne-o dorim fiecare dintre noi". •12 oct. După Dupăce B.E.C. comunicădatele parţialeale ale alege rilor prezidenţiale din care reiese avantajul net al lui Ion Iliescu, felicită pe viitorul preşedinte, dorindu-i dorindu-i Emil Constantinescu îl felicită să exercite cu cinste înalta funcţie în care va fi investit. Ion Iliescu declară că se simte onorat deoarece electoratul a făcut dovada civismului şi a responsabilităţii, a maturităţii politice şi sociale, a convingerilor şi opţiunilor opţiunilor democratice. „Din confruntarea confruntarea elec ele c torală cu domnul Emil Constantinescu au câştigat câştigat democraţia, democraţia, adevărul, spiritul de toleranţă, am câştigat noi toţi". învingătorul 263

1992

afirmă că doreşte o colaborare cu toate forţele politice pentru a reclădiRomânia • 13 oct. B.E.C. comunică rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale din 11 oct. 1992 1992 (vezi anexa anexa nr. 7). Ion  îliescu va fi, conform preferinţelor preferinţelor electoratului, preşedintele României, în următorii următorii 4 ani - 1992-1996. 1992-1996. Repartiţia opţi opţiunilor  unilor  electoratului în diversele zone ale ţării: Bucureşti - Ion îliesc îliescu 52,01%, Emil Constantinescu Constantinescu47,99% 47,99%. Judeţele carel-aupreferat pe Ion îliescu îliescu: Botoşani - 82,6%, Călăraşi Călăraşi - 82,06% ,06%, Buzău 80,73% 80,73%, Ialomiţa - 80,28 80,28% %. Judeţe în care a dominat Emil Constantinescu: Harghita-90,86%, Covasna-85,82%, Covasna-85,82%, Satu Mare Mare -66,37%, Timiş -63,63%. • 15-16 oct. La. un an de la învestitură, Theodor Stolojan Stolojan prezintă presei şi apoi dă publicităţii Raportul guvernării în perioada perioada oct. 1991 1991 -oct. -oct. 1992. 1992. Premierul Premierul consideră că echipa sa a avut în vedere două obiective, pe care le-a îndeplinit mulţumitor, desigur cu unele reproşuri ce i s-ar putea adresa: asigurarea de alegeri libere şi corecte şi oprirea declinului economic prin creşterea creşterea economică zero. „Am demonstrat demonstrat că România, cu un minim minim de voinţă, poate reuşi, e capabilă să învingă greutăţile tranziţiei. Am pus pus bazele stabilizării economiei, economiei, guvernul viitor  trebuie să continue pentru pentru că e uşor să pierzi echilibrele, dar e greu să le câştigi". -Nu numai numai executivul predă ştafeta, ştafeta, ci şi legislativul. legislativul. Noul Parlament îşi constituie grupurile parlamentare care îşi desemnează conducătorii: conducătorii: F.D.S.N. -Vasile Văcaru la Senat şi DanMarţian rţian la Camera Deputaţilor; F.S.N. -Ion Aurel Stoica la Senat şi Adrian Severin la Camera Deputaţilor; P.N.Ţ.C.D. Valentin Gabrielescu la Senat şi Ion Diaconescu la Camera Deputaţil Deputaţilor or (P.N.Ţ.C.D.+P.E.R. (P.N.Ţ.C.D.+P.E.R.); ); P A C , P.N.L.C.D., P.N.L.C.D., P.N.L.A.T. P.N.L.A.T. -Al. Popovici la Senat; P.U.N.R. -Petru Dan Lazăr la Senat şi Ioan Gavrala CameraDeputaţilor; U.D.M.R. -Verestoy Attilala Senat şi Tokay Gyorgy la Camera Deputaţilor; în Senat P.S.M. şi P.R.M. se unesc în Partida Partida Naţională Naţională sub conducerea conducerea lui Adrian Păunescu; AlianţaLiberală (P.N.L.AT. + P.N.L.C.D.) din Camera Deputaţilor e condusă de Dinu Patriciu; P.A.C. -StelianTănase la Camera Deputaţilor; eputaţilor; P.S.M. P.S.M. -Tudor -Tudor Mohora la Camera ristian Popescula CameraDeputaţilor, Camera Deputaţilor, -DanCristian Deputaţilor, P.R.M. -DanC -SergiuCunescu la Camera Deputaţilor. P.S.D.R. -Sergiu • 19-20 oct. La Palatul Cotroceni au loc consultări între liderii formaţiunilo formaţiunilorr politicereprezentate reprezentateîn în Parlame Parlament, nt,în învederea alcătuirii guvernului; guvernului; Oliviu OliviuGhermangăseşte oportun un guvern 264

1992

de larg spectru politic. Adrian Năstase ar dori un pact politic cu partidele reprezentate reprezentate în Parlamen Parlament, t, atât atât în ceea ce priveşte priveşte continuarea continuarea reformei, reformei, cât şi în ce priveşte guvernarea. Ion guvem de uniune Diaconescu crede că e greu de realizat un guvem naţională şi că partidul învingător trebuie să-şi asume re Roman propune răspunderea guvernării. Petre propune ca partidul care a câştigat cel mai mai mare număr de de voturi să guverneze singur şi să-şi să-şi respecte promisiunile promisiunile făcute în campania campania electorală. Cât despre despre pactul social, acesta ar fi posibil doar dacă dacă F.D.S.N. F.D.S.N. ar  prezenta un program acceptabil de continuare a reformei. Camera Deputaţilor, Comisia de validare validare a • 22 22 oct. în Camera mandatelor de deputaţi respinge contestaţia P.D.A.R. în care se cerea o verificare a voturilor nule, ce ar fi putut ajuta acest partid să depăşească pragul de 3% necesar reprezentării reprezentării în Cameră. P.DA.R.maiaveanevoiedoardevreo vreo120devoturi. itru Popescu-Necşeşti escu-Necşeşti (P.N.L.C.D.) cere La Senat, Dumitru invalidarea mandatelor lui Corneliu neliuVădimTudor(pentru propa gandă şovină şi ură de rasă), Adrian Păunescu (na ieşit din P.C.R.) şi ŞtefanDavid (a fost şeful Securităţii din Caras Severin). Cei vizaţi se apără. Corneliu rneliu Vădim Tudor ameninţă. Adrian demonstreze că Securitatea a avut şi Păunescu încearcă să demonstreze oameni oameni cărora românii românii le datoreză datoreză enorm şi că el însuşi a fost urmărit urmărit de Securitate Securitate şi a avut permanent permanent spirit critic critic la adresa  vechiului regim. IoanAlexandru speră să calmeze spiritele şi îi ridică în picioare pe senatori pentru pentru a spune spune o rugăciune. • 23 oct. Emil Constantinescu face un Apel la solidarizarea solidarizarea tuturor forţelor interne şi externe pentru a convinge forurile competente competente din S.U.A. S.U.A. să revină asupra deciziei de a amâna acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. • 24-25 oct. La lucrările Consiliului Naţional al Delegaţilor  U.D.M.R., Katona Adam propune propune să se pună în discuţie la preşedinţie problema autodeterminării. Lăszlo Tokes merge mai departe şi înscrie propunerea lui Katona Adam în Declaraţia U.D.M U.D.M.R.privindproblemanaţională, naţională,în care seinvocă invocăautonomia autonomia comunităţilor etnice şi religioase, autoadministrarea pe baza principiuluiautonomieicomunitare.Partidelepoliticereacţionează prompt. P.U.N.R. consider considerăă că suntem în faţa unui act anticonstituţional. anticonstituţional. F.S.N. aminteşte aminteştecă minoritatea minoritatea maghiară maghiarăface partedinnaţiunearomână, română,iar P.N.L.A.T. P.N.L.A.T.constatăcă sefolosesc termeni termeni inexistenţi în dreptul internaţional. La 29 oct. Senatul Senatul ia   în discuţie preten*iile U.D.M.R., care sunt combătute cu argumentefortede numeroşisenatori. senatori. ReacţiaU.D.M.R. U.D.M.R. provoacă 265

1992

nedumerire şi nervozitate, Verestoy Attila Attila vrea să impună ideea că propunerea propunerea U.D.M.R. U.D.M.R. a fost înţeleasă înţeleasă greşit, greşit, că maghiarii nu doresc decât să se respecte prevederile constituţionale şi cele cuprinse în Legea administraţiei locale, iar despre autonomie autonomie teritorială nici nu a fost vorba. vorba. • 28 oct. în Parlament se definitivează structurile de conducere. Adrian Năstase 1-a învins pe Victor Babiuc (adică F.D.S.N. contra F.S.N.) în confruntarea pentru preşedinţia Camerei Deputaţilor. Vicepreşedinţii Camerei: Dan Marţian, Ion Raţiu, RaduBerceanu, IoanGavra. Secretari: Ionel Roman,Alexandru Konya-Hamar, Mircea Muşat, Gheorghe Toduţ. Chestori: Emil Stoica, Sorin Lepşa. în Senat Oliviu Oliviu Gherman a câştigat preşedinţia, învingându-1 pe candidatul C.D.R. şi F.S.N. -Emil Tocaci. Vicepreşedinţi: Dan Mircea Popescu, IIoan oan Lup, Eugen Dijmărescu, Adrian Moţiu.Secretari: Mihai Matetovici, Kozsokâr Gâbor, Ioan Păun Otiman, Corneliu orneliu Vădim Tudor. Chestori: Doru Ioan Tărăcilă, Tărăcilă, Paul Popescu.

- Conferinţă de presă cu participarea participarea unor membri membri din conducere conducereaa partidelorde opoziţie opoziţie (AdrianSeverin, DinuPatriciu, Ion Diaconescu, Călin Călin Anastasiu, Sergiu Cunescu) cu o temă la ordinea zilei: negocierile F.D.S.N. în vederea formării Guvernului. Toţi cei prezenţi comunică ziariştilor decizia lor de a nu participa la guvernare pentru că F.D.S.N., negociind de pe poziţii poziţii de forţă, ar fi ignorat condiţiile puse de opoziţie şi pe care aceasta le con siderăobligatorii:1) Absenţa Absenţadintr-oeventuală eventuală coaliţiea P.S.M. şi P.R.M. Despre aceste formaţiuni pe care opoziţia le consideră extremiste Dan Marţian a afirmat că trebuie atrase la guvernare „pentrua ledemocratiza".2) Existenţaunui programdecontinuare a reformei şi democratizării în concorda concordanţă nţăcu programe programele le opoziţiei, opoziţiei, în ceea ce priveşte pactul politic politic pe care F.D.S.N F.D.S.N.. îl propune propune partidelor partidelor ce nu vor participa participa la guvernare, guvernare, Ion Diaconescu este depărerecăacceptareaacestuipactar anihilaopoziţia opoziţiaşi araduce prejudicii ideii de democraţie. reunite ale Parlamentului primesc • 30 oct. Camerele reunite  jurământul preşedintelui României, Ion Iliescu. Vasile Gionea, preşedintele preşedintele Curţii Constituţionale, Constituţionale, prezintă actul de validare a rezultatelor rezultateloralegerilor prezidenţiale prezidenţialedin 11oct. 1992 1992.. febrilă în tabă tabăra ra liberală. La adunarea adunarea • 31 oct. Activitate febrilă generală a Delegaţiei Permanente a P.N.L., liberalii lui lui Câmpeanu îşi evaluează evaluează eşecul în alegeri şi stabilesc răspunderile. răspunderile. După După ce se invocă factori factori negativi obiectivi se găsesc şi ţapi ispăşitori: ispăşitori: I. V. Săndulescu, Mircea Ionescu Quintus care îşi şi dau demisia 266

1992

din conducerea partidului şi ministrul George Danielescu ce părăseşte imediat adunarea. Chiar dacă şi-au explicat înfrângerile prin acţiunea unor factori obiectivi, liberalii fiind doar între ei presa n-a avut acces - şi-au făcut şi reproşuri: -intrarea în C.D.R. pentru alegerile locale. -ieşirea din C.D.R. C.D.R. motivată motivată de unii lideri lideri prin riscul riscul trans formării C.D.R. C.D.R. într-un într-un megapartid, megapartid, ceea ce ar fi condus la la mari nemulţumiri printre membrii şi simpatizanţii partidului. Radu Ciuceanu, secretar general al P.N.L., afirmă: „Am călcat în două mari gropi: intrarea în Convenţie şi ieşirea din Convenţie". -propunerea candidaturii la preşedinţie a ex-regelui ex-regelui Mihai fără consultarea acestuia în prealabil. - participarea la guvernare în cabinetul Stolojan, interpretatăcaotentativăde cauţionare cauţionarea sistemuluineocomunist, neocomunist, amintind de participarea disidenţilor liberali conduşi de Gh. Tătărescu la Guvernul din 1945. -zvonul unei înţelegeri între IonIliescuşi RaduCâmpeanu, intermediată de Radu Ciuceanu. Ciuceanu. La adunarea generală s-a mai examinat şi oportunitatea unirii cu N.P.L. şi cu alţi liberali din celelalte partide. Cristian Zăinescu, ex-vicepreşedinte al P.N.L. şi iniţiatorul proiectului „P.N.L. fără Câmpeanu", Câmpeanu", n-a fost primit la adunare şi, după un un scandal memorabil, memorabil, s-a întors la la Iaşi. -Pe de altă parte P.N.L.C.D. cheamă cheamăla unitatealiberalilor. Vintilă I.Brătianuîi îndeam îndeamnă năpe toţicei careconduc conducorganizaţiile P.N.L. din ţară şi din Capitală să adere la P.N.L.C.D. în scopul refacerii refacerii mişcării mişcării liberale considerând considerând,, desigur, desigur, că P.N.L.C.D. este singura forţă capabilă să refacă adevărata mişcare liberală. • 4 nov. La Palatul Cotroceni Ion Iliescu anunţă: ,A sosit sosit oraH!", adicăorala caretoatălumeavaaflanumelenouluiprimministru: NicolaeVăcăroiu. Văcăroiu. Nimeninu-1 prea cunoaşte, dar Ion disponibilităţi pentru dia Iliescu îl prezintă: om al reformei, cu disponibilităţi log, cu temeinice cunoştinţe în domeniul macroeconom macroeconomic ic şi al mecanismelor economiei de piaţă. (NicolaeVăcăroiu Văcăroiu-Născut la 5 nov. 1943 în oraşul Bolgrad -Basarabia, în familia unui ceferist.  Absolvent al Facultăţii de finanţe-credit a Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti -1964. A lucrat la Comitetul de Stat al Planificării, promovând până la funcţia de director al Direcţiei de sinteză económico-financiara. A fost şi cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice Economice şi la Universi Universitatea tatea Bucureşti. în în 1990 a ajuns în funcţia de ministru-adjunct la Ministerul Economiei Economiei Naţionale, apoi şef al Departamentului Departamentului de preţuri, 267

1992

secretar de stat şi şef al Departamentului de impozite şi taxe din Ministerul Finanţelor. A coordonat reforma în domeniul fiscalităţii, a lucrat la introduc introducerea erea taxei pe valoarea adăugată, adăugată, a făcut parte din echipa de specialişti care a purtat tratative cu F.M.I., Banca Mondialăşi alte organisme organisme financiare financiareinternaţionale.) Primele declaraţii făcute presei: „Nu sunt membru F.D.S.N., nu sunt membru membru al nici nici unui partid. partid. Nu mă deranjează deranjează să fiu un prim-min prim-ministru istru de sacrificiu, nu ţin la scaun. Sunt un specialist nu un politician". „Eu sunt pentru pentru întărirea controlului statului, statului,  în special în ceea ce priveşte modul de gestionare a averii sale. Poporulamuncitpentruaceastă proprietateşitrebuie trebuiesă eliminăm abuzurile în distrugerea ei." încă din prima zi primul-ministru pronunţă pronunţăapăsat cuvântul reformă, alecărei legi -după -dupăcumafirmă afirmă -corectate şi aplicate sistematic, vor consolida reforma şi îi vor  da coerenţă, o vor adapta realităţilor realităţilor economiei economiei româneşti în condiţiile unei serioase protecţii sociale. în primele ore ale carierei salede prim-ministru,NicolaeVăcăroi Văcăroiu ueste asaltatdeîntrebări. întrebări. Ion Iliescu îl salvează de capcana unor întrebări care îl găsesc nepregătit, nepregătit, dar răspunde răspunde mulţumitor mulţumitor la celelalte. Presa Presa află că datorită promovării, sspectaculoase pectaculoase pentru toată lumea, rămâne neterminată o lucrare de interes imediat „Calcularea taxei pe valoarea adăugat adăugată". ă". Reacţii la numirea primului-ministru: Theodor Stolojan: „E un om deosebit. Am lucrat foarte mult împreună când dânsul lucra în C.S.P., iar eu în Minist Ministerul erul Finanţelor". Finanţelor". în în legătură cu aplicarea în continuare a reformei, fostul premier declară că are încredere în noul prim-ministru -ministru şi că poate pleca „foarte liniştit". Oliviu Gherman:„Aşteptam „Aşteptamcaîn România, ânia, în sfârşit,să existe o gândire economică coerentă. în ce priveşte sprijinul din partea celorlalte partide, avem două variante -ori înţelegem politica în spiritul anilor anilor '20, ori în spiritul anului anului '92". Petre Roman: „Nu-i o personalitate politică. Problema cen tralăeste dacă, dacă, asumându-şi ându-şipe deplinpoliticile şiinstrumentele economiei economieide piaţă,reuşeşte să-şi redresezeautoritateaguvernului guvernului asupra sectoarelor economice şi financiare". Corneliu Coposu: „Noi nu susţinem susţinem un guvern guvern de tehno craţi. S-ar S-ar putea putea să se îmbrace în haina F.D.S.N.-ului. Noi am promis că vom susţine un guvern omogen politic al F.D.S.N.", HoriaRusu:„Consider „Considercăîncercarea încercareadea depolitizapoliticul politicul care s-a făcut acum va avea consecinţe extrem de grave asupra asupra societăţii noastre în viitor. Actul de guvernare este un act politic". 268

1992

CorneliuVădimTudor: „Măbucurcădomnul domnul IonIliescu Iliescu a respectat ceea ce l-am rugat rugat noi, adică să pună un gospodar. gospodar. Din păcate, nu ştie mai nimeni nimeni ceva despre noul prim-min prim-ministru istru (... (...)) Până acum, de vreo trei ani, la vremuri mari am avut oameni oameni mici... mici... Să dea Dumn Dumnezeu ezeu să avem la vremuri mari oameni mari". ,Am avut Ienăchiţă Văcărescu, avem Văcaru şi Văcăroiu." Adrian Năstase: „Esteunprim-ministrucarese adresează omului de pe stradă". Gheorghe Funar: „Este îngrijorător că persoana desemnată săformezenoulguverneste esteun independen independentt şifiind fiindindependent independent riscăm să ne conducă la aceleaşi efecte în politica pe care o va adopta adoptaca şiGuvernul GuvernulStolojan Stolojan". Eugen Dijmărescu: „Un „Un bun specialist în taxe şi impozite; dar nu vreau să spun că aceasta prevesteşte ceva". Sergiu Cunescu: „Nu ştiu dacă îl vom susţine pe primul-ministru. Trebuie mai întâi să vedem care este formaţia şidupăaceeavomluaodecizie". - în aceeaşi zi - 4 nov. - românii românii află cine va fi noul prim-ministru, iar americanii cine va fi viitorul preşedinte al S.U A. Rezultatele Rezultateledefinitiveale alegerilorprezidenţiale prezidenţialedin S.U.A. S.U.A. îl indică pe democratul Bill Clinton drept învingător în 33 de state. Republica Republicanul nul George Bush Bush trebuie să-şi să-şi ia adio de la Casa Albă deoarece nu a reuşit reuşit să se impună impună decât decât în 17 state. • 9-10 nov. Grupul pentru Reforma Morală şi Politică a P.N.L. continuă să militeze pentru renaşterea acestui partid. La o conferinţă de presă, membrii grupului promit o moţiune şi o alternativăla actualaconducere conducerea P.N.L.Suntcriticate deplasarea spre stânga a partidului, distanţarea de forţele politice democratice, lipsa de democraţie democraţie din interiorul partidului partidului unde deciziile se iau înculise culisedoardecâteva persoane.SecereconvocareaConferinţei Conferinţei Naţionale Extraordinare pentru demiterea conducerii în frunte cu Radu Câmpeanu, Câmpeanu, pentru modificarea modificarea statutului, alegerea noii noii conduceri, conduceri, stabilirea tacticii şi strategiei partidului. -Şi Radu Câmpeanu este activ. El anunţă fuziunea P.N.L  cu N.P.L., mişcare tactică neagreată de Grupul pentru Reforma Morală şi Politică a P.N.L., care în aceeaşi zi se pronunţă cu ardoare pentru pentruunificareamişcăriiliberale. liberale. -în Camera Deputaţilor se termină lupta dusă de câteva săptămân săptămâni, i, înspecial specialîntreF.D.S.N.şi F.S.N., F.S.N., pentruatribuirea comisiilor. comisiilor. Deoarece Deoarece în comisii comisii se promoveaz promovează, ă, se opresc sau se modifică modifică legile.fiecare legile.fiecare partid a încercat, prin diverse metode, metode, să revendice revendice cât mai mai multe multe comisii, deşi regulamentul regulamentul prevede ca 269

1992

distribuirea comisiilor să respecte procentajul obţinut la alegeri de fiecare partid. partid. Regulamentul Regulamentul mai prevede ca fi fiecare ecare Cameră să-şi stabilească numărul numărul de comisii, titulatura, competenţele competenţele şi numărul numărul de membri, membri, având obligaţia obligaţia să respecte atribuţiile atribuţi ile comune.  în noul Parlament fiecare Cameră şi-a desemnat o comisie pentru politică externă (Parlamentul format în '90 avea doar una) pentru atribuirea căreia s-a s-a luptat mult şi aprig. aprig. F.S.N. F.S.N. a pierdut în faţa F.D.S.N. F.D.S.N. care şi-a adjudecat adjudecat comisiile de politică externă din ambele Camere. în Camera Deputaţilor, F.D.S.N. îşi exercită autoritatea autoritatea asupra a încă trei comisii importante: importante: politică eco nomică, nomică, reformă reformă şi privatizare; juridică, juridică, de disciplină şi imunităţi; învăţământ învăţământşi ştiinţă.F.S.N.rămân rămâneecu două douăcomisii (cercetarea (cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii; de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională). Alte comisii în Camera Deputaţilor: Deputaţilor: buget, buget, finanţe, finanţe, bănci (P.U.N.R.); agricultură şi viticultură, industrie şi servicii speciale (P.R.M.); drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor  naţionale (minorităţile naţionale, altele decît cea maghiară); admimstra admimstraţie ţie publică, publică, amenaja amenajarea reateritoriului şiechilibrul ecolo gic (P.N.Ţ.C.D.); muncă muncă şi protecţie socială (P.A.C.); sănătate şi familie (U.D.M.R.); cultură, artă şi mass-media (P.N.Ţ.C.D.). Comisiile parlamentare din Senat (la 12 nov. se încheie încheie atribuirea acestor com comisii isii partidelor) parti delor):: drepturile omului industrie alimentară alimentară şi şi silvicultură silvicultură (P.N.Ţ.C.D.); agricultură, industrie (P.A.C.); cercetarea abuzurilor şi petiţii (P.N.Ţ.C.D.); învăţământ şi cercetare ştiinţifică (F.D.S.N.); juridică, de numiri, disciplină, imunităţi imunităţişi validări (F.S.N.); muncă,protecţie muncă, protecţiesocială socialăşi problemele şomajului (U.D.M.R.); privatizare (P.U.N.R.); administraţie publi că şi amenajarea teritoriului (P.U.N.R.); cultură, cultură, arte şi mijloace mijloace masă (PartidaNaţională Naţională = P.R.M.+P.S.M.); apărare, deinformare de informareînmasă(Partida ordine publică şi siguranţă naţională (F.D.S.N.); economică (F.D.S.N.); sănătate, ecologie şi sport (F.S.N.). • 11-12 nov. Theodor Stolojan şi Petre Roman în Senat. Theodor Stolojan, după ce prezintă Raportul asupra guvernării în perioada perioada oct. '91 -oct. -oct. '92, acceptă să răspund răspundăă la întrebările întrebările senatorilor,deşiconsiderăcănuenevoiecaRaportulsăfieaprobat de aceştia. Deoarece Deoarece acuzele acuzele la adresa guvernării guvernării sale, dar mai ales la adresa lui Petr puţine şi nici nici delicat tre Roman, nu sunt puţine formulate, Theodor Stolojan se apără: apără: „Judecâ „Judecând nd politic vechiul Parlament Parlament şi încă actualul actualul Guvern, Guvern, vă rog, domnilor domnilor senatori, să fiţi îngăduitori pentru că cei care au încercat să facă ceva şi n-au 270

1992

reuşit poate sunt mai buni buni decât cei care au încercat să facă nimic şi au reuşit". O dată cu apariţia lui PetreRomanla microfon microfon izbucneşte izbucneştecu adevăratscandalul. scandalul. Referind Referindu-se u-sela condiţiile grele încare aguvernat,ex-prem ex-premierul ierulfaceotrimitere trimiterela„ceicare doresc o reîntoarcere la vechiul sistem" şi care i-au zădărnicit zădărnicit multe iniţiative şieforturi. O asemenea afirmaţie atinge multe răni încă neînchise. în sală se dezlănţuie dezlănţuie furtuna furtuna,, iar clopoţelul clopoţelul lui Oliviu Gherman se zbate neputincios. Când PetreRomanîncearcăsă-şi continue continueexpunerea expunereae anunţat anunţat cămaiare trei minute. minute.El ripostează afirmând afirmândcăacuzaţiile acuzaţiilegrave aduseGuvernului GuvernuluiRomanşiStolojan Stolojan nu pot fi combătu combătute te pe parcursul parcursul a trei, patru sau cinci minute. Atacat Atacat din toate părţile, părţile, PetreRoman contraatacă: contraatacă: ,A fi confruntaţi astăzi cu noi politicieni, dar vechi servitori ai ceauşismului, ceauşismului, nu  înseamnă că intrăm în democraţie". Corneliu Vădim Tudor  reacţionează reacţioneazădin nou:„Dum „Dumnea neata taai fostlector lectorde partidla medi medi cină şi construcţii, nu eu, tatăl dumitale dumitale a fost general sovietic". Conflictul onflictulcontinuăîn ciuda ciuda avertizărilor avertizărilor insistente ale clopoţelului clopoţelului prezidenţial. prezidenţial. Urmează Adrian Păunescu pentru care ceea ce au înfăptuit înfăptuit echipele guvernamentale de după 1990 1990 a fost o tristă farsă, adică îndeplini îndeplinirea rea programului programului de colonizare a României, României, după ce Guvernul Roman cu ajutorul ministrului de finanţe Stolojan şi sub privirile prea îngăduitoare îngăduitoare ale ale lui Ion Ilies Iliescu cu a risipit şi haotizat uriaşa moştenire a epocii socialiste. Astfel a ajuns Româ România nia o ţară subordonată subordonată finanţelor mondiale, mondiale, cu fabricile şi uzinele uzinele construite din sudoarea poporului poporului pierdute în mâinile samsarilor şi bişniţarilor străini.  în încheierea uneia dintre cele mai trepidante şedinţe prin care noul Parlament s-a afirmat în viaţa politică a tării, Theodor  Stolojan Stolojan (al cărui Raport de guvernare n-a n-a mai fost dezbătut şi în Camera Deputaţilor), la ultima sa apariţie în Parlament, mulţumeşte mulţumeşte celor celor care au avut avut un cuvânt bun pentru echipa sa, iar pe cei care „i-au adresat cuvinte mult prea grele" şi pe care el apreciază că nu le merită, îi respectă totuşi în continuare „ca reprezentanţi ai electoratului care i-a învestit". Conferinţă de presă „oarecum „oarecum aniversară, dar  • 11 nov. Conferinţă nu festivă" a Alianţei Civice, la împlinirea a doi ani de existenţă. Sărbătorirea prilejuieşte o sinteză a dezamăgirilor, începând cu lipsaunuisediuşi sfârşind sfârşindcurezultatele alegerilor.„De „Dela alegeri C.D.R. a început să moară" zice Petre Mihai Băcanu. Concluzia este că alegerile s-au pierdut la sate şi de aceea se fac planuri de seducere seducereaacestorzoneşi înprimulrândaintelectualităţiisăteşti. săteşti. Apare şi o idee mai îndrăzneaţă „puţin „puţin cam utopică, puţin cam 271

1992 Varşovia.Oaspetele Oaspeteleareo seriede întâlniricu PetreRoman, delaVarşovia. Ion Iliescu, cu personalităţi din cadrul MAE. şi MAp.N. • 23 febr. Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor lo cale în localităţile unde consultarea din 9 febr. n-a fost concludentă. Bucureştiull retrăieşte o solemnitate de care n• 27 27 febr. Bucureştiu

a mai avut parte din anul 1938 1938 -instalarea primarului primarului general al Capitalei Capitalei în în cadru festiv, în prezenţa prezenţa primului-min primului-ministru istru şi a unor  membri ai Guvernului. Sunt prezenţi în număr mare susţinătorii  învingătorului -Crin Halaicu. P.N.L. -careîşi îşi manifestă manifestăsatisfacţia satisfacţia strigând lozinci antiprezidentiale: „Jos Iliescu!" dar şi „Sus Halaicu!". -Comunitatea -Comunitatea Europeanătransmite într-unComunicatcă a luat notă, notă, cu satisfacţie, de desfăşurarea desfăşurarea alegerilor locale, în general libere şi corecte, şi speră ca alegerile generale să fie programate programate aşa cum au hotărât primul-ministru şi partidele politice, în termen de trei luni de la cele locale. febr.-ll mart. Referendumu Referendumull organizat în Bosnia Bosnia • 29 febr.Herţegovina demon demonstrează, strează, prin prin rezultate, rezultate, că populaţia (99,5%) doreşte independenta acestui stat. mart. în în Republica Republica Muntenegru, în în cadrul unei • 1 mart. consultări a populaţiei, 95,94 95,94% % dintre cetăţenii prezenţi la urne se pronunţă pentru pentru apartenenţa provinciei provinciei alături de Serbia la un stat numit Iugoslavia. Pe fondul acestor frământări, la Sarajevo au loc conflicte armate, soldate cu victime, între sârbi, croaţi şi musulmani. • 1-2 mart. Dubăsari, Republica Moldova. Separatiştii din Transnistria Transnistria au deschis focul focul asupra Comisa Comisariatului riatului de politie politie pe care ulterior l-au ocu ocupat pat şi au luat ostatici. Incidentele de acest fel se vor repeta cu victime şi panică a populaţiei, populaţiei, în satul Cocieri Cocieri şi în localităţil localităţilee Tiraspol, Bender, Bender, Râbniţa şi Coşniţa, unde separatiştii sunt sprijiniţi de cazaci. Igor Smirnov, liderul separatiştilor, separatiştilor, declară instituirea stării excepţionale excepţionale pe timp nelimitat. Mircea Snegur, într-un Apel adresat populaţiei, caracterizează situaţia ca deosebit de gravă şi cheamă cetăţenii Moldovei la unitate pentru apărarea independenţei şi integrităţii integrităţii teritoriale a ţării. • 2 mart. Republica Moldova Moldova devine membră membră a O.N.U. • 3 mart. Ca urmare a dorinţei populaţiei, exprimate la referendumul din 29 febr.-l mart., preşedintele Bosniei Herţegovina proclamă independenta acestei republici. • 5 mart. Republica Moldova. Protocol semnat la Holercani 204

1992 demembriiuneicomisii deconcilieremenită menităsă stabilizezesituaţia   în raioanele din stânga Nistrului. în acelaşi timp acţiunile provocatoare continuă. cunoscută încă o dată opinia -Theodor Stolojan îşi face cunoscută conform conformcăreia căreiaalegerile alegerilegeneraletrebuiesăfie fixateînsemestrul  întâi şi în nici un caz mai târziu. • 7 mart. Nicolae Titulescu la Ministerul Ministerul de Externe român. Fundaţia European Europeanăă „Titulescu", înfiinţată la Bucureşti după după dec. '89 hotărăşte ca, până la 16 mart. 1992, 1992, când se împlinesc împlinesc110anidelanaşterealui NicolaeTitulescu, Titulescu, rămăşiţele pământeşti pământeşti ale acestuia ssăă fie aduse în ţară şi reînhumate reînhumate la Braşov, conformdorinţei testamentare testamentare a diplomatului român. în acestscop,oaeronavătransportălaBucureştisicriulcurămăşiţele pământeşti ale lui Nicolae Titulescu, Titulescu, care este depus în holul Ministerului de Externe deoarece cavoul de la Braşov nu este încă gata. Fundaţia Fundaţia „Titulescu" „Titulescu" a avut şi ideea de a comanda, comanda, pentru pentru Braşov Braşov şi Bucureş Bucureşti, ti, două două statui ale patronului patronului ei, dar în acest caz nu a mai avut posibilitatea să-şi ducă proiectul până la capăt pentru că nu s-a găsit bronzul necesar. •10 mart. Consiliul de Cooperare al Atlanticului de Nord (România este membră a acestui organism chiar de la înfiinţare, adică din dec. 1991) 1991) admite admite ca membri membri statele C.S.I., deci şi Republica Moldova. Având în vedere noutatea situaţiei -U.R.S.S. prezentă într-un organism N.A. N.A.T.O. T.O. prin părţile părţile ei componen te -cineva -cineva denumeşte noii membri membri din C.S.I. -JVatovarisci. -Belgrad.Soseşteprimul primulgrupdemilitari carefacpartedin forţa de protecţie a O.N.U. Potrivit Rezoluţiei 743 a Consiliului de Securitate al O.N.U. „căştile albastre" (denumirea acestor  formaţiun formaţiunii de menţinere menţinere a păcii) urmează urmează să sosească în zonele de conflict din Iugoslavia în următoarele câteva săptămâni, ajungând ajungând la un efectiv de 14 000 de oameni. -Cotroceni. IonIliescuseîntâlneştecumembriaipartidelor  reprezentate reprezentateîn Parlamen Parlament. t. Analizând Analizândrezultatele şi atmosfera atmosferaîn care s-au desfăşurat alegerile alegerile locale.Ion Iliesc Iliescu pare mulţumit de acest moment al vieţii politice pe care-1 caracterizează drept „un exam examen en de maturitate". maturitate". Preşedintele Preşedintele ţării şi oaspeţii lui cad de acord ca alegerile alegerile legislative legislative să aibă loc până până cel târziu la sfârşitul lunii iunie. Diferenţele de opinii apar în ceea ce priveşte simultaneitateaalegerilorparlamentareşiprezidenţiale.împreună cu liderii partidelor din C.D.R., Radu Câmpeanu încearcă să convingă convingăasistenţacăalegerileprezidenţiale prezidenţialear trebuisă fiestabilite după cele parlamentare, dar reprezentanţii F.S.N., P.U.N.R. şi 205

1992

fantezistă" cum o consideră Ana Blandiana, crearea unor  sate-model prin care să se demonstreze ce ar fi fost satul românesc fără deceniile de comunism. -Verdictul Curţii Constituţionale în legătură cu Legea privind măsuri măsuri premergătoare premergătoare reglementării reglementării situaţiei juridice juridice a unor imobile imobile trecute trecute în proprietatea statului statului după 23 aug. 1944 1944,, lege adoptată de Parlament la 14 oct. 1992. Curtea Constituţională, sesizată de un număr număr de 55 de deputaţi, în legătură cu neconstituţionalitatea articolelor 1 şi 2 şi de Curtea Supremă Supremă de Justiţie, Justiţie, în legătură cu neconstituţionalit neconstituţionalitatea atea articolului 5, de cide că prevederile prevederile alineatului 1 din articolul 2 şi cele ale articolului articolului 5 sunt neconstituţio neconstituţionale. nale. Alineatul Alineatul 1, articolul 2 -instituie pe o durată de timp o interdicţie de înstr înstrăinare ăinare a bunurilor, bunurilor, care nu poate fi hotărâtă decât printr-o lege organică. Aricolul 5 - Parla mentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei înlegăturăcuaceste imobile, imobile,potrivitprincipiului principiului separării separării puterilor în stat. • 13 13 nov. La limita celor 10 zil zilee acordate de Constituţie, Constituţie, premierul Nicolae Văcăroiu prezintăParlamentuluicomponenţa cabinetului său (vezi anexa nr. nr. 11) 11) şi programul de guvernare. Dintre cei21 deminiştri, 11sunt memb membri ri F.D.S.N. Prezentându-i, NicolaeVăcăroiu Văcăroiu prezice că echipa sa va guverna 4 ani. Rumoare, râsete în sala Parlamentului. Parlamentului. „Cine râde la urmă, râde mai bine" -avertizează primul-m primul-ministru. inistru. Acesta supune supune apoi atenţiei parla mentarilor programul de guvernare pentru perioada 1992-1996 1992-1996.. După După o scurtă analiză a situaţiei situaţiei la zi a economiei economiei româneşti se trece la obiectivul prioritar pe termen termen scurt, care este traversarea în condiţii condiţii normale normale a iernii 1992-19 2-1993 93,, la câtevacoordonate coordonatepentru '93 care în a doua jumătate va aduce stoparea declinului producţiei, producţiei, urmată de relansarea producţiei în 1994. 1994. Iar pentru perioada următoare, următoare, pînă în 1996 se enumera câteva orientări de maximă maximă generalitate. Premierul Premierul îşi însoţeşte însoţeşte expozeul de o precizare: „Acest raport nu are pretenţia unui program program strategic pentru o perioadă de patru ani în detaliu. Ar fi fost neserios din partea unei echipe guvernamentale noi să prezinte în faţa dumneavoastră dumneavoastră un astfel astfel de program. El se va elabora în în urmă^ toarele 2-3 luni şi se va prezenta prezenta Parlamentului". Parlamentului". Prestaţia lui Nicolae Văcăroiu provoacă reacţii adverse. Chiar dacă tânărul premier a explicat de ce nu are încă un pro gram, unii parlamentari susţin că trebuia să-1 aibă. Dinu Patriciu, contrariat, afirmă afirmă că expunerea expunerea lui Nicol Nicolae ae Văcăroiu Văcăroiu „e bună pentru al XV-lea Congres al P.C.R.". Verestoy Attila consideră că 272

1992

documen documentul tul citit citit seamănă seamănă mai mult mult cu un plan de măsuri şi e nevoie de un plan de măsuri pe 4 ani, nu pe 4 luni. Nicolae Cerveni: „acest Guvern este o caracatiţă care are ca unic scop să continue politica politica comunizantâ comunizantâ a domn domnului ului Iliescu". Iliescu". La radio radio B.B.C. .B.C. se comentează comentează program programul ul noului cabinet Văcăroiu Văcăroiu şi se consideră consideră că marea omisiune omisiune este lipsa lipsa oricărei referiri la regimul proprietăţii. Programul Programul are în în vedere doar iarna care se apropie şi nu oferă răspunsuri pe pentru ntru ieşirea din criză, ci elemente multe, mărunte mărunte şi vagi. în presa internă apar apar noi date biografice, biografice, controversate, din bio biografia grafia lui Nicolae Văcăroiu: Văcăr oiu: între 1985 1985 1989 1989 a fost secretar de partid la C.S.P.; C.S.P.; după după 1989 1989 a fost de două ori secretar de stat stat şi de două ori retrograd retrogradat. at. Prima oară de către Petre Roman, pentru că „s-a opus reformei" şi a doua oară când s-au restructurat posturile de secretari de stat; este autorul impozitelo impozitelor, r, taxelor şi suprataxelor suprataxelor etc. • 15 nov. Cinci ani de la revolta revolta anticeauşistă anticeauşist ă şi anticomunistă a muncitorilor braşoveni. Asociaţia „15 Noiembrie '87" şi sindicatul Mişcarea Mişcarea „15 Noiembrie Noiembrie '87" iau iniţiativa iniţiativa comemo comemorării rării evenimentului, dar o concep cu destulă reţinere reţinere (ediţia a treia a Crosului „15 Noiembrie" programată să aibă loc pe traseul fostei demonstraţii, demonstraţii, Cupa „15 Noiembrie" la fotbal şi simpozionul „Istoria modernă a României -lumini şi umbre"). Au dispărut din programul comemorativ marşul muncitorilor  braşoveni braşoveni şi întrunirea întrunirea rezistenţei româneşti anticomuniste. S-a renunţat la o serie de manifestări manifestări pentru a nu tensiona şi mai mult atmosfera atmosfera politică şi aşa tensionată - se justifică Gavrilă Filichi, Filichi, preşedintele Asociaţiei „15 noiembrie noiembrie '87". Numeroase Numeroase personalităţi personalităţi politice n-au răspuns răspuns invitaţiei de a fi prezente prezente la comemorarea braşovenilor. Bruxelles. Prin parafarea Acordului european • 17 nov. Bruxelles. de asociere între între C.E.E. C.E.E. şi Român România, ia, aceasta din urmă este a patra ţară din Europa de Est, după Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, oslovacia,care obţinestatutul deasociat la C.E.E.Chiar Chiardacă Acordul Acordulîi asigurăavantaje avantajepoliticeşi economice economice,,în principiu principiuegale cu ale celorlalţi asociaţi, totuşi României i se repartizează cote mai mici de export pentru produsele agricole decât ţărilor  Trilateralei. • 18 nov. Partidele din opoziţie opoziţie îşi îşi fac cunoscute obiecţiile  împotriva programului de guvernare al lui Nicolae Văcăroiu şi a componenţei componenţei echipei guvernamentale. • 19 nov. Camerele reunite ale Parlamentului dau votul de încredere noului Guvern. Cu 260 voturi pentru şi 203 împotrivă, 273

1992

prim-ministru, istru, calitate pe care, Nicolae Văcăroiu este acreditat prim-min aşacumdeclară, declară,vrea săşi-opăstreze 4ani, împreună cu miniştrii săi. Membrii P.U.N.R, nu s-au hotărât de la început asupra a

ceeace audefăcut.Iniţial Iniţial şi-auexprimat exprimatrezervefaţă deprogramul programul lui lui NicolaeVăcăroiu s-au Văcăroiu şi faţă de echipa sa pentru ca, după ce s-au comunicat comunicat rezultatele votării, să se ridice în picioare şi să aplaude. aplaude. Opinii ale oamenilor politici după acreditarea Guvernului Văcăroiu: Petre Petre Roman: „Domnul Văcăroiu nu doreşte sincer  reforma. A declarat aproape explicit că ne vom întoarce la sistemul de control de dinainte de 1989". Personalităţile Personalităţile guvernamentale care doresc reforma -Florin -Florin Georgescu, Mişu Negriţoiu -vor fi cenzurate. Extremiştii sunt liderii de opinie ai F.D.S.N. Stelian Tănase: „Guvernul acesta este rezultatul eşuării tratativelor între partidele politice privind încheierea unui pact politic şi social, care ar fi dus la stabilizarea vieţii politice şi, în consecinţă, consecinţă, asocietăţii societăţiiromâneşti. româneşti. Atunci Atunci când cândse sepuneaaceastă problemă, F.D.S.N a forţat votul, aliniindu-se cu P.S.M. şi P.R.M., pentru a obţine preşedinţia ambelor camere. Acum a procedat în acelaşi fel pentru a impune impune Guvernul". Guvern nu este Dinu Patriciu: „După părerea mea acest Guvern capabil să continue reforma. De altfel altfel ceea ce înseamnă înseamnă reformă pentru domnul Văcăroiu pentru noi este contrareformă. Eu cred că rezultatul acestei guvernări, care nu îşi propune propune decât gestionarea crizei, se va vedea în foarte scurtă vreme -accentuarea blocajului financiar, creşterea inflaţiei şi scăparea scăparea de de sub control a întregii întregii economii". „Guvernul Văcăroiu nu este o echipă, ci o curea de transmisie." aprobată această Gheorghe Funar: „Din păcate, a fost aprobată schiţă de program de guvernare". „Român „România ia are un guvern prezidenţial." nostruparlamentaravotat votat pentru CornelBrahaş: Brahaş: „Grupulnostru noul guvern" „ ( . . . ) Învestitura a intervenit şi ca urmare a promi siunii Guvernului Guvernului că va ţine cont de propunerile propunerile noastre şi ale Convenţiei Democratice." Horia Rusu: „Domnul Văcăroiu vrea să fie transparent. Prindânsuleu vădCotroceniul". Cotroceniul". • 20 nov. Nicolae Văcăroiu îl însoţeşte pe Ion Iliescu la festivitateade inaugurare inaugurare,,în înincinta Casei Casei PreseiLibere,aBursei Române de Mărfuri. Premierul mărturiseşte că a amânat depune rea jurământului jurământului de către membrii membrii executivului executivului pentru a putea participala deschiderea deschiderea„templuluieconomieide piaţă". 274

1992

Ion Iliescu: „Vom tăia o panglică simbolică, dar tăietura se va vedea". vedea". „Bursa este una dintre instituţiile vitale vi tale economiei economiei de piaţă. Este primul primul pas, prima prima apariţie, prima instituţie. instituţie. Sper Sper să se afirme afirme cu succes. " -Palatul Cotrocen Cotroceni. i. Orele Orele 17,3 17,30. 0. în în faţa preşedintelui Ion Iliescu, Iliescu, memb membrii Guvernu Guvernului lui depun jurământul jurământul (unii dintre ei rostesc şi formula finală conţinută de textul jurământului: „Aşa să ne ajute Dumnezeu Dumnezeu"). "). Moment solemn şi festiv cu discursuri, discursuri, felicitări şi cupe de şampan şampanie. ie. Sunt Sunt prezenţi şi memb membrii rii echipei Stolojan, dar lipseşte Theodor Theodor Stolojan care a plecat în S.U.A. încă de la 18 nov., unde urmea urmează ză să-şi ia în primire postul de la la BancaMondială. ondială. Uniioameni oameni politici vor consideraun afrontgraba cu care Stolojan a părăsit ţara, încă înainte de a preda ştafeta noului premier. -Nicu Ceauşescu, condamnat în cele din urmă la 5 ani  închisoare pentru port ilegal de armă şi încălcarea regimului armelor armelor şi muniţiilor, este pus în în libertate condiţionată, condiţionată, de către Judecătoria sectorului 5 al Capitalei. • 23 nov. Liderii P.N.Ţ.C.D., în cadrul unei conferinţe de presă combat ideea, ideea, cu tot mai largă circulaţie, că C.D.R. C.D.R. este ameninţa ameninţată tă nu numai de rezultatul rezultatul algerilor, ci şi de disensiuni disensiuni interne. Zvonurile prin care se urmăreşte scăderea popularităţii C.D.R. sunt calificate de Corneliu Coposu drept „o diversiune dirijată de S.R.I.". - în Senat Senat şi în Camera Deputaţilor Deputaţilor se mai constituie şi comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie '89. Theodoru,, unul dintre membrii membrii fondatori • 24 nov. Radu Theodoru ai P.R.M. şi vicepreşedinte vicepreşedinteorganizatoric, organizatoric,îşi facecunoscut cunoscut divorţul de acest partid căruia îi deplânge evoluţia într-o direcţie nedorită.Iar pe şeful partidului îl acuză de despotism, aroganţă, conform conformism ismasociatcu teribilismpamfletar pamfletar,, cultal personalităţii. • 25 nov. P.R.M. nu întârzie să ia atitudine faţă de Radu Theodoru. într-un comunicat comunicat al Comitetului Comitetului Director acesta este este etichetatdrept drept denigrator denigratoral partidulu partiduluii şi alpreşedintelui preşedintelui Corneliu Vădim Tudor, Tudor, carierist carierist cu stagii în mai multe partide, un cumul cumul al insucceselor politice care i-au dereglat comportamentul (a aspirat la preşedinţia ţârii, la funcţia de primar general al Capitalei şi senator de Argeş), un intrigant, sursă de stări tensionale. tensionale. Inventarul păcatelor celui care cu numai două zile în urmă era  vicepreşedinte al P.R.M. pare nesfârşit: nesfârşit: a subminat subminat din interior  P.R.M., stângist periculos cu o reţea proprie de informatori şi 275

1992 susţinători, susţinători, adept al regimurilor regimurilor dictatoriale de stânga cu care  întreţine relaţii în detrimentul P.R.M., arogant, dispreţuitor, a împiedicat accesul în partid al unor elemente elemente valoroase, are înclinaţii de dictator, are şi datorii faţă de P.R.M P.R.M. (300 (300 000 lei), lei), a folosit autoturismul şi munca munca dactilografei partidului ca şi influenţa influenţaluiCorneliu Corneliu VădimTudor şi a partidului pentru a obţine, prin intervenţii, avansarea avansarea sa la gradul de general în rezervă etc. etc. Acuzaţiile Acuzaţiile vorcontinua. continua. RaduTheodoru va fi ales la 27 nov. preşedinte preşedinte al P.U.S.D. • 26 nov. P.U.N.R. împotriva luiTheodor Stolojan. Dacă Gheorghe Punar n-a pregetat să-şi declare părerea negativă despre guvernarea Stolojan, Ioan Gavra, în faţă ziariştilor, continuă ofensiva: „Nu văd justi justiţie ţie internaţională care să nu-1 aducă de acolo de unde este pentru a da seamă seamă pentru dezastrul   în care nea adus". Aşa cum a observat şi Gheorghe Funar, Theodor  Stolojan a plecat în America America înainte de instalarea instalarea Guvernului Văcăroiu. -Petre -Petre Romanafirmă, la o conferinţă de presă, că avem la conducerea ţării o echipă antireformă. Unul Unul dintre exemplele cu care îşi susţine teza este chiar IonHiescudespre care mărturiseşte că a respins iniţial Legea fondului funciar pentru că aceasta distruge structurile colectivizate ale agriculturii - C.A.P.-urile, IA.S.-urile etc. Preşedintele Preşedintele ţării ar fi preferat preferat ca pământurile ânturile să să fie date ţăranilor în folosinţă, nu cu titluiri de proprietate. -La prima conferinţă de presă pe care o onorează cu prezenţa, după alegeri, Ion Iliescu răspunde unor obiecţii formu late la adresa Guvernului Văcăroni şi a preşedintelui ţării. Guvernul,minoritar şi monocolor,este esteintegral integralasumat deF.D.S.N. Greşesc cei care neagă rolul statului în economie şi uită sau nu ştiu că Bill Clinton a venit la preşedinţia preşedinţia S.UA. cu un program program de reabilitare a statului. Guvernu Guvernull Văcăroiu nu este un guvern prezidenţial. prezidenţial. Preşedintele Preşedintele ţării n-a n-a făcut nimic nimic altceva decât să puncteze ce trebuie să facă acest Guvern. Ion Iliescu declară despre sine: „Eu am evoluat în timp şi sunt deschis şi democrat. Mie nu mi-e ruşine de ttrecutul recutul meu, chiar de nomenclaturist, pentru că nu am nimic a-mi reproşa". • 26-27nov. ŞedinţaConsiliului C.D.R. Corneliu Coposu demisionează demisionează din funcţia de preşedinte al C.D.R. şi-1 recom recomandă, andă, pentru pentru această funcţie, pe Emil Constantinescu care obţine  voturile necesare investiturii. S-au S-au abţinut abţinut de Ia I a vot P A. C, P.E.R., P.E.R., şi U.M.R.L. U.M.R.L. Noul ales al C.D.R. C.D.R. declară că va fi atent la orgoliile orgoliile de partid din cadrul C.D.R. şi la personalităţile accentuate ale multora 276

1992

dintrecei cecompunaceastăcoaliţie. coaliţie.Castrateg alC.D.R.,Emil Constantinescu îşi mărturiseşte o primă intenţie -tentativa de a obtine sprijinul sindicatelor şi al organizaţiilor studenţeşti. Vizitează România Tom Lantos, congres • 27-29 nov. Vizitează manul american american ce s-a opus ca România să primească primească clauza naţiunii celei mai favo favorizate. rizate. Oaspetele Oaspetele se întâlneşte întâlneşte cu Teodor  Meleşcanu, eleşcanu, reprezentanţi reprezentanţi ai U.D.M.R. U.D.M.R. şi ai unor partide din opoziţie. opoziţie. La sediul sediul P.N.Ţ.C.D., P.N. Ţ.C.D., la întâlnirea întâlnirea cu liderii C.D.R., Tom Lantos declară: „Dacă România va primi clauza naţiunii celei mai favorizate, favorizate, aceasta se va datora pledoariei pledoariei insistente a opoziţiei". • 29 nov. Are loc5 prima vizită a unei comisii a Parlamentului României (co. isâ de Adrian Năstase) la Chişinău. işinău. Parlamentarii Parlamentarii celor două ţari au discutat despre accelerarea accelerarea integrăriieconomice, economice,sincronizarealegislaţiei, creareaunuispaţiu cultural comun şi a unui cadru stimulativ pentru regăsirea regăsirea firescului în contactele directe dintre oameni. S-a S-a convenit să se se constituie constituie o comisie interparlamentară Bucureşti-Chişinău, Bucureşti-Chişinău, cu un număr egal de parlamentari din România şi Moldova şi care să activeze alternativ în cele două ţări. • 1 dec. Ziua Naţională a României. La 30 nov. parlamentarii se înt întâlnesc âlnesc în şedinţă solemnă pentru a marca marca sărbătoarea. sărbătoarea. în în toată ţara au loc manifestări manifestări - Serbările Serbările Unirii consacrate evenimentului. evenimentului. Momentul de apogeu se co consumă nsumă la Alba AlbaIulia unde undereprezentanţii reprezentanţiiputeriişi ceiai opoziţiei opoziţieiaumtinerarii distincte. Pentr Pentru u a nu se întâlni a fost nevoie ca opoziţia să-şi să-şi decalezeprogramul.„Nuputem putemparticipaalături alături deşefulS.R.I. la oasemeneamanifesta manifestare" re"-explică Sergiu Cunescu. Arunci Arunci când când  Adrian Năstase, Mişu Negriţoiu, Virgil Măgureanu, Liviu Maior,  Victor Opaschi au depus coroane de flori la statuia lui Mlhai  Viteazul  Vit eazul şi au prezentat prezentat mesajele mesajele oficiale, ceilalţi - Emil Emil Constantinescu, Corneliu Coposu, Vintilă Brătianu, Horia Rusu,SergiuCunescu Cunescu,, ConstantinTicu ConstantinTicuDumitrescu-au depus depus coroane de flori flori în cimitirul Maieri. Maieri. Emil Constantin Constantinescu escu a lansat lansat Apelul Apelul de la Alba Iulia care îndeamnă la „unire, toleranţă toleranţă şi solidaritate", solidaritate", pentru refacerea României României ca patrie comună care să-i să-i cuprindă pe toţi cetăţenii şi să-i facă feric feric i ,i. ,i. Cele două tabere s-au întâlnit la Catedrala Reîntregirii Neamului unde au asistat împreună la oficierea unei slujbe -La Cluj, maghiarii sum. sum. ncmulţuini ncmulţuiniti ti itru că primarul Gheorghe GheorgheFunar Funara reinstalatpe statuialui Matei Corvininscripţia cu un text al lui Nicolae Iorga, dată jos în timpu timpull Dictatului de la Viena: Viena: „Biruitor iruitor în război, război, învins învins numai numai la Baia de propriul său 277 t 

1992 neam, neam, când încerca încerca să învingă Moldova Moldova nebiruită". • 2 dec. Liberalii continuă continuă lupta. La şedinţa Biroului Executiv al P.N.L. este pus în discuţie Grupul pentru Reformă Morală şi Politică a P.N.L. şi acuzat de subminarea şi scindarea partidului. Din cei 20 de membri membri ai Grupului Grupului sunt excluşi din P.N.L.RaduStroeşi ValeriuStoica. Stoica. Imediat Imediataceştiacontraatacă. Ţinta este Radu Cămp Cămpeanu eanu căruia îi aruncă în faţă mai vechi vechi şi mai noi noi păcate: a cutezat să proiecteze o alianţă liberală în care să includă partide ca P.U.N.R. şi P.D.A.R P.D.A.R., ., iar înainte de alegeri nu vedea nimic rău în colaborarea colaborarea la guvernare guvernare cu F.D.S.N. F.D.S.N. • 7 dec. în Senat Szabo Karol Karoly y afirmă afirmă că la Cluj s-a comis profana profanarea rea unui monume monument nt istoric, respectiv respectiv a statuii lui Matei Corvin, Corvin, căreia i s-a s-a ataşat plăcuţa plăcuţa cu citatul lui Iorga. Iorga. La 6 dec, dec, la Consiliul Delegaţilor  U.D.M.R., s-a ajuns la concluzia că problema lema plăcuţelor de pe statuia lui Matei Corvin, considerată considerată de mare importanţă, trebuie să fie rezolvată de organisme internaţionale(U.N.E.S.C.O.,ParlamentulEuropei)încazulîncare forurile competenţe din ţară nureacţionează reacţioneazăla apelurile U.D.M.R. • 8 dec. în cursul unei unei vizite la l a Washin Washington, gton, Adrian Dohotaru,subsecretardestat laMinisterul Ministerulde Externe,îşi afirmă speranţa că România România se va uni cu Moldova Moldova în aproximativ 8 ani. ani.  Afirmaţia provoacă nervozitatea unor cercuri politice din Chişinău, iar Mircea Snegur ţine să pună pună lucrurile la punct punct printr-o replică tăioasă: „succesul unirii sau reîntregirii nu poate poate fi forţat în aşa modcumse exprimădemnitarii demnitarii români".Demnitarulmoldovean se pronunţă încă o dată ferm pentru independenţa Republicii Moldov oldova, a,iar declaraţiile dincategoriacelei pecare ocombate combatenu au, în opinia sa, alte consecinţe consecinţe decât destabilizarea situaţiei în Moldova. - Grupul pentru Reformă Morală şi Politică a P.N.L. reia ' ofensiva. ofensiva. Ca efect al unei scrisori deschise, deschise, acesta reuşeşte să convoace convoace şedinţa extraordinară a Biroului Executiv Executiv al P.N.L. P.N.L. Membrii embriigrupului, grupului,la careauaderat IoanaBrătianu Brătianuşi Constantin Bălăceanu Stolnici, Stolnici, îl acuză acuză pe Radu Câmpeanu Câmpeanu pentru toate greşelile care au compro compromis mis partidul şi avertizează avertizează că vor cere Conferinţei Naţionale îndepărtarea de la conducere a celui pe care  îl consideră vinovat de falimentul liberalilor. • 9 dec. Grevă Grevă generală generală a tipografilor în mai multe multe oraşe. Liderii Uniunii Sindicatelor Tipografilor din Bucureşti acuză guvernanţii guvernanţii pentru nepăsarea cu care au tratat revendicările membrilor breslei. breslei. în pofida pofida unor comunicate guvernamentale transmise transmise la radio şi din care rezultă că s-a s-a căzut de acord asupra 278

1992 unor unor revendicări (retehnologiza (retehnologizare, re, acordarea acordarea unor linii de credit extern, scutirea de anumite taxe, protejarea protejarea poligrafiei de către stat, ca patron patron unic, mărirea salariilor) nu s-a rezolvat nimic, iar  Guvernul uvernul Văcăroiu Văcăroiu pare şi mai mai indiferent indiferent la cererile tipografilo tipografilor, r, în consecinţă, consecinţă, la 10 dec, dec , ziarele vor fi în pericol de a nu apărea. apărea. • 10-11 dec. Mugurel Flores Florescu, cu, şeful Procuraturii Procuraturii Militare, ilitare, prezintă primul Raport al acestei instituţii în legătură cu evenimentele din dec. '89: '89: 1 104 104 persoane persoane decedate din care 160 până până la 22 dec, dec, 3 32 321 1 răniţi din care 1 107 până la 22 dec, dec , 1 218 dosare dosare nesoluţionate, nesoluţionate, 1 873 suspecţi cercetaţi, din care 1 024 militari şi 121 inculpaţi trimişi în judecată din care 35 din aparatul central de partid şi de stat, 2 din aparatul aparatul local de partid, 1 ofiţer  MAp.N., 73 ofiţeri M.I., 7 subofiţeri M.I. şi 3 civili. Ritmul lent al cercetărilorse explică, explică,dupăopinia opinialui luiMugurel Mugurel Florescu, Florescu,printr-o serie de dificultăţi cărora trebuie să le facă faţă organele de anche tă: neînceperea neînceperea cercetărilor la faţa locului, situaţia controversată a suspecţilor de terorism, terorism, necunoaşterea necunoaşterea circumstanţelor circumstanţelor reale şi concrete concrete în care au fost ucise sau rănite persoanele, persoanele, transparenţa transparenţa actelor de urmărire urmărire penală şi nu în cele din urmă activitatea tot mai acaparantă datorată creşterii fenomenului infracţional. • 14 dec. Intervenţie Intervenţie de senzaţie senzaţie în Senat Senat Corneliu Vădim Tudor Tudor citeşte citeşte o scrisoare semnată semnată de doi doi maghiari maghiari prin care este avertizat că ţara se află în mare pericol. Americanii Americanii şi maghiarii, sprijiniţi din interior, au pus la punct un complot complot care vizează vizează desprinderea desprinderea Transilvaniei de România. România. Totul va începe începe prin declanşarea la 15 dec. a războiului civil la Timişoara (sediul acestor  manevre) manevre) sub pretextul pretextul comemorării emorării Revoluţiei Revoluţiei din dec dec '89. Cu toată gravitatea impusă de moment senatorul Corneliu Vădim Tudor cere scoaterea în afara legii a U.D.M.R. şi a Societăţii Timişoara. • 16-17 dec. Timişoara îşi comemorează Revoluţia din dec. '89. în oraş steagurile au fost arborate arborate în berna, berna, au loc slujbe de pomenire, pomenire, se depun coroane de flori în locurile unde au căzut   victime. în expoziţiile deschise cu acest prilej, fotografiile, publicaţiile, documentele, mărturiile adunate evocă acele zile. în Calea Girocului Girocului se se sfinţeşte sfinţeşte monumentul monumentul ridicat în memoria celor  celor  arşi la crematoriul Cenuşa din Bucureşti. în Piaţa Măria timişorenii  îşi amintesc de ceea ce au trăit cu trei ani în urmă, apoi pornesc  într-un marş al libertăţii pe traseele urmate şi în dec. '89. In Piaţa Victoriei se adună d din in nou lume multă multă la mitingul ce are ca ge neric „Comunism „Comunismul ul s-a născut pe Neva şi va muri pe Bega". Corneliu Coposu, Coposu, prezent prezent la Timişoara alături de altj memb membri ri 279

1992 marcanţi ai opoziţiei (a fost invitat şi Ion Iliescu dar a preferat să-şi trimită doar reprezentanţii), a apreciat că „totul s-a petrecut petrecut  în mod paşnic şi solemn" în contradicţie cu ceea ce a prezis Corneliu Vădim Tudor. -Tipografii îşi respectă promisiunea şi declanşează greva generală datorită indiferenţei Guvernului faţă de pretenţiile lor. Multe publicaţii nu apar. România România liberă apare totuşi, tipărită la o tipografie particulară. particulară. într-un comunicat al ziarului se menţionează că ziariştii de la această publicaţie nu s-au desolidarizat de greviştii din tipografii, dar au căutat o soluţie pentru a nu-şi întrerupe apariţia, în în primul rând fiindcă vor să-şi informeze cititorii fără întrerupere şi apoi fiindcă n-ar fi suportat uşor pagubele materiale produse de lipsa de pe piaţă a ziarului. Ziariştii de la această publicaţie şi nu numai ei se întreabă de ce s-a s-a ales ca moment moment al grevei tocmai tocmai intervalul în care era aşteptată comemo comemorarea rarea Revoluţiei din dec. '89. Unii presupun că e vorba deo grevă grevăcreată artificial artificialîn scopuripolitice.în urmaunortratative  între reprezentanţii Guvernului şi ai tipografilor greva încetează la 18 dec. dec. La Congresul Congresul Uniunii Naţionale Naţionale a Organizaţiilor  Organizaţiilor  • 19 dec. Luptătorilor din Decembrie '89, Ion Iliescu rosteşte o alocuţiune  în care aduce „un cald omagiu luptătorilor aflaţi pe baricadele antidictatoriale antidictatoriale din Decembrie", îndeamnă îndeamnă la unitate unitate şi speră să se facă lumină lumină şi în ceea ce priveşte cauza Revoluţiei. -Gheorghe -GheorgheFunar cereGuvernului, Guvernului,printr-uncomunicat, să nu permită intrarea în ţară, de Crăciun, a familiei regale, con form opţiunii opţiunii exprimate exprimate de Mihai de Hohenzollern, Hohenzoll ern, pentru că  vizita nu este altceva decât un scenariu menit să-i tulbure pe români români şi pe deasupra deasupra un scenariu costisitor costisitor pentru că se vor  risipi „sute de milioane de lei cu măsurile de protecţie şi pază", pază", • 19-20 19-20 dec. Are loc al Il-lea Congres al Alianţei Alianţei Civice, la care se aleg aleg noile structuri structuri de conducere (Comitetul (Comitetul Director for mat din 27 de membri). Participanţii protestează împotriva arestării la 2-3 iul. '92 '92 şi a detenţiei prelungite în închisoarea închisoarea din Tiraspol Tiraspol a patrioţilor moldo moldoveni veni Iile Iile Ilaşcu. Alexandru Alexandru Leşco. Tudor Petrov (Popa), Andrei Andrei Ivanţoc şi Petru Godiac. Pen Pentru tru salvarea vieţii acestora se face apel la Guvernul României şi al Republicii Moldova caşi laC.S.C.E. C.S.C.E.Printr-orezoluţie,votatăde plenulCongresului, Comitetul Director este abilitat să facă o nouă încercare de clarificare a relaţiilor cu PA.C. şi de delimitare a identităţilor celor  două formaţiuni fără a se atenta la unitatea C.D.R. Soluţia propusă e schimbarea numelui P.A.C. Constantin Ticu Dumitrescu are 280

1392 o intervenţie care atrage atenţia. atenţia. După După ce avertizează că ţara este este ameninţată de procesul restauraţiei în plină desfăşurare pe toate planurile, trage concluzia că datoria datoria opoziţiei în această situaţie este să se retragă din Parlament. Convinsă de argumentele vorbitorului,salaascandat:„Retrăgeţi-vă!". • 21 dec. Şedinţă solemnă solemnă la la Parlament. Se comemorează comemorează Revolu Revoluţia ţia din dec. '89. ' 89. Oliviu Gherman Gherman îi dă cuvântul cuvântul lui lui Ion Iliescu pe care îl numeşte „făptuitor de frunte al acestei pietre de hotar". hotar". (Piatra de de hotar era Revoluţia.) Revoluţia.) Ion Iliescu Ili escu îi îi îndeamnă îndeamnă pe parlamentari parlamentari să nu se îndoiască niciodată că în dec. '89 a avut loc o revoluţie. revoluţie. în discursul discursul preşedintelu preşedinteluii ţării mai este vorba şi despre reconciliere naţională, democraţie, reformă, greşeli deja înfăptuite, nemulţumire nemulţumireaa faţă de americani pentru că nu ne-au dat clauza. Discursul se încheie încheie cu urările „La mulţi mulţi am!" şi „Sărbători fericite!". Au mai luat cuvântul Corneliu Coposu, Petre Roman, Valeriu Tabără şi alţi parlamentari. Trimiterile din unele discursuri au aprins patimile. Deşi solemnă, solemnă, şedinţa a fost agrementată agrementată cu vociferări, huiduieli şi alte ingenioase ingenioase metode de atenţionare a vorbitorilor incomozi. Cel mai original original discurs discurs a aparţinut lui Ion Marcu (F.D.S.N.) care după ce s-a autocaracterizat drept „pumnul muncitoresc" de care are nevoie chiar şi Parlamentul României, României, i-a numit numit „şacali şi hiene" pe parlamentarii opoziţiei, a continuat prin a trimite fulgere şi tunete mai ales într-o anumită zonă a spectrului politic şi a încheiat cu un blestem adresat trădătorilor de ţară, mai ales celor care care cu câteva zile în urmă, urmă, la comemo comemorările rările de la Timişoara, Timişoara, au ars exemplareale revistei Român România iaMare.După Dupăce Oliviu Gherman declară şedinţa înch închisă, isă, unul dintre revoluţionarii lui '89 prezenţi  în sală (la balcon) nu se poate abţine să pună o întrebare: „Noi reprezentăm Revoluţia Revoluţia română, română, d-le preşedinte. Ce caută ăsta aici?"-adicăIile Verdeţ.însală seaplaudă, aplaudă,uniisalutăintervenţia, intervenţia, alţii vor s-o acopere, acopere, încă de la intrarea în sală, revoluţionarii conduşi de Dumitru Dincă protestaseră împotriva participării la şedinţa solemnă a P.S.M. şi P.R.M., avându-i în vedere în special peCorneliu Vădim VădimTudorşi Adrian Păunescu.Deoarece Deoareceaceştia nu şi-au făcut apariţia, întreaga energie contestatară a grupului s-a revărsat asupra lui Ilie Verdet. -Asociaţi -Asoci aţiaa „21 Decembrie" Decembrie" comemorează comemorează victimele evenimen evenimentelor telordinziuade 21dec.'89 '89(şidin noaptea noapteacarea urmat). Slujbă religioasă la Cimitirul Eroilor (fără prezenţa oficialităţilor), marş al tăcerii cu tn ;eul Crematoriul Cenuşa - Piaţa Romană Piaţa Universităţii -Sala Dalles -Piaţa Romană -Piaţa Universităţii. 281

1992 Seara, miting în Piaţa Universităţii. Iau cuvântul reprezentanţi ai Asociaţiei „21 Decem Decembrie" brie" şi invitaţi invitaţi de la Timişoara. Datorită prezenţei modeste modeste lumea şi presa se întreabă: „Oare „Oare am uitat chiar atât de repede?". repede?". La conferinţa de presă a Asociaţiei „21 „21 Decembrie" se citesc câteva câteva concluzii în legătură cu momentul momentul dec, '89, grupate sub Mul Mu l „Trei ani ani de la Revoluţie": „Profitând „Profitând de naivitatea adevăraţilor revoluţionari, garnitura a doua a P.C.R. P.C.R. a reuşit să se impună impună la vârf. vârf. Se mai vorbeşte vorbeşte despre furtul furtul de revoluţie, despre restauraţie, minciună, discreditarea adevăraţilor  revoluţionari etc. -Palatul Cotroceni. Ion Iliescu şi alte oficialităţi -Nicolae  Vacăroiu, Oliviu Gherman, Adrian Năstase şi alţii -îi sărbătoresc pe revoluţionarii din dec. '89, Se rostesc discursuri solemne solemne se strângmâini şi,mai ales,se distribuienumeroasediplome diplome(„Erou („Erou martir al Revoluţiei din Decembrie '89" şi „Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie") şi medalii CRevoluţia din Decembrie"). • 22 dec. Ultima zi din seria de comemo comemorări rări ale ale Revoluţiei din dec. '89 de la Timişoara. Timişoara. Cu o zi înainte s-a întors delegaţia de revoluţionari care a participat la comemorarea de la Bucureşti şi carea aduso urnăcucenuşăînamintirea amintireacelor arşila crematoriu crematoriull Cenuşa. Cenuşa. Delegaţia e întâmpinată de reprezentanţi ai prefecturii şi primăriei primăriei şi de numeroşi numeroşi locuitori ai oraşului. în în cadrul unui cere monial monial religios religios urna este depusă la Cimitirul Eroilor. Eroilor. Seara la Catedrală se cântă un Requiem de Verdi. Suita de comemorări de la Timişoara se încheie la 22 dec. cu un spectacol de poezie la. OperaRomână. -Comisia Naţională Naţională a Monumentelor,Ansamblurilor Ansamblurilor Istorice şi Siturilor consideră ilegală plasarea plăcuţiei cu inscripţia lui Iorga pe statuia lui Matei Matei Corvin şi invită invită primăria primăria Clujului Clujului să se revină la situaţia anterioară datei de 30 nov. '92. Gheorghe Funar intervine rapid şi anunţă că nu va ceda ci, mai mult, că va da curs altor altor iniţiative: înlocuirea înlocuirea inscripţiei Mathias Rex cu Matei Corvin şi amplasare amplasareaa în Piaţa Unirii Unirii a statuii lui Baba Baba Novac, ucis de unguri. -în Senat, Radu Timofte, preşedintele comisiei pentru apărare, apărare, ordinepublicăşi siguranţănaţională,prezintăun Raport Raport  întocmit ca reacţie la afirmaţiile lui Corneliu Vădim Tudor în legătură cu iminenţa izbucnirii unor acţiuni periculoase pentru integritatea statului, la Timişoara, Timişoara, în zilele zilele de 16 şi 17 dec. Cercetările Cercetărileatestăcă afirmaţiile afirmaţiilelui CorneliuVădimTudornu au avutnici obază reală.Preşedintele Preşedintele comisiei comisiei senatorialeîndeamnă la rigoare în formularea formularea unor asemenea asemenea ipoteze. Senatorii Sabin 282

1992

Ivan şi Ioan Lup afirmă că liderul P.R.M. trebuie să răspundă în faţa comisiei comisiei de disciplină a Senatului pentru alarma falsă pe careaţinut s-odeclanşeze declanşezeînlegăturăcuzi ziua uade15dec. Maiales pentru pentru că M.I., M.I ., M.Ap.N., M.Ap.N., S.I.E. au infirm infirmat at ipotezele lui Corneliu  Vădim Tudor, iar Virgil Măgureanu a declarat că S.R.I. „nu are nici o replică" deoarece apelurile senatorului P.R.M. sunt „rodul uneifantezii maladive". maladive". • 23 dec. Dinnouscandal în Senat. C Cornel orneliu iu Vădim Tu dor se răfuieşte cu memb membrii rii comisiei senatoriale care au infirmat în urma cercetărilor cercetărilor avertismentele avertismentele sale. sale. După ce îi acuză în stilul binecunoscut, binecunoscut, minimalizează efectele acţiunii sale declarând că avea datoria datoria să facă publică scrisoarea maghiarilor şi că la la urma urmei „cui strică un pic de vigilenţă?". Membrii comisiei aduc şi eiargumentele argumentelelor. Unul Unuldintreaceştia propune propunecaanual senatorii să fie obligaţi să se prezinte la un control psihiatric Grupul civicliberal cere Biroului Permanent al Senatului să ridice imunitatea parlamentarăalui Corneliu VădimTudor.Deşiecourilescanda scanda lului se se sting greu, senatorii au parte de un program program de colinde pecareîl susţinecorulbărbătes bărbătesccal Armatei Armateicu prilejulapropiatelor  apropiatelor  sărbători de iarnă şi a încheierii sesiunii de toamnă a Parla mentului. Viorel Oancea, primarul primarul Timişoarei, Timişoarei, anunţă că ex-regele Mihai a renunţat la vizita în România pentru că, aşa cum rezultă dintr-un comunicat al biroului de presă al fostului suveran, condiţiile impuse de partea română „ating demnitatea întregii noastre naţiuni". • 27 dec. Pe Mircea Snegur îl nelinişteşte din nou nou eventualitatea unirii României României cu Republica Republica Moldova. El semnalează semnalează nemulţumit nemulţumit ambasadei ambasadei române de la Chişinău Chişinău că Virgil Măgureanu ar fi afirmat, la aniversarea Zilei luptătorului antiterorist, că „serviciile speciale române vor pregăti unirea României cu Basarabia". Virgil Măgureanu îi răspunde că afirmaţia, preluată preluată trunchiat şi răstălmăcită de presă, a fost făcută într-un într-un cadru neoficial neoficial şi s-a încărcat de sensuri care n-au n-au legătură cu realitatea. -La sfârşitul anului Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a finalizat un Raport asupra evoluţiilor economice din ţările est est europene, europene, în 1992. 1992. Din Raport Raport rezultă că ţările ţările din Europa uropa centrală şi de est, aflate în etapa de tranziţie către cătr e economia economia de piaţă continuă continuă să se afle în situaţii situaţii delicate. delicate. Doar  Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia lasă să se înregistreze semnele redresării, aceste ţări fiind şi singurele care şi-au şi-au creat structurile 283

1992 instituţionale şi juridice indispensabile funcţionării mecanismelor  economiei de piaţă. Ţările Ţările în care reforma economică economică şi în special privatizarea (România şi Bulgaria) înregistrează cele mai lente ritmuri au şi situaţia situaţia cea mai grea, în timp ce Cehoslovac Cehoslovacia, ia, Ungaria Ungaria şi Polonia în car caree privatizarea s-a s-a produs în ritm accelerat îşi stabilizează stabilizează economia, reduc reduc rata inflaţiei şi chiar înregistrează indiciilerelansării relansăriieconomice. Inceea In ceea ce priveşte produsul intern brut (P.I.B.) doar Polonia  înregistrează o rată pozitivă, de creştere (+2%), iar în celelalte ţări valorile acestui acestui indicator rămân negative (Ungaria (Ungaria -5%; Bulgaria şi Cehoslovacia -8%; România -15%). Indicele Indicele de privatizare privatizare este este de 70% pentru Cehoslovacia, 45% 45% pentru Polonia, 33% pentru pentru Ungaria, 28% pentru pentru România România şi 20% pentru Bulgaria. între între cele 5 ţări menţionate, România România este singura în care preţurile au marcat o creştere accelerată accelerată în 1992 faţă de 1991 de la 160% la 200%, indicând indicând un slab control asupra inflaţiei inflaţiei (cel mai scăzut nivel al inflaţiei îl are Cehoslovacia). Şomajul Şomajul înregistrează cel mai mare spor în 1992 faţă de 1991 1991 în în România România (8,5%) (8,5%) şi Bul garia (16%). Una dintre cauzele acestei situaţii ar putea fi investiţiile de capital străin care favorizează net Ungaria (4,8 miliarde dolari), dolari), Cehoslovacia Cehoslovacia şi Polonia, îîn n timp ce în România România (0,6miliardedolari)şi Bulgaria(0,12miliarde miliardedolari) acesteasunt nesemnificative. nesemnificative. în schimb schimb Polonia Polonia este pe primul primul loc loc la datorii externe (46 miliarde dolari), dolari), iar România România are o datorie de numai 2,2 miliarde dolari. ,

284

1993 • 1 ian. Se peceduieşte „divorţul „divorţul de catifea" în urma căruia apar Cehia Cehia şi Slovacia, două noi state independente şi suverane, după ce au convieţuit 74 de ani în statul cehoslovac. cehoslovac. Divorţul Divorţul a fost dorit şi înfăptuit înfăptuit de premierul slovac, naţionalistul Vladimir  Meciar care 1-a învins pe liberalul Vaclav Vacl av Klaus, adept adept al menţinerii federaţiei Cehiei şi Slovaciei. oscova. LaKremlin,GeorgeBushşi Boris Elţîn • 3ian. Moscova. ciocnesc o cupă de şampanie şampanie şi rostesc rostesc toasturi toasturi pentru parafarea  Acordului de dezarmare strategică START II care prevede diminuarea în 10 ani cu două treimi treimi a arsenalelor arsenalelor nucleare strategiceale celordouă douămariputeri.Tratatul,cel maicuprinzător  cuprinzător  din istoria eforturilor pentru dezarmare, este salutat de majoritatea guvernelor guvernelor lumii. încheiat după 18 luni de tratative, tratative, tratatul tratatul a presupus presupus concesii concesii de ambele ambele părţi, dar mai ales din partea Rusiei care a renunţat renunţat la rachetele rachetele nucleare nucleare intercontinentale cu baza la sol şi ogive multiple care se pot îndrepta, îndrepta, independent, independent, spre ţinte diferite. S.U.A. S.U.A. îşi păstrează păstrează o bună parte din rachetele de acelaşitip tipcu bazepesubmarine, submarine,devenind devenindastfelcea maiputernică puternică forţă militară militară a lumii, în în sfârşit, fără rivali. îîn n timp ce primii preşedinţi ai lumii semnau acest important document, câteva sute de nostalgici ai fostei U.R.S.S., reuniţi în faţa Krem Kremlinului, linului, îşi îşi exprimau exprimau dezacordul faţă de ceea ce considerau a fi o cedare cedare din partea Rusiei: „Nu vindeţi Rusia Statelor Unite!", „Bush şi Elţîn sunt trădători!", „Ruşine lui Elţîn!". Manifestanţii, purtători purtători de drapele drapele roşii, au reuşit să împiedice împiedice ieşirea maşinilor oficiale pe poarta principală, principală, astfel încât cei doi importanţi importanţi oameni oameni politici au fost obligaţi să părăsească Kremlinu Kremlinull pe o poartă laterală. • 4 ian. în cadrul emisiunii de televiziune „Prim-plan" „Prim-plan",, Ion Iliescu Iliescu îl îl acuză pe Corneli Corneliu u Coposu Coposu că ar fi intervenit per sonal în numele C.D.R. şi ar fi fi furnizat argumente americanilor  pentru a nu fi acordată României clauza naţiunii naţiunii celei celei mai favorizate. favorizate. Corneliu Coposu Coposu răspunde răspunde imediat, susţinând că la 4 iul. 1992 1992 a trimis în S.U.A. S.U.A. un protest în 8 puncte în legătură cu Legea electorală şi că o organizaţie organizaţie americană 1-a publicat în revista oficială a Congresului american, folosind unele argumente împotriva împotriva acordării clauzei ţării noastre. Apariţia Apariţia şi declaraţiile lui Ion Iliescu Iliescu au avut un ecou ecou neaşteptat. Numeroşi umeroşi oameni 285

1993

politici au intervenit intervenit în disputa Iliescu-Coposu. Intr-un comu nicat al F.S.N. se apreciază că preşedintele ţării şi-a depăşit atribuţiile, încălcând domeniul de activitate al executivului. • 7 ian. La o conferinţă de presă se lansează „oferta F.S.N. pentru o alternativă de guvernare" pe care liderul F.S.N. F.S.N. o con sideră necesară pentru asigurarea continuităţii în procesul de guvernare. Din echipa echipa cu care Petre Roman ar dori să ajungă ajungă din nou la guvernare guvernare fac parte: Petre Roman (eventual ministru de externe), Victor Babluc, Babluc, Adrian Adri an Severin, Eugen Eugen Dijmărescu, Dijmărescu, Traian Băsescu, Gheorghe Mureşan, Alexandru Dumitrescu,  Andrei Tugulea, Ionel Blaga, Ioan Moldovan, Bogdan Marinescu,  Andrei Pleşu, Bogdan Niculescu Duvăz, Gheorghe Albu, Radu Berceanu, Cristian Crist ian Rădulescu. Rădulescu. Deşi a oferit oferit ţării un guvern fo for r mat numai din membri membri F.S.N. (cu excepţia excepţia lui Andrei Andr ei Pleşu), Pleşu), partidul lui Petre Petre Roman acceptă şi participarea la un guvern de coaliţie. Nici presa şi nici F.D.S.N. F.D.S.N. nu au tratat cu atenţie această propunere. S-au făcut referiri maliţioase maliţioase la la „guvernul-fantomă" „guvernul-fantomă" propus propus de F.S.N., iar iar F.D.S.N. F.D.S.N. a anunţat că nu duce lipsă de formule formule guvernamentale guvernamentale şi că ar mai fi în stare să să scoată din mânecă mânecăîncă trei guverne.„Launmom moment entdat F.D.S.N. F.D.S.N.ar putea să accepte un guvern alternativă - declară Ion Solcanu - cu condiţia ca acesta să fie realmente de alternativă". • 9 ian. Mircea Druc se pronun pronunţă ţă împotriva împotriva ideii lansate lansate de postul naţional de televiziune (din Republica Moldova) printre alţii şi de Ion Druţă. în urmă cu câteva zile aceştia au susţinut că Basarabia Basarabia trebuie să se unească, dar nu cu C.S.I. şi nici cu România, ci cu Moldova Moldova (provincie românească), pentru a forma Moldova MoldovaMare. Mare. • 11-12 ian. Vizita în România a ministrului de externe al Franţei, Roland Dumas. Au loc întâlniri cu Ion Iliescu, Nicolae  Văcâroiu, Teodor Meleşcanu şi se semnează Protocolul celei de a 16-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, economică, ştiinţi ştiinţifică fică şi tehnică româno-franceză. româno-franceză. • 13 ian. Miniştrii de stat Dan Mircea ircea Popescu, Mişu Mişu Negritoiu şi Iacob Zelenco, împuternicitul special al Guvernului  în relaţiile cu sindicatele şi patronatul semnează cu liderii sindicali  Victor Ciorbea (C.N.S.L.R.), Bogdan Hosu (Cartel Alfa) şi Miron Mitrea (Frăţia) un protocol ce conţine prevederi riguroase referitoare referitoare la la contractul colectiv de muncă muncă la nivel naţional pe anul 1993. Protocolul oferă oferă garanţii în legătură cu sistemul de salarizare,garantareaplăţii salariului debazăminimpeeconomie, economie, stabilirea raportului salarii preţuri, dezbaterea cu sindicatele a 286

1993

proiectului proiectului de acte normative, problema şomajului. S-a S-a convenit ca reprezentanţii confederaţiilor sindicale semnatare ale proto colului să participe la toate etapele de elaborare a strategiilor strategiilor şi programelor de restructurare. • 15 ian. Ion Iliescu Iliescu declară (prin pu purtătorul rtătorul de cuvântal preşedinţiei, Traian Chebeleu) că a fost neplăcut surprins de amploarea amploarea şi turnura pe care au luat-o în presă comentariile comentariile în legătură cu afirmaţiile sale din cadrul emisiunii „Prim-plan", referitoare la contribuţia lui Corneliu Coposu la neacordarea clauzei naţiunii celei mai mai favorizate de către S.U.A., S.U.A., României. Preşedintele ţării consideră consideră că n-a acuzat şi n-a n-a criticat criticat pe nimeni şi că subiectul „este elucidat" iar „problem „problema închisă". Cu câteva zile în urmă, Corneliu Coposu Coposu anunţase că îl va da în judecată pe Ion Iliescu. -Biroul Director Interimar al P.N.L.C.D. (Niculae Cerveni, Dimitrie Dimitrie Callimachi. Callimachi. Adrian Popescu-Necşeşti Popescu-Necşeşti ş.a.) nu-1 mai mandatează pe Vintilă Brătianu ca preşedinte al partidului, acuzându-1 du-1de „atitudine „atitudine bolşevicăşi dictatorială"şi desubminarea intereselor partidului prin acceptarea fuziunii fuziunii cu P.N.L.A.T.,con siderată dezavantajoasă pentru P.N.L.C.D. („Nu vrem să fim  înghiţiţi" - afirmă Nicolae Cerveni.) Invitaţia transmisă de Radu Câmpeanu P.N.L.C.D. şi P.N.L.A.T., la reexaminarea posibilei unificări liberale a fost respinsă de ambele partide. • 15-17 ian. Braşov. Cel de-al 3-lea Congres al U.D.M.R. intră în atenţia întregii ţări datorită agitaţiei produse de Gheorghe Funar cu câteva zile zile înainte de debutul evenimentului. Liderul P.U.N.R lansează un apel „preşedintelui României, Parlamentului, partidelor politice şi întregului popor român" în care cere convocarea convocarea în sesiune extraordinară extraordinară a Parlamentului pentru a interzice activitatea U.D.M.R. Alerta declanşată de Gheorghe Funar sedatoreazăintenţiei U.D.M.R. de apropune spre aprobare Congresului Congresului un „Progra „Program m de autoguvernare autoguvernare pe principii etnice". Asociaţia pentru dialog interetnic din Cluj adresează la rândul ei un apel apel structurilor structurilor de conduce conducere re ale ţării, ţării, în care, după după ce se menţionează menţioneazăexcesele exceselelui luiGheorgheFunar,sseecere demiterea demiterealui. lui. LaCongresul CongresulU.D.M.R. problemele cel mai mai insistent analizateau fost autonomia teritorială şi autoadministrarea cuprinse în noul program program într-o variantă moderată: moderată: autoadministrare regională şi locală, autonom autonomie personală şi culturală. în legătură cu semnalul semnalul dealarmătrasde Funar,CorneliuCoposuconsiderăcă„nuacest Congres reprezintă un pericol, ci ci presa extremistă şi agenţii extremişti". 287

1993 In documentele adoptate de Congres s-a mai hotărât ca U.D.M.R. să fie un mediator de bună credinţa la pregătirea trata tului dintre dintre România România şi Ungaria, să să se sugereze sugereze României României semnarea „Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare", documen documentt parafat de 10 state printre care şi Ungaria, Ungaria, să se intervină pe lângă Congresul american pentru acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate favorizate României, României, să se aplice punctul 8 al Proclamaţiei Proclamaţiei de la Timişoara Timişoara în cadrul U.D.M.R., să se creeze premisele pentru ca organizaţiile legale şi reprezentative ale maghiarilor maghiarilor din bazinul carpatic să alcătuiască alcătuiască la Strasbourg un forum al minorităţii maghiare care să poată mobiliza forţele democratice democratice europene în vederea soluţionării situaţiei situaţiei minorităţii maghiare. în fine, fine, U.D.M.R. proclamă anul 1993, an al toleranţei transilvane. transilvane.Congresul11-aales ales înfuncţiade preşedinteal U.D.M.R. pe Marko Belá (episcopul Lászlo Tokés a renunţat să candideze la funcţia de preşedinte, dar este confirmat preşedinte de onoare al U.D.M.R.). • 19 ian. Parlamentul Parlamentul de la Chişinău Chişinău respinge referen referen dumul dumul propus de Mircea ircea Snegur, în cadrul căruia populaţia trebuia trebuiasă sepronunţeînlegăturăcu statutulRepublicii, Republicii,respectiv independenţă, integrare în C.S.I., sau unirea cu România.   Alexandru Moşanu (liderul grupului ce susţine unificarea Moldovei cu România, grup ce demisionează din din Parlament cu această ocazie) opinează că rezultatele votului fiind previzibile, odatăoficializate ar distanţa Moldova oldova deRomânia Româniaşi ar apropia-o apropia-o de C.S.I., ceea ce ar însemna o nouă confirmare a pactului Ribbentrop-Molotov. • 22 ian. La reuniunea reuniunea la nivel înalt de la Minsk Minsk doar 7 din cele 10 state prezente (din fosta fosta U.R.S.S.) semnează Carta Carta C.S.I. Se abţin Moldov Moldova, a, Ucraina şi Turkmenistanul pentru că nu sunt de acord cu crearea unor structuri care care să ducă la un grad înalt de integrare (în special economică) economică) şi să asigure Rusiei rolul de lider. După părerea celor 3 state, Carta C.S.I., pe care au respins-o deocamd deocamdată, ată, consfinţeşte aceste tendinţe. • 24 ian. F.D.S.N. chea cheamă mă toate partidele şi pe toţi cei care„doresc „dorescbinele acesteiţări" săse întâlneascăpeDealulMitro poliei pentru aniversarea Zilei Unirii şi să realizeze o simbolică horă a reconcilierii naţionale. (Ceea (Ceea ce, după după cum era lesne de  înţeles de toată lumea, inclusiv de cei care au lansat invitaţia, nu s-a realizat.) 9 25 ian. La Cotroceni, se semnează Tratatul privind rela ţiile prieteneşti şi cooperarea între România şi Polonia şi Convenţia 288

1993 Consulară între cele 2 ţări. Sunt prezenţi Ion Iliescu şi Krzysztof  Skubiszevski. ministrul de externe polonez. - Numirea în funcţia de director general al R.T.V.R. a lui Paul Everac este considerată de către forţele politice ale opoziţiei  încă o dovadă că procesul restauraţiei este în plină desfăşurare şi că puterea a urmărit şi a reuşit să-şi subordoneze această insti tuţie. Ceicarecare-1susţin pePaulEverac îl prezintăcuocazianumi numi rii în funcţie drept un scriitor scriitor important, important, cu un grad de indepen indepen denţă faţă faţă de vechiul regim, deci, omul omul potrivit la locul locul potrivit. Cei care nu-l susţin consideră că „Nu a existat hotărâre impor tantă a P.C.R. P.C.R. sau a fostului C.P.Ex C.P.Ex., pe care dl. Paul Everac să nu o fi tradus imediat într-o piesă de teatru" (Nicolae Manolescu). •26ian. ian.în înşedinţacomună comunăa celordouăCamereale Parla Parla mentului se dezbate, cu patimi dezlănţuite, componenţa delegaţiei parlamentare române la Consiliul Europei. Propunerea ca Adrian Păunescu să facă parte din această delegaţie delegaţie stârneşte stârneşte intervenţii aprinse. Adrian Severin întreabă dacă va putea fi interpretată ca sinceră dorinţa României de a intra în Europa, în condiţiile în care unul dintre delegaţi delegaţi va fi Adrian Adrian Păunescu, un admirator  admirator  incurabil şi activ al fostului dictator. Tudor Mohora răspunde: „Consider că Adrian Păunescu e apt şi capabil să ne reprezinte, începemsănepunemîntrebareace cene-arputeadera deranja? nja?Poate Poate faptul că e editor la două ziare şi ar putea spune ce se întâmplă acolo?". Compon Componenţa enţa comisiei: Florea Flore a Dudiţă F.D.S.N. F.D. S.N.,, (preşedintele comisiei de politică externă a Senatului), Dumitru Buzatu, Cristian Ionescu (F.D.S.N.), Valentin Gabrielescu (P.N.Ţ.C.D.),  Adrian Severin (F.S.N.), Adrian Moţiu (P.U.N.R.), Adrian Păunescu (P.S.M.), Frunda Gyorgy  (U.D.M.R.), Iuliu Ioan Furo (P.R.M.), Vasile Iullano (alte minorităţi). • 1 febr. Bruxelles, Are loc ceremonia semnării Acordului deasociereaRomânieilaComunităţileEuropene.Partearomână este reprezentată de premierul Nicolae Văcâroiu, ministrul de externe Teodor Meleşcanu şi de alte înalte personalităţi ale vieţii politice. • 15 febr. Deputatul Deputatul de Gorj, Nicolae icolae Mischie ischie împarte ziariştilor un protest al Biroului Executiv al organizaţiei judeţene Gorj orja F.D.S.N., F.D.S.N.,în careseapreciazăcă atitudineasenatoruluide Gorj orjF.D.S.N.,Vasile Vasile Văcaru,carea reclamat reclamatdispariţiadin biroul său din teritoriu a sumei de 400 000 lei este „nesinceră şi jigni toare" la adresa filialei de acolo, faţă de care Vasile Văcaru trebuie să manifeste „mai multă responsabilitate şi recunoştinţă" recunoştinţă" pentru 289

1993 că acea organizaţie „1-a propulsat de două ori ca senator". (Nicolae Mischie ischie a fost acuzat de Vasile Văcaru că a intrat în biroul său, împrejurare împrejurare în care i-au dispărut dispărut 400 000 lei, iar deputatul de Gorj a susţinut că a făcut acest lucru dar în prezenţa unor martori.) • 17 febr. Adunarea generală a Academiei Române aprobă prin vot revenirea, revenirea, în grafia limbii române, române, la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt [suntem, sunteţi), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948 1948.. Unii academicieni academicieni şi, ulterior, specialişti şi oameni oameni de cultură vor fi împotriva acestei hotărâri, iar cele două sisteme vor  coexista în ortografie. ortografie. Colectivul de cercetători de la Institutul Institutul de Filologie Filologie Română „Al.Philippide" „Al.Philippide" din din Iaşi consideră, de exemplu, că s-a politizat complet discuţia asupra ortografiei, ortografiei, fără a oferi niciunargument argumentreal înlegăturăcunecesitateascrierii scrieriiprindouă litere aunuisunet încadruluneiortogra ortografii fiiîntem întemeiate eiatepeprincipiul fonetic. Un contraargument pentru reforma reforma ortografiei este şi că Basarabia abia s-a obişnuit cu normele în vigoare. • 17-18 17-18 febr. Bruxelles. Ion Iliescu Ilie scu vizitează sediul NA.T.O. şi Uniunea Europei Occidentale. • 19 febr. Guvernul Guvernul Văcăroiu Văcăroiu şi-a definitivat definitivat program programul ul intitulat „Strategie de reformă economico-socială a programului deguvernare".Capitoleleprogramuluisunt consacrate consacrate protecţiei sociale, stabilizării şi restructurării economice, economice, reformei sociale şi administrative. Pentru Pentru 1993 1993 se preconizează preconizează o creştere eco nomică nomică zero, cu o scădere a nivelului de trai trai şi cu o rată a inflaţiei de 70%, urmând urmând ca 1994 1994 să aducă o creştere a nivelului de trai. Prioritatea momentului e considerată privatizarea, în 1993, 5-6% din proprietatea de stat se va transform transformaa în proprietate proprietate particu lară, adică 2 000 - 2 500 de întreprinderi mici şi mijlocii. Programul insistă asupramăsurilor măsurilorde protecţiesocialăconsideratăcompo nentă fundamentală fundamentală a politicii politicii economice a Guvernului. • 19-20 19-20febr. Liberalii din gru grupul pul lui Vintilă Brătianu, cei ce doreau fuzionarea cu P.N.L.A.T., au convocat Congresul P.N.L.C.D. care a validat unirea cu P.N.L.A.T. şi cu Grupul de Reformă Morală şi Politică din P.N.L. într-o atmosferă de încredere în forţa şi viitorul viitorul liberalilorApare, în sfârşit, un partid rezultat din unirea liberalilor şi nu din divorţul lor. Noua formaţiune formaţiune se numeşte Partidul Liberal. Ambiţia liberalilor reconciliaţi este de a forma un partid modern (poate o replică la P.N.L.). Statutul a fost inspiratde modele modeleenglezeştişi japoneze,funcţiilede conducere conducere au fost ocupate ocupate prin autopropunere, autopropunere, iar structurile partidului reproduc reproduc structurile statului: statului: Comitet Comitetul ul Director este executivul 290

1993 (Horia Rusu preşedinte executiv şi alţi opt membri Dinu Patriciu,  Valeriu Stoica, Ludovic Orban, Raymond Luca, Daniela Crăsnaru, Gheorghe Toduţ, Dinu Zamfirescu.Sorin Pantiş), Consiliul Naţional (Vintilă Brătianu, preşedinte) are rolul legislativului, Curte Curteaa de Concilieri Concilieri şi Arbitraj Arbitraj (Traian Tomescu, preşedinte) seamănă seamănă cu puterea judecătorească, iar Senatul asigură echilibrul echilibrul celorlalte structuri. Partidul Partidul şi-a creat şi un grup de lideri de opinie (Dinu Patriciu, Horia Rusu, Dinu Zamfires Zamfirescu) cu) cu misiunea de a reprezenta partidul partidul în relaţiile relaţiile publice şi de a fi, după definiţia lui Dinu Patriciu, „principalii „principalii exponenţi ai curentelor de opinie din interiorul partidului". • 25 febr. Vizita în Rom România ânia a lui Dobriţa Ciosici Cios ici,, preşedintele preşedinteleRepublicii RepubliciiFederaleIugoslavia. Laîntâlnireacu Ion Iliescu Iliescu se discută despre despre criza iugoslavă, iugoslavă, despre respectarea respectarea de către Româniaa embargoului. embargoului. Preşedintele României repetă că soluţia pentru criza iugoslavă iugoslavănupoatefi decâtceaatratativelor,intervenţiilemilitare din afară neavând altă finalitate decât agravarea sau extinderea conflictului. conflictului. Ion Iliescu Iliescu precizează precizează că România România nu se va lăsa antrenată într-o intervenţie militară în spaţiul iugoslav. • 26-27 febr. încă o nuntă liberală liberală.. P.N.L. fuzionează cu N.P.L. LaConferinţaNaţionalăanouluiP.N.L.candidează,pentru funcţia de preşedinte al partidului, Radu Câmpeanu, Viorel Cataramă, Cataramă, Mircea lonescu lonescu Quintus (candidaţi (candidaţi care au reuşit să rămână rămână în cursa pentru preşedinţie). Câştigă Câştigă detaşat Mirce Mirceaa lonescu Quintus. Ceilalţi liberali privesc cu interes strădaniile confraţilor, dar îşi mai îngăduie şi câte o ironie colegială. Dinu Patriciu, de exemplu, prezice că, dacă ar fi câştigat Radu Câmpeanu, partidul ar fi murit, iar dacă dacă ar fi câştigat Viorel Cataramă partidul ar fi devenit P.N.L.-SA. mart. în ajun de 1 mart. mart. românii primesc un mărţişor  mărţişor  9 1 mart. dela LâszloTokes. Ei aflăprinintermediul intermediulT.V.R. T.V.R. căpastorul, pastorul, în călătoriile sale (Washington. Cleveland), îşi face cunoscute reproşurile reproşurile grave faţă de ţara în care trăieşte. El consideră si ţine ţine să afle întreaga planetă că în România continuă procesul de purificare etnică asemănător celui din Bosnia Herţegovina şi politicadedeznaţionalizare,datorităcăroramaghiariisuntobligaţi să emigreze. Iar dacă rămân totuşi în România, maghiarii se simt oprimaţi întocmai ca evreii anilor '30-'40 sau ca negrii americani în anii'50. '50.în Senat, Senat,parlamenta parlamentarii rii iauatitudineîmpotriva împotrivaacestor  afirmaţii (Vasile Văcaru deschide discuţia), cu argumente con291-

1993 crete care conduc la concluzia că Lâszlo Tok& Tok&s a descris o reali tate inexistentă, urmărind probabil un scop greu de mărturisit.  Verestoy Attila consideră necesar să declare că U.D.M.R. nu-şi asumă declaraţiile pastorului. • 4 mart. Biroul de presă al Procuraturii municipiului municipiului Bucureşti anunţă că s-a s-a dispus neînceperea urmăririi penale a Doinei Cornea pentru că nu sunt întrunite elementele compone componente nte ale infracţiunii de instigare la subminarea inarea puterii de stat. Doinea Cornea a fost anchetată anchetată -în -î n urma unor unor sesizări sub acuzaţia acuzaţia că, în timpul timpul mineriadei mineriadei din sept. sept. '91, ar fi instigat la grevă generală în cadrul unei intervenţii pe postul de televiziune.  Acuzaţia gravă formulată la adresa Doinei Cornea -instigare la subminarea puterii de stat - şi ancheta care a urmat au nemul ţumit profund unele personalităţi, organisme naţionale şi internaţionale. - în şedinţa comună comună a Camerelor Camerelor Parlamentului, primul-ministru prezintă recent finalizatul program de guvernare (realizat cu contribuţia substanţială a lui Mişu Negriţoiu, Negriţoiu, ceea ce îl face pe Adrian Severin să se adreseze premierului cu for mula „domnule Mişu Văcăroiu") şi raportul în legătură cu cele o sută de zile de guvernare. Cu această ocazie în Parlament se încing din nou spiritele. Opoziţia Opoziţia reacţionează reacţionează cu nervozitate susţinând că s-a ajuns ajuns la o dilemă: dilemă: dacă documentul prezentat e un pro gram de guvernare, atunci trebuie supus la vot, dacă nu e vorba deunprogram, program, atunciGuvernul GuvernulF.D.S.N.e vulnerabilpentrucă nu are încă încă un program. Majoritarii consideră că programul programul Guvernului a fost prezentat şi votat o Bată cu instalarea echipei Văcăroiu aşa cum prevede prevede Constituţia. Constituţia. Opoziţia Opoziţia aminteşte aminteşte că, la instalare, primul-m primul-ministru inistru a ţinut să sublimeze sublimeze că supune supune atenţiei Parlamentului doar o schiţă schiţă de program, program, urmând ca adevăratul program program să fie bine chibzuit şi prezentat ulterior. în concluzie, opoziţia opoziţia consideră considerăcă documen documentul tulcitit citit e chiarprogramu programull promis, promis, astfel încât Guvernul trebuie să şi-1 asume iar Parlamentul să-1 voteze. Majoritarii ajoritarii invocă procesul-ve procesul-verbal rbal şi şedinţa din 18 nov. 1992, 1992, în care se menţionează menţionează că Parlamentul Parlamentul a votat Guvernul Guvernul şi programul său. Acest argument declanşează cu adevărat scandalul. Deoarece părţile nu cad de acord, se aude formula „moţiune de cenzură". Majoritarii pun diagnosticul: „Dumneavoas tră nu doriţi decât să pice Guvernul". Opoziţia nu renunţă -premi erul trebuie să angajeze răspunderea Guvernului în aplicarea strategiei de reformă reformă prezentate. Majoritarii au replică-angajarea replică-angajarea responsabilităţii asupra strategiei de reformă este un prerogativ 292

1993 al Guvernului şi nu o obligaţie. • 6-7 mart. Primul Congres Congres al P.R.M. P.R.M. în raportul despre starea partidului şi a naţiunii, revin idei deja vehiculate de membrii P.R.M.: haosul din ţară a fost provocat cu bunăştiinţă pentru a subordona România finanţei internaţionale; încercările ex-regelui de a veni în patrie reprezintă un atac la adresa integrităţii Româ niei; în în ceea ce-i priveşte pe unguri, U.D.M.R. U.D.M.R. trebuie trebuie scos în afara legii, iar iar Ungaria Ungaria trebuie să înţeleagă că dacă va încerca să iugoslavizeze iugoslavizezeRomâniavaizbucnial treilea şiultimul ultimulrăzboimon mon dial. Raportul a fost apreciat de cei prezenţi, care l-au elogiat fără rezerve pe preşedintele P.R.M.: la vremuri de restrişte poporul român român a dat un Ştefan, rai, un Cuza, iar acum a dat fer.:. -nul România Mare /c Corneliu Vădim Tudor, care este „un Avram Iancu al ilelor noastre"; cineva îşi afirmă mândria de a fi conte: ui cu Corneliu VădimTudor. Preşedintele Preşedintele P.R.M. P.R.M. încearcă să tempereze efuziunile efuziunile declarând că nu vrea să renască în partid o practică d dee tristă amintire -linguşeala. -linguşeal a. S-au S-au votat în unanimitate statutul şi programul programul partidului, s-a s-a înfiinţat titlul titlul de „membru de onoare al P.R.M." (acordat lui Mihăilă Cofariu) şi a fost ales, prin vot, preşedintele partidului, partidului, funcţie pentru care s-a înregistrat o singură candidatură - Corneliu Vădim Tudor. Acesta a rugat asistenţa să voteze şi împo împotrivă trivă pentru a nu se crea impresia că P.R.M. ar semăna semăna cu un partid unic, totalitar. Şi de această dată rugămintea rugămintea lui Corneliu Corneliu Vădim Vădim Tudor a fost îndeplinită de admiratorii admiratorii săi: la vot s-a s-a înregistrat înregistrat o abţinere. ® 8 mart. Ion Iliescu se declară declară mulţumit de întâlnirile avute în ultimele săptămâni cu reprezentanţii parti:.. parlamentare. Cu această ocazie preşedintele „a luat pulsul" forţelor politice şi a constatat că acestea manifestă realism şi luciditate, adică se adaptează adaptează la realităţile ţării. Preşedintele îşi exprimă recunoştinţa recunoştinţa faţă de cei care i-au semnalat apariţia sau persistenţa unor fenome fenomene ne de importanţă majoră majoră:: impasul dialogului politic, birocratizarea instituţiilor şi organismelor  statului, politizarea excesivă excesivă a unor structuri guvernamentale şi statale după ultimele alegeri, extinde..... : t . pţieii -într-un articol apărut în The New ' a Times, intitulat „Regu „Regula la căluşului în România", ânia", se fac 1reie^ i te lipsa de transpa transpa renţă a activităţii din Camera Camera Deputaţi Deputaţi / . aii r îrei simptome simptomear  fi sistemul sistemul votului secret, dizgraţia dizgraţia în CUM ... n ziarist acuzat de a fi scris incorect, mai uies despre despre par., par., irrieniarii şi activitatea Camere Camerei, i, dizgraţie care poate duce până la retragerea dreptului de acces în şedinţele Camerei sau la presiuni pentru a se publica 293

1993

dezminţiri (scrise chiar de preşedintele Camerei) ale articolelor  etichetate ca nefundam nefundamentate. entate. Adrian Adrian Năstase răspunde răspunde încer când să demonstreze că activitatea Camerei Deputaţilor este patronată patronatăexclusiv de principii principii democratice. democratice. • 9 mart. Parlamentul analizează din nou programul re cent prezentat prezentat al Guvernului Guvernului Văcăroiu şi din nou poziţiile celor  douătabereparireconciliabile. Opoziţia poziţia criticămaiales dirijismul dirijismul şi etatismul programului: Petre Roman (F.S.N.) - Programul Programul nu oferă soluţii la probleme problemele le grave ale societăţii româneş româneşti. ti. Mircea Ciumara (P.N.Ţ.C.D.) -semnaleazăambiguitatea ambiguitateaprivindtipul tipulde societateconturatprin măsurile măsurilede ordinpolitic,econom economic icşi so cial, excesul de centralism, centralism, descurajarea descurajarea sectorului sectorului privat prin sistemul de impozitare, Dinu Patriciu (P.L.) -consideră programul programul „o adunare de sloganuri" care proclamă intervenţia excesivă a statului şi care poate fi nefast pentru pentru viitorul ţării, ducând ducând la inflaţie şi sărăcie. Horia Rusu (P.L.) -crede că executivul e supus şantajului partidelor partidelor extremiste extremiste P.S.M. şi P.R.M. în schimb, reprezentanţii partidului de guvernământ guvernământ şi aliaţii lor sunt nemulţumiţi de liberalismul programului de guvernare: Tudor Mohora (P.S.M.) apreciază că c ă prin liberalismul liberalismul excesiv al politicii economice F.D.S.N. s-a îndepărtat tot mai mult deplatform platformaaelectorală e lectorală.. Şiceilalţi ce ilalţialiaţi-P.U.N.R. aliaţi-P.U.N. R.şi P.R.M.-promit P.R.M.-promit să susţină susţină programul Guvernului, Guvernului, dar cu anumite recomandări şi amendamente. amendamente. (Corneliu (Corneliu Vădim Vădim Tudor cere ca Guvernul Guvernul  Văcăroiu să se delimiteze de celelalte guverne care trebuie trase la răspundere răspundere pentru pentru politica lor falimentară dictată de o oligarhie suprastatală, aşa cum trebuie pusă la punct şi Banca Naţională Naţională un adevărat „stat în stat", responsabilă pentru prăbuşirea monedei naţionale.) • 10 mart. Comisia ComisiaO.N.U. O.N.U.pentru drepturileomuluiadoptă oRezoluţie Rezoluţieîn încare seapreciazăcăRom România âniaafăcutprogreseîn ce priveşte aplicarea normelor statului de drept şi respectarea drepturilor omului. omului. Parlamentul României înregistrează înregistrează prima prima • 11 mart. Parlamentul moţiune moţiunedecenzură cenzurădela începutul începutulactivităţii activităţii salede după dupăînlătu rarea dictaturii. Corneliu Coposu reuşeşte cu dificultate să anunţe iniţierea de către opoziţie a moţiunii de cenzură. Liderul P.N.Ţ.C.D. a fost împiedicat să ajungă la microfon pentru a comunica hotărârea hotărâreaopoziţiei. opoziţiei. Aşacumaexplicatşi lao conferinţ conferinţăăde presă, cu o zi în urmă, urmă, Corneliu Cornel iu Coposu Coposu precizează că opoziţia, opoziţia, prin iniţiativa ei, nu urmăreşte înlăturarea executivului, ci sesizarea opiniei publice în legătură cu atitudinea executivului care nu 294

1993

doreşte să dea seamă de propria propria guvernare. (Tot (Tot la o conferinţă de presă, după incidentul de la Parlament, Petre Roman declară căpreşedinţiicelordouăcameres-aupurtatnedemocratic,uitând că nu sunt în sediul F.D.S.N., ci în în Parlament şi încercând să-1 împiedice împiedicepe Corneliu Coposu Coposusă declareintroducerea introducereamoţiunii de cenzură.) -Moscova. La sesiunea extraordinară a Congresului Deputaţilor Poporului câştigă teren gruparea neocomuniştilor şi ultranaţionaliştilor sprijiniţi de preşedintele Sovietului Suprem, Ruslan Hasbulatov, grupare grupare aflată în conflict deschis cu Boris Boris Deocamdată ată Congresul Congresul se Elţîn şi reformiştii care îl susţin. Deocamd pronunţă împotriva referendumului prin care populaţia trebuia să-şi spună cuvântul în legătură cu elaborarea unei noi Constituţii (cea în vigoare era de pe vremea fostei U.R.S.S.) şi împotriva republicii prezidenţiale pentru care optase Boris Elţîn. în consecinţă, Boris Elţîn ameninţă ameninţă cu măsuri extreme, respectiv respectiv cu dizolvarea Parlamen Parlamentului. tului. Congresu Congresull îi îi retrage însă lui Boris împuternicirile acordate acordate anterior şi de la tribuna înaltului Elţîn împuternicirile for se cere punerea lui sub acuzare pentru încălcarea Constituţiei.inclusiv pentru interzicerea grupării neocomuniste, Frontul Salvării Naţionale. în urma acestei confruntări cu rezultate imprevizibile, imprevizibile,ţările dinEurop Europaade Vestşi America Americaintră înalertă. Se apreciază apreciază că Rusia este în în pragul unei catastrofe şi că, dacă ar  birui conservatorii, conservatorii, situaţia ar fi mai încordată decât pe vremea războiului războiului rece. De aceea se reafirmă reafirmă răspicat sprijinul sprijinul acestor  ţări pentru Elţîn, dublat de sprijin financiar substanţial. (A doua doua zi reprezentanţii „Grupului celor 7" se întrunesc pentru a acorda de urgenţă ajutor material Rusiei.) • 12 12 mart. LaT.M.B., Partidul Liberal, rezultat din recenta fuziune a P.N.L.C.D. cu P.N.L.A.T., se află deja în dificultate, înregistrarea P.L. P.L. este pusă sub semnu semnull întrebării de contestaţia lui Niculae Cerveni (membrufondator al P.N.L.C.D.) care susţine că instanţa care a decis decis fuziunea (Congresul P.N.L.C.D.) a fost nestatutară nefiind convocată de Consiliul Director Interimar, ci de un grup oarecare ce „a folosit ştampila". ştampila". Şi P.N.L. P.N.L. vine cu o contestaţie care vizează vizează denumirea denumirea partidului, partidului, considerată de neacceptat, pentru că ar accentua confuzia între prea multele partide partideliberale. liberale. încheie Congresul Deputaţilor  • 13 mart. Moscova. Se încheie Poporului cu înfrângerea reformiştilor sprijiniţi de Boris Elţîn, care declară că nu va mai mai colabora cu Parlamentul în actuala actuala componenţă, Se vorbeşte despre un nou puci, un puci mascat. 295

1993 • 15 mart mart.. In Parlamen Parlament, t, deputatul F.S.N., Cris Cristia tian n Rădulescu, citeşte textul moţiunii de cenzură iniţiată de opoziţie împotriva împotriva Guvernului Guvernului Văcaroiu Văcaroiu şi semnată semnată de 122 de parlamen tari. P.S.D.R. şi parţial PAC P AC.. sunt împotriva moţiunii; Stelian Stelian Tănase consideră că moţiunea moţiunea nu are nici o şansă, e o greşeală politică a opoziţiei care a preferat un efect de scenă unui câştig concret în planul reformei, Ion Raţiu prezice că moţiunea, o eroare a opoziţiei, va fi respinsă şi n-o semnea semnează. ză. în preajma preajma dezbaterii moţiunii opiniile se radicalizează. Viorel Sălăgean vede în moţiune un joc politic cu o finalitate clară: opoziţia încearcă să împiedice Guvernul să facă treabă. Dinu Patriciu: „Criza nu este economică, ci politică. Se foloseşte eticheta de liberalism pentru pentru tot ceea ce trecedincolodeperestroika.Prin jumătăţi demăsurăvomajun ajunge ge o republică bananieră". bananieră". Corneli Corneliu u Vădim Tudor: „Eu am mai spus-o şi o repet, decât o democraţie bolnavă, mai bine o dictatură sănătoasă". • 16 mart. Bucureşti, Piaţa Piaţa Victoriei. După După mitingurile constructorilordeavioane,CarteluluiAlfaşiConfederaţieiUnivers e rândul B.N.S. să scoată sindicaliştii în stradă. 25 000 de oameni s-au adunat pentru a protesta contra scăderii nivelului nivelului de trai. trai. Pe pancarte se poate citi: „Minciună + Corupţie = Sărăcie". Matei Brătianu, preşedintele B.N.S., declară că nu e vorba de o susţinere în stradă a moţiunii de cenzură împotriva împotriva Guvernului Guvernului şi că, în consecinţă, nu se va striga „Jos Guvernul!". Guvernul!". Un miting paralel al B.N.S. areloc locla laConstanţa. Manifestanţiiînmâneazăprefectului  Anghel Constantinescu un protest în care sunt înscrise revendi cările care au dus la declanşarea mitingului: indexarea salariilor  şi pensiilor la nivelul costurilor reale înregistrate înregistrate în economie, oprirea oprirea extinderii corupţiei şi a falimentului economiei. • 19 mart. în Parlament Parlament se dezbate dezbate prima prima moţiune moţiune de cenzură împotriva împotriva unui guvern postdecembrist. postdecembrist. Se face exces de oratorie, se emit apeluri la sentimentele naţionale, chiar la reconcilieresprebinele comun, comun,combinate combinatecu etichetări conform conform cărora moţiunea moţiunea face parte parte din planul de destabilizare şi iugoslavizare a României. Se gesticulează patetic, se incriminează energic. Discursul lui Corneliu Vădim Tudor (pentru care a primit un sărut de la Adrian Păunescu) a fost una din culmile oratorice oratorice alezbuciumateişedinţe.SenatorulP.R.M.atacă întermeniviolenţi violenţi opoziţiacarearurmăridestabilizarea totalăa ţării pentru pentrua-1aduce la conducere conducere pe Minai de Hohenzollern Hohenzollern şi pentru a face jocul ungurilor. Avertizând opoziţia că n-are viitor, Corneliu Vădim Tudorvinecudovadacăn-arenicimăcaruntrecutglorios.Dovada 296

1993 este unul dintre volumele omagiale omagiale dedicate lui Ceauşescu (în 1974 1974)) înpaginile căruiaseaflătexte apologetice apologeticela adresadictato rului,semnate semnatede uniiparlamentariai opoziţiei.Dupăacest număr, opoziţia părăseşte sala, iar Oliviu Gherman anunţă o pauză de 15 minute. minute. O intervenţie de mare succes, aplaudată insistent, este aceea a lui Nicolae Manolescu, întrebând „al „al cui este este Guvernul Văcaroiu?", senatorul P.A.C. vine cu un răspuns cuprin zător: „Nu e nimic de consolidat şi de stabilizat într-o economie ale cărei structuri structuri principale principale au rămas în mare p parte arte socialiste. socialiste. Fraza (... (...)) despre interdependenţa interdependenţa între reformă şi relansare economică economică îşi pierde de fapt orice conţinut în clipa în care prin reform reformăă se înţelege stabilizareauneieconomii economii structuralneconcurenţială şi încă prin politici monetare, monetare, fiscale şi valutar valutaree dirijate. Nu se înţelege de ce Guvernul Guvernul nu acceptă în mod mod clar că prima şi fundamentala lui misiune este să salveze de la înec sistemul eco nomic nomictrecut". Dupăaplauzeurmează urmeazăatacurile dincealaltă tabără. Nicolae Văcaroi Văcaroiu u afirmă că n-a n-a auzit de mult atâtea inepţii economice economice şi că se miră că Nicolae icolae Manolescu a devenit şi un geniu economic economic.. Adrian Adrian Păunescu observă observă că „criticul „criticul de la România literară  literară care a omorât o revistă are acum în vedere o ţară". în afară de acuzaţii, insulte, iironii, ronii, sarcasme, huiduieli, fluierături,apostrofări, apelativeca „golanule", „golanule",„banditule"(formulă (formulă nelipsită din vocabularul anchetatorilor şi gardienilor din anii '50) au existat şi mome momente nte vesele. Atunci când Oliviu Gherman îi întrerupe brusc brusc discursul lui Dinu Dinu Patriciu Patriciu acesta îi răspunde: „N-am venit să-ţi tulbur somnul ( . . . ) . Lipsindu-i clopoţelul,Oliviu Ghermanbăteacu degetul degetul înmicrofoane microfoanerepetândstereotip: „La „La moţiune, domnilor!". De altfel, parlamentarii au cerut ca Oliviu Gherman să-i lase locul lui Adrian Năstase la conducerea lucrărilorşedinţei.Moţiuneaafostrespinsăcu260devoturicontra şi 192 pentru. • 20 mart. Moscova. oscova. Boris Boris Elţîn anunţă introducerea introducerea administraţiei administraţiei prezidenţiale prezidenţiale directe şi organizarea unui referen dum dumprin carepreşedintele preşedinteleţării, ţării, vicepreşedintele vicepreşedinteleAlexandr Ruţkoi (care nul nu l susţine pe Boris Elţî Elţîn) n) şi Congresul Congresul Deputaţilor Deputaţilor să primească sau nu un vot de încredere. Referendumul e programat să aibă în vedere şi proiectul noii Constituţii şi o Lege electorală. Boris Elţîn îl acuză pe Hasbulatov că încearcă să aducă din nou la putere fosta partidocraţie a P.C.U.S. P.C.U.S. şi să reînceapă războiul războiul rece cu Occidentul. La originea crizei din Rusia stă - după Boris Elţn, contradicţia dir re aspiraţiile spre democraţie ale poporului poporului şi vechiul sistem bolşevic antipopular care doreşte să-şi recâştige 297

1993 poziţiile. Ruslan Hasbulatov convoacă convoacă în sesiune extraordinară extraordinară Parlamentul Parlamentul care se pronunţă împotriva împotriva hotărârilor anunţate de Elţîn. încercând să pară pară stăpân pe situaţie, Elţîn asigură că nu vaexista oa doua douaRevoluţiedinOctombrie. Octombrie.Auloc maridemonstra demonstra ţii pro şi contra Elţîn. Lui Eduard Şevardnadze i se pare că Rusia e în pragul războiului civil. La Bucureşti, Ion Ilie Iliescu scu şi Guvernul Guvernul dau declaraţii de •susţi susţine nere re a hotărârilor hotărârilor lui lui Elţîn, Elţî n, iar la Moscova Parlamentul, întrunit în sesiune de urgentă, cere Curţii Constituţionale Constituţionale să se pronunţe în legătură cu decizia lui Elţîn privind instituirea regimului regimului prezidenţial. • 22 mart. Alexandr Ruţkoi refu refuză ză să semneze semneze decretul care instituie regimul administraţiei prezidenţiale directe. • 23 mart. Curtea Curtea Constituţională Constituţională a Federaţiei Federaţiei Ruse dă  verdictul de neconstituţionalitate neconstituţionalitate a deciziei deciziei lui Elţîn privind instituirea administraţiei prezidenţiale în ţară. •24 mart. Guvernul Guvernul hotărăşte să mfunţez mfunţeze Consiliul pentru Minorităţi Naţionale, al cărui cărui conducător e desem desemnat nat Viorel Hrebenciuc,secretarulgeneral al Guvernu Guvernului. lui. Laşedinţeleacestui for al minorităţilor urmează să participe câte doi reprezentanţi ai organizaţiilor etnice legal constituite. -Dan -Dan Ioan Ioan Voşloban este numit prefect prefect al Judeţului Covasna, iar Vlad Adrian Căşunean prefect în judeţul Harghita. Prin această hotărâre hotărâre se revine la prevederea prevederea constituţională de numire a unui singur prefect (existase propunerea propunerea de a se numi doi prefecţi prefecţi în aceste judeţe, unul român român şi altul altul maghiar). maghiar). U.D.M U.D.M.R. va protesta în Senat (şi nu numai), împotriva acestor  numiri (29 mart.). • 25 mart. mart. Deputata Deputata Leonida Lari (P.N.Ţ.C.D.), poetă din Republica Moldova, îşi prezintă public demisia din partid. P.N.Ţ.-iştii au fost contrariaţi de atitudinea critică a Leonidei Lari faţă de moţiunea moţiunea de cenzură, cenzură, dar au hotărât „s-o ierte pentru că reprezintă Basarabia". „N-am nevoie de iertarea lor" a decis Leonida Lari, anunţânduanunţându-şi şi demisia şi statutul statutul de independentă independentă în viitor. Nu peste mult timp poeta se va apropia de P.R.M, • 26 mart. Are loc loc Congresul Congresul de constituire a Partidului Naţional al Reîntregirii (înscris la T.M.B. prin decizia civilă nr.58 din 28 dec. 1992), 1992), care preia o parte dintre membrii membrii Asociaţiei Asociaţiei culturale „Pro Basarabia Basarabia şi Bucovina". ucovina". Participă delegaţ delegaţii din 57 defiliale locale.în Rezolu Rezoluţia ţiaadoptată adoptatăse declară declarăcă scopul scopul activităţii partidului e reîntregirea ţării prin alipirea teritoriilor româneşti Basarabia, nordul Bu Bucovinei covinei şi Ţinutul Herţei. Herţei. Se adoptă sigla 298

1993 partidului (harta României Mari în interiorul căreia se găsesc Traian, Decebal şi Columna Columna de la Roma) şi imnul „Pe-al nostru steag e scris unire!". • 26-29 mart. Congresul Congresul Deputaţilor Poporului Poporului din Federaţia Rusă aprobă organizarea unui referendum (25 apr.) prin care să se afle părerea populaţiei populaţiei în legătură cu încrederea în preşedintele Elţî Elţîn n şi în programul său de reformă reformă politică şi so cială pe anul 1992, 1992, ca şi cu necesitatea convocării de alegeri prezidenţiale prezidenţiale şi legislative anticipate. în stradă creşte numărul numărul celor care demonstrează demonstrează în favoarea favoarea lui Elţîn. Cu toate acestea preşedintele Rusiei e obligat să renunţe la iniţiativa sa de a intro duce administraţia prezidenţială directă şi să se aşeze la masa tratativelor cu conservatorii sprijiniţi de Hasbulat Hasbulatov ov şi Ruţkoi. Conflictele Conflictele dintre ei nu se sting sting însă, ci se cronicizează într-o formă atenuată. • 29 mart. Nicolae Manoles Manolescu, cu, preşedintele P.A.C., P.A.C., primeşte de la un grup de membri din conducerea partidului o „scrisoare de neîncredere" pe care o pune în discuţia discuţia Comitetului itetului Naţional. Urmarea: cei 4 semnatari ai scrisorii -Stelian Tănase, (vicepreşedintele partidului), Călin Anastasiu, Dan Grigore şi Emil Emil Tocaci 4şi anunţă anunţă demisia. demisia. f  • 1 apr. La Odorheiu Secuiesc, 10 000 de maghiari maghiari de monstrează împotriva numirii prefecţilor români în judeţele Harghita Harghita şi Covasna. Covasna. (Manifestări cu acelaşi scop au loc şi la Gheorgheni,Miercurea Ciuc,Cristuru CristuruSecuiesc, Secuiesc,Sfântu Gheorghe.) Se adoptă adoptă o moţiune adresată lui Ion Ilies Iliescu cu şi Guvernului Guvernului în care se etichetează numirile respective drept o continuare directă a politicii naţionaliste şi de desconsiderare a populaţiei maghiare din România, practici preluate de la dictatura comunistă. Intr-o declaraţie, declaraţ ie, Guvernul apreciază apreciaz ă ca nefondate pretenţiile pretenţiil e maghiarilor, iresponsabile unele dintre afirmaţiile acestora (epurare etnică) şi dorinţa de internaţionalizare internaţionalizare a problemei.   Verestoy Attila consideră că numirea prefecţilor români în Harghita Harghita şi Covasna reprezintă o greşeală administrativă administrativă (prefecţii români nu vor putea să aplice o politică coerentă în aceste zone cu populaţie majoritar maghiară) şi una politică (ofertele U.D.M.R. au fost interpretate ca imixtiuni în treburile Guvernului), Guvernului), în consecinţă consecinţă U.D.M.R. U.D.M.R. apreciază ca justifi justificate cate reacţiile reacţiile comunităţii comunităţii maghiare, inclusiv demonstraţiile care au avut loc în ultimele zile în unele localităţi localităţi din zona zona Harghita-Covasn ita-Covasna. a. Peste câteva zile (9 apr.) comisia pentru pentru politică politică externă a Adunării Adunării de Stat a Ungariei va transmite o scrisoare comisiei similare a Parlamentului 299

1993 Român României iei în care se apreciază că numirea numirea prefecţilor român românii în judeţele cu populaţie majorita majoritarr maghiară maghiară nu confirmă confirmă declaraţiile declaraţiile pârtii române conform cărora România garantează drepturile minorităţilor naţionale, în în spiritul normelor normelor europene. europene. -T.M.B. admite contestaţia lui Niculae Cerveni care a semnalat ca nt statutara fuziunea P.N.L.C.D. cu P.N.L.A.T. şi deci respinge cererea de fuziune fuziune a celor două partide. Horia Rusu (P.N.L.Â.T.} ccusideră că verdictul a fost influenţat de actuala putere, interesată să comprom compromită liberalismul. • 3-4apr. La Vancouver ancouver (Canada), (Canada), Bill Clinton Clinton se întâl neşte cu Boris Boris Elţîn şi promite promite un ajutor ajutor substanţial pentru Rusia Rusia în cadrul unui parteneriat pe pe termen lung. Rezultatul este că „Grupul celor 7" hotărăşte să sprijine Rusia cu 43,4 miliarde de dolari. • 10 apr. La şedinţa Colegiului Colegiului Director al F.S.N. se rediscută despre apropiata fuziune (Protocolul de fuziune a fost semnat la 31 mart. 1993) 1993) cu Partidul Democrat condus de Constantin Constantin Vişinescu. Vişinescu. Se validează validează demisia lui Caius Traian Trai an Dragomir din funcţia de vicepreşedinte al F.S.N., în care e ales  Victor Boştinaru. Petre Roman aminteşte încă o dată că partidul e în opoziţie şi, mai mult mult decât atât, e vârful de lance al opoziţiei. • 12 apr. C.N.S.L.R, Frăţia, Cartel Alfa şi Sindicatul Sindicatul Şoferilor îşi respectă programul programul de acţiuni acţiuni revendicative, deja anunţat. Are loc un marş de protest, urmat de un miting în Piaţa Aviatorilor, Aviatorilor, unde se adună aproxim aproximativ ativ 25 000 de sindicalişti. Participanţii la manifestaţie n-au respectat hotărârea Guvernului de a nu se se folosi, în cadul unor asemenea asemenea acţiuni, autovehiculele din unităţile de stat. în discursurile lor liderii sindicali polemizează cu Guvernul Guvernul şi îşi pun speranţele în greva generală generală anunţată pentru 20 apr. Absentează B.N.S. care are un orar propiu de greve. Pe pancarte se poate citi: „Sărăcie", „20 aprilie -grevă generală", „Vrem salarii decente", „Nu corupţiei". Şi la Braşov, Iaşi, Constanţa, Hunedoara,Slobozia,sindical sindicaliştii iştii ies în stradă. Conducerea nducereaP.S.M. P.S.M. este de acord cu cererile muncitorilor, muncitorilor, dar nu şi cu forma lor de manifestare. manifestare. La 16 apr., apr., îon îon Iliescu Iliescu va participa la şedinţa de Guvern Guvern unde se va hotărî diminuarea diminuarea subvenţiilor de la buget la unele produse produse şi servicii destinate populaţiei, populaţiei, de la 1 mai a.c. © 14 apr. Mihai de Hohenzollern, renunţă din nou la vizita programată în Român România ia (Timişoara), (Timişoara), cu ocazia sărbătorilor sărbătorilor de Paşte, deoarece consideră consideră umilitoare condiţiile pe care i le pune pune partea română română (Guvernul, (Guvernul, M.A.E. M.A.E. etc.) etc.) De această dată se con sideră că momentul vizitei este rău ales, datorită valului de greve 300

1993 şi absenţei lui Ion Iliescu din ţară. • 15 apr. apr. Vasile Vasil e Manea Drăgulin Drăgulin este numit numit procuror  procuror  general în locul lui Mihai Ulpiu Cherecheanu. 9 21 21 apr. După După dezbateri dezbateri uneori furtunoa furtunoase se este adoptată Legea Legea bugetului de "stat pe 1993. 1993. (venituri -2 185 185 miliarde lei; cheltuieli -2 611,2 611,2 miliarde lei; deficit bugetar -42, -42,6 6 miliarde lei) lei) înaintea votării votării legii, legii, deputatul Gheorghe Cristea (P.N.Ţ.C.D.) citeşte o declaraţie prin care se anunţă că opoziţia nu va vota bugetul pe care-l consideră inacceptabil, inacceptabil, din mai multe motive: creşterea zero e irealizabilă; repartiţia cheltuielilor pe domenii de activitate nu confirmă intenţia Guvernului de a continua reforma; apare intenţia Guvernului Guvernului de a rectifica bugetul în cursul anului ceea ce transformă P Parlamentul arlamentul într-o anexă a executivului. executivului. Opoziţia intenţionează să conteste unele articole din lege printr-o sesizare a Curţii Constituţionale. (De exemplu, exemplu, articolul nr. 39 care dă dreptul Guve Guvernului, rnului, prin Ministeru Ministerull de Finanţe, să ridice din conturile agenţilor economici economici sumele pe care le datorează statului.) - Ministerul de Finanţe destituie echipa echipa de conducere a Gărzii Financiare. Generalul eneralul Gheorghe Florică, Florică, fostul comisarşef al al acesteia, declară că nu nu cunoaşte cauzele demiterii demiterii care nu 1s-au s-aucomunicat comunicatde cătreministrulfinanţelor, finanţelor,Florin FlorinGeorgescu, dar crede că a cam de deranjat ranjat S.R.I. şi nişte firme importante. importante. Nicolae Ulieru, purtătorul de cuvânt al S.R.I., neagă supoziţia generalului Florică. Ulterior (22 apr.) acesta este eliberat din funcţie prin decizia Guvernului. în locul lui fiind numit locotenentcolonelul Gică Dănilă, despre care unele publicaţii susţin că ar fi apropiatul familiei Stolojan. Fostul comisar-şef al Gărzii Financiare va declanşa un scandal pe termen lung, încredinţând preseiinformaţiiîn legăturăcuimplicareaunorpersoanecufuncţii de răspundere în combinaţii combinaţii şi afaceri dubioase. -Washington. Bill Clinton are o scurtă întâlnire (15 minute) cu Ion Iliescu, dar timpul n-a permis aprofundarea unor probleme de interes pentru România. Totuşi a venit vorba despre acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, care a fost pusă în legătură curespectareade cătreRomânia Româniaa embargoulu embargouluii asupraIugoslaviei. PrezentînS.U.A.,IonIliescuparticipălaceremoniadeinaugurare a Muzeului Holocaustului şi se mai întâlneşte cu Warren Cristoppher. secretarul de stat al S.U.A. şi cu Michel Campdessus Campdessus şi Al Gore, preşedintele şi vicepreşedintele F.M.I. O 23 apr. în cadrul unei unei conferinţe de presă, P.R.M. adreseaz adreseazăă o scrisoare scrisoare deschisă lui îon î on Iliescu. Iliescu. Corneliu Vădim 301

1993 Tudor e din nou sever cu preşedintele ţarii, ţarii, pe care-1 care-1 consideră consideră „lipsit de demnitate", prea receptiv la tendinţele sionismului mondial de a culpabiliza ţări şi popoare pentru a conduce umanitatea umanitatea fără nici un fel de opoziţie. Cornel Corneliu iu Vădim Tudor  consideră că Ion Iliescu e pe cale de a angaja ţara pe o pantă primejdioa primejdioasă să deoarece evreii l-au adus la putere, unii îl cheamă cheamă la ordine, dar îl menţin în scaun cu preţul ruinării Român României. iei. în presă au apărut comentarii în legătură cu o afirmaţie a lui Ion Iliescu. Iliescu. întrebat la întoarcerea din America, America, de către un ziarist, de ce a purtat (singurul dintre demnitari) chipă , la ceremonia de inaugurare inaugurare a Muzeului uzeului Holocaustului, Holocaustului, preşedintele ar fi răspuns că i-a fost frig.  înSenat, Senat,AdrianPăunescuîicereluiIon Iliescu săexplice explice naţiunii, prin intermediul Parlamentului, ce s-a întâmplat la Washingto Washington n în „săptămân „săptămânaa umilinţei noastre". noastre". -La şedinţa Guvernu Guvernului, lui, Nicolae Nicolae Văcăroiu Văcăroiu prezintă forma forma definitivă definitivă a hotărârii hotărârii prin care, de la 1 mai a.c, a.c, sunt eliminate subvenţiile de la buget la o serie de produse produse şi servicii destinate populaţiei. Programul Programul creşterii preţurilor şi acordarea de compensa compensaţii ţii sunt anunţate şi la la şedinţa Consiliului Naţional Naţional al F.D.S.N. (pâinea de la 20 lei ajunge la 90 lei, laptele de la 16 lei la 80 lei, energia lectrică lectrică de la 6 lei lei la 28 lei kilowatul.) Guvernul Guvernul consideră că gradul de acoperire a creşterii preţurilor este de 103,4% şi e valabil valabil pentru 92% din populaţie. populaţie. • 23-25 apr. Timişoara. Congresul P.A.C. se desfăşoară într-oatmosferă atmosferăîncordată încordată datorită datorită recentelor recentelordemisiişi apresiunii în legătură cu clarificarea orientării orientării doctrinare a partidului. Deşi Nicolae Manolescu se pronunţă pentru ruperea relaţiilor cu grupul grupuldemisionar demisionaral luiStelian Stelian Tănase,neoliberalismul neoliberalismulsusţinut de acesta câştigă adeziunea congresmenilor care hotărăsc că PA.C. este un partid de orientare neoliberală neoliberală a cărui ideologie se  bazează pe valorile civismului, democraţiei şi moralei. Este adoptat statutul P.A.C. şi sunt aleşi membrii structurilor de conducere: preşedinte -Nicolae Manolescu; vicepreşedinte -Nicolae Ţăran; 47 de membri în Comitetul Naţional. • 24 apr. Petroşani. Petroşani. La iniţiativa sindicatelor miniere miniere conduse de Miron Cosma se formează Alianţa Confederaţiei SindicaleDemocratice DemocraticedinRomânia Româniala careaderă9 confederaţii: confederaţii: Sindicatele Miniere dinRomânia,Ceres, Cosin,Hercules,Consilva, Avram Iancu, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Cooperaţia CooperaţiaMeşteşugărească,Ali Alianţa anţa Confederativă ConfederativăIntersindicală Intersindicală „15 Noiembrie" Braşov, Confederaţia Sindicatelor Sindicatelor din din Cooperaţia 302

1993 deConsum ConsumşiCredit.Conform Conformdeclaraţiilor, declaraţiilor, iniţiativa iniţiativaconstituirii constituirii noii forţe forţe sindicale se justifi justifică că prin necesitatea stabilirii stabilirii unor  strategii noi şi comune, comune, în relaţiile relaţiile cu Parlamentul, Parlamentul, Guvernul şi patronatul, dar şi prin voinţa de a se recupera recupera şi administra administra patrimoniul fostului U.G.S.R. Miron Cosma crede că nou născuta  Alianţă poate pretinde moştenirea U.G.S.R. pentru că adună 80% din totalul sindicaliştilor români. • 26 apr. Curtea Curtea Suprem Supremă de Justiţie Justiţie schimbă încadrarea   juridică şi vine cu o nouă nouă sentinţă, urmare a recursului extraordinar extraordinardeclarat deprocurorul procurorul generalîn procesulmembrilor  membrilor  fostuluiC.P.E C.P.Ex. x.Se renunţă renunţăla acuzaţiadecomplicitate lagenocid şi se optează optează pentru acuzaţia de complicitate la omor omor deosebit de gravşide complicitate complicitatelatentativăde omor omordeosebitde grav,pentru care inculpaţiii sunt condamnaţi (după ce se casează sentinţele anterioare) la: Tudor Postelnicu - 7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor, drepturilor, Ion Dincă - 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor, drepturilor, Emil Bobu şi Manea Mănescu -10 ani  închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor. -Curtea Constituţională Constituţională decide că Academia Româ Română nă are competenţa de a stabili normele ortografice ale limbii române. Deci â are câştig de cauză asupra lui î. • 26-28 apr, Vizita în România a membrilor (18 (18 membri+5 invitaţi speciali dinCroaţia, Croaţia,Cehia,Estonia Estonia şiRomânia) România) Comisiei juridice şi pentru drepturile omului omului a Adunării Parlamentare Parlamentare a Consiliului Europei. Această Comisie urmează să-şi dea avizul pentru admiterea României ca membru cu drepturi depline în Consiliul Consiliul Europei. Europei. Oaspeţii Oaspeţii se întâlnesc cu Ion Iliescu, Ili escu, Adrian Adrian Năstase, Oliviu Gherman, lideri ai grupurilor parlamentare, reprezentanţi reprezentanţi ai minorităţilor, minorităţilor, ai presei, ai M.I., .I. , procuraturii, procuraturii, Ministerului de Justiţie. Justiţie. • 27 apr. Rezultatele (nedefinitive) ale referendumulu referendumuluii de la 25 apr. a.c. din Federaţia Federaţia Rusă arată că 58,09% 58,09% din votanţi au încredere în preşedintele Bori Boriss Elţîn, Elţîn, iar iar 52,88 52,88% % îi aprobă şi programul de reforme. în schimb populaţia se pronunţă împotriva alegerilor prezidenţiale prezidenţiale şi legislative legislative anticipate. • 29 apr. Pentru a evita evita amplificarea nemulţumirii sindicatelor care au anunţat deja greva generală, Nicolae   Văcăroiu, asistat de miniştri şi experţi se aşază la masa negocierilor cu reprezentanţii C.N.S.L.R., Frăţia, Cartel Alfa, B.N.S., Univers, Ceres. După 10 ore de discuţii nu se ajunge la nici un rezultat, rezultat,iar lideriisindicali sindicalicer medie mediere redinpartealui IonIliescu. Il iescu. A doua zi tratativele se mută la Cotroceni. Cotroceni. 303

1993 9  30 apr. Miercurea Ciuc. La conferinţa primarilor şi consilierilor U.D.M.R., se exprimă convingerea că numirea prefecţilor români în judeţele Harghita şi Covasna nu are semnificaţiaunormăsuriadministrativecipolitice,discriminatorii şi jignitoare la adresa minorităţii maghiare. Conferinţa a hotărât ca toţi consilierii consilierii maghiari să nu-ş nu-şii prezinte demisia, ci să nu colaboreze cu prefectura. 9 5-6 mai. Conform avertismentelor celor şase confederaţii sindicale - Frăţia, C.N.S.L.R., Alfa, B.N.S., Univers şi Ceres - se declanşeaz declanşeazăăgreva generală generală(5 mai).Se recurgela onouăstrategie, greva în cascadă, cascadă, ceea ce înseamnă înseamnă că sindicatele intră pe rând în grevă, asigurând asigurând o permanenţă permanenţă a protestului. Rundele Rundele de negocieri din urmă cu câteva zile (29 apr. cu Guvernul, 30 apr. la Cotroceni Cotroceni sub arbitrajul lui Ion Ion Ilies Iliescu. cu. apoi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi din nou la sediul Guvernului) iau determinat determinat pe liderii liderii sindicali să dea semnalul semnalul pentru intrarea în grevă. grevă. Protocolul Protocolul încheiat la 13 ian. cu principalele confederaţii confederaţii sindicale n-a fost respectat, respectat, iar recentele tratative tratative seamănă seamănă cu „undialogalsurzilor"(LiviuLucaprim-vicepreşedinţealCartelului  Alfa). înainte de începerea grevei, partidele din opoziţie dau publicităţii o Declaraţie-Ap Declaraţie-Apel el iar Emil Emil Constantinescu, Constanti nescu, preşedintele C.D.R., o declaraţie în care sunt acuzatepentrugrava situaţie structurile puterii pentru felul dezastruos în care au condusţaraşi pentruduplicitate duplicitateîn relaţiile cusindicatele. Biroul Biroul Executiv Central al F.D.S.N., F.D.S.N ., prin Oliviu Gherman, reacţionează imediat, imediat, şi într-un Comunicat apreciază că nu F.D.S.N. este duplicitar, ci partidele de opoziţiei care se pronunţă permanent pentru reformă reformă dar, de fapt, „stimulează „stimulează acţiunile de subminare subminare a acesteia prin blocarea măsurilor preconizate de Guvern", „încurajând pe unii lideri sindicali să recurgă la greva generală, partidele semnatare ale Declaraţiei-Apel îşi asumă o mare şi grea răspundere răspundere în faţa naţiunii pentru consecinţele incalculabile incalculabile ale unei asemenea acţiuni politice." Sindicaliştii consideră însă că partidele de opoziţie au avut mai degrabă o poziţie de expectativă faţă de acţiunile lor şi că este o greşeală să se califice demersurile demersurile sindicatelor drept antireformiste. După După acest meci al declaraţiilor  şi comunicatelor, comunicatelor, după după două zile de grevă care a părut indecisă sau prost organizată, în noaptea de 6 spre 7 mai se încheie un protocol protocolîntre Guvernşisindicate sindicateal căruiefect este suspendarea suspendarea grevei. Liderii Liderii sindicali au obligat Guvernul Guvernul să accepte o parte dintre revendicările lor (salariul minim pe economie garantat, acceptarea acceptarea fondulu fonduluii de referinţă pentru pentru salarii etc. etc.)) şi au anunţat

304

1993 că, dacă obligaţiile asumate asumate nu vor fi respectate, greva generală  va izbucni din nou în luna iul. -Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului îl audiază pe fostul comisar-şef al Gărzii Financiare, generalul Gherghe Florică. Cu câteva zile înainte de afi destituitel aînaintatParlamentulu Parlamentului unraportdespre despreacivitatea Gărzii Financiare în care se menţionează că aceasta instituţie a sesizat Procuratura Procuratura în legătură cu unele cazuri de corupţie, corupţie, dar  că S.RI. S.RI. şi Poliţia Economic conomicăă au avut o poziţie diferită faţă faţă de cea a Gărzii Financiare. Efectul acestui demers s-a făcut imediat simţit;în câtevazile întregaconducere conducereaGărziiFinanciare Financiareafost destituită fără nici o justificare din partea primului-ministru sau aMinisteruluideFinanţe(.ApreciezschimbareaconduceriiGărzii Financiare ca o manevră manevră politică", a declarat declarat RaduHortopan, a doua zi după ce a fost demis (22 apr. apr. ) din funcţia de comisar  adjunct al Gărzii Financiare.) în cursul audierii, GheorgheFlorică Florică prezintă prezintă din nou cazurile de trafic de influenţă şi corupţie în care sunt implicate persoane importante: Florin FlorinGeorgescu, ministrul finanţelor, Viorel Hrebenciuc, secretar general al Guvernului, GeorgeIoan IoanDănescu. ministru de interne, Ionel Roman, secretar  al Camerei Deputaţilor, deputat F.D.S.N., contraamiralul Cico Dumitrescu, şef de direcţie în M.I., Cornel Dinu, Dinu, antrenor al echipei naţionale de fotbal, colonel Gheorghe Mureşan ureşan din M.I., colonel Gheorghe Rusu, general maior  Dumitru itru Marcu, prim-adjunct al S.R.I., general maior  Costică Voicu, locţiitor al comandantului I.G.P., Trită Fănită, director la Agroexport, Finanţelor, Cornel Gorcea,ministrusecretardestat laMinisterulFinanţelor, Gheorghe Bădescu, director general-adjunct la Direcţia Gene rală a Vămilor, Vămilor, Elena Stolojan, soţia fostului prim-ministru, Mircea Vaida, membru în conducerea P.N.L., colonel Mihai Agache, şeful Direcţiei Financiare a S.R.I., Ioan Mihai Popa, ministru secretar de sstat tat la Ministerul de Finanţe, Octavian Andronic, redactor-şef al ziarului Libertatea. Referindu-se la implicarea acestor pe persoane rsoane în cazuri de corupţie, Gheorghe Procuraturii au Florică declară că mai multe dosare înaintate Procuraturii fost blocate, sugerând că s-a intervenit „de sus" pentru pentru aceasta,   în faţa unor asemenea declaraţii, reprezentanţii comisiilor  parlamentare au decis să înfiinţeze o altă comisie parlamentară (5 deputaţi deputaţi şl 2 senatori) senatori) care să cerceteze cazul Florică în profunzime şi, desigur, desigur, să întocmească un raport. (Aici se cere cere citat Oliviu „Dacă vrei să înmormântezi înmormântezi Oliviu Ghermancare ar fi spus: „Dacă o treabă, fă o comisie parlamentară".) RaduTimofte, preşedintele 305

1993 comisiei de apărare, apărare, ordine publică publică şi siguranţă naţională a Senatului urmează să transfere comisiei nou formate toate documén documéntale talepusela dispoziţiedegeneralulFlorică. Florică. • 10 mai, Bruxelles. Bruxelles. Au loc lucrările primei primei reuniuni a Grupului Consultativ pentru România al Grupului Grupului celor celor 24 de state industrializate, a Băncii Mondiale Mondiale şi a Băncii Băncii Europene Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.). (B.E.R.D.). Partea română, română, reprezentată de Mişu Negriţoiu, Florin Georgescu şi Mugur  Isărescu, Isărescu, pledează pledează pentru pentru programul programul de politică economică economică a Guvernului care dă asigurări în legătură cu continuarea reformei economice. economice. Partenerii Partenerii de dialog vin cu sugestii privind cinci „domenii „domenii cheie" ale reformei: privatizarea, privatizarea, restructurarea indus trială, liberali liberalizarea zarea preţurilor, reforma bancară, bancară, continuarea continuarea reformelor în agricultură. în raportul „Dezvoltarea sectorului privat în România România", ", întocmit întocmit de B.E.R.D., se analizează premisele şi şansele reformei economice în ţara noastră şi în special ale privatizării. Analiştii consideră că există toate condiţiile pentru dezvoltarea dezvoltarea sectoruluiparticular.Există, Există,în înprimulrând,o hadiţie, pentru că România România avea un puternic sector privat înainte înainte de instalarea comuniştilor la putere, iar opinia publică, inclusiv liderii sindicali, sindicali, se pronunţă pentru pentru întreprinderile particulare şi pentru economia economia de piaţă. Există, în al doilea rând, resursele primare pământul, clima, oamenii, oamenii, condiţii pentru activitatea turistică, turistică, energie - necesare dezvoltării rapide, cu condiţia unui manage ment competent. competent. Există Există apoi, într-o î ntr-o măsură acceptabilă, infrastructura legală şi instituţională, instituţională, ca bază a reformei economice. economice. Dar există şi elemente elemente inhibante: telecomu telecomunicaţii nicaţii şi drumuri drumuri subdezvoltate, un număr număr insuficient de aeroporturi internaţionale, inflaţie, stagnare economică, elemente caracteristice, de fapt, fapt, şi altor ţări foste comuniste. într-un alt capitol se demonstrează că după dec. dec. '89 dezvoltarea sectorului particular a fost lentă, s-au privatizat puţine întreprinderi de stat şi au apărut apărut mai puţine întreprinderi întreprinderi mici şi mijlocii decât indică statisticile. statisticile. îngrijorătoare îngrijorătoare pentru pentru autorii sintezei sintezei economice economice este existenţa unor indicii conform cărora în viitor nu va putea fi menţinut nici măcar acest ritm lent de dezvoltare a sectorului particular. Răspunsul la toate problemele semnalate, formulat în subcapitolul „Voinţa politică", trebuia să constituie un motiv de meditaţie serioasă serioasă şi responsabilă responsabilă pentru echipa guvernamentală şi nu numai. în acest capitol se apreciază că principala principala frână frână a dezvoltării sectorului sectorului particular este absenţa voinţei politice. Şi totuşi România a obţinut cu această ocazie sprijinul comunităţii 306

1993 internaţionale pentru acoperirea necesarului de 3 miliarde de dolari pentru 1993-1994. Strasbourg. După După ce a analizat raportul • 13 13 mai. Strasbourg. (neconcludent) întocmit de Friedrich König asupra cererii României de admitere în Consiliul Europei, Comisia politică a Adunării Adunării Parlamentare Parlamentarea Consiliului Europeiamânăpronunţa pronunţarea rea unei decizii până când König va reveni cu un punct de vedere maiclar.în înschimb,la laStrasbourg,delegaţia parlamentarăromână, română, prezentă prezentăla lucrările sesiunii Adunării Adunării Parlam Parlamentare entarea Consiliului Consiliului Europei, Europei, are ocazia să aplaude admiterea admiterea Estoniei în acest or ganism şi să se lase consolată de Catherine Lalumiere, secretar  general al Consiliului Consiliului Europei („Amo mare speranţă că România România vaaderala Consiliul Consiliul Europei uropeifoartecurând".) curând".) şide Miguel Angel Martinez, arti nez, preşedintele preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. („Procesul privitor la România nu s-a încheiat, şi pare a fi intrat în faza finală. finală. Sper Sper într-un raport favorabil favorabil într-un viitor  foarte apropiat, asigurând asigurând fără îndoială aderarea României României încă din 1993".) - Corupţia Corupţia este subiectul de scandal la ordinea zilei, declanşat de dezvăluirile generalului Florică. în coaliţia guvernamentală există o stare de nelinişte şi de iritare faţă de Petre Roman acuzat că, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă siguranţă naţională a Camerei Camerei Deputaţilor,11-a convocat convocatpe generalul Florică înfaţa comisiei comisiei fără săconsultemembrii membriicomisiei sauBiroulacesteia. Guvernanţii uvernanţiişi aliaţiilor lorsuntpreocupaţiînaceastăetapăa scandalului scandaluluicorupţiei nu de posibilul şi tulburătorul tulburătorul adevăr conţinut în declaraţiile generalului generalului Florică, ci de autorul autorul „lucrăturii" „lucrăturii" care s-ar ascunde ascunde  în afacerea Florică. Privirile acuzatoare se îndreaptă spre Petre Roman. Roman. „De ce a fost audiat Florică Florică de comisiile comisiile de apărare apărare ale Parlamentului Parlamentului unde, ce coincidenţă, taie şi spânzură banditul nr.1alîntreguluisecolXXdinRomânia, PetreRoman-Neulander? nu vi se pare că este o luptă deschisă între vechea gardă a poliţiei lui Babiuc Babiuc şi noua noua echipă echipă ministerială pe care escrocii lui Roman vor s-o compromită public?" (Corneliu Vădim Tudor „Ura ganul Florică" Florică" în România România Mare, 14 mai 1993). Şi IoanGavra,  vicepreşedintele P.U.N.R., tună şi fulgeră împotriva lui Petre Roman (ca mulţi alţii din sferele puterii) şi propune să fie anchetate cazurile de corupţie din intervalul 1990-1993 (guvernările Roman, Stolojan) deoarece F.S.N. Roman este partidul care a cultivat cu metodă metodă corupţia: „Surpriza „Surpriza constă în faptul că nu a apărut apărutnici unF.S.N.-ist încazurile decorupţie. Petre Romana 307

1992

libere bazate pe corelaţia dintre cerere şi ofertă. Chiar Chiar dacă are încredereînvirtuţile virtuţileeconomiei economiei depiaţă, piaţă,F.D.S.N. F.D.S.N. refuzăprintr-un NU hotărât terapia de şoc ca o cale mai scurtă spre economia de piaţă.(Terapia (Terapiade şocnupoate decâtsă şocheze şocheze-afirmăcandidaţii F.D.S.N., F.D.S.N., în campania campania electorală.) Iar în programul programul electoral se afirmăcă este împotriva împotriva firii şi imoral să fie sacrificată o generaţie pentru un prezumtiv prezumtiv beneficiu beneficiu al generaţiilor generaţiilor viitoare. viitoare. Un alt principiuînscris înprogramul programulF.D.S.N. F.D.S.N.şi intensatacat deopoziţie opoziţie este rolul important rezervat statului care „poate şi trebuie să intervinăîn economie" economie"„săfie promotorul promotorulprincipalal promovării promovării reformei reformeieconomice". economice".Numai Numaistatul statul poaterealiza o„reformă „reformăcare nu doare" adică o refo reformă rmă nu ca un scop în sine, ci ca o garanţie aprosperităţii, unmijloc mijlocdeeficientizarea unorunităţi economice economice care sunt mai puţin sau deloc rentabile. Ecuaţia Ecuaţia F.D.S.N. propusă electoratuluiprin programu programull partiduluie simplă: simplă: economie economiedepiaţă =privatizare =prosperitate.CemaipromiteF.D.S.N.? F.D.S.N.? - Să protejeze protejeze economia naţională, urmărind ca prin pri n privatizare privatizare investitorii investitorii români români să deţină, în toate ramurile de activitate, activitate, majoritatea acţiun acţiunilor, ilor, respectiv cel puţin 51%. 51%. - Să Să încurajeze întreprinzătorii particulari, pentru pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. -Să atragă capitalul străin în România. - Să Să asigure Redresarea, Redresarea, Relansarea, Relansarea, Restructurarea, Retehnologizarea în economia naţională. -Să respecte ca pe o prioritate politica de protecţie socială. Partidele de opoziţie cu cele mai mari şanse în alegeri, grupate în C.D.R., prezintă electoratul electoratului ui „Platforma-program „Platforma-program pentru scoaterea ţării din criză prin Lege, Adevăr, Adevăr, Reconciliere şi Reform Reformă".C.D.R. C.D.R. sedefineşteca oalianţă alianţăde partideşi formaţiuni formaţiuni care au vocaţia democraţiei şi care optează optează pentru schimbarea schimbarea profund profundăă a României, având ca obiectiv esenţial desprinderea desprinderea totală a ţării de comunism prin limpezirea conştiinţelor şi schimbarea schimbarea mentalităţil mentalităţilor, or, prin prin refacerea statului de drept, impulsionarea economiei, economiei, asigurarea securităţii securităţi i sociale, reîntregireateritoriului naţional, naţional, reintegrarea reintegrareaRomâniei Românieiîn circuitul european, european, revenirea la tradiţiile spiritului spiritului de responsabilitate, la toleranţă, la la patriotismul luminat. Docum Documentul entul apreciază că România trece, în prezent, printr-o profund profundăă criză morală, morală, de autoritate şi credibilitate, economică economică şi socială.  vedere:Pentru a realiza proiectul societăţii promise, C.D.R. are în - Redresarea Redresarea morală a ţării prin reîntoarcerea la valorile valorile 242

1992

fundame fundamentale ntale ale libertăţii, dreptăţii, solidarităţii şi credinţei. Nu se pot pot constitui instituţii instituţii noi când lipsesc adevărul, încrederea, încrederea, loialitatea şi când legitimitatea morală a puterii este îndoielnică. -Refacerea societăţii civile, civile, care trebuie înfăptuită amplu amplu şirapid,va asigura asiguraexercitarealibertăţilor individuale individualeşicolective, exercitarea neîngrădită a drepturilor omului, desfăşurarea desfăşurarea demo cratică a vieţii publice, încurajarea proprietăţii particulare, privatizarea accelerată a proprietăţii de stat cu respectarea interesului naţional, fără violenţă socială, în mod ordonat ordonat şi favorabil favorabil pentru toţi cetăţenii. Rolul statului se va limita la exercitarea funcţiilor funcţiilor sale administrative, diplomatice, militare, militare, de asigurare a asistenţei şi protecţiei sociale. sociale. Societatea civilă civilă românească românească nu se poate înfăptui fără să se ajungă ajungă la adevărata reconciliere naţională. C.D.R. respinge categoric blamul şi culpabilizarea nediferenţiată care să afecteze milioanele de membri de partid dintre care unii au ocupat ocupat funcţii de partid neretribuite. neretribuite. Aceştia sunt chemaţi chemaţi să contribuie la reconstrucţia politică, eco nomică şi morală morală a ţării. Sunt consideraţi însă lipsiţi de credit moral moral foştii activişti plătiţi şi cadrele fostei Securităţi. Securităţi. Numai umai acestora C.D.R. le cere să nu încerce să forţeze intrarea în Parlamentul ţării în perioada următoarelor următoarelor două legislaturi, aşa cum recomandă interzicerea temporară a accesului la funcţii publice al persoanelor care au comis abuzuri grave în timpul dictaturii comuniste. comuniste. Justiţia Justiţia trebuie să-şi spună cuvântul cuvântul în cazul celor care, începând cu 6 mart. mart. 1945, 1945, au contribuit direct şi activ activ la instaurarea dictaturii comuniste în România, au iniţiat şi condus principalele acţiuni teroriste îndreptate împotriva fiinţei biologice şi spirituale spirituale a naţiunii, „autori prezumtivi ai unor crime   împotriva umanităţii". în societatea civilă cultura, biserica, învăţământul învăţământul trebuie să-şi găsească demnitatea demnitatea şi susţinerea materială materialăpe măsuraimportanţei importanţeilor. Tineretul,considerat şansa  viitorului, are nevoie de o atenţie specială, care să-1 scoată din starea de demoralizare, firească datorită marginalizării şi persecuţiilor la care a fost supus. C.D.R. propune chiar un „Pro gram de urgenţă urgenţă naţională pentru tineret" care să salveze această categorie de la blazare şi să împiedice emigrarea, emigrarea, masivă în ultimii ani. -Restructurarea şi stabilizarea economică, având ca fun dament dament reforma reforma proprietăţii, sunt proiectate la nivel macroec macroeconom onomicşi la nivelsectorial, undeagriculturaeconsiderată principalul factor al refacerii refacerii economice economice şi al ieşirii din criză. -Un capitol distinct este consacrat refacerii şi consolidării 243

1993

 vrut să facă un scandal în presă. Va fi scandal, dar vor intra şi cei care l-au declanşat. Avem de-a face cu o intoxicare fesenisto-romanistă manistă". ". (Aceste (Aceste prime ipoteze sunt şi cele care se vor impune impune influenţând hotărâtor cursul evenimentelor, evenimentelor, pentru că ele aparţineaudefaptpartiduluideguvernământşi,automat,aliaţilor. Comisia parlamentară parlamentară de anchetă a cazurilor de corupţie corupţie va proceda procedaîn consecinţă, consecinţă,încercând să dovedeasc dovedeascăă totala nevinovăţie nevinovăţie acelor implicaţi implicaţi degeneralul generalul Floricăşi îndreptând tirul acuzaţiilor  spre Guvernul Guvernul Roman.) Aşacumaprezis IoanGavraafostscan dal de presă. Câteva publicaţii au tipărit fragmente din raportul generalului Florică, însoţite (sau nu) de comentarii, iar alte publicaţii au condamnat condamnat acest procedeu, pretextând că va fi influenţată activitatea comisiei de anchetă. Petre Romanşi Radu Timofte, preşedinţii comisiilor parlamentare care l-au anchetat pe general îşi exprimă exprimă public public aceeaşi convingere convingere într-o scrisoare expediată expediată unor ziare. Presa continuă continuă însă dezbaterea dezbaterea generoasei teme a corupţiei, acordându-i generalului Floricărolul principal. principal. Uniiîl încadreazăîncategoriaslab slabreprezentatăamcoruptibililor, mcoruptibililor, iaralţii îl punlazidulinfamiei infamiei(generalgăinar, găinar,escroc,are ofirmă cu un arab şi poate fi acuzat acuzat de luare luare de mită, mită, trafic de influenţă, influenţă, uz de fals, concurenţă neloială, generalul corupţiei, infractor infractor de drept comun, Fane Spoltoru cu trese, justiţiar de trei parale). Scandalul corupţiei continuă, dar cu un deznodământ previzibil. • 14 mai. Curtea Supremă de Justiţie respinge contestaţia Partidului Liberal la decizia T.M.B. T.M.B. de neacceptare a fuziun fuziunii ii P.N.L.C.D. cu P.N.L.A.T. • 18 mal. Caurmareaproliferăriicorupţieişiadezvăluirilor  generalului Florică ziarul Adevărul Adevărul lansează un apel celorlalte publicaţii, Radioului şi Televi Televiziunii ziunii pentru o campanie solidară de descurajare a corupţiei: „Să „Să dovedim împreună împreună de ce putere este capabilă cea de a patra putere". O primă etapă este inventarul cazurilorde corupţie corupţiesemnalateşiurmărite depresă: grâu,zahăr, zahăr, ulei, ţigări, vânzări de nave, repartiţii de locuinţe, trafic de copii, deşeuritoxice etc. Celemai mai multe multe dintrepublicaţiileimportante importante răspund la acest apel. • 20-24mai. O delegaţie română formată din parlamentarii Ion Raţiu, Radu Timofte şi Petr tre Roman participă la a 39-a sesiune de primăvară primăvară a Adunării Adunării Atlanticului de Nord. Sunt Sunt prezentate, în în acest cadru, două rapoarte referitoare la la România România în legătură cu situaţia econom economică şi cu situaţia respectării embargoului asupra Iugoslaviei şi cu politicile de sprijinire de către comunitatea internaţională a ţărilor riverane în aplicarea 308

1993

embargoului,

• 26 mai. Partidul Liberal încearcă să iasă din impas. T.M.B. înregistrează partidul rezultat din fuziunea P.N.L.C.D. cu P.N.L.A.T. sub denumirea de Partidul Liberal 1993. P.N.L. con testă şi această titulatură pretextând că ar aduce prejudicii prestigiului istoric al partidului. Contestaţia Contestaţia a fost respinsă. Deputatul F.S.N., • 27 mai. Şi în Parlament e scandal. Deputatul Aristide Dragomirşi Corneliu eliu Vădim Tudor se înfruntă bărbăteşte, bărbăteşte,maiîntâi verbal,apoifizic.(Scenaseconsumă consumăîn holul Camere Camereii Deputaţilor, iar în Adevărul va apărea şi o schiţă cu locul exact al conflictului.) Sar în ajutorul ajutorul senatorului senatorului P.R.M. gărzile sale de corp. Aristide Aristide Dragomir este dus la punctul sanitar al Camerei, plin de sânge, dar Corneliu rneliu VădimTudor VădimTudor este cel care obţine obţinecertificat certificatmedicalşisusţinecă ela fostcel agresat împreun împreunăă cu gărzile de corp. Fiecare dintre părţi susţine că a fost victimă şi că va obţine sancţionarea adversarului. (Aristide (Aristide Dragomir afirmă că a reacţionat violent când Corneliu înjurat de rneliu VădimTudor VădimTudor 1-a înjurat mamă mamă şi că a procedat normal, aşa cum ar face 999 de bărbaţi dintr-o mie.) Mai imp importante ortante decât incidentul consumat sunt reacţiile care apar imediat. F.S.N. consideră că s-a produs produs o infracţiune infracţiune de ultraj şi instigare instigare la violenţă din partea lui Corneliu VădimTudor. dimTudor. Grupul parlamentar F.D.S.N. din Senat îl acuză pe AristideDragomir că a săvârşit un act huliganic huliganicşi cereridicarea imunităţii parlamentare pentru pentru acesta, ca şi pentru Petre Roman şi Traian Băsescu. Biroul de presă al S.R.I. îl declară agresor pe Aristide Aristide Dragomir şi susţine că nici gărzile, nici Corneliu rneliuVădimTudornu l-au rănit la cap pe acesta, ci s-a rănit singur, lovindu-se cap în cap cu un body-guard. Gărzile lui -explicăS.RI. S.RI. -suntformatedinluptători Corneliu rneliuVădimTudor-explică ai Brigăzii Brigăzii Antiteroriste Antiteroriste S.R.I. S.R.I. care, în condiţiile condiţiile prevăzute prevăzute de lege şi la cererea P.R.M., P.R.M., îl protejeaz protejeazăă pe liderul liderul acestui partid, aşa cum protejează şi alte personalităţi ale vieţii politice. -Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului aprobă proiectul de hotărâre privind înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă a cazurilor de corupţie, formată formată din 13 membri şi având avândscopulde aanchetaîn primul primulrânddeclaraţiile declaraţiilegeneralului Comisia are obligaţia de a Gheorghe Florică, dar şi alte cazuri. Comisia alcătuiunraportcusoluţii derezolvare,cuidentificareacauzelor  cauzelor  şi determinarea anvergurii fenomenului. • 28-29 mai. Constanţa. Au loc lucrările Convenţiei Naţionale Extraordinare Extraordinare a F.S.N. Petre re Roman prezintă docu mentul mentul intitulat „De la la proiectul de idei la acţiunea acţiunea politică" ce 309

1993 reafirmă orientarea social-democrată, social-democrată, modernă, modernă, a partidului. Convenţia Convenţia ratifică protoc protocolul olul de unificare (31 mart.a.c. mart.a.c.)) încheiat întreF.S.N.şiPartidulDemocrat, Democrat,iarparticipanţii voteazăpentru capartidul lor să lor să se numească în viitor Partidul Democrat (F.S.N.). Convenţia adoptă şi o declaraţie politică în care se exprimă încrederea că viitorul va da posibilitat posibilitatea ea acestui partid ca prin revenirea la guvernare guvernare să demonstreze demonstreze viabilitatea programului programului său de reformă reformă economică, Se aduc în discuţie şi cazurile, cazurile, tot mai numeroase, ale unor membrii membrii F.S.N. cu funcţii administra tive asupra cărora se fac presiuni din partea F.D.S.N. pentru a trece la la partidul de guvernământ, guvernământ, iar iar cei care refuză refuză sunt supuşi supuşi persecuţiilor. Petre Roman anunţă asistenţa că Guvernul Guvernul cere ridicarea imunităţii sale parlamentare ca să răspundă pentru nişte afirmaţii care i se atribuie şi anume că Guvernu Guvernull Văcăroiu Văcăroiu este alcătuit alcăt uit din comunişti şi fascişti. Ex-premierul -premierul consideră că aceasta este încă o tentativă de ai intimida pe cei care cutează să-şi să-şi exprime exprime liber opiniile şi dă asigurări că afirmaţiile care i se pun în seamă nu sunt exacte, el declarând în străinătate că Guvernul este susţinut de partide de sorginte comunistă (P.S.M.) şi fascistă (P.R.M.). -Guvernul a cerut Camerei Deputaţilor să pună în discuţie afirmaţiilelui PetreRoman-„Guvernul -„Guvernule formatdin comunişti comuniştişi fascişti" fascişti " - la care se adaugă şi cea despre nerespectarea nerespect area embargoului embargoului asupra Iugoslaviei de către Româ România. nia. Subiectul, delicat, pune în poziţie poziţie ofensivă cele două tabere, tabere, mai ales când se propune propune sancţionarea sancţionarea lui Petre Roman Roman conform conform Constituţiei, Constituţiei, iar P.RM.cerearestarealliderului ideruluiF.S.N. • 31 mai. în Parlament Parlament se discută cu încordare despre despre episodul episodul Corneliu Vădim Tu Tudor-Aristi dor-Aristide de Dragomir. Cornel Corneliu iu  Vădim Tudor consideră că el e victima (recunoaşte totuşi că ver  bal a întrecut măsura, dar şi adversarul său 1-a jignit spunându-i „un „un păduche păduche ca tine ar trebui strivit".) şi toţi aliaţii aliaţii lui îşi îşi însuşesc acestpunct devedere, apăr apărân ându du-1 -1pesenatorulagres agresat atcare strigă în gura mare mare (şi în România Mare) că se aplică în ce-l priveşte acelaşigen demistificare mistificarecaîn încazulMihăilăCofariu. Dincolo Dincolode stabilirea vinovăţiei, în acest caz, parlamentarii cred că un alt aspect e mult mai important. Ion Aurei Stoica P.D,(F.S.N.) întreabă de ce doar Corneliu Vădim Tudor beneficiază de protecţia gărzilor  S.R.I., şi de ce acestea au pătruns în Parlament. Parlament. Opoziţia susţine deci că senatorul senatorul P.S.M. a fost agresorul, dar un agresor apărat ilegal de angajaţii S.R.I. Adrian Năstase şi Oliviu Gherman declară că, deşi n-au n-au asistat la incident şi nu se pot pronunţa în 310

1993 cunoştinţă cunoştinţă de cauză, cauză, condamnă amnă în principiu orice act de violenţă m incinta Parlamentului Parlamentului şi vor lua toate măsurile pentru a se stabili corect vinovăţiile. Şi Confederaţia Sindicală Frăţia protestează, prin Mir Miron on Mitrea, itrea, împotriva incidentului: incidentului: „Nu putem admite ca prestigiul prestigiul Instituţiei parlamentare să fie ştirbit de către către demnitari fără demnitate". nitate". în numele demnităţii demnităţii parlamentare parlamentare (şi sindicale) se cere ridicarea imunităţii parlamentare lui Corneliu Vădim Tudor. - Ca urmare a discuţiilor din Parlament, în legătură legătură cu Corneliu Vădim Tudor şi cu gărzile S.R.I. care-1 care-1 apără chiar în incinta acestui for, Biroul Permanent Permanent al Camerei Deputaţilor  rămâne, rămâne, până noaptea noaptea târziu, în şedinţă cu liderii liderii grupurilor  parlamentare. parlamentare. Reprezentanţii Reprezentanţii opoziţiei fac câteva propuneri: să se elaboreze elaboreze o declaraţie comună comună a tuturor forţelor demo democratice cratice  în care să se ia atitudine faţă de forţele extremiste; în comisiile de disciplină ale Camerelor să se analizeze conduita unor  parlamentari turbulenţi care au subminat prestigiul Parlamentului ca instituţie; instituţie; Serviciul de Pază şi Protecţie să fie pus sub control parlamentar sau ministerial; S.R.I. să fie controlat de Parlament; Parlament; interdicţia generală, fără excepţii excepţii nici nici pentru parlamentari, parlamentari, de a se pătrunde înarmat înarmat în incinta Parlamentului; gărzile de corp să nu aibă acces în în incinta Parlamentului. Parlamentului. Dintre aceste propune propuneri ri numai ultimele ultimele două două au fost acceptate. în agitata lună mai, vitalitatea vitalitatea oamenilor oamenilor politici politici a fost mai mai uşor sesizabilă decât în alte sezoane. S-au -au emis apeluri, declaraţii şi comunicate, comunicate, s-a s-a ridicat tonul şi s-a s-a gesticulat în Parlament, Parlament, oamenii oameniiauieşit ieşitîn stradă, stradă,parlamentarii parlamentariiausărit labătaie, partidele s-au s-au unit şi s-au rebotezat, s-a negociat şi s-a renégociât până în miez miezdenoaptela Guvern uvernetc. etc. înlunamaia înfloritcaniciodată şigenulepistolar. Liderii LideriiC.D.R. i-auscrislui luiLâszlo LâszloTôkéspentru a-i face face anumite reproşuri, iar pastorul s-a s-a încruntat şi a declarat că e vorba de un mes mesaj aj cu acelaşi acelaşi binecunoscut (de el!) conţinut extremist, dar altfel exprimat şi integrat într-o într -o campanie campanie dezlănţuită împotriva împotriva lui şi a maghiarimii. maghiarimii. Adrian Adrian Năstase compune compune o scrisoare (închisă), (închisă), pe care o adresează multor perso naje importante din conducerea F.D.S.N. F.D.S.N. Preşedintele Preşedintele Camerei aspiră la moderniza modernizarea rea partidului, la abandonarea onarea unor practici vechi, la receptivitatea F.D.S.N. F.D.S.N. faţă de alte partide. Scrisoarea luiAdrian AdrianNăstasecreează creeazăoreacţieînlanţ areplicilor dinparte parteaa memb membrilor rilor F.D.S.N., F.D.S.N., stimulaţi să mediteze mediteze la viitorul partidului. Oliviu Gherman şi Vasile Vasile Văcaru îşi îşi propun propun să răspundă prin 311

1993

scrisori întredeschise. Biroul Executiv Central al F.D.S.N. transmite transmite (tot) o scrisoare organizaţiilo organizaţiilorr judeţene, în care F.D.S.N, eredéfinitca unpartid social-democ social-democrat ratmodern, modern,apt pentrurelaţii cu alte partide din ţară şi din afara ţării. • 1 iun. începe vizita în România a lui Douglas Hurd, ministrul de externe al Regatului Regatului Unit al Marii Britanii. înaltul oaspete se va întâlni cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Oliviu Gherman, Adrian Năstase. LaM.A.E.sevasemnaprimuldocu ment bilateral de după 1989. Declaraţia comună a Marii Britanii şi României prevede prevede ca aceste ţări să-şi intensifice intensifice relaţiile. relaţiile. în alocuţiunea alocuţiunea rostită în în Parlament, Parlament, ministrul ministrul de externe britanic face referiri la aportul României în aplicarea embargoului asupra Serbiei. Oaspetele se mai întâlneşte, la Parlament, Parlament, cu liderii liderii partidelor de opoziţie şi, separat, cu Petr treRomancaredeclarăcă  întrevederea a avut loc la propunerea lui DouglasHurdinteresat săafle şide laex-premierul ex-premierul Romanopinii despre cauzele încetinirii procesului de reformă, poziţia României faţă de situaţia din Balcani şidin Republica RepublicaMoldova, oldova,libertatea libertateade opinieşilibertatea libertateapresei. componenţacomisiei • 3iun. în Parlamentse definitiveazăcomponenţa desemnată să ancheteze ancheteze cazurile de corupţie, mai ales cele semnalate semnalate degeneralul GheorgheFlorică: Florică:RomulPetreVonica, Gheorghe Rizescu, Iulian Iulian Nistor, Iile Gâtan (F.D.S.N.), Ioan Mureşan (P.N.Ţ.C.D.), Adrian Vilău P.D.(F.S.N), Ioan Joarză (P.U.N.R), Ioan Mureşan (P.R.M.), Andrei Potcoavă (P.L. '93), Ioan Ghişe (P.A.C.), Kozsokâr Gâbor (U.D.M.R.), Călin Nestor (P.S.D.R.), MarinLungu(P.S.M.). Lungu (P.S.M.). • 7 iun. Sunt aleşi conducătorii comisiei parlamentare pentru anchetarea anchetarea cazurilor de corupţie: preşedinte - Romul Vonica, vicepreşedinţi -IoanJoarză, IoanMureşan(P.N.Ţ.C.D.), Vilău, Iulian Iulian Nistor. secretari -Adrian Vilău, -Corneliu -Corneliu Coposu declară că sa întâlnit cu Ion Iliescu -

presa apreciază apreciază că în în secret - pentru a discuta mai mai ales despre despre apropiata apropiatavizităalui lui DavidAtkinson Atkinson, preşedintele Comisiei pentru ţările nemem nemembre breale ale Adunării Adunării Parlamentare Parlamentarea Consiliului Consiliului Europei, uropei, invitat invitat de P.N.Ţ.C.D. în scopul de a-i oferi argumente argumente pentru ca acesta să adopte o atitudine favorabilă admiterii României în Consiliul Europei. de-al 31-lea 31-lea Raport Raport al preşedintelui preşedintelui S.UA. S.UA. • 8 iun. în cel de-al (1apr.'92 '92-31 mart. mart. '93)privindpromovarea promovareaprevederilor prevederilor Actului final de la Helsinki, Helsinki, Româ România nia apare ca o ţară în în care situaţia situaţia drepturilor omului omului s-a schimbat schimbat în bine: există libertatea libertatea de exprimare exprimare a convingerilor, ssee înaintează (lent (lent şi cu prudenţă) pe 312

1993

calea economiei de piaţă, au avut loc alegeri care au reflectat reflectat corect voinţa cetăţenilor. Ca urmare a acestor realităţi Româ România nia are motive să aştepte clauza naţiunii celei mai mai favorizate. favorizate. Parlament, în în cadrul cadrul dezbaterilor privind • 9 iun. în Parlament, controlul comisiei parlamentare asupra S.R.I., Gheorghe Dumitraşcu a caracterizat din nou opoziţia cu glas ferm şi cu o gesticulaţieadecvată, adecvată,indicânddreptţintă aafirmaţiilorsalepartea dreaptă dreaptă a sălii: „Atâta „Atâta timp cât această dreaptă nu va lua puterea  în ţara asta, va exista un stat românesc". Opoziţia a părăsit sala, iar şedinţa s-a suspendat. In cadrul unei conferinţe de presă, liderii opoziţiei declară că parlamentarii ei se vor retrage din Parlament, dacă nu se va lua atitudine împotriva unor asemenea acte huliganice şi iresponsabile. -Comisiile de politică externă ale Parlamentului îi audiază pe Mihai Botez, Ion Vasile (F.D.S.N.) şi Radu Urzică (diplomat) pentru a-1 alege dintre ei pe viitorul viitorul ambasador al României României la O.N.U. Este preferat Mihai Botez. Camerelor relor Parlamentului entului se ia în © 10 iun. în şedinţele Came discuţie incidentul incidentul provocat de Gheorghe Gheorghe Dumitraşcu. Se cer  scuze opoziţiei (F.D.S.N. -Dan Marţian, Adrian Năstase, Vasile Văcaru), iar iar Gheorghe Gheorghe Dumitraşcu cere scuze doar partidului partidului său (F.D.S.N.) -BiroulPermanent Permanental Came Camerei rei Deputaţilor adoptă ohotărâre prin care se interzice accesul accesul în clădirea Camerei Camerei al gărzilor  personale personale şi al persoanelor persoanelor înarmate, înarmate, iar intrarea va fi permisă permisă numai cu legitimaţii sau invitaţii aprobate de Biroul Permanent. Protecţia Protecţiademnitarilo demnitarilor, r, îninteriorul interiorulclădirii, urmează urmeazăsă fieasigu rată doar de gărzile S.P.P. S.P.P. Aceste Aceste clarificări administrative administrative s-au produs ca urmare a conflictului Corneliu Vădim Tudor-Aristide Dragomir. • 11 iun. Opinia publică publică din Român România şi din străinătate, diverse organisme organisme din ţară şi din afara afara ţării, partide, partide, şefi de state şi de guverne, organizaţii pentru apărarea drepturilor omului s-au sesizat în legătură cu farsa de la Tiraspol care poate avea efecte grave asupra asupra celor celor cinci arestaţi al căror lider este Ilie Ilie Ilaşcu. Ziarul România liberă  şi Fundaţia Anastasia au organizat procesiunea cuştii ca formă expresivă de protest faţă de tratamentulaplicatpatrioţilorromâni români laTiraspol(au fostaduşi în (aţa completului de judecată în cuşcă). într-o cuşcă montată pe un camion, ce s-a deplasat în centrul Capitalei, au intrat, pe rând, personalităţi personalităţi politice, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Sinaia are loc Congresul Congresul de constituire a • 12 iun. La Sinaia 313

1993

Confederaţiei Confederaţiei Sindicale Sindicale C.N.S.L.R. -Frăţi -Frăţia. a. In afară de cele două maricentrale sindicaleaumai aderatla Confed Confederaţia eraţianouînfiinţată 5 federaţii din cadrul Univers, Petrom şi Radiocomunicaţii. C.N.R.L.R. -Frăţia uneşte 3,7 milioane de membri, este condusă de Victor Ciorbea Ciorbea şi Miron Miron Mitrea şi se găseşte pe primul loc în ierarhia structurilor sindicale din ţară şi chiar din Europa Europa Cen Cen tralăşi deEst.în înmişcareasindicală,apariţiaacestei Confedera Confederaţii ţii constituie un eveniment (Adrian Năstase îl consideră un mo ment mentistoric istoric înviaţa Român României ieide după după1989). 1989). • 13 13 iun. PiaţaUniversităţii. Universităţii. Doar Doarcâtevasute depersoane persoane ţin să marcheze marcheze împlinirea a trei ani de la evenimentele evenimentele din 13-15 13-15 iun., comem comemorate orate la iniţiativa iniţiativa Asociaţiei „21 Decembrie". A doua zi, la apelul Alianţei Civice, în piaţă se adună câteva mii de persoane. parlamentare entare din opoziţie opoziţie iau o decizie • 17 iun. Partidele parlam importantă. importantă. Semnează un protocol prin care propun propun ca ofertă, ofertă, pentru scoaterea României României din criză, un guvern minoritar al opoziţiei.Noutatea Noutateaeste nudoariniţiativa iniţiativadecisă şiclar formulată, formulată, ci şi prezenţa P.D. (F.S.N.) printre semnatarii documentului. Corneliu Coposu Coposuafirmă afirmăcă opoziţia opoziţiaa considerat, considerat,încă dela depu depu nerea moţiunii de cenzură, că evoluţia evenimentelor impu impune ne angajarea angajarea C.D.R. C.D.R. în guvernare. Nicolae Manolescu subliniază că prin documentul adoptat opoziţia dovedeşte că are disponibilitatea şi capacitatea de a prelua răspunderea guvernării şi de a scoate ţara din criză. Adrian Severin apreciază că protocolul a fost generat de un „elan pozitiv şi responsabil din partea partidelor de opoziţie care consideră că este necesară o alternativă nouă de guvernare" guvernare"şi căaceste partidepotrealizamulttrâmbiţatauniune naţională şi nu partidele extremiste, foarte departe unele de altele ca opţiune politică. Formaţiunile semnatare ale protocolului sunt situateîn centrul centrulspectrului spectrului politic,de lacentrudreapta, dreapta,la centru stânga şi este pentru prima oară când apare o astfel de ofertă de guvernare, până acum propunerile propunerile venind fie din stânga, fie din dreapta centrului. Horia Rusu crede că trebuia să vină şi momentul momentul instituţionalizării instituţi onalizării colaborării dintre C.D.R. C.D.R. şi P.D.(F.S.N.). Ion Iliescu, aflat într-un turneu în Europa (Viena Conferinţa Mondială Mondială a drepturilor drepturilor omului, Geneva, Zurich, Zurich, Crans-M Crans-Montana),reacţioneazăde la distanţăla lapropunerile opo opo ziţiei. Preşedintelui Preşedinteluitării nui separecă emomentul momentuluneischimbări schimbări de guvern şi crede că nici opoziţiei nu i-ar conveni să gestioneze ţara, pentru pentru că la întâlnirea cu Corneliu Coposu acesta iar i ar fi declarat cu sinceritate că „Guvernul „Guvernul trebuie să-şi poarte crucea",

314

1993

ceea ce ar putea însemna că opoziţia se teme de dificultăţile guvernării în condiţiile aplicării reformei economice. F.D.S.N. tratează cu indiferenţă oferta opoziţiei opoziţiei pe care unii o consideră o nouă manevră politică a lui Petre Roman. • .18 iun. T.M.B, acceptă cererea d dee punere în libertate condiţionată a lui Emil Bobu, membru al fostului C.P.Ex. alP.C.R, condamn condamnat atîn celedin urmă urmăla 10aniînchisoareşi 5anipierderea unor drepturi, pentru infracţiunea de complicitate la omor deosebit degrav. • 19 iun. Bucureşti. Bucureşti. Conferinţa Conferinţa organizaţiei organizaţiei municipale municipale a F.D.S.N, Colegii de partid îi aduc o serie de reproşuri lui Adrian Năstase: relaţia cordială cu op opoziţia oziţia şi destul de reţinută cu aliaţii -PU.N.R, P.S.M. şi P.R.M. -care ar merita mai multă atenţie şi căldură, căldură, atitudinea atitudinea greşită la dez dezbaterile baterile din Parlament ale Legii investiţiilor străine, când parlamentarii F.D.S.N. au votat pentru  înstrăinarea pământului tării, lipsa de operativitate în rezolvarea problemei problemei chiriaşilor din casele casele naţionalizate care care şi-au pierdut liniştea de teamă că proprietarii vor avea câştig câştig de cauză şi-i vor  lăsa pe drumuri şi, în fine, promptitudinea cu care 1-a invitat pe Gheorghe Dumitraşcu să-şi ceară scuze opoziţiei atunci când (9 iun.) iun. ) acesta a afirmat în Parlament Parlament că statul român român va exista exista cât timp nu va veni dreapta (opoziţia) la putere. Adrian Năstase reuşeşte să-şi convingă colegii de corectitudinea poziţiei sale politice,darleaminteştecăopoziţiaexistăînParlament Parlamentprin votul a 47% dintre cetăţenii care s-au prezentat la urne la 27 sept. 1992. - Consiliul Reprezentanţilor al U.D.M.R., întrunit la Târgu Mureş, ia unele hotărâri cu valoare de ultimatum. U.D.M.R. pretinde ca organismul creat de Guvernul României - Consiliul Minorităţilor Naţionale -să fie activ şi nu doar o institutie-vitrină creatăîn scopuri scopuri propagandistice propagandistice.. Pentru Pentrua impulsiona impulsionaactivitatea activitatea acestui Consiliu, U.D.M.R. înaintează un set de propuneri, unele incluse şi în Raportul König şi care să fie soluţionate până la 31 aug.a.c. Deasemenea, asemenea,U.D.M.R.punela dispoziţia Guvernului Guvernului un proiect de Lege a minorităţilor naţionale căruia, dacă nu i se va da toată atenţia, U.D.M.R. îşi va retrage reprezentanţii din din Consiliul Minorităţilor Naţionale. • 21 iun. în Senat, Senat, Nicolae Văcăroiu prezintă o succintă informare în legătură cu mersul reformei reformei şi cu stadiul pregătirilor  pregătirilor  pentru introducerea, introducerea, de la 1 iul., iul., a unui nou sistem de impozi impozi tare -taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.). Premierul explică senatorilor senatorilor că e strict necesară necesară adoptarea adoptarea unei legi care să abiliteze abiliteze 315

1993 Guvernul Guvernulsă emită emităordonanţepe perioada perioadavacanţei vacanţei parlamentare, parlamentare, în general, premierul este mulţumit de prestaţia cabinetului său, căruia îi merge bine: în ultimele cinci luni producţia a crescut,  încet,  încet, dar a crescut, crescut, agricultura agricultura se redresează redresează şi ea, iar nivelul de trai pare să crească. Ceea ce îl nemulţumeşte nemulţumeşte pe premier premier este lentoareaprivatizării(sectorulparticulardeţine47%dinactivităţile comerciale, 45% din servicii, 28% din exporturi, peste 30% din importuri). importuri). Primul-ministru ul-ministruapreciazăcă preţurilevor creşte, după după introducereaT.V.A., îîn n medie cu 10%, cele mai mari creşteri fiind posibile (10-12 (10-12% %) înindustria industria alimentară.în Camera CameraDeputaţilor  Deputaţilor  expunerea asupra situaţiei economiei s-a făcut mai pe îndelete. Dacă parlamentarii au putut avea obiecţii faţă de activitatea executivuluişi primul-m primul-ministru inistruare unelenemulţumiri nemulţumiri(pecare şi le exprimă într-un Comunicat al Guvernului) faţă de strădaniile parlamentarilor. Deoarece Guvernul Guvernul a înaintat, de la investirea sa, Parlamentului 95 de proiecte de legi din care s-au adoptat adoptat doar 59, 59, primul-ministru consideră că legislativul legislativul îşi permite ritmuri prea lente de lucru în dauna executivului. Cauza ineficientei ineficientei ar putea putea fi discuţiile sterile cu care se pierde timpul timpul şi pe care le le provoacă opoziţia. opoziţia. -Celebrele tablete ale lui Paul Everac, transmise sâmbătă sâmbătă searalateleviziune, televiziune,producintervenţiişi disputeşiîn Parlame Parlament, nt, după ce autorul lor a fost audiat de comisia pentru cultură, arte şi mass-media mass-media a Camerei Camerei Deputaţilor (17 iiun, un, a.c. ) unde s-au adunat cererile de demitere a acestuia. Victor Boştinaru. deputat P.D. (F.S.N.), şiapoi alţi parlamentari observă că din aceste tablete rezultă că Paul Everac e şovin, antidemocrat antidemocrat şi antiroman. în plus profitând de funcţia de director general al T.V.R., Paul Everac insistă în a-şi a-şi face cunoscute cunoscute aceste particularităţi. în fiecare sâmbătă, sâmbătă,întregii ţări,ceea ceprovoacă provoacătot totmai multenemulţum nemulţumiri iri  în rândul populaţiei şi printre angajaţii Televiziunii. Victor  Boştinaru cere Guvernului demiterea lui Paul Everac, iar lui Ion Iliescu îi recomandă să se delimiteze de afirmaţiile directorului Televiziunii. • 23 iun. în Parlament se stabileşte şi se votează votează compone componenţa nţa comisiei pentru controlul S.R.I.: preşedinte -Vasil -Vasilee  Văcaru (F.D.S.N.); vicepreşedinte -Nicolae Ionescu Galbeni (P.N.Ţ.C.D.); membri -Ilie Nica (F.D.S.N.), Doru Viorel Ursu (P.D.F.S.N.), Vasile Matei (P.U.N.R), Szabo Karoly  (U.D.M.R.), Gheorghe Gorun (PAC), Teodor Constantinescu (P.R.M.), Marin Lungu (P.S.M.) Toţi parlamentarii care fac parte din această comisie au depus jurământ că nu au făcut şi nu fac parte din nici 316

1993 un serviciu secret de informaţii român român sau străin. străin. -Izbucneşte din nou în plenul Camerelor Parlamentului scandalul provocat de afirmaţia lui Gheorghe Dumitraşcu la adresa opoziţiei opoziţiei care părăseşte iarăşi sala de şedinţe. Oliviu Olivi u Gherman îşi cere scuze celor care s-au simţit jigniţi, iar Adrian Năstase suspendă şedinţa. -Ion Iliescu contramandează primirea armatorului grec Stelios Katounis, conducătorul firmei Forum Maritime, care a încheiat un contract cu firma românească românească Petromin Petromin SA., SA., con tract despre care se afirmă că este dezavantajos dezavantajos pentru partea română română (Firma (Firma Petromin Petromin SA. SA. a avut o flotă comercială de 106 106 naveşi acedat 51%din dinproprietăţicontraa 335milioane milioanededolari firmei greceşti greceşti sub pavilion panamez Forum Maritime, aritime, o firmă firmă cu posibilităţi modeste). -Ion Iliescu primeşte o delegaţie a P.U.N.R. cu care discută şidespreo eventualăremaniere remaniereguvernamentală.P.U.N.R. P.U.N.R. con sideră că trebuie să fie înlocuiţi miniştrii agriculturii şi turismului. -Nicolae Văcăroiu se întâlneşte, la Palatul Elisabeta, cu liderii F.D.S.N., P.U.N.R, P.S.M., P.RM., P.D A R Se Se discută despre eventualitatea remanierii guvernamentale cerute de P.U.N.R., pentru sept. '93, dar şi despre susţinerea în Parlament a cererii Guvernu Guvernului luide aemiteordonanţe ordonanţeîn timpul timpulvacanţei vacanţeilegislativului legislativului.. • 24 24 iun. Virgil Mâgureanu,directorul directorul S.R.I.,depune depunela comisia parlamentară de control asupra S.R.I., Raportul de activitateaS.RI. S.RI.care,dupăcevafi analizatdemembriicomisiei,va comisiei,va fi prezentat parţial sau integral Parlamentului. Parlamentului. -Deoarec -Deoarecee ia amploare amploare ceea ce se va numi scandalul flotei, Ion Iliescu declară că nu e de competenţa lui să cunoască proble ma şi să decidă în legă legătură tură cu conţinutul contractului, contractului, dar că are încredere în ministrul ministrul transporturilor, Paul Teodoru, şi că din asocierea celor două firme firme va rezulta o firmă mixtă, care care fiind supusă legilor ţării ţării oricum rămâne rămâne sub control românesc. • 26 iun. Convenţia Convenţia Naţională a P.A.C. P.A.C. respinge respinge prin vot propunerea propunerea de alianţă cu P.L. '93, '93, ca şi convocarea Congresului Congresului P.A.C., în vederea adoptării unei hotărâri privind alianţa cu liberalii. Nemulţumiţi de curentul antiunionist din partid (sprijinit de Nicolae Manolescu), Manolescu), grupu grupull Stelian Tănase (revenit (revenit cu greu la sentimente mai bune pentru pentru P.A.C. după după divergenţele care au culminat culminat cu anunţare anunţareaa demisiei) se hotărăşte să părăsească partidul, de această dată definitiv, definitiv, şi să se transfere la la P.L/93. Şi senatorul senatorul Alexandru Paleologu demisionează demisionează din funcţia de preşedinte al Curţii de Onoare şi Demnităţi a partidului. partidului. 317

1993 -Olivi -Oliviu u Gherman şi Ioan M Mânzatu ânzatu semnează, semnează, la Palatul Elisabeta,proiectulpreliminardefuziuneîntreF.D.S.N.şiPartidul Republican. Ioan M Mânzatu ânzatu obţine doar în ultimul moment moment aprobarea pentru fuziune din partea Conferinţei Naţionale extraordinare extraordinarea P.R. Nutoţi membriiacestui partidsuntde acord cu fuziunea fuziunea realizată surprinzător surprinzător de repede repede de Ioan Mânzatu, adversarul lui Ion Iliescu la alegerile prezidenţiale din sept. 1992. • 28 iun. în Camera Deputaţilor, ministrul transporturilor, Paul Teodoru, încearcă să explice în ce condiţii s-a încheiat con tractul dintre Petromin S.A. şi Forum Maritime şi care care vor fi consecinţele acestui contract (semnat la 17 mai 1993). Deputaţii îl asaltează cu întrebări, interesaţi să afle dacă firma românească românească va fi prejudiciată (s-a făcut afirmaţia afirmaţia că se va pierde controlul asupra flotei care constituie obiectul contractului). Paul Teodoru nureuşeştesă răspundă răspundăconcludent, darîş îşiiasumărăspunderea în legătură cu acest acest contract. Comisia parlamentară parlamentară de anchetă aacestui caz(preşedinte (preşedinteIon Bivolaru)trageconcluzia concluziacă interesele române române nu sunt bine reprezentate reprezentate în contract şi cere să fie reanalizat de un grup de specialişti, pentru a se hotărî hotărî dacă sunt necesare anumite corecţii sau clauze asigurătorii pentru partea română, -Andrei -Andrei Şerban, directorul directorul Teatrului Naţional, Naţional, îşi anunţă demisia din acest post, unul dintre motive fiind indiferenţa factorilor de decizie faţă de cultură. Andrei Şerban urmează să plece din ţară, dar acceptă, acceptă, pentru 6 luni, să rămână rămână director  onorific al Teatrului Naţional. La o conferinţă de presă mărturiseşte căn-aavutparte doardeindiferenţă,cişi denenumărate nenumărateşicane, atât din exterior cât şi din interiorul teatrului, şicane care erau de fapt o adevărată camp campanie anie dusă pentru înlăturarea înlăturarea sa de la conducere conducereaa teatrului. Andrei Şerban Şerban declară, cu părere de rău, că nu se poate schimba schimba structura osificată, comunistă, comunistă, a acestei acestei instituţii. • 29 iun. Ion Iliescu Iliescu cere Guvernului Guvernului să facă cercetări în legătură cu condiţiile în care s-a încheiat afacerea Petromin. - în Camera Deputaţilor Deputaţilor începe începe dezbaterea pe marginea proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordo nanţe(întimpul timpulvacanţeiparlamentare)şiautorizareacontractării şi garantării unor credite externe, precum şi a contractării unor  împrumuturi împrumuturi de stat. Opoz Opoziţia iţia se declară împotriva împotriva articolelor care dau posibilitatea Guvernului să rectifice bugetul fără aprobarea Parlamentului Parlamentului şi să facă un împrumut împrumut intern de 500 de miliarde lei, adică mai mai mare decât deficitul bugetar. bugetar. Legea Legea (nr. 57) va fi 318

1993 votată şi promulgată promulgată la 9 iul. 1993, 1993, în forma dorită dorită de majoritari. - Grupul Grupul parlamentar P.A.C. din Camera Camera Deputaţilor  Deputaţilor  fuzioneazăcugrupulparlamentarP.L.'93subdenumireadegrup civic-liberal (preşedinte Dinu Patriciu, vicepreşedinte Călin Anastasiu). Anastasiu). AstfelP.A.C. P.A.C. rămâne rămânefărăgrupparlamentar parlamentarîn înCame Came ra Deputaţilor. Totuşi, Şerban Rădulescu-Zonner citeşte un comunicat comunicatal Colegiului ColegiuluiExecutiv Executival P.A.C.,în încare seavertizează că prin fuzionarea celor două două grupuri parlamentare nu se respectă respectă nici regulamentul regulamentul P.A.C., nici cel al Camerei Deputaţilor. Deputaţilor. Se cere imperativ imperativ deputaţilor care nu vor să mai facă parte din grupul parlamentar PA.C. să-şi dea întâi demisia (individuală) din acest grup şi din partid. -La o conferinţă conferinţă de presă Nicolae Văcăroiu se vede obligat să dea explicaţii în legătură cu afacerea Petromin. Primul-ministru declară că nu ia parte la negocieri de contracte, dar că se va implica în afacerea Petromin pe care o consideră oportună. Nicolae  Văcăroiu afirm afirmă că Traian Băsescu (acesta (acesta ia atacat violent pe ceiimplicaţiîn afacerea afacereaPetromin)ecel careafăcutafaceriilegale, iar ministrul transporturilor, Paul Teodoru, e nevinovat, e un om deosebit, dar neobişnuit cu jocurile politice şi având defectul de a fi prea timid. timid. Premierul subliniază că firma Petromin Petromin este cea care a încheiat contractul, iar acum, în noile condiţii, partea română trebuie să-1 reanalizeze. reanalizeze. • 30 iun. iun . Birourile Birouril e Permanente ale Camerelor  Parlamentului Parlamentului decid ca ultima zi a sesiunii parlamentare parlamentare să fie 30 iun., deşi Senatul hotărâse hotărâse convocarea unei sesiuni extra ordinare, la 1 şi 2 iul., pentru dezbaterea Raportului preliminar al comisiei de anchetă a cazurilor de corupţie (semnalate de generalul Gheorghe Florică) şi a Raportului de activitate a S.R.I. -în -î n Senat, Senat, Vasile Vasile Văcaru (urmat (urmat şi de alţi parlamentari) parlamentari) cere directorului S.R.I. să descopere descopere în termen de 3 zile persoana persoana care a furnizat ziarului AdevăruJ Raportul asupra activităţii S ,R.I. Senatorului Senatorului F.D.S.N, F.D.S.N, i se se pare inadm inadmisibil isibil ca importantul docu ment să apară în presă înainte de a fi ajuns sub ochii parlamentarilor. -în şedinţele Camerelor Parlamentului se citeşte Raportul preliminar preliminaral comisiei comisieide anchetă anchetăa cazurilorde corupţie corupţie (deputaţii (deputaţii convoacă convoacă o conferinţă conferinţă de presă şi prezintă Raportul mai întâi întâi zia riştilor),dar numairămâne rămânetimpşipentrudezbaterea dezbaterealui. înraport se menţionează menţionează că au fost audiate cele 18 persoane (vezi pag. 305) incriminate de generalul Florică, au fost analizate cazurile cazurile respective şi s-au format două tipuri de concluzii: parlamentarii 319

1993

majoritari, majoritari, memb membri ri ai comisiei, în în frunte cu Romul Vonica, nu găsesc elemente de vinovăţie pentru mei una din cele 18 persoane, iar parlamentarii opoziţiei îi consideră vulnerabili pe Viorel Hrebenciuc, GeorgeIoan IoanDănescu şi Florin FlorinGeorgescu, iar în capitolul de concluzii pun sub semnul întrebării oportunitatea rămânerii rămânerii acestora în în funcţiile importante pe care le le deţin. După După lectura Raportului, Raportului, parlamentarii opoziţiei cer convocarea unei sesiuni extraordinare pentru dezbaterea acestuia, dar majoritarii majoritarii nu sunt de acord cu propunerea. Opoziţia consideră că amânarea dezbaterilor dezbateriloreste osoluţie aleasăcu ovinovatăpremeditare premeditarepentru pentru că, la la toamnă, toamnă, printr-o remaniere guvernamentală guvernamentală (sau prin alte manevre) manevre) s-ar s-ar putea muşamaliza muşamaliza şi aceste cazuri de corupţie. Cornel Nica(P.N.Ţ.C.D.) înainteazăBiroului Permanental Camerei Deputaţilor Deputaţilor o cerere semnată semnată de 119 deputaţi deputaţi pentru convocarea convocareaunei sesiuni parlamentareextraordinare(conform (conformart. 63, alineatul 2, din Constituţie) în vederea dezbaterii Raportului Raportului preliminar asupra cazurilor cazurilor de corupţie. Majoritarii nu sunt de acord cu iniţativa opo opoziţiei, ziţiei, iar DanMarţian, ştiindcă amânarea amânarea e cea mai bună soluţie, decide: „Ne întâlnim mâine, la ora 9 ". • 1 iul. Sesiunea parlamentară extraordinară nu va mai avea loc. Adrian Nătase anunţă motivul: motivul: 6 deputaţi şi-au retras semnăturile de pe cererea de convocare a sesiunii extraordinare, astfel că numărul semnăturilor devine insuficient insuficient pentru ca deputaţii petiţionari ssăă aibă câştig de cauză. După După această scurtă informare Adrian Năstase părăseşte sala de şedinţe a Camerei. -L Liderii iderii partidelor de opoziţie, opoziţie, contrariaţi, convoacă convoacă o. conferinţă de presă. Ei consideră că Adrian Năstase a dat o lovitură de stat, a încălcat Constituţia şi a dizolvat Parlamentul Parlamentul „într-un moment ex extrem trem de grav, când corupţia şi incompetenţa Guvernului Guvernului au fost dovedite. Toate aceste probleme trebuiau discutate acum. Refuzul F.D.S.N. de a accepta discuţia înseamnă că se agaţă de putere cu orice preţ" (Dinu Patriciu). -Adrian -Adrian Năstase convoacă şi el o conferinţă de presă şi încearcă să se explice: sesiunea extraordinară extraordinară a fost anulată din din cauze ce ţin ţin exclusiv de procedură, procedură, adică 6 deputaţi au cerut să fie scoşi de pe lista cu semnături, semnături, iar alţi alţi 13 deputaţi, deputaţi, deşi au cerut, n-au mai putut putut fi incluşi în în listă listă deoarece aceasta fusese  închisă încă din seara de 30 iun., astfel că numărul semnăturilor  a rămas insuficient pe pentru ntru ca sesiunea să aibă loc. loc. Iar despre dizolvarea dizolvarea Parlamentului Parlamentului nici nici nu poate fi fi vorba, deoarece la 1 iul. n-aavutloc oşedinţăa Camerei,ci doar„unmoment momentdecurtoazie". -Pentrualiniereametodologiei metodologieifiscale la practicile europene europene 320

1993

se introduce taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.). Guvernul dă asigurări că preţurile preţurile vor creşte cu 8-10 8-10%, dar realitatea realitatea indică o creştere cuprinsă între între 12,9% şi 53,4% 53,4%. - Com Comisia isia politică a Adunării Adunării Parlamentare Parlamentare a Consiliului Consiliului Europei trece peste unele observaţii critice la adresa realităţilor  româneşti pe care le conţin rapoartele Jannsen şi König şi îşi dă avizulpentruadmiterea României,ca memb membru rucu drepturidepline,  în Consiliul Europei. • 2 iul. iul. Partidele de opoziţie au apelat la Ion Hiescu pentru pentru ca acesta să se implice în grava criză constituţională care s-a declarat, declarat,dupăopinialor,o datăcu blocarea blocareasesiunii sesiunii parlamentare parlamentare extraordinare. extraordinare. Prin purtătorul său de cuvânt, cuvânt, Trai Traian an Chebeleu, IonIliescu Iliescu transmitecă nupoate poatefi vorba vorbade ocriză parlamentară, entară, ci de o dispută în jurul jurul unei probleme probleme de procedură procedură parlamentară parlamentară pe care opoziţia o supralicitează şi o foloseşte în scopuri politice-acuzaţii grave de incompetenţă şi corupţie la adresa puterii. -într-o declaraţiedată publicităţiicu promptitudine promptitudine,, Guver uver nul se consideră victima opoziţiei opoziţiei parlamentare care s-a s-a lansat  într-o campanie campanie „furibundă „furibundă,, nefavorabilă nefavorabilă şi lipsită l ipsită de bună credinţă" credinţă"împotrivaechipeiVăcăroiu. Văcăroiu. - Moment festiv la Palatul Elisabeta. Oliviu Gherman şi Cornel Nica semnează semnează protocolul de fuziu fuziune ne între F.D.S.N. F.D.S.N. şi Partidul Socialist Democratic Român. Român. Chiar Chiar dacă partidul partidul lui Cornel Nica n-a reuşit, la alegerile din '92, să pătrundă pătrundă în Parlament, are 270 de consilieri municipali şi judeţeni, 27 de filiale, un patrimoniu de 20 de milioane de lei şi 1-a sprijinit şi în '90 şi în '92 pe Ion Iliescu Iliescu la alegerile alegerile prezidenţiale. prezidenţiale. Deci, o profitabilă profitabilă logodnă de familie. Peste câteva zile F.D.S.N. se va uni şi cu Partidul Demo crat Cooperatist al lui Ion Simionescu, ce va aduce o zestre de 35 de filiale judeţene şi aproximativ 30 000 membri. • 3 iul. iul. într-o într-o declaraţie de răspuns la declaraţia Guver Guver nului din 2 iul. partidele de opoziţie consideră consideră că Guvernul, Guvernul, cu politicasa carea dusla consecinţe consecinţedureroase, dureroase,încearcăsă transfere transfere răspund răspunderea ereaopoziţieişi îşi inventează inventeazărealizări realizări imaginare, imaginare,în stilul triumfalist al „epocii de aur". -La Consiliul Naţional al P.L. '93 are loc fuziunea partidului cu Grupul civic-lîberal din P.A.C. Totodată Colegiul Director al P.A.C. aprobă aprobă demisiile a 8 deputaţi refugiaţi refugiaţi la P.L.'93 (Stelian (Stelian Tănase, Octavian Bot. Ioan Ghişe, Crin Antonescu. Călin   Anastasiu, Petre Litiu, Romulus Ioan Joca, Vasile Mândroviceanu) şi a senatorului Alexandru Popovici. Colegiul 321

1993

Director al P.A.C. P.A.C. consideră unificarea Grupului Grupului parlamentar  P.A.C. din Camera Deputaţilor cu Grupul parlametar parlametar P.L/93, ca fiind „lovită de nulitate" în urma acestor demisii demisii şi decide decide să recomande recomande Comitetului Naţional Naţional retragerea calităţii de lideri ai Grupurilor parlamentare din Senat şi din Camera Deputaţilor Deputaţilor lui lui  Alexandru Popovici şi Stelian Tănase. • 6 iul. iul . Conside Considerând rând că partidul majorita majoritarr şi aliaţii aliaţii lui au creat unclimat obstructionist, obstructionist,grupurileparlamentare parlamentareale opoziţiei opoziţiei abandonează ideea convocării unei sesiuni parlamentare extraordinare. -Guvernul României face cunoscut că a declanşat o acţiune judiciară împotriva împotriva lui Mihai de Hohenzoller Hohenzollern, n, la la Tribunalul Tribunalul de la Geneva în vederea vederea recuperării a 42 de tablouri proprietate a statului român român care, conform conform părerii părerii guvernului, guvernului, au fost scoase din ţară de ex-regele ex-regele Mihai. • 7 iul. Biroul de presă al Casei Regale anunţă că pretenţiile Guvernului Guvernului României sunt contestate în întregime şi că orice afirmaţie afirmaţie calomnioasă calomnioasă împotriva împotriva lui Mihai de Hohenzollern Hohenzollern va face obiectul cuvenitelor proceduri judiciare. (Instanţele interna ţionale vor respinge acţiunea juridică iniţiată de Guvernul  Văcăroiu.) • 8 iul. Se sinucide (prin spânzurătoare) spânzurătoare) Călin Nemeş. Nemeş. Numele umele său este legat legat de curajoasa curajoasa ieşire în în stradă a clujenilor, clujenilor, la 21 dec. 1989. 1989. El a fost rănit (primul (primul dintre clujeni) pentru că a  încercat să dezarmeze un ofiţer ce comanda un detaşament militar, moment care a grăbit deschiderea focului în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca. • 9 iul. CD. R prezintă un program programde scoatere a ţării ţării din criză şi declară că e gata ca, în anumite condiţii, să preia guverna rea. Eventualele alianţe se vor face doar dacă partenerii partenerii acceptă programul C.D.R., C.D.R., elaborat cu participarea participarea tuturor formaţiunilor  din Convenţie, Convenţie, pe baza principalelor opţiuni formulate formulate în timpul timpul campaniei campaniei electorale. • 9-10 iul. La Sala Sala Polivalentă au loc lucrările Conferinţe Conferinţeii Naţionale a F.D.S.N., definite de Oliviu Gherman drept un mo ment ment istoric. istoric. Au răspuns prezent la apel 927 de delegaţi, 572 572 de invitaţi, printre care şi membrii fondatori: fondatori: Alexandru Bârlădeanu. Bârlădeanu. Silviu Silviu Brucan. Corneliu Corneliu Mănescu. Mănescu. După După ce Olivi Oliviu u Gherman rosteşte cuvântul de deschidere, se tatonează Hora Unirii care va deveni deveni imnul partidului, Consilierul Consilierul prezidenţial Paul Dobrescu citeşte mesajul lui Ion Iliescu în carcse recomandă .printre altele, să se ajungă la un pact politic şi social larg şi să se propună o 322

1993

ofertă ofertă de colaborare colaborare cu alte partide. Raportul Raportul asupra activităţii partidului partidului de la la Conferin Conferinţa ţa Naţională Naţională din iun. '90 este un sumar  sumar  al succeselor obţinute de F.D.S.N., cu ajutorul aliaţilor -P.R.M., P.S.M, P.U.N.R., P.D.A.R. -cărora li se aduc mulţumiri. Nicolae Văcăroiuseprezintăcuunraportasupra asupracelor8 lunideguvernare a echipei echipei sale. sale. Pentru Pentru nerealizări se invocă greutăţile greutăţile obiective, iar pentru pentru ceea ce se consideră a fi succese - aptitudinile manageriale. manageriale. Premierul respinge hotărât acuzaţiile de corupţie aduse aduse cabinetului său. său. Adrian Adrian Năstas Năstasee prezintă sinteza: „Cum să realizăm schimbarea în bine a României? României? Un proiect soci socialaldemocrat democrat realist.", în care defineşte doctrina partidului partidului şi reafirmă unitatea acestuia, negând existenţa în F.D.S.N. F.D.S.N. a „durilor" „durilor" şi a „moderaţilor". oderaţilor". F.D.S.N. F.D.S.N. rămâne rămânefidel fidel social-democraţiei social-democraţiei promovate  într-o viziune proprie (internaţionalism statal şi economie socială de piaţă). Prin vot se hotărăşte şi schimbarea denumirii partidului. S-a propus propus mai întâi variant variantaa Partidul Democraţiei Sociale, Sociale, dar, la intervenţia patetică a lui Gheorghe Dumitraşcu, s-a s-a acceptat formula formula Partidul Democraţiei Democraţiei Sociale din România. După După adoptarea statutului, statutului, desemnarea membrilor membrilor Comisiei Comisiei de etică etică şi litigii şi ai Comisiei de control financiar, Vasile Văcaru Văcaru citeşte citeşte Rezoluţia Rezoluţia Consiliului Naţional al F.D.S.N. F.D.S.N. privind combaterea corupţiei, corupţiei, în finalul căreia se propune propune convocarea convocarea unei sesiuni sesiuni parlamentare parlamentareextraordinaredecătre către grupurileF.D.S.N.din Cameră şi Senat, în a doua doua jumătate a lunii august, pentru dezbaterea raportului raportuluicomisiei comisiei anticorupţie. anticorupţie.Adrian AdrianNăstase citeşte Declaraţia Declaraţia politică a Conferinţei Naţionale a F.D.S.N. prin care este mandatat Consiliul National să elaboreze o propunere concretă de ofertă de colaborarecucelelalteforţepolitice,socialeşi sindicale,în vederea realizării unui pact politic şi social larg, premisă a reconcilierii naţionale. Consiliul Naţional alege conducerea P.D.S.R.: Oliviu Gherman Gherman - preşedinte; preşedinte; Adrian Adrian Năstase - preşedinte executiv; Alexandru Lăpuşan Lăpuşan - secretar general; general; Liviu Liviu Maior Maior - lider al grupului grupului ministerial (funcţie nou nou creată); celor trei lideri ai partidelorcareaufuzionat fuzionatcuF.D.S.N.li s-a s-acreat câteun postde  vicepreşedinte al partidului. • 13-15 iul. iul. Senatorii Senatorii şi deputaţii deputaţii din coaliţia majoritară majoritară depun o cerere la Biroul Permanent al Senatului şi Camerei Deputa Deputaţilor, ţilor, pentru pentru convocarea convocarea la 30 aug. a unei sesiuni parla mentare extraordinare. -La sediul Guvernulu Guvernului, i, reprezentanţii reprezentanţii minerilor din Valea Jiului negociază cu cei ai Ministerului Finanţelor. 323

1993 Preşedintele B.N.S., Matei Brătianu. adresează adresează o scrisoare Guvernului Guvernului şi P.D.S.R. P.D.S.R. în care atrage atrage atenţia că există pericolul generalizării revendicărilor salariale dacă li se dă câştig de cauză minerilor în această problemă. problemă. De aceeaşi părere sunt şi Victor Ciorbea şi Mir onMitrea. - Comitetul Comitetul Director al A.Z.R. A.Z .R. dă un comunicat comunicat în care propune „un vot de neîncredere al presei" faţă de Guvern, manifestat printr-o printr-o grevă de relatare a activităţii activităţii Guvernului Guvernului pe care-1 care-1 consideră incompetent, corupt, de rea-credinţă rea-credinţă şi lipsit de credibilitate. Răspundlaapel: România liberă, Evenimentul zilei,

Tineretulliber, Adevărul,A.R. Press,AM.P.Press. AM.P.Press.

• 14iul. Conferinţă de presă la sediul P.D.(F.S.N.). Traian Băsescu consideră afacerea Petromin ilustrativă pentru tentativa

armatorilor greci de preluare a flotelor ţărilor foste comuniste şi declarăcăare datecerteîn înce priveşte priveştelipsa lipsapotenţialului potenţialuluifinanciar  financiar  al lui Katounis. Traian Băsescu este convins că, deşi există o comisie parlamentară parlamentară de cercetare a situaţiei flotei, aceasta nu face o analiză tehnică, ci un joc politic. IonBivolaru, preşedintele preşedintele acestei comisii, va patrona o înscenare politică tipică anilor '48. '48. • 15 iul. Petre Ninosu, ministrul ministrul justiţiei, îl demite din funcţie pe Corneliu Turianu,preşedinteleT.M.B.,în loculcăruia  îl instaleaz instaleazăăpe Viorel Roş. Demite Demiterea reaeste justificată printendinţa de politizare politizare a actului de justiţie, lipsa de organizare organizare şi control a activităţii instanţei,obstrucţionar obstrucţionarea eareformei reformeijustiţi justiţiei, ei, întreţinerea unui climat de tensiune şi dezbinare a corpului de judecători din Capitală. -P.D.(F.S.N.) anunţă un program program anticriză intitulat intitulat Apel către ţară despre care consideră consideră că este este compatibil compatibil şi convergent convergent cu programul propus de C.D.R C.D.R,, P.D. încheie şi un pact de colaborare cu P.S.D P.S.D.T. .T. care uneşte cele două două partide în în Alianţa Social-Democrată. -La invitaţia Parlamentului României, soseşte la Bucureşti o delegaţie a NA.T.O. din care face parte şi Loïc Bouvard, preşe dintele Adunării Atlanticului de Nord. • 17 iul. Plenara Consiliului Naţional al P.S.M. Intervenţiile membrilor membrilor de partid au ca numitor comun nemulţumirea faţă de situaţia economică economică a ţării considerată considerată ca foarte gravă. Cabinetul Văcăroiu continuă politica falimentară a guvernărilor anterioare, sunt de părere P.S.M P.S.M.-iştii, dispuşi să meargă pân pânăă la capăt şi să retragă spijinul Guvernului. Mai înţeleaptă, conducerea partidului nu supune la vot această această propunere propunere pentru că are alta mai bună: până la Congresul P.S.M. să se elaboreze elaboreze un program economic 324

1993 şl social serios al partidului, ca altenativă altenativă la actuala guv guvernare ernare şi ca program programelectoral. Guvernul Guvernul Văcăr Văcăroiu oiu nu e singurul vinovat de criza eco nomică ce a constituit constituit şi tema principală a discuţiilor. Marele Marele  vii lovat e F.M.I. care, cu sprijin din interior,duce interior, duce ţara la dezastru. Ilie Verdeţ e de părere că privatizarea nu ne avantajează avantajează deoarece (llst ruge proprietatea de stat. în ceea ce priveşte sistemul de alianţe al P.S.M., au fost vizate pentru eventuale tratative de colaborare partidele neparlamentare din stânga spectrului politic. Plenara a decis să completeze Comitetul Director cu încă 10 memb membri, ri, între care scriitorii scriitorii Paul Anghel, Anghel, Ion Gheorghe şi  AdrianPăunescu. Aufostaleşivicepreşe vicepreşedinţi dinţiai P.S.M P.S.M. -Adrian l'ăunescu şi Mihal Părăluţă. -O echipă formată formată din Mircea Sneg Snegur, ur, premierul premierul Andrei Sangheli şi ministrul de externe Nicola Nicolaee Ţiu sosesc la Bucureşti pentru pentru o zi. zi. Mircea Snegur declară apăsat că legăturile legăturile Moldovei Moldovei România nia nu s-au răcit şi că se află în ţara vecină şi prietenă cu Româ tocmai pentru a strânge relaţiile frăţeşti. frăţeşti. Au loc discuţii şi în în legătură legătură cu unele proiecte de colaborare colaborare economică. iul . Mircea Snegur recomandă recomandă Parlamentului Parlamentului de la • 20 iul. Chişinău, Chişinău, printr-o scrisoare, să susţină susţină integrarea Moldove Moldoveii în C.S.I. şi să ratifice trat tratatul atul pe care liderii unor foste foste republici sovietice l-au semnat semnat la Alma Ata. • 21 iul. Moscova. oscova. Dumitru Cioflină, Cioflină, şeful şeful Marelui Marelui Stat Major al Armatei, Armatei, se întâlneşte cu Pavel Graciov, Graciov, ministrul rus al apărării. Tema principală a discuţiilor este relaţia României cu NA.T.O. Ministrul român afirmă că România poatecolabora atât cu Rusia cât şi cu N.A.T.O. şi că nu se vor construi baze militare străine pe teritoriul teritoriul României, României, aşa cum a presupus, nemulţumit, nemulţumit, Pavel Graciov. - O delegaţie delegaţie a Parlamentului Parlamentului Europei Europei pentru relaţiile relaţiile cu Albania, Albania, Bulgaria şi România, condusă de Alexander Alexander Anger, Anger,  vizitează România. Oaspeţii se declară mulţumiţi de progresele (acute de ţara noastră în ce priveşte democratizarea, dar con sideră că admiterea în organismele europene presupune respectarea a numeroase exigenţe. • 21-22 iul. iul. Aflat într-o vizită în România, Oscar Luigi Luigi Scalfaro, preşedintele preşedintele Italiei, se întâlneşte cu numeroase numeroase personalităţi personalităţi politice româneşti. în cadrul unei întâlniri întâlniri cu presa, oaspetele vorbeşte despre democraţie şi dictatură. • 22 iul. într-o Declaraţie Declaraţie de principiu, principiu, semnată de Nicolae Manolescu, P.A.C. este definit ca partid de orientare 325

1993

neoliberală care se bazează pe valorile civismului, democraţiei democraţiei şi moralei. - General-locotenent Niculae Spiroiu, ministrul apărării naţionale.anunţă intenţia de a propune propune trecerea în rezervă a generalului Gheorghe Florică, fostul comisar-şef al Gărzii Gărzii Financiare, ca urmare a unor declaraţii politice pe care acesta le-a făcut la la Europa Europa Liberă şi la B.B.C. Gheorghe Florică este învinuit de a fi încălcat încălcat regulame regulamentul ntul militar, implicându-se implicându-se în politică, respectiv făcând pu publică blică neîncrederea sa în Guvern Guvern şi în preşedintele ţării. • 23 iul. Generalul Gheorghe Florică Florică infirmă acuzaţia că ar fi făcut declaraţii declaraţii politice postului de radio Europa Europa Liberă. -La -Lao conferin conferinţă ţăde presăa A.C., Gabriel Andreescuexprimă opinia opiniacă opoziţia opoziţianutrebuiedoar săaccepte,ci săpretindăaccesul laguvernare guvernareîn zonele zonelecentraleale puterii puterii şinu laperiferiaacesteia. acesteia.  A.C. cere demisia lui Petre Ninosu, care a politizat structurile Ministerului Justiţiei, Justiţiei, una dintre dovezi fiind recenta demitere a Turianu din funcţia de preşedinte al T.M.B. Şi Adrian lui lui Corneliu Turianudin Severin susţine că P.D.S.R. P.D.S.R. practică politizarea intensă a structurilor administraţiei şi că a inclus într-o „listă neagră" directorii de întreprinderi schimbaţi din motive politice. preşedintelui, -Traian -Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, susţine că se exagerează mult în legătură cu precaritatea contractului Petromin-Forum Maritime, contract încheiat într-un deplin deplin spirit spirit de transparentă transparentă şi care poate fi avantajos pentru ţară dacă va fi supus în continuare analizei comisiilor de . specialitate. -DelegaţiaF.M.I., -Delegaţia F.M.I., condusă de Maxwell Watson, aflată într-o vizităla Bucureş Bucureşti, ti,nu ajunge ajungela rezultatelescontateînnegocierea cupartearomână,astfelcănusefinalizeazăacorduldeîmprumut pe 1993 între România şi F.M.I. Pentru ca punţile de legătură să nu fie definitiv rupte, se hotărăşte să sosească în viitorul apropiat în România o comisie a F.M F.M.I., care să colaboreze colaboreze cu Ministerul Ministerul Finanţelor Finanţelor la definitivarea politicii bugetare a Guvernului. Guvernului. • 26 iul. începe Iliescu în patru ţări începe vizita oficială oficială a lui IonIliesc latino-americane - A Argentina, rgentina, Uruguay, Uruguay, Chile şi Columbia. Columbia. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt şi semnarea unor  acorduri de cooperare, -Continuă seria conferinţelor de presă consacrate afacerii Petromin-Forum Maritime, TraianBăsescususţine că ministrul transporturilor, PaulTeodoru, este implicat în perfectarea acestei afaceri. 326

1993

-Apare -Apare în viaţa politică politică românească românească Alia Alianţa nţa Social-Democrată. crată. Protocolul Protocoluldeconstituireeste semnat semnatde maimultepartide politice neparlamentare - Partidul Social Democrat Tradiţional, Partidul Partidul SocialDemocrat Democrat Independent, Independent,Partidul PartidulSocial Democrat „Constantin Titel Petrescu", Partidul Noua Democraţie, Democraţie, Partidul Republican-Creştin, Partidul Laburist Român, Partidul Unităţii Social-Democrate. • 27 iul. Guvernul analizează recomandările comisiei parlamentare de anchetă a situaţiei flotei maritime şi ale comisiei despecialişti instituite prindispoziţiaprimm primmui-niinistru. ui-niinistru.Concluzia este căflota trebuiereadusăîn administrarea administrareaSocietăţii Petromin, Petromin, societate pentru care trebuie să se găsească soluţii de redresare economică şi financiară, în primul rând printr-o gestionare moder nă şi eficientă. Unele clauze ale contractului se cer renegociate pentru pentru realizarea unor condiţii asigurătorii suplimentare. Se mai propune încheierea unui contract de management pe termen limitat cu Forum Forum Maritime care ar fi acceptat această această propunere. -Reprezentanta -ReprezentantaBănciiMondiale, Mondiale,Arntrau Arntraud d Hartînann,cere statului român să îndeplinească anumite anumite obligaţii care ar asigura asigura organismele organismele financiare internaţionale că economia României României se redresează: regim valutar liberalizat, control al inflaţiei, balanţa de plăţi echilibrată, dobânzi dobânzi real-pozitive. „Nu vom injecta capital într-un mediu mediu econom economic instabil, atins de o înaltă rată rată a inflaţiei" ' este concluzia reprezentantei Băncii Mondiale. Ca şi F.M.I., Banca Mondială îşi amână tranşele de împrumut pentru redresarea economiei româneşti. Mugur Isărescu consideră tratativele cu organismele financiare internaţionale „un semieşec sau un semiprogres" semiprogres" şi pare hotărât să ia măsurile necesare, împreu împreună nă cu Guvernul, Guvernul, pentru a face posibilă finalizarea negocierilor cu F.M.I. şi Banca Mondială. • 28 iul. Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, Deputaţilor, condusă de Petre Roman, nu este de acord cu punctul de vedere al M.I., M.I. , conform conform căruia demilitarizare demilitarizarea astructuriloracestui ministernueste este oportun oportunăăîntrîntrun moment de criză. Din această perspectivă comisia analizează proiectul de Lege a organizării şi funcţionării Poliţiei române. (DemilitarizareaM.I. M.I. esteuna dintrecondiţiile condiţiilepe careRomânia România trebuiesăleîndeplineascăpentruafiadmisăînConsiliulEuropei.) • 29 iul. Minerii din Valea Jiului anunţă că încep grevele ron Cosma şi Guvern pentru că în urma negocierilor dintre Mlro nu s-a soluţionat problema problema salarizării, Guvernul Guvernul considerând că salariilecerute demineridepăşesc depăşesccu mult mult posibilităţilefinancia financiare re 327

1993 ale Regiei Autonome a Huilei (Petroşani), adică ale bugetului, pentru pentru că acest sector este subvenţiona subvenţionatt de la bugetul statului. -Steli -Stelios os Katounis. Katounis. parteneru partenerull de afaceri afaceri al al Societăţii Societăţii Petromin, Petromin, declară că nu intenţionează intenţionează să renun renunţe ţe la la cota de participarede51%dincapitalulsocial alPetromin,iar dacădeţine majoritatea acţiunilor contractul de management este inutil. • 2 aug. Minerii din Valea Jiului declanşează declanşează greva gene rală, deja anunţată. Dumitru Popescu, ministrul industriilor, îl invită la Bucureşti, pentru negocieri, pe Benone Costinaş. directorul Regiei Autonom Autonomee a Huilei din Petroşani. Acesta nu onorează invitaţia, fie pentru că nu are acordul acordul minerilor, fie că se solidarizează din proprie iniţiativă cu ei. Miron Cosma susţine  în continuare continuarecăNicolaeVăcăroiu trebuie trebuiesăvinăîn Valea ValeaJiului, să se aşeze la masa tratativelor cu minerii, minerii, la la ei acasă, dar acesta refuză refuză să se deplaseze în Valea Jiului, afirmând afirmând că nu mai are nimic nimic de discutat în ceea ce priveşte priveşte salariile minerilor minerilor.. în lipsa lui îon Iliescu Iliescu din ţară (aflat (aflat în vizită în mai multe ţări latinoamericane), Miron Cosma apelează la Oliviu Gherman pentru a decide soluţionarea cererilor salariale ale minerilor. Oricum Miron Cosma e hotărât ca, de această dată, să nu se mai deplaseze minerii la Bucureşti, Bucureşti, ci să vină Bucureştiul la ei, şi nu oricine, ci primul-ministru. primul-ministru. considerat vinovat vinovat pentru declanşarea grevei şi pentru instigarea celorlalte categorii profesionale împotriva minerilor. minerilor.MironCosmaapeleazăla toateforţelesindicale pentru pentru a se solidariza cu minerii din Valea Jiului. • 3 aug. Sindicatul Liber din R.T.V.R. cere unor persoane -Paul Everac, Emanuel Valeriu, Rodica Becleanu, Aurelia Tescaru, Cornelius Roşianu - să părăsească părăsească Televiziun Televiziunea, ea, iar  lui Eugen Preda, vicepreşedintele acestei instituţii, instituţii, să-şi asume prerogativele de preşedinte al R.T.V.R. R.T.V.R. încă încă o problemă ce nu mai suportă amânare ar fi adoptarea în procedură de urgenţă de către Parlament a Legii privind organizarea şi funcţionarea funcţionarea Radioului Radioului şi Televiziunii. Televiziunii. -GheorgheFunarse deplasează deplaseazăînValeaJiuluişi lepromite minerilor că va convinge echipa guvernamentală, în frunte cu Nicolae Văcăroiu, Văcăroiu, să-i viziteze pe mineri. Primul-ministru ul-ministru refuză refuză din nou negocierile cu minerii. 9 4 aug. Rugăminte Rugăminteaa adresată de Mircea Snegur Snegur Parla mentului mentului de la Chişinău Chişinău n-a fost îndeplinită. A fost respins respins (4 vo turi au lipsit) lipsit) proiectul proiectul de ratificare a Acordu Acordului lui de aderare aderare a Moldovei oldovei la la C.S.I. MA.E. rom român ân apreciază că reorientarea spre Moscova a Moldovei Moldovei se datorează unor dificultăţi dificultăţi economice 328

1993 insurmontabile, ca şi lipsei resurselor financiare. MA.E. recunoaşte însă că dependenţa economică poate duce şi la (lependenţă (lependenţă politică. •6 aug. Revine Revine în ţară Ion Iliescu Iliescu pe care Miron Cosma Cosma 1 a invitat să medieze între Guvem şi mineri mineri pentru a li se satisface cererile. Preşedintele îi sfătuieşte însă pe mineri să renunţe la grevă, grevă, care nu este calea de rezolvare a revendicărilor şi, even tual, să recurgă la greva japoneză, japoneză, care nu duce la încetarea lucrului şi deci la pagube materiale. -Constantin Avramescu, deputat P.S.D.R., consideră că sesiunea extraordinară propusă de P.D.S.R. va aduce o nouă înfrângere înfrângere a opoziţiei opoziţiei şi capital electoral puterii. Sesiunea extra extra ordinară ordinară era oportună oportună în iunie, iunie, atunci când a propus-o propus-o opoziţia, (•are a abandonat prea uşor lupta, şi nu după ce presa a dezbătut pe larg problema corupţiei pe care trebuiau s-o dezbată parlamentarii în iunie. -Tribunalul municipiului Constanta anulează prin sentinţă  judecătorească contractul dintre Societatea Petromin şi Compania greceascăForumMaritime. -Mircea Snegur anunţă iminenta dizolvare a Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. • 9 aug. Guvernul Guvernul cere minerilor, minerilor, printr-o declaraţie, să  înceteze greva pentru că revendicările lor nu-şi vor găsi rezolvarea fiind în contradicţie cu realităţile economice ale ţării. Miron Cosma răspunde răspunde printr-un refuz. refuz. Protestul minerilor nu va înceta înceta chiar  dacă dacăTribunalul municipal municipalPetroşanivada deciziadesuspendare a grevei ca urmare a presiunilor făcute de Ministerul Industriilor. • 10 aug. în Valea Jiul Jiului, ui, Miron Cosma Cosma le vorbeşte vorbeşte mine mine rilor despre obligaţia de a înceta greva şi despre despre lipsa efectivă de resurse financiare datorită căreia Guvernul nu poate să le mărească salariile. -Oliviu -Oliviu Gherman GhermanaafirmatcăT TVR VR..persecută persecutăP.D.S.R. P.D.S.R. Opoziţia consideră că lucrurile stau tocmai invers, adică T.V.R. este subordonată puterii, deci P.D.S.R, iar Paul Everac -căruia i se cere demisia - este instrumentul acestei subordonări. generală • 11- aug. Mecanicii de locomotivă declară grevă generală pentru că nu s-a respectat procesul-verbal de conciliere încheiat între sindicatul de ramură şi S.N.C.F.R S.N.C.F.R.. la la 16 iun., ca urmare a încetării grevei generale de la acea dată. Sindicatul nu-şi înde plineşte plineşteînsă însăobligaţialegalăde aasigura30%dintraficulferoviar, feroviar, producând perturbări şi pagube considerabile (1,5 miliarde de lei). 329

1993

-Laşedinţa Biroului BirouluiExecutiv Executival Guvernuluisespun spuncuvinte aspre despre greva mecanicilor de locomotivă. Dan Mircea Popescu,ministrulmuncii munciişi protecţiei protecţiei sociale,vorbeştechiarde „terorism sindical" care speră să înceteze o dată cu hotărârea Curţii Curţii Suprem SupremeedeJustiţi Justiţieela careS.N.C.F.R. S.N.C.F.R.adepusocererede suspendare suspendare a grevei. Prezent Prezent la şedinţă, şi Virg Virgilil Măgureanu, directorul directorul S.R.I, consideră consideră acţiunea grevistă drept ilegală. • 12 aug. Având în vedere pagubele mari provocate de grevele din ultima vreme, Nicolae Văcăroiu intenţionează să se adreseze Parchetului General pentru recuperarea pierderilor. Re gia Autonomă a Huilei din Petroşani a şi solicitat Judecătoriei locale să oblige Liga minerilor din Valea Valea Jiului la despăgubiri despăgubiri de 4,176 miliarde lei, lei, sum sumăă la care se ridică ridică pagubele produse de recenta recentagrevă aminerilorlui luiMironCosma. -Ion Illescu apreciază că refuzul Parlamentului Moldovei de a aproba aproba aderarea la C.S.I. va conduce la consolidarea independenţei acestui stat şi că Guvernul României are datoria de a ajuta mai mai substanţial Moldova a cărei economie depinde hotărâtor de C.S.I. Curtea Supremă Supremă de Justiţie Justiţie suspendă suspendă pe o • 13 aug. Curtea durată durată de 80 de zile zile greva mecanicilor mecanicilor de locomotivă pentru pentru că subminează subminează ecomonia ecomonia naţională. Sindicaliştii Sindicaliştii contestă hotărârea C.S.J. şi anunţă, într-un comunicat comunicat adresat preşedintelui, preşedintelui, Parlamentului, conducerii S.N.C.F.R. şi opiniei publice că vor  declanşa greva totală cu afectarea integrală a traficului feroviar. Lucrătorii de la alte depouri se solidarizează cu cei de la Braşov. Preşedintele Ion Iliescu le transmite apelul de a înceta greva. Continuăă să se extindă greva mecanicilor mecanicilor de • 14-16 aug. Continu locomotivă. Conducerea S.N.C.F.R invită la negocieri care nu duc la alt rezultat decât la demiterea parţială a acesteia. Se reiau negocierile la Braşov în prezenţa ministrului transporturilor, Paul Teodoru, şi a lui Adrian Năstase. în acest timp, traficul feroviar  este practic paralizat. Consecinţele grevei afectează şi Bulgaria, Bulgaria, izolând-o izolând-o de centrul şi ves vestul tul Europei. Europei. Negocierile Negocierile se mută la Cotrocen otroceniişi aulocîn prezenţa prezenţaluiIonIliescu, Iliescu, Adrian Năstaseşi Paul Teodoru. Liderii sindicali se se obligă să transmită greviştilor  argume argumentul ntul care a fost repetat insistent de echipa puterii: puterii: nu existăbani pentru pentrumărireasalariilor. salariilor.Liderii sindicalipromitchiar  că vor pleda pentru pentru reluarea lucrului, dar nu sunt convinşi că vor izbândi. La Consiliul Consiliul Suprem de Apărare Apărare se se pune problema problema militarizării transporturilor feroviare feroviare în cazul în care greva va con con tinua. Sindicaliştii se tem de represaliile puterii deoarece câţiva 330

1993

lideri din Braşov şi Constanţa au fost chemaţi la Parchet. -La Petroşani Petroşani începe începe procesul procesul intentat de regia Autonomă Autonomă aHuilei,Ligi Ligiminerilordin Vale ValeaaJiului, căreiai secerdespăgubiri despăgubiri pentru pagubele provocate provocate de greva declanşată la 2 aug. şi considerată considerată ilegală. ilegală. - La La invitaţia ministrului apărării naţionale, generalul generalul Niculae Spiroiu, o delegaţie militară a NAT.O. condusă de mareşalul Richard Frederick Vincent face o vizită în România. Oficialităţile române repetă în cursul întâlnirilor întâlnirilor cu membrii delegaţiei dorinţa României de a deveni membră cu drepturi depline depline a N.A.T.O. • 17 aug. Rezultatul convorbirilor de la Cotroceni îi determinăpeunii mecanici mecanicidelocomotivăsăreia lucrul.Alţii -Şi Braşovul raşovul -continuă greva, iar la Simeria mai mulţi ceferişti intră îngreva foamei foameipentrua protesta protesta împotriva împotrivaconduiteiGuvernului. - Biroul Executiv al Guvernului hotărăşte să ia măsuri excepţionale pentru că majoritatea depourilor continuă greva. -înceteaz -înceteazăă greva din sectorul feroviar, deznodămân deznodământt grăbit de perspectiva aplicării unor măsuri excepţionale, anunţate de Guvern. • 18 aug. Liberalii fac din nou eforturi pentru unificare. Viorel Cataramă e ferm convins de necesitatea reconcilierii liberalilor, liberalilor, iar MirceaIonesc printr-oscrisoare, IonescuQuintusainvitat, printr-o P.L.'93 la discuţii pentru a stabili detaliile tehnice ale unificării celor două partide. - Consiliul Naţional al Minorităţilor inorităţilor de pe lângă Guvern, coordonat de Viorel Hrebenciuc, secretargeneral alGuvernului, Guvernului, aprobă un proiect de hotărâre a Guvernului care prevede ca în localităţile unde unde minorităţile minorităţile deţin cel puţin 10% din ponderea ponderea populaţiei, populaţiei, numele localităţilor localităţilor respective, indicatoarele , numele numele străzilor şi ale instituţiilor de interes interes public public să fie inscripţionate atât în limba română română cât şi în în limba minorităţilor minorităţilor respective. respective. Gheorghe Funar ia imediat atitudine, cerând desfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţilor şi destituirea destituirea din funcţia de secretar general al Guvernului a lui Viorel Hrebenciuc a cărui atitudine poate duce la declanşarea unui război civil în România. -Liderii sindicali ai mecanicilor mecanicilor de locomotivă sunt audiaţi deParchetul Parchetul depelângă lângăCurtea Curteade Apel Apel amunicipiuluiBuc Bucureşti, ureşti, sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale. • 20 aug. Ion Iliescu consideră că inscripţiile bilingve se justifică acolo unde populaţia populaţia neromânească are o pondere pondere de 30%. 331

1993

1993 - P.R.M P.R.M.. intră în acţiune ameninţând ameninţând că dacă dacă Viorel Viorel Hrebenciuc nu va fi destituit, iar Guvernu Guvernull nu va reveni asupra hotărârii privind inscripţionarea bilingvă, P.R.M. îşi va retrage sprijinul acordat Guvernului şi va organiza demonstraţii de pro test în toate oraşele ţării. Braşov. La sesiunea sesiunea extraordinară a Consiliului • 22 aug. Braşov. de Conducere Conducere al Federaţiei Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente ale Mecanicilor Mecanicilor de locomotivă locomotivă se hotărăşte să se se răspundă prin ripostăsindicală,indiferentdeurmări, urmări, dacăînceprepresaliiledin partea S.N.C.F.R. S.N.C.F.R. sau a puterii. puterii. muncă la 12 • 24 aug. Se desface contractul de muncă sindicalişti, participanţi la greva mecanicilor mecanicilor de locomotivă, deşi câţiva dintre aceştia sunt grevişti ai foamei care din cauza stării fizice precare n-au putut relua lucrul. -La şedinţa Biroului Biroului Executiv Executiv al C.D.R. C.D.R. se fac pregătiri pregătiri pentru toamna parlamentară şi pentru o eventuală remaniere guvernamentală şi se avansează ideea introducerii unei moţiuni de cenzură, la sesiunea extraordinară pe care Birourile Permanente Permanente ale ale Camerelor au admis-o şi au fixat-o la 30-31 30-31 aug. • 26 aug. Gheorghe Funar anunţă cava susţine o moţiune de neîncredere neîncredere în Guvern, care va duce la schimbarea echipei   Văcăroiu, Văcăroiu, şi va iniţia de urgenţă procedurile prevăzute prevăzute de Constituţie pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării, dacă se va aplica hotărârea Consiliului pentru Minorităţile Naţionaleprivind inscripţionărilebilingve. bilingve. Guvernul aprobă cererea de credit pentru • 27 aug. Guvernul Republica Moldova (20 miliarde lei fără dobândă, până la sfârşitul anului) şi alte forme de ajutoare. general al • 26-28 aug. Catherine Lalumiere, secretar general Consiliului Consiliului Europei, uropei,vizitează viziteazăRomânia. România.în programulvizitei vizitei sunt incluse convorbiri cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Teodor  Meleşcanu, Petre Ninosu, Oliviu Gherman, Adrian Năstase, şefii grupurilor parlam parlamentare, entare, reprezentanţi reprezentanţi ai minorităţilor  minorităţilor  naţionale, lideri ai opoziţiei. La încheierea încheierea vizitei oaspetele îşi exprimă speranţa în admiterea grabnică a României în Consiliul Europei, justificară de transformările pozitive care s-au produs în România şi care au dus la consolidarea democraţiei. • 28 aug. La Palatul Victoria, Nicolae Văcăroiu anunţă mult aşteptata remaniere guvernamentală: -Mirc -Mircea eaCoşea-ministru destat,preşedintealConsiliului pentru Coordonare, Coordonare, Strategie şi Reformă Reformă Economică. (Mişu Negriţoiu, care îi lasă locul lui M Mircea ircea Coşea, devine consilier  332

prezidenţiali -Cristian Ionescu -ministru al comerţului. -Petre Sălcudeanu -ministru al culturii. -Alexandru Mironov -ministru al tineretului şi sportului.  Au mai avut loc alte 15 schimbări la nivelul secretarilor de

stat.

• 30 aug. Partidele de opoziţie cer primului-ministru primului-ministru ca în termen termende45de zile, cât prevede prevedeConstituţia, Constituţia,de lanumireanoilor  miniştri, aceştia să fie prezentaţi Parlamentului pentru a fi validaţi. Avertisment Avertismentul ulopoziţieise datorează datoreazăunei declaraţiiallui uiNicolae Văcăroiu care consideră legală numirea numirea noilor miniştri miniştri şi fără aprobarea aprobarea Parlamentului. Parlamentului. -în urma anchetei declanşate de S.N.C.F.R., în legătură cu greva mecanicilor mecanicilor de locomotivă, locomotivă, altor 8 lideri sindicali sindicali li se desface contractul de muncă. muncă. Membrii Membrii de sindicat sindicat din depoul Braşov intră în grevă japoneză, în semn de solidaritate cu cei persecutaţi, până la 2 sept. • 30-31 aug. Au loc lucrările sesiunii extraordinare a Parlamentului, întrunit la cererea deputaţilor şi senatorilor  P.D.S.R., în scopul dezbaterii Raportului comisiei parlamentare pentru pentru cercetarea cazurilo cazurilorr de corupţie. Prima Prima parte a zilei se consumă cu dispute în jurul obiectivului dezbaterilor. Parlamentarii opoziţiei vor să se analizeze prima variantă a Raportului ortului comisiei anticorupţie, anticorupţie, cel citit în ziua de 30 iun. şi care trebuia să fie discutat în sesiunea extraordinară extraordinară anulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. De cealaltă parte, parlamentarii coaliţiei guvernamentale susţin să se ia în discuţie un al doilea Raport, Raport, întocmit întocmit în timpul vacanţei parlamentare de comisia anticorupţie anticorupţie condusă condusă de Romul Vonica (P.D. (P. D.S.R. S.R.), ), argumentând argumentând că noua variantă a Raportului fiind mai recentă este şi mai cuprinzătoare. Votul a decis să se prezinte parlamentarilor primul Raport, conform conform ordinii de zi hotărâtă de Birourile Permanente. Permanente. Comentând conţinutul Raportului întocmit de comisia pe care o conduce, Romul Vonica afirmă că toţi cei incriminaţi de generalul Gheorghe Florică sunt nevinovaţi, corupţi fiind Gheorghe Gheorghe Florică şi Radu Hortopan. Hortopan. Ioan Mureşan (P.N.Ţ.C.D.), (P.N.Ţ.C.D.) , vicepreşedintele vicepreşedintelecomisiei, comisiei, intervineimediat imediatşi afirmăcă activitatea comisiei a fost obstrucţionată de chiar preşedintele ei, Romul  Vonica, ceea ce i-a determinat pe 6 dintre membrii comisiei să redacteze un raport separat, cu concluzii diferite, diferite, mai puţin  îngăduitoare cu demnitarii acuzaţi de corupţie şi scoşi din cauză  în timpul vacanţei parlamentare chiar şi de către organele de 333

1993 1993

anchetă.Luăriledecuvântcareurmeazăevidenţiază douăpuncte de vedere ireconciliabile: parlamentarii parlamentarii coaliţiei coaliţiei guvernamentale guvernamentale susţin că fenomenul fenomenul corupţiei corupţiei este general, bine tolerat tolerat şi chiar  favorizat de guvernările anterioare, iar iar cei acuzaţi în Raportul Raportul  Vonica citit în Parlament la 30 iun. sunt nevinovaţi; parlamentarii opoziţiei consideră că, deşi corupţia s-a s-a extins îngrijorător, totuşi chiarcomisiaanticorupţie condusă condusăde unparlamentarP.D.S P.D.S.R. .R.a stabilit vinovăţii certe pentru pentru înalţi demnitari demnitari de care, tocmai tocmai pentru că fac parte din Guvern sau gravitează în jurul acestuia, Guvernul Guvernul are obligaţia să se delimiteze. Sesiunea extraordinară extraordinară se încheie fără vreun rezultat. Se pot reţine doar unele observaţii observaţii alecelor careau luatcuvântul:scand scandalul alulcorupţiei corupţiei este„o cacialma cacialma politică politică ticluită la Cotroceni" (Viorel Sălăgean, senator P.U.N.R.);  Adrian Păunescu (senator P.S.M.) afirmă că guvernele anterioare, mai ales guvernul Roman, au pus bazele corupţiei; „după ce am avut terorism fără terorişti, acum avem avem corupţie corupţie fără corupţi" corupţi" (NicolaeManolescu, Manolescu, senator senatorP.A.C.). Laîncheierealucrărilor  sesiunii extraordinare,grupurileparlamentareP.A.C., P.A.C., P.D.,P.L. P.L. '93, P.N.Ţ.C.D.+P.E.R., P.S.D.R., U.D.M.R. depun o moţiune semnată semnată de 121 121 deputaţi şi 41 senatori. în textul textul moţiunii, moţiunii, după după ce se aminteşte că sesiunea extraordinară a Parlamentului Parlamentului a dovedit dovedit că „în ţara ţara noastră corupţia este practicată, favorizată favorizată sau tolerată chiar de unii reprezentanţi ai puterii actuale" se cere cere Guvernului „desolidarizarea de persoanele implicate în acte de corupţie şi îndepărtarea lor din funcţiile publice pe care le ocupă în prezent. Măsura propusă propusă reprezintă un pas absolut necesar în acţiuneadecurmare curmareavalului decorupţie corupţiece s-a s-aîntins întinsîn întreaga ţară la toate nivelurile, precum şi în cea de redare redare a încrederii populaţiei în instituţiile ţării. Neaplicarea imediată a unei asemenea asemenea măsuri ar însemna o solidarizare a întregului întregului Guvern cu actele celor vinovaţi şi ar conduce la asumarea răspunderii politice a acestuia cu toate consecinţele care decurg de aici". • 1 sept. Cu ocazia ocazia vizitei în Rom România ânia a secretarului ge gen n eralal Consiliului Consiliului Europ Europei, ei,Catherine Lalumiere, U.D.M.R.,prin Marko Bela, a înmânat acesteia un „Memorandum al U.D.M.R. privind primirea Rom României âniei în Consiliul Consiliul Europei", Europei", în care sunt enunţate piedicile care stau în calea admiterii admiterii ţării ţării în Consiliul Consiliul Europei, cele mai multe ţinând de politica faţă de minorităţile naţionale, situată sub standardele europene. Teodor Meleşcanu exprimă exprimă punctul de vedere al M.A.E. M.A.E. în legătură cu iniţiativa iniţiativa U.D.M.R. căreia îi atribuie un scop politic „exprimat prin cererea de recunoaştere a minorităţii ca factor întemeietor de stat". 334

Parlamentarii din toate partidele politice condamnă demersul politic al U.D.M.R. -Liberalii iar nu reuşesc să se unească. Mircea Ionescu Qulntus este dezamăgit dezamăgit de felul cum au decurs negocierile cu l'.L '93, care dorea o banală alianţă, în timp ce P.N.L, dorea fuziun fuziunea. ea. Horia Rusu declară că n-a înţeles care care este doctrina politică politică a P.N.L. Cum orice liberal care se respectă doreşte unifi carea mişcării mişcării liberale, liberale, s-a s-a hotărât ca tratativele tratativele de fuziune să Continue. ntinue. P.L, '93 '93 declară că urmăreşte urmăreşte unirea cu cu P.N.L şi cu aripa liberală a U.D.M.R. • 2 sept. O delegaţie P.U.N.R. se aşază la masa tratativelor  iu Nicolae Văcăroiu. Premierul cere sprijinul P.U.N.R. pentru urgentare urgentareaa adoptării unor proiecte de legi, iar membrii membrii echipei P.U.N.R. (Ioan Gavra, Viorel Sălăgean, Valeriu Tabără) sunt Interesaţi să afle ce şanse de participare la guvernare are partidul lor. • 6 sept. Parlamentul dezbate moţiun moţiunea ea opoziţiei privind corupţia. corupţia. Demersul Demersul este sortit eşecului, deoarece majoritatea majoritatea susţine cu convingere şi iritare iritare că doar primele dou douăă guverne pot II învinuite de corupţie. Premierul Premierul Văcăroiu îşi susţine cauza şi deci deci echipa, acuză opoziţia şi ţine să menţioneze menţioneze că situaţia ecoi lomică s-a ameliorat. • 7 sept. sept. In Parlament se discută din no nou, u, cu aprindere, despre corupţie. în atenţie este cel de-al doilea Rap Raport ort al comisiei anticorupţie în care tirul acuzaţiilor se mută de la prezent spre trecut, adică spre guvernările anterioare. Petre Roman vine la micro microfon fon şi se apără, atacând atât învinuirile învinuirile ce i-au fost aduse, etichetate drept drept calomnioase, cât şi pe cei care le-au formulat. în replică, replică, Vasile Vasile Văcaru cere Parlamentului Parlamentului să studieze implicarea lui Petre Roman, Traian Băsescu şi Dumitru Prunaru în afaceri dezavantajoase dezavantajoase pentru ţară, pe scurt scurt „jaf organizat". organizat". în rest, rest, majorita majoritarii rii critică critică Raportul Raportul celor 6 parlamentari parlamentari ai opoziţiei, iar  opoziţia Raportul celor 7 parlamentari ai coaliţiei guvernamentale. • 8sept. Liderii sindicatelor mecanicilor de locomotivă se intâlnesc intâlnescla sediulMinisteru Ministerului lui Transportu Transportului lui cuNicolae Văcăroiu care e dispus să admită că măsurile luate de S.N.C.F.R. împotriva sindicaliştilor sunt abuzive şi promite să fie reanalizate; adică desfacerea desfacerea contractelor contractelor de muncă, sancţiunile disciplinare etc. etc. -Gheorghe Funar cere printr-un comunicat comunicat ca MA.E. să anuleze vizita în Româ România nia a ministrului de externe ungar, Geza Jeszenszky, care ar urmări să susţină susţină Mem Memorand orandum umul ul înaintat înaintat de U.D.M.R. Consiliului Consiliului Europei. Printr-o serie serie de raţionam raţionamente ente 335

1993 preşedintele P.U.N.R. P.U.N.R. ajunge ajunge la concluzia că dacă ministrului ungar i se permite să vină în România, Guvernul se compromite, Parlamentul şi partidele politice se vor simţi jignite, iar admiterea în Consiliul Europei Europei va fi pusă sub semnul semnul întrebării, • 9 sept. MAE. MAE. îi îi răspunde răspunde lui Gheorg Gheorghe he Funar Funar că vizita ministrului ungar de externe, Gâza Jeszenszky, face parte dintr-unşirnormalde contacteprincare sepromovează promoveazădialogul politic. Totodată Totodată sunt sunt considerate ca iinopo noportune rtune ultimatumurile ultimatumurile lui Gheorghe Funar sau alte „instrumente desuete ce au carac terizat diplomaţia diplomaţia dinainte de cel de-al de-al doilea război mondial" mondial".. -ConsensîntreparlamentariiCamereiDeputaţilor.Cuoca zia evaluării evaluării recentei iniţiative U.D.M.R. de a transmite transmite un Memorandum Consiliului Consiliului Europei, toată toată lumea lumea condamnă acest demers, în afară de reprezentanţii U.D.M.R. Stenograma acestei şedinţe a Camerei urmează să ajungă la Strasbourg pentru a fi distribuită membrilor Adunării Adunării Parlamentare Parlamentarea Consiliului Consiliului Europei. uropei. Anterior, Anterior, în Senat, s-a înregistrat acelaşi gen de reacţii. reacţii. • 10 sept. Şedinţa Comitetului Comitetului Executiv Executiv al C.D.R. Prin Memorandumul emorandumultrimis trimisConsiliului Consiliului Europei, Europei,U.D.M.R.a dovedit lipsăde loialitatefaţă deC.D.R.-consideră -considerăEmilConstantinescu. Membrii embrii alianţei decidcă nuse puneproblemaeliminării eliminării U.D.M U.D.M.R. din Convenţie. • 12 sept. Takâcs Takâ cs Csaba, preşedintele executiv executiv al U.D.M.R., afirmă afirmă la şedinţa Prezidiului Prezidiului Executiv Executiv al partidului său că nu este de acord, nici el şi nici alţi reprezentanţi ai U.D.M.R., cu discutarea Memorandumului în Parlamentul României, deoarece este vorba despre o problemă ce priveşte viaţa internă a partidului. • 13 sept. S.N.C.F.R. S.N.C.F.R. şi-a revizuit atitudinea faţă de meca nicii de locomotivă locomotivă participanţi la la greva din 11-1 11-17 7 aug. Din 64 de sancţionaţi cu desfacerea desfacerea contractului de muncă muncă au rămas rămas doar  10. • 13-14 13-14 sept. Virgil Virgil Măgureanu prezintă în Parlament Parlament Raportul Raportul de activitate a S.R.I. în care se repetă ideea că între S.R.I. şi fosta Securitate Securitate nu există nici un fel de convergenţă. convergenţă. Unele Uneledintre problemelepe carei le-aupusparlamentariirezumă rezumă vechi obsesii: S.R.I. păstrează obiceiuri din trecut (oameni ai Securităţii se implică în dispute politice) şi n-a clarificat o serie de mome momente nte din istoria recen recentă tă -dec. -dec. '89, '89, iun. '90, '90, mart. '90. Virgil Virgil Măgureanu răspunde: răspunde: nici un ofiţer de Securitate comprom compromis n-a n-a fost încadrat în S.R.I., nu există agenţi S.R.I. în întreprinderi, întreprinderi, S.R.I. n-a fost implicat în asaltul Palatului Victoria din sept.'91 şi 336

1993 nici în devastarea sed sediilor iilor partidelor etc. etc. • 14 sept. Un grup grup puţin puţin numeros numeros de susţinători ai lui Radu Câmpeanu adoptă Declaraţia de la Putna în care se procla mă lipsa de legitimitate a Biroului Permanent al P.N.L. -Instanţa -Instanţa judecătorească hotărăşte hotărăşte că greva mecanicilor  delocomotivă locomotivăafost ilegală,dândcâştigdecauzăS.N.C.F.R  S.N.C.F.R  • 16 sept. Guvernul Guvernul decide decide să se constituie constituie o comisie guvernam guvernamentală entală de control a primului-ministru primului-ministru,, în care să fie Incluşi Incluşi specialişti din Ministerul Finanţelor şi din Ministerul de Interne. Comisia va avea misiunea misiunea să depisteze depisteze cazurile cazurile de corupţie, evaziune fiscală, concurenţă neloială şi alte nereguli careaduc prejudicii prejudicii economiei economieinaţionale. - Consiliul de conducere al Federaţiei Sindicatelor  Mecanicilor de locomotivă a hotărât fuzionarea cu B.N.S. • 17 sept. Comitetul Comitetul pentru pentru relaţii externe al Senatului Senatului americanaprobăacordulguvernamentaldintre dintreS.U.A.şi România privind privind încurajarea încurajarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor. • 18 sept. Delegaţia permanentă a P.N.L. acordă un vot de încredere Biroului Permanent. Delegaţii filialelor judeţene se pronunţă împotriva împotriva Declaraţiei Declaraţiei de la la Putna. Conducerea P.N.L. este mandatată mandatată să continue tratativele tratativele în vederea unificării cu P.L.'93. • 15-19 15-19 sept. Oficialităţile Oficialităţile române române consideră că vizita vizita ministrului ministrului de externe ungar, ungar, Gâza Jeszenszky, a constituit constituit un mome moment ntimportantpentrunormalizarea normalizarearelaţiilor relaţiilor dintrecele celedouă ţări. Chiar dacă nu s-a semnat nici un acord politic, s-a reafirmat disponibilitatea disponibilitatea pentru dialog. • 21 sept. sept. Bruxelles. Laîntâlnirea cu Manfred Woerner, Woerner , secretarul general al N.A.T.O., Teodor  Meleşcanu reafirmă că România se pronunţă pentru integrarea în structurile Alianţei Nord-Aflantice. • 22 sept. în Rusia, Boris Elţîn dizolvă Parlam Parlamentul, entul, ostil program programului ului de reforme, reforme, declanşând declanşând o criză politică despre care se crede că poate avea consecinţe imprevizibile, imprevizibile, atât atât în interiorul interiorul ţării cât şi în afara ei. Preşedintele Preşedintele României, României, M.A.E. M.A.E. şi C.D.R. C.D.R. susţin legitimitatea lui Boris Boris Elţîn în procesul democratizări democratizăriii Rusiei. -Contestat în Declaraţia de la Putna, Putna, Viorel Cataramă se retragetemporar temporardinfuncţiadevicepreşedinteal P.N.L. P.N.L.şi dincea de membru al Biroului Permanent. - U.D.M.R. părăseşte Consiliul Minorităţilor Naţionale 337 motivând motivându-şi u-şi atitudinea atitudinea prin lipsa lipsa de interes a Guvernului Guvernului faţă

1992

prim-ministru, istru, calitate pe care, Nicolae Văcăroiu este acreditat prim-min aşacumdeclară, declară,vrea săşi-opăstreze 4ani, împreună cu miniştrii săi. Membrii P.U.N.R, nu s-au hotărât de la început asupra a

ceeace audefăcut.Iniţial Iniţial şi-auexprimat exprimatrezervefaţă deprogramul programul lui lui NicolaeVăcăroiu s-au Văcăroiu şi faţă de echipa sa pentru ca, după ce s-au comunicat comunicat rezultatele votării, să se ridice în picioare şi să aplaude. aplaude. Opinii ale oamenilor politici după acreditarea Guvernului Văcăroiu: Petre Petre Roman: „Domnul Văcăroiu nu doreşte sincer  reforma. A declarat aproape explicit că ne vom întoarce la sistemul de control de dinainte de 1989". Personalităţile Personalităţile guvernamentale care doresc reforma -Florin -Florin Georgescu, Mişu Negriţoiu -vor fi cenzurate. Extremiştii sunt liderii de opinie ai F.D.S.N. Stelian Tănase: „Guvernul acesta este rezultatul eşuării tratativelor între partidele politice privind încheierea unui pact politic şi social, care ar fi dus la stabilizarea vieţii politice şi, în consecinţă, consecinţă, asocietăţii societăţiiromâneşti. româneşti. Atunci Atunci când cândse sepuneaaceastă problemă, F.D.S.N a forţat votul, aliniindu-se cu P.S.M. şi P.R.M., pentru a obţine preşedinţia ambelor camere. Acum a procedat în acelaşi fel pentru a impune impune Guvernul". Guvern nu este Dinu Patriciu: „După părerea mea acest Guvern capabil să continue reforma. De altfel altfel ceea ce înseamnă înseamnă reformă pentru domnul Văcăroiu pentru noi este contrareformă. Eu cred că rezultatul acestei guvernări, care nu îşi propune propune decât gestionarea crizei, se va vedea în foarte scurtă vreme -accentuarea blocajului financiar, creşterea inflaţiei şi scăparea scăparea de de sub control a întregii întregii economii". „Guvernul Văcăroiu nu este o echipă, ci o curea de transmisie." aprobată această Gheorghe Funar: „Din păcate, a fost aprobată schiţă de program de guvernare". „Român „România ia are un guvern prezidenţial." nostruparlamentaravotat votat pentru CornelBrahaş: Brahaş: „Grupulnostru noul guvern" „ ( . . . ) Învestitura a intervenit şi ca urmare a promi siunii Guvernului Guvernului că va ţine cont de propunerile propunerile noastre şi ale Convenţiei Democratice." Horia Rusu: „Domnul Văcăroiu vrea să fie transparent. Prindânsuleu vădCotroceniul". Cotroceniul". • 20 nov. Nicolae Văcăroiu îl însoţeşte pe Ion Iliescu la festivitateade inaugurare inaugurare,,în înincinta Casei Casei PreseiLibere,aBursei Române de Mărfuri. Premierul mărturiseşte că a amânat depune rea jurământului jurământului de către membrii membrii executivului executivului pentru a putea participala deschiderea deschiderea„templuluieconomieide piaţă". 274

1992

Ion Iliescu: „Vom tăia o panglică simbolică, dar tăietura se va vedea". vedea". „Bursa este una dintre instituţiile vitale vi tale economiei economiei de piaţă. Este primul primul pas, prima prima apariţie, prima instituţie. instituţie. Sper Sper să se afirme afirme cu succes. " -Palatul Cotrocen Cotroceni. i. Orele Orele 17,3 17,30. 0. în în faţa preşedintelui Ion Iliescu, Iliescu, memb membrii Guvernu Guvernului lui depun jurământul jurământul (unii dintre ei rostesc şi formula finală conţinută de textul jurământului: „Aşa să ne ajute Dumnezeu Dumnezeu"). "). Moment solemn şi festiv cu discursuri, discursuri, felicitări şi cupe de şampan şampanie. ie. Sunt Sunt prezenţi şi memb membrii rii echipei Stolojan, dar lipseşte Theodor Theodor Stolojan care a plecat în S.U.A. încă de la 18 nov., unde urmea urmează ză să-şi ia în primire postul de la la BancaMondială. ondială. Uniioameni oameni politici vor consideraun afrontgraba cu care Stolojan a părăsit ţara, încă înainte de a preda ştafeta noului premier. -Nicu Ceauşescu, condamnat în cele din urmă la 5 ani  închisoare pentru port ilegal de armă şi încălcarea regimului armelor armelor şi muniţiilor, este pus în în libertate condiţionată, condiţionată, de către Judecătoria sectorului 5 al Capitalei. • 23 nov. Liderii P.N.Ţ.C.D., în cadrul unei conferinţe de presă combat ideea, ideea, cu tot mai largă circulaţie, că C.D.R. C.D.R. este ameninţa ameninţată tă nu numai de rezultatul rezultatul algerilor, ci şi de disensiuni disensiuni interne. Zvonurile prin care se urmăreşte scăderea popularităţii C.D.R. sunt calificate de Corneliu Coposu drept „o diversiune dirijată de S.R.I.". - în Senat Senat şi în Camera Deputaţilor Deputaţilor se mai constituie şi comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie '89. Theodoru,, unul dintre membrii membrii fondatori • 24 nov. Radu Theodoru ai P.R.M. şi vicepreşedinte vicepreşedinteorganizatoric, organizatoric,îşi facecunoscut cunoscut divorţul de acest partid căruia îi deplânge evoluţia într-o direcţie nedorită.Iar pe şeful partidului îl acuză de despotism, aroganţă, conform conformism ismasociatcu teribilismpamfletar pamfletar,, cultal personalităţii. • 25 nov. P.R.M. nu întârzie să ia atitudine faţă de Radu Theodoru. într-un comunicat comunicat al Comitetului Comitetului Director acesta este este etichetatdrept drept denigrator denigratoral partidulu partiduluii şi alpreşedintelui preşedintelui Corneliu Vădim Tudor, Tudor, carierist carierist cu stagii în mai multe partide, un cumul cumul al insucceselor politice care i-au dereglat comportamentul (a aspirat la preşedinţia ţârii, la funcţia de primar general al Capitalei şi senator de Argeş), un intrigant, sursă de stări tensionale. tensionale. Inventarul păcatelor celui care cu numai două zile în urmă era  vicepreşedinte al P.R.M. pare nesfârşit: nesfârşit: a subminat subminat din interior  P.R.M., stângist periculos cu o reţea proprie de informatori şi 275

1993

de problemele minorităţii maghiare. (Propunerile Consiliului Minorităţilor Naţionale privind inscripţiile bilingve au rămas nesoluţionate.) -Viorel Sălăgean. senator P.U.N.R., cere Biroului Perma nent al Senatului suspendarea suspendarea sa din funcţia de preşed preşedinte inte al comisiei pentru privatizare. Senatorul invocă motive de sănătate. •23 sept. La şedinţa Camerei Deputaţilor, IonDiaconescu (P.N.Ţ.C.D.), susţinut de colegii din opoziţie, propuneadoptarea unei declaraţii referitoare referitoare la evenimentele evenimentele din Rusia. După un moment moment de ezitare, majoritarii se opun. TudorMohoragăseşte şi unargumentpreluat detabăra P.D.S.R P.D.S.R.: .: dizolvareaParlamentului Parlamentului rus e neconstituţională şi nici un parlament din lume n-a susţinut-o. Parlamentul României nu poate saluta dizolvarea unui alt parlament de către o persoană, fie ea şi democrată. Cu această ocazie deputaţii au aflat că Paralamentul rus a cerut sprijin Parlamentului Parlamentului Românie României. i. într-o atmosferăîncărcată, încărcată, propunerea propunerea lui lui Ion Diaconescu este supusă la vot şi întruneşte 68 de voturi pentru, pentru, 46 împotrivă împotrivă şi 32 de abţineri. Totuşi, Dan Marţian, preşedintele preşedintele de şedinţă, şedinţă, hotărăşte să se mai amâne amâne cu câteva zile zile luarea unei decizii. decizii. „Să vedem ce se mai întâmplă", zic unii deputaţi. -P.U.N.R. declară că nu mai acceptă să susţină un guvern monocolor care nu e viabil şi cu atât mai mult un guvern prezidenţial prezidenţial sau semiprezidenţial. semiprezidenţial. Dec Declaraţiile laraţiile de acest gen au atras sancţiuni verbale drastice din partea lui Ion Iliescu şi a lui

Adrian Năstase. • 24 sept. în cursul vizitei în Slovacia, Ion Iliescu se întâlneşte cu premieru premierull Vladimir Meciar, cuministruldeexterne politici din această ţară. ţară. Se Joszef Moravcik  şi cu alţi oameni politici

discută despre perspectivele integrării în structurile pan-europene şi euro-atlantice şi se semnează Tratatul de colaborare şi prietenie româno-slovacă. -Catherine Lalumiere, secretar general al Consiliului Europei,pledeazăpentruprimireadeurgenţăaRomânieiînacest organism. Ea declară că România are mari şanse pe drumul spre democraţie, iar un refuz al Consiliului Europei „i-ar descuraja pe democraţii democraţii români". români". -Mircea Snegur şi premierul Andrei Sangheli semnează acordulprin care Moldova oldovadevine membruplenipotenţiar al Uniunii Uniunii Economice create de şefii de state ai C.S.I. Snegur declară că pentru această opţiune a avut şi recomandarea Prezidiului Parlamentului Republicii Republicii Moldova şi acceptul a 174 de deputaţi. 338

1993

I 'arlamentul ţării votase însă împotriva acordului în august 1993. • 27 sept, începe vizita în Federaţia Rusă a unei delegaţii guvernamentale guvernamentale condusede Nicolae Văcăroiu, careeste estemanda manda tată să abordeze probleme de ordin economic. - Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor Deputaţilor hotărăşte, în urma urma consultărilor consultărilor cu liderii liderii grupurilor parlamentare, că momentul adoptării unei declaraţii în legătură cu evenimentele din Rusia este depăşit. • 28 sept. Strasbourg. La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei se aprobă prin vot admiterea României ca memb membru cu drepturi depline în acest organism. Câteva amendamente adoptate anterior prevăd instituirea controlului asupra respectării obligaţiilor asumate de România în calitatede memb membrucudrepturideplineal Consiliului Consiliului Europei. Europei. • 29 sept. Nicolae Văcăroiueste primit de Boris Elţînla o discuţie care se desfăşoa desfăşoară ră cu uşile închise. Premierul român român are o întâlnire şi cu omologul său rus Viktor Cernomîrdin şi semnează Tratatul dintre dintre România România şi Federaţia Rusă, privind garantarea garantarea reciprocă reciprocă a investiţiilor. • 30 sept. Camera Deputaţilor adoptă în procedură de urgenţă şi în unanimitate proiectul de Lege privind aderarea Românieila StatutulConsiliului Europei. • 2 oct. Boris Elţîn avertizează printr-o serie de scrisori pe şefii de stat stat ai Franţei, Germ Germaniei, aniei, S.UA. şi Marii Britanii că este împotriva împotriva includerii ţărilor Europei de Estîn N.A.T.O. Propu nereapreşedintelui preşedinteluirus este casecuritateadinzonaest-europeană est-europeană să fie asigurată de NAT. O. împreună cu Rusia. asupra clădirii Parlamentului • 4 oct. încetează asediul asupra rus unde se refugiaseră Ruslan Hasbulatov. liderul Parlamentului dizolvat de BorisElţînşi Alekxandr Ruţkoi. vicepreşedintele demis alRusiei.Aceştia sepredau,punând punândcapătcrizeipoliti politice cedinRusia (urmărită din nou cu emoţie de întreaga lume). Se înregistrează astfel încă o victorie a lui Boris Elţîn în confruntarea perma nentă cu forţele conservatoare. conservatoare. în România România forţele politice care susţin valorile valorile democraţiei democraţiei s-au pronun pronunţat ţat în favoarea favoarea lui lui Boris exprimându ndu-şi -şideschis speranţaîntriumful triumfulacţiunilor acţiunilor sale. Elţîn, exprimâ (Emil Constantinescu primeşte mulţumiri de la consilierul Ambasadei Ambasadei Ruse la Bucureşti, Bucureşti, pentru atitudinea C.D.R. faţă faţă de evenimentele de la Moscova). Liderii P.S.M. sunt de părere însă că Boris Elţîn a încălcat Constituţia, când a dizolvat printr-o lovitură de forţă Parlamentul, Parlamentul, el neavând prerogativele prerogativele necesare necesare unei astfel de acţiuni. Criza Criza din Rusia Rusia -cred -cred socialiştii români români -se -se 339

1993 datorează drumului greşit al reformei, respectiv opţiunii pentru aplicarea terapiei de şoc. Comitetul Miniştrilor alConsiliului Europei Europeiaprobăaderarea României, României, ca memb membru ru cu drepturi depline, la acest organism organism european. european. La vot vot sa sa înregistrat o singură abţinere abţinere - a ambasa dorului Ungariei. Cele nouă amendamente care au însoţit avizul de acceptare a Româ României niei în CE. şi care, aşa cum atrage atrage atenţia un parlamentar parlamentar român, român, „nu „nu sunt facultative" îl îl determină determină pe senatorul U.D.M.R., Frunda Gyorgy, să considere că „România a primit un cec în alb, acceptarea ei făcând făcându-se u-se pe încredere". •6 oct. Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că „mei una din ţările est-europene nu are nevoie de aprobarea preşedintelui preşedinteluiBoris Elţîn pentru pentruintrareaîn înN.A.T.O.".Secretarul general al N.A.T.O., N. A.T.O., Manfred Manfred Woerner, sa pronunţat pronunţat în favoar favoarea ea unei „eventuale" „eventuale" aderări la N.A.T.O. a ţărilor din fostului fostului Tratat de la Varşovia. Aceeaşi poziţie şi-a şi-a afirmat-o afirmat-o şi Volker Ruehe, ministrul german al apărării. -Reprezentanţi -Reprezentanţi ai Guvernulu Guvernuluii (Departam (Departamentul entulde integrare europeană), ai M.A.E., ai MAp.N., preşedinţiei şi ai partidelor  parlamentare parlamentare analizează iniţiativa P.D. de constituire constituire a unui ConsiliuNaţionalConsultativpentruintegrareEuro-Atlantică. se înrud înrudească. ească. -P.U.N.R. şi P.D A.R. se întâlnesc şi decid să se P.U.N.R. doreşte doreşte o fuzionare rapidă Un două luni sau sau fuzionează tot centrul politic românesc sau renunţă renunţăm m la idee" -declară loan loan Gavra), iar P.D.A.R. vizează într-o primă etapă o coaliţie care să senumeascăeventualUniuneaDemoc Democratică raticăde Centru, Centru,urmată cândvadeofuziunedincaresăaparăunpartidputernicdecentru, cuo doctrinăapropiată apropiatădeliberalism liberalism.. • 7 oct. P.U.N.R. negociază şi cu P.D.S.R. în vederea realizării unui pact de guvernare. Gheorghe Funar pune anumite condiţii pentru analiza cărora P.D.S.R. P.D.S.R. cere timp timp de gândire urmând ca la a doua rundă de negocieri să se ia o decizie în privinţa termenilor termenilor în care s-ar putea putea realiza alianţa celor două partide. -Contestat -Contestatde colegiidebreaslă (Ana (AnaBlandianaşi Octavian Paler  şi-au dat demisia din Comitetul Director  al U.S.), Mircea DineseurenunţălafuncţiadepreşedintealU.S., dândpublicităţii o „Scrisoare către prieteni", document cu valoare de demisie. Cu verva-i bine cunoscută poetul-preşedinte (al U.S.) răspunde acuzaţiilor ce i-au fost aduse aduse cu propriile acuzaţi acuzaţii:i: „Spuneţi-mi „Spuneţi-mi totuşi, dacă aţi adus măcar măcar o jumătate de cui la Uniunea Scriitorilor, din turneele dumneavoastră în Statele Unite şi Europa 340

1993 Occidentală. Spuneţi-mi, rogu-vă, unde e, ca să mă pot spânzura de el cu conştiinţa împăca împăcată tă că aţi făcut şi dumneavoastră dumneavoastră ceva pentru această breaslă". • 8-9 oct. Are loc, la Viena, Viena, prima reuniune reuniune la nivel înalt organizată de Consiliul Europei de la crearea sa, dedicată drepturilor drepturilor omului, în special protejării minorităţilor. minorităţilor. „Declaraţia „Declaraţia de la Viena", Viena", documentul acestei reuniuni, înscrie înscrie intenţia intenţia CE. decooperarecutoateţărileeuropenefideleprincipiilordemocraţiei, mai ales cu ţările europene foste comuniste, convertite cu doar  câţiva ani în urmă urmă la democraţie. democraţie. Această disponibilitate pentru pentru olargăcooperareafostdenumităsecuritate democratică. România afostreprezentată reprezentatădeIon Iliescu, Iliescu,iar TeodorMeleşcanua semnat semnat Statutul CE. şi Convenţia Europeană Europeană a Drepturilor Drepturilor Omului, în cadrul cadrul ceremoniei ceremoniei de primire a ţării ţării noastre în CE. CE. -Petre Roman este desemnat, în cadrul celei de a 39-a sesiuni ordinare a N.A.T.O., de la Copenhaga, raportor special la Comisia Politică a Adunării Atianticului de Nord. • 12-13 oct. oct. Ziarul Adevărul susţine că Petre Roman a dispus abuziv de unele locuinţe în intervalul în care a deţinut funcţiadeprim-ministruşipublică,pentruaproduceşi„dovada", rezultatelecercetărilorîntreprinsedecorpulde control control al primuluiprimuluiministru. Concluzia privind cazul Roman este anunţată chiar din titlul articolului ce domină întreaga pagină: ,Acuzându-l de falsuri şi abuzuri grave, Guvernul Guvernul cere anchetarea penală penală a lui Petre Petre Roman". Ziarul Ziarul publică chiar chiar şi fişa cu calcului chiriei pentru imobilul pe care Petre Roman şi l-ar fi atribuit ilegal. Ziaristul care se ocupă de de Petre Roman scrie că, la la cererea cititorilor. se vaocupaşi de mainoiilocatariai elegantelorlocuinţedincartierul Primăverii, respectiv de Oliviu Gherman. în această etapă a demonstraţiei ziaristul îşi aduce aminte că un demnitar trebuie să aibă o locuinţă confortabilă şi sigură. •12oct. Camer Camerele elereuniteale Parlamen Parlamentului tuluialeg prinvot secret directorul directorul S.R.I., funcţie pentru pentru care există există o singură candidatură candidatură::Virgil Virgil Măgureanu. Partidele Partideledin opoziţie opoziţiefac multe reproşuri reproşuri candidatului: candidatului: afinităţi cu fosta Securitate, Securitate, partizanat politic, implicarea implicarea în evenimentele evenimentele tulburi postdecemb postdecembriste, riste, Şi totuşi, cei mai mulţi dintre parlamentari îl vor pe Virgil Măgureanu directoral S.R.I.(236voturipentru,172 172împotrivă).Dupăcevotul îl indică învingător, Virgil Măgureanu depune jurământul jurământul în calitate de nou director al S.R.I. şi rosteşte un discurs, -Ion -I on Raţiu a condus condus delegaţia parlamen parlamentară tară română română care a participat la lucrările sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare 341

1993

a Atlanticului Atlanticului de Nord de la Copenhaga. Copenhaga. Parlamentarii Parlamentarii români şi-au exprimat exprimat punctul de ved vedere ere în legătură legătură cu necesitatea necesitatea includerii în NA.T.O. a ţărilor foste comuniste. -î n Camera Camera Reprezentanţilor a Congresului S.U.A. S.U.A. se voteazăîn unanimitate pentrucaRomânia Româniasă beneficieze beneficiezede clauza naţiunii celei mai favorizate. în timp ce Bill Clinton a recomandat TomLantos mai deja Congresului Congresului să spună da pentru România, România, TomLan are încă rezerve, pe care ţine să şi le le exprime, exprime, menţionând menţionând că sperătotuşi caRomânia România„sădevinăun memb membru rucivilizat civilizat alcomu nităţii naţiunilor europene". -Parlamentarii -Parlamentarii au decis cine să-i reprezinte reprezinte la Consiliul Consiliul Gabrielescu. Europei: Florin Rădulescu Botică şi Valentin Gabrielescu. •13oct. A doua întâlnire P.D.S.R. -P.U.N.R. se încheie fără a se fi luat o decizie, P.U.N.R doreşte să participe la guvernare, iar P.D.S.R. P.D.S.R. nu se grăbeşte să cedeze portofolii portofolii pretextând că tre  buie să se consulte în prealabil cu ceilalţi aliaţi ai săi. -Comisia pentru administraţie publică şi locală a Senatului continuă continuădezbaterileasupraproiectuluiLegii caselor naţionalizate. naţionalizate. La comisie există două proiecte pentru această Lege care înseamnă de fapt o luptă greu de purtat: unul al Guvernului în care măsurile reparatorii pentru foştii proprietari sunt modeste şi unul al opoziţiei care prevede restituirea tuturor locuinţelor naţionalizate şi indiferent de domiciliul actual al proprietarului. Deputaţii Răzvan Dobrescu şi Dinu Patriciu, iniţiatorii acestui din urmă proiect, n-au fost admişi la discuţii. -Alianţa Civică propune legislativului proiectiul unei Legi privinddeclararearesponsabilităţii responsabilităţii istorice aregimu regimului lui comunist, care să facă posibilă condamnarea oficială a comunismului comunismului şi un cod de deontologie politică. -Cazul Sălcudeanu (ministrul culturii, culturii, acuzat de a fi venit laslujbăînstarede ebrietate ebrietateşi deafi fiîncercatsă violezeoangajată ată a Ministerului Culturii) este anchetat îndelung de comisia de cultură artă artă şi mass-med mass-media ia a Senatului. Membrii comisiei senatorialeajung ajungla concluzia concluziacăn-afostvorbade oînscenarecu substrat politic aşa cum a susţinut PetreSălcudean Sălcudeanu. • 14 oct. Cele două camere ale Parlamentului dezbat şi adoptă adoptăîn înşedinţăcomună comunăproiectul Hotărârii Hotărârii privindunele măsuri reşan pentru combaterea combaterea corupţiei. Opoziţia, Opoziţia, prin prin Ioan Mureşan (P.N.Ţ.C.D.) reuşeşte să impună un amendament amendament care care dă drept parlamentarilor să ceară preşedintelui ţării suspendarea din funcţie funcţie a miniştrilor implicaţi în cazuri de corupţie. Parlamentarii Parlamentarii par să se ocupe de problema problema corupţiei deoa deoarece rece aceasta a devenit devenit 342

1993

0 temă temă de interes naţional, insistent discutată în toate mediile şi Ilustratăcudezvăluiriscandaloase.Laînceputul lunii, unComu Comu nicat al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă Supremă de Justiţie confirmă existenţa a 529 de cazuri de corupţie aflate în urmărire penală. - Ion Iliescu Ilies cu pleacă într-o vizită vizită oficială în insulele Mauritius, unde va va participa la Conferinţa la nivel înalt înal t a francofoniei, România România urmând să devină membră cu drepturi depline (16 oct.) în mişcarea francófona. (România fusese primită alături de Cambodgia şi Bulgaria ca observator.) Cu acest prilej, preşedintele preşedinteleţării vavizita vizita şiRepublica RepublicaZImbabw ZImbabwe, e,Africade Sud, Sud, Kenya, enya, Yemen, Yemen, se va întâlni cu Francois Mitterra itterrand nd şi cu oficialităţi din Elveţia, Elveţia, Tunisia şi Vietnam. Vietnam. - La o conferinţă conferinţă de presă Virgil Măgureanu îşi îşi reafirmă părerea părereacă„fiecarecetăţean cetăţeantrebuiesă aibăacces lapropriuldosar  de securitate", asigură asistenţa că între S.R.I. şi fosta Securitate Securitate nu există punţi de legătură şi anunţă anunţă că S.R.I. i-a identificat pe toţi teroriştii care au acţionat în dec. '89. Lista cu numele lor va fi comunicată comisiei parlamentare de control al S.R.I. şi celei care cerceteazăevenimentele evenimenteledin dec.'89. -Conferinţă -Conferinţă de presă la P.D.(F.S.N.). Adrian Severin con sideră că atacurile la adresa lui Petre Roman se explică prin politica P.D.S.R. P.D.S.R. şi a aliaţilor aliaţilor de denigrare a opoz opoziţiei iţiei şi de continuare continuare a restauraţiei comuniste comuniste.. Un alt motiv ar fi invidia invidia datorată datorată apropiatei primiri primiri a P.D. în Internaţionala Socialistă, ca şi desemnarea lui Petre Roman ca raportor special al NA.T.O. (în acest timp ziarul Adevărul continuă continuă să publice documente documente incriminantepentru PetreRoman.) • 16 oct. Dinu Patriciu Patriciu s-a s-a răzgândit, răzgândit, nu mai acceptă să continue tratativele cu P.N.L. în vederea unificării mişcării liberale, deoarece i se pare că P.N.L. este un partid clientelar şi de oportunişti oportunişticarenu merităatenţiaşi protecţia„adevăraţilor „adevăraţilorliberali". liberali". Reprezen Reprezentanţii tanţii grupării civic-liberale din P.A.C. şi cei ai fostului Grup pentru Reforma Morală a P.N.L. insistă în favoarea unirii cu P.N.L. în zadar însă.,. • 18 oct. Opoziţia Opoziţia depune o moţiune simplă împotriva împotriva Guvernulu Guvernuluii (redactată (redactatăde P.D. şisemnatăde81 deputaţi),în înurma refuzului Birourilor Birourilor Permanente ale celor două Camere de a supune supune audierii şi validării de către Parlament Parlament a celor 4 miniştri numiţi la 28 aug, • 19 oct. In Camera Deputaţilor, Legea arendei este votată cu o majoritate confortabilă. Elementul Elementul surpriză surpriză a fost amendaamend 34a-3

1993 mentul propus de deputatul P.R.M., Dan Cristian Popovici, preşedintelecomisieipentruagricultură.DeputatulP.R.M.doreşte caacţionarii dela I.A.S.-uri I.A.S.-urisă poată, poată,timpde 5ani,să-şiarendeze suprafeţele de pământ, pământ, după care să devină proprietari şi să se desprindă definitiv definitiv de I.A.S.-uri. I.A.S.-uri. Iniţial P.D.S.R P.D.S.R.. a fost împ împotriva otriva acestui acestui amendament, apoi s-a resemnat şi 1-a acceptat. acceptat. Opoziţia Opoziţia 1-a susţinut pe deputatul P.R.M. ministrul culturii, culturii, îşi îşi anunţă anunţă • 20 oct. Petre Sălcudeanu, ministrul demisia, în Senat, după ce comisia pentru pentru cultură, artă şi massmassmedia media îşi îşi prezintă Raportul Raportul din care rezultă că demnitarul demnitarul s-a aflat în seara incidentului (4 oct.) în stare stare de ebrietate, dar n-a n-a comis nici un atentat de viol. -Dintr-unRaport Raportal BănciiNaţionale Naţionalerezultă că,la sfârşitul anului 1989, P.C.R. P.C.R. şi' Securitatea Securitatea dispuneau de suma de 300 milioane milioanede dolari. -Membrii fostuluiC.P.E C.P.Ex. x.trimit trimit oscrisoare Parlamentului Parlamentului  în  în care cer graţierea colectivă. Biroul Permanen Permanentt al Came Camerei rei Deputaţilor Deputaţilor hotărăşte să trimită scrisoarea scrisoarea spre rezolvare comisiei  juridice. reuniunea miniştrilor miniştrilor apărării din ţările #21 oct. La reuniunea Travenmunde, Germania, Germania, secretarul de stat N.A.T.O. de la Travenmunde, american al apărării, Les Aspin, lansează propunerea propunerea realizării unui „parteneriat „parteneriat pentru pace" pace" între N.A.T.0 şi ţările estului Europei care doresc să colaboreze cu acest organism. Aceasta presupune semnarea unor documente unor documente între N.A.T.O. şi ţările res pective prin care li se asigură participarea la exerciţii militare comuneşilamisiunidemenţinereapăcii.Soluţiagăsitănurezolvă problema securităţii securităţii ţărilor ţărilor din estul Europei, Europei, dar menajează menajează temerile Rusiei în legătură cu eventuala eventuala aderare a acestora llaa N.A.T.O., tratată ca o problemă rezolvabilă, dar în viitorul  îndepărtat. -P.A.C. a pregătit şi pune la dispoziţia dispoziţia celor interesaţi un programpentru depăşirea depăşirea crizei în care se află ţara, intitulat intitulat „De „De la comunism comunismsprelibertate"şi careprevedeaccelerarea accelerareaprivatizării (60% din capitalul de stat), stat), acordarea autonomiei sistemului  bancar etc. -Conferinţă de presă la P.D. (F.S.N.). Petre Roman con sideră că atacurile la adresa persoanei sale au „intenţia politică de a-1 denigra", denigra", iar presiunile la la care îi este supusă familia şi care s-auînteţit înteţit „suntmoravu moravuri ri moştenite moştenitedela vechiul vechiul regim, regim,o tehnică tehnică bolşevică cu următorul miez miez teoretic: dacă nu poţi poţi dărâma un om politic îi ataci familia". Se mai anunţă pentru a doua zi lansarea 344

1993 cărţii „Triumful adevărului" ce conţine răspunsul pe care Petre Roman şi un grup de parlamentari ai P.D. (adică autorii cărţii) cărţii) l-au l-au dat în Parlament Parlament la 7 sept. 1993 1993 acuzaţiilor de corupţie for mulate la adresa Guvernului Roman. • 22 oct.SenatulamericanaprobăAcordulcomercialdintre Româ România niaşi S.U.A., S.U.A.,ceeace înseamnă înseamnăcă pentruobţinereaclauzei naţiunii celei mai favorizate de către România trebuie să-şi mai dea acordul doar Bill Clinton. • 23oct. Are loc şedinţa Colegiulu Colegiuluii Director al P.D.fE.S.N.). Rapo Raportul rtul politic pe care îl prezintă prezintă Adrian Adrian Severin Severin este necruţător  necruţător  cu echipa Văcăroiu care „nu are o strategie clară", adoptă măsuri „conjuncturale" şi „incoerente" ce vor avea „efecte dezastruoase petermenmediu mediuşilung'. l ung'. „DacăguvernulRomanera considerat drept drept elitist, elitist, atunci trecerea de la guvernul Roman la guvernul  Văcăroiu poate fi comparată cu trecerea de la elitism la etilism." (La o conferinţă de presă din 8 oct. '93, Adrian Severin afirmă că  vizita premierului Văcăroiu la Moscova a fost un eşec pentru că „era „erareprezentantuluneimajorităţi majorităţi conduse condusede Oliviu Hasbulatov şi Adrian Ruţkoi. Premierul Premierul român avea în buzunar două două telegrame telegrame de felicitare: una pentru pentru Elţîn şi una pentru pentru Ianaev".) Ianaev".) Pentru depăşirea crizei, conducerea P.D. propune o serie de soluţii cuprinseîntr-un„Apelcătreţară"carereconfirmă disponibilitatea acestei formaţiuni politice pentru o guvernare ce ar garanta aplicarea efectivă efectivă a reformei. reformei. P.D. P.D. reaminteşte reaminteşte că este un partid de centru-stânga, preocupat de unificarea mişcării socialdemocrate, • 24 24 oct. Soseşte la Bucureşti Stephen Ox Oxman. man. asistent asistent pentru pentru Europa Europa şi Canada al Secretariatului de Stat al S.U.A., S.U.A., în vederea vedereaexaminării examinării cuoficialităţile românea propunerii propuneriiamericane derealizarea„parten „parteneriatulu eriatuluiipentrupace"întreNA.T.O. NA.T.O.şiţările ţările Europei estice. • 25 25 oct. Moţiunea opoziţiei este respinsă. Senatul nici nu ajunge să o dezbată. Adrian Păunescu demonstrează neconstituţionalitatea moţiunii moţiunii care ar fi de fapt o moţiune de cenzură cenzură mascată. Ideea e preluată cu argumente pro şi contra şi supusă supusăla vot. Senatorii Senatoriidecid cămoţiunea moţiuneaeste este neconstituţională, neconstituţională, în Camera Camera Deputaţilor, Vaier Dorne Dorneanu, anu, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, prezintă cu aplomb punctul de vedere al Guvernului: Guvernului: moţiunea este o nouă tentativă tentativă de răsturnare răsturnare a Guvernulu Guvernuluii sau oricum o piedică, piedică, o lovitură pe la spate tocmai când echipa echipa Văcăroiu începe să culeagă roadele eforturilor sale. Disputelecontinuăpânăcândprinvot estedesemnat desemnatcâştigătorul, 345

1993

adică P.S.D.R. P.S.D.R. şi aliaţii aliaţii.. Moţiunea este respinsă (155 voturi împotrivă împotrivă şi 128 128 pentru). Atât pe la Senat Senat cât şi pe la la Camera Deputaţilor a trecut în grabă Nicolae Văcăroiu. • 26 oct. Grupurile parlamentare ale opoziţiei prezintă în plenul plenul Senatului o declaraţie declaraţie în care se afirmă că nediscutarea moţiunii moţiunii reprezintă„un „unatacla viaţa parlamen parlamentară tarăşila laprincipiile fundamentale ale democraţiei". Semnatarii Semnatarii declaraţie declaraţieii promit să sesizeze Curtea Constituţională. Adrian Năstase se apără citind din Constituţie care permite schimbarea miniştrilor fără a apela lavalidarealor lorîn înParlament. întâlneşte te • 28 oct. LaPalatulVictoria, NicolaeVăcăroiu seîntâlneş cu lideriimarilorcentrale sindicale: sindicale: C.N.S.L.R.-Frăţ C.N.S.L.R.-Frăţia, ia,Alfa, Alfa, B.N.S. Se stabilesc salariul minim brut brut şi valoarea indexării indexării pe trimestrul trimestrul IV, care se situează între ceea ce e dispus Guvernul să acorde şi ceea ce pretind sindicatele. în consecinţă, sindicaliştii, nemulţumiţi, anunţă anunţăcă vor începeprotestele. - Strasbo Strasbourg. urg. întrunit în sesiune plenară (25-29 (25-29 oct.), oct.), Parlamentul European ratifică acordul de asociere a României la Comunităţile unităţile Economice Economice Europene. -La ordinea zilei e şi disputa dintre Banca Banca Naţională (B.N.R) pe de o parte şi Guvern Guvern şi Parlament Parlament pe de altă altă parte. Cu o zi Isărescu. guvernatorul B.N.R., a explicat în plenul  înainte, MugurIsărescu. Senatului că decizia de majorare la 25% a ratei dobânzii la creditele de refinanţare refinanţare face parte dintr-un program program de oprire a inflaţiei inflaţiei şi stabilizare a leului. Ministrul industriilor şi cel al agriculturii cer  cu insistenţă dobânzi dobânzi mai mici. Unele Unele partide politice consideră că atacurile la adresa Băncii Naţionale fac parte din planul P.D.S.R. de extindere a controlului asupra unor unor instituţii instituţii bancare. La conferinţa de presă a PAC. se afirmăcă presiunile asupra B.N.R. „reprezintă „reprezintă unul dintre cele mai grave pericole care ameninţă ameninţă reforma". • 1 nov. Corpul de control al primului-ministru sesizează Parchetul Parchetul General împotriva împotriva lui lui Petre Roman, Traian Traian Băsescu Băsescu şi Mihai Zisu, cabinetul Roman, acuzaţi de abuz în Zisu, miniştri în cabinetul serviciu în dauna interesului interesului public, fals material, fals intelectual şi fals în declaraţii. declaraţii. Vinovăţiile invocate sunt urmarea repartizării repartizării unor locuinţe din fondul de stat. • 2 nov. în şedinţa Camerei Deputaţilor  Petre re Roman şi acuzaţiile aduse. Petre Traian Băsescu resping acuzaţiile Petre Roman le consideră consideră dovada dovada„iresponsabilităţii" unuiGuverncare maiadmi admi nistrează cu oarecare rezultate numai minciuna şi care „prin metodele proprii oricărui regim de dictatură" lansează acest „docu346

1993

ment mental calomniei calomnieidetip tipstalinist".PetreRomanşiTraian Traian Băsescu declarăcărenunţădebunăvoielaimunitateaparlamentarăpentru a demont demontaa în justiţie justiţie toate acuzaţiile acuzaţiile care sunt „o înscenare stalinistă cu scop de diversiune". -Senatorul Constantin Ticu Dumitrescu se hotărăşte să propună propună o „moţiune mora morală lă prin care care să determine Parlamentul Parlamentul să adopte adopte o hotărâre hotărâre privind publicarea publicarea de către S.R.I. a listei listei foştilor foştilor informatori informatori ai Securităţii, Securităţii, cărora să li se interzică interzică accesul la funcţii importante. -La sediul sediul P.D.S.R. P.D.S.R. se întâlnesc întâlnesc Nicolae N icolae Văcăroiu, Florin Georgescu şi Mugur Isărescu, pe de o parte, şi liderii partidelor  dincoaliţiamajoritară, majoritară,pede altăparte,pentrua stabili împreună împreună ce va negocia delegaţia română cu F.M.I. F.M.I. cu ocazia perfectării perfectării acordului de credit credit pe 1993-1994 1993-1994 între între România şi F.M-L  Liberaliza Liberalizarea reatotală apreţurilorşiliberalizarea liberalizareacursuluide schimb schimb al leului impuse de F.M.I. provoacă reacţii diferite şi dezaprobarea fermă a P.S.M. Guvernul Văcăroiu propune F.M.I. o liberalizare graduală graduală,, realizabilă într-un într-un interval de câteva luni, care să nu provoace creşteri de preţuri imposibil de suportat de către populaţie. - La Casa Albă, Bill Clinton semnează textul Rezoluţiei comune comune a Camerei Camerei Reprezentanţilor Reprezentanţilor şi Senatului S.UA. S.UA. privind privind ratificarea Acordului Acordului comercial între România România şi S.UA. S. UA. şi acordarea acordareastatutuluinaţiuniicelei maifavorizate. favorizate. Cuacestprilej, preşedintele american dă o Declaraţie: „Sunt bucuros să semnez astăzi RezoluţiaComunăcunumărul numărul228, princare carese garantează acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. Acest pas, care va diminua nivelul tarifelor impuse exporturilor României pe piaţa americană, reflectă progresul semnificativ semnificativ al României României în a se alătura comunităţii naţiunilor democratice democratice şi ajută la dezvoltarea sectorului particular din România, îmbunătăţind relaţiile comerciale bilaterale şi facilitând accesul american la una din cele mai mari mari pieţe din Europa Europa de răsărit. (.. ( ...) .) Calea Calea către democraţie, respect pentru drepturile omului şi statul de drept, către o economie de piaţă funcţională nu este una uşoară. S-au S-au făcut făcut paşi importanţi, importanţi, dar mai sunt multe de făcut şi pe măsură ce România România va continua continua să progreseze progreseze Statele Unite îşi vor oferi prietenia şi sprijinul sub diferite forme tangibile". Senat, Adrian Păunescu deschide şedinţa şedinţa • 3 nov. în Senat, protestând protestând împotriva împotriva iniţiativei unor lideri PA.C. PA. C. de a-1 invita pe Mihai deHohenzollern în România,pentrualua partela sărbă torirea zilei de 1 Decembrie. Senatorul P.S.M. crede că ex-regele 347

1993

ar trebui invitat la 23 August, August, nu la 1 Decembrie, Decembrie, Şi primarul primarul Timişoarei, Viorel Oancea transmite fostului suveran invitaţia de a vizita vizita Timişoara la 1 Decembrie. -Se înfiinţează Consiliul Naţional Consultativ pentru Integrarea Euro-Atlantică. • 4 nov Strasbourg. Are loc ceremonia înălţării drapelului românesc în faţa clădirii Consiliului Europei. Solemnitatea momentului e marcată marcată de prezenţa celor câtorva sute de membri membri ai delegaţiilor, reprezentând reprezentând 32 de state membre membre ale Consiliului Consiliului Europei. Europei. între între drapelele acestor state se va afla în viitor şi cel al României, încadrat de steagul Portugaliei şi cel al Republicii San Marino. • 5 nov. Traían Traían Chebeleu, purtătorul de cuvânt al lui Ion Iliescu, afirmă că nu există motive speciale pentru ca Mihai de Hohenzollern henzollern să fie invitat invitat la aniversarea Zilei Naţionale Naţionale a României. • 8 nov. Vasile Manea-Drăgulin, procurorul general al României, îi răspunde lui IonIliescu la scrisoarea pe care acesta aadresat-ola 10iul. 1993, 1993,ParchetuluiGeneral, General,pentrua semnala semnala apariţia în România a unor surse de propagandă fascistă sau şovină. Preşedintele ţării ţării folosea ca exemple exemple repub republicarea licarea şi „Mein Kampf' de Adolf Hitler şi existenţa difuzarea difuzareacărţii cărţii „MeinKampf' existenţa partidelor  partidelor  Mişcarea işcarea pentru România, România, Dreapta Naţională şi Pentru Patrie. Rezultatul cercetărilor întreprinse întreprinse de Parchetul Parchetul General eneral atestă că, în cazurile respective, nu poate fi formulată formulată acuzaţia acuzaţia de propagandă propagandă fascistă sau şovină. • 9 nov. Casa Regală transmite printr-un comunicat zollern de a vizita acordul lui Mihai de Hohenzollern vizita România România pentru a lua parte la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a ţării. Confederaţie Sindicală: Sindicală: Convenţia • 10 nov. Apare încă o Confederaţie Confede Confederaţiilor raţiilor Neafiliate care îşi declară, declară, chiar prin denumire, denumire, independen independenţa ţa şi neutralitatea faţă de Guvern, Guvern, grupări politice sau structuri sindicale. Noua formaţiune formaţiune sindicală îşi proclamă proclamă disponibilitatea disponibilitatea pentru dialogul cu Guvernul, faţă de care intenţionează să aibă o atitudine echilibrată. • 16-17 nov. Soseşte la Bucureşti Sir Dudley Smith, preşedintele AdunăriiParlamentarea UniuniiEuropei EuropeiOccidentale (U.E.O.). După o serie de întrevederi cu oficialităţile române (Parlament, (Parlament, M.AE.) M.AE.) oaspetele participă participă la o masă rotundă rotundă la Centrul Centrul Euro-Atlantic, Euro-Atlantic, unde prezintă noi puncte de vedere în legătură cu parteneriatul pentru pace. -M.A.E. refuză să acorde viza de intrare în România familiei 348

1993

regale regale deoarece pe paşap paşapoartele oartele lui Mihai de Hohenzollern Hohenzoll ern şi al reginei reginei Ana stă scris „Majestate Regală" Regală" ceea ce ar contraveni ^lihnii constituţionale a ţării pe care ex-regele a promis promis că o va irspecta. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei va aprecia drept că în 1992 vizele membrilor  membrilor  i Orectă decizia M.A.E., adăugând că ('asei Regale au fost acordate din motive umanitare. -C.D.R. şi P.D.fF.S.N.) consideră că ţara are nevoie de un I K I U guvern capabil să redreseze economia, continuând reforma, şl sa instaureze pacea socială. La această sugestie Ion Iliescu Ili escu va laspunde laspunde că nu e mome momentul ntul pentru o schimbare de guvern... • 18 18 nov. Membrii delegaţiei care au tratat cu F.M.I. (Mircea Coşea, Florin Georgescu, Mugur Isărescu) consideră că tratativele tratativele de la Washington Washington s-au s-au finalizat cu succes: la începutul începutul lunii decembrie urmează să fie semnată semnată scrisoarea de iulcnţie la Bucureşti, Bucureşti, după după care, pe baza acesteia se se va finaliza 11 icmoran icmorandum dumul ul România-F.M România-F.M.I. .I. ce trebuie ratificat de Parlamentul Parlamentul Român. Reprezentanţii Reprezentanţiiunorpartidepolitice din opoziţieconsideră ca recentele negocieri cu F.M.I. reprezintă un eşec, deoarece F.M.I. n a cerut doar ajustarea programului programului economic al Guvernului Guvernului român, român, ci adoptarea unui nou program program care să constituie constituie o garanţie pentru trecerea la economia de piaţă. - Corpul de control al primului-ministru îi acuză din nou pe Petre Roman şi pe Traian Traian Băsescu, după după ce n-a fost ignorat Bici Adria Adrian n Severin. Severin. Aceştia fac un apel tuturor forţelor politice de a descuraja practicile („minciun („minciunii şi denigrare") prin care Guvernul Văcăroiu „înveninează viaţa politică". Ei consideră că Ion Iliescu Iliescu susţine, prin tăcere, atitudinea Guvernului. Guvernului. în în Came ra Deputaţilor Petre Roman citeşte o declaraţie în care îşi portretizează adversarul adversarul de la Palatul Victoria: Victoria: „o adunătură  încleiată cu clei ceauşist, făcut din înlocuitori" şi a cărei carte de vizită e dată dată de „prostie, răutate, laşitate, abuz, imoralitate". imoralitate". -Senatulîncearcăsă-icuminţească cuminţească(şi) peziarişti, adoptând adoptând articolul 239 din Codul Codul Penal, referitor la ultraj. ultraj. Cine va mai îndrăzni îndrăzni să insulte, să calomnieze calomnieze sau să ameninţe un funcţionar  funcţionar  public aflat în exerciţiul funcţiunii va intra la închisoare pentru o perioadă perioadă cuprinsă cuprinsă între 3 luni şi 3 ani. Iar dacă cel calomn calomniat, iat, Insultat sau ameninţat ameninţat este chiar preşedintele ţării, un memb membru ru al Guvernu Guvernului, lui, al Parlamentului, Parlamentului, un magistrat, un judecător al Curţii Curţii Constituţionale, Constituţionale,un memb membru rual Curţii Curţii deConturi, Conturi,un poliţist, poliţist, un jandarm, jandarm, un alt militar - atunci cel vinovat are şanse să rămână rămână chiar 15 ani în închisoare. închisoare. 349

1993

-C.N.S.L.R.-Frăţi -C.N.S.L.R.-Frăţiaa demonstrează demonstrează că este o forţă. Seria protesteloranunţateîncepecuo manifestaţie manifestaţiecare adună, adună,în înPiaţa Revoluţiei, Revoluţiei, peste 50 000 de oame oameni. ni. Pe pancarte pancarte se poate citi: citi: „Marşul disperării", „Opriţi sărăcia, foametea, foametea, mizeria", „Căldură „Căldură în case", „Salarii „Salarii şi pensii pentru pentru supravieţuire", supravieţuire", „Când „Când va înceta umilireaintelectualului intelectualului român?" român?",,„Opriţiîntoarcerea întoarcereala comunism". Se strigă: „Jos Guvernul!", „Jos Văcăroiu!", „Criminalii!", „Să păstrăm un moment moment de reculegere reculegere pentru Guvernul Guvernul Văcăroiu!", „Grevă generală". Victor Ciorbea şi Miron Mitrea hotărăsc să înceapănegocierilecu Guvernu Guvernull pebazaprotocoalelor protocoalelorîncheiate anterior şi nerespectate nerespectate şi să impună impună conducerii conducerii ţării implicarea implicarea directă a sindicatelor sindicatelor în problemele ridicate de mersul mersul reformei. • 20 20 nov. Premierul Văcăroiu îi primeşte pe liderii C.N.S.L.R.-Frăţia C.N.S.L.R.-Frăţia care prezintă 11 puncte cu revendicări revendicări şi precizarea că sindicatele aşteaptă rezolvarea lor în cel mult o săptămână. săptămână. Reprezentanţii Guvernului Guvernului promit şi că sindicatele sindicatele  vor fi ţinute la curent cu măsurile economice adoptate pentru realizarea reformei, împlinirea unui an de guvernare, premierul • 22 nov. La împlinirea Văcăroiu, prezentându-şi concluziile în faţa presei, pare totuşi mulţum mulţumit: it: volumul volumul producţiei creşte, foarte încet, dar creşte, se strâng relaţiile cu lumea lumea civilizată, iar iar anul 1994 1994 poate poate fi şi mai bun, bun, pentru pentru că va fi anul privatizării. Nu lipseşte din expozeul premierului nici mome momentul ntul autocritic, dar multe insuccese sunt trecuteîn contulguvernărilor guvernăriloranterioare, -C.D.R. -C.D.R. dă un ultimatum ultimatum. Dacă Dacă până până la 24 nov. nu va fi acordată viza de intrare intrare în ţară a ex-regelui Mihai. membrii membrii Convenţiei Convenţieivor renunţa renunţasă participela manifestările manifestărileorganizate organizatela la AlbaIuliacu prilejulZileiNaţionale, Naţionale,pecarele vorconsidera consideradrept o tentativă de falsificare a istoriei. • 23-24nov. C.D.R. hotărăşte să nu facă act de prezenţă la Alba Iulia la 1 Decembrie, dar să sărbătorească Ziua Naţională la Bucureşti.P.D. ucureşti. P.D. (F.S.N.) va merge laAlba la Alba Iulia,dar Iulia, darnuva fi printre oficiali în tribune, ci în mijlocul mulţimilor, în calitate de simpli cetăţeni. • 25-26 nov. în cele două Camere ale Parlamentului se discută cu patimă despre vizita regelui. Corneliu rneliu Coposu neagă că i-ar fi declarat lui IonIliescudezacordul dezacordulîn legăturăcuvenirea regelui, dar  Oliviu Oliviu Gherman îşi oferă mărturia în favoarea lui la Actualităţi, Actualităţi, preşedintele preşedintele Ion Iliescu. Pe postul de televiziune, la Senatului pretinde că 1-a auzit pe Corneliu rneliuCoposususţinând că  vizita regelui ar fi inoportună. 350

1993

Guvernull este este în în centrul atenţiei. B.N.S. i-a • 23-29nov. Guvernu

Cartelul Alfa şi Liga Studenţilor Studenţilor la fel. Partidele Partidele politice din opoziţie dau şi ele declaraţii în care propun diverse soluţii pentru o nouăformulă de guvernare. In stradă sindicatele strigă „Jos Văcăroiu!". Asociaţia „21 Decembrie" şi Asociaţia LuptătorilordinRevoluţiadinDecembrieconsideră Guvernulşi pe Ion Iliescu vinovaţi de starea dezastruoasă a ţării. • 25 nov. Marin Sorescu este numit ministrul culturii. (Decret nr.204) • 29 nov. nov. Un nou miting de proporţii al sindicatelor (B.N.S., Alfa) Alfa)la carese adună adunăzecide miidepersoane. persoane. înPiaţaRevoluţiei, din nou plină de manifestanţi, se aud lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţia antiprezidenţiale, le, se ţin discursuri discursuri în care se face apel la solidaritatea sindicaliştilor. Şi în marile oraşe ale ţării au loc mitinguri. -Soseşte la Bucureşti, cu punctualitate, delegaţia F.M.I. care îşi programase o deplasare în România România pentru a continua consultările consultările începuterecent la Washington Washington.. Reprezenta Reprezentanţii nţii F.M.I. F.M.I.  vor analiza programul economic prezentat de Guvern şi vor încerca împreun împreunăăcu partearomânăsă finalizeze memorandumu orandumull pebaza căruia va fi încheiat acordul acordul de împrumu împrumutt cu F.M.I. •30 nov. Parlamentul, în şedinţă solemnă, omagiază ziua de1 Decembrie. Decembrie.Seremarcăprezenţa prezenţamultorinvitaţi -odelegaţie a Parlamentului de la Chişinău, ambasadori acreditaţi la Bucureşti, Bucureşti, primul-ministru primul-ministru şi membri ai Guvernului etc. Ca de obicei, în asemenea cazuri se ţin multe discursuri. Toată lumea invocă 1 Decembrie Decembrie 1918 pentru a ajunge la momentul momentul actual. actual. Reprezentanţii partidului de guvernământ şi aliaţii lor susţin, cu trimiteri la istorie, că este necesară reconcilierea naţională şi situarea intereselor ţării măi presus de interesele individuale. Reprezentanţii opoziţiei consideră că datorită politicii puterii reconcilierea rămâne un ideal la care nu se poate ajunge. Discursurile moldovenilor de peste Prut ridică sala în picioare. („Acum în 1993, ne aflăm mai departe de Alba Iulia decât în aug. 1991. 1991. Moldova se prăbuşeşte prăbuşeşte tot mai mult în hăul imperial, independenţasafiindnumaifaţădeRomânia,nuşifaţădeRusia".) în timp ce sala scandează îndelung „Basarabia, Basarabia", Basarabia", ambasadorii Ucrainei şi Ungariei părăsesc, în semn de protest, Palatul Parlamentului. •1 dec,Puterea sărbătoreşte Ziua Naţională la Alba Iulia, iar opoziţia opoziţia la Bucureşti. La Alba Iulia reprezentanţi reprezentanţi ai P.D., P.D. , PA.C PA .C.. şi P.L. '93 sunt bruscaţi de forţele de ordine, nefiind lăsaţi să 351

cerut demisia.

1993

1993

treacă printr-o zonă păzită, păzită, chiar când aceştia se llegitimeaz egitimează. ă. In zilele următoare următoare partidele respective protestează; P.D. apreciază că incidentul de la Alba Iulia este un „Efect al statului poliţienesc pe care o putere disperată, incapabilă să dăruiască la 1 Decembrie altceva decât sărăcie, frig, foame şi şoma şomajj se străduieşte să-1 impună". Tot P.D.cere ca episodul să fie discutat în Camera Deputaţilor şi să fie demis ministrul de interne, George Ioan Ioan Dănescu. P.A.C. anunţă anunţă că sesizează comisia pentru apărare şi ordine publică a Sen Senatului atului şi pretinde ca ministrul de interne să fieimediatdemis. • 2 dec. Adrian Nâstaseeste nemulţumit de T.V.R. Ultimul motiv motiv de nemulţumire îl constituie chiar maniera în care s-au reflectatpe micul micul ecranmanifestările manifestările prilejuitedeZiua Naţională. aţională. • 3 dec. După După ce s-au întâlnit la 24 nov. '93 şi au pus anolescu), P.D. (Adrian bazele unei alianţe, P.A.C. (Nicolae Manolescu), Severin) şiP.N.L. (Mircea IonescuQuintus) se întâlnesc din nou şi hotărăsc să constituie în viitor viitor o alianţă puternică de centru, ca alternativă la alianţa partidelor care susţin Guvernul. Guvernul. Pentru Pentru început, P.L. P.L. '93 este vizat pentru a fi cooptat cooptat în această alianţă.  A doua zi Radu Câmpeanu vicepreşedinte al P.N.L. îşi îşi anunţă intenţia de a nu mai participa la lucrările lucrările Biroului Permanent Permanent al partidului pentru că n-a fost consultat în problema realizării alianţei cu P.D. şi PAC. şi pentru că partidul virează, după părerea sa, spre stânga politică. politică. • 6 dec. Liderii partidelor de opoziţie au pregătit textul unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului şi rămân în aşteptarea momentului celui mai favorabil susţinerii oficiale a documentului. -P.S.M. este hotărât să depună o moţiune simplă împotriva Guvernului, Guvernului, acuzat că nu asigură o protecţie socială reală. în moţiune se cere executivului să prezinte în termen de două săptămâni Parlamentului un program anticrizâ. Unii parlamentari P.U.N.R., P.R.M. şi P.D.A.R. cochetează cu ideea de a semna şi de a susţine în Parlament moţiunea P.S.M. • 7 dec. Mircea Ionescu Quintus, preşedintele P.N.L., face publică o declaraţie prin care Biroul Permanent Permanent al partidului hotărăşte ca Radu Câmpeanu să fie declarat „decăzut" din toate funcţiile de partid, pentru încălcarea statutului P.N.L. şi a conduitei liberale. • 8 dec. dec. P.U.N.R. înaintează înaintează Camerei Camerei Deputaţiloro moţiune moţiune simplă, simplă, prin care se solicită solicită dezaprobarea dezaprobarea parlamentarilor P.D. P.D. pentru atitudinea lor. taxată drept reprobabilă, reprobabilă, de la 1 Decembrie 352

la Alba Iulia.

•9 dec. La Tiraspol, Ilie Ilaşcu este condamnat la moarte prin împuşcare, iar ceilalţi cinci patrioţi români primesc pedepse cu închisoarea, între 2 şi 15 ani. Sentinţele nu admit recursul. în loată ţara au loc acţiuni de protest faţă de tratamentul aplicat patrioţilor patrioţilor rom români âni în autoproclamata autoproclamata Republică Republică Nistreană. Iau atitudine atitudineoficialăParlamentul,Guvernul, Guvernul,preşedinteleţării şicele mai multe dintre partidele politice. politice. - Palatul Victoria. Şeful Şeful misiunii F.M.I. în ţara noastră, Maxwell Watson, alături de Florin Florin Georgescuşi MugurIsărescu semnează scrisoarea de intenţie către F.M.I. -P.S.M. anunţă, în plenul Camerei Deputaţilor, că renunţă lamoţiuneasimplăîmpotrivaGuvernuluideoarecenu s-austrâns semnăturile necesare. • 10 dec. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Traian Chebeleu, condam condamnă nă tentativa unor lideri sindicali sindicali de a politiza  viaţa sindicală (B.N.S., Alfa) şi declară că se teme de posibila manipula manipulare re politică a sindicatelor care ar dăuna statului statului şi Instituţiilor de drept. Cartelul Alfa ia atitudine faţă de această declaraţie, considerată considerată o diversiune, diversiune, şi aminteşte preşedintelui ţării să-şi respecte îndatorirea constituţională de a media media între diferitele forţe sociale sau politice ale ţării. ţării. • 11 dec. La Congresul al IlI-lea al Alianţei Civice, Ana Ana Blandianaeste aleasă la conducerea A.C. pentru următoarele 6 luni. -Congresul al Hl-lea al A.F.D.P.R. în ciuda acutizării unor  maivechi divergenţe divergenţeîntre uniimembri membriai Asociaţieişi Constantin Ticu Dumitrescu, itrescu, acesta este ales preşedinte preşedinte al Asociaţi Asociaţiei. ei. strânge relaţiile cu aliaţii, • 11-13 dec. Premierul Văcaroiu strânge  înaintea dezbaterii moţiunii de cenzură propusă de partidele de opoziţie. O echipă guvernamentală guvernamentală reprezentativă - Nicolae Văcăroiu, Florin Georgescu, Georgescu, Viorel Hrebenciuc, Octav  Octav  Cozmâncă-onoreazăcuprezen prezenţa ţaei lucrărileConsiliului Naţional Naţional Vădim Tudor declară că moţiunea de al P.R.M., unde Corneliu VădimTudor cenzură este „un act iresponsabil în miezul unei ierni grele". -P.S.M. nu beneficiază de vizita premierului, ci se deplasează deplasează reprezentanţii reprezentanţii săi la Palatul Victoria, unde declară că nu doresc cu orice preţ căderea Guvernu Guvernului, lui, ci doar elaborarea de către executiv a unui program anticriză. - în Camera Camera Deputaţilor, Deputaţilor, în plin scandal, se dezbate moţiunea moţiunea propusă de P.U.N.R. P.U.N.R. contra P.D. Opoziţia Opoziţia refuză refuză35 să3  voteze, făcând incert efectul moţiunii.

1993

-Senatul votează (104 voturi pentru, 2 contra, 2 abţineri) moţiunea introdusă de Constantin Ticu Dumitrescu, privind publicarea listelor foştilor informatori ai Securităţii dintre anii 1945-1989 şi blocarea accesului acestora la funcţiile de răspundere. -Liberali -Liber aliii intră încă o dată în febra febra unificării. unificării. P.L/93 P.L/93 a anunţat (11 dec.) constituirea unui grup grup de iniţiativă pentru pentru realizarea unificării liberale, iar iar P.N.L. îşi declară imediat totala disponibilitate pentru reîntregirea mişcării liberale. -Birourile Permanenteale Camerelorplanificădezbaterea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului, Guvernului, iniţiată iniţiată de partidele de opoziţie, la data de 17 dec. 1993. 1993. • 15 15 dec. Corpul de control al primului-ministru înaintează Parchetului General o nouă sesizare privind unele ilegalităţi săvârşite de persoane importante importante în timpul guvenării guvenării Roman, în frunte cu ex-premierul ex-premierul Petre Roman. Roman. Alături Alături de acesta acesta mai sunt incriminaţi şi Adrian Severin, Adrian Sârbu, Rada Istrate, Bogdan Teodoriu, Coriolan Babeţi, Nicolae Nicolescu, Ion Sofroniciu. • 16 dec. Senatorii hotărăsc hotărăsc prin lege ca în fiecare an intervalul 16-2 16-22 2 dec, dec, să fie marcat printr-o suită de comemorări comemorări şi să fie numit „Săptămâna recunoştinţei" în memoria eroilor  Revoluţiei din dec. '89. -La Timişoara Timişoaradebutează debutează manifestările manifestărilelegate deîmplinirea a patru ani de la Revoluţia din dec. '89. Sunt prezenţi reprezentanţi ai sindicatelor, ai organizaţiilor revoluţionare din Timişoara, Timişoara, ai partidelor politi politice. ce. în în Piaţa Operei Operei mitingul comemorativ durează până noaptea noaptea târziu, se ţin ţin discursuri, se citesc mesaje, mesaje, se aprind torţe, se spun rugăciuni şi se scandează lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale. • 17 dec. La sediul Camerei Camerei Deputaţilor Deputaţilor din Dealul Dealul Mitropoliei (bine păzit de forţele de ordine, dar şi de un grup de sindicalişti care au reacţii deloc flatante la apariţia unor  parlamentari), parlamentari), auloc dezbaterilepemargin marginea eamoţiuniidecenzură iniţiate departideledeopoziţie.Premierul PremierulVăcăroiu, Văcăroiu,într-oamplă amplă cuvântare, rostită rostită pe un ton sigur, încearcă să demonteze demonteze,, punct cupunct,acuzaţiilece i seaducîn textulmoţiunii. moţiunii.Caîntotdeauna, întotdeauna, votul încheie disputele. Guvernul Guvernul Văcăroiu Văcăroiu scapă ca prin minune: 236 voturi împotriva moţiunii şi 223 pentru. - La Timişoara Timişoara s-a decretat zi de doliu; drapelele sunt sunt coborâte în berna, Pentru eroii Timişoarei din dec. '89 se dezvelesc două monum monumente, ente, se oficiază un tedeum tedeum etc. etc. Lume tot tot mai 354

1993

puţină şi tot mai balzată. • 18 18 dec. Timişoara. Se întruneşte, în prima sesiune, Parlamentul Conştiinţei Naţionale. Ideea apariţiei unei asemenea Instanţe Instanţe a apărut la Bucureşti Bucureşti şi a prins la Timişoara, Timişoara, mai ales datorită datorită eforturilor de organizare ale primarului Viorel Oancea, I iacă ar fi reuşit să existe cu adevărat, Parlamentul Conştiinţei Naţionale trebuia să ofere „un proiect alternativ pentru o Românie a speranţei, să analizeze cu spirit critic procesul restauraţiei" etc. l.a prima sesiune au fost invitate toate importantele personalităţi politice. Reprezentanţii Reprezentanţii puterii au ignorat cu desăvârşire invitaţia, considerâ considerând-o nd-o probabil probabil o glumă, glumă, dar şi persoanele marcante ale opoziţiei au lipsit. S-au făcut remarcaţi liderii sindicali, Bogdan Hosu Hosu şi Victor Ciorbea, care au anunţat grevă generală în ian. '94. Următoarea sesiune a fost fixată în dec. '94 la Bucureşti. • 19 dec. La Sarmizegetusa se consfinţeşte alianţa dintre P.D.A.R. şi P.U.N.R. Astfel apare, anunţat cu surle şi trâmbiţe, Blocul Unităţii Naţionale. Surpriza este că liderii celor două partide cer cu sete sete demisia Guvernului. (,,N (,,Nu avem nevoie de guverne guverne prezidenţiale care luptă împotriva neamului românesc . Guvernele de până acum au dat în gropi la la fiecare pas.") Simţind probabil probabil că unde-s doi doi puterea creşte, Gheorghe Funar şi Victor Surdu promit să vină vină ei cu adevărata moţiune moţiune de cenzură, dacă până la 1 ian. nu se va schimba schimba nimic în bine în politica executivului. -Statistic -Statistici. i. La Timişoara, Timişoara, în dec,'89, au fost ucişi 119 oa menişi răniţi495.în penitenciarul penitenciarulPopa PopaŞapcăşi înarestul miliţiei au fost aduse şi brutalizate 832 de persoane. Dintre cei vinovaţi pentru pentru toate acestea, unul singur se mai află în închisoare. Iniţial Iniţial au fost inculpaţi 28, condamnaţi condamnaţi 8, din care care doi au murit în  închisoare, iar ceilalţi au fost eliberaţi pentru motive de boală. (în ziarul Adevărul -21dec. 1993-carepublică publicăaceste cifre,se afirmă afirmă că inculpaţii pentru crimele de la la Timişoara Timişoara care până la urmă au fost achitaţi sau eliberaţi pentru motive de boală, au devenit prosperi oameni de afaceri). •21 dec.Timişoara.Seîncheiemanifestărilecomemorative dedicate Revoluţiei. La o conferinţă de presă a asociaţiilor  participanţilor la Revoluţie se repetă cererea care s-a făcut auzită obsesiv în ultimii patru ani: adevărul despre despre dec. '89. -Bucureşti. Liga Studenţilor Studenţilor din Universitatea Bucureşti, Bucureşti, Alianţa Civică, Civică, Asociata „21 Decembrie" Decembrie" şi a răniţilor răniţilor Revoluţiei organizeaz organizeazăă un miting de comemo comemorare rare a celor care au murit în dec. '89. Circulaţia Circulaţia se întrerupe din nou în P Piaţa iaţa Universităţii. Câteva mii de oameni ascultă cuvântările rostite din balcon de 355

1993

CorneliuCoposu,ConstantinTicudumitrescu, AnaBlandiana, Blandiana, Mihai Gheorghiu, Adrian Dumitrescu. Se scandează lozinci antiguvernamentale, antiprezidenţiale şi promonarhiste. Se remarcă totuşi, ca şi la Timişoara, participarea participarea modestă, modestă, rutina rutina unorgesturişideclaraţii carenumai maistârnescreacţiile dealtădată. - în Parlament se comemorează, în şedinţă solemnă, Revoluţia Revoluţiadindec.'89. '89.Noutatea Noutateaeste cărevoluţionariidindec. '89 au obţinut dreptul de a vorbi de la la tribuna Parlamentului, entului, de unde cer din nou nou să se afle adevărul adevărul despre zilele lui dec. '89. -Rezultatele votului la dezbaterile moţiunii de cenzură a opoziţiei pun în stare de veghe partidul partidul de guvernăm guvernământ. ânt. Adrian concluziile: „Nu dorim să rămânemla guvernare Năstase trage concluziile: cu orice preţ, răspunzând şantajelor şantajelor extremiste extremiste ale domnului Funar. Suntemgata să căutăm şi alte formule de guvernare. Nu ne este frică să intrămîn opoziţie". Până Până atunci, atunci, Adrian Năstase cere P.U.N.R să-şi schimbe liderii, capabili,aşa cumdemonstrează iresponsabile". Gheorghe Funar, de „declaraţiiiresponsabile". • 22 dec. După ce a făcut declaraţii antiguvernamentale, P.U.N.R. prezintă un program anticriză. Ioan Gavra afirmă că P.U.N.R. este arbitru în Parlament, calitate care îi permite să nu admită nici o sugestie la adresa activităţii sale - aluzie la observaţiile critice ale lui AdrianNăstase. IoanGavrarecunoaşte vot moţiunea că maimulţi parlamentari P.U.N.R. au susţinut prin vot opoziţiei, dar Guvernul n-a picat pentru că moţiunea na urmărit aşa ceva. • 22-23 dec. Comisia parlamentară de anchetă a situaţiei floteiromâneşti româneşti şi-aîncheiatcercetările. Raportul Raportulrezultatindică grave nereguli în administraţia administraţia flotei şi urmează să fie supus dezbaterilorîn Parlament. purtătorul său de cuvânt, TraianChebeleu, • 24 dec. Prin purtătorul preşedintele ţării invită partidele politice parlamentare, la consultări, la Cotroceni, Cotroceni, în speranţa găsirii unei soluţii pentru ieşirea ieşirea din criză şi nu neapărat pentru schimbarea Guvernului. -Alertat din cauza apropiatei întâlniri dintre Ion Iliescu şi partidele politice.inclusiv cele din opoziţie, Corneliu orneliu VădimTudoranunţă că se va opune îndârjit unui eventual guvern P.D.S.R. -opoziţie şi-1 dojeneşte aspru pe Ion Iliescu pentru ambiguităţile politicii sale, aducându-i aducându-i aminte aminte că în politică greşelile „se plătesc înfiorător de scump, uneori cu capul". capul". Partidele politice se pregătesc pentru întâlnirea • 27 dec. Partidele cu Ion Iliescu Iliescu. Liderii lor speră că preşedintele s-a hotărât să schimbecomponenţa componenţaechipei guvernamentale. 356

1993

-P.D.A.R. soseşte primul la întâlnire şi declară că nu urmăreşte schimbarea Guvernului ci, împreună cu P.U.N.R., doreşte 5 portofolii într-un cabinet remaniat. Iar dacă remanierea nu se va produce produce până la începutul lui febr. '94, atunci P.D.A.R. şi P.U.N.R. vor depune o moţiune de cenzură. După întâlnirea cu P.DA.R, Ion Iliescu face o declaraţie presei pentru a preveni discuţiile despre formarea formarea unui unui nou guvern: „La „La preşedinţie şi preşedinte preşedinte nu se fac şi se desfac guverne. Deci tema discuţiilor   între reprezentanţii partidelor şi preşedinte nu este cum să se demoleze demoleze actualul Guvern Guvern şi, eventual, ssăă se stabilească stabilească noi guverne şi prim-miniştri". Conducătorii P.D. pleacă dezamăgiţi de la Cotroceni. în timp ce er susţineau schimbarea compoziţiei Guvernului, Ion Iliescu vorbea vorbea doar despre semna semnarea rea unui pact politic care să atenueze adversităţile. Dar Dar P.D. are pregătit şi va propune propune propriul propriul său proiect proiect de pact naţional. naţional. Totuşi Totuşi P.D. este dispus să sprijine un guvern democrat form format at din mai multe partide şi să-şi asume rolull de „punte rolu „punte de legătură leg ătură între C.D.R. şi P.D.S.R". P.D. S.R". -Şi P.D.S.R. P.D.S.R. se prezintă prezintă la Cotroceni. împreună cu Ion Iliescu reprezentanţii partidului majoritar consideră că pactul politic trebuie să-i determine determine pe cei carecare-1 1 acceptă să respecte Constituţia şi forma de guvernământ şi să renunţe la pretenţia restituirii integrale a bunurilor imobiliare naţionalizate de comunişti. comunişti. Cuprietenii mai mai apropiaţi IonIliescudiscutătotuşişi despre eventualitatea refacerii majorităţii parlamentare parlamentare sau sau despre o nouă formulă de guvernare. -C.D.R. propune ca partidele parlamentare care-i aparţin să se întâlnească separat cu Ion Iliescu Iliescu, într-o primă fază, apoi rezultatele convorbirilor să fie analizate de conducerea C.D.R, pentru pentru ca în prima jumătate a lui ian. '94, Convenţia Convenţia,, cu toţi liderii partidelor sale, să aibă o nouă rundă rundă de convorbiri convorbiri cu Ion Iliescu. -Corneliu Coposu dă o explicaţie explicaţie în legătură cu întâlnirile dintre Ion Iliescu Iliescu şi liderii liderii unor partide partide politice: „Preşedintele „Preşedintele e conştient conştient că nici Occidentu Occidentull nici F.M.I. nu vor prelungi agonia acestui Guvern sprijinit de actuala majoritate parlamentară şi în concepţia concepţia d-sale d-salerolul decorativpecare-1 care-1rezervăopoziţiei într-un nou guvern va satisface străinătatea sub aspectul unei pacificări interne". -Camera Deputaţilor ia în discuţie în regim de urgenţă proiectul Legii pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dea contracta contractacrediteexterneşi dea modifica modificarataimpozitelor impozitelorîn 357

1993 1993

perioada vacanţei parlamentare. Legea a fost deja adoptată adoptată în Senatla 22dec.'93. '93.Reprezentanţii Reprezentanţii opoziţieiconsiderăcă Guvernul are pretenţii prea mari şi cere o sesiune extraordinară a Camerei  începând cu 3 ian. '94, pentru a dezbate pe îndelete întregul pachet de legi venit de la Guvern şi nu sub presiunea timpului. Propunerea Propunerea fiind ignorată, reprezentanţii opoziţiei opoziţiei părăsesc sala, sala, dar Legea Legea se votează în lipsa lor, exact cu numărul numărul de voturi de care era nevoie (171 p pentru, entru, 1 împotrivă, 6 abţineri abţineri). ). Opoziţia parlamentară contestă contestă ulterior (29 dec.) constituţionalitatea constituţionalitatea legii, legii, susţinând că Legea a fost adoptată fără respectarea cvorumului. Contestaţia Contestaţia este adresată şi Curţii Curţii Constituţionale. Constituţionale. -La -La Camera Deputaţilor soseşte textul memorandumului semnat cu F.M.I, care, după după ce a fost avizat de preşedintele executiv al F.M.I., Michel Camdessus, trebuie să fie aprobat de Consiliul Consiliul de administraţie administraţie al F.M.I. şi ratificat de Parlamentul entul României. • 28 dec, dec, P.U.N.R., prezent la convorbirile cu Ion IHescu, promite să susţină pactul politic propus de preşedinte, cu condiţia să se schimbe garnitura la Guvern. -Nici P.D.S.R. nu reuşeşte să discute cu IonIliescu despre obsesia momentului, momentului, adică despre remanierea guvernam guvernamentală. entală. Preşedintele discută totuşi despre eventualitatea schimbării majorităţii parlamentare în varianta varianta P.D.S.R. P.D.S.R. + C.D.R. C.D.R. şi poate P.D. • 29 dec. P.S.M. în dialogul de la Cotroceni consimte să susţină pactul politic propus de Ion Iliescu Iliescu. -Biroul -Biroul Permanental Camerei Deputaţilor cedeazăiniţiativei a i 18 deputaţi deputaţi de a convoca convoca o sesiune extraordinară extraordinară între 3 şi 31 ianuarie, sacrificând vacanţa parlamentarilor, parlamentarilor, care care ar urma să se aplece asupra pachetului pachetului de ordonanţe înaintat înaintat de Guvern, a legilorfărăcaracterorganicşi aRaportului Raportuluicomisiei deanchetăa situaţiei floteimaritime. maritime. -într -întree Crăciun şi Anul Anul Nou, Vladimir Jirinovski, liderul Partidulu Partiduluii Liberal Liberaldin Rusia, Rusia, bineplasatdupăalegerile legislative de la 12 dec. 1993 (peste 25% din voturi), face o surpriză (de sărbători) României. Aflat în vizită la Sofia, liderul ultranationaliştilor ultranationaliştilor ruşi declară: „Această ţară nu exista în 1918. 1918. România a luat naştere prin smulgerea de teritorii teritorii de la Bulgaria, Ungaria Ungaria şi Rusia. Rusia. Românii sunt ţigani italieni care au venit din Asia. Totuşi românii trebuie lăsaţi să trăiască". Oficialităţile române româneiau,bineînţeles,atitudinefaţădedeclaraţiile lui Vladimir Somat să părăsească Jirinovski, ce continuă să uimească lumea. Somat 358

359

1994

1994 • 3 Ian. Ian. în primele zile ale anului se vorbeşte şi se scrie mult despre programu programull de revelion revelion prezentat de canalul unu al T.V.R. Membrii Consiliului National al Audiovizualului sunt atât denemulţumiţi nemulţumiţiîncât îl convoacă convoacăpe Paul Everac,directorulgene ral al T.V.R., împreună cu consiliul de administraţie pentru a se lua măsurile necesare. în toate publicaţiile apar articole care demonstrază că programul respectiv a creat o stare de nervozitate paroxistică. Calificativele acordate prestaţiei T.V.R. sunt vitriolante: „un bordel trist', „improvizaţie de opt ore", „mostră de vulgaritate", „flagrantă lipsă de responsabilitate şi de profesionalism", „noapte de coşmar", coşmar", „farsă naţională", „sfidare a bunului simţ", „ofensă naţională", „infracţiune mediatizată", „perfecţiunea prostiei", „triumful „triumful prostului gust", „execrabil", „oribil", „penibil". -P.D. -P.D. adresează o scriso scrisoare are lui Ion Iliescu în care îl invită să-şi exercite integral prerogativele constituţionale ca factor de mediere şi de echilibru între puterile statului, între partide, între componentele ponentelesocietăţii civile. Cualte cuvinte, cuvinte,datoritădeteriorării continue a situaţiei din ţară, preşedintele trebuie să-şi ia rolul în serios. serios. Pentru a-i a-i veni în ajutor, P.D. sugerează să se propună  încheierea unui pact naţional - politic, social, economic - pe o perioadă de 1-2 ani, cu posibilitatea de prelungire, pact pe care opoziţia, caracterizată de P.D. drept constructivă, săsă-1 1 poată susţine. -CameraDeputaţilorseîntruneşteînsesiuneextraordinară, convocată convocatăla cerereaa118deputaţi deputaţiai opoziţiei. opoziţiei. Şedinţa Şedinţase încheie fără să se poată stabili nici ordinea de zi, nici durata sesiunii. Parlamentarii opoziţiei propun să se discute proiectele de legi pentrucareGuvernu Guvernulla cerutîmpu împuternicirea dea emiteordonanţe în timpul timpul vacanţei, vacanţei, iar Adrian Năstase, care nu este în posesia respectivelor proiecte proiecte de legi, legi, susţine că acestea acestea nu trebuie supuse dezbaterii atâta timp cât Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupraLegiicarepermiteGuvernuluisăemităordonanţeîntimpul vacanţei parlamentare. parlamentare. A doua zi Corneliu Corneliu Coposu adresează o scrisoare lui Ion Iliesc Iliescu în care îl invită să nu promulge legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul  vacanţei parlamentare, în cazul în care Curtea Constituţională, sesizată de opoziţie, va considera că Legea poate să-şi urmeze 360

cursul firesc. Corneliu Coposu consideră că „acordarea unor  prerogative prerogative atât de vaste vaste Guvernului uvernului încalcă încalcă buna funcţionare funcţionare a statului de drept şi a democraţiei în România şi alterează rapor turile constituţionale între puterea legislativă şi cea executivă". ian. Zi record pentru Camera Deputaţilor. Deputaţilor. în prima • 4 ian. parte continuă sesiunea extraordinară (propusă de opoziţie) care la un moment moment dat se suspendă şi, la iniţiativa iniţiativa Biroului Perma nent, se se convoacă o a doua doua sesiune sesiune extraordinară care ocupă a doua doua parte a zilei. Motivul este neînţelegerea neînţelegerea dintre majoritari majoritari şi opoziţie opoziţieîn legăturăcuordineadezi. zi.Opoziţia Opoziţiadoreştesă sedezbată Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, în legătură cu care a sesizat Curtea Curtea Constituţională Constituţională,, iar majoritarii majoritarii susţin că Legea a fost adoptată, adoptată, iar Curtea Constituţională Constituţională nu s-a s-a pronunţat pronunţat asupra ei, deci n-are n-are de ce să fie dezbătută încă o dată. Deşi s-a propus apoi spre analiză Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor, s-a discutat cu aprindere despre despredocumentar documentarul ultransmis depostulde televiziune,la 30dec. 1993, în care ex-regele Mihai era considerat autorul asasinării mareşalu mareşalului lui Antonescu. -P.L/93 are din nou iniţiativa de a-i regrupa pe liberali,  într-o scrisoare, P.L/93 propune partidelor de orientare liberală un pact în care sunt înscrise câteva direcţii de colaborare: neagresiunereciprocă,colaborarealiberaliloraleşiînadministraţia locală, participarea pe liste comune în alegerile legislative, sprijinirea unui singur candidat la preşedinţie, unificarea formaţiunilor semnatare în maximum două luni de la alegerile locale,fie într-ocoaliţiecaresă senumească numeascăPartidul PartidulLiberalsau UniuneaLiberală, fie într-un într-un partid unic. - Tocmai când trupa Teatrului Teatrului Naţional Naţional se se pregătea să susţină o conferinţă de presă având ca subiect întrebarea „Se poate lipsi teatrul românesc de Andrei Şerban?"(după demisia lui Andrei Şerban) Marin Sorescu îl numeşte în locul lui Andrei Şerban pe Fănuş Neagu. • 6 ian. întrucât toate drum drumurile duc duc la Ion Iliescu, Iliescu, aici aici ajunge ajungeşioscrisoarea luiCorneliu CorneliuCoposu Coposuîncaree vorbadespre despre P.D.S.R. şi Adrian Năstase, dar tot la Ion Iliescu soseşte şi repli ca lui Adrian Năstase în care e vorba despre Corneliu Coposu şi opoziţie ale cărei grupuri parlamentare încearcă să impună „dictatura minorităţii". • 8 ian. Consiliul C.D.R. C.D.R. reacţionează la afirmaţia afirmaţia lui Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, conform căreia pentru Ion Iliescu, în confruntările politice, Emil 361

1994 Constantinescu Constantinescu n-ar fi un interlocutor, deoarece „nu reprezintă pe nimeni nimeni din punct de vedere politic", aşa cum nici C.D.R. C.D.R. nu mai reprezintă pe nimeni, aceasta fiind doar „o alianţă electorală", înconsecinţă consecinţăC.D.Rceredemisia demisialuiTrai luiTraian anChebeleuşihotărăşte hotărăşte să participe în bloc la consultările de la Cotroceni. • 10 ian. Paul Everac îşi îşi anunţă demisia demisia nu numai numai printr-o cerere adresată primului-ministru, ci şi prin una dintre deja celebrele sale tablete difuzate pe postul de televiziune (în fiecare sâmbătă sâmbătă seară). Ultima dintre tabletele prezidenţiale se numeşte „Cerere de demisie". demisie". Paul Everac invocă pentru pentru gestul gestul său mo tive diferite la care se adaugă „presiunea „presiunea din exteriorul şi din interiorul Televiziunii". Televiziunii". în faţa comisiei comisiei pentru cultură, artă artă şi mass-media mass-media a Camerei Camerei Deputaţilor, Deputaţilor, Paul Everac Everac şi-a asumat faptele pentru care a fost audiat, declarând că el însuşi a programat filmul despre mareşalul Antonescu şi ex-regele Mihai, în ziua de 30 dec. '93, dar că filmul a fost realizat integral în studioul T.V. al Guvernului şi că senatorul Corneliu Vădim Tudor a intervenit ca filmul să fie fie prezentat pe post. De altfel liderul P.R.M. i-a insultat pe cei care n-au apreciat filmul, inclusiv pe Ion Iliescu (acesta a calificatieşirealui luiCorneliu CorneliuVădimTudor Tudor„unatac,într-unlimbaj limbaj brutal, nedemn şi jignitor") jignitor") şi a mărturisit că şapte miniştri au  vizionat şi apreciat filmul înainte de a fi transmis pe post. • 10-11 10-11 ian. Bruxelles. La reuniunea la nivel nivel înalt a N.A.T.O. N.A.T.O. se aprobă iniţiativa americană a parteneriatului pentru pace,ceeaceîl facepesecretarulgeneralal AlianţeiNord-Atla Nord-Atlantice ntice să considere că participanţii la summit summit au trăit trăit un moment moment istoric. istoric. Imediat, Imediat, preşedintele preşedintele României României dă o declaraţie în în care afirmă afirmă că extinderea N.A.T.O. către centrul şi estul Europei, proces al cărui prim pas îl reprezintă programul „Parteneriatul pentru pace", are semnificaţia unei decizii istorice: „Considerăm alianţa Atlanticului de Nord Nord ca principala organizaţie în măsură să asigure cadrul necesar stabilităţii şi securităţii pe continent (., ,)Ţin să reafirm, şi cuacest prilej,interesul constantal Româ României nieide adevenimembru alN NA A TO.-obiectivîmpărtăşit împărtăşitdeforţelepoliticeimpo importan rtante teale ţării - şi să declar că acceptăm parteneriatul parteneriatul pentru pace ( . . . ) .  Adrian Păunescu îi va reproşa lui Ion Iliescu iniţiativa de a fi vorbit în numele numele întregii ţări ţări fără să se consulte cu toate forţele politice înainte de a accepta parteneriatul pentru pace. în schimb conducătorii ţărilor din grupul de la Vişegrad sunt nemulţumiţi de soluţia americanilor, americanilor, pentru că se amână fără limită intrarea în N.A.T.O. Vaclav Havel a pomenit pomenit printre altele altele de „un exces de pragmatismaloccidentalilor",iarLechWalesa Walesade„otragedie tragedieşio 362

1994 dare înapoi în faţa naţionaliştilor ruşi". ian. Printr-o Hotărâre de Guvern Guvern (nr,1 (nr,18) Paul Everac • 11 ian. este eliberat din funcţia de director general al Televiziunii Române; este numit în această funcţie Dumitru Dumitru Popa, secretar de stat stat la Departamentul Informaţii al Guvernului. Acesta declară că Televiziunea trebuie să devină credibilă şi să rămână apolitică. -Curtea Constituţională hotărăşte (Decizia nr.4) că Legea Legea privind privindabilitarea abilitareaGuvernului Guvernului dea emiteordonanţe ordonanţe şiautorizarea contractării şi garantării unor credite credite externe a fost adoptată adoptată,, din punct de vedere procedural, cu respectarea normelor  constituţionale. A doua zi Ion Iliescu va promulga această lege. • 12 ian. Delegaţia C.D.R. .D.R. soseşte la Cotroceni. Repre Repre zentanţii ei fac o ofertă clară: „Convenţia onvenţia Democratică, Democratică, Partidul Democratşipartidulactualdeguvernământdupăpărereanoastră - şi ni se pare că aceasta este, dacă vreţi, afirmaţia istorică pe care Convenţia Democratică o face în acest început de an - pot forma o nouă majoritate parlamentară care să garanteze conti nuarea nuarea procesului de reformă reformă şi toate consecinţele lui pe plan internşi extern". extern". (NicolaeManolescu) Manolescu) Ion Iliescu doreşte însă un pact social, adică un armistiţiu cu forţele politice gălăgioase care tulbură din când în când suficient suficient ca Guvernul Guvernul să nu poată să lucreze -liniştea -liniştea ţării. Liderii opoziţiei opoziţiei înţeleg repede ce vrea preşedintele preşedintele Iliesc Iliescu, u, dar insistă insistă (de aceea aceea întrevederea a du durat rat mai mult mult de patru ore): „Dvs., „Dvs., domnule preşedinte, vorbiţi despre un pact politic între toate forţele politice reprezentate îîn n Parlament, Parlament, iar noi vorbim despre despre un pact politiccu oanumită anumităopţiune. [...] [...] Noiconstatămcăactualacoaliţie guvernamen guvernamentală tală a stagnat stagnat reforma. reforma. Şi dorim o reformă mult mai rapidă, atât în domeniul economic, cât şi în domeniul democra democratizării tizăriiinstituţiilor statului.Pactul Pactul se poate poate încheiaîn jurul acesteiopţiuni. Iar apoialtestructurisociale, cumsuntsindicatele, sindicatele, pot încheia un pact social în jurul acestei opţiuni, în aşa fel încât să facă posibilă posibilă liniştea liniştea socială care să ducă într-adevăr într-adevăr la ritmul dorit. Noi dorim o discuţie despre despre o majoritate majoritate parlamentară, parlamentară, cu această opţiune şi care să facă posibilă o schimbare, [...] Aci este vorba şi de opţiunea opţiunea dvs. personală, personală, pentru că trebuie să spunem lucrurilor pe nume: P.S.D.R. este un partid care sa creat în jurul personalităţii dvs. E opţiunea opţiunea dvs. dvs. de a alege între a fi primul preşedinte reformator al României sau a fi ultima relicvă a totalitarismului". (Dinu Patriciu) Patriciu) „Eu nu pot să sugerez şi nici măcar să determin coaliţii politice. Asta e o treabă care rezultă din negocieri politice de fond între partide". (Ion Iliescu). [...] eu 363

1994

 vreau să vă spun spun clar şi ritos: dvs. nu vă puteţi ascu ascunde nde,, dacă vreţi s-o faceţi, după dispoziţiile dispoziţiile constituţionale. constituţionale. Pentru Pentru că dvs. puteţi mult mai mult decât prevede Constituţia în această ţară. Să nu ne trimiteţi pe noi să discutăm cu P.D.S.R. Sigur că o vom face. Dar fără «lanterna» de la Cotroceni n-o facem, d-le preşedinte" (Niculae (Niculae Cerveni). [...] este mult mai greu astăzi, astăzi, în climatul climatul care s-a creat, de a putea realiza ceea ce aţi exprimat cei mai mulţi: să se schimbe structura raportului de forţe şi să se creeze creeze o nouă majoritate parlamentară. parlamentară. Foarte bine, faceţi-o! Dacăreuşiţi să să o faceţi, eu vă salut! salut! Dar nu mi mi se pare realistă realistă această chestiune. Nu exclud şi nu consider inutil efortul de a obţine aşa ceva, dar  aş vrea s-o s-o văd şi eu realizată" (Ion Iliescu). Ili escu). -Şi -Şi Vict Victor or Surdu îi scrie preşedintelui, sfătuindu sfătuindu-1 -1 să nu piardă timpul şi să ccontinue ontinue reforma, reforma, dar să aleagă între între C.D.R. C.D.R. şi alianţa P.D.A.R. - P.U.N.R., deoarece B.U.N. nu poate sta în acelaşi guvern cu U.D.M.R  -P.D.S.R. şi P.S.M. fac, împreună, planuri de guvernare. Partidul Partidul lui Ilie Verdeţ şi-a ales portofoliile portofoliile şi dă, dă, în schimb, schimb, un program anticriză alcătuit de specialiştii P.S.M. • 14 ian. C.D.R. şi P.D. dau o declaraţie comună în care-şi care-şi fac cunoscută disponibilitatea de a guverna. #1 5 ian. Bill Clinton explică explică celor celor interesaţi ce înseamn înseamnăă parteneriatul parteneriatulpentrupace.El însuşi se deplasează deplaseazăla Pragapentru pentru a-i întâlni pe preşedinţii Cehiei, Poloniei, Ungariei şi Slovaciei, iar  la Bucureşti Bucureşti soseşte, în acelaşi scop, trimisul special special al lui Bill Clinton, ambasadorul S.U.A. la O.N.U., Madeleine Albright. Şi cu această ocazie în România se face exprimată temerea că ţările de la Vişegrad vor beneficia de întâietate în relaţia cu N.A.T.O. • 17ian. Reprezentanţi Reprezentanţi ai P.D., se întâ întâlnesc lnesc cu membrii membrii recent instituitului instituitului grup de iniţiativă pentru unificarea liberală (Dan Amedeo Lăzărescu. P.N.L., Alexandru Paleologu, P.A.C.,  Valeriu Stoica şi Vintilă Brătianu, P.L P.L.. '93), în scopul eviden evidenţierii ţierii unor modalităţi mai eficiente de colaborare a forţelor opoziţiei. • 19 ian. Doruloan Tărăcilă Tărăcilă (P.D.S.R) considerăcă p parti arti dul său nu trebuie să alunece spre stânga, mergând mergând alături de P.S.M. într-un guvern de coaliţie. coaliţie. Adrian Adrian Păunescu declară că după această afirmaţie ruptura dintre P.S.M. şi P.D.S.R. P.D.S.R. este este definitivă.  A 20 ian. Liberalii Liberalii sunt din nou nou în tratative în vederea unificării. La negocierile dintre liderii P.N.L., P.A.C., şi P.N.L.C.D. seanalizeazădouăvariante: ounificaretotală'şi totală'şiimediată,pornind pornind de la filialele teritoriale şi confirmată de congresele partidelor  364

1994

respective respective (P.L.'93) şi o unificare treptată care să debuteze printro alianţă (P.N.L.). Deşi declară că vor să se unească, liberalii se acuză de intenţii contrare. Călin Popescu Tăriceanu  vicepreşedintele P.N.L., îl acuză pe Dinu Patriciu de duplicitate m sensul că, deşi militează intens intens pentru unificarea liberală, încurajează încurajează iniţiativa iniţiativa susţinătorilor susţinătorilor lui Radu Cămpeanu Cămpeanu de a convoca un Congres P.N.L. la 5 febr. • 21 ian. ian. P.D.S.R prezintă programul programul anticriză intitulat „Obiectiveşi priorităţi ale strategiei economico-so economico-sociale cialeP.D.S.R. P.D.S.R. pentru pentru anul 1994" -considerat un an decisiv pentru redresarea economiei şi pentru reformă. între direcţiile de acţiune ale partidului de guvernământ au prioritate accelerarea restructurării şi privatizării, controlul inflaţiei şi atenţia concentrată la deteriorarea deteriorarea nivelului de trai, pentru a opri acest proces cu consecinţe consecinţe imprevizibile. în spiritul spiritul a ceea ce a promis perma perma nent, nent, P.D.S.R. anunţă un set de măsuri prin care să se asigure protecţia socială. Acest program oficial al P.D.S.R. este opera unui grup grupdespecialişti aipartidului(dincarenulipseşte Mircea Coşea, înscrisrecent camembruînP.D.S.R.)asist asistaţi aţi deprimul-minis primul-ministru. tru. Dar, ar, de la P.D.S.R. se aşt aşteaptă eaptă în acest moment moment nu un program economic economic,, ci o remaniere remaniere guvernamentală guvernamentală despre care tocmai e vorba vorbala PalatulVictoria, Victoria,undeP.D.S.Rare onouărundădenego cieri cu aliaţii; P.R.M. P.R.M. şi P.S.M. îşi dau acordul acordul pentru cooptarea cooptarea l'.U.N.R. la guvernare, amintind totuşi că speră să le vină şi lor  rândul. La Consiliul Naţional al P.U.N.R. (22 ian,) se discută doar  despre despre participarea partidului la guvernare, deşi mai erau şi alte problem probleme înscrise înscrise în ordinea de zi, P.U.N.R-iştii au cerut patru portofolii (agricultură, justiţie, comunicaţii, transporturi), dar se tem de trădare (cuvântul chiar s-a rostit), adică se tem că P.D.S.R. nu le va ceda în cele dm urmă, chiar dacă de această mişcare politică depinde sprijinul acordat, sau nu, de P.U.N.R. Guvernului  Văcăroiu. Gheorghe Funar propune să se aştepte cu calm ziua de 24 ian. când, conform conform înţelegerii cu P.D.S.R., P.D.S.R., ar urma să fie nominalizaţi nominalizaţi cei patru miniştri şi ziua de 1 febr. în care ar trebui trebui să se formeze guvernul remaniat. Neliniştile P.U.N.R.-iste au o  justificare. Adrian Năstase tocmai declarase că pentru partidul său tovărăşia P.U.N P.U.N.R. .R. nu aduce nici un avantaj concret, dar că uneori trebuie să alegi răul cel mai mic, un rău mai mare ce se cere evitat fiind alegerile anticipate la care s-ar ajunge dacă P.U.N.R. ar retrage sprijinul Guvernului Văcăroiu. • 24 ian. Corneliu Corneliu Coposu consideră că, dacă P.D.S P.D.S.R. .R.  va permite accesul P.U.N.R. la guvernare, efectul pe plan extern 365

1994

va fi compara comparabil bil cu al unei mineriade. întruneşteîn însesiune extraord extraordinar inară, ă, • 25 ian. ŞiSenatulse întruneşte convocată de o treime dintre senatori, pentru a dezbate unele proiecte de legi ce trebuie adoptate în regim de urgentă - Legea falimentului, Legea Politiei, Memorandumul cu F.M.I. • 26 ian. La cimitirul Ghencea vreo 200 de persoane îşi amintesc că e ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu. Câteva femei plâng, plâng, se aprind aprind lumânări, lumânări, se aduc flori, se se aduce chiar şi presa zilei (aceea în care e omagiat Ceauşescu), flutură în vânt două două steaguri roşii (probabil (probabil unul pentru tovarăşul, tovarăşul, altul pentru tovarăşa) cu secera şi ciocanul. Deoarece Deoarece răposatului răposatului îi plăceau plăceau discursurile, se tin discursuri. Reprezentanţii Comitetului Naţional pentru cinstirea cinstirea memoriei memoriei tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ai Fundaţiei „Memoria socialismului" propun să-şi unească forţele pentru a găsi un loc de veci perechii Ceauşescu, pe măsura meritelor ei. Apare propunerea de a se amenaja un asemenea loc în faţa Casei Republicii unde să-şi găsească odihna şi alţi fruntaşi fruntaşi comunişti. comunişti. în schimb,chiar în preajm preajmaa zilei comemo comemorative, rative,regina Elisabeta aIl-a a Marii Britanii cere (din nou!) să i se înapoieze medalia pe care i-a oferit-o lui Ceauşescu în 1978. -Seara târziu, Biroul Biroul Executiv Executiv al P.D.S.R. .S.R. a hotărât să nu accepte un guvern bicolor. Adrian Năstase declară că „P.D.S.R. are suficientă suficientă forţă să-şi menţină menţină poziţia şi, în acelaşi timp, timp, că P.U.N.R. îşi va modera poziţia". Liderii P.D.S.R. afirmă că negocierile în vederea alcătuirii unui nou guvern trebuie conti nuate pentru a da şanse şi P.R.M. sau P.S.M. Şi chiar  C.D.R. Imediat apar reacţiile. Gheorghe Funarîncă mai speră ca proto proto colulcare părea sălegeP.D.S.R P.D.S.R..de P.U.N.R P.U.N.R..la guvernare guvernaresă fie semnat până până la sfârşitul lunii, iar dacă nu se va întâmpla întâmpla astfel, P.U.N.R., într-o primăfază,va retragesprijinulechipei guverna guverna mentale, apoi va introduce o moţiune moţiune de cenzură. Oricum P.D.S.R. va plăti scump scump infidelitatea Gheorghe Funar crede că P.D.S.R. sa, adică prin căderea Guvernului şi imposibilitatea adoptării me morandumului cu F.M.I. Liderii partidelor de opoziţie declară că n-au crezut nicicum în viabilitatea alianţei P.D.S.R.-P.U.N.R, şi că,în ce-ipriveşte,vor acceptatratativelecu P.D.S.R P.D.S.R., .,dar numai împreună, împreună, în cadrul C.D.R, şi aşteptând aşteptând ca P.D.S.R. P.D.S.R. să aibă iniţiativa, -Bruxelles. TeodorMeleşcanu, ministrulromândeexterne, semnează documentul-cadru documentul-cadru privind participarea participarea României la parteneriatul parteneriatul pentru pace, pace, propus propus de N AT. AT . O. Româ România nia este prima prima ţară care semnează semnează acest document document ce îi îi va permite permite să participe 366

1994

in comun la operaţiuni de menţinere a păcii şi de rezolvare a situaţiilor de criză, ca şi la aplicaţii aplicaţii militare comune, comune, să-şi să-şi perfecţioneze, perfecţioneze, prin cooperare, pregătirea pregătirea de luptă, să primească i islstentă pentru restructurarea organismelor organismelor militare. Conţinutul Conţinutul concret concretal program programelor elorde parteneriatpentrupaceva fi determinat determinat (le oferta pe care o va face fiecare ţară angajată în acest proiect de colaborare cu NA .T .T.O. • 27 ian. AdrianNăstaseanunţăcă P.D.S.R P.D.S.Rnuvaaccepta ultimatumul şi şantajul P.U.N.R. suspendă pentru pentru 30-31 30-31 de zile grevele • 28 28 ian. C.S.J. suspendă generale generaledeclanşatede SindicateleRegiei Autonom Autonomeea Lignitului Târgu Jiu. Grevele au debutat la 11 ian., cauza fiind neplata sala riilor şi concedierile masive, au antrenat exploatăriîe miniere Motru, otru, Comăneşti, Filipe Filipeştii ştii de Pădure, Voievozi, Voievozi, Câmpulung Muscel, uscel, bazinuRovinari,paralizând paralizând85%dinproducţiade cărbune a ţării şi obligând Guvernu Guvernull să acorde subvenţii pentr pentru u stingerea conflictului. • 29 ian. Au loc lucrările Convenţiei Naţionale a P.A.C. NicolaeManolescu credecăunificarealiberală einevitabilă,deşi recunoaşte recunoaşte că neînţelegerile continuă continuă să-i ţină la distanţă pe liberali. Comitetul Comitetul Naţional Naţional adoptă o declaraţie în care se dă conducer conducerii ii executive a P.A.C. P.A.C. mandatul mandatul de a încheia o alianţă civic-liberală care să permită păstrarea identităţii partidelor  componente şi respectarea angajamentelor faţă de C.D.R. Preşedin Preşedintele teleP.A.C. P.A.C. îşi leagăunele speranţe speranţeşi deviitoareletratative tratative cu P.D.S.R., la care trebuie să fie prezente toate formaţiunile C.D.R  • 1 febr. La Cotroceni reprezentanţi reprezentanţi ai U.D.M.R. îi prezintă prezintă luiIon IonIlie Iliescu scu unset dedocumente, documente,printre careMemo Memorandu randumul mul adresat în 1993 de U.D.M.R. Consiliului Europei, un proiect de legedespreminorităţilenaţionaleşi comunităţile comunităţileautonom autonomeeetc e tc,, din care ar trebui să rezulte care sunt sunt cerinţele pe care România ar trebui să le respecte pentru a corespunde standardelor europene şi în special special admiterii României ca membru membru cu drepturi depline înacest organism. U.D.M U.D.M.R.a transmisConsiliului Consiliului Europei uropei şiun aide-memoire în care apreciază că aceste aceste recomandări n-au n-au fost respectate, respectate, iar unii oameni politici români români le consideră consideră faculta tive. Ion Iliescu are opinii diferite faţă de partenerii de discuţie caresusţincăînRomâniaproblemaminorităţilornuesterezolvată, lipsind şi cadrul juridic necesar. semneazăîntre Oliviu Gherman şi • 2 febr. In sfârşit, se semnează Gheorghe GheorgheFunar protocolul protocolul(măral discordieiîntre întreP.U.N.R. P.U.N.R.şi P.D.S.R.) P.D.S.R.)princare P.U.N.R P.U.N.R.. arecale liberăla guvernare, guvernare, unde 367

1994

urmează urmează să se instaleze până la 1 mart., fără să se nominalizeze nominalizeze ministerele ce îi vor fi rezervate. P.D.S.R. P.D.S.R. se va întâlni din nou cu P.R.M. şi P.S.M. şi va adresa o invitaţie la negocieri pe aceeaşi temă, remanierea guvernamentală, guvernamentală, C.D.R. şi P.D. • 5febr. Chişinău. La Congresul „Casa noastră-Republica Moldova" Mircea ircea Snegur pledează pentru o distincţie distincţie netă între între noţiunea de moldovean şi de român care ar corespunde unei la fel de nete separaţii între două state independente -România şi Republica Moldova. Preşedintele Snegur sugerează că problema unirii României cu Republica Moldova trebuie să fie abandonată pentru ca ţara lui să nu mai fie „mone „monedă dă de schimb". „în faţa istoriei nuavemdreptul dreptul săne ascundem ascundemcădorinţa dorinţade afi stăpâni stăpâni  în propria casă a fost prezentă în inimile moldovenilor chiar şi în perioada dintre 1918-1940, când, s-ar părea, nu se putea vis visaa o altă libertate decât cea de a trăi împreună împreună cu fraţii de sânge." Şi totuşi în în Republica Republica Moldova cineva se mai gândeşte la unire Dumitru Moţpan. preşedintele Partidului Democrat Agrar, care promite ca partidul său să înfăptuiască înfăptuiască odată şi odată unirea unirea „darnucu România,ci numai numai curegiunea regiuneaMoldova Moldovadin România". - Sâmbăta Sâmbăta liberalilor. liberalilor. La Bucureşti Bucureşti Radu Câmpeanu reuşeşte să convoace un Congres Extraordinar  P.N.L., cu participarea a 475 de de delegaţi, reprezentând reprezentând 12 organizaţii organizaţii teritoriale. Este sever criticată condu conducerea cerea Quintus Quintus care ar fi îndepărtat P.N.L P.N.L.. de la adevăratul liberalism. Delegaţii îl aleg preşedinte al P.N.L. P.N.L. pe unicul candidat la preşedinţie, Radu Câmpeanu,voteazăstatutulşifacplanuridepacificareşiunificare a mişcării liberale. Celălalt P.N.L., nerecunoscut de congresmenii dela Bucureş Bucureşti, ti, seaflăla laBraşov, Braşov,undeMircea Mircea Ionescu Quintus şi susţinătorii săi se întâlnesc cu filialele teritoriale rămaseîn cea maimarepartefidele echipeiQuintus. P.N.L.de laBraşov Braşovcon sideră că P.N.L. de la Bucureşti se află în deplină ilegalitate, inclusiv în ce priveşte organizarea organizarea şi desfăşurarea desfăşurarea Congresulu Congresului. i.

Numai că, în Bucureşti, un comando al P.N.L. Câmpeanu pătrunde pătrunde în sediul central al partidului şi prin lupte corp la corp  încearcă să-1 ocupe. în acest timp, tot la Bucureşti, Bucureşti, nici liberaliillui ui Dinu Patriciu Patriciu n-au n-aulinişte, întruniţi laşedinţa Consiliului ConsiliuluiNaţionalal partidului partidului ei au parte de o surpriză: Vintilă Brătianu.unul dintre cei mai activi susţinători al unificării liberale şi preşedinte al Consiliului Naţional, demisionează şi din funcţia de conducere şi din partid, invocând lentoarea cu care P.L. '93 '93 tratează problema unificării unificării liberale. Şedinţa continu continuă, ă, Horia Rusu este reales preşedinte 368

1994

rxccutiv al P.L. '93, iar  Daniela ielaCrăsnarupreşedinte al Consiliului Naţional. Discuţiile animate şi prelungite despre, desigur, icunificarea icunificarea liberală se sfârşesc sfârşesc cu adoptarea unei declaraţii prin tare P.L. '93 se declară în continuare receptiv la dorinţa de icunificare icunificare a celorlalte partide partide liberale, dar sub pavăza P.L. P.L. '93 '93 şi in jurul statutului şi program programului ului acestui partid. • 8 febr. Camera Deputaţilor dezbate Memorandumul emorandumul  încheiat de Guvern cu F.M.I. Pentru ca să se mai parcurgă o clapă în negocierile cu F.M.I., Parlamentul României trebuie să-şi dea avizul în în legătură cu conţinutul conţinutul Memorand Memorandumu umului, lui, implicit saşi saşi asume răspunderea răspunderea pentru programul programul de măsuri. • 18 febr. Virgil Virgil Măgureanu, aflat la Târgu Jiu în interes de serviciu, urcă la balcon şi le vorbeşte minerilor grevişti despre iicmulţumirilelorpecareleconsiderăîndreptăţite.Dupăîntâlnirea cu şeful şeful S.R.I., minerii minerii se împrăştie împrăştie pe la casele lor. Apariţia lui  Virgil Măgureanu printre mineri, secondat de MironCosma, va II dezaprobată dezaprobată de unii oameni politici, politici, chiar şi din P.S.D.R. • 16-19 febr. Revista România Mare şi-a continuat seria articolelor pamfletare pamfletare la adresa unor oameni oameni politici, politici, a unor  demnitari şi a preşedintelui Iliescu. Unul dintre cei mai virulent iroiu. Acesta atacaţieste ministrul ministrulapărării naţionale,Niculae Spiroiu. depun depunee o plângere plângere la comisia juridi juridică că de disciplină şi imun imunităţi ităţi a Senatulu Senatului, i, unde mai mai există şi alte plângeri, plângeri, ceea ce îl determină determină pe IonPredescu, preşedintele preşedintelecomisiei,să le deacurs. „Execuţiile" xecuţiile" practicate de România Mare continuă să provoace reacţii de agitaţie. Se emit com comunica unicate, te, se fac declaraţii, declaraţii, se scriu scrisori. scrisori. I'.S.M I'.S.M. şi P.R.M. ameninţă (din nou) că-şi vor retrage sprijinul pentru Guvern, dacă Niculae Spiroiuva mai fi ministrul apărării. Preşedintele Iliescu e acuzat că a dat mâna cu opoziţia, deoarece nu e de acord ca ministrul ministrul apărării să fie insultat, Guvernul uvernul se simte obligat să-1 susţină pe NiculaeSpiroiu, Spiroiu, dar înainte de a da o declaraţie în acest sens se consultă cu P.R.M. şi P.S.M. • 21 21 febr. Curtea Supremă de Justiţie decide că greva minerilor minerilor e ilegală. La Târgu Târgu Jiu, Miron Cosma le cere ortacilor  săi să înceteze greva (temporar (temporar), ), promiţâ promiţându ndu-le -le că lupta lor va continua. continua. Adouazi, MironCosmaurma urmasă seprezintela laParchetul General, General, convocat ca să dea seama pentru mineriada din sept, 1991. -AdrianPăunescunu este de acord cu arestarea ziaristului ziaristului NicolaeAndrei Andrei dinCraiova,acuzatdeofensăadusăautorităţilor,  în urma apariţiei în săptămânalul craiovean Conflict aunuiarticol intitulat intitulat „Povestea „Povestea porcului" şi considerat ofensator ofensator pentru Ion 369

1994 Iliescu. Iliescu. Senatorul Senatorul P.S.M. P.S.M. califică incidentul drept drept un grav atentat la statutul de ziarist, o dovadă dovadă că se ia poziţie în forţă faţă de de mass-m mass-media, edia, ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă pentru o societate democratică. democratică. P.D.S.R.şi P.D. P.D.se întâlnesc laPalatul Elisabeta Elisabeta • 22 febr.P.D.S.R. pentru a identifica punctele de vedere comune care să poată constitui baza viitoarelor întâlniri. P.D. P.D. crede în viabilitatea viabilitatea unui guvern P.D.S.R.-C.D.R.-P.D. sau a unui guvern P.D.S.R. susţinut deo majoritate majoritateparlamentarăa C.D.R. C.D.R.şi P.D. P.D. • 23 febr. Consiliul Militar Superior al Armatei îl susţine pe ministrul apărării, Niculae Spiroiu. într-o declaraţie a Consiliului, acuzaţiile aduse lui Niculae Spiroiu de publicaţiile RomâniaMare şi Politica sunt etichetate drept neadevăruri care serăsfrângînsă într-unmodneconvenab neconvenabilil asupra asupraîntregii întregii Armate. Armate. -Comisia de control a activităţii activităţii S.R.I., care 1-a audiat pe Virgil Măgureanu pentru discursul ţinut minerilor la Tâ Târgu rgu Jiu, consideră că directorul S.R.I. şi-a depăşit de această dată atribuţiile. O 23-28febr. P.D.S.R. şi P.R.M. continuă să dea declaraţii în legătură cu prezentul şi viitorul relaţiilor relaţiilor dintre cele două două partide. Severitatea acuzaţiilor reciproce lasă să se înţeleagă că ruptura e iminentă şi definitivă. definitivă. P.D.S.R. P.D.S.R. îşi îşi anunţă disponibilitatea pentru tratative cu C.D.R. C.D.R. şi P.D. care să ducă la o eventuală alianţă. Nici opoziţia nu rămâne indiferentă indiferentă ci dă declaraţ declaraţiiii de acceptare a negocierilor negocierilor încare facepreviziuni previziunioptimiste.Liderii partidelor partidelorde opoziţie au ca soluţie politică formarea unei noi majorităţi parlamentare parlamentare care să susţină un guvern minoritar P.D.S.R. P.D.S.R. • 28 febr. La primele primele alegeri libere libere de după 1945 1945, din RepublicaMoldova, oldova,la carese prezintămaimultepartide (27febr.), rezultatele preliminare situează pe primul loc Partidul Democrat Agrar (42,8%) (42,8%) urmat de Partidul Socialist, Mişcarea „UnitateEdinstvo" , Blocul ţăranilor şi intelectualilor intelectualilor şi Frontul Popular  Popular  Creştin Democrat. • 2 mart. P.D.S.R. ajunge la concluzia că P.U.N.R. nu poate fi inclus într-un guvern reman remaniat. iat. Protocolul semnat semnat anterior cu P.U.N.R. şi care prevede cooptarea cooptarea la guvernare a acestui partid rămâne valabil înjprincipiu. P.D.S.R. şi P.N.Ţ.C.D., P.N.Ţ.C.D., la nivel • 4 mart. întâlnirea între P.D.S.R. de vicepreşedinţi, vicepreşedinţi, nu aduce nici o noutate în viaţa politică. Schimbar Schimbarea eamajorităţiiparlamentaresaualianţa alianţala guvernareîntre P.D.S.R P.D.S.R..şi C.D.R.rămândoarsubiectepentrudeclaraţii declaraţii fărăecou. P.D.S.R. P.D.S.R. iese totuşi din această rundă de discuţii şi tatonări 370

1994 reciproce cu o speranţă: P.N.Ţ.C.D. se arată dispus să sprijine proiectele de legi care trebuie adoptate pentru aplicarea Memorandumului cu F.M.I. • 6 mart. Remaniere guvernamentală guvernamentală care dovedeşte dovedeşte că P.D.S.R. se simte în stare să guverneze guverneze singur: -Iosif Gavril Chiusbaian este numit ministru de justiţie  în locul lui Petre Ninosu. -GheorgheTinca Tincaeste numitministrualapărăr apărării ii naţionale naţionale  în locul locul lui Niculae Spiroiu. Spiroiu. - Doru Ioan Tărăcilă este numit ministru de interne în locul lui George Ioan Dănescu (numit secretar de stat la Ministeru Ministerull de Interne) -Aure -Au rell Novac este numit ministru al transporturilo transporturilorr în locul lui Paul Teodoru. Câteva declaraţii în legătură cu remanierea guverna mentală: Nicolae Văcăroiu -„Am ajuns în final cu partidu partidull care se află la guvernare (P.D.S.R.) la concluzia că în actuala etapă, deosebit de dificilă, este practic cel mai bine să avem o echipă de guvernare monocoloră, formată din reprezentanţi reprezentanţi ai P.D.S.R. şi unii specialişti". Niculae Spiroiu - „ [ . . . . ] decizia schimbării mele aparţine P.D.S.R. Pot să vă spun că Armata este sub control politic". îon Diaconescu - „Sup „Supărarea ărarea P.D.S.R, .S.R, şi a preşedintelui pe Corneliu Vădim Tudor pare fără fără efect de vreme vreme ce el este încă parlamentar, iar Spiroiu este înlocuit. înlocuit. Asta este percepută percepută cao implicare implicarea preşedintelui preşedinteluiîn acestconflict,bineînţelesdepartea liderului P.R.M". Ioan Gavra -„P.U.N.R. nu poate fi considerat înfrânt prin această remaniere guvernamentală. guvernamentală. Noi Noi am adus partidul de guvernăm guvernământla realitate, prinaceastăremaniere remaniereşi prinrealizarea programului politic, Aceasta este performanţa politică numărul unu, unu, mai ales ales că o parte din din programul executivului ne aparţine". aparţine". • 7 mart. Ion Iliescu Iliescu îşi începe începe vizita oficială oficială în Lituania, Lituania, Coreea de Sud şi China. -în -î n Republica Republica Moldova oldova a avut loc (6 mart.) un sondaj sondaj de opinie„La „Lasfat cupoporul", poporul",defapt unreferendum referendumfărăconsecinţele consecinţele juridice ale acestuia. Moldoven Moldovenii ii au fost invitaţi invitaţi să răspundă la o întrebare ce conţinea mai multe multe întrebări legate de: independen independenţa ţa statului, integritatea teritorială, politica de neutralitate, stabilirea de relaţii reciproc avantajoase avantajoase cu toate statel statelee lumii şi garantarea 371 dedrepturiegale tuturorcetăţenilor Moldovei. oldovei. 90%dintre dintrecei care

1994

auvotats-aupronunţatpentruindependenţaRepubliciiMoldova. M.A.E. român consideră, într-o declaraţie, că rezultatele sondajului sondajului nu pot avea mai multă greutate decât argumentele istorice, dar pot să încurajeze românofobia, fobia, • 8 mart. în Senat, Senat, Adrian Păunescu declară că deţine documentedincarerezultă căpreşedinteleP.N.Ţ.C.D.,Corneliu Corneliu Coposu, Coposu, afost fost informatoral Securităţii. Unmem membruP.N.Ţ.C.D. P.N.Ţ.C.D.îi îi atrageatenţia atenţia senatoruluiP.S.M, P.S.M,să nuconfunde confundenotele informa informa tive cu declaraţiile luate sub anchetă. -Opinii despre remanierea guvernamentală: guvernamentală: P.L.'93-despreGheorgheTinca: „primu „primullofiţer desecuritate care devine ministrul apărării naţionale". „Armata naţională a rămas pe mâna mâna celor care fac politica estului." estului." P.S.D.R,Sergiu Cunescu-apreciazănumirea numireaunorcivili la MAp.N. şi M.I. şi deplânge înlocuirea lui Niculae Spiroiu. „în rest, aceeaşi Mărie cu altă pălărie." P.S.M. -consideră remanierea constituţională, gândită astfel  încât să sporească „competenţa şi responsabilitatea guvernării".  Adrian Păunescu ar fi dorit ca noii miniştri „să treacă prin comisiile comisiilede specialitateale Parlamentului". Parlamentului". P.D.A.R. P.D.A.R. - este mulţumit de remaniere şi pentru că la MAp.N. şi M.I. au fost numiţi miniştri civili, civili, respectându-se respectându-se astfel recomandarea Consiliului Europei. -Partidele parlamentare de opoziţie opoziţie fac o serie de reproşuri   îînscrise nscrise într-o înt r-o declaraţie comună: noii miniştri n-au n-au primit aprobarea Parlamentului, astfel că o treime din membrii Guver nului n-au fost confirmaţi de legislativ; remanierea a fost anunţată în plin dialog cu partidele de opoziţie, ceea ce demonstrează demonstrează că tratativele tratativele au fost privite de la început cu neîncredere de către P.D.S.R.; eliminarea generalului Niculae Spiroiu de la MAp.N. ridică semne de întrebare legate de modernizarea şi aplicarea reformei reformei în Armată şi, în consecinţă, consecinţă, de buna funcţionare funcţionare a colaborării cu NA.T.O. Chiar Chiar dacă sunt nemulţumite nemulţumite de recenta remaniere, partidele de opoziţie doresc să continue discuţiile cu P.D.S.R., P.D.S.R.,ignorândsemneleunuianumedezinteres alpartidului partidului de guvernământ guvernământ faţă de dialogul cu ele; negocierile cu P.D. au fost amânate, la cererea P.D.S.R., iar Adrian Năstase a afirmat că C.D.R. C.D.R. n-ar dispune de un program viabil de dezvoltare a ţării, ţării, fiind o alianţă alianţă eterogenă de p partide artide cu doctrine diferite. Deputaţilor Borhely Imre (U.D.M.R.) •15 mart. în Camera Deputaţilor Borhely  aminteşte că este ziua aniversară a Revoluţiei maghiare de la 1848. Deputatul U.D.M.R. vorbeşte pe un ton solemn solemn şi în limba 372

1994

maghiară maghiară considerând considerând probabil că toţi toţi parlamentarii ar fi trebuit să înveţe ungureşte pentru a-i descifra mesajul, mesajul, de altfel unul de salutşi deurăride binetransmisecu ocaziasărbătorii sărbătorii maghiarilor maghiarilor.. Sala protestează, protestează şi P.N.Ţ.C.D., de la care U.D.M.R. U.D.M.R. speră să obţină obţină sprijin pentru pentru reuşita iniţiativelor iniţiativelor sale. (La 20 dec. 1993, 1993, U.D.M U.D.M.R a înaintat la la Biroul Permanent Permanent al Camerei Deputaţilor un proiect de Lege privind minorităţile naţionale şi comunităţile comunităţile autonome, autonome, pentru a cărui dezbatere cere cere procedură de urgenţă. urgenţă. Autorii Autorii proiectului proiectului legislativ îl consideră consideră o prioritate  întrucât - susţin ei - prevede prevederile rile acestuia sunt compatibile compatibile cu Proclamaţiadela laAlbaIulia din1 Decembrie Decembrie1918, 1918,cuDeclaraţia universală a drepturilor omului, cu Carta europeană a drepturilor  omului, omului, cu Carta europeană europeană a limbilor regionale şi minoritare şi cu recomandările şi rezoluţiile Consiliului Europei. U.D.M.R. ignoră astfel proiectul de Lege a minorităţilor eleborat eleborat deja de minorităţile naţionale altele decât cea maghiară şi prezentat Consiliului Minorităţilor  Naţionale, care care şi şi 1-a însuşit. U.D.M.R. consideră că minoritatea maghiară are un statut special între celelateminorităţi[„numaghiarii maghiarii auvenit venit înRomânia, România,ci România avenitla lanoi"]şică enevoie nevoiedeo legeapartecaresăconsfinţească consfinţească acest statut. Proiectul U.D.M.R. n-a fost dezbătut în Camera Deputaţilor ci s-a hotărât formarea unei comisii parlamentare caresăse ocupe ocupedeavizarealui. Concepte Conceptele ledebazăale proiectului Legii minorităţilor elaborat de U.D.M.R, adoptat de Consiliul Reprezentanţilor  U.D.M.R., la 10 nov. 1993, sunt cele de comunitate comunitate autonomă, autonomă, autodeterminare autodeterminare internă, internă, autonomie llo o cală şi regională.) •16 mart. P.D.S.R. şi P.D. reuşesc să continue tratativele. P.D. P.D. reia discuţia despre schimbarea schimbarea majorităţii parlamentare, dar P.D.S.R. P.D.S.R. declară că ar fi fi necesar doar un moratoriu între înt re partide. în ce priveşte alianţa la guvernare, P.D.S.R. propune să intre în calcuî şi P.U.N.R. ceea ce P.D, nu acceptă. în în replică P.D.S.R aminteşte că la tratativele cu C.D.R. la fel de stânjenitoare e prezenţa U.D.M.R. Concluzia este că dacă P.U.N.R. şi U.D.M.R. s-ar s-ar cuminţi ar putea avea loc o întrevedere într-un cadru mai larg. Oricum, pentru a nu prelungi la nesfârşit şi fără rezultate întâlnirile, întâlnirile, cele două partide hotărăsc că, dacă până până la cel târziu 30 apr. nu reuşesc să încheie nici o înţelegere, vor pune punct tratativelor. -La şedinţacomună comunăaCamerelorParlamentuluise adoptă Legea arendei în varianta propusă de Camera Deputaţilor şi respinsă de Senat. în primul dintre cele două articole neacceptate 373

1994 de unii parlamentari se interzice interzice AGROMEC-urilor să ia terenuri terenuri  în arendă, arendă, iar în cel de al doilea se oferă şansa acţionarilo acţionarilorr la fostele I A,S.-uri să-şi dobândească terenurile după ce le arendează cel puţin cinci ani. • 17 mart. Nici la întâlnirea dintre P.D.S.R. şi P.A.C. nu se ajunge la o concluzie care să determine o schimbare în viaţa poli tică. Totuşi părţile mai încearcă, încearcă, îşi î şi mai dau o întâlnire la 29 mart., când se speră să se pună bazele unui pact de colaborare în domeniullegislativ. Despre Desprecolaborarea colaborareala guvernarenici nupoate fi vorba; P.D.S.R. invocă imediat incompatibilitatea, poziţia diferită pe eşichierul politic (centru stânga şi dreapta) la care se adaugă  voinţa P.D.S.R. de a guverna singur. Peste două zile liderii C.D.R.  vor declara că dialogurile cu P.D.S.R. şi Ion Iliescu nu pot duce lao soluţiepolitică viabilă,deoarece deoareceputerea putereaa urmăritdoarscopuri scopuri propagandistice. - Sa spânzurat Gheorghe Gheorghe Gavril Gavr ilescu, escu, unul dintre participanţii la mişcarea protestatară a braşovenilor braşovenilor din 15 nov. 1987 şi la evenimentele din Bucureşti din dec. '89, preşedinte apoi ăl Grupului Grupului Independent Independent pentru Democraţie. Democraţie. (într-un frag ment dejurnal jurnal [Revista „22" nr. 146 146 - 12 apr. 1994] 1994] Gheorghe Gavrilescu Gavrilescu mărturiseşte: mărturiseşte: „Din ianuarie 1990 şi până în prezent prezent am participat la toate mitingurile organizate împotriva puterii comuniste. în 6 martie 1990 s-a demolat statuia lui Petru Groza din Bucureşti. Bucureşti. [... [...]] în septembrie septembrie 1991, 1991, la ultima mineriadă mineriadă am fost arestat de o patrulă a Secţiei 3 Poliţie şi bătut, ameninţat cu moartea pentru că eram împotriva lui Ion Iliescu".) Trupul neînsufleţit neînsufleţit allui Gheorghe GheorgheGavrilescu eraînfăşurat înfăşuratîntr-unsteag tricolor. Pe unul dintre afişele scrise chiar de el se putea citi: „Dacă vrei binele poporului poporului român, român, fă fă ca mine!". Sinucigaşul a lăsat câtorva ziarişti o scrisoare scrisoare în care mărturisea mărturisea că vrea să plece lângă Călin Nemeş. • 24 mart. Dac Dacăă P.D.S.R. P.D.S.R. n-a reuşit să ajungă la hotărâri comune cu C.D.R., îşi încearcă puterile şi P.U.N.R. Gheorghe Funar anunţă că ar încerca să invite la discuţii discuţii unele partide din Convenţie, pentru a se cunoaşte mai bine şi pentru a colabora în Parlament. -După eşecul tratativelor cu P.D.S.R, partidele de opoziţie se reorientează către soluţia alegerilor anticipate. Aceasta este concluzia concluzia lui Petre Roman şi a liderilor partidelor partidelor din C.D.R Petre Roman care sperase într-o înţelegere cu P.D.S.R. constată că există o diferenţă foarte mare între conduita majoritarilor în cadrul discuţiilor discuţiilor bilaterale şi în în practica vieţii politice. 374

1994 •25mart. IonIliescu Iliescu graţiază graţiază(cereri individuale) individuale)membrii membrii supleanţi ai fostului C.P.Ex. al P.C.R.: Ştefan Andrei, Silviu Curticeanu, Suzănica Gâdea, Mihai Gere, Ana Mureşan, Ioan Torna, Torna, Ion Stoian. Stoian. De altfel se mai află în închisoare foarte puţini dintreceicondamnaţi, condamnaţi,după dupădec. '89,la anigreide temniţăpentru Implicarea în reprimarea revoluţionarilor. S-a căutat şi s-a găsit soluţia certificatului medical prin care condamnaţii, din motive de sănătate, au părăsit închisorile pentru a putea beneficia beneficia de tratamente tratamente medicale.S-au S-aubucurat deconcedii medicaleManea Mănescu, Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Nicolae Andruţa Ceauşescu, Nicu Ceauşescu, condamnaţii condamnaţii lotului Timişoara etc. (Un simplu simplu cetăţean se întreabă: „De ce nu şi-a luat luat şi Corneliu Corneliu Coposu concediu concediu medi medi cal, după ce a fost condamna condamnat, t, ar mai fi stat şi el pe acasă şi nu ne-ar ne-ar fi mai adus aminte acum că a făcut peste 17 ani de temniţă grea?".) ® 28 mart. Se află în Rom România ânia (într-o vizită planificată imediat după admiterea României în Consiliul Europei) Gunar  Jansson şi Friedrich Friedrich König, raportori ai Consiliului Europei. Europei. - După câteva intenţii abandonate de a veni în România, soseşte, în sfârşit, în vizită Pavel Graciov, ministrul rus al apărării. Obiectivul Obiectivul principal al vizitei vizitei sale este semnarea semnarea Acordului Acordului de cooperarea cooperarea militară româno-rus. Oaspetele este este primit de Ion Iliescu, Nicolae Văcaroiu şi Teodor Meleşcanu. • 29 mart. Camera Deputaţilor Deputaţilor adoptă Legea impozitului pe venitul agricol, una dintre legile legile pentru care s-au dus dus lupte aprige. (în Senat Legea Legea fusese fusese respinsă. respinsă.)) Opoziţia Opoziţia n-a n-a participat, nici la dezbateri, nici la vot, retrăgând retrăgându-se u-sedela şedinţele şedinţeleCamerei Camereiimediat după dupăce, ce,la la 24mart., proiectul Legii a fost propus spre adoptare, în procedură de urgenţă. urgenţă. Imediat Imediat ce au fost anunţate rezultatele votului (162 pentru, pentru,7 contra-minorităţil -minorităţileenaţionale,altele alteledecâtcea maghiară maghiară -şi 17 abţineri -P.R.M. şi P.S.M.), Petre Roman, liderul P.D., a citit o declaraţie: „Legea propusă de puterea actuală şi votată azi estegândităcumentalitateavechiuluiregimceauşist: aacumula acumula dinmunca muncaţărănimii". ţărănimii".„Lucrurile „Lucrurilesuntclare şinici unfel detrimiteri la înţelegerile cu F.M.I. şi alte false argumente nu pot să ascundă realitatea." „Guvernanţii au cheltuit mult, nu mai au bani şi cred că mai pot lua de la ţărani. Această lovitură dată ţărănimii recomandă recomandă Petre Roman -poate -poate fi continuată cu reintroducerea «văcăritului» şi «fumăritului»." (Un deputat P.D.S.R. intervine spunând că Petre Roman se pricepe la agricultură pentru că tatăl 375

1994

său a avut mari merite merite în în colectivizarea agriculturii. agriculturii. ) Opoziţia Opoziţia anunţă că va sesiza Curtea Constituţională Constituţională pentru că primul articolal Legiifaceodiscriminare discriminareîntre întreproducătorul producătorulagricol parti cular şi asociaţiile asociaţiile agricole agricole de stat, în favoarea favoarea celor din urmă. urmă. P.L.'93 a adresat o scrisoare lui Ion Iliescu în care îi explică de ce nu e bine să se promulge Legea. - La o conferinţă de presă Virgil Virgil Măgureanu, directorul S.R.I., afirmă că în evenimentele evenimentele din dec. '89 a fost implicat şi K.G.B.-ul şi că referirile la activitatea de informator a lui Corneliu Coposu Coposu sunt „gratuite şi denigratoare denigratoare", ", şi vin doar doar din „acel coeficient îngrijorător de venin cu care ne împroşcăm de câţiva ani încoace". -Corneliu Coposu, Oliviu Gherman şi Adrian Năstase se întâlnesc şi discută despre necesitatea declanşării alegerilor  anticipate. anticipate. Reprezentanţii Reprezentanţii P.D.S.R. P.D.S.R. consideră că acestea ar fi binevenite cândva în 1995, după după alegerile locale anticipate, iar  iar  Corneliu Corneliu Coposu afirmă că termenul e prea îndepărtat. în urma urma recentelor  • 1 apr. Parlamentul nou instalat, în alegeri legislative legislativedin Republica RepublicaMoldova Moldova,,adoptăo moţiune moţiuneprin care se suspendă Legea cu privire la utilizarea limbii române ca limbă oficială. • 5 apr. Liderii P.N.L., P.N.L.C.D. şi P.A.C. par hotărâţi să semneze un protocol în vederea constituirii unei alianţe liberale, dar nu înainte ca P.N.L. să revină în C.D.R. Mircea Ionescu Quintus se angajează să înainteze C.D.R. o cerere de reprimire  în Convenţie, iar Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu promit să susţină cererea şi chiar alianţa liberală. • 6 apr. Sindicatele -C.N.S.L.R^răţia, Alfa şi B.N.S. -cer  sprijinul lui Ion Iliescu în negocierile cu Guvernul şi patronatul,  între revendicările sindicaliştilor se înscriu finalizarea contractului de muncă la nivel naţional, soluţii pentru blocajul financiar şi reducerea impozitelor. -P.D.S.R.şi P.D. P.D.la lao nouă nouăîntâlnire. P.D. P.D.cere schimb schimbarea area majorităţii parlamentare şi delimitarea, printr-o declaraţie publi că, a P.D.S.R P.D.S.R de partidele extremiste. Propunerile rămân fără ecou. Partidul de guve guvernămân rnământt are alte alte intenţii. intenţii. încearcă să obţină delaP.D,susţinereîn Parlamentpentru pentruproiectelede legimenite să conducă la accelerarea reformei, reformei, unele dintre acestea fiind prevăzute şi în Memorandumul F.M.I. Chiar dacă nu reuşesc să se alieze, cele două partide nu întrerup tratativele. Adrian Severin consideră că negocierile trebuie să continue -o ruptură ar dăuna tuturor - deşi P.D.S.R. nu are tăria de a se despărţi de partidele 376

1994

compromise. -Nici Victor Surdu, liderul P.DA.R, nu este de acord cu Legea impozitului pe venitul agricol şi nici cu suma neîndestulătoare repartizată agriculturii în bugetul pe 1994. 1994. El consideră că a sosit momentul să se adreseze printr-o scrisoare lui Ion Iliescu pentru ai prezenta temerile sale în legătură cu  viitorul agriculturii. agriculturii. • 8 apr. Parlamentul de la Chişinău Chişinău ratifică tratatul de aderareaRepubliciiMoldova MoldovalaC.S.I. şila laUniuneaeconomică, economică, documente pregătite, susţinute susţinute şi semnate anterior de Mir Mircea cea Snegur. Votează Votează împotriva împotriva acestor documente adepţii unirii unirii cu România: Frontul Popular Creştin Democrat şi Blocul Intelectualilor şi Ţăranilor. • 8-9 8-9 apr. La şedinţa Comitetului Executiv Executiv al C.D.R. C.D.R. se adoptă un „Manifest pentru salvarea României" program anticriză pecare C.D.R. C.D.R.intenţioneazăsă-1prezinteopiniei publiceşi, mai ales, să constituie punctul de referinţă în negocierile cu P.D.S.R. A doua doua zi „Manifestul" va fi dat publicităţii. publicităţii. Pentru salvarea salvarea Româ Româ nieiliderii opoziţiei opoziţieipropun: propun:o justiţie care„săpunăcapăt capăt jafului şi corupţiei", corupţiei", 18% 18% din impozite impozite să intre intre în contul administraţiei locale;credite avantajoa avantajoase sepentruţărani şiagricultură, desfiinţarea desfiinţarea impozitului agricol, distribuirea integrală a titlurilor de proprietate  în cel mult 6 luni; locuri locuri de muncă muncă şi investiţii pentru tineri; mai multe fonduri pentru învăţământ (de trei ori mai mari) sănătate şi cultură; adoptarea urgentă urgentă a legii învăţământului; protecţie protecţie socială reală pentru şomeri şi categoriile defavorizate; întărirea întărirea apărării ţării prin integrarea în structurile euro-atlantice. • 9-10 apr. P.S.M. a ajuns la cel de al II-l II-lea ea Congres. Cuvântarea lui Iile Verdet, preşedintele partidului, îi face pe cei prezenţi în sală să fie şi mai mândri decât erau de partidul lor. P.S.M. e în creştere de popularitate, iar viitorul îi va aduce câştigareaalegerilor.Areşiun program programdeguvernarecareîi îiprote  jează pe cei mulţi, duce ţara la prosperitate, prosperitate, îi apără bogăţiile şi demnitatea, demnitatea, dacă nu cumva cumva reforma păguboasă a Guvernului Guvernului  Văcăroiu (susţinutde P.S.M.) o vor lăsa şi fără una şi fără cealaltă, datorită datorită aservirii ţării unor interese străine. Adrian Adri an Păunescu crede că partidul îşi parcurge drumul către viitor fără a „desfiinţa oglinda retrovizoare". Tudor Mohora riscă şi circulă pe magistralele socialismuluifără„oglindaretrovizoare". retrovizoare".Alegerile Alegerile audemonstrat ceea ce ştie toată lum lumea: ea: e obligatoriu obligatoriu să circuli circuli cu „oglinda „oglinda retrovizoare". Ilie Verdeţ a fost reconfirmat preşedinte, Adrian Păunescu a devenit prim-vicepreşedinte. P.S.M. are ca 377

1994

 vicepreşedinţi pe: TraianDudaş, Dudaş, Măria Lazăr,NicolaeHonţanu, Mihai Părăluţă, Ion Sasu. Congresul adoptă şi trei moţiuni: ridicarea embargoului asupra Iugoslaviei, Cubei şi Irakului; reconcilierea reconcilierea naţională, soluţionarea problemei caselor naţio nalizate în favoarea chiriaşilor cărora să li se dea voie să cumpere locuinţele. • 15 apr. Mircea Snegur semnează semnează statutul C.S.I. cu ocazia întâlnirii celor 12 şefi de state şi de guverne din ţările C.S.I. - După După remanierea guvernamentală toate partidele şi-au îndreptatatenţiacătreeventualelealegerianticipate.Uneledeclară că alegerile anticipate nu sunt necesare, altele că sunt binevenite, dar în anumite condiţii etc. Indiferent de ce declară fiecare, toate re Roman, la îşi încep campania campania electorală: P.D. P.D. în frunte cu Petre Orade Oradeaa (9 apr.), încearcă să demonstreze demonstreze că ştie cum se face o adevăratăpolitică naţională,(„Carta („CartaPartidului Democratpentru o nouă politică naţională") sperând să câştige voturi în Transilvania; Oliviu Gherman alege Galaţiul (9 apr.), Viorel Cataramă e la Reşiţa (9 apr), apr ), o delegaţie a P.D.S.R P.D.S.R.. condusă de Adrian Năstase bate meleagurile prahovene (8-9 apr.), mult  încercatul P.N.L. se deplasează la Curtea de Argeş (16 apr.), chiar  şi Sergiu Cunescu se aventurează până până la Buzău Buzău (16 apr apr). ). • 18 apr.Legea Legea impozitului impozitului pe venitul venitul agricol e votată şi în în Senat, Senat, tot fără participarea opoziţiei. Nici P.D.A.R. n-a susţinut această Lege. • 19 apr. în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, GheorgheToduţ(P.L/93)propune propuneînfiinţarea înfiinţareaunei comisii de anchetă asupra repartizării locuinţelor solicitate de către parlamentari şi angajaţi ai Parlamentului, în perioada 1990-1994. TraianBăsescu (P.D.) completează completează propunerea: propunerea: cercetarea să se extindă şi asupra Guvernului Guvernului şi preşedinţiei. După După multe ore de discuţii, parlamentarii parlamentarii adoptă hotărârea hotărârea de înfiinţare a acestei comisii. • 21 apr. în Bucureşti Bucureşti îşi deschide lucrările lucrările Forumul Crans-M Crans-Montana (găzduit de Palatul Parlamentului) Parlamentului) şi dedicat problemelor estului european şi Orientului Mijlociu. Cu acest prilej are loc întâlnirea dintre Yasser Arafat, şeful O.E.P., O.E.P., şi Shimon ministrulde externe externeal Israelului, Israelului, ambii ambii prezenţi prezenţila lucrările Peres, ministrul Forumu Forumului. lui. Largaparticipare participarela laediţia ediţiade la Bucureşti Bucureşti aForumului Forumului Crans-Montana, organizarea impecabilă, negocieri negocierile le de pace cu rezultate încurajatoare între O.E.P. O.E.P. şi Israel, fac ca România România să fie un centru de interes pentru întreaga lume. Au participat 2 552 de persoane (şefi de state, prim-miniştri, preşedinţi de parlamente, 378

1994

11 iii iii ilştri, ambasadori, ambasadori, reprezentanţi reprezentanţi ai organismelor internaţionale, oam oameni eni de afaceri, ziarişti eetc tc.) .),, din 72 de ţări, au avut loc întâlniri şl (lezbateri în plen, în comisii şi grupe de lucru, întâlniri bilaterale şlconvorbiri convorbirioficiale. oficiale. La şedinţa finală, Jean-Paul Carteron, preşedintele l'iindaţiei l'iindaţiei Crans-Montana, a spus: „Am participat la multe I onferinţe internaţionale, dar acesta este cel mai mare centru de Conferinţe pe care l-am întâlnit. Totul a funcţionat perfect. I (i icureştiul s-a relansat în circuitul circuitul marilor centre iinternaţion nternaţionale ale de reuniuni", reuniuni", Jean-Paul Carte Carteron ron crede că fetita lui, Măria Viorica, pe care a adoptatadoptat-o o din România România cu patru ani în urmă, poate poate fi mândră mândră de ţara ei. Ion IIlie liescu, scu, mediator mediator în convorbirile convorbirile Arafat-Peres, declară: „în procesul de pace în Orientul Mijlociu, Mijlociu,  întâlnirea Peres-Arafat a dus la un progres în negocierile de pace ( e vor urma urma la Cairo". Cairo". în ce priveşte conflictul conflictul din fosta Iugoslavie, Iugoslavie, I vomânia a susţinut propunerea Franţei, la care au aderat Uniunea Kuropeană şi S.U.A., de reluare a negocierilor de pace în Bosnia. „Dacă Israelul şi O.E.P. se află la masa tratativelor, de ce nu ar  putea putea face face acelaşi lucru şi sârbii, croaţii şi bosniacii?" concluzion concluzionează eazăIonIliescu Il iescu.. • 25 apr. Nicolae Manolescu, preşedintele P.A.C., apreciază (la consfătuirea reprezentanţilor filialelor P.A.C.) că eşecul tratativelor între P.D.S.R. şi opoziţie se poate explica prin neputinţa neputinţa oamenilor oamenilor politici de aşi adapta adapta programele programele cerinţelor  limpului, limpului, Numai Numai astfel poziţiile celor două două tabere au ajuns să pară pară ireconciliabile. Eşecul Eşecul tratativelor a însemnat o victorie a radicalilor din fiecare grupare, dar „imobilismul „imobilismul în politică politică se plăteşte". • 26 apr. P.D.S.R. P.D.S.R. şi P.D. au încă o întâlnire întâlnire şi hotărăsc să fie ultima, pentru că nici de această dată nu se ajunge la o concluzie comună. P.D.S.R. îşi exprimă intenţia de a se orienta spre dialogul cu partidele C.D.R. -Liderii C.N.S.L.R.-F .S.L.R.-Frăţia răţia sunt primiţi de Nicolae Văcăroiu pentruarezolvaîmpreunăsituaţiacontractuluicolectivdemuncă şi- nemulţum nemulţumirile irile sindicaliştilor în pragul unui nou conflict de muncă. • 28 28 apr. Mircea Snegur recunoaşte statutul juridic de „stat" Transnistri Transnistriei. ei. La masa masa tratativelor, împreună împreună cu Igor  Smirnov,preşedinteleautoproclamatei autoproclamatei Republici Republici Transnistrene, Mircea Snegur stabileşte programul relaţiilor statale între Moldova şi Transnistria, Transnistria, asistat de un emisar al lui Boris Boris Elţîn. -Mihai de Hohenzollern renunţă din nou la iniţiativa de 37a9

1994

veni în Româ România nia cu ocazia sărbătorilor de Paşte. Ex-regele x-regele consi deră inacceptabile condiţiile impuse de Guvernul român pentru ca vizita sa sa să poată avea avea loc. E vorba vorba de un control riguros al duratei, duratei, itinerariului şi programului programului vizitei. vizitei. -Bruxelles. Ministrul Apărării Apărării Naţionale, Naţionale, GheorgheTinca, depune la sediul N.A.T.O. documentul documentul de prezentare a României la parteneriatul parteneriatul pentru pace. Documentul cuprinde cuprinde propunerile concrete ale ţării noastre pentru cooperarea cu alianţa nord-atlantică. Docum Documentul entul a fost analizat şi de George Joulwan, Joulwan, comandantul suprem al forţelor NA.T.O. -PA.C. consideră că acordul militar româno-rus trebuie cunoscut de Parlament, Parlament, ca şi toate celelalte celelalte documente care angajează angajeazăpolitica externăa României. Reprezentantu Reprezentantull P.A.C. îşi manifestă îngrijorarea pentru declaraţiile ministrului rus al apărării, apărării, din care rezultă că a obţinut de la România România mai mult decât se aştepta şi că această ţară se reorientează în politica externă. • 3mai Grupul parlamentar P.D. din Camera Deputaţilor  cere Parchetului General punerea sub urmărire penală a unor  lideri P.U.N.R. -Gheorghe Funar, IoanGavra, Cornel Brahaş pe care reprezentanţii P.D. îi consideră complici complici la înşelăciune înşelăciune în dauna daunaavutuluiprivatpentrucăaceştiaaususţinut publicjocurile denoroctipCaritas. -T.M.B. -T. M.B. declară legal Congresul Congresul P.N.L. P.N.L. de la Bucureşti, Bucureşti, deci Radu Câmpeanu este confirmat ca preşedinte al P.N.L. Deşi  înfrânt, decăzut din funcţia de preşedinte al P.N.L., MirceaIonescu următoarele decizii judecătoreşti. Quintus speră în următoarele • 4 mai P.U.N.R. susţine că dimpotrivă, P.D. a sprijinit jocurile de noroc. Grupurile Grupurile parlamentare ale partidului sesizează şiele eleorganelede justiţie, justiţie, încercândsădemon demonstreze strezecăfenomene fenomenele le de corupţie şi jocurile de noroc au fost încurajate de guvernele şi liderii P.D. Ioan Gavra însuşi cere procurorului general să declanşeze ancheta penală împotriva lui Petre Roman, Trai Traian an Băsescu,Adrian AdrianSeverin,RadaIstrateetc. Totodată, în numele partidului se trimite o scrisoare lui Nicolae Văcăroiu Văcăroiu în care se cere interzicerea jocurilor de noroc gen Caritas, pentru al cărui faliment sunt sunt acuzaţi tot liderii lideri i P.D. care l-au tolerat. P.D. P.D. protestează protesteazăîmp împotriva otrivaacţiunilor P.U.N.R.,îl acuzăpe IoanGavra de fals intelectual, de uz de fals, de abuz abuz în serviciu, bineînţeles tot printr-osesizaredepusălaParchetulGeneral General(6 mai). -Camerele reunite ale Parlamentului trec la constituirea comisiei de anchetă asupra repartizării locuinţelor de către 380

1994

Parlame Parlament, nt,Guvemşi preşedinţie.Preşedintelecomisiei este Ioan Duţu (P.R.M.), vicepreşedinte Gheorghe Toduţ (P.L. '93), iar  secretar  Ioan Gavra (P.U.N.R.). -Apare în viaţa politică româneasc româneascăă şi un P.C.R. P.C.R. căruia T.M.B. îi acceptă cererea de înscriere capersoanăjuridică. persoană juridică. Victor organizatorul ulşi conducăto conducătorul rulnoului P.C.R., P.C.R.,care -se Hâncueste organizator zice -are 4 000 de membri şi 20 de filiale. • 4-8 mai. La Suceava cu ocazia Conferinţei Naţionale a OrganizaţiilorStudenţeştidinRomâniaseînfiinţeazăConfederaţia Studenţilor din Romînia (C.S.R.) la care aderă 31 de organizaţii studenţeşti studenţeşti din toate centrele universitare, cu excepţia Aradului, Aradului, Ploieştiului şi Piteştiului. Au lipsit Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi Uniunea Naţională Independentă a Studenţilor. Studenţilor. în Conducerea Conducerea Confederaţiei Confederaţiei au fost fost aleşi: aleşi: Ovidiu Donţu -preşedinte; Ovidiu Zară. Aurel Răcăţanu. Constantin secretar. Zgâmbău -vicepreşedinţi; Claudiu Stoicescu - secretar. Cinci parlamentari parlamentari ai opoziţiei opoziţiei care fac parte din • 9 mai. Cinci comisiapentrucercetareacazurilordecorupţiedepunlaBirourile Permanente Permanente ale Camerelor Camerelor Parlamentului Parlamentului un Raport separat separat privind rezultatele cercetărilor. Semnatarii acestui Raport (de câteva sute de pagini) îl acuză pe Romul Vonica de atitudine partizană, de muşamalizarea afacerilor afacerilor în care sunt implicate implicate nume sonore din Guvern şi din alte structuri ale puterii. Cei cinci au fost nevoiţi să redacteze un Raport separat pentru că Romul Vonican-a acceptat să includă în Raportul comisiei documentele oferite de ei ceea ce îi determină să nu recunoască recunoască viabilitatea Raportului ortului oficial, girat girat de Vonica. Cei cinci parlamentari (Ioan A.Mureşan, vicepreşedintele comisiei anticorupţie, senator Gâbor Koszokâr, membru, deputat IoanGhişe, membru, deputat Călin susţin printre Nestor, membru, deputat Dorel Coc, membru) susţin foarte foarte multe altele: „Lipsa „Lipsa de reacţie a celor aflaţi astăzi la la guvernare guvernare şi care deţin toate instrumentele instrumentele necesare diminuării acestui fenomen îngrijorător din societatea românească CORUPŢIA - ne face să afirmăm afirmăm că nu există există voinţă politică motivată pentru restabilirea legalităţii şi a stării de normalitate în ţară". ţară". Una Una dintre măsurile propuse are în vedere .Asumarea răspunderii politice pentru faptele şi acţiunile întreprinse de membrii cabinetului Văcăroiu. Primul-ministru Primul-ministru să înainteze înainteze demisia cabinetului pe care îl conduce. Aceasta ar crea posibilitatea găsirii unei noi formule formule guvernamentale, care, animată de o altă voinţă politică, ar putea opri opri dezastrul în care seaflă ţaraşi arorienta societatea românea românească scăspre normalitate". normalitate".

381

1994 - U.E.O. U.E.O. propune propune statelor statelor foste comuniste comuniste să devină „parteneriasociaţi".Nouăstate, printre careşi Româ România, nia,răspund răspund acestei oferte. • 10 mai. P.L.'93 P.L.'93 învinovăţeşte Guvernul Guvernul pentru neprezentarealatimpabugetului bugetuluipeanul 1994 1994şiîi cereluiIonIliescu, Il iescu, printr-o scrisoare deschisă, să se implice în sancţionarea penală penală a lui Nicolae Văcăroiu Văcăroiu şi Florin Florin Georgescu pentru infracţiunea infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor intereselor publice. Aceeaşi acuzaţie este formulată şi de la tribuna Parlamentului în prima zi a dezbaterilor dezbaterilor proiectului proiectului Legiibugetuluide stat peanul 1994. P.L.'93 P.L.'93 anunţăcă vasesiza oficialcele două douăCamere Camereşi Curtea Curteade Conturi. Conturi. Liberalii amintesc că proiectul de buget pe 1994 trebuia prezentat de Guvern Guvern din oct. 1993 1993 (conform Legii Legii finanţelor publice) şi că, înabsenţalui, dela începutul începutulanuluipânăla adoptarea adoptareabugetului bugetului cheltuielile cheltuielile făcute n-au nici o bază legală. După După ce se trece la la discuţiile propriu-zise pe marginea proiectului de Lege a bugetului, Florin Florin Georgescu, ministrul finanţelor, finanţelor, prezintă bugetul bugetul ca bun, fiindcă asigură relansarea economiei, creşterea P.I.B. (produsul (produsul intern brut), a producţiei industriale, agricole, a protecţiei sociale şi înlesneşte infuzia infuzia de capital străin din partea organismelor  organismelor  fianciareinternaţionale.Anterior,Florin Georgescu Georgescua recunoscut recunoscut căbugetulpe1994esteunulde austeritate, austeritate,justificată prinintenţia intenţia de a stopa inflaţia şi de a respecta înţelegerile cu F.M.I., privind unelemăsuri depolitică economică. economică.După După optimismul optimismulministrului finanţelor se face simţit pesimismul parlamentarilor opoziţiei, Mircea Ciumara (P.N.Ţ.C.D.), economist, economist, consideră proiectul debugetpur şisimpluilegal,antieconomic,antidemocratic, antidemocratic,anti social, antinaţional. Pornind de la aceste diferenţe de opinii, opinii, greu de ignorat, proiectul proiectul Legii bugetului pe 1994 va constitui, în în şedinţele ce vor urma, o încercare încercare grea pentru parlamentarii ambelor ambelor tabere. • 10-11 mai. Ziarul Adevărul continuă să-1 acuzepe Adrian Năstase Năstase pentru deţinerea a p patru atru locuinţe. O dată cu atacurile extrem de dure („Partidul învârtiţil învârt iţilor or -Semnu -Semnul electoral electoral -CASA") SA") ziarul publică şi replica lui Adrian Năstase (pe carecare-1 1 numeşte numeşte „Năstase „Năstase Patrucase") în care sunt demontate, demontate, punct cu punct, acuzaţiile acuzaţiile formulate formulate de incisiva publicaţie. Şi recent înfiinţata comisie parlamentară parlamentară care analizează felul în care au fost atribuite locuinţele locuinţele unor demnitari (Guvern, (Guvern, Parlament.preşedinţie) pri meşte din partea partea lui Adria Adrian n Năstase o scrisoare de explicaţii în legătură cu acuzele ce i se aduc. • 11 mai. Consiliul de Administ Administraţie raţie al F.M.I. aprobă 382

1994 Acord Acordul ul stand-by stand-by cu România, România, pe o durată de 19 luni, în care liiogramul liiogramul de finanţare se ridică la 700 milioane dolari, sumă destinată consolidării rezervelor valutare ale ţării. - Strasbourg. La Sesiunea Comitetului Comitetului de Miniştri Miniştri ai (ConsiliuluiEuropei,TeodorMeleşcanusemneazăProtocolul11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor  document cheie al Convenţiei şi care iMindamentale, considerat document pievede, pievede, printre altele, altele, dreptul cetăţenilor cetăţenilor de a se adresa Curţii drepturilor omului. • 12 mai. Conferin Conferinţă ţă de presă organizată de parlamentarii parlamentarii opoziţiei opoziţieicarefac parte dincomisiapentrucercetareacazurilor de corupţie,RomulVbnica,preşedintelecomisiei,estedinnouacuzat ia a încercat să acopere acopere marile afaceri dub dubioase ioase în care sunt Implica Implicate te persoane persoane importante şi că datorită acestei preocupări preocupări  vinovate comisia nu a putut lucra, multe documente hotărâtoare nefiindunefiindu-ii puse la dispoziţie. Parlamentarii opoziţi opoziţiei ei care au 11 îcercat să lucreze alături de Romul Vonica avertizează că actuala guvernare guvernare a permis permis transferarea ilegală a capitalului de stat în proprietate proprietate privată şi că politica politica economică a Guvernului va Impune ţării modelul economic şi social latino-american, adică o mână de magnaţi care controlează toate pârghiile puterii econom economice ice şi politice pe de o parte, iar pe de altă altă parte masele   înfricoşate şi îndobitocite de sărăcie. Raportul separat al parlamentarilor opoziţiei îi numeşte şi pe cei consideraţi vinovaţi de extinderea extinderea corupţiei: Flori Florin n Georgescu, ministrul finanţelor, finanţelor, Ioan Oancea, ministrul agriculturii, George Ioan Dănescu, fostul ministru de interne, Paul Teodoru, fostul ministru al transporturilor, transporturilor, Vior Viorel el Hrebenciuc, Hrebenci uc, secretarul secretar ul general al Guvernului. -La şedinţaBiroului BirouluiExecutiv Executival P.D.S.R P.D.S.R., .,la lacare eprezent şiIon IonHiescu,sediscutăşi „cazul „cazulNăstase". Preşedintelu Preşedinteluiiexecutiv al P.D.S.R. P.D.S.R. i se cere să explice afirmaţia pe care a făcut-o făcut-o şi din carerezultăcăîn campania campaniadeclanşată declanşatăîmpotrivaluiar fiimplicaţi şi unii membrii ai conducerii P.D.S.R, nemulţumiţi că în ultima vreme vreme partidul a fost mai „dinamic". Totul s-a s-a termina terminatt cu bine, concluzia concluzia fiind că atacurile contra lui Adrian Adrian Năstase sunt de fapt atacuri la adresa P.D.S.R., P.D.S.R., fiindcă „e mai uşor să demolezi demolezi un partid, demolând demolându-i u-i liderii". Toată lumea a căzut de acord că numai opoziţia opoziţia ar fi autoarea ofensivei ofensivei împotriva lui Adrian Adrian Năstase, deci împotriva împotriva P.D.S.R., P.D.S.R., şi şi-a afirmat afirmat solidaritatea cu colegul de partid greu încercat. • 13 mai. Ion Iliescu, Iliescu, prin Traian Chebeleu Chebeleu,neag ,neagăă că 383

1994 1994

preşedinţia ar fi implicată în campania de presă împotriva lui AdrianNăstase. -î n timp ce în Parlam Parlament ent se discută discută proiectul proiectul de buget buget pe 1994,căruiai seaduccritici critici defond,premierul premierul Nicolae Văcăroiu se află într-un turneu turneu în America Latină - Brazilia, Brazilia, Peru, Peru, Para Para guay. -Brăila. -Brăi la. Congresul Congresul Extraordinar Extraordinar al B.N.S. B.N.S. îl alege alege pe acestei confederaţii Dumitru itru Costin în funcţia de preşedinte al acestei sindicale. • 14 mai. Continuă Continuăturneeleelectorale ale partidelor partidelorpolitice (P.A.C. în judeţul Argeş, P.L.'93 în Dolj etc.) • 16 mai. La invitaţia Parlamentului României soseşte în  vizită la Bucureşti Egon Klepsch, preşedintele Parlamentului European. Au loc întâlniri cu AdrianNăstase, Oliviu Gherman, liderii liderii grupurilorparlamen parlamentare, tare,membriiai Guvernului, Guvernului, IonIliescu etc. -Subcomisia parlamentarăde anchetăa „cazului Spiroiu"  îl absolvă pe fostul ministru al apărării naţionale de acuzaţiile aduse de Corneliu VădimTudor. • 17 mai. Curtea Curtea Constituţională Constituţională decidecă Legea Legea impozi impozi tuluipe venitul agricolcontravineC Constituţiei onstituţieiprin prevederea prevedereaca aceasta să intre în vigoare în 1994, încălcând astfel principiul care interzice aplicarea retroactivă a legilor. -Grupul -Grupulparlamentaral minorităţilor minorităţilornaţionale, altele decât ceamaghiară,depunelaBiroulPermanentalCamereiDeputaţilor  un proiect de Lege a minorităţilor naţionale. -Ion Iliesc Iliescu promulgă Convenţia Europeană a Drepturilor  Omului. -Raportul Koriig Jansson, Jansson, pe care raportorii Consiliului Europeil-auîntocmitînurmaviziteiefectuateînRomânia,conţine numeroasecritici critici laadresa funcţionării funcţionării mecanismelor mecanismelordemocratice democratice în România România (Politia şi S.R.I., sistemul sistemul judecătoresc, repararea nedreptăţilor nedreptăţilorşi restituireade proprietăţi proprietăţifoştilordeţinători,avocaţii, homosexualitat homosexualitatea, ea, mass-media, mass-media, administraţia administraţia locală şi regională,   bisericile, sindicatele, graţierea prezidenţială). în capitolul „Rezum „Rezumat at şi concluzii" se afirmă, printre altele: al tele: „Trebuie „Trebuie făcută totuşi observaţia că până în prezent numai o mică parte din angajamentele luate de autorit autorităţile ăţile române române cu ocazia admiterii în Consiliul Consiliul Europei uropei au fost respectate". Aces Acestt document document va stârni reacţii de nemulţumire din partea unor oameni politici români şi  va fi combătut în scris de unii membri ai delegaţiei parlamentare române la Consiliul Europei care vor înainta obiecţiile lor  384

Secretariatului Secretariatului Consiliului Consiliului Europei. • 19 19 mai. P.D.S.R. şi P.U.N.R. se aşază din nou la masa 11atativelor pentru rediscutarea protocolului încheiat în luna febr. şi rămas fără efecte în plan practic, adică fără cooptarea P.U.N.R. la guvernare. Mai Mai vechii aliaţi hotărăsc ca până la 1 iun. iun. să aibă loc o nouă remaniere guvernamentală. • 21 mai. împrumuturi, împrumuturi. Banca Mondială şi Grupul celor 24 de ţări industralizate au decis să acorde împrum împrumuturi uturiRomâniei României(peste unmiliardde dolari). • 23 mai. Liderii P.N.Ţ.C.D. se preocupă de declaraţiile lâcute de Ion Iliescu Ili escu în cursul vizitelor la Oradea şi Satu Mare unde preşedintele ţării ar fi afirmat că adoptarea Legii fondului funciar funciar reprezintă reprezintă cea mai mare greşeală din ultimii patru ani. (Ulterior Ion Iliescu a precizat că nu se referea la conţinutul Legii şi la împroprietărirea ţăranilor, ci la modul de aplicare a Legii.) P.N.Ţ.-iştii .Ţ.-iştii declară că nu-i nu-i mai miră atitudinile atitudinile criptocom criptocomuniste uniste ale lui Ion Iliescu, ci îi îngrijorează efectul negativ asupra privatizării al unor astfel de verdicte. -Parchetul de pe lângă T.M.B. a declarat apel împotriva împotriva hotărâriide reînfiinţare reînfiinţarea P.C.R. P.C.R. • 24 24 mai. Rusia Rusia şi parteneriatul pentru pace. Miniştrii Miniştrii apărării apărării ai ţărilor NA.T.O., reuniţi la Bruxelles, răspund pretenţiilor  Rusiei formulate formulate de ministrul apărării, Pavel Graciov. Graciov. Rusia doreşte ca N.A.T.O. să-i recunoască statutul de mare putere şi să-i acorde un tratament privilegiat. Membrii NA.T.O. declară că sunt dispuşi să realizeze o relaţie rel aţie mai strânsă cu Rusia în afara parteneriatului pentru pace, însă nu poate fi vorba de relaţii strate gice sau speciale şi nici de dreptul de veto în anumite domenii. domenii. Rusia Rusia va semna semna totuşi acordul de parteneriat pentru pace, chiar  lareuniuneaminiştrilorapărăriiN.A.T.O.delaBruxelles,obţinând şi unele atu-uri care se justifică justifică prin calitatea ei de mare putere militară. -Reprezentanţii opoziţiei iau atitudine faţă de afirmaţiile lui Ion Iliescu, făcute făcute în cursul unei vizite în judeţul Bihor, Bihor, con con form cărora unii judecători şi-ar fi depăşit atribuţiile profesionale, adoptând adoptând hotărâri în favoarea foştilor proprietari ai imobilelor  naţionalizate naţionalizate.. Dinu Patriciu Patrici u (P.L/93) (P.L/93) consideră consideră că Ion Ilies Iliescu cu „pune „pune bazele unei dictaturi de catifea", depăşindu depăşindu-şi -şi mandatul prin imixtiuni imixtiuni în treburile unor instituţii de stat. • 28-29 mai. Petroşani. Primul Congres naţional al minerilor. minerilor. Participă ca invitaţi reprezentanţi ai preşedinţiei, 85 Guvernului, Guvernului, ai unor unor ministere, parlamentari parlamentari hunedoreni hunedoreni şi 3un

1994 1994

singur singur lider de partid partid -Ilie -Il ie Verdet Viorel Hrebenciuc, secretar  general al Guvernului, e interesat ca sindicatele din minerit să fie unite. Minerii prezenţi la Congres hotărăsc să formeze un supersindicat care să consfinţească unitatea mişcării sindicale minereşti. Acesta a luat numele de Convenţia Minieră CreştinDemocrată„Sfânta „SfântaVarvara" Varvara"al cărei preşedinteafost ales Miron Cosma. P.N.Ţ.C.D. va saluta apartenenţa la ideile creştin democraţiei democraţiei a unui sindicat puternic, exprimân exprimându-ş du-şii speranţa că onouăvizitălaBucureştiaminerilor,eventuallasediulP.N.Ţ.C.D.,  va decurge „ca între prieteni". • 30 mai. Consiliul Consiliul Naţional al P.L.'93. într-un apel adresat C.D.R. C.D.R. se propune să se declanşeze negocierile în vederea transformării C.D.R C.D.R.. în partid politic. Propunerea Propunerea provoacă provoacă stupefacţie în rândurile opoziţiei şi reacţii nete de respingere a ofertei. Corneliu Coposu: „Cred că propunerea P.L/93 nu urmăreşte altceva decât să evite evite tendinţa pozitivă de unificare unificare   într-un într-un partid liberal a celor 7 fracţiuni liberale existente". Constantin Avramescu (P.S.D.R.): „Este o copilărie şi face parte din teribilismele cu care nea obişnuit P.L.'93". Ion Diaconescu: „Este o diversiune". RaduVasile Vasil e (P.N.Ţ.C.D.): „Ce a făcut P.L.'93 se numeşte show politic". Călin Popescu Tăriceanu: „O manifestare manifestare a complexu complexului lui piticului piticului de care suferă P.L.'93". • 31 mai. Camere Camerele le reunite ale Parlamenentului Parlamenentului adoptă adoptă proiectul Legii bugetului de stat pe 1994 cu 227 voturi pentru, 72 contra şi 31 de abţineri. P.D.S.R P.D.S.R.. şi aliaţii aliaţii au votat pentru, iar  partidele de opoziţie fie au votat contra, fie s-au s-au abţinut. -Comisia -Comisia parlamentară parlamentarădecercetare acazurilorde corupţie corupţie a depus raportul final lla a Birourile Permanen Permanente te ale ale Camerelor  Camerelor  Parlamentului. Raportul cuprinde şi varianta parlamentarilor  opoziţiei, ca şi un program legislativ pentru combaterea combaterea actelor  de corupţie. La Birourile Birourile Permanente Permanente ale ale Camerelor Camerelor mai exista încă un Raport al P.D., pe tema corupţiei, care încearcă î ncearcă să-1 contracareze pe cel instrumentat de Romul Vonica. • 1 iun. iun. în Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor încep dezbaterile dezbaterile pe marginea margineaproiectului Legiiînvăţământului.Mulţi Mulţi parlamentari parlamentari şi oameni politici o compară, compară, prin importanţă, importanţă, cu Constituţia Constituţia şi se aşteaptă ca dezbaterile dezbaterile să fie de mai lungă durată şi de m mare are dificultate. U.D.M.R. U.D.M.R. a şi prezentat comisiei de specialitate specialitate a Camerei Deputaţilor un număr număr apreciabil apreciabil de amendamente. Comisia a respins amendamentele, dar U.D.M.R. nu s-a resemnat ci le-a transmis lui Ion Iliescu împreună cu rugămintea de a 386

interveni pentru adoptarea lor, Revoluţionarii lui dec,'89 sunt din nou sub • 2 iun. Revoluţionarii balcon balc onul ulclădiriifostului fostuluiCC. CC.al PC.R PC.RDeaceastădatăsuntpuţini, dar tot revendicativi. Ei cer ridicarea imunităţii imunităţii parlamentare senatorilor Valeriu Momanu (P.D.S.R), Corneliu Vădim Tudor  (P.R.M.) şi Adrian Păunescu (P.S.M.) pentru că au denigrat revoluţionarii revoluţionarii şi Revoluţia din dec.'89 în plenul Senatului. Cei prezenţi prezenţi cer ca tratativele tratativele să aibă aceeaşi aceeaşi regie ca în dec.'89: dec.'89: o delegaţie delegaţiea parlamen parlamentarilor tarilorsă iasăîn celebrul celebrulbalconşi săînceapă înceapă discuţiile cu revoluţionarii. Oliviu Gherman nu acceptă jocul ci îi invită pe nemulţum nemulţumiţii iţii din stradă în sala de şedinţe a Senatului, pentru a le spune că numai numai ministrul justiţiei justiţiei poate ridica imunitatea parlamentară parlamentară în scopul începerii urmăririi penale. OliviuGhermanîntrevede întrevedeo soluţie:o scrisoarearevoluţionarilor  să ajungă la cei trei parlamentari pentru ca aceştia să hotărască ce e de făcut. La următoarea şedinţă şedinţă a Senatului, revoluţionarii prezenţi în faţa clădirii îl determină pe Corneliu Vădim Tudor să ajungă ajungă la fotoliul său de senator printr-o intrare secundară. secundară. • 3 iun. iun. La Constanţa, Constanţa, un grup de revoluţionari încearcă să oprească accesul lui Corneliu Vădim Tudor în clădirea prefecturii. Au loc incidente între aceştia şi forţele de ordine convocate pentru a apăra prefectura ,dar şi staff-ul P.R.M. Odată salvatdemâniacelorcenuTagreeazăşinu-1doresclaConstanţa, Corneliu Corneliu Vădim Tudor declară susţinătorilor P.R.M. că a fost informat despre un complot pe care îl pregăteşte opoziţia sub conducerea conducerea lui Petre Petre Roman. Conform onform unui unui plan bine pus la punct va va avea loc înlăturarea prin forţă a puterii, asasinarea lui Ion Ilies Iliescu cu şi instalarea regelui Mihai, Mihai, şi toate acestea numai până la 17 iun. Imediat Colegiul Colegiul Director al P.D. protestează protestează împotriva împotrivaafirmaţiilor afirmaţiilorlui CorneliuVădimTudor,pecare leconsi deră o diversiune periculoasă şi cere sesizarea Procuraturii Generale Generale ca şi ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului P.R.M. La rândul lui Corneli Corneliu u Vădim Tudor Tudor se consideră ameninţat şi pretinde să i se ridice imunitatea imunitatea parlamentară lui Petre Roman. Roman.Intervineşi S.R.I.precizând precizândîntr-uncomunicatcă din datele datele pe care le le are nu rezultă rezultă că Ion Iliescu, Guvernul uvernul şi celelalte structuri statale ar fi în pericol şi nici că ex-regeie Mihai ar reveni în România (6 iun.). •6 iun. Camera Deputaţilor se pronunţă în problema Legii de organizare şi funcţionare a Societăţilor naţionale de Radio şi Televiziune, Lege care a primit din partea Curţii Constituţionale verdictul de neconstituţionalitate pentru pentru articolul articolul care prevedea 387

1994 ca activitatea instituţiilor respective să fie controlată de comisiile parlamentare. La dezbaterea finală opoziţia opoziţia insistă insistă pentru a se menţine în Lege articolul pus sub semnul neconstituţionalităţii, încercând să demonstreze demonstreze că e necesar ca Radioul şi T.V. T.V. să fie controlate de comisiile de cultură cultură ale Parlamentului. Parlamentului. Majoritarii nu acceptă să se instituie un control riguros la Radio şi T.V., prin intermediul comisiilor, comisiilor, ci îşi impun, impun, prin vot, dorinţa de a lăsa cele două instituţii instituţii în grija plenului Parlamentului. Parlamentului. în consecinţă opoziţia opoziţiapierdeocazia dea-şimai spune spune cuvântul cuvântul despreactivitatea Radioului Radioului şi T.V. pentru că dacă în comisii comisii propunerile propunerile ei aveau şansa să se impună impună la vot, în plenul Parlamentului Parlamentului majoritarii majoritarii pot avea de fiecare dată câştig câştig de cauză, prin numărul numărul voturilor. Reprezentanţii opoziţiei consideră că în acest caz Curtea Constituţională a cedat presiunilor puterii care insistă să-şi menţină controlul asupra celor două instituţii. • 7 iun. în Senat continuă dive divergenţele rgenţele pe marginea marginea proiectului de lege care reglementează situaţia imobilelor  naţionalizate. Opoziţia Opoziţia susţine să se restituie fiecărui fost proprietar proprietartoate proprietăţileimobiliare imobiliarepe carele-adeţinutînainte de naţionalizare, iar majoritarii insistă pentru a se restitui câte un singur apartament apartament şi doar dacă dacă fostul proprietar locuieşte în prezent în apartamentul apartamentul respectiv în calitate de chiriaş. în plus ei propun propun un amendament amendament la lege lege care prevede prevede ca toate hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în favoarea favoarea foştilor proprietari, prin care aceştia şi-au şi-au redobândit redobândit locuinţele, să fie anulate. -Parlamentarii de la la Chişinău Chişinău votează pentru schimbarea schimbarea imnului naţional. Se renunţă la „Deşteaptâ-te române" în favoarea imnului (provizoriu) „Linîba noastră". • 8 iun. Şi Senatul acceptă acceptă verdictul de neconstituţionalitate formulat de Curtea Constituţională în legătură cu articolul ce prevedea (în Legea de organizare şi funcţionare funcţionare a societăţilor naţionale de Radio şi Televiziune) ca activitatea Radioului şi Televiziunii să fie sub controlul comisiilor de cultură ale Parlamentului, Prin vot se impune soluţia preferată de majoritarii din Camera Deputaţilor: Radioul şi Televiziunea vor fi supuse controlului plenului Parlamentului. • 9 iun. Colegiul Director Director al P.A.C. P.A.C. propune propune un set de principii care să să conducă la reorganizarea C.D.R., C.D.R., dintre care cel mai important important prevede transformarea transformarea C.D.R. C.D.R. într-o alianţă alianţă de partide politice, separată de formaţiunile formaţiunile nepolitice care ar urma să se constituie constituie într-un Forum Forum de Susţinere Susţinere Civică a C.D.R. C.D.R. P.A.C. mai doreşte să se stabilească deja cond conduita uita electorală în cadrul 388

1994 C.D.R. -în Senat au loc controverse în legătură cu proiectul Legii Imob Imobilelor ilelornaţionalizate. SenatorulP.S.M., P.S.M., Gheorghe Gheorghe Răboacă, propune să fie fie restituite restituite numai imobilele imobilele naţionalizate naţionalizate după 1950, deoarece înainte de această dată au fost naţionalizate doar ' li nobile nobilele leaparţinând aparţinând„criminalilor „criminalilorşi trădătorilordeţară".în această fază a dezbaterilor opoziţia părăseşte sala protestând împotriva împotriva .illrmaţiei senatorului socialist. - Revo Revoluţiona luţionarii rii lui dec.'93 (şi din Constanţa) Constanţa) îşi îşi trimit icprezentanţii la Parchetul General General - unde unde are loc loc o modestă modestă manifestaţie -pentru a susţine cererea lor de ridicare a imunităţii parlamentare senatorilor Corneliu Vădim Tudor, Valeriu Moir.-mu, şi Adrian Păuiiiicu. • 10 iun. Un grup grup de 20 de revoluţionari se apropie de locuinţa lui Corneliu Vădim Tudor unde scandează lozinci şi îşi exprim exprimă cuvoce ridicatăpăreri nutocmaiflatante despresenatorul P.R.M. Totul a durat lo-15 minute. La conferinţa de presă a P.R.M., Corneliu Vădim Tudor califică incidentul ca având o „gravitate excepţională" deoarece locuinţa i-a fost „atacată" de „vreo 20 de huligan huligani" i" conduşi de infractorul de drept comun comun Nicolae Nicolae Dide , secondaţi secondaţi de presă, chiar şi de cea străină şi dirijaţi din umbră umbră de Petre Roman. Roman. Corneliu Corneliu Vădim Tudor se consideră consideră victima victima unor  acte de terorism politic. -Conducerea P.N.Ţ.C.D. anunţă într-un comunicat că va declanşa, declanşa, prin parlamentarii parlamentarii săi, săi, procedura procedura de suspendare suspendare din funcţie funcţie a lui Ion Iliescu, Iliescu, pentru că a atentat la independenţa independenţa puterii judecătoreşti, afirmând călinele decizii judecătoresc are dădeau câştig de cauză foştilor proprietari ai imobneior  naţionaliza naţionalizate te în defavoare defavoareaa chiriaşilor chiriaşilor n-ar n-ar fi fost luate legal. Preşedinţia Preşedinţia răspunde, răspunde, calificând atitudinea atitudinea P.N.Ţ.C.D. drept „o ofensă ofensă inadmisibilă inadmisibilă la adresa preş preşedintelui", edintelui", „un act regretabil, penibil chiar pentru autorii lui". Peste câteva zile (14 iun.) liderii P.N.Ţ.C P.N.Ţ.C.D, .D,şiP.D.vor hotărîsâ-1invitepeIon IonIlies Iliescu cuîn faţaParla mentului mentului pentru a-şi defini poziţia faţă de problema problema deciziilor  deciziilor    jjudecătoreşti udecătoreşti de restituire restituire a imobilei imobilei "^ţionalizat "^ţional izatee foştilor  proprietari. • 13 iun. iun. P.N.Ţ.C.D. nu acceptă u-i u-i foi foi -naţiuni -naţiunile le nepolitice nepolitice săfie eliminatedinConvenţie. -Opoziţia anunţă că se retrage • I tterile proiectului Legii Legii caselor caselor naţionalizate pentru că majoritarii au adoptat un amendam amendament prin care se prevede prevede ca proprietarii să primească 389 înapoi, înapoi, în natură, natură, doar locuinţa pe care c ocupă ocupă în prezent în

1993 ale Regiei Autonome a Huilei (Petroşani), adică ale bugetului, pentru pentru că acest sector este subvenţiona subvenţionatt de la bugetul statului. -Steli -Stelios os Katounis. Katounis. parteneru partenerull de afaceri afaceri al al Societăţii Societăţii Petromin, Petromin, declară că nu intenţionează intenţionează să renun renunţe ţe la la cota de participarede51%dincapitalulsocial alPetromin,iar dacădeţine majoritatea acţiunilor contractul de management este inutil. • 2 aug. Minerii din Valea Jiului declanşează declanşează greva gene rală, deja anunţată. Dumitru Popescu, ministrul industriilor, îl invită la Bucureşti, pentru negocieri, pe Benone Costinaş. directorul Regiei Autonom Autonomee a Huilei din Petroşani. Acesta nu onorează invitaţia, fie pentru că nu are acordul acordul minerilor, fie că se solidarizează din proprie iniţiativă cu ei. Miron Cosma susţine  în continuare continuarecăNicolaeVăcăroiu trebuie trebuiesăvinăîn Valea ValeaJiului, să se aşeze la masa tratativelor cu minerii, minerii, la la ei acasă, dar acesta refuză refuză să se deplaseze în Valea Jiului, afirmând afirmând că nu mai are nimic nimic de discutat în ceea ce priveşte priveşte salariile minerilor minerilor.. în lipsa lui îon Iliescu Iliescu din ţară (aflat (aflat în vizită în mai multe ţări latinoamericane), Miron Cosma apelează la Oliviu Gherman pentru a decide soluţionarea cererilor salariale ale minerilor. Oricum Miron Cosma e hotărât ca, de această dată, să nu se mai deplaseze minerii la Bucureşti, Bucureşti, ci să vină Bucureştiul la ei, şi nu oricine, ci primul-ministru. primul-ministru. considerat vinovat vinovat pentru declanşarea grevei şi pentru instigarea celorlalte categorii profesionale împotriva minerilor. minerilor.MironCosmaapeleazăla toateforţelesindicale pentru pentru a se solidariza cu minerii din Valea Jiului. • 3 aug. Sindicatul Liber din R.T.V.R. cere unor persoane -Paul Everac, Emanuel Valeriu, Rodica Becleanu, Aurelia Tescaru, Cornelius Roşianu - să părăsească părăsească Televiziun Televiziunea, ea, iar  lui Eugen Preda, vicepreşedintele acestei instituţii, instituţii, să-şi asume prerogativele de preşedinte al R.T.V.R. R.T.V.R. încă încă o problemă ce nu mai suportă amânare ar fi adoptarea în procedură de urgenţă de către Parlament a Legii privind organizarea şi funcţionarea funcţionarea Radioului Radioului şi Televiziunii. Televiziunii. -GheorgheFunarse deplasează deplaseazăînValeaJiuluişi lepromite minerilor că va convinge echipa guvernamentală, în frunte cu Nicolae Văcăroiu, Văcăroiu, să-i viziteze pe mineri. Primul-ministru ul-ministru refuză refuză din nou negocierile cu minerii. 9 4 aug. Rugăminte Rugăminteaa adresată de Mircea Snegur Snegur Parla mentului mentului de la Chişinău Chişinău n-a fost îndeplinită. A fost respins respins (4 vo turi au lipsit) lipsit) proiectul proiectul de ratificare a Acordu Acordului lui de aderare aderare a Moldovei oldovei la la C.S.I. MA.E. rom român ân apreciază că reorientarea spre Moscova a Moldovei Moldovei se datorează unor dificultăţi dificultăţi economice 328

1993 insurmontabile, ca şi lipsei resurselor financiare. MA.E. recunoaşte însă că dependenţa economică poate duce şi la (lependenţă (lependenţă politică. •6 aug. Revine Revine în ţară Ion Iliescu Iliescu pe care Miron Cosma Cosma 1 a invitat să medieze între Guvem şi mineri mineri pentru a li se satisface cererile. Preşedintele îi sfătuieşte însă pe mineri să renunţe la grevă, grevă, care nu este calea de rezolvare a revendicărilor şi, even tual, să recurgă la greva japoneză, japoneză, care nu duce la încetarea lucrului şi deci la pagube materiale. -Constantin Avramescu, deputat P.S.D.R., consideră că sesiunea extraordinară propusă de P.D.S.R. va aduce o nouă înfrângere înfrângere a opoziţiei opoziţiei şi capital electoral puterii. Sesiunea extra extra ordinară ordinară era oportună oportună în iunie, iunie, atunci când a propus-o propus-o opoziţia, (•are a abandonat prea uşor lupta, şi nu după ce presa a dezbătut pe larg problema corupţiei pe care trebuiau s-o dezbată parlamentarii în iunie. -Tribunalul municipiului Constanta anulează prin sentinţă  judecătorească contractul dintre Societatea Petromin şi Compania greceascăForumMaritime. -Mircea Snegur anunţă iminenta dizolvare a Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. • 9 aug. Guvernul Guvernul cere minerilor, minerilor, printr-o declaraţie, să  înceteze greva pentru că revendicările lor nu-şi vor găsi rezolvarea fiind în contradicţie cu realităţile economice ale ţării. Miron Cosma răspunde răspunde printr-un refuz. refuz. Protestul minerilor nu va înceta înceta chiar  dacă dacăTribunalul municipal municipalPetroşanivada deciziadesuspendare a grevei ca urmare a presiunilor făcute de Ministerul Industriilor. • 10 aug. în Valea Jiul Jiului, ui, Miron Cosma Cosma le vorbeşte vorbeşte mine mine rilor despre obligaţia de a înceta greva şi despre despre lipsa efectivă de resurse financiare datorită căreia Guvernul nu poate să le mărească salariile. -Oliviu -Oliviu Gherman GhermanaafirmatcăT TVR VR..persecută persecutăP.D.S.R. P.D.S.R. Opoziţia consideră că lucrurile stau tocmai invers, adică T.V.R. este subordonată puterii, deci P.D.S.R, iar Paul Everac -căruia i se cere demisia - este instrumentul acestei subordonări. generală • 11- aug. Mecanicii de locomotivă declară grevă generală pentru că nu s-a respectat procesul-verbal de conciliere încheiat între sindicatul de ramură şi S.N.C.F.R S.N.C.F.R.. la la 16 iun., ca urmare a încetării grevei generale de la acea dată. Sindicatul nu-şi înde plineşte plineşteînsă însăobligaţialegalăde aasigura30%dintraficulferoviar, feroviar, producând perturbări şi pagube considerabile (1,5 miliarde de lei). 329

1994 calitate de chiriaşi, urmând urmând ca pentru pentru celelalte celelalte să fie despăgubiţi despăgubiţi La o conferinţă de presă organizată ulterior se spune că Legea aşa cum pare să se contureze, e inacceptabilă, deoarece legifereaz furtul făcut de comu comunişti nişti cu 50 de ani în urmă. Reprezentanţii Reprezentanţii opoziţiei cred că „senatorii puterii au primit instrucţiuni de undeva" pentru pentru că „există o legătu legătură ră între declaraţiile declaraţiile lui Ion Iliescu şi ceeacea votat P.D.S.R P.D.S.R.". .".Parlamentariiopoziţiei mai mai declară W    vor medita la eventualitatea de a părăsi definitiv Parlamentul deoarece deoarece nu mai pot accepta să îîncurajeze ncurajeze „un parlam parlamentarism entarism de vitrină". A doua zi Valentin Găbrielescu citeşte în plenul Senatului declaraţia de retragere a opoziţiei de la dezbaterile respectivei legi. P.D. rămâne alături de majoritari. • 16 iun. William William Perry, ministrul aapărării părării al S.U.A., S.U.A., îl primeşte primeştela laPentagonpeomologul omologul român românGheorgheTinca, Tinca, pentru orundăde convorbiri convorbiri asupraprincipalelorprobleme problemeale securităţii şi asupra parteneriatului pentru pace. Cei doi doi miniştri semnează un memorandum de cooperare opţional între Ministerul Apărării al României şi Departamentul Apărării al S.U.A. • 14-16 14-16 iun. C.N.S.L.R.-Frâţia. C.N.S.L.R.-Frâţia. Alfa şi B.N.S. declanşează o grevă de protest. Peste 10 000 de oameni oameni ocupă Piaţa Victoriei, hotărâţi să nu plece până nu vor obţine creşterea salariilor cu 50%, renunţarea la fondul fondul admisibil admisibil pentru salarii, salarii, semnarea semnarea contractului colectiv de muncă ia toate nivelurile, indexarea indexarea obligatorie a salariilor. Sosesc grevişti din toată ţara, astfel încât greva ia proporţii îngrijorăto îngrijorătoare are pentru Guvern. După multe multe ore de tratative cu liderii celor patru confederaţii se semnează o conventie în care Guvernul Guvernul îşi ia o serie de angajame angajamente nte privind contractulcolectiv demuncă muncăşi creştereasalariilor.SS-aamaiobţinut şi suplimentarea bugetului pentru învăţământ, învăţământ, domeniu în care grevele cadrelor didactice (apr.-mai (apr.-mai 1994} 1994} au pus sub semnul semnul  întrebării încheierea anului şcolar. • 16-18 16-18 iun. Vizita în România a preşedintelui A Adunării, dunării, Parlamentare a Consiliului Consiliului Europei, Europei, Miguel Angel Martinez artinez.. Oaspetele Oaspetele va ţine ţine un discurs în faţa Birourilor Birourilor Permanente Permanente ale Camerelor Parlamentului şi se va întâlni cu personalităţi ale vieţii politice româneşti. româneşti. • 17 iun. Camerele reunite ale Parlamentului Parlamentului adoptă adoptă Legea de organizare şi funcţionare a Societăţilor naţionale de Radio şi Televiziune, Televiziune,eliminând,ca neconstituţional, neconstituţional,articolul articolul ceprevedea controlul activităţii acestor instituţii de către Parlament. Parlament. Legea Legea este promulgată promulgată de Ion Iliescu Iliescu la la numai numai două ore de la adoptarea adoptarea înParlament. Parlament. 390

1994 -Preşedintele -Preşedintele Ion Iliescu Iliescu anunţă că nu se va prezenta prezenta în

i ni Parlamentului, Parlamentului, dar e dispus să aibă o întrevedere întrevedere cu

reprezen reprezentanţii tanţiiC.D.R. C.D.R. şiP.D., însăaceştia aceştiarespingoferta. • 20 iun. Strasbourg. România România a ratificat Convenţia asupra I liepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului i Uropei, împreună cu protocoalele adiţionale. - Senatul adoptă (72 voturi pentru, 11 contra, 2 abţineri) l. /'.ca pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu i lestlnaţie de locuinţe, trecute în proprietatea statului după 6 mart. 1045. Opoziţia n-a luat parte la vot. • 21-22 iun. Răspunzâ Răspunzând nd invitaţiei, de a face o vizită în în Komânia, preşedintele Cehiei, Vaclav Havel, are întâlniri cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, lideri ai partidelor de opoziţie şi personalităţi personalităţi ale vieţii polit politice, ice, culturale culturale şi ştiinţifice ştiinţifice româneşti. româneşti. • 22 iun. iun. Opoziţia Opoziţia parlamentară parlamentară a depus la Camera I )eputaţiloro moţiune de cenzură împotriva Guvernului Văcăroiu, •ieiiinată iinată de 141 de parlament parlamentari ari (P.N.Ţ.C.D., P.L.'93, P.A.C., P.S.D.R., P.E.R., U.D.M.R, P.D. ). - Reprezentanţi Reprezentanţi ai U.D.M.R. şi bisericii Romano Romano-Cato -Catolice lice protestează împotriva deciziei primarului Clujului de a face •i.i paturi arheologice în centrul oraşului. • 23 iun. Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor adoptă (206 (206 voturi pentru, .',!) contra, 14 abţineri) Legea învăţământului. U.D.M.R. consideră legea inacceptabilă deoarece promovează discriminarea discriminarea minorita(ilor şi nu respectă Constituţia. Constituţia. • 27 iun. în plenul Camere Camerelor lor reunite ale Parlam Parlamentului entului se citeşte textul moţiunii de cenzură iniţiate de parlamentarii opoziţiei opoziţiei împotriva împotriva Guvernului Guvernului Văcăroiu, Văcăroiu, acuzat că nu respectă respectă ('onstituţia şi legile ţării, exemple fiind întârzierea cu care a prezentat prezentat Parlamentului Parlamentului proiectul Legii bugetului de stat pe 1994 şi prezenţa în echipa guvernamentală a 8 miniştri nevalidaţi de Parlament. Opoziţia a reuşit să să strângă numărul minim de semnături necesare pe cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui României. -Sindicatele din învăţământ hotărăsc hotărăsc să înceteze acţ acţiunile iunile deprotest (îngheţareaanuluişcolar) declanşate declanşatela la20 mai,deoarece deoarece  înţeleg să protejeze interesele elevilor şi să ţină cont de numărul tot mai redus al participanţilor la această acţiune. • 28 iun. P.D.A.R, anunţă, printr-un comunicat, că retrage sprijinul acordat Guvernului care promovează o politică 391 falimentară falimentară „de „de sărăcie şi incertitudine". Surpriza Surpriza pe care o face P.D.A.R P.D.A.R.. este este că se declară partid de opoziţie (de centru), centru), gest

1994 care-i surprinde surprinde pe oamenii oamenii politici, iar Adrian Năstase chiar  declară declară că va trata P.D A.R. în viitor ca pe un partid de opoziţie opoziţie,, cutoateconsecinţelecaredecurgdinnoulstatut statutadoptatdeacest partid. -Parlamentarii din opoziţie înaintează Camerei Deputaţilor  cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării (167 de semnături), căruia i se impută impută declaraţii declaraţii prin care încalcă principiul separării puterilor în stat şi principiul independenţei instanţelor judecătoreşti şi nesocoteşte dreptul de proprietate privată şi dreptul la moştenire. (Cu (Cu ocazia unei recente deplasări la Satu Mare, Ion Iîies Iî iescu cu a afirmat afirmat că „justiţia s-a pus ea însăşi în afara legii", judecând, cu o rapiditate condamnabilă, condamnabilă, cauze în care a admis acţiunile foştilor proprietari şi le-a reconstituit dreptul de proprietate, dispunândevacuarea chiriaşilor. chiriaşilor. Ion Iliesc Iliescu u şi-ar  fi dorit ca instanţele să respingă acţiunile foştilor proprietari în aşteptarea votării şi promulgării legii care trebuie să reglementeze situaţia caselor naţionalizate. Ion Iliescu a propus şi măsuri reparatorii: sentinţele pronunţate în favoarea foştilor proprietari proprietari să nu fie executate. Ulterior Ion Iliescu Ilies cu a susţinut că i s-au s-au răstălmăcit afirmaţiile şi a pus la dispoziţia presei imprimarea pe   bandă magnetică a discursului de la Satu Mare.) Birourile Permanente Permanenteale CamerelorParlamentuluiau hotărâtsă convoace convoace legislativul în sesiune extraordina extraordinară ră între 4 şi 7 iul. pentru pentru a dezbate cererea opoziţiei privind suspendarea suspendarea preşedintelui ţării. • 30 iun. Guvernul Văcăroiu, în faţa unei noi moţiuni de cenzură, cenzură, se află într-o într-o poziţie şubredă. şubredă. Conform Conform sondaj sondajelor elor de opinie, opinie,popularitatea popularitatea ia scăzutla la cotefărăprecedent.în Parlame Parlament nt susţinerea aliaţilor nu mai e atât de sigură. P.U.N.R., formaţiunea care poate înclina balanţa votului într-o parte sau în cealaltă, ştie să se folosească de rolul de arbitru pe care i 11-a rezervat  întâmplarea (s-a presupus că P.U.N.R. a pus condiţii dure P.D.S.R. pentru pentrua votaîmpotrivamoţiunii moţiuniide cenzură).P.D.A.R.atrecut trecutîn opoziţie, iar P.S.M. e indecis în ce priveşte votul, dar decis în a critica politica politica Guvernului. Totuşi, P.S.M. crede ca şi altădată altădată că „Guvernul „Guvernul e o pagubă pen pentru tru această această ţară, dar opoziţia e o adevărată nenorocire". nenorocire". Dezbaterile au urmat un curs previzibil: parlamentarii parlamentarii P.D.S.R. şi-au apărat Guvernul, făcându-i exact atâtea reproşuri cât să nu se dezechilibreze şi să cadă, iar aliaţii aliaţii P.D.S.R, chiar şi cei mai indecişi dintre ei, au avut grijă să nu facă gesturi definitive. N-au lipsit huiduielile, tropăielile, apostrofările, insultele. Nicolae Văcăroiu a urcat la tribună şi a susţinut cauza cabinetului său timp de peste o oră. Pe scurt, 392

1384 primul-ministru crede şi afirmă afirmă că are o echipă de specialişti de  înaltă clasă (pe care corupţia nu i-a atins), un program economic foarte bun, iar ţara a început să se redreseze: „Dacă dvs. conside raţi că am greşit în acţiunea noastră noastră care, iată, de un an şi mai 1 tine se dovedeşte viabilă şi deschide ţării perspectivele relansării şiameliorării ameliorăriicalităţii vieţii atunci atunci acţionaţi acţionaţi înconsecinţă.Noiavem convingerea convingereacăamlucratpentruţară,nupentrua fi lăudaţiacum şi repudiaţi de istorie în viitor". Cum Nicolae Văcăroiu a fost mai degrabă criticat în sala Parlamentului, îi rămâne speranţa, con form form unei unei sugestii din finalul discursului său, că va fi reabilitat de istorie. Care Care sunt obiecţiile opoziţiei, autoarea moţiunii de cenzură? cenzură?Nicolae Manolescu: anolescu: „moţiune „moţiuneaaprezentată deopoziţie astăzi nu are drept scop, pur şi simplu, înlăturarea înlăturarea unui guvern neputincios şi iresponsabil. Scopul acestei moţiuni este, dimpotriv dimpotrivă, ă, să permită formarea formarea unui guvern capabil să scoată ţara la liman. Ne trebuie tuturor un guvern guvern energic şi lucid. lucid. Culoarea lui politică are mai puţină importanţă în ochii oamenilor  (•are duc greul acestei tranziţii de la comunism spre lumea a treia. Repet: Repet: spre lumea a treia. Am sperat cu toţii toţii că vom trăi, mai devreme sau mai târziu, într-o ţară civilizată şi suntem pe punctul să coborâm sub nivelul de mizerie din trecutul comunist şi să fim guvernaţi, guvernaţi, în locul nomenclaturii de până mai ieri, de către o mafie cu nimic superioară moral, moral, dar, dar, cu siguranţă, încă şi mai hrăpăreaţă. Corupţie, haos economic şi inegalitate socială, iată cene-aadusGuvern Guvernul, ul,dupăcumindicătoate sondajeledeopinie". Pentru Pentru a se face cât mai bine înţeles, înţeles, Horia Rusu face tr trimiteri imiteri la domeniul domeniul fotbalului: „De „De două ori aţi refuzat să sanc sancţionaţ ţionaţii faulturile la nivelul nivelul de trai al cetăţeanului, faulturile faulturile la adresa reformei şi economiei economiei de piaţă [...] [...] a sosit sosit momentul, stimaţi parlamentaridinmajoritate,săacordaţicartonaşul roşudomnului Nicolae NicolaeVăcăroiu, Văcăroiu,acest JeanVlădoiual politiciiromâneş româneşti". ti".(Jean  Vlădoiu, un jucător de fotbal celebru prin gafele sale de pe teren, era oaia neagră a fotbalului românesc în acel moment.) Moţiuneadecenzurăafostrespinsăcu227devoturicontra şi208pentru.P.DA.R. avotat pentru,P.S.M.(cudouăexcepţii) s-a abţinut de la vot, P.U.N.R. s-a s-a hotărât în ultimul moment să zică nu moţiunii, deşi a criticat programul de privatizare al Guvernulu Guvernuluii şi alte orientări ale programu programului lui Văcăroiu, Văcăroiu, cerând chiardemisialui Mircea Coşea.(Aşacumsupratitrează Adevărul  ..Bine şifonat, Guvernul scapă totuşi basma curată".) curată".) • 1 iul. La 5 'dinţa Consiliului Naţional al P.D.S.R., se discută despre privatizare, ca şi despre prevenirea şi combaterea combaterea 393

1994 fenomenului infracţional pe baza datelor furnizate de un raport  întocm  întocmit it de ministrul ministrul de interne, Doru Ioan Tărăcilă. Romul  Vbnica, preşedintele comisiei parlamentare de cercetare a cazurilor  de corupţie, îşi aduce aminte de unele exemple de corupţie încă nedezvăluite: membrii P.D.A.R, P.S.M., P.D. Romul Vbnica declară că P.D. şi P.S.M. sunt „partide corupte" corupte" aşa cum corupţi sunt şi Petre Roman sau Theodor Stolojan. Deputatul Ion Bivolaru citeşte un comunicat, comunicat, semnat de 74 de deputaţi ai P.D.S.R., P.D.S.R., în care se aduc critici critici partidului de guvernământ pentru atitudinea  îngăduitoare faţă de actele de corupţie care privesc chiar structurile P.D.S.R. P.D.S.R. (modul (modul incorect în care se fac numirile în cadrul Departamen Departamentului tului Administraţiei inistraţiei Publice Locale, formarea formarea unor  grupuri de interese în interiorul partidului etc.) • 4 iul. în şedinţa comună comună a Camerelor Camerelor Parlamentului, Parlamentului, Ioan Mureşan (P.N.Ţ.C.D.) citeşte cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării, ţării, semnată semnată de 167 de parlamentari din opoziţie. opoziţie. Ion Iliescu Iliescu răspunde răspunde acuzaţiilor formulate în cererea de demitere - încălcarea unor prevederi constituţionale - printr-o scrisoare adresată Parlamentului şi citită de Adrian Năstase. Preşedintele nu neagă nimic din ceea ce a afirmat la Satu Mare, pentrucăprin nimicn-a n-aîncălcat încălcat Constituţia, Constituţia,imputărileopoziţiei având ca puncte de plecare simple răstălmăciri ale declaraţiilor  sale. Parlamentarii rămân în aşteptarea verdictul verdictului ui Curţii Curţii Constituţionale în llegătură egătură cu această problemă. Iar oamenii oamenii politici, cei din stânga eşicherului politic, sunt (aşa cum observă observă Ion Cristoiu în unul dintre editorialele publicate în Evenimentul   zilei) aproape paralizaţi de stupefacţie şi indignare ca faţă de păcatul originar. Se fac simţite simţite încă o dată reflexele reflexele de obedienţă obedienţă şi idolatrie faţă de conducătorul ţării, formate formate în deceniile din urmă. 9 6 iul. iul. Curtea Curtea Constituţională Constituţională decide că declaraţiile lui Ion Iliescu, incriminate de membrii opoziţiei în cererea de suspendare suspendaredinfuncţie funcţiea acestuia,nuconstituieo încălcaregravă aprevederilorConstituţiei.Deciziaa fostadoptatăîn unanimitate. • 7 iul. iul. Şi Parlamentul respinge (242 (242 voturi contra, contra, 166 pentru) cererea opoziţiei de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. -Curtea Supremă de Justiţie adoptă cererea de casare a hotărârii hotărârii T.M.B. formulată de P.N P.N.L.-aripa .L.-aripa Quintus, Quintus, privind privind existanţa legală a P.N.L. prin aripa Câmpeanu. • 8 iul. iul. Recenta Recenta schimbare schimbare de conduită conduită politică a P.DA.R. nu rămâne fără consecinţe pentru Victor Surdu. Unii memb membri ri ai 394

1994 partidului partidului sau chiar filiale judeţene condamn condamnăă decizia pe care care io atribuie atribuie exclusiv preşedintelui preşedintelui partidului şi sunt la un pas (pe care îl şi fac) de a trece la la P.D.S.R. P.D.S.R. Există Există chiar şi o propunere propunere de (lemitere a lui Victor Surdu, dar există şi P.D.A.R.-işti care cer o mai fermă delimitare faţă de P.D.S.R. P.D.S.R. Cum P.DA.R. face parte, alături de P.U.N.R., din Blocul Unităţii Naţionale, Gheorghe Funar  la şi el atitudine. Liderul P.U.N.R. credecă gestul lui lui Victor Surdu Surdu a fost comandat de la Cotroceni pentru ca în urma autodistrugerii I'.I ).A.R.(ceeaceafăcutVictorSurducupartidulsăuînseamnă, înseamnă, pentru pentru Gheorghe Funar, autodistrugere) autodistrugere) şi a structurilor sale sale la sate, P.D.S.R. să-i ia locul şi să-şi extindă structurile şi în mediul rural. rural.Totuşi laşedinţaComitetuluiDirectoral P.DA.R. A.R.se sereafirmă apartenenţa partidului la opoziţia care face o „politică de centru" şl se promite promite Guvernu Guvernului lui „un sprijin selectiv". -în -înurma protestelorU.D.M.R.,Ministerul Ministerul Culturii Culturii hotărăşte sa înfiinţeze o comisie de specialişti care să decidă în privinţa oportunităţii săpăturilor arheologice începute la Cluj, în Piaţa I Inirii, la ideea lui Gheorghe Funar. Lucrările sunt sistate până la pronunţarea verdictului de către această comisie. în Parlame Parlamentul ntul ungar (4 iul.) iul.) s-a s-a cerut protecţie din partea O.N.U. O.N.U. pentru pentru statuia lui Matei Corvin din Cluj-N Cluj-Napo apoca, ca, considerată simbolu simbolull identităţii naţionale a maghiarilor maghiarilor din Român România, ia, simbol simbol ameninţat de săpăturile arheologice începute de Gheorghe Funar  in acest oraş. •9iul. iul. Conven Convenţia ţia Naţionalăa P.A.C. P.A.C.propune propuneun program de restructurare a C.D.R. C.D.R. în conformitate cu cerinţele electoratului in continuă schimbare. PAC. doreşte ca C.D.R. să devină o alianţă intre egali (P.N.Ţ.C.D. reacţionează, reacţionează,înţelegândcăi seuzurpărolul de lider al Convenţiei), care să adopte adopte hotărârile prin consens; deciziile politice să aparţină formaţiunilor formaţiunilor care trebuie să aibă competenţediferitefaţădeformaţiunilecarenusuntpartide;listele electorale să fie alcătuite după criteriul valorii candidaţilor şi nu pe baza reprezentării reprezentării în în teritoriu a partidelor; P.N.L. (Quintus) să revină cât mai grabnic în C.D.R.; C.D.R. să-şi definitiveze o strategie politică coerentă care să poată constitui alternativa proprie de guvernare. Comitetul Naţional P.A.C. mandatează conducerea conducerea partidului partidului să continue negocierile cu P.N.L. P.N.L. pentru revenirea acestuia în C.D.R. C.D.R. şi pentru pentru realizarea realizarea unei alianţe alianţe liberale, la care să poată adera şi alte partide. - Sesiunea Sesiunea extraordinară a Consiliului Reprezentanţilor  Reprezentanţilor  U.D.M U.D.M.R.Lideriimaghiarisocotesccă avenit vremeasărecurgă la nesupunere civică, adică la neaplicarea acelor legi care nu le 395

1994

sunt pe plac. • 10-12 iul. Are loc vizita în România a premierului chinez Li Peng. împreună cu soţia sa, Zhu Lin, oaspetele oaspetele chinez îşi aniversează 38 de ani de căsnicie la podgoria Murfatlar şi are o serie de întâlniri întâlniri de afaceri la Constanta. în Bucureşti, Li Peng . este primit primit de Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu. Se semneaz semneazăă şi acordurieconomice,RomâniaocupândprimullocdinEuropade Est în ce priveşte colaborarea pe plan economic cu China. • 12 iul. La şedinţa C Consiliului onsiliului C.D.R. C.D.R. liderii formaţiunilor  formaţiunilor  componente discută despre modalităţile posibile de structurare şi funcţionare a alianţei. alianţei. P.L.'93 propune ca C.D.R. C.D.R. să se transforme într-o „formaţiune „formaţiune politică de culoare unitară". („Nu („Nu poţi câştiga alegerile alegerile cu un ghiveci de tip forum" - crede Dinu Patriciu.) P.A.C. şi P.S.D.R. doresc o alianţă între partide egale, după excluderea formaţiunilor  civice; P.N.Ţ.C.D. îşi păstrează punctulde vedereconform conformcăruiaierarhizareapartidelorîn cadrul C.D.R., chiar dacă ar putea suferi unele corecturi, tot ar trebui să respecte ponderea şi gradul de audienţă ale fiecărui partid. Discuţia despre viitoarea structură structură a C.D.R. C.D.R. rămâne rămâne deschisă, iar unii comentatori politici o consideră mărul discordiei în Convenţie. La închiderea şedinţei Emil Constantinescu declară presei că C.D.R. C.D.R. e departe de a se scinda, aşa cum se aşteaptă în anumite medii, că toţi reprezentanţii formaţiunilor componente componente s-au pronunţat pentru unitatea şi activitatea eficientă a C.D.R. care se confruntă confruntă într-adevăr într-adevăr cu o „criză de creştere", firească la această alianţă care vrea să răspundă încrederii electoratului. • 15 iul. Ion Iliescu Il iescu adresează un apel Consiliului Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R. prin care îi invită pe liderii U.D.M.R. să adopte o conduită compatibilă cu normele statului de drept. Preşedintele ţării consideră că recenta hotărâre a Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R. prin care populaţia maghiară este  îndemnată la nesupunere civică şi la acţiuni de protest în masă ca reacţie la proiectul Legii învăţământului reprezintă o formă de ameninţare îa adresa instituţiilor instituţiilor statului statului de drept. • 16 iul. Triest. Au loc loc lucrările reuniunii, reuniunii, la nivel de şefi şefi de guverne, a statelor statelor membre membre ale Iniţiativei Iniţiativei Central-Europene uropene (I.C.E.), organism de de cooperare regională la care au aderat 10 state(Austria,Italia,BosniaHerţegovina,Croaţia,Cehia,Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Slovenia), iar alte patru ţări (România, Belarus, Bulgaria, Ucraina) au statut de membre asociate. în discursul rostit în plenul reuniunii, reuniunii, premierul premierul Nicolae Văcăroiu Văcăroiu afirmă hotărârea Român României iei de a deveni memb membru ru cu 396

1994

drepturi depline al I.C.E. • 17-18 iul. William Perry, ministrul american al apărării,  vizitează România în cadrul unui turneu în câteva ţări din sudul şi estul Europei Europei (Bulgaria, Macedonia, acedonia, Grecia, Albania, Turcia, Croaţia Croaţia şi Italia). Italia). Intenţia administraţiei americane este să dea un semn de încurajare ţărilor foste comuniste care au ales calea democraţieişi,eventual,sădemonstrezecăinteresulS.U.A.pentru Europa uropa nu se mai opreşte la graniţa graniţa cu Ungaria. William William Perry   va avea întâlniri cu Ion Iliescu, Nicolae Nicolae Văcăroiu, miniştri miniştri şi oameni politici români. • 18 iul. Valentin Valentin Gabrielescu Gabrielescu anunţă că P.N.Ţ.C.D. con sideră necesar să se păstreze grila electorală a C.D.R., de la alegerile alegerile din 1992. 1992. Senatorul ţărănist ţărănist apreciază că adevărata adevărata pondere a P.N.Ţ.C.D. în C.D.R. este de 50% şi, în consecinţă, acest partid nu poate accepta să fie egal cu măruntele şi numeroasele partide liberale sau de altă orientare care suferă de  vedetism şi „au „au tulburat tulburat apele" apele" cu propunerile propunerile lor ridicole de restructurare a C.D.R. Dacă sunt nemulţumite şi au curajul să se afirme pe cont propriu, pot să se desprindă de C.D.R., dar, adaugă senatorul P.N.Ţ.C.D., „cine o face, se sinucide politic". -P.S.M -P.S. M. are mai multe multe motive motive să se simtă jignit de fratele mai mai mareP.D.S.R.. P.D.S.R..Celmaiserios seriosmotivde nemulţumire nemulţumireeste că, deşi toată lumea simte că bate din nou vânt de remaniere guvernamentală, P.S.M. n-a fost consultat. Dacă ar fi fost consul tat, ar fi spus că nu este este de acord cu schimbarea unor unor demnitari demnitari dinMinisterulAgriculturii, numai carepresalii faţădeP.D.A.R. P.D.A.R. • 19 iul. iul. Comisia Comisia Ministerului Ministerului Culturii aprobă efectuarea efectuarea sondajelor arheologice în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cu condiţia să se asigure integritatea integritatea statuii lui Matei Corvin. • 21 iul. P.N.L. şi PAC P AC.. semnează ează protocolul protocolul de constituire a Alianţei civic-liberale „Liberalii". Articolul cinci al protocolului prevede prevedecăalianţaeste accesibilă accesibilăoricăruipartiddispussă respecte principiile acestui document. Chiar dacă partidele componen componente te ale Alianţei îşi păstrează identitatea, acţiunea finalizată a lui Mircea Ionescu Quintus şi Nicolae Manolescu creează un pre cedent: trecerea de la discursul despre unirea liberalilor la unirea propriu-zisă. propriu-zisă. Mome Momentul ntul pe care care toţi oamenii oamenii politici politici îl îl consideră important (protagoniştii îl declară chiar un moment istoric) nu esteonoratşideprezenţacelorlalţi celorlalţi lideriliberali careîl evaluează evaluează de ladistanţă. (P.N.L.C.D., teoretic un partid caremilitează care militează pentru reîntregirea liberalilor, s-a retras în ultima clipă de la tratativele cu P.A.C. şi P.N.L.) La numai câteva ore după semnarea 397

1994 1994 protocolului, protocolului, A.C. ţine să atragă atenţia că nu are nici o legătură cu Alianţa cMc-liberală şi că nu doreşte ca asemănarea asemănarea numelor  numelor  să creeze imp impresia resia greşită că ar exist existaa o asemenea asemenea legătură. Unii comentatori comentatori ai politicii consideră consideră că apariţia Alianţei Alianţei dovedeş dovedeşte te mai degrabătendinţele tendinţele centrifuge din interiorul C.D.R. (care (care s-ar  putea să nu câştige P.N.L. ci să piardă P.A.C.}, P.A.C.}, decât intenţia de coeziune coeziune a liberalilor. Deşi toţi liberalii liberalii par obsedaţi de mer mereu eu amânata amânata lor unificare, gestul celor două partide partide este privit fie cu neîncredere, neîncredere, fie cu ironie. Dinu Patriciu Patriciu consideră consideră Alianţa libe rală „o alianţă împotriva împotriva naturii". Şi alţi liberali sau membri ai C.D.R.s-au s-augrăbit săpunăetichetecare faccaîntr-adev într-adevăr ărviitorul Alianţei liberale sau a alianţelor liberale să rămână rămână mai departe departe nesigur: „diversiune a puterii", „spectacol politic reuşit", „o abstracţiune fără suport doctrinar". -Parlamentul -Parlamentul Republicii Moldova oldova adoptă adoptăprin vot (81pentru, 19 împotrivă) articolul 13 din Constituţie, conform căruia căruia limba oficială a ţării este limba moldov moldoveneasc enească. ă. • 22 iul. iul . La Palatul Victoria, Mircea Mircea Coşea, preşedintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie Strategie şi Reformă Economică, prezintă,maiîntâi ziariştilor,proiectulProgramului Programuluideprivatizare în masă. Guvernul Guvernul înţelege înţelege să acorde fiecărui fiecărui cetăţean care a   îîmplinit mplinit 18 ani o parte din patrimoniul patrimoniul naţional sub form formaa cuponului cuponului nominativ de privatizare în valoare de aproximativ aproximativ un milion. Cu acest cupon, cetăţeanul român va putea deveni acţionar  la una dintre întreprinderile propuse pentru privatizare. Astfel, Guvernul Guvernul Văcăroiu lansează acţiunea „om „omul ul şi cuponu cuponul", l", sau „omul şi milionul", milionul", care îi îi găseşte pe români români destul de sceptici în legăturăcuşanselelorde adevenicuadevăratmilionari. milionari.Iniţiativa Guvernulu Guvernuluii va fi susţinută de aliaţii aliaţii P.D.S.R. P.D.S.R. şi aspru criticată de opoziţie opoziţie (Adrian Severin Seve rin - „cacealma „cacealma politică politică şi un furt furt economic"). economic"). • 27 iul. Pentru Pentru a-şi demonstra intransigenţa intransigenţa în legătură cu cazurile de corupţie, primul-min primul-ministru istru îl destituie destituie pe prefectul prefectul judeţului Dolj, Alexandru Alexandru Tobă, de ale cărui abuzuri abuzuri şi ilegalităţi s-a ocupat cu insistenţă ziarul Adevărul unde se afirmă că P.D.S.R. ştia cu ce se ocupa Tobă înDolj, în Dolj, dar a încercat să muşamalizeze scandalul, scandalul, manevră manevră imposibilă imposibilă datorită dezvăluirilor din paginile cotidianului. Mulţumit de această nouă victorie împotriva corupţiei umorulchiarşifaţădecazulTobă:  Adevărul (29 iul.) îşi regăseşte umorul „După ce prefectul de Dolj, prof. univ. dr. Tobă Alexandru, şeful corupţiei din Craiova, a fost dat afară în urma anchetelor  demascatoa demascatoare re din ziarul nostru, dl.Oliviu Gherman, vecinul lui l ui de scară, a căzut pe gânduri, gânduri, neştiind ce alt locatar să numească numească 398

ni luucţia luucţia administrativă administrativă nr. 1 din Bănie. Bănie. «Să-1 pun pe ăl' de la iilllmul etaj, să-1 pun pun pe cel de la la parter...» Nu ne facem griji, pAnă la urmă domnul domnul preşedinte preşedinte al P.D.S.R. se va descurca: locuieşte locuieşte într-un bloc bine dotat (cu cadre)". •29iul. iul. Braşov. raşov.La şedinţa şedinţaConsiliului ConsiliuluiJudeţeanal P.RM., GOI iducatorii partidului îşi declară îngrijorarea în legătură cu contlnua degradare degradare a situaţiei situaţiei economice economice a ţării. ţării. Corneliu Vădim Pudor dor se gândeşte chiar să sancţioneze sancţioneze Guvernul, retrăgându-i iprijinul, deoarece i se pare că echipa echipa Văcăroiu Văcăroiu abuzează de  bunăvoinţa P.R.M. - „au impresia că o să-i ţinem în spate la nesfârşit". O altă voce consideră că „Nu putem să mergem alături de P.U.N.R. şi P.D.S.R. la sinucidere". Sinucigaşul P.U.N.R. se allá însă la masa tratativelor cu premierul Văcăr Văcăroiu oiu (28 iul.). iul.). -Odelegaţie delegaţieformatădinloan Gavra,Vaier Suian şiValeriu Tabără dă un ultimatum Guvernului: până la 1 aug. să se treacă la curăţenia generală a aparatului guvernamental şi a ministerelor, In urma căreia să se renunţe la 30-5 30-50% din personal, personal, inclusiv la acei miniştri acuzaţi de corupţie. Presa a mai aflat că la acea întrevede întrevedere reP.U.N.R.aindicatşi ceminiştrisă fieschimbaţi: schimbaţi:loan l oan Oancea, Oancea, de la agricultură, Iulian Iulian Mincu Mincu (ministrul (ministrul sănătăţii) sănătăţii) şi Viorel Hrebenciuc, secretarul general general al Guvernului. Guvernului. Probabil că l'.U.N.R.-iştii ştiau că doar scaunul ministrului agriculturii era şubred de aceea au şi venit cu o piesă de schimb pentru acesta  Valeriu Tabără. - Continuă evaluările Programului de privatizare al Guvernului. uvernului. Constantin Avramescu, vicepreşedintele vicepreşedintele P.S.D.R., consideră consideră că această importantă importantă măsură legislativă a fost luată încel maipur„stil ceauşist", ceauşist",efecteleeifiindcomparabile comparabilecuacelea ale părţilor sociale din vremea dictaturii care dădeau impresia cetăţenilor că sunt şi ei beneficiarii unor procente din profiturile realizate de economia naţională, totul fiind atunci doar o măsură măsură propagan propagandistică. distică. Constantin Avramescu crede că se încearcă o reparaţie reparaţie formală formală fată de cei care şi-au şi-au vândut certificatele de proprietate. proprietate. înaintea cupoanelor cupoanelor nominative nominative populaţia a primit primit certificatedeproprietatenenominale, nenominale,în cadrulaceluiaşi program program deprivatizare,pecareceimaimulţile-auvândut. Presaacomentat mult faptul că aceste certificate au fost vânate de personaje politice importante, printre cei acuzaţi de a fi acumulat rezerve considerabile de certificate, fiind şi Constantin Bebe Ivanovici, P.D.S.R., şi Viorel Hrebenciuc.) Vicepreşedintele P.S.D.R. mai apreciază apreciazăcănouainiţiativă iniţiativăa Guvernulu Guvernuluii este nerealistăşi dema gogică, deoarece pro propun punee nişte termene foarte strânse pentru 399

1984 realizarea împroprietăririi împroprietăririi cu cupoane a populaţiei, termene termene c cu siguranţă vor fi mult depăşite, depăşite, apoi, ceea ce-i grav, în u împroprietăririi statul statul va rămâne stăpân pe 70% din capi populaţiei revenindu-i revenindu-i un procentaj procentaj nesemnificativ (30%). Şi reprezentanţi ai opoziţiei au părerea că „privatizarea â Văcăroiu" este este de fapt o temporizare temporizare a privatizării. Referin Referindu du-s -s la viitoarele viitoarele dezbateri parlamentare pe marginea acestui proiec proie5c de lege, Horia Rusu anunţă: „Noi nu vom fi de acord să legifen haosul din capul domnului domnului Văcăroiu". -Victor Ciorbea, preşedintele C.N.S.L.R.-Frăţia, afirmă ci vechiul său coleg din mişcarea mişcarea sindicală, Miron M Mitrea, itrea, nu mal are răbdare şi s-a hotărât să devină om politic, politic, gusturile sale mai recente dirijând dirijându-1 u-1 către P.D.S.R., la care care va ajunge ajunge printr-a mişcare ocolitoare. întâi întâi va fi ales preşedinte al Partidului Partidului Solidarităţii Sociale, apoi acest partid va fuziona fuziona cu P.D.S.R P.D.S.R., ., lui lui Miron iron Mit Mitrea rea acordându-i-se, conform uzanţelor, uzanţelor, postul de  vicepreşedinte al P.D.S.R. -Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina" protes tează energic împotriva a ceea ce consideră a fi „o hotărâre iresponsabilă" a Parlamentului de la Chişinău, adică adoptarea ca limbă de stat a limbii moldoveneş moldoveneşti, ti, una şi aceeaşi cu limba limba i română. Frontul Popular Creştin Democrat din Basarabia a dat I publicităţii unmemorand memorandum umîn careconsiderăcă recentadoptata adoptata 1 Constituţie Constituţie conţine prevederi antidemocratice, antidemocratice, discriminatorii, discriminatorii, ] represive şi antinaţionale (instituţionalizează şi legitimizează 1 regimurile regimurileseparatiste delaTiraspol laTiraspol şi Comrat, omrat,legitimizează legitimizeazăteoria1 stalinistă despre existenţa „limbii moldovene moldoveneşti" şti" şi „a poporului orului 1 moldovenesc" moldovenesc" diferite diferite de limba limba poporului poporului român, român, limba limba rusă dobândeşte din nou statut privilegiat şi păstrează structura dej tip sovietic a administraţiei administraţiei locale). locale). Constituţia Constituţia urmează urmează să intre   în vigoare vigoar e la 27 aug., dar până până atunci Frontul Popular  Popular  intenţionează intenţionează să strângă semnături semnături de la populaţie, în vederea vederea revizuirii revizuirii textului textului legii legii legilor legilor din Republica Republica Moldova. Guvernul Guvernul Româ României niei constată, cu regret, că prin Constituţia Constituţia adoptată de ParlamentulRepublicii Moldovaşipromulgatăde Mircea irceaSnegur  la 29 iul. 1994 1994 se neagă caracterul de stat românesc românesc al acestei ţări, ceea ce duce la încurajarea încurajarea atitudinilor antirom antiromâneşti âneşti ce se fac auzite chiar în Parlamentul Moldovei, conform cărora, printre altele, altele, România ar primejdui independenţa Republici Republiciii Moldova. Moldova. OameniipoliticidelaChişinăuconsiderăcădeclaraţiaGuvernului Român României iei va conduce conduce la înrăutăţirea relaţiilor relaţiilor dintre cele două două state şi atrag atenţia Bucureştiului că după 27 febr.'94, la Chişinău j 400

1994

it venit la putere alt partid decât cele precedente. iul. LaCongresu Congresull Convenţie Convenţieii SolidarităţiiSocialeaceasta 30 iul. (Icvine Partidul Solidarităţii Sociale din România, iar Miron Mitrea este ales preşedinte al partidului. -Continuă greva generală declanşată (28 iul.) de Federaţia Sindicatelor Miniere Rovinari la exploatările carbonifere Rovinari, Roşia şi Pinoasa, aparţinând de sucursala Rovinari a Regiei Auto nome a Lignitului (R.A.L.) Târgu Târgu Jiu. Paralel, au intrat intrat în greva loamei liderii liderii minerilor din Motru, Motru, Rovinari, Mehedinţi, Albeni. Albeni. Minerii au refuzat propunerea conducerii R.A.L. Târgu Jiu Jiu de a aloca aloca 4 miliarde pe lună pentru pentru a asigura creşterea sal salariului ariului miner minerilor ilordinunităţile afectatedegrevăcu 15000lei lei lunar.Minerii Minerii sunt hotărâţi hotărâţi să rămână în grevă pentru pentru a obţine un răspuns lavorabil rabil larevendicările revendicărilelor,iar Miron Cosma Cosmadeclarăcă căi susţine. Se anunţă anunţă nu doar greve, ci şi marşuri marşuri şi mitinguri zilnice. zilnice. -Au loc lucrările Forumului Naţional al Agricultorilor  l'.D.S.R. Personalităţile Personalităţile prezente prezente - Oliviu Oliviu Gherman, Adrian Adri an Năstase, Alexandru Lăpuşanu -îşi mărturisesc păcatul de a se li ocupat mai mai puţin de agricultură, pe care o consideră şansa redresării econom economice ice a ţării. Forumu Forumull reprezintă dovada că autocritica autocritica P.D.S.R P.D.S.R. nu este formală şi că partidul are are intenţii intenţii serioase în ce priveşte priveşte agricultura. în consecinţă consecinţă câţiva specialişti ai P. DA. R. (care încă nu şi-au dat demisia din acest partid) sunt plasaţi în funcţii de conducere conducere în P.D.S.R. P.D.S.R. (Victor (Victor Neagu, Neagu, vicepreşedinte vicepreşedinte P.D.S.R P.D.S.R., ., şi alţi alţi patru membri membri P.D.A.R., şefi de departam departamente ente ale P.D.S.R. P.D.S.R. specializate în agricultură), agricultură), de unde vor putea putea să se implice implice în redresarea acestui domeniu. domeniu. (Victor  Surdu protestează împotriva sistemului de racolări din P.D.A.R. pus la punct de P.D.S.R.) Delegaţia Permanentă a P.D.S.R. hotărăşte hotărăşte să constituie un Consiliu Consultativ Consultativ al Forumului Forumului Naţional al Agricultorilor, care să aibă un Comitet Director. Din aceste structuri urmează urmează să facă parte specialişti în agricultură printre printre care se află şi Angelo Miculescu, socrul lui Adrian Năstase. Ziariştii de la la Adevărul Adevărul comentează comentează evenimentul evenimentul sub tidul „Aspirând dizidenţi de peste tot tot P.D.S.R P.D.S.R.. măreşte poza de familie". familie". Având motivele motivele sale, sale, Gheorghe Gheorghe Dumitraşcu Dumitraşcu va afirma foarte curând: „P.DA.R. nu mai există. Mă şi întreb dacă a existat vreodată. vreodată. Acolo există doar un om surd la realităţi". realităţi". • 1 aug. Salariaţii sucursalelor R.A.L. R.A.L. Târgu Jiu (74 000) declanşează grevă generală având aceleaşi revendicări ca minerii exploatărilor exploatărilor carbonifere carbonifere din Gorj: Gorj: prima prima treaptă de salarizare salarizare să fie de peste 165 000 lei, să se acorde un spor de fidelitate de 15% 401

1994

1994 o

şi o primă de 100 000 lei de Ziua Minerului, pentru fiecare salariat al Regiei.. Văcăroiu îl vizitează pentru a doua - Premierul Nicolae Văcăroiu oară pe Ion Iliescu la spitalul Elias (unde a suferiţp operaţie de colecist), colecist), cu câteva ore înaintea externării preşedintelui preşedintelui a cărui stare de sănătate a evoluat evoluat normal în timpul operaţiei operaţiei şi după. după. Presa a acordat o atenţie maximă colecistului prezidenţial care a făcut obiectul unor unor articole patetice, eseuri, reportaje, reportaje, desene şi chiar caricaturi. -Nici Andruţa Ceauşescu (fostul comandant al Şcolii de Securitate Securitatede laBăneasa) Băneasa) nuse simtebine. Descoperin Descoperind dcă suferă suferă de tensiune oscilantă şi cardiopatie ischemică cronică, cronică, fratele dictatorului a mai făcut o cerere prin care solicită solicită prelungirea prelungirea întreruperii detenţiei pentru pentru încă 6 luni, fireşte din motive motive de sănătate. T.M.B. admite cererea urmând ca AndruţaCeauşescu să-şi îngrijească sănătatea în libertate. -In -I n minele aparţinând aparţinând Regiei Autonome Autonome a cuprului cuprului Deva, s-au autoblocat aproximativ 7 000 de mineri, în semn de solidaritate cu grevele minerilor din ultimele zile şi mai ales cu greviştii foamei. foamei.Minerii Mineriihunedoreni hunedorenicersă vinăla eiacasă,pentru negocieri, o comisie guvernamentală. guvernamentală. La Târgu Târgu Jiu minerii ameninţă că vor bloca intrările în oraş şi drumurile naţionale dacănu se vaprezenta, prezenta, pentrutratative,ministrultransporturilor. transporturilor. - P.D.A.R P.D.A.R.. se reface completându-şi completându-şi schema la vârf vârf cu 4 noi vicepreşedinţi (Constantin Grigorescu, Grigorescu, Constantin stantin Sofronie, Petre Ştefan, Didina Stănescu) şi 2 senatori (Victor Stoicescu, Corneliu Moldovan - evadaţi din P.R.M.) cooptaţi în Biroul Executiv. Grupul parlamentar P.D.A.R. are are deci 6 membri. Lui Victor Surdu nu-i mai mai ajung cuvintele pentru a califica ofensiva P.D.S.R. de intimidare şi racolare a membrilor P.D.A.R. • 3 aug. Emil Constantinescu deschide lucrările Consiliului Consiliului C.D.R.„UnitateaConvenţiei Convenţieinu se discută,ea există. Problema noastră e de a decide asupra unei structuri organizatorice organizatorice cât mai clare, cât mai flexibile, cât mai eficiente, eficiente, atât la centru cât şi în teritoriu. în faţa ofensivei ofensivei P.D.S.R. care doreşte să devină un partid-stat, nu mai avem timp timp pentru căutări căutări prea complicate complicate sub aspect organizatoric, nici pentru a menaja menaja preamultesesibilităţi sesibilităţiindividu individuale". ale".DacăC.D.R. C.D.R.numaie dispusă să menajez menajezee sensibilităţile individuale individuale atunci atunci hipersensibilii din Convenţie Convenţiesemenajează menajeazăsinguri,de exemplu,lipsind lipsinddela laşedinţele Consiliului unde se ştia că trebuie să se adopte hotărâri importante în legătură cu structurile organizatorice şi conduita viitoare viitoare a 402

C.D.R. Lipsesc Corneliu Coposu (absentă scuzabilă datorită unor  serioase probleme de sănătate), Sergiu Cunescu, Constantin  Avramescu, Nicolae Manolescu. Cei prezenţi au redactat un act adiţional la protocolul din febr. 1993 privind organizarea C.D.R.  Actul adiţional prevede ca protocolul să fie completat, în două luni, cu un protocol electoral care să confirme principiul ierarhizării partidelor partidelor participante la alegeri, alegeri, conform reprezentării lor lor în teritoriu. Se renunţă şi la la ideea conducerii conducerii prin rotaţie a C.D.R,, C.D.R,, stabilindu-se ca preşedintele acesteia să fie candidatul candidatul unic al C.D.R .D.R.. la viitoarelealegeri alegeriprezidenţiale.Actul adiţionalurmează să intre în vigoare la 15 aug. 1994, iar partidele care nu îl semnează până până la această dată se vor putea considera retrase din C.D.R. în această etapă P.A.C. P.A.C. nu a semnat actul adiţional (invocând (invocând noutatea noutatea hotărârilor hotărârilor ce se se cer analizate în cadrul partidului) care a făcut abstracţie de toate propunerile partidelor componente ale C.D.R, privind restructurarea alianţei. -Guvernul sesizează Parchetul General pentru începerea urmăririi urmăririi penaleîmpotriva împotriva deputatului deputatului RaymondLuca (P.L.'93) şi declanşează procedurile de ridicare a imunităţii sale parlamentare. Tânărul liberal exasperat de prestaţia guvernanţilor  se face vinovat de a -şi fi vărsat năduful năduful într-un interviu, intervi u, portretizându-i drept „corupţi", „escroci", „adunătură de borfaşi şi de incapabili", incapabili", „tâmpiţi". Pentru Pentru flecare calificativ deputatul de Sibiu a adus şi argumentele pe care le-a considerat concludente, astfel încât nu înţelege să retracteze nimic din ce a afirmat, nici nici după ce a fost ameninţat cu represalii de către cei vizaţi. Comitetul Director Director al P.L/93 califică reacţia Guvernului Guvernului o acţiune în forţă, deintimidareacelorcareîşi îşiexprimă exprimăliber liberopiniile. Foştiimembri membri ai conducerii P.L.'93 consideră că afirmaţiile colegului lor  păcătuiesc printr-o formă neacad neacademică, emică, dar trimit trimit la fenomene reale asupra cărora liberalii au atras atenţia de nenumărate ori. Cei mai mulţi dintre reprezentanţii celorlalte partide din opoziţie declară că nu sunt de acord acord cu violenţele de limbaj, limbaj, dar nici cu metodele Guvernului Guvernului de intimidare intimidare a unui parlamentar. • 4 aug, Tribunalul judeţean Gorj decide că greva minerilor  e legală deoarece e vorba de continuarea conflictului de muncă suspendat suspendat la 28 ian. 1994 1994 de C.S.J., C.S.J., cu condiţia respectării grafi cului de măsuri prin care R.A.L. Târgu Jiu trebuia să rezolve revendicările revendicările minerilor. minerilor. Cum dovada dovada rezolvării revendicărilor nu există, greva este legală. Dumitru Popescu negociază negociază cu liderii sindicali şi la Târgu Jiu, şi la Deva (este huiduit pentru că nu acceptă să vorbească la microfo microfon n manifestanţilor manifestanţilor prezenţi llaa un 403

1994 miting de susţinere a grevei minerilor). minerilor) . Protocolul încheiat cu aceastăocaziesatisfacecererilebăneştiale minerilor, minerilor,nula nivelul nivelul cifrelor stabilite stabilite de ei, dar printr-o aproximare aproximare acceptabilă. acceptabilă. în în plus se procedează procedează la destituirea (cerută de grevişti) a directorului RAL. RAL . Târgu Jiu, Radu Mironovicl. ironovicl. încă o victorie pentru mineri (dar şi pentruGuvern) Guvern)careautoatemotivelesăînceteze încetezegrevele. -Vasile -Vasile Manea Drăgulin gulin anunţă că în problema caselor  naţionalizate naţionalizate este justificată (pentru (pentru a nu comite comite un rău compa compa rabil cu cel făcut prin naţionalizare naţionalizare şi pentru a nu fi aruncaţi aruncaţi chiriaşii în stradă) formula recursului în anulare adresat C.S.J., pentru ca astfel proprietarilor care şi-au recâştigat imobilele imobilele prin hotărâri judecătoreşti să le fie anulate aceste hotărâri. Obişnuiţi să fie deposedaţi deposedaţi de proprietăţi, proprietăţi, foştii proprietari vor suporta suporta mai uşor o pierdere a imobilelor, decât chiriaşii care au fost întotdeauna la adăpost de asemenea asemenea nefericiri şi sunt, deci, mai vulnerabili.  Această din urmă interpretare n-a fost formulată de procurorul general, la conferinţa de presă respectivă, ci de presă (o anumită anumită parte), care a înregistrat şi opiniile foştilor proprietari. De altfel tot  în presă se face presupunerea că grija lui Vasile ManeaDrăgulin pentru chiriaşii din casele naţionalizate este inspirată de împotrivirea împotrivirealui Ionfliescufaţă de reîmproprietărirea celor afectaţi denaţionalizare. Dinaceastăcauză,dorindsă-şiapareprestanţa de procuror general independent şi cu personalitate, Vasile Manea Drăgulin subliniază, la aceeaşi conferinţă de presă, că între conduita conduita sa profesională profesională şi pornirile lui Ion Iliescu nu există nici o legătură. •6aug. LaîncheiereaviziteiînRomânia, RichardSchifter, directorulpentruEuropaCentralăşide EstînConsiliul Securităţii Naţionale Naţionale al S.U.A., declară că americanii sunt interesaţi de legăturile cu România (ţară cu o poziţie strategică foarte importan tă) şi de bunele ei relaţii cu vecinii. vecinii. Oaspetele este de părere că principala ameninţare ameninţare pentru toate ţările ţările din estul estul Europei Europei o reprezintă problemele economice rezolvabile printr-un program susţinutde reformecare săconducălaprivatizareşi laeconomia depiaţă. • 10 aug. La o conferinţă de presă, Victor Surdu, preşedintele P.D.A.R., prezintă unele concluzii din care lumea trebuie să înţeleagă înţeleagă că partidul partidul său n-a fost înfrânt de P.D.S.R. .S.R. Cifrele spun că din 172 000 000 de membri, membri, P.DA.R. P.DA.R. a pierdut doar  30. VictorSurduanunţă şi fuzionarea P.DA.R. cu Partidul Popular  Republican (înfiinţat în februarie 1994) al cărui preşedinte, Radu Theodoru, devine vicepreşedintele P.D.A.R. 404

1994 •11 aug.LaCluj-Napoca,undeIonStoica,patronulfirmei Caritas Caritas (societate de întrajutorare care primea anumite anumite sume de I iani de la cetăţeni, pentru ca după după câteva luni să să le restituie restituie de 8 ori mai mult mult decât sumele depu depuse) se) a sistat sistat de mai multe luni plăţile. plăţile. Ceipăgubiţise organizează, organizează,sperând sperând să-şi să-şi recupereze recupereze banii depuşi în conturile conturile Caritasului, Dacă nu nu cu mult timp în urmă Ion Stoica era zeificat, iar cei care atrăgeau atenţia că totul e o înşelătorie, înşelătorie,consideraţiun fel deduşmani duşmani ai bunăstării bunăstării poporulu poporului, i, acum, păcăliţii îşi încep protestul împotriva lui Stoica printr-un miting miting de proporţii. proporţii. Pe o pancartă chipul chipul lui Ion Stoica Stoica atârnă intr-o intr-o spânzurătoare, spânzurătoare, se ţin ţin discursuri ameninţătoare, se fac planuri ofensive şi se ajunge ajunge ia ideea că vina vina nu e numai a lui lui Ion Stoica, ci şi a oamenilor oamenilor puterii care au încurajat escrocheria escrocheria pentru pentrualua eiînşişi înşişisumeexorbitante exorbitantedela laCaritas,îndetrimentul detrimentul simplilor simplilor cetăţeni. Atmosfera Atmosferadevineincendiarăcândadulatoarea de altă dată a lui Ion Stoica, iar acum liderul mişcării mişcării împotriva patronulu patronuluii Caritasului, Caritasului,Ana Potcoavă(numită (numităde tovarăşii deluptă Ecaterina Teodoroiu de pe Someş), îşi începe discursul în care promite promite că se va face dreptate. îşi va primi pedeapsa pedeapsa „hoţul" „hoţul" de Stoica, „molia scârboasă", scârboasă", „escrocul cel cel mai avid al tuturor  timpu timpurilor" rilor",, dar şi cei care l-au încurajat: peuneriştii în frunte cu Gheorghe Funar, guvernanţii, unii ziarişti. Pentru a recupera banii banii depunătorilor, depunătorilor, Ana Potcoavă are un plan de 35 de puncte. Unul Unul dintre ele prevede prevede că, dacă Stoica n-are de unde să dea banii baniiînapo înapoi, i, trebuie trebuiesă-i deaGuvernul, Guvernul,şinu oricum, oricum,ci indexaţi. Până Până la a da seama celor păgubiţi, păgubiţi, Ion Stoica este acuzat oficial deînşelătorie(3aug.) încadruluneiacţiuni penale penaledejadeclanşate. Sesizările care au determinat începutul acţiunii penale conţin şi amănunte mai delicate: persoanele importante din Parlament, Garda Financiară, primării, poliţie, Parchete -au depus şi au ridicat preferenţial preferenţialmarisumedebani. Mitingurileşi acţiunilede protest anti-Caritas vor continua şi vor lua amploare amploare (unii manifestanţi

intră în greva foamei). foamei). -P.U.N.R, n-a uitat că a semnat un protocol prin care i se garantează accesul la guvernare, termenele limită pentru respectarea respectarea înţelegerilor fiind 1 febr., febr., apoi 1 iun. P.U.N.R. şi-a pierdut pierdut însă răbdarea răbdarea,, dar mai face o încercare, a treia şi ultima: dacă până până la 1 sept. P.U.N.R.-iştii nu-şi vor ocupa ocupa locurile locurile  binemeritate în Guvern, P.D.S.R. o să afle ce înseamnă o moţiune de cenzură cenzură care reuşeşte. Cel Cel puţin Ioan Gavra este sigur de succesul moţiunii de cenzură pe care P.U.N.R. o poate promova la o adică, 405

1994 • 12 aug. Guvernul amână, amână, printr-o printr-o ordonanţă, termenul termenul de aplicare a Legii fondului fondului funciar până la sfârşitul lui 1996, 1996, obligat de evidenţa cifrelor: au fost eliberate până la data emiterii ordonanţei 27% din totalul titlurilor de proprietate pe care le aşteaptă mai ales ţăranii. • 13 aug. „Opoziţia poziţiaunită e maiimportantă importantă decâtinteresul interesul de partid" afirmă Nicolae Manolescu la întrunirea Comitetului National al P.A.C. care votează (25 voturi pentru, 14 împotrivă, o abţinere) semnarea semnarea actului adiţional la protocolul C.D.R. C.D.R. Chiar  dacă prin această decizie, care îi nemulţumeş nemulţumeşte te pe unii membri ai Comitetului Naţional, Naţional, P.A.C. rămâne rămâne în C.D.R., C.D.R., partidul are multe multereproşurila adresaConvenţiei Convenţieipe careţine săle facă facăpublice într-o declaraţie. Reuniunea Reuniunea Comitetului Comitetului C.D.R. C.D.R. din 3 aug. este considerată considerată „o mică lovitură de forţă" deoarece la acea dată mulţi mulţi lideri ai partidelor din C.D.R. C.D.R. au absentat, iar iar cei care au votat n-au n-au avut răgazul să anali analizeze zeze actul adiţional, adoptat, adoptat, după părereaP.A.C., P.A.C., înmodnedemocratic. nedemocratic. Esteapoiinadmisibilă inadmisibilă-în - în viziunea P.A.C. -campania -campania declanşată împo împotriva triva acestui partid, acuzat de către celelalte formaţiuni din Convenţie că ar submina unitateaopoziţiei. Cel Cel careîntreţine ofensiva ofensivaîmpotriva împotrivaP.A.C. P.A.C. este li beră îşi oferă paginile Emil Constantinescu, Constantinescu, iarziarul Românialiberă  atacurilor împotriva partidului al cărui lider este acuzat că-şi direcţionează demersul demersul politic în funcţie de ambiţia de a rivaliza cu preşedintele C.D.R. Tonul şi argumenteledeclaraţiei suntaspre şi se încheie cu un ultimatum ultimatum: dacă tot se invocă permanant permanant ideea de unitate a opoziţiei, atunci C.D.R. C.D.R. trebuie să reprimească reprimească . P.N.L. „necondiţionat „necondiţionat şi imediat". • 15-16 aug. Cu ocazia vizitei în România a lui MaxVan Van Der Stoel, înalt înalt comisar C.S.C.E. C.S.C.E. pentru minorităţi, U.D.M.R. prezintă un sumar al problemelor care preocupă minoritatea maghiarădin dinRomânia, România,începândcu Legeaînvăţământului,Legea minorităţilor naţionale şi sfârşind cu atitudinea considerată şovină a lui Gheorghe Funar. -Emil Constantinescu pledează pledează pentru constituirea unui grup parlamentar parlamentar unic al C.D.R, C.D.R, care care să se manifeste ca şi cum ar aparţine unui singur partid. Autorul propunerii crede că atât activitatea parlamentară a opoziţiei cât şi coeziunea sau coerenţa   în interiorul int eriorul C.D.R. ar fi influenţate în bine de această transformare. - Neînţelegerile eînţelegerile dintre Miron Mitrea şi Victor Ciorbea, conducătorii gigantului sindical C.N.S.L.R.-Frăţia, duc la itrea constată că despărţirea publică a celor doi lideri. Miron Mitrea 406

1994 opiniile opiniile sale politice dife diferă ră atât de mult de ale lui Victor Victor Ciorbea  încât nu mai pot merge, mai departe, împreună. Victor Ciorbea explică explică şi în ce constă diferenţa: M Miro iron n Mitr Mitrea ea este tot mai atras de P.D.S.R P.D.S.R. şi de funcţiile pe care acest partid este dispus să le ofere liderilor sindicali. în consecinţă Victor Ciorbea decide să se retragă din C.N.S.L.R.-Frăţia şi să întemeieze cu unele structuri structuri sindicale ce-1 vor urma o nouă Confederaţie apropiată de C.D.R. Miron Mitrea reacţionează, declarând că sindicatele ar trebui ţinute la distanţă de politică. • 16 16 aug.Marko MarkoBela, preşedintele preşedintele U.D.M.R, U.D.M.R, esteprimit la cerere, de Teodor Meleşcanu cu care discută despre perspectiveletratatului tratatului româno-m româno-maghiar.Liderul U.D.M.R. consi deră că tratatul trebuie să conţină principiile comunităţii maghiare  în legătură cu soluţionarea soluţionarea problemelor problemelor acestei minorităţi minorităţi în România. • 17-19 aug. Noutate de senzaţie. Cinci deputaţi-Aristide Dragomir, Raymond Luca, Petre Roman, Adrian Severin, Constantin Constantin Teculescu - sunt sunt invitaţi la la Parchetu Parchetull General, eneral, la sesizarea Guvernului, în vederea audierii pentru verificările prealabile începerii urmăririi penale. Petre Roman, Adrian Severin şiConstantinTecules Teculescu cusunt acuzaţicăîn funcţiilepecarele-au avut(prim-ministru (prim-ministru,,ministru,şef deserviciu B.R.C.E.), B.R.C.E.), audispus să se cheltuiască importante importante sume de bani, fără acoperire legală. legală.  Aristide  Arist ide Dragomir este învinuit de infracţiune infracţiuneaa de ultraj (pe aeroportul din Arad a lovit un subofiţer) şi distrugere, iar Raymond Luca trebuie să răspun răspundă dă în legătură cu infracţiunile de insultă şi ultraj (la adresa Guvernului). Guvernul Văcăroi Văcă roiu u devine (conform (conform • 18 aug. Guvernul caracterizăriiprimului-ministru) primului-ministru)bicolor, nu pentrucăn-armai fi suportat suportat monotonia monotonia unei echipe doar a P.D.S.R, P.D.S.R, ci pentru că a venit vremea vremea ca obligaţiile obligaţiile faţă de P.U.N.R. P.U.N.R. să fie onorate. Prin urmare Guvernul adoptă doi peunerişti ca miniştri: Valeriu Tabără (Agricultură) şi Adrian Turicu (Comunicaţii). Noii miniştri sunt membri marcanţi ai P.U.N.R., şi prin ei ascensiunea acestui partid la guvernare guvernare se face, aşa cum declară Gheorghe Funar, la vedere, vedere, dar de fapt, P.U.N.R. guvernează deja mascat (discreţie impusă de P.D.S.R) prin Iosif Gavril Chiusbaian (Justiţie) şi Aurel Novac (Transporturi) susţinuţi de P.U.N.R. Cala orice remaniere guvername guvernamentală ntală oamenii oamenii politici fac declaraţii: Oliviu Gherman ţine să explice că numirile s-au s-au făcut datorită valorii candidaţilor  pe care P.U.N.R. a ştiut să-i aleagă; Ioan Gavra zice că P.U.N.R. trebuie să-şi asume răspunderea răspunderea guvernării. în tabăra opoziţiei 407

1994

părerile sunt convergente: convergente: un partid partid extremist a pătruns pătruns prin şantaj în Guvernul României. -Victor -Vic tor Ciorbea Ciorbea (preşedintele (preşedintele C.N.S.L.R C.N. S.L.R -Frăţia -Frăţia)) şi Dumitru Costin (preşedinte B.N.S.) pun bazele unei alianţe sindicate C.D.R. care urmează urmează să se definească definească ulterior. întreaga întreaga stângă politică se declară împotriva împotriva politizării sindicatelor, deşi Miron Mitrea esteşi eltot mai mai aproape aproapedeP.D.S.R. P.D.S.R. • 19 aug. Corneliu Corneliu Vădim Tudor este nemulţumit nemulţumit că partidulsăunu aintrat încalculul deremaniereguvern guvername amentală, ntală, deşi face parte parte dintre aliaţii aliaţii RD.S.R. într-o într-o scrisoare deschiă adresată lui Oliviu Gherman, Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu, P.R.M. face nota de plată pentru RD.S.R. RD.S.R. pe care o însoţeştede ameninţările ameninţărileşi criticile dintotdea dintotdeauna una.. Pentru Pentruasusţine mai departe Guvernul Guvernul Văcăroiu, care a aruncat ţara într-o profundă criză economică, P.R.M, cere: 2 miniştri, 5 secretari de stat,2 directori directori generali generali în structurile structurile guvername guvernamentale, ntale,10 directori directori generali în ministere, 3 ambasadori, ambasadori, 2 funcţionari funcţionari în organisme internaţionale, 3 prefecţi, 3 subprefecţi, subprefecţi, 5 directori în cadrul prefecturilor. Pentru satisfacerea satisfacerea acestor cereri P.D.S.R.-ului P.D.S.R.-ului i se acordă acordărăgazpânăla sfârşitul sfârşitul anului. anului. Până Pânăatunci Corneliu Vădim Tudorcritică critică modul încare cares-afăcut recentaremaniere remaniereşi P.TJ.N J.N.R. care a ajuns la guvernare prin presiuni. - Opoz Opoziţia iţia protestează, din nou în zadar, în în legătură cu procedeul procedeul prin care au fost numiţi noii miniştrii - prin prin decret prezidenţial, prezidenţial, fără să se mai recurgă recurgă la validarea în în Parlamen Parlament. t. Ziarul Adevărul  face o schemă din care rezultă ceea ce îi contrariază pe mulţi oameni politici: jumătate dintre miniştri cabinetului Văcăroiu nu a primit girul Parlamentului, ceea ce pentru pentru opoziţie opoziţie înseamnă înseamnăîncălcarea încălcareagravăa Constituţiei. Constituţiei. -După ce Guvernul a aprobat ansamblul de măsuri pentru accelerarea privatizării (17 aug.), Iacob Zelenco, preşedintele Agenţiei AgenţieiNaţionaledePrivatizare,prezintăexecutivului executivuluilista lista celor  3 000 (2934 plus instituţiile de asigurări) de societăţi privatizabile care reprezintă 47,8% 47,8% din totalul societăţilor comerciale (6 700) din România, România, constituite constituite pe baza legii nr. 15/1990 15/1990 (privind reorganizarea reorganizarea unităţilor economice economice de stat, ca regii autonom autonome şi societăţi comerciale). Iacob Iacob Zelenco informează informează că până la 30 iun. 1994 au fost privatizate 590 de societăţi comerciale, comerciale, adică 8% din totalul celor privatizabile. Ponderea Ponderea capitalului social privatizat este de 3% din totalul capitalului social. Pentru semestrul al doilea din 1994 sunt planificate pentru privatizare privatizare 1660 de unităţi. 408

1994

• 21-22 aug. Ziua de 23 August nu este nici acum uitată. LaMuzeulŢăranuluiRo Româ mân, n,câteva fundaţii fundaţiişi asociaţii încearcă săi restabilească adevărata adevărata semnificaţie. semnificaţie. (.Adevăr (.Adevăr şi mistificare despre 23 August 1944".) Mai mulţi oameni polit politici ici au propus să fie invitat, cu această ocazie, şi ex-regele ex-regele Mihai, direct direct implicat în evenimentele evenimentele invocate şi a cărui mărturie mărturie ar fi fost fost necesară. Ca şi în alte situaţii ex-regele a trebuit să renunţe la vizită, dar  adresează un mesaj către poporul român care este citit la deschiderea simpozionului. -Academia Română şi MAp.N. organizează seminarul „50 de ani de la trecerea României României de partea coaliţiei Naţiunilor Unite, semnificaţii nificaţii interne interne şi internaţiona internaţionale". le".în înintervenţiasa,Ion Ion fliescu exprimă părerea că destinul ţării a fost hotărât de forţele politice grupate în Blocul Naţional Democrat, în colaborare cu o parte a Armatei Armatei şi cu„cercurilePalatulu Palatului". i". -BogdanHosu, preşedintele preşedinteleConfederaţiei ConfederaţieiCartelAlfa,îşi face cunoscut dezacordul dezacordul faţă de Miron Mitrea şi Victor Victor Ciorbea Ciorbea care au implicat implicat politic politic sindicatele. Intenţia lui este să facă din Alfa Alfa o confederaţie confederaţie puternică şi care, dincolo de conjuncturi, conjuncturi, să rămână fidelă doar intereselor sindicaliştilor. - Palatul Cotroceni. Cotroceni. Noii miniştri ai P.U.N.R. P.U.N. R. depun  jurământul în faţa lui Ion fliescu. Cu această ocazie preşedintele ţării răspunde răspundecelor (foarte (foartenumeroşi)carepretindca Parlamentul Parlamentul să-şideagirulpentruaceştiminiştri: validareadecătre cătreParlament Parlament nu este necesară pentru că Guvernul nu-şi va modifica programul prezentatlainstalare. instalare. Ultima Ultimaremaniereguvernamentală guvernamentalăcontinuă totuşi să-i preocupe şi să-i nemulţumească pe unii oameni politici şi pe ziarişti. ziarişti. Opoziţia îşi exprimă exprimă insistent insistent protestul faţă de cooptarea la guvernare a unor forţe politice extremiste şi faţă de refuzul puterii de a modifica echipa guvernamentală cu avizul Parlamentului. (Sergiu Cunescu prevede că la sfârşitul legislaturii, din Guvernul Văcăroiu cel investit de Parlament va rămâne doar  primul-ministru. primul-ministru. P.L.'93 consideră că noul cabinet, după după remanierea remaniereafăcutăneconstituţional,este unul„naţional-socialist, adică nazist", care va compromite România în ochii străinătăţii pentru care nu există deosebiri deosebiri între Jirinovski Jirinovski şi Gheorghe Funar.) -îşi face efectul şi o altă bombă pusă cu dezinvoltură să explodeze în viaţa politică românească de Ioan Gavra şi Gheorghe Funar, euforici euforici şi probab probabilil de aceea necenzuraţi, necenzuraţi, după ce au fost promovaţi la guvernare de P.D.S.R. în ziarul Adevărul, (23 aug.) Dumitru Tinu sesizează importanţa copleşitoare a declaraţiilor  409

1994 făcute de liderii P.U.N.R. Concluzia apare chiar în articolul „Minciunastă cuVăcăroiu Văcăroiu la masă": masă":„Laceremonia ceremoniadela laPalatul Justiţiei, din 8 martie '94, ministrul ministrul declara sus şi tare că nu are «nici o culoare politică». Aflăm acum acum că are culoare - şi încă ce culoare! Cu un aer şmecheresc şmecheresc Ioan Gavra anunţă, la prima conferinţă conferinţă de presă după pătrunderea pătrunderea forţată în Guvem, Guvem, că partidul partidul său se află mai mai de mult la putere prin ministrul justiţiei, care este membru al P.U.N.R., şi ministrul transporturilor, simpatizant peunerist. Preşedintele Preşedintele partidului, Gheorghe Funar, merge mai departe cu dezvăluirile, afirmând că a fost vorba de «o intrare mascată», «conform «conform dorinţei dorinţei P.D.S.R.». Aşadar, Aşadar, titularul titularul ministerului ale cărui acte de justiţie încep prin solemnitatea  jurământului cu mâna pe Biblie de a spune «ADEVĂRUL  şi NUMAI ADEVĂRUL», L»,oficiază oficiazăîmpărţireadreptăţii întemeiul temeiul unei grosolane minciuni. minciuni. Acum se înţelege înţelege mai bine de ce şi în cazul precedentei precedentei remanieri, remanieri,şi în cel actual,Guvernul Guvernula eludataprobareaParlamen Parlamen tului, interpretând după bunul plac prevederile Constituţiei, [ ] Cum se vede «înţelegerea» dintre dl.Văcăroiu şi P.U.N.R. era o complicitate la infracţiune. Cutremurător este modul în care au fost receptate aceste dezvăluiri. Au trebuit să treacă 5 zile pentru a se înţelege monstruozitatea monstruozitatea cazului. în orice ţară democratică democratică dezvăluirea că un ministru a minţit - cu atât mai mult când e  vorba chiar de ministrul justiţiei justiţiei -ar avea efectul efectul unei bombe. Ar  fi un scandal naţional, al cărui final n-ar putea putea fi decât demisia, demisia, dacănudemiterea demitereacelui celuiîn cauză.Iaruneori cădereaGuvernulu Guvernului, i, La noi.... Da, la noi o minciună în plus nu mai impresionează pe nimeni". După După ce se fac auzite protestele, iiar ar P.D. cere demisia demisia miniştrilor miniştrilor justiţiei şi transpor transporturilo turilor, r, liderii P.U.N.R. nu-şi mai amintesc să fi făcut declaraţiile respective, pe care le neagă cu hotărâre hotărâre şi susţin că Iosif Gavril Chiusbaian Chiusbaian şi Aurel Novac n-au fost niciodată membri P.U.N.R. • 24-25 aug. Ion Stoi Stoica ca „patronul escroch escrocheriei eriei naţionale Caritas" Caritas"cumîl numeştepresa,este reţinutla Bucureşti Bucureştila Direcţia Direcţia Cercetări Penale din I.G.P. pentru audieri, sub acuzaţia de infracţiune infracţiunede bancrută bancrutăfrauduloasă, frauduloasă,fals şiînşelăciune înşelăciuneîn paguba paguba avutuluiparticular, particular,Parchetul ParchetulGeneral General depe lângăC.S. J. dispune arestarea arestarea preventivă preventivă a lui Ion Stoica la al cărui caz continuă continuă cercetările începute încă din luna mai. -P.D.S.R.doreşte doreştesă pună punăordineînrelaţiile salecualiaţii, înacest acestscopDelegaţiaPermanentăaP.D.S.R. P.D.S.R.îl desemnează desemneazăpe Ion Solcanu să-i convoace pe reprezentanţii P.U.N.R., P.S.M. şi 410

1994

P.R.M. şi să-i pregătească pentru a semna un protocol de colaborare. colaborare. La prima întâlnire (25 aug.) aliaţii aliaţii nu-şi nu-şi propun decât să se familiarizeze cu ideea oficializării mai vechii lor relaţii politice. Protocolul Protocolul care se se va definitiva în scurt timp va defini defini limitele limitele colaborării politice, legislative, ale colaborării în teritoriu, ca şi conduita faţă de programul de guvrernare. întâlnirea s-a desfăşurat cu contribuţia lui Ion Solcanu, Vaier Suian (P.U.N.R), Mircea Hamza (P.R.M.) şi Adrian Păunescu (P.S.M.). -Aurel Novac, ministrul transporturilor, declară că nu e nici membru P.U.N.R., P.U.N.R., nici simpa simpatizant tizant al acestui partid. •1 sept. Senatorii au primit (spre consultare), în prima zi a sesiunii de toamnă, proiectul Legii privind accelerarea privatizării. Iniţial a existat propunerea ca executivul să-şi asume răspunderea răspunderea politică pentru această lege, ceea ce însemna eliminarea etapei dezbaterilor şi a riscului intervenţiei în text. Cum CumGuvernul Guvernule interesatca Legea Legeasă fieadoptată adoptatăcât mairepede, soluţia asumării răspunderii politice politice părea optimă. Num Numai ai că în acest caz, respingerea prin vot a Legii duce automat la căderea Guvernului. Deşi P.D.S.R. a apelat la sprijinul aliaţilor, ulterior a constatat că P.U.N.R., P.R.M. şi P.S.M. au destule obiecţii faţă de lege,deci votullor nuesigur.în consecinţă consecinţă,,s-arenunţat renunţatla ideea bravăaasumăriirăspunderii răspunderiidin dinparteaGuvernului. Guvernului.Proiectulde Legeîşi urmează urmeazădrumul drumulobişnuit înParlament Parlamentdeoarece P.D.S.R. nu vrea să rişte rişte căderea Guvernului. Guvernului. Un prim-ministru trebuie să se ţină de cuvânt. La investirea cabinetului său Nicolae  Văcăroiu a anunţat că va rămân rămânee la guvernare guvernare 4 ani. La 30 sept. s-au întrunit şi liderii C.D.R. pentru a hotărî ce conduită vor adopta faţădeproiectul Legii Legii privind privindaccelerareaprivatizăriiînaintat de Guvern Guvern Parlamentului. S-a ajuns la concluzia că nu mai e nevoie de o modificare a vechii legi a privatizării deoarece aceasta n-ar  aduce aducedecât noicomplicaţii complicaţii laînfăptuireaprivatiză privatizării. rii. LideriiC.D.R. au mobilizat economiştii pentru a realiza (repede) un programalternativă al Convenţiei. -Nicu Ceauşescu îşi regăseşte energia de altădată şi îl dă  în judecată pe senatorul P.N.Ţ.C.D., Şerban Săndulescu. pentru că l-ar fi calomniat afirmând afirmând că este „un bolnav bolnav închipuit". Senatorul primeşte o citaţie, la secretariatul Parlamentului, prin care este chemat, în calitate de inculpat, la procesul cu Nicu Ceauşescu, la 20 oct, 1994 ora 14.00, 14.00, la la Judecătoria sectorului I Bucureşti. Imunitatea Imunitatea parlamentară, în temeiul căreia Şerban Şerban Săndulescu Săndulescu nu putea fi inculpat, n-a n-a contat în acest caz. -Boris Elţiri îşi amână vizita în România România.. Cel mai serios 411

1994 motiv motiv al acestei decizii este lentoarea lentoarea cu care se lucrează lucrează pentru încheierea Tratatului politic politic româno-rus româno-rus (din luna iun. nu s-a maiîntreprinsnimic nimic))şi puncteledevederediferite diferiteîn legăturăcu evaluarea consecinţelor pactului Ribbentro Ribbentrop-M p-Molotov. olotov. • 2 sept. U.D.M.R. doreşte doreşte să se implice în tratativele premergătoare definitivării Tratatului de bază româno-maghiar. In acest scop, o delegaţie a U.D.M.R. în frunte cu Lâszlo T6kes solicită şi obţine o întrevedere cu Teodor Teodor Meleşcanu, Meleşcanu, care la 5 sept. urmează să facă o vizită la Budapesta unde va fi abordată şi problemaTratatului Tratatului româno-m româno-maghiar. aghiar.U.D.M.R. înmânează ministrului român de externe documentul intitulat „Poziţia U.D.M.R. privind Tratatul româno-maghiar". Ce rezultă din acest document? în primul primul rând că că „U.D.M.R  consideră de o importanţă fundamentală" ca reprezentanţii minorităţii maghiare din România şi ai minorităţii române din Ungaria să fie implicaţi în elaborarea Tratatului Tratatului şi, în al doilea rând, rând, ca Tratatul să cuprind cuprindă, ă, ca parte integrantă, o convenţie privind ocrotirea minorităţilor elaborată de minorităţile maghiară maghiară şi română. română. U.D.M.R. U.D.M.R. înscrie înscrie în acest document şi principiile de bază care ar trebui să fie înscrise în convenţie: „dreptul la cultură proprie, folosirea limbii materne şi a simbolurilor naţionale", „recunoaşterea - pe baza principiului autodeterminării interne - dreptului persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România la autonomie personală, admmistrativă, locală şi regională, asigurarea condiţiilor juridice, instituţionale şi materiale pentru exercitarea acestora", „asigurarea căîn regiunileîn carepersoaneleaparţinândminorităţii minorităţii maghiare formează majoritatea populaţiei, autorităţile autorităţile locale alese alese să beneficieze de un satut juridic juridic special", „angajamentul „angajamentul de a nu iniţia măsuri care ar modifica artificial componenţa etnică a teritoriilor locuite de minorităţile naţionale, în defavoarea acestora", „asigurarea reţelei de educaţie autonomă cuprinzând toate formele şi nivelurile învăţământului profesional în lumba maternă", „recunoaşterea dreptului persoanelor aparţinând minorităţii maghiare maghiare din România România de a folosi limba maternă în viaţa viaţa privată şi publică, adică în administraţie, justiţie, justiţi e, în domeniul sănătăţii,  înviaţa confesio confesională nală,, în educaţie educaţieşi cultură, cultură,în instituţiilepublice,  în mass-media". Documentul U.D.M.R. mai propune şi alte numeroase drepturi pe care România şi Ungaria ar trebui să le asigure minorităţilor maghiară şi română. ® 3 sept. Consiliul Consiliul Naţional al P.U.N.R. îl păstrează pe Gheorghe Funar în funcţia de preşedinte preşedinte al partidului şi nu renunţă nici la alianţa alianţa cu P.D.A.R. P.D.A.R. în cadrul B.U.N. 412

1994 Tot la Cluj-Napoca, în stradă, continuă demonstraţiile celor   înşelaţideCaritas.AnaPotcoavă, lideragreviştilorfoam foamei, ei,cere pedeapsa cu moartea pentru Ion Stoica şi sancţionarea severă a celor celor careau sprijinitfirma.Uniiclujeniîl îl consideră considerăvinovatmoral şl pe Gheorghe Funar şi cer demiterea lui din funcţia de primar  al Clujului. (Caritas este doar cea mai faimoasă faimoasă dintre cele 600 de societăţi societăţi de întrajutorare din România care i-au păgubit pe depunători depunători de 17,5 17,5 miliarde lei. lei. împotriva acestor acestor firme firme s-;au  înaintat instanţelor judecătoreşti 1 100 100 000 reclamaţii.) reclamaţii.) —Bill Clinton a dispus prelungirea cu încă un an (până la 3iul. 1995)a clauzeinaţiuniicelei celeimaifavorizatepentruRomânia. România. La începutul începutul lunii aug. S.UA. S. UA. era pe primul primul loc în ce priveşte Investiţiile străine străine în România România care, la la rândul ei, şi-a amplificat amplificat exporturile în S.UA. • 5 sept. Gheorghe Gheorghe Funar trimite o scrisoare deschisă preşedintelui C.D.R., Emil Constantinescu, în care, făcând referirela poziţiaU.D.M U.D.M.R faţăde Tratatul româno-m âno-magh aghiar, iar,trage concluzia că acest partid s-a folosit de Convenţie pentru a-şi finaliza scopurile sale antiromâneşti. Liderul P.U.N.R. consideră că C.D.R. C.D.R. a pierdut pierdut alegerile datorită alianţei cu U.D.M.R. şi îl invită pe Emil Emil Constantinescu să renunţe la această alianţă şi chiar să susţină demersurile prin care U.D.M.R. să fie scos în afara afara legii. Gheorghe Gheorghe Funar nu uită să sublinieze sublinieze că sugestiile saleau oimportanţă importanţăsporitădeoareceemană emanăde laun partidcare participă la guvernare. -Unii reprezentanţi al P.N.Ţ.C.D. consideră că P.L.'93 este copilul teribil al C.D.R., deci un „partid problemă". Ultima propu nere a P.L.'93 considerată inoportună este alcătuirea de liste electorale separate, pentru fiecare partid din C.D.R, ceea ce în opinia membrilor alianţei ar fi calea cea mai sigură de destrămare a Convenţiei. Lui Ion Diaconescu propunerea i se pare absurdă deoarece deoarece Convenţia onvenţiarealizează unitatea opoziţiei, opoziţiei, iar candidaturile candidaturile pe liste separate conduc inevitabil la lupta politică în interiorul C.D.R. -Vizita ministrului de externe român, Teodor Meleşcanu, la Budapesta, impune concluzia că România şi Ungaria sunt interesateşi capabile capabilesă adopte adopteun limbaj limbajcomun,caresă conducă, conducă, prin continuarea negocierilor, la încheierea Tratatului politic de  bază între între cele două ţări. Teodor Meleşcanu s-a întâlnit cu preşedintele republicii, Arpad G/mcz, preşedintele Adunării Naţionale, Zoltan Gal, primul-ministru Gyula Horn şi bineînţeles cu omologul său ungar, Lâszlo Kovâcs. Gyula Horn a apreciat 413

1994

că „există voinţă politică de ambele părţi de a încheia Tratatul politic de bază" determinată de interesul fiecăreia dintre părţi de a-şi a-şi rezolva propriile propriile probleme probleme politice în perspectiva integrării în organismele europene europene pentru că „Europa are nevoie de noi, dar  fără tensiunile dintre noi". Evaluând Evaluând rezultatele vizitei, vizitei, Teodor  Meleşcanu apreciază apreciazăcă Tratatul româno-un âno-ungar garar puteafi semnat semnat până în mai 1995 1995 şi că, dacă s-au s-au făcut progrese în tratativele pentru recunoaşterea frontierelor, frontierelor, nu s-a ajuns la nici un rezultat rezultat  în problema minorităţii maghiare. al C.D.R. lao producţie •7 sept. „ Nu va fi nici un răspuns alC.D.R. deacest tip"-comentează -comenteazăEmilConstantinescu scrisoarea scrisoareaprimită de le Gheorghe Funar, pe care o consideră un model de politicianism şi demagog demagogie". ie". De la înălţimea înălţimea funcţiei funcţiei sale de preşedinte al unui partid aflat la guvernare, Gheorghe Funar  reuşeşte din nou să tulbure apele, epistola sa intrând rapid în atenţia generală nu tocmai favorabil favorabil pentru liderul P.U.N.R. De altfel şi Vaier Suian. senator senator RU.N.R., RU.N.R., a considerat considerat necesar să precizeze că poziţia lui Gheorghe Gheorghe Funar nu reflectă atitudinea RU.N.R faţă de U.D.M.R., iar  iar Cornel Brahaş crede că ar fi posibil ca afirmaţiile afirmaţiile lui Funar să dăuneze dăuneze relaţiilor P.U.N.R. ccuu P.D.S.R.  într-adevăr un personaj important din P.D.S.R., Vasile Văcaru, face o declaraţie incomodă pentru Gheorghe Funar: „Coincidenţa acestei declaraţii belicoase cu vizita d-lui Meleşcanu la Budapesta mă pune serios pe gânduri". gânduri". -Victor -Vic tor Ciorbea, Ciorbea, alături de liderii partidelor din C.D.R C.D.R., anunţă la o conferinţă de presă că noua structură sindicală pe care intenţionează să o creeze se va numi Confederaţia Sindicatelor  Democratice din Român România ia şi va avea permanent rolul de cenzor  al Guvernului. Unele federaţii din din C.N.S.L.R.-Frăţia au decis să-1 urmeze pe Victor Ciorbea. • 7-8 sept. „Rom „România ânia poate şi trebuie să fie partenerul privilegiat al Franţei", declară mmistrul de externe francez Alain Juppe, aflat într-o vizită în în Româ România. nia. în cadrul întâlniril întâlnirilor or cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Teodor Meleşcanu Meleşcanu s-a discutat şi despre integrarea integrarea României în Uniunea Europeană sau despre consecinţele respectării embargoului împotriva Iugoslaviei. •8 sept. La şedinţa Biroului Executiv al P.D.S.R, proiectul Legii de accelerare a privatizării beneficiază de o atenţie specială, motiv motiv pentru care Nicol Nicolae ae Văcăroiu Văcăroiu a şi fost invitat la şedinţă. Concluzia Concluzia este că proiectul Legii trebuie să-şi urmeze urmeze cât mai rapidtraseul traseulspre spreadoptareaînParlament.Grupurile Grupurileparlamentare ale P.D.S.R. P.D.S.R. şi partidele aliate aliate au fost înştiinţate înştiinţate că au misiunea 414

1994

un susţină adoptarea cu maximă maximă operativitate a importantului proiect proiect.. Se ia hotărârea să se angajeze tratative chiar cu partidele parlamentare din opoziţie pentru a susţine şi ele urgentarea dezbaterii şi adoptării proiectului. P.N.Ţ.C.D. acceptă să se prezinte la întâlnireacu primul-m primul-ministru, inistru,dar P.L.'93respingepropunerea propunerea deoarece deoarece nu are nimic comun comun cu P.D.S.R. P.D.S.R. şi în special cu acest proiect proiect de lege „care nu ar trebui numit proiect de lege lege pentru accelerarea accelerarea privatizării, ci proiect de lege lege pentru frânarea privaI lzării sau chiar blocarea ei". Dar nici Nicolae Văcăroiu nu rămâne dator, dator, ci declară că n-ar vvrea rea să dialogheze cu Dinu Patriciu Patriciu şi Kaymond Luca pentru că acestora „le trebuie încă mult să mai studieze, studieze, să înveţe înveţe să facă afirmaţii fundamen fundamentale tale [...]". -Victor Surdu, preşedintele P.D.A.R., nu este deloc  îngrijorat din cauza plecărilor tot mai numeroase din partid. Liderul agrarienilor agrarienilor crede că Dumneze Dumnezeu u însuşi acordă o protecţie spe cialăP.D.A.R. P.D.A.R.deoareceacesta „esteun partidsfânt", sfânt", • 11 sept. Şi Guvernul Guvernul şi M.A.E. M.A.E. consideră inop inoportună ortună  vizita ex-regelui Mihai de Hohenzollern în ţară, deoarece acesta nu a recunoscut explicit Constituţia care consacră republica drept formă formădeguvernare.Fostul suveranintenţionasă vinăîn înRomânia România pentru a-şi spune cuvântul în legătură cu unele aspecte ţinând de momentul 23 August 1944. 1944. • 12 sept. sept. La şedinţa extraordinară extraordinară a Comitetului Comitetului Executiv Executiv al C.N.S.L.R.-Frăţia se hotărăşte excluderea federaţiilor care au aderat la Confederaţia Sindicatelor Democratice condusă de  VictorCiorbea.Statutulcelordoilideri(M ( MironMitrea Mitrea şiVictor  Victor  Ciorbea) Ciorbea) rătăciţi în politică, politică, unul unul la stânga şi celălalt la la dreapta, dreapta,  va fi analizat în cadrul unui viitor congres extraordinar. -Premieră absolu absolută tă în viaţa politică. politică. Ion Ion Iliescu Ili escu şi Emil Constantinescu au putut fi văzuţi plimbându-se, la braţ, în incinta Palatului Cotroceni, Cotroceni, unde cei doi au discutat despre festivităţile festivităţile prin care se va aniversa împlinirea a 13o de ani de la crearea Universităţii bucureştene. bucureştene. Ion Ilies Iliescu cu urmează să participe la această ceremonie. 13 sept. Ion Iliescu Iliescu prezintă prezintă în plenul plenul Parlamentulu Parlamentuluii un mesaj-privind mesaj-privind starea naţiunii, cu ocazia împlinirii împlinirii a doi ani de la alegerile din 1992. 1992. (înainte (înainte de a citi mesajul, preşedintele a aşteptat, aşteptat, în cabinetu cabinetull lui lui Adrian Adrian Năstase, mai bine de o oră, dâr  nu s-a plictisit pentru că a urmărit la televizor ceea ce se petrecea în sala de şedinţe: parlamentarii se avântaseră în discuţii aprige deoarece opoziţia opoziţia dorea dorea ca discursul lui Ion Ili Iliescu escu să fie urmat dedezbateri,iar majoritar majoritarii ii încercausăsară pesteacest neprevăzut neprevăzut 415

1994

punct din program. Ion Iliescu a declarat că parlamen parlamentarii tarii l-au l-au făcut să-şi amintească de şedinţele C.P.U.N.) Preşedintele se pronunţă pentru accelerarea reformei şi continuarea privatizării, pentru buna buna funcţionare funcţionare a instituţiilor statului de drept, drept, pentru pentru stabilitatea internă şi pentru politica externă activă a României. Ion Iliescu acordă o atenţie specială corupţiei, care pare să-1 îngrijoreze îngrijorezeca unuldintrecele maigravesimptome simptomecareameninţă ameninţă societatea şi conlucrării între partide partide care să ia forma forma unei platforme platformeminimale minimalede înţelegerepolitică politicăîntre toatepartidelecu privire la obiectivele politice şi econom economice ice generale. Susţinătorii Susţinătorii lui lui Ion Iliescu au aplaudat aplaudat îndelung îndelung această intervenţie. intervenţie. Iată cumcomentează comenteazădiscursul lui Ion Iliescuşiun personaj personajobişnuit să nu renunţe în nici o împrejurare împrejurare la spiritul crit critic: ic: „N-a fost vorba de un mesaj politic, cum şi-au şi-au imaginat imaginat sau au aşteptat aşteptat mulţi dintre parlamentari. N-a fost vorba de mesajul unui şef de stat, echidistant, deasupra partidelor şi patimilor patimilor politice. în cea mai mare parte a sa a fost mai degrabă mesajul unui şef de executiv. Ceea ce, în fond, dl. Ion Iliescu şi este, existenţa primului-ministru fiind o pură formalitate. Asta nu ştirbeşte cu nimic valoarea mesajului, mesajului, echilibrat, echilibrat, grav, chiar alarmant în anumite pasaje". (N.C.Munteanu, „Ion Iliescu Iliescu la Canossa democraţiei democraţieioriginale", revista „22', 21-27 21-27sept. 1994) Observatorii Observatorii politici au apreciat că Ion Iliescu s-a aflat în pragul unei pre miere: a vorbit pentru prima oară în viaţa sa sa în favoarea capitalismului. - P.L.'93 a devenit membru cu drepturi depline al Internaţionalei Liberale. Pentru acelaşi statut a optat şi P.N.L., dar cererea sa a fost respinsă. • 14 sept. T.M.B. a dispus eliberarea condiţionată a ultimilor deţinuţi,membri membri ai fostuluiC.P.Ex. -IonDincăşi Ludovic condamnaţi naţi la 15 şi respectiv 14 ani închisoare. Fazekaş, condam -Delegaţia -Delegaţia Permanentă Permanentă a P.D.S.R. P.D.S.R. a hotărât să supervizeze proiectele proiectelede legi şiordonanţeleînaintede afi aprobate aprobatedeGuvern Guvern şi înaintate spre dezbatere Parlamentului. Parlamentului. • 15 15sept. Şedinţa Comitetului Executiv al C.D.R. Nicolae Văcăroiuîi îiinvită invităpereprezentanţii reprezentanţiiC.D.R., C.D.R.,printr-oscrisoare,la o discuţie despre proiectul Legii de accelerare a privatizării. Propunerea P.N.L. de a fi reprimit înC.D.R este din nou ignorată, spre nemulţum nemulţumirea irea lui Nicolae Manolescu. Şi Dumitru Iuga este nemulţumit de felul în care se soluţionează problema desemnării candidaţilor Convenţiei pentru consiliile de administraţie ale societăţilor de Radio şi Televiziune. 416

1994

• 16-19 sept. Şedinţa Comitetului Director al P.S.M. Deşi 111 doar câteva zile în urmă Ilie Verdeţ afirmase că în partid nu • a instaurat dictatura (aşa cumdeclarase senatorul senatorul Gheorghe HAboacă) şi nu există există neînţelegeri neînţelegeri majore, 6 membri membri de frunte ai l'.S.M. Vâlcea au fost scoşi din conducerea organizaţiei P.S.M.  Vâlcea, pentru că au cerut demiterea preşedintelui acestei orga nizaţii nizaţii (Constantin Rotar Rotaru). u). Pe de altă parte continuă continuă să se manifeste nifeste divergenţe între grupul grupul Verdet-Păunescu şi Tudor  Mohora. Primii ar fi ispitiţi să participe la guvernare, iar Tudor  Mohora consideră că P.S.M. P.S.M. nu-şi poate ipoteca vi viitor itorul ul iMimându-şi greşelile Guvernului Văcăroiu şi ale guvernărilor  iinterioare. La şedinţa Biroului Biroului Executiv Executiv (19 sept.) senatorul Gheorghe Răboacă critică din nou autoritarismul conducerii partidului. • 19sept. sept.U.D.M.R.depune depunela SecretariatulSenatului 61 de dosare care conţin 492 380 de semnături în sprijinul proiectului I .cgii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care asigură dreptul minorităţilor de a învăţa în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ. mitetul executiv executiv al C.D.Rcontramandează contramandează • 20-21 sept. Comitetul (2lo sept.) întâlnirea întâlnirea cu primul-ministru, deoarece acesta a cerut ea din delegaţia C.D.R. care urma urma să fie prezentă prezentă la tratative să lipsească Dinu Patriciu şi Raymond Luca. Incidentul îi contraria contrariază zăpe oameniipolitici. IonIliescu Iliescu declarăcăe regretabilă anularea anularea întâlnirii. P.D. consideră condiţiile premierului premierului drept Insolente Insolente,, generate de teama pe care io inspiră P.D. şi P.L.'93. Nicolae NicolaeVăcăroiu Văcăroiuprecizează precizeazăcănurespingedialogul cuP.L.'93, cicu anumiţimembri membriai acestuipartid,specialiştiîn arta calomniei. calomniei. Unii reprezentanţi ai P.N.Ţ.C.D. şi P.A.C. consideră că refuzul precipitat precipitat al dialogului cu primul-m primul-ministru inistru va dăuna imaginii imaginii C.D.R. şi că P.L/93 se face vinovat de o atitudine atitudine contrară contrară intereselor Convenţiei. Convenţiei. (Dinu Patri Patriciu ciu a criticat programul alternativă de guvernare propus de P.A.C., calificându-1 ca „mai prost prostdecât alGuvernului, Guvernului,populist populist şiteoretic".) Şapte parlamentari parlamentari adresează adresează o scrisoare • 21-25 sept. Şapte Senatului american în care îşi declară „indignarea'Taţă de proiectata acreditare (după audierea în Senatul american) ca ambasa ambasador dor al S.UA. S.UA. în în România a lui Alfred Moses. oses. „Opoziţia poziţia noastră faţă de această numire este determinată de un considerent moral" afirmă cei şapte, explicând apoi că Alfred Alfred Mose Mosess a fost unul dintre acei aliaţi ai cuplului Ceauşescu care au contribuit la dezinforma dezinformarea rea Congresulu Congresuluii S.UA. în legătură cu adevărata 417

1994

situaţie a României în timpul dictaturii. Semnatarii documentului Adrian Moţiu -senator RU.N.R., Dumitru itru Călueanu -sena sunt: AdrianM Boilă-senator tor RL. '93, Matei Boilă -senator P.N.Ţ.C.D P.N.Ţ.C.D., ., IoanCoja-senator  P.D.A.R., preot Emil Roman - deputat P.U.N.R., arhimandrit Simeon Tatu Tatu - senator P.D.S.R., Alexandru Alexandru Popovici, senator, Grupul Grupul parlamentar liberal. Biroul Executiv Executiv al P.U.N.R. dă un comunicat comunicatîncare îşi însuşeşteîn întregimeconţinutul conţinutulmesajului mesajului celor şapte. Atitudinea acestui grup de parlamentari va fi dezaprobată de numeroase numeroasepartide şi oameni politici. politici. P.D.S.R. P.D.S.R. îşi revarsă mânia asupra P.U.N.R., promiţând să reanalizeze colaborarea cu acest partid şi adresează tuturor parlamentarilor  români români invitaţia de a sprijini prin semnături semnături numirea numirea de către administraţia americană a lui Alfred Alfred Moses ca ambasador al S.UA. în România. România. Corneliu orneliu VădimTudor dimTudor dă o declaraţie prin care dovedeşte că poate fi un bun aliat al P.D.S.R. Liderul P.R.M. consideră scrisoarea drept „o diversiune menită să compromită  vizita preşedintelui Iliescu pe pământ american" şi dă asigurări că P.R.M. îl vaprimi pe AlfredMoses „conform legilor ospitalităţii româneşti".Guvernulcondamnă,într-odeclaraţie,atitudineacelor  7 şi a conducerii P.U.N.R. care poate aduce grave prejudicii relaţiilor internaţionale ale Român României. iei. P.L. '93 ia exclus din partid partid pe Alexandru Alexandru Popovici şi Dumitru itru Călueanu, pentru că s-au aflat printre contestatari. ocazia deschiderii sesiunii • 26 sept. Aflat în S.UA. cu ocazia  Adunării Generale a O.N.U., Ion Iliescu are o întâlnire cu Bill importantmoment momental anuluipentru Clinton, consideratăcel maiimportant preşedintele României. Bill Clinton rămâne consecvent convingerilor convingerilorsale căRomâniaesteunfactorde stabilitateîn înzonă şi că S.UA. o vor ajuta efectiv, în măsura în care îşi consolidează democraţia şi evoluează mai convingător spre economia de piaţă. Nuaulipsit referirilelasituaţia situaţiadinIugoslaviaşila poziţiaRomâniei faţădeaceasta. Comen Comentatorii tatoriipolitici consideră considerăîntâlnirea întâlnirea ClintonIliescu drept foarte necesară pentru Ion Iliescu Iliescu, vindecat după despărţirea de Clintonde complexul marginalizării României de cătreadrninistraţia adrninistraţiaamericană. americană.întors înţară IonIliescuva insista asupra schimbării schimbării de atitudine atitudine a S.UA. S.UA. faţă de România, căreia i se recunosc, recunosc, în sfârşit, succesele politicii de democratizare democratizare şi şi aplicare a reformei economice. economice. uvernul se întruneşte într-o şedinţă specială • 27 sept. Guvernul pentru a examina (în baza unui raport) modul în care au fost soluţionate de către instituţiile guvernamentale cazurile de corupţie semnalate în raportul comisiei parlamentare de anchetă 418

1994

a cazurilor de corupţie. Demnitarii (11) acuzaţi de corupţie au fost scoşi din cauză chiar de Parchetul General prin pronunţarea deciziei deciziei deneînceperea urmăririi urmăririi penale.Executivul Executivula adoptat adoptato hotărâre prin care se interzice participarea miniştrilor, secretarilor  de stat, prefecţilor, prefecţilor, subprefecţilor şi a asimilaţilor acestora ca membri în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie administraţie ale societăţilor comerciale comerciale cu capital de stat şi ale regiilor autonome. Printr-o altă hotărâre s-a reglementat regimul  juridic al locuinţelor de serviciu de care pot beneficia demnitarii, conform prevederilor Legii nr.85/1992. nr.85/1992. •28-29 sept. După mai multe amânări, Raportul comisiei parlamentare de anchetă a cazurilor de corupţie ajunge să fie dezbătut dezbătut în plenul Parlamentului. Parlamentului. Raportul are 800 de pagini volumul cântăreşte cântăreşte 1 210 Kg.) Kg.) şi trei (Ştefan Cazimir declară că volumul autori: majoritarii majoritarii sub bagheta lui Romul Vonica, parlamentarii opoziţiei şi reprezentantul P.D. Chiar dacă nu lipsesc discursurile severe şi propunerile care vizează stăvilirea flagelului şi pedepsirea vinovaţilor, vinovaţilor, totuşi a scăzut interesul faţă de această temă analizată insistent în toate mediile mediile şi în special în presă. Dezbaterile Dezbaterile s-au s-au încheiat fără să se adopte adoptevreo hotărâreînce priveştecorupţia.Co Comen mentatorii tatoriipolitici politici trag ei concluziile la dezbaterile parlamentare asupra corupţiei, aşteptate aşteptatecuinteres interesde întreaganaţiune.Cadeobicei IonCristoiu zil ei  pune punctul pe i observând, în editorialul din Evenimentulzilei  (30 sept.), că au fost scoşi din cauză de către comisie tocmai demnitarii demnitarii acuzaţi de corupţie corupţie şi pentru a căror cercetare s-a s-a constituit comisia, în schimb raportul Vonica se ocupă de alte persoanecorupteprovenindînexclusivitatedinrânduladversarilor  politici ai P.D.S.R. şi ai lui IonIliescu. „Elimpede limpedecă,peparcurs, parcurs, graţie şireteniei de Trahanache a lui Romul Vonica, lucrările Comisiei Comisiei au fost deturnate de la obiectivul lor iniţial. iniţial. Caracterul Caracterul tendenţiosalraportului raportuluin-ascăpat nimănu nimănui. i.în înlocul limpeziriila care se aştepta opinia publică, publică, documentul a propus propus o simplă simplă răfuială politică. în aceste condiţii, eşecul dezbaterilor era previzibil". • 29 sept. P.S.D..R. este suspendat din C.D.R. pentru 30 de zile, datorită unei unei scrisori în care Sergiu Sergiu Cunescu pune în discuţieprotocolulC.D.R.,lipsa lipsade democraţie democraţieşi rigiditatea unor  structuri ale alianţei. Reprezenta Reprezentanţii nţii P.A.C. votează în şedinţa Consiliului C.D.R. împotriva acestei hotărâri. A doua zi, preşedintele preşedintelePA.C. dăodeclaraţieîn careîşi reafirm reafirmăăsolidaritatea cuP.S.D.R. P.S.D.R.şi formulează formuleazăacuzegrave la adresaconduceriiC.D.R,, 419

1994

care dă dovadă dovadă de „intoleranţă" şi „spirit agresiv", transformând transformând alianţa celor mai democratice forţe politice ale ţării într-un superpartid care tolerează cultul personaliţii lui Emil Constantinescu. •30 sept.Comitetul Director al C.N.S.L.R.-Frăţia îi ridică dreptul de reprezentare lui Victor Ciorbea, învinuit de a fi contribuit în în mod hotărâtor la dezmembrarea embrarea confederaţiei. -Senatulamerican american 1-a confirmatpe Alfred AlfredMosesînfuncţia de ambasador al S.U.A. în România, fără să ţină ţi nă seama de scrisoarea celor  7 parlamentari parlamentari români, despre care Gheorghe Funar afirmă că a fost concepută ca un ajutor dat colegilor  americani americani „pentrualegerea unuiambasador ambasadorfărăpete". Cuexcepţia excepţia celor şapte,şipentrua maiestompaimpresia impresiafăcutăde demersul demersul lor, parlamentarii parlamentarii români şi-a şi-au u pus semnătura semnătura pe nişte liste liste tipizate,pentrususţinereacandidaturii candidaturiilui lui Alfred AlfredMosesla funcţia de ambasador al S.UA. în România, în calitatea sa de „prieten al poporului român" şi de „reprezentant de seamă al poporului american". Dacă P.D.S.R e dispus să uite ultima ispravă a aliatului său, în schimb P.U.N.R. e tot mai sumbru şi tot mai ţanţoş. Gheorghe Funar anunţă că, deoarece Teodor Meleşcanu Meleşcanu a Alfred Moses, fără să aibă acordul acceptat candidatura lui Alfred P.U.N.R., trebuie fie să-şi ceară scuze în plenul Parlamentului, fie să-şi dea demisia din postul de ministru de externe. - Consiliul Director al A.C. adoptă adoptă o declaraţie în care condamnă condamnă tentativel tentativelee de dezmembrare dezmembrare a C.D.R. Participarea Participarea la alegeri, se mai propune propune în declaraţie, declaraţie, trebuie să se facă prin candidaţi candidaţi aleşi din timp pe baza valorii şi prin concursuri concursuri de competenţă. AnaBlandiana consideră că alianţele de tip P.A.C.P.N.L.-P.S.D.R urmăresc preluarea capitalului politic al C.D.R. National, P.L.'93hotărăşte • 1 oct. LaşedinţaConsiliuluiNational, să rămână în C.D.R, pe care o vede ca pe o formaţiune politică politică unitară de factură liberal-conservatoare liberal-conservatoare ce ar trebui să se bizuie doarpe P.N.Ţ.C.D. P.N.Ţ.C.D.şi P.L/93, P.L/93,Partidelecarezdruncinăunitatea Convenţiei Convenţiei sunt invitate s-o s-o părăsească. părăsească. Primele Primele vizate vizate sunt P.S.D.Rşi P.A.C., P.A.C.,primul,calificatdeDinuPatriciudrepto „com ponentă mică, agitată şi jenantă" a C.D.R,iar cel de al doilea un „partid de bugetari, bugetari, finanţat, ca şi P.D., de socialiştii socialiştii francezi". francezi". Comitetul Director al P. L. '93 a fost mandatat să negocieze cu liderii C.D.R. participarea partidelor pe liste proprii de candidaţi la alegerile locale,conformunei uneimaivechi propuneri propuneriaP.L.'93. Despre Despre coeziunea C.D.R. se vorbeşte la fel de insistent ca despre unificarea mişcării liberale. Caracterizând Caracterizând la o conferinţă conferinţă de presă situaţia 420

1994

C.D.R. pe care o consideră nu un partid ci o „stare de spirit", Niculae Cerveni, preşedintele P.N.L.C.D., afirmă că P.N.Ţ.C.D. are tendinţa de a domina Convenţia ceea ce îi irită mai ales pe Sergiu Cunescu şi NicolaeManolescu. Pe de altă parte, A.C. se crede arbitru pentru pentru C.D.R. C.D.R. şi urmăreşte să s ăi plătească o poliţă lui Nicolae Manolescu. olescu. După Niculae Cervenielementul coeziune  în  în C.D.R. C.D.R. este „frica" „frica" -„Frica de a nu păţi ce a păţit Câmpeanu". -Consiliul Reprezentanţilor al U.D.M.R. îşi îşi însuşeşte documentulconduceriiU.D.M.R.încareseprecizeazăatitudinea partidului fată de Tratatul Tratatul româno-u româno-ungar. ngar. Punctul de maxim interesla carese facrefeririinsistente esterecunoaşterea recunoaştereadreptului la autonom autonomie personală, personală,locală, administrativă administrativăşi regionalăla care comunitatea comunitatea maghiară nu poate renunţa, aceasta fiind chiar  condiţia condiţia existenţeimaghiarilor maghiarilor dinRomânia. România.Mal Malmult decâtatât, atât, drepturile colective şi individuale trebuie să fie asigurate atât prin legile României, României, cât şi prin garanţii internaţionale. internaţionale. • 4 oct. Strasbourg. Ion Iliescu ţine un discurs în cadrul Adunării Adunării Parlamentare Parlamentarea Consiliului Consiliului Europei. Europei.AdmitereaRomâniei  în  în acest organism, organism, cu un an în urmă, urmă, a stimulat accelerarea accelerarea proceselor de democratizare a ţării, subliniază preşedintele român. După încheierea discursului Ion Iliescuarăspunsla numeroasele numeroasele şi uneori dificilele dificilele întrebări puse de membrii Parlamentului Parlamentului Eu ropean. (Consiliul Europei Europei continuă totuşi să ţi ţină nă sub observaţie evoluţiaRomâniei.Doiobservato observatori ri al Comisiilor Comisiilorpoliticăşi juridică  vor alcătui din 6 în 6 luni rapoarte despre România.) -A.C. şi PA.C. se întâlnesc pentru a regăsi acele puncte de  vedere comune de care depinde în mare măsură stabilitatea C.D.R. Pacea Pacea (simţită ca provizorie) la care care ajung cele două formaţiuni formaţiuni foste surori este parafată de un comunicat în care se precizează poziţia lor faţă de organizarea C.D.R. ® 5 oct. Plenul Parlamentului adoptă o Hotărâre privind unele măsuri de combatere combatere a corupţiei, ca urmare a dezbaterii Raportului comisiei parlamentare de cercetare a cazurilor de corupţie, condusă de Romul Vonica. La capătul a numeroase dispute generate de oportunitatea începerii sau neînceperii urmăririi penale a demnitarilor demnitarilor acuzaţi de corupţie, corupţie, câştigă cei care şi-au exprimat încrederea în nevinovăţia demnitarilor. -Comitetul Naţional al PA.C. adoptă o declaraţie în care cere C.D.R. C.D.R. să acorde toată atenţia propunerilor propunerilor A.C. şi P.A.C.  înscrise în comunicatul rezultat în urma întâlnirii dintre cele două formaţiun formaţiuni. i. De aceeaşi atenţie trebuie să beneficieze beneficieze şi acele acele propuneri propuneriale ale P.A.C. care nu coincid cu cele ale ale A.C. şi care sunt 421

1994 deja cunoscute cunoscute în C.D.R. In încheierea declaraţiei se precizează: totodată atenţiacă atenţia că,, încondiţiile în care dezideratele dezideratele „PAC. atrage totodată sale nu vor fi luate în consideraţie, perpetuân perpetuându-se du-se un anumit anumit spirit deintoleranţă şidehegemonie, hegemonie,carea blocatuneorifuncţio narea C.D.R. C.D.R. sau a înlocuit dialogul, dezbaterea, dezbaterea, cu măsuri măsuri ad ministrative, îşi rezervă dreptul de a se considera retras dintr-o alianţă politică democratică transformată în chiar contrariul ei". Comitetul Executiv Executiv al C.D.R. a hotărât, hotărât, prin vot, • 5 oct. Comitetul neînceperea neînceperea procedurii de suspendare suspendare a P.S.D.R. P.S.D.R. Examinând Examinând propunerile P.S.D.R. de reformare a Convenţiei, Convenţiei, sa respins varianta privind rotaţia la preşedinţia C.D.R C.D.R.. Sa reluat discuţia despre Alianţa civic-liberală civic-liberală şi sa dispus începerea form formalităţilor  alităţilor  deprimireaacesteia acesteiaîn C.D.R. • 7 oct. La ora 14,15 cursa Ar France, având ca pasageri pe Mihai de Hohenzollern Hohenzollern şi pe soţia sa, Ana, aterizează pe aeroportul aeroportul Otopeni. Otopeni. Fostul suveran s-a s-a hotărât să vină în ţară la invitaţia unor asociaţii şi fundaţii fundaţii de a participa la un simpozion simpozion internaţional cu tema „23 August 1944 - Restituirea adevărului istoric". Cu câteva săptămâni în urmă, Dinu Zamfirescu şi Dinu Patriciu Patriciu au negociat cu autorităţile române române acordarea acordarea vizei de intrare în ţară ţară a fostului suveran, rezultatele fiind mai degrabă degrabă demobilizatoare. demobilizatoare.Totuşis-asperatca viza săse acordepeaeroport având în vedere că într-o recentă scrisoare ex-regele ex-regele preciza că respectă prevederile constituţionale ale ţării şi că vizita sa nu va avea caracter politic. încă de dimineaţă la aeroport aeroport şi pe şoseaua şoseaua Bucureşti-Ploieşti s-au instalat forţele de ordine în număr  impresionant. impresionant.Numeroşii Numeroşiicetăţeni cetăţenicare auvenit să-1întâmpinepe ex-regele ex-regele Mihai au fost invitaţi să aştepte în sala de sosiri. Dinu Patriciu şi alte câteva persoane au reuşit să ajungă la pista de aterizare unde au continuat să insiste pentru a i se acorda oaspetelui oaspetelui vizade intrareîn ţară.Demersurile Demersurileaurămasfărăefect, astfel că la la ora 15,47 ,47 avionul va decola fără ca ex-regele ex-regele Mihai să fi fost lăsat să păşească pe pământul României. Timp de 1 oră şi 32 de minute fostul suveran a urmărit urmărit din avion agitaţia produsă produsă de venirea sa şi tot de acolo a primit verdictul: Mihai de Hohenzollern nu are ce căuta în România. în Comunicatul Guvernului Guvernului României se explică răspicat: răspicat: „Aşa cum au fost informaţi reprezentanţii fundaţiilor fundaţiilor şi asociaţiilor care l-au invitat  în ţară pe fostul suveran, Guvernul nu consideră potrivită prezenţa acestuia în România". Ecourile provocate de acest eveniment nu s-au stins multă vreme. vreme. în încheierea mesajului mesajului pe care ex-regele ex-regele îl va adresa participanţilor la simpozion simpozionul ul la care trebuia să fie 422

1994 prezen prezentt se precizează: „Nu mă aflu astăzi printre voi, aşa cum aş ii vrut să fiu. Această despărţire este şi ea un argument că nedrepta nedreptatea tea ce s-a s-a făcut românilor continuă să aibă şi astăzi astăzi putere. Aşa cum n-am recunoscut recunoscut abdicarea obţinută obţinută sub amenin ameninţarea ţarea armelor, armelor, tot tot aşa nu pot recunoaşte nici legea legea prin care mi se ridică dreptul dreptul la la cetăţenia română. De aceea, nu mă aflu afluprintre printrevoi, voi,aşacumaşfi dorit,pentru pentrucăn-afostrostit rostitîntregul adevăr adevăr despre despre urmările actului actului de la 23 August. Puterea Puterea nu are îndrăzneala să şi-1 asume şi să-1 să-1 răspândească, atât atâtaa timp cât trage foloasele de pe urma injustiţiei de acum cinci decenii". • .11 oct. Parlamentarii care l-au întâmpinat la aeroport pe ex-regele Mihai sunt ameninţaţi cu represalii. în Senat, Doru Ioan Târăcilă, ministru ministru de interne, interne, pretinde pretinde că Dinu Patrici Patriciu, u, Şerban Săndulescu şi Constanti Constantin n Ticu Dumitrescu Dumitrescu au ajuns cu forţa pe pista pista aeroportului pentru a-1 a-1 întâmpina pe fostul suveran, invocând imunitatea parlamentară. Doru IoanTărăcilă consideră consideră că respectivii parlamentari parlamentari au forţat frontiera de stat stat şi cere să fie cercetaţi pentru pentru această faptă. în Camera Camera Deputaţilor, Deputaţilor, Eugen Nicolicea (P.D.S.R.) doreşte ca Ministerul de Interne să-1 declare pe rege persoană indezirabilă în România şi să se declanşeze o anchetă împotriva parlamentarilor care l-au  întâmpinat la aeroport. -Constanti -Consta ntin n Tutunaru (mem (membru bru P.N.Ţ.C.D.), primarul sectorului 3 al Capitalei, Capitalei, este este audiat la Poliţia Cap Capitalei italei şi reţinut sub acuzaţiile de fals şi uz de fals, abuz în serviciu, deturnare de fonduri. fonduri. Cauza Cauza arestării pare să fie un denunţ denunţ al viceprimarului  Amedeo Preduţ (membru P.L.'93). -Gheorghe Todut (deputat P.L/93) a demisionat din comisia de verificare a repartizării locuinţelor unor demnitari, demnitari, acuzând numeroase obstrucţii în efectuarea cercetărilor, mai ales din partea Guvernului. Deputatul P.L.'93 a decis să acţioneze pe contpropriu zil ei o motiv pentru care pune la dispoziţia ziarului Evenimentulzilei  cuprinzăto cuprinzătoare arelistă listă cunumele numeledemnitarilorcare auobţinutabuziv locuinţe (Viorel Hrebenciuc, Petre Roman, Adrian Năstase, Dan Iosif, Dan Mircea Popescu, Ioan Moldovan, Traian Chebeleu, Mişu Negritoiu, Alexandru Lăpuşan, Nicolae Olteanu, Ionel Roman, Roman,MirceaToader Vaida,Marian Marian Enacheetc.) etc.)Ladosarul oricum voluminos voluminos al corupţiei, se mai adaugă încă o piesă cunoscută cunoscută sub denum denumirea irea de „lista lui Toduţ". - Camera Camera Deputaţilor dezbate proiectul proiect ul Legii privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Naţionale Agricole, pe care parlamen parlamentarii tarii opoziţiei opoziţieio consideră considerăo variantămodernă modernăa naţionalizării, întrucât 423

1994

prevede ca pământurile I. A. S.-urilor să treacă în proprietatea statului. -Viorel Sălăgean nu mai are voie să facă declaraţii în numele numele partidului partidului al cărui membru membru este este -P.U.N.R. Decizia luată de Biroul Permanent are drept cauză atitudinea critică a senatorului la adresa proiectului Legii privind accelerarea privatizării, • 13 oct. Grupul economic consultativ, prezent la Cotroceni, Cotroceni, I semnalează lui IonIliescu imperfecţiunile proiectului Legii privind accelerarea privatizării. De altfel şi comisia senato. rială rială de specialitate a venit venit cu numeroase amendam amendamente care l-au făcut pe Nicolae Văcăroiu Văcăroiu să-şi piardă răbdarea şi să avertizeze grupurile parlamentare din coaliţia guvernamentală că-şi va retrage proiectul, dacă acestea vor susţine amendamentele comisiei. Ion Iliescu este de părere că executivul trebuia să-şi asume răspunderea răspunderea pentru pentru acest proiect de Lege, iar dacă n-a făcut-o, făcut-o, să asculte şi eventual să accepte sugestiile sugestiile parla parla mentarilor. Budapesta,, o delegaţie • 13-14 oct. Aflată în vizită la Budapesta U.D.M.R. primeşte asigurări din partea primului-ministru maghiar, GyulaHorn, că Tratatul româno-ungar va fi semnat numai dacă vaincludegaranţiilenecesareînlegăturăcudrepturileminorităţii minorităţii maghiare. 9  14 oct. Guvernul va asigura cadrul necesar pentru ca până la 1 dec. să fie soluţionate cazurile de corupţie abordate în cursul dezbaterilor parlamen parlamentare. tare. Se are în vedere şi elaborarea elaborarea unor unorproiectede legi caresă ducăladiminuarea diminuareacorupţiei: corupţiei: statutul statutul deputaţilor şi senatorilor, senatorilor, răspunderea ministerială, declararea declararea averilor, statutul poliţistului etc. • 17 oct. P.L.'93 rămâne fără grup parlamentar în Senat  în urma demisiei lui SabinIvanşi a Măriei Ţeţu,carese orientează orientează către P.N.L.C.D. deoarece P.L.'93 P.L.'93 nuîntreprinde întreprinde nimic pentru unificarea unificarea liberalilor şi chiar blochează blochează iniţiativele altora. Tot în P.N.L.C.D. se înscriu şi Alexandru AlexandruPopovici şi Dumitru itruCălueanu excluşi de curând din P.L/93 pentru că şi-au pus semnătura pe scrisoareacelorîmp împotriva otrivanumirii numirii lui Alfred ambasador  AlfredMosesca ambasador  al S.U.A. în România. -La conferinţa de presă a P.N.Ţ.C.D., principalul principalul subiect de discuţie este arestarea primarului ConstantinTutunaru. Tutunaru. Ion Diaconescuafirmăcă nuevorbadeuncaz izolat,cideo adevărată adevărată vânătoare împotriva împotriva primarilor opoziţiei, o acţiune de vendetă cu caracter politic, care nu poate duce la reconcilierea natloanlă natloanlă de 424

1994

care vorbeşte mult mult Ion Iliesc Iliescu. u. Motivul Motivul real al arestării arestări i lui Tutunaru este încercarea acestuia de a împiedica actele de corupţie. Ion Ion Raţiu Raţiu aduce aminte că un angajat angajat prin votul cetăţenilor nu poate fi arestat decât în cazul unui flagrant delict. Radu Vasile consideră că arestarea primarului Tutunaru reprezintă reprezintăodemonstraţie demonstraţiedeforţădintre celela modă modăîn anii '50. P.L/93 a anunţat că se solidarizează cu P.N.Ţ.C.D. în cazul Tutunaru, dar că acuzaţia acuzaţia împotriva lui Amedeo Preduţ Preduţ este este nefonda nefondată. tă. La prima prima înfăţişare în cazul Tutunaru (Judecătoria (Judecătoria sectorului sectorului 3) inculpatul inculpatul a afirmat că este nevinovat şi că a fost arestat din motive politice. • 18 oct. Comisia juridică a Carnerei Deputaţilor aprobă câtevaamendamen amendamente tepropusede P.D.S.R.la proiectul Legiiprivind privind unelemodificări modificărila Codul odulPenal. Unul Unuldintre acesteaprevedecă pentru pentru„atingerea „atingereaonoareipreşedinteluiţării" pedeapsa pedeapsasă fie cu3 anide puşcărie puşcărieîn înplusfaţăde pedeapsa pedeapsapentruatingereaonoarei unui simplu cetăţean. Pentru calomnierea sau insultarea preşedintelui preşedintelui ţării la la pedeapsa de 3 ani se se vor adăuga încă 5 ani. •20 oct. „Preşedintele Iliescu întoarce vizita minerilor din ValeaJiului"(anunţăziarul Adevărul, din 21 oct. 1994) 1994) pentru a lua parte la simpozionul naţional, de la Petroşani, cu tema „Prezent şi viitor în activitatea econom economico-soc ico-socială ială a Văii Jiului" iniţiat iniţiat de Asociaţia„SalvămV Valea aleaJiului". -Michel Camdessus, directorul directorul executiv al F.M.I., vizitează România şi formulează observaţii critice cu privire la ritmul lent al privatizării şi la la volumul volumul prea mare mare al subvenţiilor de stat în economie. •21 oct. T.M.B. decide că aripa Quintus este reprezentanta legală a P.N.L. -Moscova. La reuniunea celor 12 şefi de stat din C.S.I., Boris Elţiri remarcă remarcă tendinţa tendinţa tot mai pronunţată pronunţată de integrare, integrare, proces care trebuie susţinut susţinut şi accelerat de membrii comunităţii. Inacestscopsevacreaprimulorganismsupranaţional-Comitetul Economic conomic Interstatal. Interstatal. Mircea Snegur aderă plin de speranţe la proiectul de recompunere a unui spaţiu economic unic. Convenţie ţieNaţionalăaP.D., • 21-22 oct. Laceade a4-aConven Petre Roman este reconfirmat în funcţia de lider al partidului. Au fost adoptate adoptate noul statut statut şi programul P.D. „Pentru noua Românie a muncii şi a dreptăţii". • 22-23 oct. La lucrările Congresului de constituire42a5 Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.),   Victor Ciorbea este ales preşedinte, iar Radu Colceag

1994

prim-vicepreşedinte. In cadrul dezbaterilor au fost adoptate mai multe documente: statutul, declaraţia privind principiile activităţii C.S.D.R., declaraţia din 18 aug, semnată de C.D.R., B.N.S şi o parte din C.N.S.L.R.-F .S.L.R.-Frăţia răţia şi o scrisoare a lui Victor Ciorbea („Necesitatea unei alternative sindicale puternice") în care îşi anunţădemisiadin funcţiadepreşedinte al C.N.S.L.R.-Frăţia. .S.L.R.-Frăţia. • 26 oct. Danyel Tarschys, secretarul general al Consiliului Europei, Europei, a participat participat la deschiderea Centrului de Informare şi Documentare al Consiliului Consiliului Europei, la Bucureşti. După ce a lăudat România pentru progresele înregistrate în ultima vreme pe calea demo democratizăr cratizării, ii, înaltul oaspete a remarcat remarcat şi că mai sunt multe de făcut în ce priveşte independenţa independenţa justiţiei, justiţiei, libertatea presei, administraţia administraţia locală, corupţia şi nu în în ultimul rândproblemahomosexualilor. din nou în România, în în fruntea -Maxwell Watson se află din unei delegaţii a F.M.I. Mugur Isărescu.guvernatorul Băncii Naţio nale, pune problema unui nou împrumut de la F.M.I. (26 milioane dolari) în baza acordului stand-by stand-by,, încheiat cu acest organism. organism. -De la tribuna Senatului, Corneliu rneliuVădimTudor anunţă că„bandalui Dide"i-a atacat sediul partidului şi ia linşat ofiţerul deserviciu. După DupăcaresenatorulRR.M.şisuita saplecă îngoană spre sediul dezastrului dezastrului despre care va spune spune că a fost ţinta „unui atac de tip fascist". NicolaeDide, preşedintele P. U. S. D., a fost trimisînjudecată judecatăînprocedură procedurădeurgenţăpentru pentrucăaviolat violatsediul P.R.M. şi 1-a maltratat pe ofiţerul de srviciu. NicolaeDide declară că, însoţit de un ziarist de la ziarul Ziua, de un fotoreporter şi de încă o persoană, persoană, au încercat doar doar să fotografie fotografieze ze cel de-al treilea sediu luxos al P.R.M. La 28 oct. Judecătoria sectorului 3 decide respingerea acţiunii şi neinculparea grupului Dide. • 27 oct. Membrii executivului au intentat proces penal lui lui Raymond Luca (P.L.'93) pentru afirmaţiile injurioase pe care le-a făcut la adresa Guvernului. în consecinţă, ministrul justiţiei a cerut oficial declanşarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentarepentrutrimitereaîn judecată a deputatului deputatuluiP.L/93. - în Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor s-a decis prin vot să fie respins proiectul Legii privind înfiinţarea şi funcţionarea Societăţii Naţionale Agricole, Agricole, care urma să preia, ca proprietate proprietate de stat, terenurile din folosinţa I.A.S.-urilor, • 27-29 oct. Boutros Boutros Gali, secretarul general al O.N.U., face o vizită în Româ România nia,, prima vizită a unui lider O.N.U. după după dec.'89. Oaspetele Oaspetele are o serie serie de întâlniri cu Ion Iliescu Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Teodor Meleşcanu şi alţi importanţi oameni 426

1994

politici români, rosteşte rosteşte un discurs în plenul Parlamentului Parlamentului şi particip participăă la o ceremonie oficială în cadrul cadrul căreia i se decernează Udul de Doctor Honoris Cauza al Universităţii Universităţii din Bucureşti. • 28 oct. T.M.B. dispune eliberarea provizorie a lui Constantin Tutunaru. • 31 oct. Proiectul Legii Legii privind accelerarea privatizării privatizării este introdus introdus pe ordinea de zi a Senatului în regim de urgenţă. Până la adoptar adoptarea eaproiectului proiectului se cer depăşite depăşite multe multe obstacole,unuldintre ele fiind fiind amendamen amendamentele tele propuse de comisia senatorială pentru privatizare cu conţinutul cărora membrii Guvernului nu sunt de acord. • 1 nov. nov. Pentru prima prima oară după dec.'89 dec.'89 executivul executivul reuşeşte reuşeşte să finalizeze, în termenul legal stabilit, stabilit, proiectul proiectul Legii  bugetului de stat. Guvernul Văcăroiu, autorul acestei premiere, a depus la Parlament Parlament proiectul Legii bugetului de stat pe 1995 1995, care urmează să fie analizat şi avizat de comisiile de specialitate. - Comisia Comisia parlamentară parlamentară (preşedinte Ion Ion Dutu, deputat P.R.M.), abilitată să cerceteze modul în care au fost repartizate (mai (mai ales demnitarilor) demnitarilor) locuinţele din fondul de stat stat îşi începe începe audierile.Ceivizaţi săse explicesuntpersoane persoaneimportante: importante:Sergiu Nicolaescu, Nicolaesc u, Mihai Mihai Golu, Golu, Adrian Severin, Seve rin, Nicolae Mischie, Mischie , Florin Negoiţă. -CameraDeputaţilor Deputaţilor aprobă aprobă unelemodificăriale Codului Codului Penal. Penal. Deşi Deşi statutulhomosexualilor homosexualiloreste înatenţia protectoare protectoarea forurilor internaţionale, internaţionale, deputaţii hotărăsc hotărăsc să să fie pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani relaţiile sexuale sexuale între persoane persoane de acelaşi sex, săvârşite în public sau sau care declanşează declanşează un scandal pub public lic (articolul 200, 200, alineat 1). în în ceea ce priveşte articolul 205, care incriminează incrimineazăatingereaonoareiori reputaţiei reputaţiei uneipersoaneprin cuvinte, gesturi sau alte mijloace, s-a propus iniţial să fie prevăzute pedepsemult multsporite pentrusăvârşireaacestordelicte prinpresă. Opoziţia a combătut propunerea, declarând că o consideră o tentativădelimitarealibertăţii preseişide descurajare descurajareaziariştilor, ziariştilor, făcută în scopuri politice. Pentru Pentru a stinge conflictele iscate de această problem problemăă s-a s-a apelat, cum era de aşteptat, la soluţia căii de mijloc. Adică, s-a s-a renunţat la aliniatul 2 al articolului 205, care îi pedepsea mult mai aspru pe ziariştii calomniatori decât pe simpli cetăţeni calomniatori, dar s-a s-a convenit să se mărească mărească pedepsele pedepsele pentru pentruinsulte, insulte,calomniisau atingereaonoarei onoarei săvârşite 427 de orice cetăţean, deci şi de ziarişti. -în cadrul turneului pe care îl întreprinde într-o serie de ţări (Maroc, Marea Britanie, Belgia), Ion Iliescu ajunge la

1994

Casablanca Casablancaundeparticipăla oconferinţă conferinţăeconomică economicăla nivelînalt înalt sub patronajul S.U.A., S.U.A., privind privind investiţiile investiţiile în Orientul Mijlociu, şi se întâlneşte cu regele HassanalII-lea II-leaal Maroculuişi cu Yasser Arafat, liderul O.E.P. •2-4nov. IonHiescu, în vizită neoficială în Marea Britanie, se întâlneşte cu premierul John Major, cu şeful diplomaţiei  britanice Douglas Hurd, cu alte oficialităţi şi oameni de afaceri britanici.Pestetot sefacpromisiuni:România Româniavafisprijinităsă-şi continue programul de reformă economică şi să se se integreze în în organismele organismele europene, europene, inclusiv în în N.A.T.O. în Belgia, IonIliescu urmăreşte să influenţe influenţeze ze ratificarea într-un termen mai scurt a acordului de asociere a României României la la Uniunea Europeană (doar  Italiaşi Belgiamai maitrebuiesă-şipunăavizulpeacest acord)pentru ca acesta să intre în vigoare de la 1 ian. 1995. Preşedintele Român României iei se întâlneşte cu premierul premierul belgian Jean Luc Dehaene şi cu secretarul general al N.A.T.O., Willie Claes. • 3-5 nov. Comisia Comisia parlamentară care cercetează modul modul în care au fost distribuite locuinţele din fondu fondul locativ de stat stat ircea continuă să audieze persoanele din lumea bună: Dan Mircea Popescu, ministrul muncii el Roman, muncii şi protecţiei sociale, Ionel deputat, Cristian ristian Rădulescu,deputat, GeorgeStancov, deputat, Dumitru Pâslaru, deputat, DanIosif, expertprezidenţial, Vasile  Văcaru, senator, Alexandru Lăpuşan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii. • 5 nov. înalte personalităţi ale Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.) -Dudley Smlthş Smlth şi Miguel Angel Martinez participă participă la inaugurarea Biroului de Informare şi Documentare Documentare al U.E.O. U.E.O.la laBucureşti. Bucureşti. # 5-6 nov. P.R.M. a anunţat din timp că va convoca convoca o adunare adunareextraordinară extraordinarăa Consiliului Consiliului Nationalal partiduluiîn care să se decidă dacă Guvernul Văcăroiu mai merită merită sau nu să fie sprijinit. sprijinit. Concluzia lui Corneliu orneliu VădimTudor: ădimTudor: „Nu intenţionăm să pedepsim Guvernul". Asta nu înseamnă că P.RM.-iştii întruniţi înşedinţaextraordinarăsuntmulţumiţi mulţumiţi deprestaţia Guvernului. Guvernului. Dimpotrivă potrivă îl găsesc plin de păcate şi de neputinţe. Şi tocmai tocmai de aceea îl sprijină în continuare, continuare, dar în anumite anumite condiţii, ferm precizate. - îngerul păzitor al onoarei onoarei demnitarilor, nitarilor, ziarul Adevărul, publicăsubtitlul „Mareleturist"lista, lista,desprecareprecizeazăcăe lacunară, a călătoriilor călătoriilor făcute de Marin Sorescu, ministrul culturii, în 10 luni: Franţa, Austria, Elveţia, Craiova, Italia, Co lumbia, Iugoslavia, C.S.I., Cehia, Slovacia, Singapore, Bulzeşti, 428

1994

Portuga Portugalia, lia, Anglia şi, în în perspectivă imediată, imediată, Egiptul. Ziariştilor  li se pare că ar fi potrivită o numire a lui Marin Sorescu în funcţia de ministru al turismului sau de ambasador itinerant. • 7nov. Se schimbă garda la P.L/93. Seara târziu, în urma unei furtunoase şedinţe de grup parlamentar şi de Comitet Di rector, rector, Dinu Patriciu, Patriciu, criticat criticat de colegii lui deputaţi, deputaţi, este este nevoit să renunţe la funcţia funcţia de lider lider al grupului grupului parlamentar parlamentar PL. PL. '93 '93 din Camera Deputaţilor. Deputaţilor. îi ia locul deputatul; deputatul; Sorin Sorin Pantiş. • 7-8 nov. Vizita în Româ România nia a lui Philippe Philippe S/lguin, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Franceze. Oaspetele se întâlneşte cu Ion Il Iliescu, iescu, Nicolae Văcăroiu şi cu alţi alţi importanţi importanţi oameni politici români, ţine ţine un discurs în plenul Parlamentului Parlamentului (întâmpinat (întâmpinat pretutinden pretutindenii cu simpatie simpatie a avut aparte şi de un pro pro test al unui grup de studenţi care, nemulţum nemulţumiţi iţi de noua lege în favoarea homosexua homosexualilor, lilor, 1-a întâmpinat întâmpinat pe omul pol politic itic francez cuprotestulscandatenergic:„Jos homosexua homosexualii!"), lii!"), primeşte primeştetitiul titiul de Doctor Honoris Cauza al Universităţii Universităţii Bucureşti şi participă, participă, la Institutul Francez, la lansarea versiunii româneşti româneşti a cărţii sale „Ludovic -Napoleon cel Mare". • 8 nov. Mugur Isăresc Isărescu, u, guvernatorul guvernatorul Băncii Băncii Naţionale a României (B.N.R.), prezintăîn prezintă înParlament Parlament o darede dare de seamă privind situaţia monetară monetară şi creditul pe anul 1993 1993 şi orientările de bază pe 1994. De această dată nu este este vorba doar de o informare de rutină a parlamentarilor în legătură cu starea sistemului bancar  din ţară. Mugur Isărescu Isărescu a fost în ultima ultima vreme ţinta unei campanii campanii prin care s-a s-a încercat să se demonstreze demonstreze că duce o poli tică financiară greşită şi că face parte din categoria demnitarilor  demnitarilor  corupţi. Din nov, nov, 1993 1993 Curtea de Conturi efectuează controale la la B.N.R. cu concluzii incomode pentru pentru instit instituţie. uţie. Darea de seamă aB.N.R. B.N.R.a făcutobiectiulunorcritici critici defonddinparteacomisiilor  pentru buget-finanţe buget-finanţe ale Camerelor Parlamentului (B.N.R. a avut o politică monetară ce a condus la deteriorarea continuă a monedei naţionale şi la blocaj economic, a încălcat încălcat legislaţia în în vigoare privind utilizarea valutei de către agenţii economici, a raportat greşitnivelul inflaţiei-70-80% -80%înloc de300%-şideficitul bugetar  -300 miliarde de lei în loc de 500 miliarde miliarde de lei. lei.)) B.N.R. B.N.R. a fost criticată şi de Delegaţia Permanentă a P.D.S.R. care (nemulţumită şi de beneficiul mare al băncii) a propus ca băncile române române să-şi adapteze politica de credite la politica economică a P.D.S.R. P.RM. merge mai departe şi îşi îşi condiţionează condiţionează sprijinul dat Guvernului şi P.D.S.R. P.D.S.R. de trecerea B.N.R. B.N. R. în subord subordinea inea executivului. executivului. P.N.Ţ.C.D. şialte partidedeopoziţienusuntde acordcuaceastădependenţă dependen 42ţă 9

1994 Iliescu. Iliescu. Senatorul Senatorul P.S.M. P.S.M. califică incidentul drept drept un grav atentat la statutul de ziarist, o dovadă dovadă că se ia poziţie în forţă faţă de de mass-m mass-media, edia, ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă pentru o societate democratică. democratică. P.D.S.R.şi P.D. P.D.se întâlnesc laPalatul Elisabeta Elisabeta • 22 febr.P.D.S.R. pentru a identifica punctele de vedere comune care să poată constitui baza viitoarelor întâlniri. P.D. P.D. crede în viabilitatea viabilitatea unui guvern P.D.S.R.-C.D.R.-P.D. sau a unui guvern P.D.S.R. susţinut deo majoritate majoritateparlamentarăa C.D.R. C.D.R.şi P.D. P.D. • 23 febr. Consiliul Militar Superior al Armatei îl susţine pe ministrul apărării, Niculae Spiroiu. într-o declaraţie a Consiliului, acuzaţiile aduse lui Niculae Spiroiu de publicaţiile RomâniaMare şi Politica sunt etichetate drept neadevăruri care serăsfrângînsă într-unmodneconvenab neconvenabilil asupra asupraîntregii întregii Armate. Armate. -Comisia de control a activităţii activităţii S.R.I., care 1-a audiat pe Virgil Măgureanu pentru discursul ţinut minerilor la Tâ Târgu rgu Jiu, consideră că directorul S.R.I. şi-a depăşit de această dată atribuţiile. O 23-28febr. P.D.S.R. şi P.R.M. continuă să dea declaraţii în legătură cu prezentul şi viitorul relaţiilor relaţiilor dintre cele două două partide. Severitatea acuzaţiilor reciproce lasă să se înţeleagă că ruptura e iminentă şi definitivă. definitivă. P.D.S.R. P.D.S.R. îşi îşi anunţă disponibilitatea pentru tratative cu C.D.R. C.D.R. şi P.D. care să ducă la o eventuală alianţă. Nici opoziţia nu rămâne indiferentă indiferentă ci dă declaraţ declaraţiiii de acceptare a negocierilor negocierilor încare facepreviziuni previziunioptimiste.Liderii partidelor partidelorde opoziţie au ca soluţie politică formarea unei noi majorităţi parlamentare parlamentare care să susţină un guvern minoritar P.D.S.R. P.D.S.R. • 28 febr. La primele primele alegeri libere libere de după 1945 1945, din RepublicaMoldova, oldova,la carese prezintămaimultepartide (27febr.), rezultatele preliminare situează pe primul loc Partidul Democrat Agrar (42,8%) (42,8%) urmat de Partidul Socialist, Mişcarea „UnitateEdinstvo" , Blocul ţăranilor şi intelectualilor intelectualilor şi Frontul Popular  Popular  Creştin Democrat. • 2 mart. P.D.S.R. ajunge la concluzia că P.U.N.R. nu poate fi inclus într-un guvern reman remaniat. iat. Protocolul semnat semnat anterior cu P.U.N.R. şi care prevede cooptarea cooptarea la guvernare a acestui partid rămâne valabil înjprincipiu. P.D.S.R. şi P.N.Ţ.C.D., P.N.Ţ.C.D., la nivel • 4 mart. întâlnirea între P.D.S.R. de vicepreşedinţi, vicepreşedinţi, nu aduce nici o noutate în viaţa politică. Schimbar Schimbarea eamajorităţiiparlamentaresaualianţa alianţala guvernareîntre P.D.S.R P.D.S.R..şi C.D.R.rămândoarsubiectepentrudeclaraţii declaraţii fărăecou. P.D.S.R. P.D.S.R. iese totuşi din această rundă de discuţii şi tatonări 370

1994 reciproce cu o speranţă: P.N.Ţ.C.D. se arată dispus să sprijine proiectele de legi care trebuie adoptate pentru aplicarea Memorandumului cu F.M.I. • 6 mart. Remaniere guvernamentală guvernamentală care dovedeşte dovedeşte că P.D.S.R. se simte în stare să guverneze guverneze singur: -Iosif Gavril Chiusbaian este numit ministru de justiţie  în locul lui Petre Ninosu. -GheorgheTinca Tincaeste numitministrualapărăr apărării ii naţionale naţionale  în locul locul lui Niculae Spiroiu. Spiroiu. - Doru Ioan Tărăcilă este numit ministru de interne în locul lui George Ioan Dănescu (numit secretar de stat la Ministeru Ministerull de Interne) -Aure -Au rell Novac este numit ministru al transporturilo transporturilorr în locul lui Paul Teodoru. Câteva declaraţii în legătură cu remanierea guverna mentală: Nicolae Văcăroiu -„Am ajuns în final cu partidu partidull care se află la guvernare (P.D.S.R.) la concluzia că în actuala etapă, deosebit de dificilă, este practic cel mai bine să avem o echipă de guvernare monocoloră, formată din reprezentanţi reprezentanţi ai P.D.S.R. şi unii specialişti". Niculae Spiroiu - „ [ . . . . ] decizia schimbării mele aparţine P.D.S.R. Pot să vă spun că Armata este sub control politic". îon Diaconescu - „Sup „Supărarea ărarea P.D.S.R, .S.R, şi a preşedintelui pe Corneliu Vădim Tudor pare fără fără efect de vreme vreme ce el este încă parlamentar, iar Spiroiu este înlocuit. înlocuit. Asta este percepută percepută cao implicare implicarea preşedintelui preşedinteluiîn acestconflict,bineînţelesdepartea liderului P.R.M". Ioan Gavra -„P.U.N.R. nu poate fi considerat înfrânt prin această remaniere guvernamentală. guvernamentală. Noi Noi am adus partidul de guvernăm guvernământla realitate, prinaceastăremaniere remaniereşi prinrealizarea programului politic, Aceasta este performanţa politică numărul unu, unu, mai ales ales că o parte din din programul executivului ne aparţine". aparţine". • 7 mart. Ion Iliescu Iliescu îşi începe începe vizita oficială oficială în Lituania, Lituania, Coreea de Sud şi China. -în -î n Republica Republica Moldova oldova a avut loc (6 mart.) un sondaj sondaj de opinie„La „Lasfat cupoporul", poporul",defapt unreferendum referendumfărăconsecinţele consecinţele juridice ale acestuia. Moldoven Moldovenii ii au fost invitaţi invitaţi să răspundă la o întrebare ce conţinea mai multe multe întrebări legate de: independen independenţa ţa statului, integritatea teritorială, politica de neutralitate, stabilirea de relaţii reciproc avantajoase avantajoase cu toate statel statelee lumii şi garantarea 371 dedrepturiegale tuturorcetăţenilor Moldovei. oldovei. 90%dintre dintrecei care

1994

pe care o etichetează drept un „atac politic asupra B.N.R.". Se pare însă că Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu nu agreează un scandal în lumea băncilor care ar atrage imediat atenţia organismelor organismelor financiare financiare internaţionale, interesate de ceea ce se  întâmplă în România. (Deja într-un comunicat de presă, B.N.R. şi Asociaţia Română a Băncilor au avertizat asupra unor atitudini antireformiste care le-ar putea bloca politica reformistă.) Schimbarea de atitudine a lui Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu pare să-şi facă efectul şi în în Parlament (cel puţin aşa comentează comentează presa) în ziua în care (8 nov. ) Mugur Mugur Isărescu a fost invitat să dea seama în legătură cu activitatea instituţiei pe care o conduce. Preşedintele şi membrii comisiilor pentru buget-finanţe buget-finanţe ale Parlamentului Parlamentului sunt dezorientaţi: dezorientaţi: unii lipsesc de la şedinţă, alţii, alţii, prezenţi, prezenţi,nusunt suntde acordsăsusţinăraportul(negativ)al comisiei pe care o reprezintă reprezintă şi în sfârşit alţii îşi calcă pe inimă inimă şi laudă activitatea B.N.R., B.N.R., deşi, cu puţin timp în urmă, urmă, ceruseră demisia guvernatorului. guvernatorului. Iar opoziţia susţine în continuare că atacurile  împotriva băncilor au o motivaţie politică. •9 nov. Alte importante personalităţi politice sunt audiate   în legătură cu locuinţele primite din fondul de stat: Eugen Dijmărescu, senator, senator, Viorel Hrebenciuc, secretar general al Guvernului, Guvernului, Ovidiu Muşetescu, deputat, deputat, Radu Alexandru Alexandru Dumitru, deputat, deputat, Iulian Iulian Nistor, Iosif Negrău. Se pregăteşte pregăteşte Adrian Năstase, preşedintele preşedintele Camerei Deputa Deputaţilor. ţilor. • 10 nov. Comisia Comisia parlamentară parlamentară numită numită pe scurt comisia  Apartamentul" audiază alt lot de persoane importante: Elena Preda, deputat, Victor Boştinaru, deputat, Mişu Negriţoiu, consilier prezidenţial, Cornel Nica, vicepreşedinte al P.D.S.R., Vasile Niţu, prefect de Argeş, Emil Emil Negruţiu, senator. senator. Traian Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, preşedinţiei, a refuzat să se prezinte în faţa comisiei, motivând motivând că familia familia sa este hărţuită de presă, dar a promis promis că va uimite explicaţii scrise. Se pregătesc Mircea Vaida, Vaida, fost deputat deputat şi Victor Victor Babiuc, fost ministru. -CameraDeputaţilorîmbo îmbogăţeşte găţeşteCodul CodulPenal cuun alineat care prevede o pedea pedeapsă psă de 6 luni până la 5 ani închisoare pentru atingerea adusă onoa onoarei rei sau ameninţarea, ameninţarea, în public, public, săvârşită  împotriva unei persoane aparţinând autorităţii de stat. -Delegaţia -Delegaţia Permanentă anentă a P.D.S.R., P.D.S.R., Nicolae Văcăroi Văcăroiu u şi miniştrii de Stat Mirc Mircea ea Coşea, Dan Mircea ircea Popescu şi Florin Florin Georgescu au o întâlnire, la Cotroceni, cu Ion Iliescu. Preşedintele ţării este interesat ca legislativul să promoveze legile care asigură cadruljuridic convenitcuF.M.I., F.M.I., pentruafirmareapebazesolide 430

1994

II clementelor economiei de piaţă - Legea privatizării, Legea lallmentului, lallmentului, stimularea investitorilor străini etc. • 11 nov. Conducerea P.N.Ţ.C.D. se delimitează de afirmaţiile lui Ion Raţiu referitoare la necesitatea schimbării din liincţia de preşedinte al partidului a lui Corneliu Coposu, datorită stării precare a sănătăţii sale care l-ar face indisponibil indisponibil pentru activitatea politică. -Are loc o primă şedinţă a Ligii Primarilor şi Consilierilor  Democraţi (iniţiativă a P.D.), apărută pentru a contracara presiunile puterii în teritoriu. • 12 nov. Petre Roman, liderul P.D. şi raportor special special pentru Comitetul Politic al N.A.T.O., participă la sesiunea de toamnăa Adunării Adunării Atlanticuluide Nord Nordde la Washington. Washington. în privinţa parteneriatului pentru pace, subiect la ordinea ordinea zilei pentru NA.T.O., Petre Roman crede că această formă de asocierepoate poatefi eficientă eficientădoardacăvafi fidublatădeun parteneriat pentru dezvoltare. • 15 nov. P.L. '93 revine asupra deciziei de sistare a negocierilor negocierilor în vederea reunificării liberalilor liberalil or şi propune să se formeze un singur partid liberal-radical prin fuziunea liberalilor  din C.D.R, (P.L. '93, P.N.L.C.D., plus grupările extraparlamen extraparlamentare tare din P.N.L.) într-o primă etapă, după care să urmeze integrarea P.A.C., P.A.C., dacă acesta îşi îşi declară identitatea liberală şi, în fine, cooptare cooptareaaP.N.L.-Quintu .-Quintussprin careacest partidsă revinăîn C.D.R  Liberalii chemaţi la apel de P.L. '93 au timp de gândire o săptămână pentru pentrua evalua oferta, şi a lua o hotărâre. P.N.L. răspunde repede că e de acord cu fuziunea fuziunea tuturor partidelor partidelor liberale, dar nu şi cu liberalismul-radica liberalismul-radicall ca lliant. iant. Nucleul cel mai potrivit pentru realizarea unităţii liberale este, după opinia P.N.L., Alianţa civic-liberală. - Camera Deputaţilor adoptă modificările la Codul Penal.  Astfel funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de Stat şi se află în exerciţiul funcţiunii este bine apărat. Insulta, calomnia, calomnia, ameninţarea, ameninţarea, lovirea, actel actelee de  violenţă, vătămarea corporală gravă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 12 ani. Pentru Pentru insultă, calomnie, calomnie, ameninţare, ameninţare, comise prin presă, minimulpedepseise majorea majorează zădela la3 luni la 6luni. luni.Maximumul pedepsei se majorează cu 3 ani atunci când infracţiunile menţiona menţionate te sunt săvârşite împotriva împotriva preşedintelui României, României,43a1 unui parlamentar, membru al guvernului, magistrat sau judecător  al Curţii Constituţion Constituţionale ale ori al Curţii de Conturi.

1994 • 16 16 nov. Delegaţia Permanentă a P.D.S.R. P.D.S.R. hotărăşte hotărăşte ca itrea săfieasimilat Partidul Partidul Solidarităţii Solidarităţii Sociale Sociale condusde MironMitrea departidul deguvernământ. guvernământ.Liderul lui devinemembruP.D.S.R., P.D.S.R., căruia i se pregăteşte numirea numirea în funcţia de vicepreşedinte. Noua mutare politică ce consfinţeşte scindarea mişcării sindicale este un eveniment surpriză pentru întreaga lume politică, deşi Victor Ciorbea, cu puţin timp în urm urmă, ă, a descris în detaliu ce se va  întâmpla cu Miron Mitrea şi cu Partidul Solidarităţii Sociale. Ziariştii de la Adevărul (18 nov. 1994) 1994) surprinşi şi ei, ca toţi ceilalţi, ceilalţi,  îi fac un portret portret lui MironMitrea în momentul momentul istoric al semnării pactului: „Un „Un bodyguard bodyguard deschide deschide uşa larg larg şi priveşte priveşte în toate părţile. în costum olive şi haină maron din piele, pantofi italieneşti, itrea, urcă alură de om de afaceri autohton, autohton, coboară coboară Miron Mitrea,  într-un Opel de culoare roşie şi pleacă. Liderul sindical este de 24 de ore membru al P.D.S.R P.D.S.R,". ,". „Liniştea executivului este este oricum asigurată, P.D.S.R. P.D.S.R. şi-avăzut visul cu ochii -mişcarea sindicală scindată şi compromisă -câştigând, în plus, un lider combativ şi pragmatic, pragmatic, a cărui deviză pare să fie «Totul «Totul pentru ciolan»." (Cuvântul „ciolan" a fost intens folosit în epoca postdecembristă ca simbol al scopului final al acţiunii politice pentru mulţi dintre oamenii politici.) - Comisia Comisia juridică juridică de disciplină disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor Deputaţilor a hotărât prin vot (13 împotrivă, 1 pentru) să ceară plenului Camerei Deputaţilor să nu ridice imunitatea parla mentarădeputatului P.L.'93Raymond Raymond Luca(la cererea ministrului justiţiei), justiţiei), acuzat de afirmaţii calomnioase calomnioase la adresa Guvernului Guvernului  Văcăroiu („guvern de tâmpiţi, corupţi, borfaşi şi incapabili"). -M.A.E. român îşi exprimă satisfacţia în legătură cu decizia Departamentului de Stat al S.U.A.de a folosi în termino logiapolitico-diplomatică politico-diplomaticăîn înloc locde termenul„Europ „Europaade Est" pe acela de „Europa „Europa Centrală" pentru Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Slovenia, Ungaria şi Româ România. nia. Gestul este interpretat interpretat ca o recu recu noaştere a eforturilor României României de de a se integra în în structurile structurile europene europene şi euro-atlantice şi a apartenenţei acestei ţări la la spaţiul european. •17 nov. în faţa comisiei, Apartamentul" se prezintă pentru explicaţii Nicolae Olteanu, fost deputat şi secretar general al Guvernu Guvernului, lui, Vasile Vasile Secăreş, vicepreşedinte vicepreşedinteal Eximbank, bank,Marian Enache, Enache, ambasadoru ambasadorull României României la Chişinău, Chişinău, Mugur Isărescu Isărescu,, guvernatorul B.N.R. -Nicolae Manolescu consideră „nemeritate şi tendenţioase" afirmaţiile afirmaţiilelui luiCorneliu Corneliu Coposucare-lacuzăpepreşedintele preşedintelePA.C. PA. C. 432

1994 ilc veleitarism politic. In ce priveşte dorinţa P.L.'93 de reunificare ilipidă a liberalilor aceasta poate fi ori dovadă dovadă de naivitate, ori o  viclenie menită să blocheze eforturile de regrupare a liberalilor. -Comitetul Executiv al C.D.R. examinează cererea P.N.Lţjuintus de a intre în Convenţie. Convenţie. Datorită rivalit rivalităţii ăţii dintre P.L.'93 ţi PA.C., P.N.L. rămâne din nou înafara Convenţiei.P.L.'93 votează  împotriva integrării Alianţei civic-liberale în C.D.R. • 18 nov. Corneliu Corneliu Coposu Coposu revine în ţară du după pă o absenţă absenţă de 4 luni. La sosire pe aeroportul Otopeni, preşedintele P.N.Ţ.C.D. dă o declaraţie care va avea ecou: „Amvenit cu puteri sporite şi CU intenţia ca, împreună cu toţi iubitorii de democraţie, în cadrul C.D.R. să deschidem campania de răsturnare răsturnare a Guvernului, să câştigăm câştigămalegerileşi săinstaurămdemocraţia. democraţia.Aceastanu sepoate face face decât cu concursul tuturor. tuturor. Contăm Contăm pe ieşirea din apatie a românilor pentru ca, cu forţe sporite, solidare, împreună să putem realiza instaurarea democraţiei, o bunăstare la care visăm de atâta  vreme şi situarea României acolo unde îi este locul - în fruntea statelor europene". europene". -La invitaţia ministrului apărării naţionale, Gheorghe Tinca, vizitează România Gyi6rgy Keletti, ministrul ungar al apărării.Principalaproblemăabordatăeste participarea participareacelor celordouă ţări la la programul programul parteneriatului parteneriatului pentru pace. • 21 21 nov. Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, preşedinţiei, răspunde răspunde declaraţiei făcute de Corneliu Corneliu Coposu la sosirea în ţară (18 nov.) pe care o consideră contrariantă, pe de o parte, deoarece Guvernul pe care vrea să-1 răstoarne liderul ţărănista reuşitsă stopeze stopezedeclinuleconomic economic,,iar pedealtă parte declaraţia face parte din ansamblul politicii distructive practicate de opoziţie încă din 1990. -La conferinţa de presă a P.N.Ţ.C.D., Corneliu Coposu se adresează în primul rând lui Ion Raţiu: Raţiu: „Iartă-m „Iartă-mă că n-am murit". murit". Replica Replica este este răspunsul preşedintelui ţărănist la la părerea făcută publică publică a lui Ion Raţiu că datorită bolii îndelunga îndelungate te Corneliu Coposu ar trebui să se retragă de la conducerea P.N.Ţ.C.D. • 22 nov. Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană uropeană a fost ratificat şi de Belgia, ultima dintre cele 12 ţări care trebuiau să-1 avizeze, avizeze, De la la 1 ian. 1995, 1995, Român România ia devine cel deal deal treilea membru membru asociat al U.E. după Ungaria Ungaria şi Polonia. Parlamentului, Virgil Virgil Măgure Măgureanu anu • 23 nov. în plenul Parlamentului, prezintă raportul de activitate a S.R.I. pe perioada oct. 1993sept.1994. 1994.ŞefulS.R.I. declarăcăzonacu cel maimarecoeficient de risc pentru securitatea naţională este economia (economia 433

1994

subterană reprezintă 30% din produsul intern brut, se comit comit fraude,sevândinformaţii):„Economianaţionalănuesteunmotiv de stabilitate stabilitate şi bunăstare, ci unul de preocupare preocupare permanentă permanentă", ", Un alt factor de risc pentru România îl constituie -susţine Virgil Măgureanu - extrem extremismul ismul de dreapta şi de stânga care a luat amploare amploareîn ultimulan. Asemenea Asemeneagrupăriextremiste zădărnicesc zădărnicesc eforturile depuse în scopul încheierii unei înţelegeri „durabile şi istorice" cu Ungaria (această afirmaţie a atras protestul reprezentanţilor U.D.M.R.). Virgil Măgureanu a insistat în mod deosebit asupra necesităţii adoptării unei legi a secretului de stat. -Frământări în tabăra liberalilor. P.N.L. reacţionează faţă devotul negatival P.L.'93, P.L.'93,datorităcăruiann-aafost admis admis înC.D.R, calificânduT drept „o manifestare egoistă, exclusivistă şi penibilă". Făcând abstracţie de atitudinea P.L.'93, P.N.L. sepoate considera memb membru ru al C.D.R., deoarece celelalte celelalte partide partide din alianţă alianţă l-au susţinut. susţinut. Soluţia Soluţia lui Mircea Ionescu Ionescu Quintus pentru viitorul relaţiei P.N.L.-C.D.R. este: „Sau noi să nu intrăm sau să iasă alţii din C.D.R". Pe de altă parte Niculae Cerveni îi convoacă pe colegii din  Alianţa civic-liberală civic-liberală (P.A.C.+P.N.L.) şi îi anunţă că va semna protocolul Alianţei Alianţei după ce îi vor fi satisfăcute câteva condiţii: Păstrarea principiului parităţii partidelor componente şi eliminarea sau înlocuirea particulei „civic" din denumirea Alianţei, formulă incompatibilă incompatibilă cu doctrina acesteia, acordarea titlului titlului de membru membru fondato fondatorr al Alianţei civic-liberale P.N.L.C.D. P.N.L. C.D. anunţă că S.R.I. lucrează la • 24 24 nov. Virgil Măgureanu anunţă „Cartea albă a Securităţii" care va fi publicată în 6 volume şi va fi o istorie istorie a Securităţii Securităţii în perioada perioada 19451945-198 1989. • 25 nov. La şedinţa Consiliului Consiliului Executiv Executiv al C.D.R., preşedintele P.E.R., P.E.R., Otto Weber, cere suspendarea P.L.'93 din Convenţie datorită acţiunilor acestui partid de destrămare a alianţei şi de nerespectare nerespectare a protocoalelor protocoalelor C.D.R. C.D.R. Otto Weber vine cu precizarea precizarea că obiecţiile obiecţiile sale îl privesc privesc doar pe Dinu Patric Patriciu iu datorită căruia nu e linişte şi înţelegere în Convenţie, poate pentru că acesta face jocul cuiva -al lui Petre Petr e Roman Roman -conchide liderul liderul P.E.R. -Deputatul P.D.S.R., Constantin Bebe Ivanovici este acuzat de mai multe multe organizaţii ale revoluţionarilor din dec. '89 că a comandat şi emis peste 40 000 de certificate de participant la Revoluţie pe care apoi le-a distribuit ilegal .condiţionând primirea unorastfelde certificatedeînscrierea înP.D.S.R.Organizaţiilede revoluţionari protestează vehement vehement împotriva deputatului şi cer  434

1994 Mcsizarea Parchetului General în vederea declanşării procedurii

deridicare a imunităţii parlame parlamentare ntare,, iar Bebe Ivanovici se jură jură că e nevinovat, nevinovat, că că n-a n-a pretins nici un leu şi nici înscrierea înscrierea în

l'.D.S.R. pentru certificate şi că, fără îndoială, totul este este un atac politic. • 27 nov. Colegiul Director al P.D. a ales Biroul Executiv al partidului. Surpriza a fost fost noul vicepreşedinte executiv în persoan persoanaa deputatului de Vaslui, Emil Cojocaru (susţinut se pare şi de Petre Roman). Noul ales i-a eliminat din cursă pe ofensivii oameni politici Adrian Severin şi Radu Berceanu. 0 28nov. LaşedinţaBirouluiExecutiv ExecutivCentralal P.D.S.R P.D.S.R.. se analizează rezultatele celor doi ani de guvernare a echipei  Văcăroiu.  Văcăroiu. Prezintă rapoarte rapoarte de activitate Nicolae Văcăroiu Văcăroiu şi miniştrii de Stat Mircea Coşea, Florin Georgescu, Dan Mircea Popescu şi Teodor Meleşcanu. Toată lumea pare mulţumită cu concluzia că progresăm lent, dar constant. Premierul invocă mai întâi condiţiile în care şi-a început guvernarea. guvernarea. A preluat de la guvernele anterioare o moştenire dezastruoasă care i-a făcut chiar şi pe reprezentanţii opoziţiei să stea deoparte, deşi au fost invitaţi de Ion Iliescu Iliescu să intre într-un guvern guvern de coaliţie. Politica econom economică ică a urmărit urmărit stoparea declinului producţiei producţiei industriale şi stabilizarea econom economică ale cărei efecte efecte s-au făcut simţite simţite în ultima parte a celor doi ani de guvernare. Producţia industrială a crescut crescut cu 1,3% iar produsul intern brut va înregistra înregist ra o creştere de 1,4% până la sfârşitul sfârşitul anului. anului. Cursul leului leului s-a stabilizat, rezerva valutară s-a refăcut, ajungând la 1,9 1,9 miliarde dolari din care 800 milioane dolari se află în rezerva statu statu lui. Deoarece P.D.S.R. a considerat mereu protecţia socială drept fundam fundament al politicii sale, ministrul muncii muncii şi protecţieisociale, DanMircea Popescu,raporteazăcăîn perioada nov. 1992-no 2-nov. v. 1994 1994 au fost create peste 800 000 noi locuri locuri de muncă. muncă. E bine că ministrul nu omite să menţioneze că dintre acestea 700 000 de locuri de muncă au apărut în sectorul particular, slab reprezentat în ansamblul economiei naţionale (Dan Mircea. Popescu nu uită că P.D.S.R. P.D.S.R. a promis în campania campania electorală 1 000 000 noi locuri de muncă şi speră să-şi respecte promisiunea) şi că şomajul a rămas rămas la 10,8% 10,8%. Probabil eficienţa eficienţa economică economică a sistemului particular, atât cât cât e, dovedită dovedită prin cifre îl face pe primul-ministru să considere privatizarea o şansă pentru redresarea economiei economiei româneşti româneşti şi să accepte că privatizarea şi restructurarea economică s-au înfăptuit lent şi că ar trebui impulsionate. 435

1994

Chiar Chiar dacă e un moment aniversar guvernanţii nu pot să nurecunoascăşi handicapu handicapurile rile economiei economieişi societăţii româneş româneşti: ti: stadiul incipient incipient al reformei şi privatizării, blocajul financiar financiar,, şomajul, nivelul nivelul scăzut scăzut de trai („Nu s-a asigurat nici pe departe un trai decent în România" - afirmă Nicolae Văcăroiu într-un moment de sinceritate), corupţia. Desigur s-au făcut promisiuni: totulvamerge bine. - Senator Senatorul ul Viorel Viorel Sălăgean cere Biroului Permanent Permanent şi conducerii filialelor judeţene, printr-o scrisoare, recomandată spre dezbatere şi apropiatei Conferinţe Naţionale, demiterea lui Gheorghe Funar şi Ioan Gavra care se fac vinovaţi de: carenţe de organizare în activitatea P.U.N.R., P.U.N.R., acces pripit la guvernare fără o evaluare a consecinţelor, susţinerea jocurilor tip Caritas, atitudinile agresive şi incitatoare faţă de alte etnii din Româ România nia care au adus partidului eticheta de naţionalist-şovin. • 28-29 nov. Slănic Moldova. La Congresul Extraordinar  al C.N.S.L.R.-Frăţia, Miron Mitrea se retrage din funcţia de preşedinte al confederaţiei, lăsându-i locul lui Pavel Todoran, liderul Federaţiei «Energetice". Smith, preşedintele • 28-30 nov. La invitaţia lui Dudley Smith,  Adunării Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale, Ion Iliescu va participa la cea de a 40-a 40-a sesiune a U.E.O. U.E.O. de la Paris şi va rosti undiscursîn înplenuladunării. adunării. (Româ (România niaestepartenerasociat la U.E.O., U.E.O., iar de la 1 ian. 1995 1995 va deveni deveni membru cu drepturi depline.) Preşedintele României se va întâlni cu Francois Mitterrand, itterrand, preşedintele Franţei, Franţei, Jaques Chirac, primarul primarul Parisuluişicu PhilippeSâguin, preşedintele preşedinteleAdunăriiNaţionale Naţionale Franceze. Parlamentului consacrată • 30 30 nov. Şedinţa solemnă a Parlamentului Zilei Zile i Naţionale a României, României, 1 Decembrie, Dec embrie, şi împliriirii a 76 de ani delafăurireastatului statuluinaţionalunitar român. român.SeadoptăoHo Hotărâre tărâre privinddeclarareamunicipiuluiAlbaIulia„Cetate-SimbolaMarii Uniri a românilor". sărbătoreşte Ziua Naţională Naţională a # 1 dec. La Alba Iulia se sărbătoreşte României. Participă Nicolae Văcăroiu,, membri ai executivului,  Victor Surdu, dar lipseşte lipseşte opoziţia. opoziţia. în alte oraşe oraşe ale ţării se dezvelesc monumente, monumente, se inaugurează inaugurează un muzeu muzeu (Arad), se participă la simpozioane şi conferinţe, se depun coroane de flori încimitire şila diversemonum monumente, ente,sefacslujbedepomenire. pomenire.La ureşti oficialităţile importante participă la depunerea unor  ane de flori la Arcul de Triumf şi la Mormântul ormântul Eroului Necunoscut. ecunoscut. Seara, Ion Iliescu Ili escu rosteşte rosteşte un discurs, la recepţia 436

1994

oferită oferită la Cotrocem, consa c onsacrată crată Zilei Z ilei Naţionale Naţionale a României. României. Şi la Washington se sărbătoreşte Ziua Naţională a României pe care primaru primarull acestui oraş, D.C. Sharon Pratt Pratt Kally, a proclamat-o „Ziua moştenirii româno-americane" pentru contribuţia contribuţia adusă de românii-am românii-americani ericani la viaţa politică, eco nomică şi culturală a oraşului şi pentru elementele de cultură specific româneşti cu care aceştia au îmbogăţit cultura americană. -Bruxelles. -Bruxelles. La reuniunea reuniunea N.A.T.O., N.A.T.O., nuniştrii nuniştrii de externe ai celor 16 ţări membre ale Alianţei au anunţat oficial decizia N A.T.O. de a accepta ca ţările est-europene să poată deveni membre ale acestui organism.Răspunsul negativ al şefului diplomaţiei ruse,  Andrei Kozîrev, este net şi însoţit de refuzul de a mai semna un acord de cooperare a Rusie; Rusie; cu N.A.T.O. Willy Claes, secretarul general general al NAT. NAT. O.,declarăcă opoziţia opoziţiaMoscov Moscovei einu vamodifica modifica proiectul proiectulAlianţei deextinderecătreestul Europei Europeişiîn acestscop seva elabora elaboraunstudiu,peoperioadăde unan,pentruevaluarea posibilităţilor de realizare a acestui proiect. Nici Bill Clinton nu pare dispus să menajeze reţinerile Rusiei faţă de eventuala hotărâre hotărâre de a adera la N.A.T.O. a foştilor ei aliaţi din Tratatul de la Varşovia. • 2 dec. Biroul Director al P.N.L.C.D. se desolidarizează de criticile aduse lui Emil Constantinescu de preşedintele P.N.L.C.D., Niculae Cerveni. Acesta a declarat că referirile la candidatura candidaturalapreşedinţia preşedinţiaRomâniei Românieia lui Emil Constantinescu, Constantinescu, făcute de Alianţa Civică, sunt nejustificate atâta timp cât mandatul de preşedinte al C.D.R. al acestuia acestuia expiră în febr. 1995. Cum preşedintele Convenţiei va fi şi candidatul la preşedinţie al acesteia, rezultă rezultă că pentru Emil Emil Constantinescu realegerea în funcţia de preşedinte preşedintealAlianţei reprezintă reprezintădoaro formalitate. formalitate. -Budapesta. -Budapesta.Reuniunea ReuniuneaInternaţionalei Socialiste. Cererea P.D.S.R P.D.S.R..deaderarela laaceastăorganizaţienu primeşteîncă avizul favorabil. Reprezentanţii Germaniei Germaniei au pus problema alianţelor  alianţelor  P.D.S.R. P.D.S.R. cu formaţiuni extremiste şi au propus să se se amâne primirea primirea în organizaţie organizaţie a acestui partid până până când îşi va clarifica poziţia şi sistemul de alianţe. Naţionalal P.S.M. hotărăşte • 3 dec. PlenaraConsiliuluiNaţional ca negocierile în vederea semnării semnării unui protocol de colaborare cu P.D.S.R.să continue, continue,dar fărăcapartidulsă acceadăla guvernare. A fi sau a nu fi la guvernare aceasta este dilema dilema socialiştilor care a şi condus condus la serioase disensiuni disensiuni la vârf. vârf. Ilie Verdet şi Adrian Păunescuardori săantreneze P.R.M.la laguvernare,dar la şedinţa şedinţa Comitetu Comitetului luiDirector(2 dec.) propunere propunereaaa fostrespinsăprin vot. 437

1994

In cealaltă tabără se plasează Tudor Mohora ferm împotriva intrării în Guvern. Ilie Verdet propune plenarei excluderea acestuia din conducerea conducerea partidului, dar numai 60 de persoane din cele 2 000 prezente prezente votează pentru excludere. Mohora este acuzat de exces de personalitate şi de transpare transparenţă nţă în relaţiile relaţiile cu presa. Deoarece votul participanţilor la plenară a decis ca Tudor Mohora să rămână în conducerea conducerea partidului, acesta este invitat să-şi dea dea demisia civilizat din funcţie, dar răspunsul răspunsul lui este că preferă să fie demis, demis, Condu Conducerea cerea partidului a fost completată completată cu noi membri: Marin Lungu, deputat de de Dolj, Dolj, vicepreşedinte vicepreşedinte al partidului; în Comitetul Director au fost admişi HayduGozo. Mihai  Viziruşi Gheorghe Cazan. • 5-6 dec. Budapesta. Reuniunea la nivel înalt a Conferin ţei pentru Cooperare şi Securitate Securitate în Europa Europa (C.S.C.E.). Prima Prima zi a summit-ului summit-ului C.S.C.E. C.S.C.E. este marcată marcată de confruntarea de opinii Clinton-Eltîn înlegătură cuextinderea N.A.T.O. în estul Europei. Nici unul nu renunţă la poziţia sa. Bill Clinton a declarat că S.U S.U A . sprijină extinderea NA.T.O. spre Europa de Est şi că nimeni nu poate avea drept de veto la aderarea ţărilor central-europene la Alianţa Nord Atlantică. BorşElţîn şi-a şi-a exprimat îngrijorarea îngrijorarea în legătură cu transformările din N.A.T.O. şi cu extinderea Alianţei care înseamnă izolarea Rusiei, Rusiei, tot aşa cum înseamnă şi aderarea ţărilor estice estice la Uniunea Uniunea Europe Europeii Occ Occidentale. identale. în acest context, Ion Iliescu a afirmat în discursul său voinţa fermă a României de a fi admisă în NA.T.O. şi de a -şi asuma răspunderile care decurg din această situaţie. Preşedintele Iliescu a subliniat şi dorinţa Româ României nieidea realizareconciliereaistorică cuUngaria, Ungaria,act politic ce ar contribui la stabilitatea Europei Centrale. Dacă VaclavHavel declară declarăcă nimeni nimeni nutrebuiesăîmp împiedice iediceţările ţăriledin estul Europei care doresc să adere la N.A.T.O., Francois Mitterrand şi Silvio Berlusconi s-au s-au dovedit înţelegători cu poziţia lui Bors Elţîn. Confer Conferinţa inţaaanalizatşisituaţia situaţiacelorşase noizonedeconflictdin lume printre care şi Transnistria. S-au exprimat exprimat cele mai bune şi  îndrăzneţe intenţii în legătură cu evoluţia C.S.C.E. şi NA.T.O. Comu Comunicatul nicatul final şi celelalte celelalte documente adoptate la încheierea lucrărilor C.S.C.E C.S.C.E.n-auînscris înconţinutul lor propuneri propuneripentru rezolvarea importantelor probleme discutate în aceste zile la reuniunea reuniunea C.S.C.E. (care se va numi în viitor Organizaţia Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa -O.S.C.E.) ceea ce a făcut să sevorbeascădespreeşeculîntâlnirii întâlnirii delaBudapesta. Budapesta. IonIliesc Iliescu aavuto seriede întrevedericupremierulspaniol spaniol Felipe FelipeGonzales, preşedintele bulgar Jelio Jelev, premierul ungar Gyula Horn, 438

1994

preşedintele preşedinteleungar ArpadGoncz, preşedintele preşedintele moldovean moldoveanMircea Snegur. -P.L.'93 -P.L.'93 anunţă anunţă că Moş Nicolae îi va aduce premierului premierului Văcăroiu o moţiune de cenzură. Dinu Patriciu va face doar  propunerea propunerea ca opoziţia să înai înainteze nteze o nouă moţiune de cenzură, cauzată cauzată de temporizarea privatizării şi a proiectului Legii pentru accelerarea privatizării a cărui dezbatere şi aprobare aprobare se amână amână din motive minore. Conducerea P.L/93 e conştientă că moţiunea n-are sorţi de izbândă, dar dezbaterile din Parlament sunt necesare pentru pentru a aduce clarificări în problema problema privatizării. -în -î n piaţa 1 Decembrie din Reşiţa Reşiţa se adună câteva mii de muncitori de la Uzina Uzina Constructoare de Maşini, Maşini, Combinatul Siderurgic Siderurgic şi de pe alte platforme platforme industriale. Manifestanţii cer să lise seplăteascăsalariilerestanteşi săvină primul-ministrulaReşiţa pentru pentru a găsi împreună împreună soluţii de rezolvare a situaţiei industriei industriei grele din judeţ. Primul-ministru nu vine la Reşiţa, în schimb se iau măsuri pentru a fi trimişi municitorilor banii necesari pentru a-i a-i face să încheie demonstraţiile. demonstraţiile. Traian Traian Zamfir, fir, prefectul   judeţului judeţului Caras Severin, n-are puterea puterea să-i linişteasc lini şteascăă pe manifestanţi, manifestanţi,deşi anunţă anunţădela balconulprefecturii prefecturii căe gatasă-şi dea funcţia, funcţia, sănătatea şi viaţa pentru ţărişoara lui (de la Reşiţa!). Reşiţa!). Muncitoriin-auînsănevoiedeaceste acestedaruri dela MoşNicolae,ci Văcăroiu, de la Bucureşti, chiar de Nicolae Văcăroiu, Bucureşti, căruia îi transmit să le facă o vizită până la 12 dec. • 8 dec. P.A.C., P.N.L., P.N.L.C.D. şi P.L.'93 au ajuns la o înţelegere. Vor Vor forma o alianţă în perspectiva fuziunii fuziunii liberale liberale al căreiprim cărei primp pas este admiterea P.N.L. în C.D.R. Cei patru auhotărât să susţină un candidat unic la alegerile prezidenţiale. -La Reşiţa continuă demonstraţiil demonstraţiilee muncitorilor cu care se solidarizează C.N.S.L.R.-Frăţia, Alfa, Ceres. Biroul Executiv al Guvernu Guvernului luianalizează analizeazăsituaţia situaţiacritică dela Reşiţaundeşi-atrimis o delegaţie pentru pentru negocieri. • 9 dec. Consiliul C.D.R. se pronunţă împotriva moţiunii de cenzură propusă de P.L.'93. Essen. Germania. La reuniunea la nivelul • 9-10 dec. Essen. şefilor de stat şi de guverne ai ţărilor membre ale Uniunii Europene participă reprezentan reprezentanţi ţi ai 21 de ţări europene. europene. Pe lângă cei 12 memb membri riai U.E. aufost prezenţişi cei3 (Austria, (Austria,Suedia,Finlanda) care vor deveni deveni membrii de la 1 ian. ian. 1995, 1995, dar şi cei 6 (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Ungaria) din centrul şi estul Europei, membri membri asociaţi, pentru care urmează să se adopte strategiile de pregătire a aderării la U.E. Dintre Dintre cele 6 ţări numai numa 439i

1994 România a fost reprezentată la nivel de şef al statului (iniţial Germania Germania care a asigurat preşedinţia U.E. U.E. în ultimele ultimele 6 luni a hotărât să fie invitate la Essen numai ţările din grupul de la Vişegrad, apoi în ultimul ultimul moment moment a convocat şi România şi Bulgaria la importanta importanta reuniune). Procesul Procesul de aderare la U.E. va dura mult, poate un deceniu, şi va presupune presupune un efort de armonizare a economiilor naţionale cu cele europene. Reuniunea a stabilit ca statelor centrale şi est europene să li se acorde şanse egale de aderare, totul totul depinzând doar d dee performanţele lor  economice. economice.înalocuţiunearostită,Ion Iliescu Iliescu asublimathotărârea hotărârea României de a adera cât mai repede la U.E. U.E. în vederea pregătirii anevoioasei aderări, reuniunea de la Essen a hotărât ca U.E. să se întâlnească o dată pe an cu cei 6, la nivel înalt, şi de două două ori la nivelul miniştrilor de externe. • 10 dec. dec. La şedinţa Consiliului Consiliului Naţional al P.N.L., Radu Câmpeanu Câmpeanuîşi declarădisponibilitatea disponibilitateade acandidalapreşedinţia României la alegerile din 1996. în ce priveşte constituirea unei forţe liberale, aceasta nu se poate realiza decât în afara C.D.R. C.D.R. Recentele alianţe dintre P.N.L.C.D., P.N.L.-Quintus, P.A.C. şi P.L.'93 sunt (conform unei declaraţii a Consiliului Naţional al P.N.L.-Câmpeanu) conjuncturale, influenţate de interese din afara mişcării liberale, şi anume P.N.Ţ.C.D. şi Corneliu Coposu. -La o conferinţă de presă cu ziariştii străini, la Essen, Ion Iliescu a afirmat că opoziţia este aceea care se opune mersului reformei, blocând proiectul Legii pentru accelerarea privatizării înParlamentulRomâ României. niei.Mem Membrii briiopoziţiei iauatitudine atitudinefaţă de aceasta declaraţie pe care o consideră încă o dovadă a încălcării echidistanţei politice care ar trebui să caracterizeze atitudinea preşedintelui ţării. • 12 dec. Deputaţii P.D P.D.. sprijiniţi de toate grupurile grupurile parlamentare ale opoziţiei din Camera Deputaţilor au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Văcăroiu, datorită situaţiei grave de la Reşiţa. Grevele de amploare amploare din acest oraş suntconsiderate consideratede autorii autorii moţiunii moţiuniiun simpto simptom mal stăriide sărăcie şi disperare la care a ajuns populaţia ţării. • 9-12 9-12dec. dec.Greveleşidemonstraţiiledela laReşiţacontinuă, în piaţa 1 Decembrie Decembrie se adună tot mai mulţi muncitori muncitori care cer  să vină primul-ministru primul-ministru în mijlocul lor şi refuză negocierile cu Guvernul Guvernul programate programate la Bucureşti Bucureşti (12 (12 dec) de c).. Marile confederaţii sindicale ca şi multe alte federaţii se solidarizează cu Reşiţa. Reşiţa. Car Car tel Alfa şi B.N.S. cer preşedintelui Iliescu să-1 demită pe primulministru în cazul în care nu răspunde apelului manifestanţilor  440

1994

de a veni la Reşiţa pentru tratative cu muncitorii. • 13 dec. Reprezentanţii Reprezentanţii opoziţiei opoziţiei au depus la Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului moţiunea de cenzură (numită moţiunea Reşiţa) împotriva împotriva Guvernului, semnată de 165 parlamentari. Argumentul care susţine moţiunea este incapacitatea guvernanţilor de a rezolva gravele probleme sociale ale ţării, ilustrate în ultimele ultimele zile de manifestaţii manifestaţiile le de la Reşiţa. -în Camera Deputaţilor se respinge prin vot (opoziţia înclină balanţa) adoptarea adoptarea proiectului Legii privind modificarea modificarea Codului Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Deputaţii opoziţiei au declarat că nu pot fi de acord cu pedepsele discriminatorii pentru delictele de presă şi nici cu majoritatea pedepselor în cazul lezării demnităţii preşedintelui României. -Camera -CameraDeputaţilor Deputaţilorrespinge,prin vot, ridicareaimunităţii parlamentare lui Raymond Luca, deputat P.L/93, cerută de ministrul justiţiei pentru vina de a fi calomniat Guvernul. -Manifestanţiidin Reşiţa Reşiţa-15 -15000de oameni-sunt hotărâţi să-şi continue protestul, mai ales că au primit mesaje de solidaritate din Hunedoara Hunedoara,, Braşov, Motru, Motru, Deva, Piteşti. Piteşti. Este aşteptat primul-ministru pentru a rezolva problemele problemele de fond ale ale muncito muncitorilor, rilor,pentrucăplatasalariilor restantenupoatefi osoluţie suficientă a nemulţumirilor şi îngrijorării în faţa unui viitor nesigur. Seara soseşte Nicolae Văcăroiu în fruntea unei delegaţii impresionante impresionante:: Viorel Hrebenciuc, Dumitru Popescu şi alţi demnitari demnitari pe care îi aşteaptă în stradă 30 000 de manifestanţi. în cursul tratativelor tratativelor care au durat durat aproape aproape 10 ore, reprezentanţii demonstranţilor demonstranţilor au cerut demiterea prefectului Traian Traian Zamfir, stoparea declinului declinului economic la Combina Combinatul tul Siderurgic şi la Uzinele Constructoare de Maşini. Guvernanţii au încheiat un pro tocol cu prevederi suficient de generoase pentru ca episodul reşiţean să se încheie. • 14 dec. dec. Dinu Zamfirescu, P.L.'93, apreciază căîn febr. 1995vaavea loc Congresul de fuziune fuziune a partidelor liberal liberalee -P.N.L., P.N.L.C.D., P.A.C., P.L.'93 care au constituit câte o comisie menită să pregătească unificarea. Niculae Cerveni aspiră la o alianţă mai cuprinzătoare, cuprinzătoare, din care ar putea face parte şi formaţiuni formaţiuni ca P.D.A.R, P.U.N.R, Uniunea Liberală Brâtianu. © 15 dec. Biroul Executiv Executiv Central Central al P.D.S.R. P.D.S.R. a validat validat protocolul de fuziune cu Partidul Solidarităţii Sociale condus de Miron Mitrea. -Comitetu -Comitetull Executiv Executiv al C.D.R. şi-a dat acordul pentru 441 reintegrarea P.N.L» în alianţă, decizia decizia finală final ă urmând să fie fie luată

1994

la 20dec. Reprezen Reprezentanţii tanţiiRN.L. -MirceaIonescuQuintus, Călin respecta PopescuTăriceanu şi RaduBoroianu-au declarat că vorrespecta protocolul C.D.R. C.D.R. şi vor susţine candidatul Convenţiei la preşedinţie. -Valentin -Valentin Dolgoliuc, liderul grupului parlamentar al Frontului Popular Creştin Creştin Democrat Democrat din Moldova, a afirmat afirmat că U.D.M.R. sprijină ideea federalizării României României prin apariţia Moldovei oldovei Mari. Această opinie şi-a format-o în urma unei vizite vizite efectuate la Chişinău de către o delegaţie a U.D.M.R. U.D.M.R. la invitaţia Partidului Democrat Agrar. MarkoBela, Bela, preşedintele U.D.M.R., neagă că partidul său ar împărtăşi o asemenea idee şi că ar fi făcut-o publică. •19 dec. Grupul Grupul U.D.M.R. din Camera Deputaţilor cere suspendarea suspendarea din funcţie a primarului primarului Gheorghe Funar datorită listelor pe care acesta le-a întocmit şi pe care figurează 100 de de familii din Cluj-Napoca (majoritatea maghiari) ce locuiesc în centrul oraşului şi deţin spaţii excedentare, motiv pentru care primarul primarul a decis să le le evacueze. Şi în Senat U.D.M.R. U.D.M.R. cere destituirea primarului Funar pentru aceeaşi cauză. •20dec. Consiliul C.D.R. aprobă cu unanimitate de voturi

reintegrarea P.N.L.-Quin P.N.L.-Quintus tus în alianţă. alianţă. P.N.L. vine, iar P.L.'93 P.L.'93 cel c el mai fervent adept, în declaraţii, al unificării liberale, vrea să plece. La 17 dec. deputatul GheorgheToduta iniţiat o moţiune privind retragerea P.L.'93 din Convenţie, Convenţie, moţiune respinsă la vot cu un scor strâns: 69 -67. Oricum Oricum liberalii din această formaţiune formaţiune au decis să participe la alegeri pe liste separate. Simţind pericolele ce pândesc acest partid, un grup de parlamentari P.L.'93, fac apel larezolvarea rezolvareatensiunilordin partidşi laacţiunesolidarăîîn nvederea creării unei formaţiuni formaţiuni liberale puternice în C.D.R. - Senatul adoptă proiectul Legii privind accelerarea privatizării, în forma dorită de Guvern. Guvern. Nici unul dintre amen amen damentele damentele propuse de opoziţie n-a n-a fost acceptat de majoritari. majoritari. P.D.S.R., P.U.N.R P.S.M., P.R.M. şiP.D.AR. au votat, fără excepţii pentru, 14 senatori (unii de la PA.C.) au părăsit sala, iar  iar opoziţia a votat împotrivă împotrivă din motive pe care le-a exprimat, de exmplu, exmplu, senatorul Alexandru Popovici (P.N.L.C.D.): „vomvota „vom vota împotriva acestei legi neconstituţionale, neconstituţionale,antiprivatizare, antireformă, antireformă,popupopulistă şi demagogică. Această lege va arunca în mizerie 3 000 de societăţi comerciale comercialeale alenimănui". nimănui". -Biroul Permanent Permanent al Camerei Deputaţilor propune să fie dezbătute în procedură de urgenţă patru proiecte de legi printre care şi Legea pentru accelerarea privatizării. Parlamentarii opoziţiei 442

1994

afirmă că această lege merită mult mult mai multă atenţie şi părăsesc sala atunci când constată că majoritarii, majoritarii, grăbiţi, trec la fapte. •21-22 dec.TimişoaracomemoreazăRevoluţiadindec.'89 dela carese împlinesc împlinesc5ani încadrulseriei demanifestări manifestări„Săptă „Săptă mâna mâna recunoştinţei". Şi la Bucureşti, sub semnul rutinei şi al  blazării se marchează marchează,, prin iniţiative numero numeroase ase şi lipsite de anvergură, anvergură, 5 ani de la Revoluţia din dec.'89. Asociaţia Asociaţ ia „21 Decembrie" Decembrie" organizează un miting miting de comemorare în Piaţa Universităţii unde se adună câteva sute de persoane. Cu acelaşi prilej, Ion lîie l îiescu scu adresează un mesaj naţiunii, seara, pe postul de televiziune. - în Parlament are loc l oc şedinţa solemnă consacrată comemo comemorării rării a 5 ani de la Revoluţia din dec. '89. Mecanica discursuriloreste curmatădeinterpelă interpelările rilecurajoasealeinvitaţilor  la această şedinţă care sunt câteva zeci de revoluţionari din dec. '89. Obsesia Obsesia lor rămâne aflare aflareaa adevărului adevărului despre acele zile şi de multe ori chiar scandează scandează în plenul Parlamentului: .Adevărul!  Adevărul!". Neobişnuit cu scandările (care aduc aminte de Piaţa Universităţii), Adrian Năstase face abstracţie de solemnitatea momentului şi ameninţă cu evacuarea pe gălăgioşii revoluţionari. Iaraceştianuuită să-şi să-şifacăauzităpărereacănuvor voraflaadevărul despre dec. '89 atâta timp cât va exista o asemenea majoritate majoritate parlamentară. - Revoluţionari din toată ţara participă la „Marşul recunoştinţei" a cărui bună desfăşurare este asigurată de Dan Iosif. -Federaţia Sindicatului Şoferilor organizează un marş cu punctul de sosire la la Cimitirul Cimitirul Eroilor unde se depun coroane de flori şi se ţin discursuri. -Confederaţia Studenţilor din România îşi exprimă, mir-un comunicat, comunicat, recunoştinţa şi pioşenia pentru pentru victimele lui l ui dec. '89, dar şi regretul pentru că actuala putere n-a întreprins nimic pentru a identifica şi pedepsi pe autorii crimelor din acele zile. -Secţia Parchetelor Militare a finalizat „Sinteza aspectelor  rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Parchetul Militar în în perioada 1990-1994 1990-1994,, în cauzele privind evenimentele evenimentele din dec. '89". ' 89". Docum Documentula fostpus la dispoziţia dispoziţiapresei, a comisieiparlamentare parlamentare care cercetează evenimentele din dec. '89, a preşedinţiei, conducerii M.I., MAp.N. MAp.N. şiS.RI. şi S.RI... -Ion -Ion Iliescu Iliescu depune depune o coroană coroană de flori la Cimitirul Eroilor. roilor. 443 Tot acolo Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Teoctist, Teoctist, oficiază oficiază o slujbă de pomen pomenire ire a victimelor din dec. '89.

1994

-Ion -Ion Illescu Illescu şi unii dintre revoluţionarii revoluţionarii din dec. dec. '89 defilează defilează pe sub Arcul de Trium Triumf. Revoluţionarii Revoluţionarii clujeni înapoia înapoiază ză toate diplomele diplomeleşi medaliile medaliileobţinutecu ocaziacomemor comemorării ăriia 5anide la Revoluţie, în semn de protest pentru confuzia creată în jurul statutului de revoluţionar. - Ion Illes Illescu cu participă, în în Sala de marmură marmură a Cercului Cercului Militar ilitar Central, la la lansarea cărţii cărţii „Armata Română Românăîn Revoluţia din Decembrie Decembrie 1989 1989", ", alcătuită de un colectiv de cercetători ai Institutului de Studii Operativ Operativ Strategice şi Istorie Militară, sub coordonarea coordonarea generalului locotenent (r) Costache Codrescu. Şi presa străină îşi aduce aminte de dec. '89 în România. România. Sensul comentariilor dedicate în aceste zile evenimentelor din dec. '89 din din Româ România nia este exprimat exa exact ct de titlul titlul unui articol apărut în cotidianul britanic The Independent-„Zece zile care au păcălit lumea". lumea". Sub presiunea timpului timpului scurt care a mai rămas • 23 dec. Sub până la sărbătorile de iarnă, parlamentarii dezbat „moţiunea Reşiţa" Reşiţa"iniţiată iniţiată deopoziţie.Deoarec Deoareceeîn textulmoţiuniiexecutivul eraacuzatde declinuleconomic economiccare adeterminat determinatscădereadras tică a nivelului de trai şi cronicizarea tensiunilor sociale, primul-m primul-ministru inistrua atacat cuaplombobiecţiilece-1 ce-1vizau, vizau,încercând să demonstreze prin prin cifre că a reuşit să redreseze economia şi să salte nivelul nivelul de trai, chiar dacă a preluat preluat de la guvernările anterioare o situaţie situaţie cu adevărat dezastruoasă. dezastruoasă. în concluzie acuzeledin moţiune moţiunesuntreale, darîn ceeacepriveşte Guvernul uvernul Roman (şi Stolojan) şi tocmai Petre Roman este cel care a avut ideea moţiunii şi i-a convins şi pe cei din C.D.R. s-o susţină, instalându-se astfel la puntea de comandă a opoziţiei. Şi premierul Văcăroiu şi parlamentarii parlamentarii majoritari majoritari au fost mai mai siguri siguri pe ei ca niciodată,ignorândîncrederea încredereaopoziţieiîn reuşitaacestei moţiuni. moţiuni. Dezbaterile s-au terminat mai repede ca altădată, iar votul a decis  victoria lui Nicolae Văcăroiu şi a echipei care 1-a susţinut (206 voturipentru moţiune, moţiune,249contra). Deci, Deci,moţiunea moţiuneapecare careopoziţia o credea cu cele mai multe şanse de izbândă a obţinut cel mai mic număr de voturi (exceptând moţiunea din 6 sept. 1993) în comparaţie comparaţie cu cele care au precedat-o. precedat-o. Mersul evenimentelor evenimentelor îi îndreptăţeştepemajo majoritari ritarisă avertizeze:„AcestGuvern Guvernva cădea când vrem noi". • 28 28 dec. dec . Prezidiul Executiv al U.D.M.R. îl convoacă pe Lâszlo Tokfis pentru pentru a da explicaţii în legătură cu apariţia în presă a unor documente din care rezultă rezultă că a fost informator al Securităţii. Securităţii. Desigur Desigur pastorul pastorul neagă că ar fi semnat semnat vreodată un 444

1994

angajament cu Securitatea. Totuşi Prezidiul Executiv a hotărât să ceară S.RI.dosarele tuturor celor care au funcţii politice, indiferent indiferent de partidul partidul din care fac parte, pentru pentru a putea lămuri problema problemaatâtdedesabordatăalegăturilor actualeiclase politice cu fosta Securitate. -în -î n sediul sediul P.N.L., liderii P.A.C., P.N.L., P.L '93, '93, şi P.N.L.C.D. semneaz semneazăă protocolul protocolul constituirii Alianţei civic-liberale civic-liberale „Liberalii", „Liberalii", un prim demers pentru fuziunea acestor partide în deja neverosimilul mare mare şi puternic partid liberal. liberal. In protocol este menţionatădatade31mai1995catermenlimităpentrufuziunea partidelor care au aderat la Alianţă. Protocolul mai prevede egalitatea în drepturi şi obligaţii a membrilor, paritatea în cadrul structurilor Alianţei, Alianţei, consensul consensul în în luarea deciziilor, continuarea continuarea activităţii politice politice a Alianţei în cadrul C.D.R C.D.R.. P.N.L.C.D. şi P.L.'93 au renunţat la condiţiile formulate anterior şi de care depindea semnarea semnareaprotocoluluiAlianţei. Alianţei. -Valentin Gabrielescu, senator P.N.Ţ.C.D. şi preşedintele comisieiparlamentar parlamentaree decercetare aevenimentelor evenimentelordin dec.'89, şi-a exprimat dezacordul faţă de difuzarea pe postul de televiziune a înregistrării audierii lui Ion Illescu de către comisia respectivă, ceea ce contravine normelor de confidenţialitate pe care le-a impus comisia pentru pentru activitatea sa. Pe de altă parte conducerea P.N.Ţ.C.D., P.N.Ţ.C.D., numeroşi oameni oameni politici, politici, simpatizanţi simpatizanţi ai partidului şi susţinători ai opoziţiei sunt profund profund dezamăgiţi dezamăgiţi de prestaţia prestaţia lui  Valentin Gabrielescu în timpul audierii lui Ion Illescu. Senatorul P.N.Ţ.C.D. P.N.Ţ.C.D.a manifestato totală pasivitate pasivitate şi obedienţă, nepotrivite faţă de o persoană anchetată, chiar chiar dacă aceasta era chiar  preşedintele preşedintele ţării. ţării. în şedinţa Biroului de C Conducere onducere Coordonare şi Control al P.N.Ţ.C.D., Valentin Gabrielescu demision demisionează ează (29 dec.) din funcţia de secretar general al partidului, iar unii colegi din P.N.Ţ.C.D. socotesc că sancţiunea este prea blândă. Senatorul a avut parte şi de huiduielile unor simpatizanţi ai partidului care l-au acuzat de trădare „a" la Câmpeanu". -Deşi au început la 1 nov. audierile unor personalităţi din  înalta societate politică ce trebuie să-şi explice situaţia locativă suntdepartede ase se fi încheiat.Comisia„A „Apar partam tamentul" entul"a ascultat argumentele a zeci de persoane influente, iar după după vacanţa de iarnă convocările vor continua. Lista celor vizaţi este încă destul delungă. Ziariştii Ziariştii dela Adevărul (23 dec.) îşi amintesc (bine) că anul 1994 1994 a fost declarat declarat de guvernanţi guvernanţi un an al reformei. reformei. (Mircea 445 Coşea, cel mai avizat personaj al ţării în ce priveşte mersul

1994

reformei, reformei, a susţinut că „Anul „Anul 1994 1994 este ultima şansă pentru re formă formăîn Român România".} ia".}Deaceeaei sesimt datorisă precizezecuma fost anul 1994 1994 din acest punct de vedere: „[...] 1994 a fost un an al dezamăgirilor. dezamăgirilor. Promisiunile legate de accelerarea privatizării şi declanşarea restructurării restructurării s-au s-au transformat transformat într-un fiasco, ambele procese fiind în momentul de faţă blocate. Omnipotenţa birocraţiei şi legislaţia descurajantă n-au adus, în măsura scontată, capitalul străin de care este atâta nevoie. Cu aproxim aproximativ ativ 1 miliard dolari investiţii străine, România se situează undeva în coada preferinţelor preferinţelor cercurilor de afaceri afaceri internaţionale. internaţionale. Stabilizarea Stabilizarea macroecono macroeconomică mică şi stoparea declinului industrial - realizări cu care se mândreşte atât de mult Guvernul Văcăroiu -sunt reale, dar fragile. Şi, oricum, modeste. modeste. Tocmai pentru că nu au în spate suportul solid al reformelor reformelor promise". promise". Ziariştii Ziariştii de la la Adevărul îi dau o mână de ajutor lui Nicolae Văcăroiu pentru a-1 face să-şi respecte promisiunile, promisiunile, deoarece deoarece au constatat că nu şi le prea respectă. De exemp exemplu lu încă de la începutul guvernării a afirmat: „Protecţia „Protecţia socială este este o compo compo nentă esenţială a programului programului de guvernare", guvernare", pentru ca, după manifestaţiiledelaReşiţa,săvinăcuoprecizare plinădecandoare: „Nemulţumirea emulţumirea populaţiei populaţiei e firească, firească, pentru pentru că că oamenii o duc greu". Ziariştii îi recomandă deci lui Nicolae Văcăroiu să facă un efort şi să privatizeze în ultimele zile ale anului 1994, 2 390 de societăţi comerciale din cele aproape aproape 3 000 pe care tot el le-a programat pentru privatizare în anul care se încheie, dar până până la sfârşitul lui dec. na apucat să privatizeze decât 590. 590. Dacă ar reuşi să facă în trei zile ce n-a reuşit să facă în doi ani, ar intra în Guiness Book şi şi-ar onora promisiunile făcute naţiunii, mai consideră inimoşii ziarişti. Şiastfel,în1994,dinprogramuldeprivatizarealGuvernului său, Nicolae Văcăroiu a reuşit să realizeze primul sfert.

446

1990

 ANEXA. NR. 1

Comun Comunicatul icatul către cătr e tară al C.F.S.N. „ Cetăţeni şi cetăţene, Trăim un moment moment istoric. Clanul Clanul Ceauşescu, care a dus ţara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu toţii ştim şi recunoaştem recunoaştem că victoria de care se se bucură întreaga tară este rod ul i spiritului de sacrificiu al maselor populare populare de toate naţionalităţile naţionalităţile şi, în primul primul rând, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu preţul preţul sângelui, sentimentul demnităţii naţionale. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile şi-au pus în pericol viaţa, protestând împotriva împotriva tiraniei. Se deschide o pagină nouă în viaţa viaţa politică şi economică economică a României.

 în acest moment de răscruce am hotărât să ne constituim  în FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE, care se sprijină pe armata română română şi care grupează grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire deosebire de naţionalitate, toate organizaţiile şi grupările care s au ridicat cu curaj în apărarea libertăţii libertăţii şi demnităţii în anii tiraniei totalitare. Scopul FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE este instaurarea democraţiei, democraţiei, libertăţii libertăţii şi demnităţii demnităţii poporului poporului român. Din acest moment, se dizolvă toate structurile de putere ale clanului clanului Ceauşescu. Ceauşescu. Guvernul Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea activitatea.. întreaga întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se se vor subordona subordona Consiliul Militar Superior, Superior, care coordonează coordonează în treaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne. Toate ministerele şi organele organele centrale în în actuala lor structură îşi vor continua activitatea activitatea lor normală, normală, subordonând subordonându-se u-se Frontului Salvării Naţionale, pentru a asigura desfăşurarea normală a  întregii vieţi econom economice iceşi sociale. sociale.  înteritoriuse vorconstituiconsiliijudeţene,municip municipale aleşi orăşeneşti, precum şi comunale ale Frontului Frontului Salvării Naţionale Naţionale ca organe ale puterii locale. Miliţia este chemată ca, împreună cu comitetele cetăţeneşti, să asigure ordinea ordinea publică. Acesteorganevorllua uatoatemăsurilenecesarepentru pentruasigu rarea aprovizionării aprovizionării populaţiei cu ali alimente, mente, cu energie electrică, electrică,

cu căldură căldură şi apă, pentru pentru asigurarea transpo transportului, rtului, a asistenţei medicale şi a întregii reţele comerciale. Ca program, Frontul propune următoarele: 1.Abandonare Abandonareaarolului conducător conducătoralunui singurpartid şi statornicirea unui sistem democratic democratic pluralist de guvernământ. guvernământ. 2. Organizarea Organizarea de alegeri libere în cursul lunii lunii aprilie. 3. Separarea Separarea puterilor legislativă, legislativă, executivă executivă şi judecă torească în stat şi alegerea tuturor conducătorilor conducătorilor politici pentru unul,saucel mult,douămandate. mandate.Nimeni Nimeninu maipoatepretinde puterea pe viaţă. Consiliul Frontului Salvării Naţionale propune ca ţara să se numească pe viitor viitor România. Un comitet comitet de redactare a noii Constituţii Constituţii va începe să funcţioneze imediat. 4. Restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei. Eliminarea metodelor  administrativ-birocra administrativ-birocratice tice deconducereeconomicăcentralizată şi promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor  sectoarelor economice. 5. Restructurarea agriculturii agriculturii şi sprijinirea micii proprietăţi ţărăneşti. Oprirea Oprirea distrugerii satelor. 6. Reorganizarea învăţământului românesc potrivit cerinţelor contemporane. contemporane.Reaşezarea Reaşezareastructurilor structurilor învăţământului pe baze democratice şi umaniste. umaniste. Eliminarea Eliminarea dogmelor dogmelor ideologice care au provocat atâtea atâtea daune poporului român şi promovarea adevăratelor valori ale umanităţii. umanităţii.Eliminarea Eliminareaminciunii minciunii şi aimp imposturii osturiişi statuareaunor  criterii de competenţă şi justiţie în toate domeniile de activitate.  Aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei fa milii despoticeînmâinilepoporului. 7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor  naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi egalităţi în drepturi cu româ nii. 8. Organizarea întregului comerţ al ţării, ţării, pornind de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei populaţiei României. României. In acest scop, vom pune capăt exportului exportului de produse agro-alimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordând prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi luminăale oamenilor. oamenilor. 449 9. întreaga politică externă a ţării să servească promovării  bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrându-se în pro-

1990 cesul de constituire constituire a unei Europe Europe unite, casa casa comună comună a tuturor  popoarelor popoarelor continentului. Vom Vom respecta angajamentele interna ţionale ale României şi, în primul rând, cele privitoare la la Tratatul de la Varşovia. Varşovia. 10. Promovarea Promovarea unei politici politici interne interne şi externe subordo subordo nate nevoilor şi intereselor intereselor dezvoltării flintei umane, umane, respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare liberă. Constituindu-ne Constituindu-ne în acest Front, suntem ferm hotărâţi hotărâţi să facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civilă în Româ România, nia,garantândtriumfu triumfull democraţiei, ocraţiei, liberaţii şi demnităţii demnităţii tuturor locuitorilor ţării".

450

 ANEXA NR. 2

Proclamaţia de la Timişoara 11 martie 1990 „Popu „Populaţia laţiaoraşului Timişoara Timişoara a fostiniţiatoarea iniţiatoareaRevoluţiei Române. între 16 şi 20 decembrie 1989, 1989, ea a purtat, de una singură, un înverşunat război război cu unul dintre cele mai mai puternice şi mai odioase sisteme represive din lume. A fost o încleştare cumplită, pe care numai noi, timişorenii, o cunoaştem la adevăratele ei proporţii. De-o parte populaţia neînarmată, de cealaltă cealaltă parte Securitatea, Miliţia, Armata şi trupele zeloase de activişti ai partidului.Toate metodele metodele şimijloacele dereprimares-au s-audovedit  însă neputincioase în faţa dorinţei de libertate a timişorenilor şi hotărârii lor de a învinge. Nici arestările, nici molestările, nici chiar asasinatele în masă nu i-au putut opri. opri. Fiecare glonţ tras a adus pe baricadele baricadele Revoluţiei alţi o sută de luptători. Şi am învins, în 20 decembrie 1989, Timişoara Timişoara a intrat intrat definitiv în stăpânirea populaţiei, populaţiei , transformându-se transformându-se într-un într-un oraş liber în marea marea  închiso  închisoare are care devenise în acele zile România. România. Din acea zi,  întreaga activitate din oraş a fost condusă de la tribuna din Piaţa Operei Operei de către către Frontul Democrat Român, Român, exponent în acel mo ment ment al Revoluţiei de la Timişoara. în aceeaşi zi, armata a fraternizat cu demonstranţii, hotărând să apere împreună împreună cu ei  victoria obţinută. în 21 decembrie, în Piaţa Operei, peste o sută de mii de glasuri scandau:„Su scandau:„Suntem ntem gata să murim". murim". Oseriede fapteîntâmplateîn Român România, ia,îndeosebidupă28 ianuarie 1990, vin în contradicţie cu idealurile Revoluţiei de ia Timişoara. Timişoara. Aceste idealuri mei nu au fost aduse la cunoştinţa opinieipublice româneşti, româneşti,decătre cătremijloacelemass-media mass-mediacentrale, decât parţial şi confuz. în asemenea condiţii, condiţii, noi. participanţii nemijlociţi nemijlociţi la toate toate evenimentele dintre 16 şi 22 decembrie 1989, ne vedem nevoiţi nevoiţi să explicămîntregii naţiuni pentru ce au pornit timişorenii timişoreniirevoluţia,pent pentru ruce auluptatşi mulţi mulţi şi-au şi-aujertfit jertfit viaţa, pentru ce sântem în continuare hotărâţi să luptăm, cu orice orice preţ şi împotriva oricui, până la victoria victoria deplină. 1. Revoluţia de la Timişoara a fost, încă din primele ei ore, nu doar anticeauşistă, ci şi categoric anticomunistă. în toate zilele Revoluţiei Revoluţiei s-a scandat, scandat, de sute sute de ori: „Jos comunismul"!. comunismul"!. în consens cu aspiraţia sutelor de milioane de oameni din Estul 451 451

1990

1990 Europei, Europei, am cerut şi noi abolirea imediată a acestui sistem social totalitar şi falimentar. falimentar. Idealul Revoluţiei noastre a fost şi a rămas rămas reîntoarcerea la valorile autentice ale democraţiei şi civilizaţiei europene. 2.Larevoluţiadela Timişoara Timişoaraauparticipat toatecategoriile sociale. Pe străzile Timişoarei au căzut, căzut, seceraţi de gloanţe, unul lângă altul alt ul,, muncitori, muncitori, intelectuali, intelectuali, funcţionari, funcţionari, studenţi, studenţi, elevi, copii şi chiar locuitori ai satelor, veniţi în sprijinul Revoluţiei. Suntem categoric împotriva tehnicii, tipic comuniste, de dominaţie prinînvrăjbireaclaselorşi categoriilorsociale. Petemeiul temeiul ideologiei ideologiei „ luptei de clasă" s-au urcat la putere bolşevicii în 1917, pe acelaşi temei, nomenclatura nomenclatura comunistă română română a instigat instigat după după 1944 1944 o clasă socială împ împotriva otriva alteia, a dezbinat societatea pentru pentru a o supune mai mai uşor terorii. terorii. Avertizăm împotriva pericolului repetării acestei triste istorii şi chemăm muncitorii, intelectualii, studenţii, ţăraniişi toatecategoriile categoriilesocialela laundialog civilizat şiconstructiv, constructiv, pentruarefaceneîntârziat unitateadintimpu timpullRevoluţiei.Trebuie plecat de la realitatea că toate aceste categorii sociale au fost oprimate în regimul regimul comunist şi nici una nu doreşte astăzi răul celorlalte. 3. La Revoluţia de la Timişoara au luat parte oameni din toate categoriile categoriile de vârstă, chiar dacă tineretul a fost preponde preponde rent, este este drept să recunoaştem că oamenii oamenii de toate vârstele vârstele s-au  bătut cu aceeşi dârzenie pentru cauza Revoluţiei. Lista victimelor, deşi incompletă, incompletă, este o dovadăîn acest acest sens. 4. Pentru victoria victoria Revoluţiei din Timişoara s-au jertfit, jertfit, alături de româ români, ni, şi maghiari, şi germani, germani, şi sârbi, şi membri ai altor grupări etnice, care de secole conlocuiesc în oraşul nostru, paşnic, în bună înţelegere. Timişoara Timişoara este un oraş românesc şi european, european,încare naţionalităţileau refuzat refuzat şirefuzănaţionalism naţionalismul. ul. Invităm pe toţi şovinii din România, România, indiferent că sunt români, maghiari maghiari sau germani, să vină la Timişoara la un curs de reeducare reeducareîn spiritultoleranţeişi alrespectului recipr reciproc, oc,singurele principii care vor domni în viitoarea Casă a Europei. 5. încă în data de 16 decembrie, în primele ore ale Revoluţiei, una dintre lozincile cele mai des scandate a fost: „ Vrem alegeri libere !". !". Ideea pluralismului pluralismului politic a fost şi a rămas una dintre cele mai scumpe scumpe timişorenilor. Suntem convinşi că fără partide politice puternice nu poate exista o democraţie democraţie autentică, de ti tip p european. Cu excepţia celor extremiste, de stânga sau de dreapta, toate partidele au drept la existenţă în cetatea Timişoarei. în oraşul nostru, nu au fost atacate şi devastate sediile sediil e partidelor politice, politice, 452

nici nici unul dintre dintre membrii acestora nu a fost ameninţat, ameninţat, insultat sau calomniat. Membrii partidelor politice sunt concetăţenii noştri, sunt colegii colegii noştri de muncă, muncă, sunt prietenii noştri noştri care au opinii politice. Democraţia Democraţia europeană înseamnă înseamnă libera libera exprimare a opiniilor opiniilor politice, dialogul civilizat între exponenţii exponenţii lor lor şi competiţia competiţia loială, pentru cucerirea cucerirea adeziunii publice publice şi, implicit, a puterii în stat.

Amfiacceptat însistemuldemocraţiei democraţieiromâneşti româneşti şiPartidul Comu Comunist nistRomân, Român,dacăel nuar fi comprom compromis is total şidefinitiv de către nomenclatura nomenclatura sa, degenerând în fascism roşu. în ţările ţările esteuropene europene în care partidele comuniste şi-au păstrat o minimă decenţă, decenţă, societatea le le contestă în principiu, dar le tolerează în fapt. La noi, partidul comunist a ajuns ajuns până la genocid şi, prin aceasta, s-a autoexclus din societate. societate. Nu-1 vom tolera nici în principiu, principiu, nici nici în fapt, indiferent sub ce denumire ar încerca să renască. 6. După patru decenii de educaţie şi propagandă propagandă exclusiv comuniste, comuniste,există în conştiinţaromânilor românilor prejudecăţi prejudecăţi aparţinând aparţinând acestei ideologii. Existenţa Existenţa lor nu este este o vină pentru purtător. Manipularea anipularea lor, însă, de către grupuri interesate în renaşterea comunismului şi reinstaurarea lui la putere este un act contrarevoluţionar. contrarevoluţionar. Pe lista lista de lozinci, multiplicată la xerox şi  împărţită în 28 ianuarie demonstranţilor din Piaţa Banu Manta din Bucureşti Bucureşti se aflau şi slogane vechi de 45 de ani. Identificarea, de pildă, a partidelor „ istorice" cu partide vânzătoare de ţară este un astfel de slogan şi constituie o calomnie. Dimpotrivă, activiştii comunişti comunişti de acum45 de ani, dintre care unii au şi astăzi astăzi funcţii importante în conducerea ţării, se fac vinovaţi de trădarea Român României iei şi aservirea ei U.R.S.S U.R.S.S.-ului. .-ului. Ei sunt cei care scandau atunci: „ Stalin şi poporul rus libertate ne-au adus!", şi nu membrii „ partidelor istorice". Aceştia din urmă s-au opus ttransformării ransformării României într-un satelit al Moscovei şi unii au plătit cu viaţa această îndrăzneală. Se impune redactarea de urgenţă a unei scurte dar corecte istorii a perioadei 1944-1950 950 şi difuzarea difuzarea ei în în tiraje de masă. 7. Timişoara a pornit Revoluţia împotriva întregului regim comunist comunistşi întregii salenomenclaturi nomenclaturişinicidecumpentruaservi caprilejde ascensiune ascensiunepoliticăunuigrupdedizidenţianticeauşişti din interiorul P.C.R.-ului. Prezenţa acestora în fruntea ţării ţării face moartea moartea eroilor din Timişoara Timişoara zadarnică. I-am I-am fi acceptat poate în urmă cu zece ani, dacă la Congresul Congresul al XH-lea XH-lea al partidului s-ar fi alăturat lui Constantin Pârvulescu şi ar fi răsturnat clanul 453

1990 dictatorial. dictatorial. Dar n-au n-au făcut-o, deşi aveau şi prilejul şi funcţii importante, importante, care le acordau acordau prerogative. Dimpotrivă, potrivă, unii chiar  au ascultat de ordinul dictatorului de a-1 huli pe dizident. Laşitatea lor din 1979 1979 ne-a costat încă zece ani de dictatură, cei mai grei din toată perioada, plus un genocid dureros. dureros. 8. Ca o consecinţă a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul dreptulla candidatu candidatură, ră,peorice listă,al foştiloractivişti comunişti comunişti în viaţa politică politică a şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în

ţării este principala sursă sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care

frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea stabilizarea

situaţiei şi şi rec econcilie ierea na naţi ţională, abs bsenţa llo or din viaţa pu blicăesteabsolut necesară.

Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti candidaturalafuncţiadepreşedintealţării.PreşedinteleRomâniei trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea predarea lui. Activiştii Activiştii au fost însă acei oameni oamenicareşi-auabandonat abandonatprofesiile pentruasluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu pre-zintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Preşedinte. Propune Propunem mreducereaprerogativelor acestei funcţii,dupămodelul multor ţări civilizate al alee lumii. Astfel, pentru demnitatea demnitatea de Preşedinte al României ar putea candida şi personalităţi marcante alevieţii vieţiiculturale şiştiinţifice,fărăoexperienţăpoliticădeosebită. deosebită. Totînacestcontext,propunemcaprimalegislatură săfiedenumai doi ani, timp necesar întăririi tastituţiilor democratice şi clarificării poziţiei ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. Deabia atunci am putea face face o alegere în cunoştinţă de cauză, cu cărţile pe masă. 9. Timişoara nu a făcut Revoluţia pentru salarii mari sau pentru alte avantaje materiale. Pentru acestea era suficientă o grevă. Suntem toţi nemulţumiţi nemulţumiţi de sistemul de salarizare, sunt şi înTimişoara Timişoaracategoriide muncito muncitori ri carelucreazăîn condiţii condiţii extrem de grele şi sunt prost plătiţi (vezi, de pildă, cazul celor ce muncesc  în turnătorii turnătorii sau în industria detergenţilor) detergenţilor) şi, totuşi, nici un colectiv nu a făcut grevă pentru mărirea Murilor şi nu şi-a trimis delegaţii să trateze cu guvernul revendicări materiale exclusive. 454

1990 Majoritate ajoritatea timişorenilor timişorenilor ştiu ceea ce toţi economiştii se străduie in aceste zile să aducă la cunoştinţă: mărirea salariilor ar declanşa declanşa automat automat inflaţia, aşa cum s-a întâmplat în unele state state esteuropene. Iar inflaţia odată odată pornită, sunt necesari ani de eforturi pentru a o stopa. Numai Numai creşterea producţie producţiei, i, deci a cantităţii de marfă arfă aflată pe piaţă, va permite, în paralel, creşterea generală a nivelului de salarizare. In plus, pentru bugetul sărac al României, prioritar prioritaree trebuiesă fieacumcheltuieliledestinate restabilirii unui unui nivelminim minimdecivilizaţie. civilizaţie. Seimpun,depildă pildă,,investiţii urgenteîn domeniul asistenţei medicale şi salubrităţii. 10. 10. Deşi milităm pentru reeuropenizarea Rom României, âniei, nu dorim dorim copierea copierea sistemelor capitaliste capitaliste occidentale, occidentale, care îşi au neajunsurile neajunsurile şi inechităţile inechităţile lor. Suntem Suntem însă categoric în favoarea favoarea ideii de iniţiativă particulară. Fundamentul economic al totalita rismului a fost atotputernicia proprietăţii de stat. stat. Nu vom vom avea niciodată niciodată pluralism pluralism politic fără pluralism econom economic. ic. S-au găsit însă şi voci care, în spirit comunist, să asimileze iniţiativa privată cu „exploatarea" şi pericolul catastrofei de a apărea „oameni  bogaţi". Se speculează în acest sens invidia leneşului şi teama de muncă a fostului privilegiat din întreprinderile comuniste. Dovadă că timişorenii nu se tem de privatizare este faptul că mai mai multe întreprinderi şi-au şi-au anunţat deja intenţia de a se transforma în Societăţi anonime anonime pe acţiuni. acţiuni. Pentru ca aceste acţiuni să fie totuşi cumpărate cumpărate pe bani curaţi, ar trebui înfiinţate  în fiecare oraş comisii de inventariere a averilor foştilor privilegiaţi ai puterii, corupţiei şi penuriei. De asemenea, asemenea, acţiunile acţiunile unei întreprinderi se cuvi cuvin n oferite spre cumpărare cumpărare în primul rând lucrătorilor ei. Considerăm Considerăm constructivă constructivă şi ideea, mai radicală, a priva tizării prinîmproprietărirea împroprietărireatuturor lucrătorilor lucrătorilor uneiîntrepr întreprinderi inderi cu un număr număr egal de acţiuni, statul statul urmând urmând să păstreze numai acel procent procent de fonduri fonduri care să-i asigure controlul activităţii, activităţii, în felul acesta, s-ar s-ar oferi tuturor lucrătorilor şanse egale la prosperi tate.Dacăcei leneşi şi-ar şi-arpierdeşansa,nus-arputeatotuşiplânge dediscriminare. 11.Timişoara Timişoaraestehotărâtă hotărâtăsăia iaîn seriosşi săse folosească folosească de principiul descentralizării economice economice şi administrative. S-a şi propus experimentarea în judeţul Timiş a unui model de economie de piaţă, pornind de la capacităţile sale puternice şi de la competenţa petenţa specialiştilor de care dispune. Pentru Pentru atragerea mai uşoară uşoară şi mai rapidă rapidă a capitalului străin, îndeosebi îndeosebi sub formă de tehnologie tehnologie şi materii prime speciale, şi crearea de societăţi mixte, 455

1990

cerem şi pe această cale înfiinţarea la Timişoara a unei filiale a Băncii de Comerţ Comerţ Exterior. O parte din câştigurile în în valută ale ale părţii române din aceste societăţi mixte va intra în salariile muncitorilor, muncitorilor, într-un procent ce va fi negociat, negociat, de la caz la caz, cu liderii sindicali. Plata Plata unei părţi din salariu în valută va asigura o bunăcointeresarematerialăa muncitor muncitorilor, ilor,înplus, paşapoartele paşapoartele nu vor mai fi carneţele bune doar doar de ţinut în sertar. O altă consecinţă pozitivă ar fi scăderea cursului valutar la bursa liberă, ceea ce ar atrage după sine creşterea imediată a nivelului de trai al oamenilor. 12. După După căderea dictaturii au fost invitaţi în ţară toţi românii plecaţi în exil, pentru a pune pune umărul la reconstrucţia României. României. Unii s-au şi întors, alţii al ţii şi-au anunţat intenţia de a o face. Din păcate, instigaţi instigaţi de forţe obscure, obscure, s-au s-au găsit şi oameni oameni care să-i hulească pe exilaţ exilaţiiii reîntorşi, să-i califice trădători, să-i întrebetendenţios tendenţiosceau mâncat mâncatîn ultimii ultimiizeceani. Este Esteo atitudine atitudine care nu ne face cinste. în disperarea care ne ne-a -a stăpânit în ultimii patruzeci de ani, poate că nu a fost român căruia căruia să nu-i fi trecut trecut prin minte, măcar o dată, să scape de mizerie luând calea exilului. Mulţi dintre românii aflaţi astăzi departe de ţară au plecat după persecuţii politice şi chiar după după ani grei de închisoare. Ar fi ruşinos din partea noastră să-i hulim şi noi cu vorbele activiştilor  comunişti de odinioară. Exilul Exilul român românesc esc înseamnă süte de profesori eminenţi care predau la cele mai mari universităţi din lume, mii de specialişti preţuiţi la cele mai puternice firme occidentale, zeci de mii de muncitori calificaţi pe tehnologiile cele mai avansate. Să fim mândri mândri de ei şi să transformăm răul în  bine, făcând din trista şi dureroasa diasporă românească o forţă  înnoitoare pentru România. Timişoara îi aşteaptă cu dragoste pe toţi exilatii români. români. Sunt compatrioţii compatrioţii noştri noştri şi, azi mai mult ca niciodată, avem nevoie de competenţa competenţa lor, de europenismul gândirii lor şi chiar sprijinul lor material. De asemenea asemenea cultura română va fi întreagă numai după reintegrarea în ea a culturii din exil. 13. Nu suntem de acord cu stabilirea zilei zilei de 22 decembrie ca zi naţională a României. în felul acesta se eternizează persoana dictatorului, de fiecare dată sărbătorindu-se sărbătorindu-se un număr de ani de lacăderealui. înmajoritatea majoritateaţărilorcareşi-aulegat ziuanaţională de revoluţie, ziua aleasă este cea a declanşării mişcării revoluţionare, fiind astfel glorificat curajul poporului de a se ridica la luptă. Un singur exemplu: exemplu: ziua naţională a Franţei este 14 iulie, ziua când, în 1789, 1789, a început Marea Marea Revoluţie Franceză 456

1990 prin dărâmarea Bastiliei. In consecinţă, cerem instituirea zilei de 16decembrie decembriecazi naţionalăaRomâniei. României.Astfel, copiii,nepoţii şi strănepoţii noştri vor celebra curajul poporului de a înfrunta opresiunea şi nu căderea unui tiran nemernic. Cu excepţia ziarului România Liberă, presa, radioul şi televiziunea din Bucureşti aproape aproape că au uitat de Revoluţia Revoluţia de la la Timişoara.Evenimentele Evenimentelecomentate comentateca revoluţionaresunt numai celedin 21-22 21-22Decembrie. Decembrie.Neînchinămcupietate înfaţa eroilor  bucureşteni, ca şi în faţa eroilor eroilor din Lugoj, Sibiu, Braşov, Braşov, Târgu Mureş, Cluj, Arad, Reşiţa şi din toate celelalte oraşe care au avut nevoie de martiri pentru a cuceri libertatea. Ne doare şi ne revoltă însă politica centrală centrală de minimalizare minimalizare a Revoluţiei Revoluţiei noastre, evi evi dentă şi prin efortul de diminuare a numărului morţilor. morţilor. Noi Noi am fost pe străzile Timişoarei în zilele revoluţiei revoluţiei şi ştim că numărul numărul lor este mai mare decât cel anunţat oficial. îi asigurăm pe cei care astăzi tăinuiesc tăinuiesc adevărul, că nu vom înceta lupta până nu vor fi aduşi aduşi în faţa instanţei în calit calitate ate de complici complici la genocid. genocid.  Această Proclamaţie s-a născut din necesitatea de a aduce la cunoştinţa naţiunii române adevăratele idealuri ale Revoluţiei de la Timişoara. A fost o Revoluţie făcută de popor şi numai de el, fără amestecul activiştilor şi securiştilor. A fost o revoluţie au tentică şi nu o lovitură de stat. A fost categoric anticomunistă şi nu doar anticeauşistă. La Timişoara nu s-a murit pentru ca acti  viştii comunişti comunişti din rândurile rândurile doi şi trei să treacă în frunte şi unul din participanţii la genocid să fie numit de către aceştia ministru de interne. Nu s-a murit pentru ca dezbinarea socială şi naţională, cultul de personalitate, personalitate, cenzura mijloacelor mass-med mass-media, ia, dezin formarea,ameninţările ameninţăriletelefoniceşi scriseşi toatecelelalte celelalte metode metode comuniste de constrângere să fie practicate în văzul lumii, în timp ce nouă ni se cere pasivitate în numele stabilităţii sociale.  Această Proclamaţie se adresează în primul rând celor care au primit revoluţia cadou, şi se miră de ce suntem nemulţumiţi, nemulţumiţi, de vreme ce dictatura a căzut, s-au abrogat abrogat o serie de legi l egi proaste şi a mai apărut şi câte ceva prin prăvălii. Acum ştiu de ce suntem nemulţumiţi: nu acesta a fost idealul Revoluţiei de la Timişoara. Noi, Noi,autorii acestei Proclamaţii participanţi participanţila evenimentele evenimentele dintre 16 şi 22 decembrie decembrie 1989, nu considerăm Revoluţia  încheiată. O vom continua paşnic, dar ferm. După ce am înfruntat şi am învins, fără ajutorul nimănui, unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic nu ne mai poate intimida". 457

 ANEXA NR. 3  ANEXA NR. 4 Rezultatele aleserfím-rezl « „ dentlale de la o n . P a

Rezultatele alegerilor de la 20 mai 1990 pentru  Adunarea Deputaţilor 

20 mal 1990

• Numă Numărul rul total de alegători potrivit listelor  listelor  electorale: -17 200 722 • Numă Numărul rul total al alegătorilor care s au prezen prezen tat la vot: -14 826 616 • Numă Numărul rul total al voturilor valabil exprimate pe întreaga tară: -14 378693 • Numă Numărul rul voturilor nule: - 447 923

• Numărul umărul total al alegătorilor potrivit listelor  listelor  electorale: -17 200 722 722 • Numărul total al alegătoril alegătorilor or care s-au pre zentat la vot: -14 825 017 • Numă Numărul rul total al voturilor valabil exprima exprimate te pe întreaga ţară: -13 707 159 • Numărul voturilor voturilor nule: -1 117 858 • Numărul de mandate: mandate: -389 II.

Candidat

ion Iliescu Radu Câmpeanu ion Ratiu

458

Număr de voturi

12 232 498 1 529 188 617 007

Număr de voturi în o/0 fatăde totalulvoturilor   valabil exprimate 85,07

10,64 4,29

Nr. crt.

Numă Numărul rul de de voturi şi de mandate mandate pentru pentru Adunarea Deputaţilor pe partide, formaţiuni politice şi coaliţii Formaţiunea politică

Număr de Număr de voturi Număr de voturi în % faţă de mandate totalul voturilor  v  alabil exprimate

1. Frontul Salvării Naţionale 9 089 659 2. Uniunea Democrată 991 601 Maghiară din România 3. Partidul National Liberal 879 290 4. Mişcarea Ecologista din România 358 864 5. Partidul Naţional Ţărănesc 351357 Creştin şi Democrat 6.  A.U.R. - P.U.N.R. din Transilvania şi Partidul 290 875 Republican 7. Partidul Partidul Democrat Democrat Agrar  250 403 din România 8. Partidul Ecologist Român 232 212 9. Partidul Socialist 143 393 Democratic ocratic Român

66,31

263

7,23 7,23 6,41

29 29

2,62

12

2,56

12

2,12

9

1,83 1,69

9 8

1,05

5 459

lO.Partidul Social Democrat Român 11.Gru .Gruparea pareaDemocratică de Centru 12,Partidul Democrat al Muncii 13.Partidul Liber Schimbist 14. 14. PartidulReconstrucţiei NaţionaledinRomânia 15.Partidul Uneretului Liber  Democrat Democrat din România 16.Forumul Democratic al Germanilor din România 17.Uniunea Liberală „ Brătianu" 18.Uniunea Democrată a Romilor Romilor dtaRomânia 19.Comunitatea Lipovenilor  din România 20.Uniunea Ucrainenilor din România 21. Uniunea Democratică a Sârbilor din România 22.Uniunea Democrată Turcă Musulmană 23,Uniunea Elenă din România 24.Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România 25.Uniunea Bulgară din Banat/Asociaţia Culturală Bulgară 26.Uniunea Polonezilor din România „ Dom Polski" 27.Uniunea Armenilor din România

73 014

0,53

65 914

0,48

52 595 47 017

0,38 0,34

43 808

0,32

43 188

0,32

38 768

0,28

36 869

0,27

29 162

0,21

17 974

0,13

16 179

0,12

9 095

0,07

8 600

0,06

4 932

0,04

4 584

0,03

3 451

0,03

2 372

0,02

399

0,00

2

Notă: Au fost înregistrate formaţiunile politice ca obţinut cel cel puţin un mandat în Adunarea Adunarea Deputaţilor  460

FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE 1. Mihail Mihail Apostol Enăchescu 2. Petru Fleşer  3. Nicol ae Mărginean 4 .loan Nicuiiţă-Câncea  ARAD 5. Nelu- Aristide Dragomir  6 .Dan-Gheorghe-Lazăr Ivan 7. Constantin Popescu 8. Tar nea Marta-Nora Marta-Nora  ARGEŞ 9. Constantin-Calinic Argatu 10. Comei Constantinescu 11. Constantin Constantin Dragomir  12 Adrian Dută 13. Filip Georgescu 14.Nicolae 14.Nicolae Olteanu 15. Dan-Ion-Cristlan Popovicl 16.Cătălin-Marian Rădulescu 17.Nichita Sandu BACĂU 18.Viorel Aramă 19. Dumitru Bră neanu 20. Nicolae Ciocan 21. Sorin Cristea 22. Neculai Lupu 23.Doina-Ofella Melinte 24.Vasile Nistor  25. Octavian Opriş 26.Gheorghe Vespan 27.Ioan Voicea BIHOR  28. Vasile Blaga 29. Vasile Ionel Hedea 30. Gheorghiţa Lupău 31. Ştefan Seremi 32. Ioslf Tocoian BISTRIŢA NĂSĂUD 33.Ioan Catarig 34. Mircea David 35. Paul-Adrian Ilieş

36. Ioan Oltean BOTOŞANI 37. Aurellan Gulea 38.Gheorghe Marcu 39. Dumitru Mocanu 40. Dumitru Nechifor  Nechifor  41. Ion Paicu 42. Nicolal Ureche 43. Severin Zofotă BRAŞOV  44.Vaslle Bran 45. Octavlan Enache 46.Ion Itu 47. Vaslle Munteanu 48. Emil Stoica 49. Vaslle-Octavlan Şerbu BRĂILA  50. Nicolae Băteanu 51. Elarie RClupală 52. Florica A Dumitrescu. Dumitrescu. 53.Elena R. Ene 54. Gllcherie E. Stanclu 55. Ion C. Ştefan BUZĂU 56. Alexandru Al bu 57. Alexandru Dumitrescu 58. Petre Partal 59.Dumitru N. Pâslaru 60. Minai Petrescu 61. Ovldiu-Camellu Petrescu 62. Nicolae-PetrePosea 63. Costin Sandu CARAS SEVERIN 64. Gheorghe Pavel Bălan 65. Petru Bona 66. Ioan Drăghicescu 67.Vaslle Matei 68. Ioan-Adrian Vilău CĂLĂRAŞI 69. Stelian Gh. Androne 70. Ioa n V. Damian 71. Ion V. Gurău

72. Dumitru Radu Savu73. Mcol ae Gh. Tăut

am

74. Marian Bia 75. Alexandru Lăpuşan 76. Ionel Roman 77. Vasile Sălăgean 78. Iosef Timen CONSTANŢA  79. Ioan Dumitrescu 80.Nicolae S. Dumitrescu 81.Ioan Georgescu 82. Anton Marin Mangiurea 83. Adrian Manole 84. Dumitru Moinescu 85. Alexandru Radu 86. Ioan Turlacu COVASNA  87. Ion Ursache DÂMBOVIŢA  88. Gheorg he I. Albu 89. Victor C. Boştinaru 90. Constantin I. Dumitrache 91. Elena Dumitru 92. Marius Mihălăchioiu 93. Adrian Silistraru 94. C-tin-Dan-DorinStaicu 95. Bogdan Pătraşcu DOLJ 96. Radu-Mircea Berceanu 97. AlexandruBrezniceanu 98. Vasile Cârjoi 99. Constanţa Comişel 100. Viorel Găină 101. Petre Gongu 102. Ştefan Ilie 103. Radu-Mircea Radu-Mircea Ispas 104. Constantin Ivanovici 105. Dan-Ionel Pappa GALAŢI 106.Constantin Arhire 107. Dumitru Beznea 108.Daniela Buruiană-Aprodu 109. Alexandru Comănescu 110. Teodoru Dobriţoiu 111. Costel Gheorghiu 112. Ioan-Cătălin Iamandi 113. Constantin Mircea

462

114. Adrian Săndulache GIURGIU 115. Mihailluşut 116.Mihai Miron 117. Dimitrie-Gabriel Nicoles Nicoles cu 118. Marin Predil ă GORJ 119. Dumitru Diaconescu 120. Alexandru-Nicolae Mischi Mischi e 121. Victor Murea 122. Ştefan-Marian Popescu-Bejat 123. Ion Tomescu HARGHITA  124. Oancea Ioan HUNEDOARA  125. Dumitru Dumitru Armăşescu 126. Valeriu Butulescu 127. Ion Iliescu 128. Francis-Septimiu Krausz 129. Ioan Ioa n Marcu 130. Ioan Timiş IALOMIŢA  131. Ioan Cerchez 132. Mihal Iordache 133. Constantin Pârvu 134. Neculae Radu IAŞI 135. Emil-Lucian Alexandrescu 136. Ioan Amihăesei 137. Dumitru Calance 138. 138. Vasil e Diacon 139. Ion Hopulele Hopulel e 140. Florin-Lucian Oarză 141. Constantin Orhel 142. Gheorghe Piticari 143. Dumitru Rădăuceanu 144.Ioan Staicu MARAMUREŞ 145. 145. Augustin Botiş-Griguţă 146. Si Mu-Ioan Ciplea 147. Gheorghe Farcaşiu

148. Marcel Grec 149. Teodor Lupuţiu 150. Mircea Man MEHEDINŢI 151. Marin I. Durac 152. Dumitru C. Mareşi 153. Virgil Popescu

154. Ştefan C. Târâşescu 155. Gerthard Schverin MUREŞ 156. 156. Mihail-C-tin Gingulescu 157. 157. Corneliu Moldovan Moldovan NEAMŢ 158. Marinei Burduja 159. Stelian Ghiţă-Eftemie Ghiţă-Eftemie 160. Mihal-Emilia n Mancaş 161. Petre Ninosu 162. Cristian Rădulescu 163. George-Iulian Stancov 164. Mihai Stoica 165. Dumitru Dumitr u Surdu OL T 166. Nicola e I.Ciobanu I.Ciobanu 167. Vasile Ciuciu 168. Ioan-Paul Cojocaru 169. Gheorghe R Crăciun 170. Ştefan I Dârdală . 171. Marin Ionică 172. Eugen Mltu 173. Antonie Sindile PRAHOVA  174. Ionel Ardelea Ardelea nu 175. Ionel Blaga 176. Marcel Chiriţescu 177. Horia Florescu 178. Ioa n Mihuţ 179. Ilie Nica 180. Gheorghe Palade 181. Adrian-Constantin Pitea 182. Cornellu-Constantin Ruse 183. Petre Ţurlea SATUMARE 184. Gheorghe Lungu 185. Cornel Corne l Morar  186. Ioan Sabău SĂLAJ 187. Victor Hălmăjan 188. Toader Mănăil Mănăil ă 189. Ioan Moldovan SIBIU 190. Ioan Bogdan 191. Ioan Leş 192. Dumitru Şerban 193. Romeo-Mariu s Trifu SUCEAVA 

194. Mircea Mirce a Bodea 195. Daniel Catargiu 196.Mihai Chiriac 197. Sabin-Adrian Dragan 198. Bogdan-Victor Grigoriu Grigor iu 199. Nicolai Lazăr  200. Epifanie-Tiberiu Maerean 201 Viorel Munteanu 202. Bujor-Bogdan Bujor-Bogdan Teodoriu TELEORMAN 203. Constantin Berechet 204. Cazimir Ionescu 205. Floarea Lupu-Calotă 206. Ion Năstăsescu 207. Aurel Pulu 208. Timotei Stuparu 209. Adriean Videanu 210. IonZgorcea TIMIŞ 211. Dorel Borza 212. Octavian Dogariu 213. Claudiu Iordache 214. Gabriel Marinescu 215. Nicolae-IoanNegoescu 216. Romulus Paraschivoiu TULCEA  217. Cantemir Gafar  218. Ananie Ivanov 219.Ion Lazia 220. Elena Preda  VÂLCEA  221. Severin Baciu 222. Gheorghe Glăvan 223. Gheorghe Pavel 224. Ion-OlteaToană 225.Mihai Tudor  226.Dan Vilaia  VASLUI 227. Geórgica Alexandrache 228. Emil Cojocariu 229. Marţian Dan 230. Marian Enache 231. Aurel Găvan 232. Tiberiu Macovei Macovei 233. Sirnion Năstasă  VRANCEA  234. Florin C-tin Baranovschi 235. Mircea Filimon

463

236. Verginica Novac 237. Gheorghe Rădulescu 238. Vasile Rădulesc u 239. Gheorghe Zaharia BUCUREŞTI 240. Victor Babiuc 241. Sorin-Theodor Botnaru 242. Costică Canacheu 243. Victoria Cosmin 244. Daniela -Carmen Crăsnaru 245. Eugen Dijmărescu 246. Aurelian Dochla 247. Adrian Georgescu 248. MlhaÜ Golu 249. Vlorel Llxăndroiu 250. Gheorghe Manole 251. Teodor -Horia Mlhăie scu 252. Llviu Mureşan 253. Ovidiu-Tlberlu Musetescu 254. Adrian Năstase 255. Bogdan-Nlcolae Niculescu-Duvăz 256. Petre Roman 257. Dorin Sarafoleanu 258. Gheorghe Dorin Scorţan 259. Adrian Severin 260. Constantin Sorescu 261. Mlhai Voicu 262. Comellu-Dan Zaharia 263.Cătălln-Basarab Zamfir  UNIUNEA DEMOCRATĂ  MAGHIARĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNI A   ALBA  1. Iuliu Brendus  ARAD 2.Gheorghe Tokay  BIHOR  3. Iosif Csapo 4. Bala Nagy  5. Zsolt Szllâgyi BRAŞOV  6. Lâzâr Madaras BISTRIŢA NĂSĂUD 7. Ioan Szllâgyi CLUJ 8. Pfeter Eckstein Kovâcs 9. Ladislau Stefan Pillich 10, Vasile Podhradszky 

464

COVASNA  11. Âkos Bajcsi 12. Gâza Domokos 13. Ârpâd Francisc Mârton HARGHITA  14. Erno Borb&y  15. G&za Jozsef Borsos 16. Stefan Francisc Csutak  17.B61a Incze 18. Benedek Nagy  HUNEDOARA  19. Albert Csaba Takâcs MARAMUREŞ 20. Attlla Zonda MUREŞ 21. Ladislau Borbâly  22. Gyorgy Frunda 23. Kâroly Kerekes 24. Laszlo Zsigmond SATUMARE 25. Imre Andrâs 26. Ferenc Pâcsl 27. Attlla Varga TIMIŞ 28. Francisc Francisc Bâranyi SĂLAJ 29. uliu Vidai PARTIDUL NATIONAL LIBERAL   ALBA  1. Radu Ciuceanu  ARAD % Călin Popescu-Tăriceanu  ARGEŞ 3. Nicolae Enescu BACĂU 4. Rodica Şer bănescu BIHOR  5. Mlhai Carp BUCUREŞTI 6. Ion Basgan 7. Nae-Petru Bedros 8. Sorin Mircea Bottez 9. Dan Lăzărescu 10. Horia-Radu Pascu BRAŞOV  11. George-Ioan Bese CARAS SEVERIN 12. Marin Balaban

8. Ion Raţiu HUNEDOARA  9. loan Alexandru 13. Teodor-Mircea Valda PRAHOVA  CONSTANŢA  10. Vasile Gionea 14. Radu-Volcu Roşculeţ SIBIU DĂMBOVITA  11. Gregoriu-Petru Maior  I R.Constantin Andreescu TIMIŞ DOLJ 12. Valentin-Corneli u Gabriele scu 16. Arit on Nedelcu MIŞCAREA ECOLOGISTĂ DIN CALAŢI ROMÂNIA: 17. Radu Grigore  ARGEŞ HUNEDOARA  1. Constanti n Topliceanu 18. 18. Aron Todora ni BUCUREŞTI IAŞI 2. Mlhail Bălănescu 19. Cristian-Constantin Zălnescu BRAŞOV  MARAMUREŞ 3. Florin Crisbăşan 20. Marin Bivolaru CARAS SEVERIN MEHEDINŢI 4. Antoni că Dijmărescu 21. R%r&-Radu Policrat GALAŢI NEAMŢ 5. Ioan-Florin Tupilatu 22. Livlu Bujor  HUNEDOARA  PRAHOVA  6. Victor Vaida 23. Mircea Ionescu-Quintus IAŞI SIBIU 7. Doina Noghln 24. Ioan Ban MARAMUREŞ SUCEAVA  8. Fi lip Moisei Moisei 25. Miza Iulia Leo PRAHOVA  TELEORMAN 9. Florin-Stelian Popescu 26. Tudor-Horia Nicolescu SIBIU TIMIŞ 10. Peter Weber  27. Dinu Patriciu SUCEAVA  28. Horia-Mircea Rusu 11.loan Ieţcu  VÂLCEA  TIMIŞ 29. Gheorghiu Voinea PARTIDUL NATIONAL ŢĂRĂNESC 12. Victor Cerdarie  A .U.R.-P.U.N.R. DIN CREŞTIN ŞI DEMOCRAT TRANSILVANIA ŞI PARTIDUL   ARAD REPUBLICAN 1. Petre Ştefânuţ BIHOR  BIHOR  1. Vasile Şuta 2. Gabriel Ţepelea BRAŞOV  BUCUREŞTI 2. Alin-Mihai-Dumitru Drugă 3. Constantin Constantinescu CLUJ 4. Ion Dlacone scu 3. Octavian-Dan Octavian-Dan Căpaţână 5. Nicolae-Vasile Ionescu-Galbeni 4. Mircea Creţu BRAŞOV  5. loan Gavra 6. Adrian Nicoară MUREŞ CARAS SEVERIN 6. Coriolan Bucur  7. Nichlta Dumitrescu CLUJ

CUM CUM

465

7. Petru P. P. Burcă Burc ă 8. Paul Ciobanu 5. Viorica Edelhauser  9. Dumitru-Petru Pop PRAHOVA  PARTIDUL DEMOCRAT AGRAR  6. Georgeta-Valentina Pale DIN ROMÂNIA: SIBIU BIHOR  7.Gabriel Munteanu 1. Ioan Seracin TIMIŞ BUCUREŞTI 8. Marius-Mihail Tudor  2. Dumitru Teaci PARTIDUL SOCIALIST DEMO CONSTANTA  CRAT ROMÂN: 3. Constantin Gib  ARGEŞ 4. Niculae Şt. Iuruc 1. Cornel Nlca 5. Victor D. Surdu BIHOR  DOLJ 2. Ioan-Liviu Negruţ 6. Gheorghe Scrieciu Dojj IAŞI 3. Simion-Silviu Şomicu 7. Costache Bejan IAŞI PRAHOVA  4. Vasile Hodjila 8. Valeriu Pescaru NEAMŢ SIBIU 5. Mihai Hanganu 9. Gli gor Ciortea PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT ROMÂN: PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN:  ALBA  BRAŞOV  1. IoanFlorea 1. Vasile Lascu BACĂU BUCUREŞTI 2. Corne l Protopopescu Protopopescu 2. Sergiu Cunescu BRAŞOV  GRUPAREA DEMOCRATICA DE 3. Eugeniu Ghltă CENTRU: BUCUREŞTI BUCUREŞTI 4. Ernest-Otto Weber  1. Serghei Mesaroş HUNEDOARA  TIMIŞ 2.Petrişor Morar 

Candidaţii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, care au primit mandate pentru   Adunarea Deputaţilor  COMUNITA TEA LIPOVENIL OR DIN ROMÂNIA: Echim Andrei - TULCEA  FORUMUL DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA: Ingmar  Brandsch -SIBIU U N I U N E A A R M E N I L O R D I N R O M Â N I A : Varujan Vosganian -BUCUREŞTI UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT -ASOCIAŢIA CULTURALĂ BULGARĂ  DIN BUCUREŞTI: Carol-Matei Ivanciov -TIMIŞ UNIUN EA DEMOCRATĂ A SÂRBILOR DIN ROMÂNIA: Milenco Milenco Luchin TIMIŞ UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA: Matei Heckel -BIHOR  UNI UNEA DEMOCR ATA TU RCĂ MUSU LMA NĂ: Tahsin Gemil CONSTANŢA  UNIU NEA ELENĂ DIN ROMÂNIA: Anton Anton Nicolau Nicolau -PRAHOVA  UNIUNEA DEMOCRATĂ A ROMILOR DIN ROMÂNIA: Gheorghe Răducanu -BUCUREŞTI UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA ,POM POLSKI": Anton Linţmaier  -PRAHOVA  UNI UNE A UCRAI NEN ILOR DIN ROMÂNIA: Ştefan Tcaciuc - SUCEAVA  SUCEAVA 

P A R T I D U L D E M O C R A T A L M U N C I I : Vasile-Bărbat - T I M I Ş PARTIDUL LIBER-SCHIMBIST: Ştefan Cazimir -BUCUREŞTI P A R T I D U L R E C O N S T R U C Ţ I E I N A Ţ I O N A L E D I N R O M Â N I A : N i c o l ae ae Simescu-SIBIU PARTI DUL TINERE TULU I LIBER DEMOCRAT DIN ROMÂNIA:

Ioan

Todiraş Todiraş -BUCURE ŞTI U N I U N E A L I B E R A L Ă , B R ĂT ĂT I A N U " : Ion I . Brătianu - B U C U R E Ş T I

466 467

 ANEXA NR. 5 Rezultatele le alegeril ilor de la la 20 mal 1990, pentr tru

„ ., irr i rr an NAŢIONALE: FRONTUL SALVĂRII NAliw

Senat

RomulusVulpescu 32. ^^~ . r  Aileni 1\ri/,tA

 Vasile-Victor  auciu

ALB A 

33.

11

1. Silviu Carpinişva "

I. • Numă Numărul rul total al alegătorilor potrivit listelor  listelor 

2 Ioan Rus

electorale: -17 200 722 • Numărul umărul total al alegătorilor alegătorilor care s-au pre zentat la urne: -14 825 764 • Numărul total al voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară: -13 956 180 180 • Numărul voturilor nule: - 869 584 584 • Numărul mandatelor mandatelor de senatori: -119

II.

Numărul devoturi şi de mandate pentru Senat, pe partide, formaţiunipoliticeşi coaliţii

^

m

34 Gheorgne ı-*™"

r^t» che

Cosţa.che 4. Vasile Niţu

3Sava

r

Formaţiunea polit itic ică

Număr de voturi

Număr devoturi Numărde în %faţă de mandate

3

7.RaduHomescu

BACĂU BACĂU

totalulvoturilor  valabil exprimate

.„

8. Ionel Aichimoaie 9 JenlcăGioacaş lO.MihăiţaPostolache

EBÂHA

,

. ionel St. Alex^dru

1 Frontul Salvării Naţionale Naţionale 9 353 006 2 Uniunea Democrată Maghiară din România 1 004 353 3 Partidul Naţional Liberal 985 094 4 Partidul Naţional Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat 384 687 5 Mişcarea Ecologistă din România 341 478 6 A.U.R. - P.U.N.R. din Transilvania şi Partidul Republican Republican 300 473 7 Partidul Ecologist Român 192 574

67,02 7,20 7,06 7,06 2,50 2,45

13 Mircea Cupsa 14. Augusun Zegrean

^mitriu

TTconstantin Dimitnu

91 12 10 1 1

16. Minai Teodorescu

2 1

Notă: Notă: Au fost înregistrate formaţiun formaţiunile ile poltice care au obţinut cel puţin un mandat în Senat

SBASI2V , * ^ 19 Mihai Fereala

20. Sergiu Nicolaescu

„

4

T-*^v-.îi

W r na na

O. Minan ıvu^"

1 »jjanSîtnion

 A -1. Ac«wi n vjii***"

ţj OLJ.

\2. Olivin unerııı ^A  43. D a n Nicolae 44. Ion Predescu =s^*r*-

j c^ntescu

45. Leonard tmvc^>ıa«ra-Vidovıcı 46. Ilie TPlanca » GUJ^ûi 47. Iosif Da n »1,Mnnteanu .Mİpofll 1 48. • loan l u

u

51. Minaı ı^ m v * * —<-» /->u ^/-.roVıp Ivan 52. Gneorgu^ ***** 1

I £ J

21 Vasile I. Ion a n z a id 99  Alexandru M 23 Gelu Voiculescu voi

iM CA tu

,,^p 3 Pooescu •^7TT 40. Annca. — ~x T^«ii/a a\ râcarn v\a^cu ^ 50. vasile

»*t / I T TA 

BUZÂU

„ip ipcpii i i-Voican-

n ag n o s te 24. Victor A a r ia ia a e d i 25. Alexandru B

26. Nicolae Cajal 27. IonCoteanu 28. Lia Manoliu 29. Alexandru Piru 30. Mirce a V. Soare

31. Neculai-SimeonTatu

468

3

GOEJ. 17. Viorel Faur 18. Florian Serac

li.

2,15 1,38

M

r. Ion Gn. JNeagu

'

in a nI Târacıla 3i î.  î,. Doru-ıoaıı 1. pj MB033IA 

6 IoanBaboş

EOTQS^

i v i ö i a ^ -

ci

A R A P .

U

h u / > a 1 o pRahatı Nıcoıae ^n aC QT?\7r^RlN_

A 

36 Mıron

5. Petru Pop

12 MihaiP-Matetovici Nr. cit ci t

qq j-^Tl^bp ı^îTANTA  Dumitraşcu

^^a ntinBalcan 53. Constantın d<""" _

5 4 .

^ ,„ « c .fa n tinSa va C on sraııtı tıii ii. w 

İAŞI 55. Tit T it ns KaveiL^. „ 0,-vl 1-. 0V 1 1 1 56. Ion Solcanu 57. jyurced - ı«j€x ii. v t->a > aaat lî-îTC S -» w K  " ^ P cZ I iî iîo n

pî  R

Steuan

Morcovescu  w 

w ı .v .v » -

/ r v ^ n r t fh e Popa 59. loan-Gneorguc loan-Gne orguc j-^r 

60.Emanoıl-lVU l-lVUnal ^

469

61. Stelian Dedu MUREŞ 62. nie-Valer Gâlea NEAMŢ 63. Valeriu Momanu 64. Alexandru-Radu Alexandru-Radu Timofte 65. Sorin Adrian Vornicu-Nichifor  OLT . 66. Ilie Gâtan 67. Nicolae Grădinaru 68. Teiu Păunescu PRAHOVA  69. Gheorghe Damian 70. Gelu Juncu 71. Comeliu Mănescu SATUMARE 72. Vasilie Moiş SĂLAJ 73. Virgil Măgureanu SIBIU 74. Nicolae Nan 75. Ioan Tătaru SUCEAVA  76. Minai Iacobescu 77. Dragoş Luchian 78. Gheorghe Muntean TELEORMAN 79. Nicolae Burcea 80. Titi Cioacă 81. MihailNeagu

JJMIŞ

82. Ştefan Glăvan 83. Diodor Nicoară TULCEA  84. Corvin-Laurentiu Bangu 85. Barbu Popescu  VASLUI 86. Paul Jerbas 87. Virgil Popa  VÎLCEA  88. Octavian Fieroiu 89. Petre P. Negru  VRANCEA  90. Constantin Dinu 91. Nicolae Giurgea UNIUNEA DEMOCRATĂ  MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA   ARAD

470

1. Zoltân Hossziu BIHOR  2. Ludovic Demâny  BRAŞOV  3. Miklos Fazekas CLUJ 4. Glza-Stefan Szocs COVASNA  5. Kâroly Kirâly  6. Gâbor Kozsokâr  HARGHITA 

7. Menyhârt -Gâbor Hajdu 8. AttilaVerestoy  MARAMUREŞ 9. Toma-Ernesti n Csiha MUREŞ 10. Băla Marko SATU MARE 11. Kâroly-Ferencz Szabfi SĂLAJ 12. Iosif Toth PARTIDU L NAŢIONAL LIBERAL  BUCUREŞTI 1. Radu Anton Câmpeanu 2. Ionel Săndulescu CONSTANŢA  3. Ivan Sabin DOLJ 4. Mircea Voica BALAŢI 5. Dumitru Călueanu HUNEDOARA  6. Petru Jucan IAŞI 7. Cezar Buda PRAHOVA  8. Emil Tocaci SIBIU 9. Mircea Curelea TIMIŞ 10. Mihai Zaharia Ruva  A.U. R-P. U. N. R din Transilvania Transilvania şi PARTIDUL REPUBLICAN om 1. Adrian-Ovidiu Moţiu MUREŞ 2. Radu Ceontea

MIŞCAREA ECOLOGISTA  DIN ROMÂNIA:

-Marcian -Marcian

Bleahu Bleahu

PARTIDUL NATIONAL  ţ  ARĂNESC CREŞTIN şj DEMOCRAT.

-Caiuslacob

_

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN:

CANDIDATINDEPENDENT.

BUCUREŞTI

-Antonie Iorgovan

-Adrian Manolache anolache

CABAŞJEVERffi

 ANEXA NR. 7

 ANEXA NR.6 GUVERNUL PETRE ROMAN 28 iunie 1990 -16 octombrie 1991 1991 • Petre Roman -prim-ministru al Guvernului • Anton Vătăşescu -ministr -ministru u de Stat, însărcinat cu activitatea industrială şi comercială • Ion Aurel Aurel Stoica -ministru de Stat, Stat, însărcinat cu calitatea vieţii şi protecţia socială © Eugen Dijmă Dijmărescu rescu -ministru de Stat, însărcinat cu orientarea economică • Adrian Severin-ministru, asistent al primului-ministru pentru reformă şi relaţia cu Parlamentul • Adrian Năstase -ministrul afacerilor externe externe • General General Victor Stănculescu Stănculescu -ministrul apărării naţionale • Theodor Theodor Stolojan - ministru de finanţe • Doru Viorel Viorel Ursu -minist -ministru ru de interne • Victor Babiuc abiuc -ministru de justiţie justiţie • Minai Zisu -minist -ministrul rul resurselor şi industriei • Constantin Constantin Fota -ministrul comerţului şi turismului • Ioan Ţipu -ministr -ministrul ul agriculturii şi alimentaţiei • Andrei Chirică Chirică -ministrul comunicaţiilor  comunicaţiilor  • Doru Doru Pană - ministrul lucrărilor lucrărilor publice, transporturilor transporturilor şi amenajării teritoriului • Gheorghe Ştefan -ministr -ministrul ul învăţământului învăţământului şi ştiinţei • Valeriu Eugen Eugen Pop Pop -ministrul -ministrul mediului • Andrei Pleşu -minist -ministrul rul culturii • Bogdan Marinescu -ministr -ministrul ul sănătăţii sănătăţii • Cătălin Zamfir amfir -ministrul muncii şi protecţiei sociale • Bogdan Niculescu Duvăz - ministr ministrul ul tineretului tineretului şi sportului sportului

• Numărul ărul total al alegătorilor potrivit listelor  electorale: -16 380 663 • Numărul ărul total al alegătorilor care s-au prezen tat la vot: -12 496 430 • Numărul umărul total al voturilor valabil exprimate pe întreaga întreaga ţară: -11 898 856 • Numărul umărul total al voturilor nule: - 580 580 617

preşedinte al României. Numărdevotu turi

Candidat

Ion Iliescu Emil Constantinescu GheorgheFunar  Caius Traian Dragomir  loan Mânzatu Mircea Druc

Număr de voturi în % faţă de totalul voturilor    valabil exprimate

5 633 456 3 717 006 1 294 388

47,34 31,24 10,88

564 655 362 485 326 866

4,75 3,05 2,75

(aldoileaturdescrutin)

• Numărul umărul total de alegători potrivit listelor  ţ&*

total al alegătorilor care s-au prezenprezen-

tat la vot

^

3g 0 66 3

^ ^

BW 

473

•Numărul total al voturilor nule: Candidat Candidat

Ion Iliescu Iliescu Emil Constantinescu

Număr

de

-12 034 636 -116 092 voturi

Rezultatele le ale legerilo lorde la27 septembrie 1992

Numărde voturi în %

pentruCameraDeputaţilor Deputaţilor

faţă de totalul voturilor   valabil exprimate

5 633 456 3 717 006

scn

 ANEXA NR. 8

47,34 31,24

I. • Numărul umărul total total al alegătorilor alegătorilor potrivit potrivit listelor -16 380 380 663 663 electorale: • Numărul Numărul total al alegătorilor care s-au s-au pre- -12 496 430 zentat la vot: • Numărul Numărul total al voturilor valabil exprimate: -10 880 252 • Numărul Numărul total al voturilor nule: -1 591 071 • Număr de mandate: - 341

»OnOn- 9 februarie 1992)

Formaţiuneapolitică *«.

F. S. N. CD.R. P.D.A.R, U.D.M.R.

Consilieri  A  15 R7n
4

P.U.N.R 

2

M.E.R. RR. RR. U.S.D. RR.M.

Mandate

şi de mandate pentru Camera II. II. Numărul de voturi şi

^

764 100 70 191 38 5 4 2 1

fiOR 

\j\JX   j 

1fi7fi fîin O/ D

'î l A 

ORA

165

™ 23 februarie 1992) Formaţiunea

F. S. N. CD.R.

politică

Nr. Mandate

Consilieri 381 245

Deputaţilo lorpe partide de, formaţi ţiuni nipolitice şi coaliţii liţii

50018,1

Primari

639 155

* Au mai obţinut mandate, în ordinea voturilor: P.U.N.R., P.D.A.R., U.D.M.R, U.S.D., M.E.R, P.R, P.N.L.A.T., P.N.L., P.R.M., P.S.D. 474

Nr. crt.

Formaţiunea politică politică,, partidul, coaliţia

Număr de voturi

Număr de voturi Număr de î n % faţă de mandate ndate totalulvoturilor  v  alabil exprimate

1. Frontul Democrat al Sal vării Naţionale 3 015 708 2. Convenţia Convenţia Democratică 2 177 144 din România 3. Frontul Frontul Salvări Salvăriii Naţionale 1 108 108 500 4. Partidul Partidul Unităţii Unităţii Naţio nale nale Române 839 586 5. Uniunea Democrată Maghiară din România 811 290 6. Partidul Partidul România Mare 424 061 7. Partidul Partidul Socialist al Muncii Muncii 330 378 52 704 8.Partida Romilor  9. Forumul Democratic al 34 685 Germanilor din România 10.Comunitatea Ruşilor  Lipoveni din România 14 975 11.UniuneaElenădin

27,72

117

20,01 10,19

82 43

7,72

30

7,46 3,90 3,04 0,48 0,31

27 16 13 1 1

0,14

1

România

12. Uniunea Ucrainenilor din

9 134

0,08

România 7 716 13. Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulma Turco-Musulmani ni din Român a 7 699

n fi7

7 145

O 07

5 328

0,05

4 708

0 04

14. Uniunea Armenilor din România

15. Uniunea Democrată a Sârbilor şi Caraşovenilor  din România 16.Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România

17.Comunitatea Italiană din

0,07

România 4 188 0,04 18. 18. Uniunea Uniunea Polonezilordin România „Dom Polski" 3 013 0,03 19. Uniunea Democrată Turcă din România 2 572 0,02 20. Uniunea Uniunea Bulgară din Banat-România 1906 0,02 Nota: Au fost înregistrate formaţiunile politice ca e au au obţinut cel puţin un mandat în Camera Deputaţilor  Candidaţii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând unei

HI.

Repartiţia partiţia mandatelor pentru Camera Deputaţilor, pepartide, formaţiuni politice şi coaliţii liţii

CONVENŢIA DEMOCRATICA DIN ROMÂNIA   ALBA  1. Ion Berciu P.N.Ţ.C.D. 2. Mircea Ioan Popa P.N.Ţ.C.D.  ARAD 3. Nlcolae Alexandrescu P.N.Ţ.C.D. 4. Ion Hui -P.N.Ţ.C.D. 5. Barbu Piţigoi -P.N.Ţ.C.D.

6. Emil Llvius Nicolae PutlnP.S.D.R -

476

 ARGEŞ 7. Sergiu George Rizescu P.N.Ţ.C.D. BACĂU 8. Ion Corniţă -P.N.Ţ.C.D. 9. Cornel Protopopescu P.E.R  BIHOR  10. 10. Octavian Octavian Bo t -P AC . 11. Gabriel Gabriel Ţepelea ^.N. Ţ.C. D. BISTRIŢA NĂSAUD 12. 12. Dorel Coc - PA C.

BOTOŞANI

13. Alexandru Slmlonovlci -

IAŞI 40. Vasile Vasile Lupu Lupu-P.N .Ţ.C. D.

41. I on Străchinaru Străchinaru -P.S.D. R. P.N.Ţ.C.D. 42. Dan-Florin Trepcea BRAŞOV  P.N.L.-A.T. 14. 14. I oan Ghişe - PA C. MARAMUREŞ 15. 15. Sorin Victor Lepşea-P.N.Ţ. C.D. 43. Teodora Bertzi -P.N.LAT. 16. Ioan Victor Pica -P.N.Ţ.C.D. 44. Tudor Gavril Dunca -P.N.Ţ.C.D. BRĂILA  MEHEDINŢI 17. Liviu Neculal Marcu 45. Mihail Nica -P.E.R. P.N.Ţ.C.D. MUREŞ BUZĂU 46. Ioan Muresan-P.N.Ţ.C.D. 18. 18. Florin Ion-Angelo Ion-Angelo -P.N. Ţ.C.D . NEAMŢ CARAŞ-SEVERIN 47. Smaranda Dobrescu -P.S .D. R. 19. Mircea Mircea Popescu Popescu -P. S.D .R  48. Valentin Vasilescu -P.E.R. 20. Cornel Stürza Popovici OL T P.N.Ţ.C.D. 49. Valentin Argeşanu -P.N .Ţ. C.D. CĂLĂRAŞI 21. Aurelian Paul Paul Alecu Alecu -P.N .Ţ.C. D. PRAHOVA  50. Remus-Constantin Remus-Constantin Opriş CLUJ P.N.Ţ.C.D. 22. Petre Litiu Litiu - P A C 51. Mircea-Mihai Munteanu 23. Ion Raţiu -P.N .Ţ.C. D. P.N.Ţ.C.D. CONSTANŢA  52. Ion Dobrescu -P.N.LAT. 24. Mircea Chimara-P.N.Ţ.C.D. SATUMARE 25. Romulus Romulus loan loan Joca -P A C . 53. Gheorghe Toduţ -P.N.LAT. 26. loan Sorin Marinescu Marinescu -P. S. D. R  SĂLAJ DĂMBOV1ŢA  54. Vasile Gheorghe Victor Pop 27. Dinu Patriciu -P.N.LAT. P.N.Ţ.C.D. 28. Constantin-Şerban Rădulescu SIBIU Zonner Zonner - PA C. 55. Gavril Dejeu -P.N.Ţ.C.D. DOLJ 56. Raymo Raymond nd Luca-P. N. LAT. 29. Emil-Teodor Popescu SUCEAVA  P.N.Ţ.C.D. 57. Emilian Emilian Bratu-P. N.Ţ. C.D. 30. Doru-Mlhai Doru-Mlhai Dobrescu Dobrescu - P.S.D .R. 58. Vasile Vasile Mândrov Mândroviceanu iceanu - P A C . 31. Constantin-Ro Constantin-Romeo meo Drag omirTELEORMAN P.N.LAT. 59. S orin Pantiş -P. N.L. -A.T. GALAŢI TIMIŞ 32. Nestor Călin -P.S.D.R  60. Petre Dugulescu Dugulescu -P.N .Ţ.C. D. 33. Leonida Lari-Iorga -P.N.Ţ.C.D. 61. Horia Mircea Rusu -P.N.LAT. Giurgiu 62. George Stănescu -P.N.Ţ.C.D. 34. Laurenţiu Priceputu P.N.LAT. 63. Vasile Popovici Popovici - P A C . 35. Viorel Pavel -P.N.Ţ.C.D. 64. Teodor Vintilescu -P.N.L.C.D. GORJ TULCEA  36. Gheorghe Gorun Gorun - PA C. 65. George Crin Laurenţiu HUNEDOARA  477   Anto Antonescu nescu - PA C. 37. Minai Bucur-P.N.Ţ.C.D.  VASLUI 38. Dumitru Ifrim -P.S.D.R. 66. Mihnea-Tudor Ioniţă IALOMIŢA  P.N.LAT. 39. Gheorghe Cristea-P.N.Ţ. Cristea-P.N.Ţ. C.D.

 VÂLCEA  17. Tudor Manolescu 67. Radu Livezeanu -P.N.Ţ.C.D. 18. Mihai Teodorescu  VRANCEA  19. Octav Pintilie 68. Călin Emil Anastasiu Anastasiu -PA. C. BRAŞOV  MUNICIPIUL BUCUREŞTI 20. Emil Stoica 69. Alexandru Athanasiu -PA.C 21. Petru Tănăsie 70. Constantin Gheorghe BRĂILA    Avramescu -P.S.D.R  22. Nicolae Băteanu 71. Niculae Cerveni Cerveni -P.N.L.- C.D 23. Lascu Ilie 72. Vasile Nicolae Constantin 24. Petrică Petre Ionescu Galbeni Galbeni -P.N. Ţ.C.D. BUZĂU 73. Sergiu Cunescu -P.S.D.R. 25. Alexandru Albu 74. Ion Diaconescu -P.N.Ţ.C.D. 26. Dumitru Dumitru Pâslar u 75. Ion Dinu -P.N.Ţ.C.D. 27. Ovidiu Petrescu 76. Răzvan Dobrescu -P.N .Ţ.C. D 28. Petre Posea 77. Constantin Ionescu -P.N.Ţ.C.D CARAŞ-SEVERIN 78. Horia Horia Radu Radu Pascu Pascu -P.N. L.-C. D. 29. Miron Mănescu 79. Stelian Stelian Tănase -P AX . CĂLĂRAŞI 80. Otto-Ernest Weber -P.E.R. 30. Ioan Neagu SECTORUL AGRICOL ILFOV  31. Ivanciu Nicolae Văleanu 81. Gheorghe Comănescu 32. Vasile Voicu P.N.Ţ.C.D. CLUJ 82. Costel Păunescu Păunescu -P. N.Ţ. C.D. 33. I onel Roman FRONTUL DEMOCRAT AL  CONSTANTA  SALVĂRII NAŢIONALE 34. Ioan Dumitrescu  ALBA  35. Mihai Liţă 1. IoanMaier  35. Anton Mangiurea  ARAD DĂMBOVIŢA  2. Teodor Jurcă 37. Daniela Popa  ARGEŞ 38. Sorin Diaconescu 3. Adrian Duţă 39. Constantin Ghiţă 4. Marin Jug ravu 40. Constantin Constantin 5. Iulian Nistor  DOLJ 6. Vasile Niţu 41. Petre Baniţă 7. Gheorghe Zgondea 42. Neculai Grigoraş BACĂU 43. Mihail Panait 8. Ovidiu Bibire Genaru 44. Alexandru Tobă 9. Dumitru Dumitru Brăneanu GALAŢI 10. Matei-Agathon Dan 45. Trifu Chirilă 11. Constantin Enache 46. Neculai Chivu 12. Nicolae Roşea 47. Dan-Lilion Gogoncea BIHOR  48. Ioan-Cătălin Iamandi 13. Florian Serac 49. Mircea Leonte BISTRIŢA-NĂSĂUD GIURGIU 14. loan Catarig 50. Mircea Adrian Ichim BOTOŞANI 51. Mihail Iusut 15. Viorica Afrăsinei GORJ 16. Toader Clocotici 52. Mihai Golu

478

18. Alexandru-Nlcolae Alexandru-Nlcolae Mischie

HUNEDOARA  54. Gheorghe Ana 55. Aurel Ştirbu IALOMIŢA  56. Vlad Vladimir Galin Corini 57. Ion Dumitrescu IAŞI 61. Valentin Valentin Soroceanu 58. Ion Hariga 59. Ion Ionescu 60. Gheorghe Roman 62. Dionisie Vitcu MARAMUREŞ 63. Nicolae Filip 64. Gheorghe Popa MEHEDINŢI 65. Eugen Nicoli Nicoli cea 66. Victor Penescu 67. Nicolae Serdin NEAMŢ 68. Ioan Bivolaru 69. Alexandru Casapu 70. Constantin Mardare OLT 71. Mircea Chiostec 72. Anişoara Anişoara Cojocaru 73. Marin Diaconescu 74. Ilie Gâtan PRAHOVA  75. Gheorghe Boboc 76. Ilie Nica 77. Mircea-Anton Silvaş 78. Petre Ţurlea SATUMARE 79. Viorel Pop 80. Gheorghe Sălăjean SĂLAJ 81. Radu Liviu Bara SIBIU 82. Daniel Frunzescu 83. Francisc Tobă SUCEAVA  84. Anatolie Costin 85. Sabin Ghilea 86. Nicolai Lazăr  87. Corneli u Monoranu Monoranu 88. Viorel Munteanu

TELEORMAN 89. Floarea Calotă-Lupu 90. Vasile Cristea 91. Marian Dumitriu 92. Mihail Olteanu TIMIŞ 93. Romulus Dabu 94. Vasile Dorin Munteanu TULCEA  95. Cristian Traian Ionescu 96. Ion Lazia 97. Ilie Nicola  VASLUI 98. Dumitru Buzatu 99. Ioan Costin 100. Marţian Dan 101. Grigore Marcu  VÂLCEA  102. Severin Baciu 103. Gheorghe Cautis  VRANCEA  104. Vasile Fudulică 105. Aurelian Popescu 106. Florian Udrea 107. Laurenţiu Veber  MUNICIPIUL BUCUREŞTI 108. Ştefan Cazimir  109. Florica Dumitrescu 110. Agatha Măria Nicolau Iliescu 111. Ovidiu Tiberiu Tiberiu Muşetescu 112. Adrian Năstase 113. Mircea Pavlu 114. Mircea Porojan 115. Petre Sălcudeanu 116. Constantin Teculescu SECTOR! JL AGRICOL ILFOV  117. Constantin Ivanovici F R O N T U L SA SA L V Ă R I I N A Ţ I O N A L E  ALBA  1. Corneliu Dorin Gavaliugov  ARAD 2. Aristide Nelu Dragomir   ARGEŞ 3. Doru Viorel Ursu BACĂU 479 4. Vasile Nistor  5. Mihăiţă Postolache BIHOR 

6. Florian Bercea BOTOŞANI 7. Alexandru Ota BRAŞOV  8. Vasile Bran BRĂILA  9. Alexandru Sassu BUZĂU 10. Petre Partal CARAŞ-SEVERIN 11. Dragoş Enache 12. Ioan Adrian Vilău CĂLĂRAŞI 13. Ion Gurău CONSTANŢA  14. Dumitru Moinescu 15. Bogdan Nicolae NlculescuDuvăz 16. Alexandru Dumitru Radu DĂMBOVITA  17. Victor Boştinaru DOLJ 18. Radu Mircea Berceanu 19. Alexandru Brezniceanu GALAŢI 20. Constantin Arhire 21. Viorel Lixăndroiu HUNEDOARA  22. Ioan Timiş IALOMIŢA  23. Gheorghe Târna IAŞI 24. Dumitru Calance MARAMUREŞ 25. Teodor Lupuţiu NEAMŢ 26. Cristian Rădulescu 27. George Iulian Stancov OL T 28. Marin Ionică PRAHOVA  29. Nicolae Alexandru 30. Paula-Maria Ivănescu 31. Corneliu-Constantin Ruse SIBIU 32. Bujor Bogdan Teodoriu SUCEAVA  33. Minai Chiriac Chiriac

480

TELEORMAN 34. Constantin Berechet 35. Adriean Videanu TIMIŞ 36. Emil Boroş  VASLUI 37. Traia n Băsescu 38. Emil Cojocaru  VÂLCEA  39. Rada Istrate  VRANCEA  40. Adrian Severin MUNICIPIUL BUCUREŞTI 41. Victor Babiuc 42. Petre Roman 43. Bogdan Marinescu PARTIDUL ROMÂNIA MARE  ARGEŞ 1. Dan Cristian Popovici BACĂU 2. Marcel Moldoveanu BRAŞOV  3. Mircea Muşat BRĂILA  4. Smaranda Ionescu CLUJ 5. Ioan Tănasă CONSTANTA  6. Ion Hristu DÂMBOVITA  7. Corneliu-Dan Vrabie GORJ 8. Constantin Gheorghe HUNEDOARA  9. Ion Hortopan Hortopan IAŞI 10. Anghel Stanciu NEAMŢ 11. Viorel Burlacu PRAHOVA  12. Ion Mureşan SUCEAVA  13. Toader Constanti nescu MUNICIPIUL BUCUREŞTI 14. Eugen Euge n Barbu 15. Iuliu Ioan Furo 16. Ioan Marinescu P A R T I D U L S O C I A L I ST ST A L  

MUNCII  ARGEŞ 1. Dumitru Drăguţ BUZĂU 2. Tudor Mohora DQLJ 3. Marin Gh. Lungu 4. Simion Silviu Şomâcu GORJ 5. Dumitru Bălăeţ 6. Constantin Emil Hoară IAŞI 7. Fănică Dănilă MEHEDINŢI 8. Nicolae Draghiea OL T 9. Mihai Vizir u  VÂLCEA  10. Grigore Răban 11. Constantin Constantin Rotaru MI JNICIPIUL JNICIPIUL BUCU REŞTI 12. Mihail Părăluţă SECTORUL AGRICOL ILFOV  13. Gheorghe Fition Partidul Unităţii Naţionale Române  ALBA  1. Eugen Eugen Crişan 2. Nicolae Octavian Dărămuş  ARAD 3. Emil Roman BACĂU 4. Corneliu Bălan BIHOR  5. Crăciun M.Floruţă 6. Vasile Şuta BISTRITA-NĂSĂUD 7. Vasile Ene 8. Ioan Sonea BRAŞOV  9. Horia Pop CLUJ 10. Ioan Gavra 11. Costică Ciurtin 12. Mircea Creţul 13. Vasile Matei CONSTANTA  14. Vasile Ionescu

COVASNA  15. Aurel Dragomir  HUNEDOARA  16. Petru Steolea IAŞI 17. Petru Ioan MARAMUREŞ 18. Gheorghe Brânzei 19. Nicolae Bud MUREŞ 20. Coriolan Bucur  21. Petru Burcă 22. Ovidiu Iosif  23. Lazăr Lădariu PRAHOVA  24. Gheorghe Dobre SATUMARE 25. Ioan Pop SĂLAJ 26. Miron Chichişan SIBIU 27. Ioan Bogdan SUCEAVA  28. Vasile Potolincă TIMIŞ 29. Valeriu Tabără MUNICIPIUL BUCUREŞTI 30. Cornel Brahaş (Ionel Viţu) Uniunea Democrată Maghiară din România  ARAD 1. Gheorghe Tokay  BIHOR  2. LudovicRâkoczi 3. Ervin Zoltân Szfekely  4. Zsolt Szilâgyi BISTRITA-NĂSĂUD 5. Zoltân Szilâgyi BRAŞOV  6. Lâzâr Madaras CLUJ 7. Alexandru Konya Hamar  8. Eugen Matis 9. Ştefan Sinko 8. Eugen Matis COVASNA 

481

1994

prevede ca pământurile I. A. S.-urilor să treacă în proprietatea statului. -Viorel Sălăgean nu mai are voie să facă declaraţii în numele numele partidului partidului al cărui membru membru este este -P.U.N.R. Decizia luată de Biroul Permanent are drept cauză atitudinea critică a senatorului la adresa proiectului Legii privind accelerarea privatizării, • 13 oct. Grupul economic consultativ, prezent la Cotroceni, Cotroceni, I semnalează lui IonIliescu imperfecţiunile proiectului Legii privind accelerarea privatizării. De altfel şi comisia senato. rială rială de specialitate a venit venit cu numeroase amendam amendamente care l-au făcut pe Nicolae Văcăroiu Văcăroiu să-şi piardă răbdarea şi să avertizeze grupurile parlamentare din coaliţia guvernamentală că-şi va retrage proiectul, dacă acestea vor susţine amendamentele comisiei. Ion Iliescu este de părere că executivul trebuia să-şi asume răspunderea răspunderea pentru pentru acest proiect de Lege, iar dacă n-a făcut-o, făcut-o, să asculte şi eventual să accepte sugestiile sugestiile parla parla mentarilor. Budapesta,, o delegaţie • 13-14 oct. Aflată în vizită la Budapesta U.D.M.R. primeşte asigurări din partea primului-ministru maghiar, GyulaHorn, că Tratatul româno-ungar va fi semnat numai dacă vaincludegaranţiilenecesareînlegăturăcudrepturileminorităţii minorităţii maghiare. 9  14 oct. Guvernul va asigura cadrul necesar pentru ca până la 1 dec. să fie soluţionate cazurile de corupţie abordate în cursul dezbaterilor parlamen parlamentare. tare. Se are în vedere şi elaborarea elaborarea unor unorproiectede legi caresă ducăladiminuarea diminuareacorupţiei: corupţiei: statutul statutul deputaţilor şi senatorilor, senatorilor, răspunderea ministerială, declararea declararea averilor, statutul poliţistului etc. • 17 oct. P.L.'93 rămâne fără grup parlamentar în Senat  în urma demisiei lui SabinIvanşi a Măriei Ţeţu,carese orientează orientează către P.N.L.C.D. deoarece P.L.'93 P.L.'93 nuîntreprinde întreprinde nimic pentru unificarea unificarea liberalilor şi chiar blochează blochează iniţiativele altora. Tot în P.N.L.C.D. se înscriu şi Alexandru AlexandruPopovici şi Dumitru itruCălueanu excluşi de curând din P.L/93 pentru că şi-au pus semnătura pe scrisoareacelorîmp împotriva otrivanumirii numirii lui Alfred ambasador  AlfredMosesca ambasador  al S.U.A. în România. -La conferinţa de presă a P.N.Ţ.C.D., principalul principalul subiect de discuţie este arestarea primarului ConstantinTutunaru. Tutunaru. Ion Diaconescuafirmăcă nuevorbadeuncaz izolat,cideo adevărată adevărată vânătoare împotriva împotriva primarilor opoziţiei, o acţiune de vendetă cu caracter politic, care nu poate duce la reconcilierea natloanlă natloanlă de 424

1994

care vorbeşte mult mult Ion Iliesc Iliescu. u. Motivul Motivul real al arestării arestări i lui Tutunaru este încercarea acestuia de a împiedica actele de corupţie. Ion Ion Raţiu Raţiu aduce aminte că un angajat angajat prin votul cetăţenilor nu poate fi arestat decât în cazul unui flagrant delict. Radu Vasile consideră că arestarea primarului Tutunaru reprezintă reprezintăodemonstraţie demonstraţiedeforţădintre celela modă modăîn anii '50. P.L/93 a anunţat că se solidarizează cu P.N.Ţ.C.D. în cazul Tutunaru, dar că acuzaţia acuzaţia împotriva lui Amedeo Preduţ Preduţ este este nefonda nefondată. tă. La prima prima înfăţişare în cazul Tutunaru (Judecătoria (Judecătoria sectorului sectorului 3) inculpatul inculpatul a afirmat că este nevinovat şi că a fost arestat din motive politice. • 18 oct. Comisia juridică a Carnerei Deputaţilor aprobă câtevaamendamen amendamente tepropusede P.D.S.R.la proiectul Legiiprivind privind unelemodificări modificărila Codul odulPenal. Unul Unuldintre acesteaprevedecă pentru pentru„atingerea „atingereaonoareipreşedinteluiţării" pedeapsa pedeapsasă fie cu3 anide puşcărie puşcărieîn înplusfaţăde pedeapsa pedeapsapentruatingereaonoarei unui simplu cetăţean. Pentru calomnierea sau insultarea preşedintelui preşedintelui ţării la la pedeapsa de 3 ani se se vor adăuga încă 5 ani. •20 oct. „Preşedintele Iliescu întoarce vizita minerilor din ValeaJiului"(anunţăziarul Adevărul, din 21 oct. 1994) 1994) pentru a lua parte la simpozionul naţional, de la Petroşani, cu tema „Prezent şi viitor în activitatea econom economico-soc ico-socială ială a Văii Jiului" iniţiat iniţiat de Asociaţia„SalvămV Valea aleaJiului". -Michel Camdessus, directorul directorul executiv al F.M.I., vizitează România şi formulează observaţii critice cu privire la ritmul lent al privatizării şi la la volumul volumul prea mare mare al subvenţiilor de stat în economie. •21 oct. T.M.B. decide că aripa Quintus este reprezentanta legală a P.N.L. -Moscova. La reuniunea celor 12 şefi de stat din C.S.I., Boris Elţiri remarcă remarcă tendinţa tendinţa tot mai pronunţată pronunţată de integrare, integrare, proces care trebuie susţinut susţinut şi accelerat de membrii comunităţii. Inacestscopsevacreaprimulorganismsupranaţional-Comitetul Economic conomic Interstatal. Interstatal. Mircea Snegur aderă plin de speranţe la proiectul de recompunere a unui spaţiu economic unic. Convenţie ţieNaţionalăaP.D., • 21-22 oct. Laceade a4-aConven Petre Roman este reconfirmat în funcţia de lider al partidului. Au fost adoptate adoptate noul statut statut şi programul P.D. „Pentru noua Românie a muncii şi a dreptăţii". • 22-23 oct. La lucrările Congresului de constituire42a5 Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.),   Victor Ciorbea este ales preşedinte, iar Radu Colceag

COVASNA  10. Âkos Birtalan 11. Ârpâd-Francisc Marton 12. 12. LâszLo Zslgmond HARGHITA  13. Imre Andrâs 14. Istvân Antal 15. Ferenc Asztalos 16. Emerlc Dumitru Bortafely  17. BenedekNagy  HUNEDOARA  18. CsabaAlbertTakâcs MARAMUREŞ 19. Iosif Alfred Mazalik 

MUREŞ 20. Ladislau Borbely  21. Matei Bârna Elek  22. Kâroly Kerekes 23. Ioan Nâmeth Nâmeth SATUMARE 24. Ferenc Răcsi 25. Attila Varga SĂLAJ 26. Iuliu Vaida TIMIŞ 27. Francisc Bârânyi

Candldatii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând aparţi nând unei minorităţi naţionale, care au primit primit mandate pentru

 Adunarea Deputaţilor Deputaţilor UNIUNEA ARMENILOR  ARMENILOR DIN ROMÂNIA: Varujan Vosganian -MUNICIPIUL  BUCUREŞTI

UNIUNEA DEMOCRATĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA: Emeric Feric -BIHOR  UNIUNEA BULGARA  DIN BANAT -ROMÂNIA: Carol Matei Ivanciov -TIMIŞ B ULGARA DIN UN IUN EA DEMOCRATICĂ DEMOCRATICĂA TĂTARILORTURCO-MUSU LMANI DIN ROMÂNIA: Tasin Gemil -CON - CONSTANTA  UN IU NEA UCRAIN ENIL OR DIN ROMÂNIA: Ştefan Ştefan Tcaciuc Tcaciuc-MARAMUREŞ COMUNITATEA ITALIANĂ DINROMÂNIA: Valentin Iuliano -BRAŞOV  FOR UMU L DEMOCRAT DEMOCRAT AL GERMANIL OR DIN ROMÂNIA: Eberhard Wolfgang Wittstock  -SIBIU UNIUNEA ELENĂ  DIN ROMÂNIA: Anton Nicolau -PRAHOVA  COMUNITATEA COMUNITATE A RUŞILOR RUŞI LOR LIPOVENI LIP OVENI DIN ROMÂNIA: Petru Suhov TULCEA  UNIUNEA DEMOCRATĂ A SÂRBILOR ŞI CARAŞOVENILOR DIN ROMÂ NIA: Slavomir Gvozdenovici -TIMIŞ PARTIDA ROMILOR: Gheorghe Răducanu -MUNICIPIUL  BUCUREŞTI U N I U N E A   DEMOCRATĂ TURCĂ  DIN ROMÂNIA: Feuzia Rusid CONSTANTA  UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA ,DOM POLSKI": Iohan-Peter Bablas -SUCEAVA 

482

 ANEXA NR. 9 Rezultatele alegeril ilor dela la27 septembrie 1992

pentruSenat

I. • Numărul umărul total al alegătorilor alegătorilor potrivit potrivit listelor -16 380 663 electorale: • Numărul total al alegătorilor care s-au s-au pre- -12 496 430 430 zentat zentat la vot: O Numă Numărul rul total al voturilor valabil exprimate: exprimate: -10 964 818 • Numărul umărul total al voturilor nule: -1 507 507 623 • Număr umăr de mandate: -143 TI

Nr. crt.

Numărul devoturi şi de mandatepentru Senatpepartide, formaţiunipoliticeşi coaliţii ii Formaţiunea politica, partidul, coaliţia

Număr de  voturi

Număr de voturi voturi Număr de  în % faţă de mandate totalulvoturilor   valabil exprimat exprimate

1. Frontul Democrat al Sal vării Naţionale Naţionale 3 102 201 2. Convenţia ConvenţiaDemocratică Democratică din România 2 210 722 3. Frontul Frontul Salvării Naţionale 1 139 033 4. Partidul Unităţii Naţio nale Român Românee 890 410 5. Uniunea Democrată Maghiară din România 831 469 6. Partidul România Mare 422 545 7.PartidulDemocratAgrar  din România 362 427 8. Partidul Socialist Socialist al Muncii 349 470

28,29

49

20,16 10,39

34 18

8,12

14

7,59 3,85

12 6

3,31 3,19

5 5

483

TIMIŞ

III.

Repartiţia partiţia mandatelor andatelor pentru Senat, pe partide, formaţiuni politice politice şi coaliţii aliţii

CONVENŢIA DEMOCRATICA DIN ROMÂNIA   ALBA 

1. Emil Emil Negruţiu PA C .  ARAD 2. Ioan Alexandru P.N.T.C.D.  ARGEŞ

20. Alexandru Popovici PA.C.

13. Doru-Ioan Tărăcilă CONSTANŢA 

SIBIU

22. Nicolae Manolescu Apolzan

_ 4. Constantin Constantin Moiceanu P.S.D .R. 5. Radu Vasile Vasile P.N.T. C.D.

TIMIŞ

7. Valentin Corneliu Gabrielescu P.N.Ţ.C.D. CARAŞ-SEVERIN 8. Adrian Dumitru Popescu Necşeştl P.N.L.C.D. CLUJ 9. Matei Boilă P.N.T.C.D. CONSTANTA  10. Sabin Ivan P.N.L.C.D. DÂMBOVIŢA  11. Tudor Gane P.N.T.C.D. DOLJ 12. Aurelian Popescu P.N.T.C.D. GALAŢI 13. Dumitru Călueanu P.N.L.C.D. HUNEDOARA  14. Tiberiu Vladislav P.N.T.C.D. IAŞI 15. Ion Manea P.N.T.C.D. MARAMUREŞ 16. Volcu Valentin Glodean P.N.Ţ.C.D. MEDEDINŢI 17. Mihai Buracu P.N.T. C.D. NEAMŢ 18. Florin Buruiană Buruiană P.N.T.C. D. OL T 19. ioan Paul Popescu P.N.T.C.D. PRAHOVA 

484

CĂLĂRAŞI

21. Vasile Vetişanu P.N.T.C.D.

BACĂU BIHOR  6. Nistor Bădiceanu P.N.T.C.D. BRAŞOV 

10. 10. Vasile I on 1 1 Ioan-Constantin Pop 12. Mihai Petrescu

SATUMARE

PAC. SUCEAVA  23. Măria MatildaŢeţu P.N.L.C.D. TELEORMAN

3. Alexandru Paleologu PAC.

BUZĂU

24. Adrian Sârbu P.N.T.C.D. 25. Ion Păun Otiman P A C . 26. Tă nase Tăvală P.N.T.C.D.  VÂLCEA  27. Şerban Săndulescu  VRANCEA 

28. Gheorghe Cătuneanu MUNICIPIUL BUCUREŞTI

29. Corneliu Coposu P.N.T.C.D 30. Constantin Ticu Dumitrescu

45. Stelian Dan Marin

15. Emil Dima DOLJ 16. Oliviu Gherman 17. Gheorghe C.Ionescu

 VRANCEA 

GALAŢI 18. Ilie Plătiră-Vidovici

19. Florica Secară GIURGIU

20. Dragomir Popescu 21. Marin Predilă GORJ 22. Vasile Vasile Vâcaru HUNEDOARA 

25. Constantin Constantin S ava

1. Gheorghe Rizescu 2.Constantin Simlonescu BACĂU

3. Simion Darie 4. Octavian Opriş BOTOŞANI

5. Dumitru Mocanu 6. Constantin Zăiceanu BRAŞOV  7. Florea Dudiţă BRĂILA 

8. Ioan Broscăţeanu 9. Mihai Matetovlci

43. Vasile Pipa 44. Virgil Popa  VÂLCEA 

33. EmilTocaci P A C . FRONTUL DEMOCRAT AL  SALVĂRII NAŢIONALE  ARGEŞ

42. Elena Preda  VASLUI

14. Gheorghe Dumitraşcu

23. Ioan Diniş 24. Octavian Muntean

34. Ştefan Radoff Radoff PA C .

TULCEA 

DÂMBOVIŢA 

P.N.T.C.D. 31. Rene Radu Policrat P.N.LAT. 32. Ioan Lup P.N.T.C.D. SECTORUL AGRICOL ILFOV 

40. Ion Marcu 41. Florin Rădulescu-Botică

IALOMIŢA  IAŞI

26. Romul-Petru Vonica 27. Ion Solcanu MARAMUREŞ

28. Augustin Botiş-Grigută MEHEDINŢI

29. Stelian Dedu NEAMŢ

32. Valeriu Momanu 31. Alexandru Radu Timofte OL T

32. Teiu Păunescu PRAHOVA 

33. Victor Apostolache 34. Dimitrie Popa 35. Dan-Mircea Popescu SUCEAVA  36. Ioan Băncescu 37. Niculai Senciuc TELEORMAN

38.Dragomir Stan 39. Dumitru Vasile

46. Sergiu Nicolaescu

MUNICIPIUL BUCUREŞTI 47. Ion Iliescu

48. Iulian Mincu 49. Petre Ninosu

F R O N T U L S A L V ĂR ĂR I I N A Ţ I O N A L E  ARAD

1. Ioan Creţu  ARGEŞ 2. Constantin Radu Bal ta zar  BACĂU 3. Ionel Aichimoaie BRAŞOV  4. Aristotel Aristotel Adrian Căncesc u CONSTANŢA  5. Eugen Dljmărescu DÂMBOVIŢA  6. Mihail Iurcu DOLJ 7. Ion Predescu GALAŢI 8. Coste! Gheorghiu

IAŞI

9. Ion Aurel-Stoica 10. Dan-Constantin Vasiliu NEAMŢ

11. Sorin Adrian Vornicu Nichifor  OL T

12. Alexandri ^'aconu

PRAHOVA  13. Ionel B SIBIU

a

14. Andrei Ţn^ulca SUCEAVA  15. Cristia Cristiani ni îortn îortn D;« nît res cu MUNICIPIUL BUCUREŞTI 16. Mirc ea . .1. .1. •

485 485

17. Caius Traian Dragomlr  3.Mircea 3.Mircea T. Manci Manci a 18. Ovidlu Cornellu Popescu BISTRITA-NĂSĂUD PARTIDUL DEMOCRAT AGRAR  4. Viorel Ilişiu DIN ROMÂNIA  BRAŞOV  BISTRITA-NĂSĂUD 5. Gheorghe Dospinescu 1. EmilScurtu CLUJ CĂLĂRAŞI 6. Adria n Ovidiu Motiu 2. Florin Velicu 7. Vaier Suian CONSTANŢA  MARAMUREŞ 3. Ion Coja 8. Teodor Ardelean  VASLUI MUREŞ 4. Gigei Grigore 9. Radu Ceontea SECTORUL AGRICOL ILFOV  10. Ioan Joarză 5. Victor Neagu SATUMARE PARTIDUL ROMÂNIA MARE 11. Viorel Sălăgean BOTOŞANI SĂLAJ 1. Constantin Moldova Moldova n 12. Augustin Crecan CLUJ SIBIU 2. Ioan N.Todea 13. Mircea Vâlcu CONSTANŢA  MUNICIPIUL BUCUREŞTI 3. Ion Cârciumaru 14. Petru Dan Lazăr  GORJ UNIUNEA DEMOCRATA  4. Ion Mocioi MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA  IALOMIŢA   ALBA  5. Victor Stoicescu 1. Tiberiu Ştefan Incze MUNICIPIUL BUCURETTI  ARAD 6. Cornel lu Vădim Tudor  2. Zoltân Hosszu PARTIDU L SOCIALIST AL  BIHOR  MUNCII 3. IosifCsapo CARAŞ-SEVERIN CLUJ 1. Ştefan David DOLJ 4. Petre Constantin Buchwald COVASNA  2. Adrian C.Păunescu 5. Gâbor Kozsokâr  GORJ 6. Lajos Magyari 3. Mihail M.Ladaru M.Ladaru HARGHITA  TULCEA  7. Gâbor Menyhârt Hajdiu 4. Andrei Suhov 8. AttilaVerestoy   VÂLCEA  MUREŞ 5. Gheorghe Răboacă 9.Gyorgy Frunda PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIONALE 10. 10. Bala Mark6 ROMÂNE SATUMARE  ALBA  11. Kâroly Ferenc Szabo 1. Dumitru Pustal SĂLAJ BIHOR  12 Denes Seres 2.Florlca Doina Ignat

  ANEXA NR. 10 GUVERNUL THEODOR STOLOJAN 16 octombrie 19911991-18 18 noiembrie 1992 • Theodor Stolojan -prim-ministru -prim-ministru al Guvernului • Adrian Năstase -m -minist inistru ru de externe • Generalul Generalul Niculae Niculae Spiroiu -ministrul apărării apărării naţionale • Mircea Ionescu Quinus Quinus - ministru de justiţi justiţiee • Victor Babiuc -rriinistru de interne • George George Danielescu Danielescu -ministrul -ministrul economiei economiei şi finanţelor  • Dan Mircea Popescu -ministrul muncii şi protecţiei sociale • Constantin Constantin Fota Fota -ministrul comerţului comerţului şi turismului • Dan Dan Constantinescu -ministrul industriilor  • Petre Mărculescu -ministrul inistrul agriculturii agriculturii şi alimentaţiei alimentaţiei • Traian Băsescu -ministrul transporturilor  • Andrei Chirică -ministrul comunicaţiilor  comunicaţiilor  • Dan Dan Nicolae -minist -ministrul rul lucrărilor lucrărilor publice şi amenajării amenajării teritoriului • Marcian Marcian Bleahu -ministr -ministrul ul mediului • Mihail Golu -minist -ministrul rul învăţământului învăţământului şi ştiinţei • Ludovic Spiess Spiess -ministrul culturii • Mircea Maiorescu -ministrul -ministrul sănătăţii sănătăţii • Ioan Moldovan oldovan -ministrul tineretului şi sportului • Florian Bercea - ministrul bugetului, veniturilor veniturilor statului şi controlului financiar, financiar, în cadrul Ministerului Ministerului Econom Economiei şi Finanţelor  • Ion Aurel Aurel Stoica -ministru pentru pentru relaţia cu Parlamentul Parlamentul

486 487

  ANEXA NR. 12

 ANEXANR.il GUVERNUL NICOLAE VACAROIU 20 noiembrie 19929 Nicolae Văcăroiu -prim-ministru al Guvernului

• Mişu Negriţoiu Negriţoiu -ministru de Stat, preşedinte preşedinte al consiliului de Coordonare. Coordonare. Strategie şi Reformă economică economică • Dan Dan Mircea Popescu -ministr -ministru u de Stat, ministrul ministrul muncii muncii şi protecţiei sociale • Florin Georgescu Georgescu -ministru -ministru de Stat, ministru de finanţe • Teodor Viorel Meleşcanu -ministru de Stat, ministru de externe • Petre Ninosu - ministru de justiţie • General Niculae Spiroiu -ministrul apărării naţionale • George Ioan Dănescu - ministru de interne • Dumitru Popescu -mimstrul -mimstrul industriilor  industriilor  • Ioan Oanc Oancea ea -ministrul agriculturii şi alimentaţiei • Paul Teodoru - ministrul ttransporturilor  ransporturilor  • Andrei Chirică - ministrul comuni c omunicaţiilor  caţiilor  • Constantin Teculescu Teculesc u - ministrul ministrul comerţului comerţului • Dan Dan Matei Matei Agathon -mimstrul turismului • Marin Cristea -ministrul lucrărilor publice şi amenajă amenajării rii teritoriului Aurel Constantin Ilie -ministrul -ministrul apelor, apelor, pădurilor şi protecţiei 9 Aurel mediului © Liviu Maior - ministrul învăţămîntului • Doru Dumitru Palade -mimstrul cercetării şi tehnologiei 9 Iulian Mincu -ministrul sănătăţii Mihail Golu - ministrul culturii 9 Mihail 9 Gheorghe Angelescu -mimstrul -mimstrul tineretului tineretului şi sportului • Vaier Dorneanu Dorneanu -ministru -ministru pentru relaţia relaţia cu Parlamentul Parlamentul

Naţionalitatea

Număr de persoane

Total Români Maghiari (831 secui) Romi Germani (1843 saşi şi 6292 şvabi) Ucraineni (350 ruteni) Ruşi-lipoveni (8914 ruşi) Turci Sârbi Tătari Slovaci Bulgari Evrei Croaţi Cehi Polonezi Greci  Armeni Caraşoveni Ceangăi Şi alte naţionalităţi Nedeclarată

22 760 449 20 352 980 1 620 199 199 409 723 119 436 66 833 38 688 29 533 29 080 24 649 20 672 9 935

% din total 100,0 89,4 7,1 1.8 0,5 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1

489 488

1994

veni în Româ România nia cu ocazia sărbătorilor de Paşte. Ex-regele x-regele consi deră inacceptabile condiţiile impuse de Guvernul român pentru ca vizita sa sa să poată avea avea loc. E vorba vorba de un control riguros al duratei, duratei, itinerariului şi programului programului vizitei. vizitei. -Bruxelles. Ministrul Apărării Apărării Naţionale, Naţionale, GheorgheTinca, depune la sediul N.A.T.O. documentul documentul de prezentare a României la parteneriatul parteneriatul pentru pace. Documentul cuprinde cuprinde propunerile concrete ale ţării noastre pentru cooperarea cu alianţa nord-atlantică. Docum Documentul entul a fost analizat şi de George Joulwan, Joulwan, comandantul suprem al forţelor NA.T.O. -PA.C. consideră că acordul militar româno-rus trebuie cunoscut de Parlament, Parlament, ca şi toate celelalte celelalte documente care angajează angajeazăpolitica externăa României. Reprezentantu Reprezentantull P.A.C. îşi manifestă îngrijorarea pentru declaraţiile ministrului rus al apărării, apărării, din care rezultă că a obţinut de la România România mai mult decât se aştepta şi că această ţară se reorientează în politica externă. • 3mai Grupul parlamentar P.D. din Camera Deputaţilor  cere Parchetului General punerea sub urmărire penală a unor  lideri P.U.N.R. -Gheorghe Funar, IoanGavra, Cornel Brahaş pe care reprezentanţii P.D. îi consideră complici complici la înşelăciune înşelăciune în dauna daunaavutuluiprivatpentrucăaceştiaaususţinut publicjocurile denoroctipCaritas. -T.M.B. -T. M.B. declară legal Congresul Congresul P.N.L. P.N.L. de la Bucureşti, Bucureşti, deci Radu Câmpeanu este confirmat ca preşedinte al P.N.L. Deşi  înfrânt, decăzut din funcţia de preşedinte al P.N.L., MirceaIonescu următoarele decizii judecătoreşti. Quintus speră în următoarele • 4 mai P.U.N.R. susţine că dimpotrivă, P.D. a sprijinit jocurile de noroc. Grupurile Grupurile parlamentare ale partidului sesizează şiele eleorganelede justiţie, justiţie, încercândsădemon demonstreze strezecăfenomene fenomenele le de corupţie şi jocurile de noroc au fost încurajate de guvernele şi liderii P.D. Ioan Gavra însuşi cere procurorului general să declanşeze ancheta penală împotriva lui Petre Roman, Trai Traian an Băsescu,Adrian AdrianSeverin,RadaIstrateetc. Totodată, în numele partidului se trimite o scrisoare lui Nicolae Văcăroiu Văcăroiu în care se cere interzicerea jocurilor de noroc gen Caritas, pentru al cărui faliment sunt sunt acuzaţi tot liderii lideri i P.D. care l-au tolerat. P.D. P.D. protestează protesteazăîmp împotriva otrivaacţiunilor P.U.N.R.,îl acuzăpe IoanGavra de fals intelectual, de uz de fals, de abuz abuz în serviciu, bineînţeles tot printr-osesizaredepusălaParchetulGeneral General(6 mai). -Camerele reunite ale Parlamentului trec la constituirea comisiei de anchetă asupra repartizării locuinţelor de către 380

1994

Parlame Parlament, nt,Guvemşi preşedinţie.Preşedintelecomisiei este Ioan Duţu (P.R.M.), vicepreşedinte Gheorghe Toduţ (P.L. '93), iar  secretar  Ioan Gavra (P.U.N.R.). -Apare în viaţa politică româneasc româneascăă şi un P.C.R. P.C.R. căruia T.M.B. îi acceptă cererea de înscriere capersoanăjuridică. persoană juridică. Victor organizatorul ulşi conducăto conducătorul rulnoului P.C.R., P.C.R.,care -se Hâncueste organizator zice -are 4 000 de membri şi 20 de filiale. • 4-8 mai. La Suceava cu ocazia Conferinţei Naţionale a OrganizaţiilorStudenţeştidinRomâniaseînfiinţeazăConfederaţia Studenţilor din Romînia (C.S.R.) la care aderă 31 de organizaţii studenţeşti studenţeşti din toate centrele universitare, cu excepţia Aradului, Aradului, Ploieştiului şi Piteştiului. Au lipsit Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi Uniunea Naţională Independentă a Studenţilor. Studenţilor. în Conducerea Conducerea Confederaţiei Confederaţiei au fost fost aleşi: aleşi: Ovidiu Donţu -preşedinte; Ovidiu Zară. Aurel Răcăţanu. Constantin secretar. Zgâmbău -vicepreşedinţi; Claudiu Stoicescu - secretar. Cinci parlamentari parlamentari ai opoziţiei opoziţiei care fac parte din • 9 mai. Cinci comisiapentrucercetareacazurilordecorupţiedepunlaBirourile Permanente Permanente ale Camerelor Camerelor Parlamentului Parlamentului un Raport separat separat privind rezultatele cercetărilor. Semnatarii acestui Raport (de câteva sute de pagini) îl acuză pe Romul Vonica de atitudine partizană, de muşamalizarea afacerilor afacerilor în care sunt implicate implicate nume sonore din Guvern şi din alte structuri ale puterii. Cei cinci au fost nevoiţi să redacteze un Raport separat pentru că Romul Vonican-a acceptat să includă în Raportul comisiei documentele oferite de ei ceea ce îi determină să nu recunoască recunoască viabilitatea Raportului ortului oficial, girat girat de Vonica. Cei cinci parlamentari (Ioan A.Mureşan, vicepreşedintele comisiei anticorupţie, senator Gâbor Koszokâr, membru, deputat IoanGhişe, membru, deputat Călin susţin printre Nestor, membru, deputat Dorel Coc, membru) susţin foarte foarte multe altele: „Lipsa „Lipsa de reacţie a celor aflaţi astăzi la la guvernare guvernare şi care deţin toate instrumentele instrumentele necesare diminuării acestui fenomen îngrijorător din societatea românească CORUPŢIA - ne face să afirmăm afirmăm că nu există există voinţă politică motivată pentru restabilirea legalităţii şi a stării de normalitate în ţară". ţară". Una Una dintre măsurile propuse are în vedere .Asumarea răspunderii politice pentru faptele şi acţiunile întreprinse de membrii cabinetului Văcăroiu. Primul-ministru Primul-ministru să înainteze înainteze demisia cabinetului pe care îl conduce. Aceasta ar crea posibilitatea găsirii unei noi formule formule guvernamentale, care, animată de o altă voinţă politică, ar putea opri opri dezastrul în care seaflă ţaraşi arorienta societatea românea românească scăspre normalitate". normalitate".

381

1994 - U.E.O. U.E.O. propune propune statelor statelor foste comuniste comuniste să devină „parteneriasociaţi".Nouăstate, printre careşi Româ România, nia,răspund răspund acestei oferte. • 10 mai. P.L.'93 P.L.'93 învinovăţeşte Guvernul Guvernul pentru neprezentarealatimpabugetului bugetuluipeanul 1994 1994şiîi cereluiIonIliescu, Il iescu, printr-o scrisoare deschisă, să se implice în sancţionarea penală penală a lui Nicolae Văcăroiu Văcăroiu şi Florin Florin Georgescu pentru infracţiunea infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor intereselor publice. Aceeaşi acuzaţie este formulată şi de la tribuna Parlamentului în prima zi a dezbaterilor dezbaterilor proiectului proiectului Legiibugetuluide stat peanul 1994. P.L.'93 P.L.'93 anunţăcă vasesiza oficialcele două douăCamere Camereşi Curtea Curteade Conturi. Conturi. Liberalii amintesc că proiectul de buget pe 1994 trebuia prezentat de Guvern Guvern din oct. 1993 1993 (conform Legii Legii finanţelor publice) şi că, înabsenţalui, dela începutul începutulanuluipânăla adoptarea adoptareabugetului bugetului cheltuielile cheltuielile făcute n-au nici o bază legală. După După ce se trece la la discuţiile propriu-zise pe marginea proiectului de Lege a bugetului, Florin Florin Georgescu, ministrul finanţelor, finanţelor, prezintă bugetul bugetul ca bun, fiindcă asigură relansarea economiei, creşterea P.I.B. (produsul (produsul intern brut), a producţiei industriale, agricole, a protecţiei sociale şi înlesneşte infuzia infuzia de capital străin din partea organismelor  organismelor  fianciareinternaţionale.Anterior,Florin Georgescu Georgescua recunoscut recunoscut căbugetulpe1994esteunulde austeritate, austeritate,justificată prinintenţia intenţia de a stopa inflaţia şi de a respecta înţelegerile cu F.M.I., privind unelemăsuri depolitică economică. economică.După După optimismul optimismulministrului finanţelor se face simţit pesimismul parlamentarilor opoziţiei, Mircea Ciumara (P.N.Ţ.C.D.), economist, economist, consideră proiectul debugetpur şisimpluilegal,antieconomic,antidemocratic, antidemocratic,anti social, antinaţional. Pornind de la aceste diferenţe de opinii, opinii, greu de ignorat, proiectul proiectul Legii bugetului pe 1994 va constitui, în în şedinţele ce vor urma, o încercare încercare grea pentru parlamentarii ambelor ambelor tabere. • 10-11 mai. Ziarul Adevărul continuă să-1 acuzepe Adrian Năstase Năstase pentru deţinerea a p patru atru locuinţe. O dată cu atacurile extrem de dure („Partidul învârtiţil învârt iţilor or -Semnu -Semnul electoral electoral -CASA") SA") ziarul publică şi replica lui Adrian Năstase (pe carecare-1 1 numeşte numeşte „Năstase „Năstase Patrucase") în care sunt demontate, demontate, punct cu punct, acuzaţiile acuzaţiile formulate formulate de incisiva publicaţie. Şi recent înfiinţata comisie parlamentară parlamentară care analizează felul în care au fost atribuite locuinţele locuinţele unor demnitari (Guvern, (Guvern, Parlament.preşedinţie) pri meşte din partea partea lui Adria Adrian n Năstase o scrisoare de explicaţii în legătură cu acuzele ce i se aduc. • 11 mai. Consiliul de Administ Administraţie raţie al F.M.I. aprobă 382

1994 Acord Acordul ul stand-by stand-by cu România, România, pe o durată de 19 luni, în care liiogramul liiogramul de finanţare se ridică la 700 milioane dolari, sumă destinată consolidării rezervelor valutare ale ţării. - Strasbourg. La Sesiunea Comitetului Comitetului de Miniştri Miniştri ai (ConsiliuluiEuropei,TeodorMeleşcanusemneazăProtocolul11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor  document cheie al Convenţiei şi care iMindamentale, considerat document pievede, pievede, printre altele, altele, dreptul cetăţenilor cetăţenilor de a se adresa Curţii drepturilor omului. • 12 mai. Conferin Conferinţă ţă de presă organizată de parlamentarii parlamentarii opoziţiei opoziţieicarefac parte dincomisiapentrucercetareacazurilor de corupţie,RomulVbnica,preşedintelecomisiei,estedinnouacuzat ia a încercat să acopere acopere marile afaceri dub dubioase ioase în care sunt Implica Implicate te persoane persoane importante şi că datorită acestei preocupări preocupări  vinovate comisia nu a putut lucra, multe documente hotărâtoare nefiindunefiindu-ii puse la dispoziţie. Parlamentarii opoziţi opoziţiei ei care au 11 îcercat să lucreze alături de Romul Vonica avertizează că actuala guvernare guvernare a permis permis transferarea ilegală a capitalului de stat în proprietate proprietate privată şi că politica politica economică a Guvernului va Impune ţării modelul economic şi social latino-american, adică o mână de magnaţi care controlează toate pârghiile puterii econom economice ice şi politice pe de o parte, iar pe de altă altă parte masele   înfricoşate şi îndobitocite de sărăcie. Raportul separat al parlamentarilor opoziţiei îi numeşte şi pe cei consideraţi vinovaţi de extinderea extinderea corupţiei: Flori Florin n Georgescu, ministrul finanţelor, finanţelor, Ioan Oancea, ministrul agriculturii, George Ioan Dănescu, fostul ministru de interne, Paul Teodoru, fostul ministru al transporturilor, transporturilor, Vior Viorel el Hrebenciuc, Hrebenci uc, secretarul secretar ul general al Guvernului. -La şedinţaBiroului BirouluiExecutiv Executival P.D.S.R P.D.S.R., .,la lacare eprezent şiIon IonHiescu,sediscutăşi „cazul „cazulNăstase". Preşedintelu Preşedinteluiiexecutiv al P.D.S.R. P.D.S.R. i se cere să explice afirmaţia pe care a făcut-o făcut-o şi din carerezultăcăîn campania campaniadeclanşată declanşatăîmpotrivaluiar fiimplicaţi şi unii membrii ai conducerii P.D.S.R, nemulţumiţi că în ultima vreme vreme partidul a fost mai „dinamic". Totul s-a s-a termina terminatt cu bine, concluzia concluzia fiind că atacurile contra lui Adrian Adrian Năstase sunt de fapt atacuri la adresa P.D.S.R., P.D.S.R., fiindcă „e mai uşor să demolezi demolezi un partid, demolând demolându-i u-i liderii". Toată lumea a căzut de acord că numai opoziţia opoziţia ar fi autoarea ofensivei ofensivei împotriva lui Adrian Adrian Năstase, deci împotriva împotriva P.D.S.R., P.D.S.R., şi şi-a afirmat afirmat solidaritatea cu colegul de partid greu încercat. • 13 mai. Ion Iliescu, Iliescu, prin Traian Chebeleu Chebeleu,neag ,neagăă că 383

1994 1994

preşedinţia ar fi implicată în campania de presă împotriva lui AdrianNăstase. -î n timp ce în Parlam Parlament ent se discută discută proiectul proiectul de buget buget pe 1994,căruiai seaduccritici critici defond,premierul premierul Nicolae Văcăroiu se află într-un turneu turneu în America Latină - Brazilia, Brazilia, Peru, Peru, Para Para guay. -Brăila. -Brăi la. Congresul Congresul Extraordinar Extraordinar al B.N.S. B.N.S. îl alege alege pe acestei confederaţii Dumitru itru Costin în funcţia de preşedinte al acestei sindicale. • 14 mai. Continuă Continuăturneeleelectorale ale partidelor partidelorpolitice (P.A.C. în judeţul Argeş, P.L.'93 în Dolj etc.) • 16 mai. La invitaţia Parlamentului României soseşte în  vizită la Bucureşti Egon Klepsch, preşedintele Parlamentului European. Au loc întâlniri cu AdrianNăstase, Oliviu Gherman, liderii liderii grupurilorparlamen parlamentare, tare,membriiai Guvernului, Guvernului, IonIliescu etc. -Subcomisia parlamentarăde anchetăa „cazului Spiroiu"  îl absolvă pe fostul ministru al apărării naţionale de acuzaţiile aduse de Corneliu VădimTudor. • 17 mai. Curtea Curtea Constituţională Constituţională decidecă Legea Legea impozi impozi tuluipe venitul agricolcontravineC Constituţiei onstituţieiprin prevederea prevedereaca aceasta să intre în vigoare în 1994, încălcând astfel principiul care interzice aplicarea retroactivă a legilor. -Grupul -Grupulparlamentaral minorităţilor minorităţilornaţionale, altele decât ceamaghiară,depunelaBiroulPermanentalCamereiDeputaţilor  un proiect de Lege a minorităţilor naţionale. -Ion Iliesc Iliescu promulgă Convenţia Europeană a Drepturilor  Omului. -Raportul Koriig Jansson, Jansson, pe care raportorii Consiliului Europeil-auîntocmitînurmaviziteiefectuateînRomânia,conţine numeroasecritici critici laadresa funcţionării funcţionării mecanismelor mecanismelordemocratice democratice în România România (Politia şi S.R.I., sistemul sistemul judecătoresc, repararea nedreptăţilor nedreptăţilorşi restituireade proprietăţi proprietăţifoştilordeţinători,avocaţii, homosexualitat homosexualitatea, ea, mass-media, mass-media, administraţia administraţia locală şi regională,   bisericile, sindicatele, graţierea prezidenţială). în capitolul „Rezum „Rezumat at şi concluzii" se afirmă, printre altele: al tele: „Trebuie „Trebuie făcută totuşi observaţia că până în prezent numai o mică parte din angajamentele luate de autorit autorităţile ăţile române române cu ocazia admiterii în Consiliul Consiliul Europei uropei au fost respectate". Aces Acestt document document va stârni reacţii de nemulţumire din partea unor oameni politici români şi  va fi combătut în scris de unii membri ai delegaţiei parlamentare române la Consiliul Europei care vor înainta obiecţiile lor  384

Secretariatului Secretariatului Consiliului Consiliului Europei. • 19 19 mai. P.D.S.R. şi P.U.N.R. se aşază din nou la masa 11atativelor pentru rediscutarea protocolului încheiat în luna febr. şi rămas fără efecte în plan practic, adică fără cooptarea P.U.N.R. la guvernare. Mai Mai vechii aliaţi hotărăsc ca până la 1 iun. iun. să aibă loc o nouă remaniere guvernamentală. • 21 mai. împrumuturi, împrumuturi. Banca Mondială şi Grupul celor 24 de ţări industralizate au decis să acorde împrum împrumuturi uturiRomâniei României(peste unmiliardde dolari). • 23 mai. Liderii P.N.Ţ.C.D. se preocupă de declaraţiile lâcute de Ion Iliescu Ili escu în cursul vizitelor la Oradea şi Satu Mare unde preşedintele ţării ar fi afirmat că adoptarea Legii fondului funciar funciar reprezintă reprezintă cea mai mare greşeală din ultimii patru ani. (Ulterior Ion Iliescu a precizat că nu se referea la conţinutul Legii şi la împroprietărirea ţăranilor, ci la modul de aplicare a Legii.) P.N.Ţ.-iştii .Ţ.-iştii declară că nu-i nu-i mai miră atitudinile atitudinile criptocom criptocomuniste uniste ale lui Ion Iliescu, ci îi îngrijorează efectul negativ asupra privatizării al unor astfel de verdicte. -Parchetul de pe lângă T.M.B. a declarat apel împotriva împotriva hotărâriide reînfiinţare reînfiinţarea P.C.R. P.C.R. • 24 24 mai. Rusia Rusia şi parteneriatul pentru pace. Miniştrii Miniştrii apărării apărării ai ţărilor NA.T.O., reuniţi la Bruxelles, răspund pretenţiilor  Rusiei formulate formulate de ministrul apărării, Pavel Graciov. Graciov. Rusia doreşte ca N.A.T.O. să-i recunoască statutul de mare putere şi să-i acorde un tratament privilegiat. Membrii NA.T.O. declară că sunt dispuşi să realizeze o relaţie rel aţie mai strânsă cu Rusia în afara parteneriatului pentru pace, însă nu poate fi vorba de relaţii strate gice sau speciale şi nici de dreptul de veto în anumite domenii. domenii. Rusia Rusia va semna semna totuşi acordul de parteneriat pentru pace, chiar  lareuniuneaminiştrilorapărăriiN.A.T.O.delaBruxelles,obţinând şi unele atu-uri care se justifică justifică prin calitatea ei de mare putere militară. -Reprezentanţii opoziţiei iau atitudine faţă de afirmaţiile lui Ion Iliescu, făcute făcute în cursul unei vizite în judeţul Bihor, Bihor, con con form cărora unii judecători şi-ar fi depăşit atribuţiile profesionale, adoptând adoptând hotărâri în favoarea foştilor proprietari ai imobilelor  naţionalizate naţionalizate.. Dinu Patriciu Patrici u (P.L/93) (P.L/93) consideră consideră că Ion Ilies Iliescu cu „pune „pune bazele unei dictaturi de catifea", depăşindu depăşindu-şi -şi mandatul prin imixtiuni imixtiuni în treburile unor instituţii de stat. • 28-29 mai. Petroşani. Primul Congres naţional al minerilor. minerilor. Participă ca invitaţi reprezentanţi ai preşedinţiei, 85 Guvernului, Guvernului, ai unor unor ministere, parlamentari parlamentari hunedoreni hunedoreni şi 3un

1994 1994

singur singur lider de partid partid -Ilie -Il ie Verdet Viorel Hrebenciuc, secretar  general al Guvernului, e interesat ca sindicatele din minerit să fie unite. Minerii prezenţi la Congres hotărăsc să formeze un supersindicat care să consfinţească unitatea mişcării sindicale minereşti. Acesta a luat numele de Convenţia Minieră CreştinDemocrată„Sfânta „SfântaVarvara" Varvara"al cărei preşedinteafost ales Miron Cosma. P.N.Ţ.C.D. va saluta apartenenţa la ideile creştin democraţiei democraţiei a unui sindicat puternic, exprimân exprimându-ş du-şii speranţa că onouăvizitălaBucureştiaminerilor,eventuallasediulP.N.Ţ.C.D.,  va decurge „ca între prieteni". • 30 mai. Consiliul Consiliul Naţional al P.L.'93. într-un apel adresat C.D.R. C.D.R. se propune să se declanşeze negocierile în vederea transformării C.D.R C.D.R.. în partid politic. Propunerea Propunerea provoacă provoacă stupefacţie în rândurile opoziţiei şi reacţii nete de respingere a ofertei. Corneliu Coposu: „Cred că propunerea P.L/93 nu urmăreşte altceva decât să evite evite tendinţa pozitivă de unificare unificare   într-un într-un partid liberal a celor 7 fracţiuni liberale existente". Constantin Avramescu (P.S.D.R.): „Este o copilărie şi face parte din teribilismele cu care nea obişnuit P.L.'93". Ion Diaconescu: „Este o diversiune". RaduVasile Vasil e (P.N.Ţ.C.D.): „Ce a făcut P.L.'93 se numeşte show politic". Călin Popescu Tăriceanu: „O manifestare manifestare a complexu complexului lui piticului piticului de care suferă P.L.'93". • 31 mai. Camere Camerele le reunite ale Parlamenentului Parlamenentului adoptă adoptă proiectul Legii bugetului de stat pe 1994 cu 227 voturi pentru, 72 contra şi 31 de abţineri. P.D.S.R P.D.S.R.. şi aliaţii aliaţii au votat pentru, iar  partidele de opoziţie fie au votat contra, fie s-au s-au abţinut. -Comisia -Comisia parlamentară parlamentarădecercetare acazurilorde corupţie corupţie a depus raportul final lla a Birourile Permanen Permanente te ale ale Camerelor  Camerelor  Parlamentului. Raportul cuprinde şi varianta parlamentarilor  opoziţiei, ca şi un program legislativ pentru combaterea combaterea actelor  de corupţie. La Birourile Birourile Permanente Permanente ale ale Camerelor Camerelor mai exista încă un Raport al P.D., pe tema corupţiei, care încearcă î ncearcă să-1 contracareze pe cel instrumentat de Romul Vonica. • 1 iun. iun. în Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor încep dezbaterile dezbaterile pe marginea margineaproiectului Legiiînvăţământului.Mulţi Mulţi parlamentari parlamentari şi oameni politici o compară, compară, prin importanţă, importanţă, cu Constituţia Constituţia şi se aşteaptă ca dezbaterile dezbaterile să fie de mai lungă durată şi de m mare are dificultate. U.D.M.R. U.D.M.R. a şi prezentat comisiei de specialitate specialitate a Camerei Deputaţilor un număr număr apreciabil apreciabil de amendamente. Comisia a respins amendamentele, dar U.D.M.R. nu s-a resemnat ci le-a transmis lui Ion Iliescu împreună cu rugămintea de a 386

interveni pentru adoptarea lor, Revoluţionarii lui dec,'89 sunt din nou sub • 2 iun. Revoluţionarii balcon balc onul ulclădiriifostului fostuluiCC. CC.al PC.R PC.RDeaceastădatăsuntpuţini, dar tot revendicativi. Ei cer ridicarea imunităţii imunităţii parlamentare senatorilor Valeriu Momanu (P.D.S.R), Corneliu Vădim Tudor  (P.R.M.) şi Adrian Păunescu (P.S.M.) pentru că au denigrat revoluţionarii revoluţionarii şi Revoluţia din dec.'89 în plenul Senatului. Cei prezenţi prezenţi cer ca tratativele tratativele să aibă aceeaşi aceeaşi regie ca în dec.'89: dec.'89: o delegaţie delegaţiea parlamen parlamentarilor tarilorsă iasăîn celebrul celebrulbalconşi săînceapă înceapă discuţiile cu revoluţionarii. Oliviu Gherman nu acceptă jocul ci îi invită pe nemulţum nemulţumiţii iţii din stradă în sala de şedinţe a Senatului, pentru a le spune că numai numai ministrul justiţiei justiţiei poate ridica imunitatea parlamentară parlamentară în scopul începerii urmăririi penale. OliviuGhermanîntrevede întrevedeo soluţie:o scrisoarearevoluţionarilor  să ajungă la cei trei parlamentari pentru ca aceştia să hotărască ce e de făcut. La următoarea şedinţă şedinţă a Senatului, revoluţionarii prezenţi în faţa clădirii îl determină pe Corneliu Vădim Tudor să ajungă ajungă la fotoliul său de senator printr-o intrare secundară. secundară. • 3 iun. iun. La Constanţa, Constanţa, un grup de revoluţionari încearcă să oprească accesul lui Corneliu Vădim Tudor în clădirea prefecturii. Au loc incidente între aceştia şi forţele de ordine convocate pentru a apăra prefectura ,dar şi staff-ul P.R.M. Odată salvatdemâniacelorcenuTagreeazăşinu-1doresclaConstanţa, Corneliu Corneliu Vădim Tudor declară susţinătorilor P.R.M. că a fost informat despre un complot pe care îl pregăteşte opoziţia sub conducerea conducerea lui Petre Petre Roman. Conform onform unui unui plan bine pus la punct va va avea loc înlăturarea prin forţă a puterii, asasinarea lui Ion Ilies Iliescu cu şi instalarea regelui Mihai, Mihai, şi toate acestea numai până la 17 iun. Imediat Colegiul Colegiul Director al P.D. protestează protestează împotriva împotrivaafirmaţiilor afirmaţiilorlui CorneliuVădimTudor,pecare leconsi deră o diversiune periculoasă şi cere sesizarea Procuraturii Generale Generale ca şi ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului P.R.M. La rândul lui Corneli Corneliu u Vădim Tudor Tudor se consideră ameninţat şi pretinde să i se ridice imunitatea imunitatea parlamentară lui Petre Roman. Roman.Intervineşi S.R.I.precizând precizândîntr-uncomunicatcă din datele datele pe care le le are nu rezultă rezultă că Ion Iliescu, Guvernul uvernul şi celelalte structuri statale ar fi în pericol şi nici că ex-regeie Mihai ar reveni în România (6 iun.). •6 iun. Camera Deputaţilor se pronunţă în problema Legii de organizare şi funcţionare a Societăţilor naţionale de Radio şi Televiziune, Lege care a primit din partea Curţii Constituţionale verdictul de neconstituţionalitate pentru pentru articolul articolul care prevedea 387

1994 ca activitatea instituţiilor respective să fie controlată de comisiile parlamentare. La dezbaterea finală opoziţia opoziţia insistă insistă pentru a se menţine în Lege articolul pus sub semnul neconstituţionalităţii, încercând să demonstreze demonstreze că e necesar ca Radioul şi T.V. T.V. să fie controlate de comisiile de cultură cultură ale Parlamentului. Parlamentului. Majoritarii nu acceptă să se instituie un control riguros la Radio şi T.V., prin intermediul comisiilor, comisiilor, ci îşi impun, impun, prin vot, dorinţa de a lăsa cele două instituţii instituţii în grija plenului Parlamentului. Parlamentului. în consecinţă opoziţia opoziţiapierdeocazia dea-şimai spune spune cuvântul cuvântul despreactivitatea Radioului Radioului şi T.V. pentru că dacă în comisii comisii propunerile propunerile ei aveau şansa să se impună impună la vot, în plenul Parlamentului Parlamentului majoritarii majoritarii pot avea de fiecare dată câştig câştig de cauză, prin numărul numărul voturilor. Reprezentanţii opoziţiei consideră că în acest caz Curtea Constituţională a cedat presiunilor puterii care insistă să-şi menţină controlul asupra celor două instituţii. • 7 iun. în Senat continuă dive divergenţele rgenţele pe marginea marginea proiectului de lege care reglementează situaţia imobilelor  naţionalizate. Opoziţia Opoziţia susţine să se restituie fiecărui fost proprietar proprietartoate proprietăţileimobiliare imobiliarepe carele-adeţinutînainte de naţionalizare, iar majoritarii insistă pentru a se restitui câte un singur apartament apartament şi doar dacă dacă fostul proprietar locuieşte în prezent în apartamentul apartamentul respectiv în calitate de chiriaş. în plus ei propun propun un amendament amendament la lege lege care prevede prevede ca toate hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în favoarea favoarea foştilor proprietari, prin care aceştia şi-au şi-au redobândit redobândit locuinţele, să fie anulate. -Parlamentarii de la la Chişinău Chişinău votează pentru schimbarea schimbarea imnului naţional. Se renunţă la „Deşteaptâ-te române" în favoarea imnului (provizoriu) „Linîba noastră". • 8 iun. Şi Senatul acceptă acceptă verdictul de neconstituţionalitate formulat de Curtea Constituţională în legătură cu articolul ce prevedea (în Legea de organizare şi funcţionare funcţionare a societăţilor naţionale de Radio şi Televiziune) ca activitatea Radioului şi Televiziunii să fie sub controlul comisiilor de cultură ale Parlamentului, Prin vot se impune soluţia preferată de majoritarii din Camera Deputaţilor: Radioul şi Televiziunea vor fi supuse controlului plenului Parlamentului. • 9 iun. Colegiul Director Director al P.A.C. P.A.C. propune propune un set de principii care să să conducă la reorganizarea C.D.R., C.D.R., dintre care cel mai important important prevede transformarea transformarea C.D.R. C.D.R. într-o alianţă alianţă de partide politice, separată de formaţiunile formaţiunile nepolitice care ar urma să se constituie constituie într-un Forum Forum de Susţinere Susţinere Civică a C.D.R. C.D.R. P.A.C. mai doreşte să se stabilească deja cond conduita uita electorală în cadrul 388

1994 C.D.R. -în Senat au loc controverse în legătură cu proiectul Legii Imob Imobilelor ilelornaţionalizate. SenatorulP.S.M., P.S.M., Gheorghe Gheorghe Răboacă, propune să fie fie restituite restituite numai imobilele imobilele naţionalizate naţionalizate după 1950, deoarece înainte de această dată au fost naţionalizate doar ' li nobile nobilele leaparţinând aparţinând„criminalilor „criminalilorşi trădătorilordeţară".în această fază a dezbaterilor opoziţia părăseşte sala protestând împotriva împotriva .illrmaţiei senatorului socialist. - Revo Revoluţiona luţionarii rii lui dec.'93 (şi din Constanţa) Constanţa) îşi îşi trimit icprezentanţii la Parchetul General General - unde unde are loc loc o modestă modestă manifestaţie -pentru a susţine cererea lor de ridicare a imunităţii parlamentare senatorilor Corneliu Vădim Tudor, Valeriu Moir.-mu, şi Adrian Păuiiiicu. • 10 iun. Un grup grup de 20 de revoluţionari se apropie de locuinţa lui Corneliu Vădim Tudor unde scandează lozinci şi îşi exprim exprimă cuvoce ridicatăpăreri nutocmaiflatante despresenatorul P.R.M. Totul a durat lo-15 minute. La conferinţa de presă a P.R.M., Corneliu Vădim Tudor califică incidentul ca având o „gravitate excepţională" deoarece locuinţa i-a fost „atacată" de „vreo 20 de huligan huligani" i" conduşi de infractorul de drept comun comun Nicolae Nicolae Dide , secondaţi secondaţi de presă, chiar şi de cea străină şi dirijaţi din umbră umbră de Petre Roman. Roman. Corneliu Corneliu Vădim Tudor se consideră consideră victima victima unor  acte de terorism politic. -Conducerea P.N.Ţ.C.D. anunţă într-un comunicat că va declanşa, declanşa, prin parlamentarii parlamentarii săi, săi, procedura procedura de suspendare suspendare din funcţie funcţie a lui Ion Iliescu, Iliescu, pentru că a atentat la independenţa independenţa puterii judecătoreşti, afirmând călinele decizii judecătoresc are dădeau câştig de cauză foştilor proprietari ai imobneior  naţionaliza naţionalizate te în defavoare defavoareaa chiriaşilor chiriaşilor n-ar n-ar fi fost luate legal. Preşedinţia Preşedinţia răspunde, răspunde, calificând atitudinea atitudinea P.N.Ţ.C.D. drept „o ofensă ofensă inadmisibilă inadmisibilă la adresa preş preşedintelui", edintelui", „un act regretabil, penibil chiar pentru autorii lui". Peste câteva zile (14 iun.) liderii P.N.Ţ.C P.N.Ţ.C.D, .D,şiP.D.vor hotărîsâ-1invitepeIon IonIlies Iliescu cuîn faţaParla mentului mentului pentru a-şi defini poziţia faţă de problema problema deciziilor  deciziilor    jjudecătoreşti udecătoreşti de restituire restituire a imobilei imobilei "^ţionalizat "^ţional izatee foştilor  proprietari. • 13 iun. iun. P.N.Ţ.C.D. nu acceptă u-i u-i foi foi -naţiuni -naţiunile le nepolitice nepolitice săfie eliminatedinConvenţie. -Opoziţia anunţă că se retrage • I tterile proiectului Legii Legii caselor caselor naţionalizate pentru că majoritarii au adoptat un amendam amendament prin care se prevede prevede ca proprietarii să primească 389 înapoi, înapoi, în natură, natură, doar locuinţa pe care c ocupă ocupă în prezent în

1994 calitate de chiriaşi, urmând urmând ca pentru pentru celelalte celelalte să fie despăgubiţi despăgubiţi La o conferinţă de presă organizată ulterior se spune că Legea aşa cum pare să se contureze, e inacceptabilă, deoarece legifereaz furtul făcut de comu comunişti nişti cu 50 de ani în urmă. Reprezentanţii Reprezentanţii opoziţiei cred că „senatorii puterii au primit instrucţiuni de undeva" pentru pentru că „există o legătu legătură ră între declaraţiile declaraţiile lui Ion Iliescu şi ceeacea votat P.D.S.R P.D.S.R.". .".Parlamentariiopoziţiei mai mai declară W    vor medita la eventualitatea de a părăsi definitiv Parlamentul deoarece deoarece nu mai pot accepta să îîncurajeze ncurajeze „un parlam parlamentarism entarism de vitrină". A doua zi Valentin Găbrielescu citeşte în plenul Senatului declaraţia de retragere a opoziţiei de la dezbaterile respectivei legi. P.D. rămâne alături de majoritari. • 16 iun. William William Perry, ministrul aapărării părării al S.U.A., S.U.A., îl primeşte primeştela laPentagonpeomologul omologul român românGheorgheTinca, Tinca, pentru orundăde convorbiri convorbiri asupraprincipalelorprobleme problemeale securităţii şi asupra parteneriatului pentru pace. Cei doi doi miniştri semnează un memorandum de cooperare opţional între Ministerul Apărării al României şi Departamentul Apărării al S.U.A. • 14-16 14-16 iun. C.N.S.L.R.-Frâţia. C.N.S.L.R.-Frâţia. Alfa şi B.N.S. declanşează o grevă de protest. Peste 10 000 de oameni oameni ocupă Piaţa Victoriei, hotărâţi să nu plece până nu vor obţine creşterea salariilor cu 50%, renunţarea la fondul fondul admisibil admisibil pentru salarii, salarii, semnarea semnarea contractului colectiv de muncă ia toate nivelurile, indexarea indexarea obligatorie a salariilor. Sosesc grevişti din toată ţara, astfel încât greva ia proporţii îngrijorăto îngrijorătoare are pentru Guvern. După multe multe ore de tratative cu liderii celor patru confederaţii se semnează o conventie în care Guvernul Guvernul îşi ia o serie de angajame angajamente nte privind contractulcolectiv demuncă muncăşi creştereasalariilor.SS-aamaiobţinut şi suplimentarea bugetului pentru învăţământ, învăţământ, domeniu în care grevele cadrelor didactice (apr.-mai (apr.-mai 1994} 1994} au pus sub semnul semnul  întrebării încheierea anului şcolar. • 16-18 16-18 iun. Vizita în România a preşedintelui A Adunării, dunării, Parlamentare a Consiliului Consiliului Europei, Europei, Miguel Angel Martinez artinez.. Oaspetele Oaspetele va ţine ţine un discurs în faţa Birourilor Birourilor Permanente Permanente ale Camerelor Parlamentului şi se va întâlni cu personalităţi ale vieţii politice româneşti. româneşti. • 17 iun. Camerele reunite ale Parlamentului Parlamentului adoptă adoptă Legea de organizare şi funcţionare a Societăţilor naţionale de Radio şi Televiziune, Televiziune,eliminând,ca neconstituţional, neconstituţional,articolul articolul ceprevedea controlul activităţii acestor instituţii de către Parlament. Parlament. Legea Legea este promulgată promulgată de Ion Iliescu Iliescu la la numai numai două ore de la adoptarea adoptarea înParlament. Parlament. 390

1994 -Preşedintele -Preşedintele Ion Iliescu Iliescu anunţă că nu se va prezenta prezenta în

i ni Parlamentului, Parlamentului, dar e dispus să aibă o întrevedere întrevedere cu

reprezen reprezentanţii tanţiiC.D.R. C.D.R. şiP.D., însăaceştia aceştiarespingoferta. • 20 iun. Strasbourg. România România a ratificat Convenţia asupra I liepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului i Uropei, împreună cu protocoalele adiţionale. - Senatul adoptă (72 voturi pentru, 11 contra, 2 abţineri) l. /'.ca pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu i lestlnaţie de locuinţe, trecute în proprietatea statului după 6 mart. 1045. Opoziţia n-a luat parte la vot. • 21-22 iun. Răspunzâ Răspunzând nd invitaţiei, de a face o vizită în în Komânia, preşedintele Cehiei, Vaclav Havel, are întâlniri cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, lideri ai partidelor de opoziţie şi personalităţi personalităţi ale vieţii polit politice, ice, culturale culturale şi ştiinţifice ştiinţifice româneşti. româneşti. • 22 iun. iun. Opoziţia Opoziţia parlamentară parlamentară a depus la Camera I )eputaţiloro moţiune de cenzură împotriva Guvernului Văcăroiu, •ieiiinată iinată de 141 de parlament parlamentari ari (P.N.Ţ.C.D., P.L.'93, P.A.C., P.S.D.R., P.E.R., U.D.M.R, P.D. ). - Reprezentanţi Reprezentanţi ai U.D.M.R. şi bisericii Romano Romano-Cato -Catolice lice protestează împotriva deciziei primarului Clujului de a face •i.i paturi arheologice în centrul oraşului. • 23 iun. Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor adoptă (206 (206 voturi pentru, .',!) contra, 14 abţineri) Legea învăţământului. U.D.M.R. consideră legea inacceptabilă deoarece promovează discriminarea discriminarea minorita(ilor şi nu respectă Constituţia. Constituţia. • 27 iun. în plenul Camere Camerelor lor reunite ale Parlam Parlamentului entului se citeşte textul moţiunii de cenzură iniţiate de parlamentarii opoziţiei opoziţiei împotriva împotriva Guvernului Guvernului Văcăroiu, Văcăroiu, acuzat că nu respectă respectă ('onstituţia şi legile ţării, exemple fiind întârzierea cu care a prezentat prezentat Parlamentului Parlamentului proiectul Legii bugetului de stat pe 1994 şi prezenţa în echipa guvernamentală a 8 miniştri nevalidaţi de Parlament. Opoziţia a reuşit să să strângă numărul minim de semnături necesare pe cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui României. -Sindicatele din învăţământ hotărăsc hotărăsc să înceteze acţ acţiunile iunile deprotest (îngheţareaanuluişcolar) declanşate declanşatela la20 mai,deoarece deoarece  înţeleg să protejeze interesele elevilor şi să ţină cont de numărul tot mai redus al participanţilor la această acţiune. • 28 iun. P.D.A.R, anunţă, printr-un comunicat, că retrage sprijinul acordat Guvernului care promovează o politică 391 falimentară falimentară „de „de sărăcie şi incertitudine". Surpriza Surpriza pe care o face P.D.A.R P.D.A.R.. este este că se declară partid de opoziţie (de centru), centru), gest

1994 care-i surprinde surprinde pe oamenii oamenii politici, iar Adrian Năstase chiar  declară declară că va trata P.D A.R. în viitor ca pe un partid de opoziţie opoziţie,, cutoateconsecinţelecaredecurgdinnoulstatut statutadoptatdeacest partid. -Parlamentarii din opoziţie înaintează Camerei Deputaţilor  cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării (167 de semnături), căruia i se impută impută declaraţii declaraţii prin care încalcă principiul separării puterilor în stat şi principiul independenţei instanţelor judecătoreşti şi nesocoteşte dreptul de proprietate privată şi dreptul la moştenire. (Cu (Cu ocazia unei recente deplasări la Satu Mare, Ion Iîies Iî iescu cu a afirmat afirmat că „justiţia s-a pus ea însăşi în afara legii", judecând, cu o rapiditate condamnabilă, condamnabilă, cauze în care a admis acţiunile foştilor proprietari şi le-a reconstituit dreptul de proprietate, dispunândevacuarea chiriaşilor. chiriaşilor. Ion Iliesc Iliescu u şi-ar  fi dorit ca instanţele să respingă acţiunile foştilor proprietari în aşteptarea votării şi promulgării legii care trebuie să reglementeze situaţia caselor naţionalizate. Ion Iliescu a propus şi măsuri reparatorii: sentinţele pronunţate în favoarea foştilor proprietari proprietari să nu fie executate. Ulterior Ion Iliescu Ilies cu a susţinut că i s-au s-au răstălmăcit afirmaţiile şi a pus la dispoziţia presei imprimarea pe   bandă magnetică a discursului de la Satu Mare.) Birourile Permanente Permanenteale CamerelorParlamentuluiau hotărâtsă convoace convoace legislativul în sesiune extraordina extraordinară ră între 4 şi 7 iul. pentru pentru a dezbate cererea opoziţiei privind suspendarea suspendarea preşedintelui ţării. • 30 iun. Guvernul Văcăroiu, în faţa unei noi moţiuni de cenzură, cenzură, se află într-o într-o poziţie şubredă. şubredă. Conform Conform sondaj sondajelor elor de opinie, opinie,popularitatea popularitatea ia scăzutla la cotefărăprecedent.în Parlame Parlament nt susţinerea aliaţilor nu mai e atât de sigură. P.U.N.R., formaţiunea care poate înclina balanţa votului într-o parte sau în cealaltă, ştie să se folosească de rolul de arbitru pe care i 11-a rezervat  întâmplarea (s-a presupus că P.U.N.R. a pus condiţii dure P.D.S.R. pentru pentrua votaîmpotrivamoţiunii moţiuniide cenzură).P.D.A.R.atrecut trecutîn opoziţie, iar P.S.M. e indecis în ce priveşte votul, dar decis în a critica politica politica Guvernului. Totuşi, P.S.M. crede ca şi altădată altădată că „Guvernul „Guvernul e o pagubă pen pentru tru această această ţară, dar opoziţia e o adevărată nenorocire". nenorocire". Dezbaterile au urmat un curs previzibil: parlamentarii parlamentarii P.D.S.R. şi-au apărat Guvernul, făcându-i exact atâtea reproşuri cât să nu se dezechilibreze şi să cadă, iar aliaţii aliaţii P.D.S.R, chiar şi cei mai indecişi dintre ei, au avut grijă să nu facă gesturi definitive. N-au lipsit huiduielile, tropăielile, apostrofările, insultele. Nicolae Văcăroiu a urcat la tribună şi a susţinut cauza cabinetului său timp de peste o oră. Pe scurt, 392

1384 primul-ministru crede şi afirmă afirmă că are o echipă de specialişti de  înaltă clasă (pe care corupţia nu i-a atins), un program economic foarte bun, iar ţara a început să se redreseze: „Dacă dvs. conside raţi că am greşit în acţiunea noastră noastră care, iată, de un an şi mai 1 tine se dovedeşte viabilă şi deschide ţării perspectivele relansării şiameliorării ameliorăriicalităţii vieţii atunci atunci acţionaţi acţionaţi înconsecinţă.Noiavem convingerea convingereacăamlucratpentruţară,nupentrua fi lăudaţiacum şi repudiaţi de istorie în viitor". Cum Nicolae Văcăroiu a fost mai degrabă criticat în sala Parlamentului, îi rămâne speranţa, con form form unei unei sugestii din finalul discursului său, că va fi reabilitat de istorie. Care Care sunt obiecţiile opoziţiei, autoarea moţiunii de cenzură? cenzură?Nicolae Manolescu: anolescu: „moţiune „moţiuneaaprezentată deopoziţie astăzi nu are drept scop, pur şi simplu, înlăturarea înlăturarea unui guvern neputincios şi iresponsabil. Scopul acestei moţiuni este, dimpotriv dimpotrivă, ă, să permită formarea formarea unui guvern capabil să scoată ţara la liman. Ne trebuie tuturor un guvern guvern energic şi lucid. lucid. Culoarea lui politică are mai puţină importanţă în ochii oamenilor  (•are duc greul acestei tranziţii de la comunism spre lumea a treia. Repet: Repet: spre lumea a treia. Am sperat cu toţii toţii că vom trăi, mai devreme sau mai târziu, într-o ţară civilizată şi suntem pe punctul să coborâm sub nivelul de mizerie din trecutul comunist şi să fim guvernaţi, guvernaţi, în locul nomenclaturii de până mai ieri, de către o mafie cu nimic superioară moral, moral, dar, dar, cu siguranţă, încă şi mai hrăpăreaţă. Corupţie, haos economic şi inegalitate socială, iată cene-aadusGuvern Guvernul, ul,dupăcumindicătoate sondajeledeopinie". Pentru Pentru a se face cât mai bine înţeles, înţeles, Horia Rusu face tr trimiteri imiteri la domeniul domeniul fotbalului: „De „De două ori aţi refuzat să sanc sancţionaţ ţionaţii faulturile la nivelul nivelul de trai al cetăţeanului, faulturile faulturile la adresa reformei şi economiei economiei de piaţă [...] [...] a sosit sosit momentul, stimaţi parlamentaridinmajoritate,săacordaţicartonaşul roşudomnului Nicolae NicolaeVăcăroiu, Văcăroiu,acest JeanVlădoiual politiciiromâneş româneşti". ti".(Jean  Vlădoiu, un jucător de fotbal celebru prin gafele sale de pe teren, era oaia neagră a fotbalului românesc în acel moment.) Moţiuneadecenzurăafostrespinsăcu227devoturicontra şi208pentru.P.DA.R. avotat pentru,P.S.M.(cudouăexcepţii) s-a abţinut de la vot, P.U.N.R. s-a s-a hotărât în ultimul moment să zică nu moţiunii, deşi a criticat programul de privatizare al Guvernulu Guvernuluii şi alte orientări ale programu programului lui Văcăroiu, Văcăroiu, cerând chiardemisialui Mircea Coşea.(Aşacumsupratitrează Adevărul  ..Bine şifonat, Guvernul scapă totuşi basma curată".) curată".) • 1 iul. La 5 'dinţa Consiliului Naţional al P.D.S.R., se discută despre privatizare, ca şi despre prevenirea şi combaterea combaterea 393

1994 fenomenului infracţional pe baza datelor furnizate de un raport  întocm  întocmit it de ministrul ministrul de interne, Doru Ioan Tărăcilă. Romul  Vbnica, preşedintele comisiei parlamentare de cercetare a cazurilor  de corupţie, îşi aduce aminte de unele exemple de corupţie încă nedezvăluite: membrii P.D.A.R, P.S.M., P.D. Romul Vbnica declară că P.D. şi P.S.M. sunt „partide corupte" corupte" aşa cum corupţi sunt şi Petre Roman sau Theodor Stolojan. Deputatul Ion Bivolaru citeşte un comunicat, comunicat, semnat de 74 de deputaţi ai P.D.S.R., P.D.S.R., în care se aduc critici critici partidului de guvernământ pentru atitudinea  îngăduitoare faţă de actele de corupţie care privesc chiar structurile P.D.S.R. P.D.S.R. (modul (modul incorect în care se fac numirile în cadrul Departamen Departamentului tului Administraţiei inistraţiei Publice Locale, formarea formarea unor  grupuri de interese în interiorul partidului etc.) • 4 iul. în şedinţa comună comună a Camerelor Camerelor Parlamentului, Parlamentului, Ioan Mureşan (P.N.Ţ.C.D.) citeşte cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării, ţării, semnată semnată de 167 de parlamentari din opoziţie. opoziţie. Ion Iliescu Iliescu răspunde răspunde acuzaţiilor formulate în cererea de demitere - încălcarea unor prevederi constituţionale - printr-o scrisoare adresată Parlamentului şi citită de Adrian Năstase. Preşedintele nu neagă nimic din ceea ce a afirmat la Satu Mare, pentrucăprin nimicn-a n-aîncălcat încălcat Constituţia, Constituţia,imputărileopoziţiei având ca puncte de plecare simple răstălmăciri ale declaraţiilor  sale. Parlamentarii rămân în aşteptarea verdictul verdictului ui Curţii Curţii Constituţionale în llegătură egătură cu această problemă. Iar oamenii oamenii politici, cei din stânga eşicherului politic, sunt (aşa cum observă observă Ion Cristoiu în unul dintre editorialele publicate în Evenimentul   zilei) aproape paralizaţi de stupefacţie şi indignare ca faţă de păcatul originar. Se fac simţite simţite încă o dată reflexele reflexele de obedienţă obedienţă şi idolatrie faţă de conducătorul ţării, formate formate în deceniile din urmă. 9 6 iul. iul. Curtea Curtea Constituţională Constituţională decide că declaraţiile lui Ion Iliescu, incriminate de membrii opoziţiei în cererea de suspendare suspendaredinfuncţie funcţiea acestuia,nuconstituieo încălcaregravă aprevederilorConstituţiei.Deciziaa fostadoptatăîn unanimitate. • 7 iul. iul. Şi Parlamentul respinge (242 (242 voturi contra, contra, 166 pentru) cererea opoziţiei de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. -Curtea Supremă de Justiţie adoptă cererea de casare a hotărârii hotărârii T.M.B. formulată de P.N P.N.L.-aripa .L.-aripa Quintus, Quintus, privind privind existanţa legală a P.N.L. prin aripa Câmpeanu. • 8 iul. iul. Recenta Recenta schimbare schimbare de conduită conduită politică a P.DA.R. nu rămâne fără consecinţe pentru Victor Surdu. Unii memb membri ri ai 394

1994 partidului partidului sau chiar filiale judeţene condamn condamnăă decizia pe care care io atribuie atribuie exclusiv preşedintelui preşedintelui partidului şi sunt la un pas (pe care îl şi fac) de a trece la la P.D.S.R. P.D.S.R. Există Există chiar şi o propunere propunere de (lemitere a lui Victor Surdu, dar există şi P.D.A.R.-işti care cer o mai fermă delimitare faţă de P.D.S.R. P.D.S.R. Cum P.DA.R. face parte, alături de P.U.N.R., din Blocul Unităţii Naţionale, Gheorghe Funar  la şi el atitudine. Liderul P.U.N.R. credecă gestul lui lui Victor Surdu Surdu a fost comandat de la Cotroceni pentru ca în urma autodistrugerii I'.I ).A.R.(ceeaceafăcutVictorSurducupartidulsăuînseamnă, înseamnă, pentru pentru Gheorghe Funar, autodistrugere) autodistrugere) şi a structurilor sale sale la sate, P.D.S.R. să-i ia locul şi să-şi extindă structurile şi în mediul rural. rural.Totuşi laşedinţaComitetuluiDirectoral P.DA.R. A.R.se sereafirmă apartenenţa partidului la opoziţia care face o „politică de centru" şl se promite promite Guvernu Guvernului lui „un sprijin selectiv". -în -înurma protestelorU.D.M.R.,Ministerul Ministerul Culturii Culturii hotărăşte sa înfiinţeze o comisie de specialişti care să decidă în privinţa oportunităţii săpăturilor arheologice începute la Cluj, în Piaţa I Inirii, la ideea lui Gheorghe Funar. Lucrările sunt sistate până la pronunţarea verdictului de către această comisie. în Parlame Parlamentul ntul ungar (4 iul.) iul.) s-a s-a cerut protecţie din partea O.N.U. O.N.U. pentru pentru statuia lui Matei Corvin din Cluj-N Cluj-Napo apoca, ca, considerată simbolu simbolull identităţii naţionale a maghiarilor maghiarilor din Român România, ia, simbol simbol ameninţat de săpăturile arheologice începute de Gheorghe Funar  in acest oraş. •9iul. iul. Conven Convenţia ţia Naţionalăa P.A.C. P.A.C.propune propuneun program de restructurare a C.D.R. C.D.R. în conformitate cu cerinţele electoratului in continuă schimbare. PAC. doreşte ca C.D.R. să devină o alianţă intre egali (P.N.Ţ.C.D. reacţionează, reacţionează,înţelegândcăi seuzurpărolul de lider al Convenţiei), care să adopte adopte hotărârile prin consens; deciziile politice să aparţină formaţiunilor formaţiunilor care trebuie să aibă competenţediferitefaţădeformaţiunilecarenusuntpartide;listele electorale să fie alcătuite după criteriul valorii candidaţilor şi nu pe baza reprezentării reprezentării în în teritoriu a partidelor; P.N.L. (Quintus) să revină cât mai grabnic în C.D.R.; C.D.R. să-şi definitiveze o strategie politică coerentă care să poată constitui alternativa proprie de guvernare. Comitetul Naţional P.A.C. mandatează conducerea conducerea partidului partidului să continue negocierile cu P.N.L. P.N.L. pentru revenirea acestuia în C.D.R. C.D.R. şi pentru pentru realizarea realizarea unei alianţe alianţe liberale, la care să poată adera şi alte partide. - Sesiunea Sesiunea extraordinară a Consiliului Reprezentanţilor  Reprezentanţilor  U.D.M U.D.M.R.Lideriimaghiarisocotesccă avenit vremeasărecurgă la nesupunere civică, adică la neaplicarea acelor legi care nu le 395

1994

sunt pe plac. • 10-12 iul. Are loc vizita în România a premierului chinez Li Peng. împreună cu soţia sa, Zhu Lin, oaspetele oaspetele chinez îşi aniversează 38 de ani de căsnicie la podgoria Murfatlar şi are o serie de întâlniri întâlniri de afaceri la Constanta. în Bucureşti, Li Peng . este primit primit de Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu. Se semneaz semneazăă şi acordurieconomice,RomâniaocupândprimullocdinEuropade Est în ce priveşte colaborarea pe plan economic cu China. • 12 iul. La şedinţa C Consiliului onsiliului C.D.R. C.D.R. liderii formaţiunilor  formaţiunilor  componente discută despre modalităţile posibile de structurare şi funcţionare a alianţei. alianţei. P.L.'93 propune ca C.D.R. C.D.R. să se transforme într-o „formaţiune „formaţiune politică de culoare unitară". („Nu („Nu poţi câştiga alegerile alegerile cu un ghiveci de tip forum" - crede Dinu Patriciu.) P.A.C. şi P.S.D.R. doresc o alianţă între partide egale, după excluderea formaţiunilor  civice; P.N.Ţ.C.D. îşi păstrează punctulde vedereconform conformcăruiaierarhizareapartidelorîn cadrul C.D.R., chiar dacă ar putea suferi unele corecturi, tot ar trebui să respecte ponderea şi gradul de audienţă ale fiecărui partid. Discuţia despre viitoarea structură structură a C.D.R. C.D.R. rămâne rămâne deschisă, iar unii comentatori politici o consideră mărul discordiei în Convenţie. La închiderea şedinţei Emil Constantinescu declară presei că C.D.R. C.D.R. e departe de a se scinda, aşa cum se aşteaptă în anumite medii, că toţi reprezentanţii formaţiunilor componente componente s-au pronunţat pentru unitatea şi activitatea eficientă a C.D.R. care se confruntă confruntă într-adevăr într-adevăr cu o „criză de creştere", firească la această alianţă care vrea să răspundă încrederii electoratului. • 15 iul. Ion Iliescu Il iescu adresează un apel Consiliului Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R. prin care îi invită pe liderii U.D.M.R. să adopte o conduită compatibilă cu normele statului de drept. Preşedintele ţării consideră că recenta hotărâre a Consiliului Reprezentanţilor U.D.M.R. prin care populaţia maghiară este  îndemnată la nesupunere civică şi la acţiuni de protest în masă ca reacţie la proiectul Legii învăţământului reprezintă o formă de ameninţare îa adresa instituţiilor instituţiilor statului statului de drept. • 16 iul. Triest. Au loc loc lucrările reuniunii, reuniunii, la nivel de şefi şefi de guverne, a statelor statelor membre membre ale Iniţiativei Iniţiativei Central-Europene uropene (I.C.E.), organism de de cooperare regională la care au aderat 10 state(Austria,Italia,BosniaHerţegovina,Croaţia,Cehia,Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Slovenia), iar alte patru ţări (România, Belarus, Bulgaria, Ucraina) au statut de membre asociate. în discursul rostit în plenul reuniunii, reuniunii, premierul premierul Nicolae Văcăroiu Văcăroiu afirmă hotărârea Român României iei de a deveni memb membru ru cu 396

1994

drepturi depline al I.C.E. • 17-18 iul. William Perry, ministrul american al apărării,  vizitează România în cadrul unui turneu în câteva ţări din sudul şi estul Europei Europei (Bulgaria, Macedonia, acedonia, Grecia, Albania, Turcia, Croaţia Croaţia şi Italia). Italia). Intenţia administraţiei americane este să dea un semn de încurajare ţărilor foste comuniste care au ales calea democraţieişi,eventual,sădemonstrezecăinteresulS.U.A.pentru Europa uropa nu se mai opreşte la graniţa graniţa cu Ungaria. William William Perry   va avea întâlniri cu Ion Iliescu, Nicolae Nicolae Văcăroiu, miniştri miniştri şi oameni politici români. • 18 iul. Valentin Valentin Gabrielescu Gabrielescu anunţă că P.N.Ţ.C.D. con sideră necesar să se păstreze grila electorală a C.D.R., de la alegerile alegerile din 1992. 1992. Senatorul ţărănist ţărănist apreciază că adevărata adevărata pondere a P.N.Ţ.C.D. în C.D.R. este de 50% şi, în consecinţă, acest partid nu poate accepta să fie egal cu măruntele şi numeroasele partide liberale sau de altă orientare care suferă de  vedetism şi „au „au tulburat tulburat apele" apele" cu propunerile propunerile lor ridicole de restructurare a C.D.R. Dacă sunt nemulţumite şi au curajul să se afirme pe cont propriu, pot să se desprindă de C.D.R., dar, adaugă senatorul P.N.Ţ.C.D., „cine o face, se sinucide politic". -P.S.M -P.S. M. are mai multe multe motive motive să se simtă jignit de fratele mai mai mareP.D.S.R.. P.D.S.R..Celmaiserios seriosmotivde nemulţumire nemulţumireeste că, deşi toată lumea simte că bate din nou vânt de remaniere guvernamentală, P.S.M. n-a fost consultat. Dacă ar fi fost consul tat, ar fi spus că nu este este de acord cu schimbarea unor unor demnitari demnitari dinMinisterulAgriculturii, numai carepresalii faţădeP.D.A.R. P.D.A.R. • 19 iul. iul. Comisia Comisia Ministerului Ministerului Culturii aprobă efectuarea efectuarea sondajelor arheologice în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cu condiţia să se asigure integritatea integritatea statuii lui Matei Corvin. • 21 iul. P.N.L. şi PAC P AC.. semnează ează protocolul protocolul de constituire a Alianţei civic-liberale „Liberalii". Articolul cinci al protocolului prevede prevedecăalianţaeste accesibilă accesibilăoricăruipartiddispussă respecte principiile acestui document. Chiar dacă partidele componen componente te ale Alianţei îşi păstrează identitatea, acţiunea finalizată a lui Mircea Ionescu Quintus şi Nicolae Manolescu creează un pre cedent: trecerea de la discursul despre unirea liberalilor la unirea propriu-zisă. propriu-zisă. Mome Momentul ntul pe care care toţi oamenii oamenii politici politici îl îl consideră important (protagoniştii îl declară chiar un moment istoric) nu esteonoratşideprezenţacelorlalţi celorlalţi lideriliberali careîl evaluează evaluează de ladistanţă. (P.N.L.C.D., teoretic un partid caremilitează care militează pentru reîntregirea liberalilor, s-a retras în ultima clipă de la tratativele cu P.A.C. şi P.N.L.) La numai câteva ore după semnarea 397

1994 1994 protocolului, protocolului, A.C. ţine să atragă atenţia că nu are nici o legătură cu Alianţa cMc-liberală şi că nu doreşte ca asemănarea asemănarea numelor  numelor  să creeze imp impresia resia greşită că ar exist existaa o asemenea asemenea legătură. Unii comentatori comentatori ai politicii consideră consideră că apariţia Alianţei Alianţei dovedeş dovedeşte te mai degrabătendinţele tendinţele centrifuge din interiorul C.D.R. (care (care s-ar  putea să nu câştige P.N.L. ci să piardă P.A.C.}, P.A.C.}, decât intenţia de coeziune coeziune a liberalilor. Deşi toţi liberalii liberalii par obsedaţi de mer mereu eu amânata amânata lor unificare, gestul celor două partide partide este privit fie cu neîncredere, neîncredere, fie cu ironie. Dinu Patriciu Patriciu consideră consideră Alianţa libe rală „o alianţă împotriva împotriva naturii". Şi alţi liberali sau membri ai C.D.R.s-au s-augrăbit săpunăetichetecare faccaîntr-adev într-adevăr ărviitorul Alianţei liberale sau a alianţelor liberale să rămână rămână mai departe departe nesigur: „diversiune a puterii", „spectacol politic reuşit", „o abstracţiune fără suport doctrinar". -Parlamentul -Parlamentul Republicii Moldova oldova adoptă adoptăprin vot (81pentru, 19 împotrivă) articolul 13 din Constituţie, conform căruia căruia limba oficială a ţării este limba moldov moldoveneasc enească. ă. • 22 iul. iul . La Palatul Victoria, Mircea Mircea Coşea, preşedintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie Strategie şi Reformă Economică, prezintă,maiîntâi ziariştilor,proiectulProgramului Programuluideprivatizare în masă. Guvernul Guvernul înţelege înţelege să acorde fiecărui fiecărui cetăţean care a   îîmplinit mplinit 18 ani o parte din patrimoniul patrimoniul naţional sub form formaa cuponului cuponului nominativ de privatizare în valoare de aproximativ aproximativ un milion. Cu acest cupon, cetăţeanul român va putea deveni acţionar  la una dintre întreprinderile propuse pentru privatizare. Astfel, Guvernul Guvernul Văcăroiu lansează acţiunea „om „omul ul şi cuponu cuponul", l", sau „omul şi milionul", milionul", care îi îi găseşte pe români români destul de sceptici în legăturăcuşanselelorde adevenicuadevăratmilionari. milionari.Iniţiativa Guvernulu Guvernuluii va fi susţinută de aliaţii aliaţii P.D.S.R. P.D.S.R. şi aspru criticată de opoziţie opoziţie (Adrian Severin Seve rin - „cacealma „cacealma politică politică şi un furt furt economic"). economic"). • 27 iul. Pentru Pentru a-şi demonstra intransigenţa intransigenţa în legătură cu cazurile de corupţie, primul-min primul-ministru istru îl destituie destituie pe prefectul prefectul judeţului Dolj, Alexandru Alexandru Tobă, de ale cărui abuzuri abuzuri şi ilegalităţi s-a ocupat cu insistenţă ziarul Adevărul unde se afirmă că P.D.S.R. ştia cu ce se ocupa Tobă înDolj, în Dolj, dar a încercat să muşamalizeze scandalul, scandalul, manevră manevră imposibilă imposibilă datorită dezvăluirilor din paginile cotidianului. Mulţumit de această nouă victorie împotriva corupţiei umorulchiarşifaţădecazulTobă:  Adevărul (29 iul.) îşi regăseşte umorul „După ce prefectul de Dolj, prof. univ. dr. Tobă Alexandru, şeful corupţiei din Craiova, a fost dat afară în urma anchetelor  demascatoa demascatoare re din ziarul nostru, dl.Oliviu Gherman, vecinul lui l ui de scară, a căzut pe gânduri, gânduri, neştiind ce alt locatar să numească numească 398

ni luucţia luucţia administrativă administrativă nr. 1 din Bănie. Bănie. «Să-1 pun pe ăl' de la iilllmul etaj, să-1 pun pun pe cel de la la parter...» Nu ne facem griji, pAnă la urmă domnul domnul preşedinte preşedinte al P.D.S.R. se va descurca: locuieşte locuieşte într-un bloc bine dotat (cu cadre)". •29iul. iul. Braşov. raşov.La şedinţa şedinţaConsiliului ConsiliuluiJudeţeanal P.RM., GOI iducatorii partidului îşi declară îngrijorarea în legătură cu contlnua degradare degradare a situaţiei situaţiei economice economice a ţării. ţării. Corneliu Vădim Pudor dor se gândeşte chiar să sancţioneze sancţioneze Guvernul, retrăgându-i iprijinul, deoarece i se pare că echipa echipa Văcăroiu Văcăroiu abuzează de  bunăvoinţa P.R.M. - „au impresia că o să-i ţinem în spate la nesfârşit". O altă voce consideră că „Nu putem să mergem alături de P.U.N.R. şi P.D.S.R. la sinucidere". Sinucigaşul P.U.N.R. se allá însă la masa tratativelor cu premierul Văcăr Văcăroiu oiu (28 iul.). iul.). -Odelegaţie delegaţieformatădinloan Gavra,Vaier Suian şiValeriu Tabără dă un ultimatum Guvernului: până la 1 aug. să se treacă la curăţenia generală a aparatului guvernamental şi a ministerelor, In urma căreia să se renunţe la 30-5 30-50% din personal, personal, inclusiv la acei miniştri acuzaţi de corupţie. Presa a mai aflat că la acea întrevede întrevedere reP.U.N.R.aindicatşi ceminiştrisă fieschimbaţi: schimbaţi:loan l oan Oancea, Oancea, de la agricultură, Iulian Iulian Mincu Mincu (ministrul (ministrul sănătăţii) sănătăţii) şi Viorel Hrebenciuc, secretarul general general al Guvernului. Guvernului. Probabil că l'.U.N.R.-iştii ştiau că doar scaunul ministrului agriculturii era şubred de aceea au şi venit cu o piesă de schimb pentru acesta  Valeriu Tabără. - Continuă evaluările Programului de privatizare al Guvernului. uvernului. Constantin Avramescu, vicepreşedintele vicepreşedintele P.S.D.R., consideră consideră că această importantă importantă măsură legislativă a fost luată încel maipur„stil ceauşist", ceauşist",efecteleeifiindcomparabile comparabilecuacelea ale părţilor sociale din vremea dictaturii care dădeau impresia cetăţenilor că sunt şi ei beneficiarii unor procente din profiturile realizate de economia naţională, totul fiind atunci doar o măsură măsură propagan propagandistică. distică. Constantin Avramescu crede că se încearcă o reparaţie reparaţie formală formală fată de cei care şi-au şi-au vândut certificatele de proprietate. proprietate. înaintea cupoanelor cupoanelor nominative nominative populaţia a primit primit certificatedeproprietatenenominale, nenominale,în cadrulaceluiaşi program program deprivatizare,pecareceimaimulţile-auvândut. Presaacomentat mult faptul că aceste certificate au fost vânate de personaje politice importante, printre cei acuzaţi de a fi acumulat rezerve considerabile de certificate, fiind şi Constantin Bebe Ivanovici, P.D.S.R., şi Viorel Hrebenciuc.) Vicepreşedintele P.S.D.R. mai apreciază apreciazăcănouainiţiativă iniţiativăa Guvernulu Guvernuluii este nerealistăşi dema gogică, deoarece pro propun punee nişte termene foarte strânse pentru 399

1984 realizarea împroprietăririi împroprietăririi cu cupoane a populaţiei, termene termene c cu siguranţă vor fi mult depăşite, depăşite, apoi, ceea ce-i grav, în u împroprietăririi statul statul va rămâne stăpân pe 70% din capi populaţiei revenindu-i revenindu-i un procentaj procentaj nesemnificativ (30%). Şi reprezentanţi ai opoziţiei au părerea că „privatizarea â Văcăroiu" este este de fapt o temporizare temporizare a privatizării. Referin Referindu du-s -s la viitoarele viitoarele dezbateri parlamentare pe marginea acestui proiec proie5c de lege, Horia Rusu anunţă: „Noi nu vom fi de acord să legifen haosul din capul domnului domnului Văcăroiu". -Victor Ciorbea, preşedintele C.N.S.L.R.-Frăţia, afirmă ci vechiul său coleg din mişcarea mişcarea sindicală, Miron M Mitrea, itrea, nu mal are răbdare şi s-a hotărât să devină om politic, politic, gusturile sale mai recente dirijând dirijându-1 u-1 către P.D.S.R., la care care va ajunge ajunge printr-a mişcare ocolitoare. întâi întâi va fi ales preşedinte al Partidului Partidului Solidarităţii Sociale, apoi acest partid va fuziona fuziona cu P.D.S.R P.D.S.R., ., lui lui Miron iron Mit Mitrea rea acordându-i-se, conform uzanţelor, uzanţelor, postul de  vicepreşedinte al P.D.S.R. -Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina" protes tează energic împotriva a ceea ce consideră a fi „o hotărâre iresponsabilă" a Parlamentului de la Chişinău, adică adoptarea ca limbă de stat a limbii moldoveneş moldoveneşti, ti, una şi aceeaşi cu limba limba i română. Frontul Popular Creştin Democrat din Basarabia a dat I publicităţii unmemorand memorandum umîn careconsiderăcă recentadoptata adoptata 1 Constituţie Constituţie conţine prevederi antidemocratice, antidemocratice, discriminatorii, discriminatorii, ] represive şi antinaţionale (instituţionalizează şi legitimizează 1 regimurile regimurileseparatiste delaTiraspol laTiraspol şi Comrat, omrat,legitimizează legitimizeazăteoria1 stalinistă despre existenţa „limbii moldovene moldoveneşti" şti" şi „a poporului orului 1 moldovenesc" moldovenesc" diferite diferite de limba limba poporului poporului român, român, limba limba rusă dobândeşte din nou statut privilegiat şi păstrează structura dej tip sovietic a administraţiei administraţiei locale). locale). Constituţia Constituţia urmează urmează să intre   în vigoare vigoar e la 27 aug., dar până până atunci Frontul Popular  Popular  intenţionează intenţionează să strângă semnături semnături de la populaţie, în vederea vederea revizuirii revizuirii textului textului legii legii legilor legilor din Republica Republica Moldova. Guvernul Guvernul Româ României niei constată, cu regret, că prin Constituţia Constituţia adoptată de ParlamentulRepublicii Moldovaşipromulgatăde Mircea irceaSnegur  la 29 iul. 1994 1994 se neagă caracterul de stat românesc românesc al acestei ţări, ceea ce duce la încurajarea încurajarea atitudinilor antirom antiromâneşti âneşti ce se fac auzite chiar în Parlamentul Moldovei, conform cărora, printre altele, altele, România ar primejdui independenţa Republici Republiciii Moldova. Moldova. OameniipoliticidelaChişinăuconsiderăcădeclaraţiaGuvernului Român României iei va conduce conduce la înrăutăţirea relaţiilor relaţiilor dintre cele două două state şi atrag atenţia Bucureştiului că după 27 febr.'94, la Chişinău j 400

1994

it venit la putere alt partid decât cele precedente. iul. LaCongresu Congresull Convenţie Convenţieii SolidarităţiiSocialeaceasta 30 iul. (Icvine Partidul Solidarităţii Sociale din România, iar Miron Mitrea este ales preşedinte al partidului. -Continuă greva generală declanşată (28 iul.) de Federaţia Sindicatelor Miniere Rovinari la exploatările carbonifere Rovinari, Roşia şi Pinoasa, aparţinând de sucursala Rovinari a Regiei Auto nome a Lignitului (R.A.L.) Târgu Târgu Jiu. Paralel, au intrat intrat în greva loamei liderii liderii minerilor din Motru, Motru, Rovinari, Mehedinţi, Albeni. Albeni. Minerii au refuzat propunerea conducerii R.A.L. Târgu Jiu Jiu de a aloca aloca 4 miliarde pe lună pentru pentru a asigura creşterea sal salariului ariului miner minerilor ilordinunităţile afectatedegrevăcu 15000lei lei lunar.Minerii Minerii sunt hotărâţi hotărâţi să rămână în grevă pentru pentru a obţine un răspuns lavorabil rabil larevendicările revendicărilelor,iar Miron Cosma Cosmadeclarăcă căi susţine. Se anunţă anunţă nu doar greve, ci şi marşuri marşuri şi mitinguri zilnice. zilnice. -Au loc lucrările Forumului Naţional al Agricultorilor  l'.D.S.R. Personalităţile Personalităţile prezente prezente - Oliviu Oliviu Gherman, Adrian Adri an Năstase, Alexandru Lăpuşanu -îşi mărturisesc păcatul de a se li ocupat mai mai puţin de agricultură, pe care o consideră şansa redresării econom economice ice a ţării. Forumu Forumull reprezintă dovada că autocritica autocritica P.D.S.R P.D.S.R. nu este formală şi că partidul are are intenţii intenţii serioase în ce priveşte priveşte agricultura. în consecinţă consecinţă câţiva specialişti ai P. DA. R. (care încă nu şi-au dat demisia din acest partid) sunt plasaţi în funcţii de conducere conducere în P.D.S.R. P.D.S.R. (Victor (Victor Neagu, Neagu, vicepreşedinte vicepreşedinte P.D.S.R P.D.S.R., ., şi alţi alţi patru membri membri P.D.A.R., şefi de departam departamente ente ale P.D.S.R. P.D.S.R. specializate în agricultură), agricultură), de unde vor putea putea să se implice implice în redresarea acestui domeniu. domeniu. (Victor  Surdu protestează împotriva sistemului de racolări din P.D.A.R. pus la punct de P.D.S.R.) Delegaţia Permanentă a P.D.S.R. hotărăşte hotărăşte să constituie un Consiliu Consultativ Consultativ al Forumului Forumului Naţional al Agricultorilor, care să aibă un Comitet Director. Din aceste structuri urmează urmează să facă parte specialişti în agricultură printre printre care se află şi Angelo Miculescu, socrul lui Adrian Năstase. Ziariştii de la la Adevărul Adevărul comentează comentează evenimentul evenimentul sub tidul „Aspirând dizidenţi de peste tot tot P.D.S.R P.D.S.R.. măreşte poza de familie". familie". Având motivele motivele sale, sale, Gheorghe Gheorghe Dumitraşcu Dumitraşcu va afirma foarte curând: „P.DA.R. nu mai există. Mă şi întreb dacă a existat vreodată. vreodată. Acolo există doar un om surd la realităţi". realităţi". • 1 aug. Salariaţii sucursalelor R.A.L. R.A.L. Târgu Jiu (74 000) declanşează grevă generală având aceleaşi revendicări ca minerii exploatărilor exploatărilor carbonifere carbonifere din Gorj: Gorj: prima prima treaptă de salarizare salarizare să fie de peste 165 000 lei, să se acorde un spor de fidelitate de 15% 401

1994

1994 o

şi o primă de 100 000 lei de Ziua Minerului, pentru fiecare salariat al Regiei.. Văcăroiu îl vizitează pentru a doua - Premierul Nicolae Văcăroiu oară pe Ion Iliescu la spitalul Elias (unde a suferiţp operaţie de colecist), colecist), cu câteva ore înaintea externării preşedintelui preşedintelui a cărui stare de sănătate a evoluat evoluat normal în timpul operaţiei operaţiei şi după. după. Presa a acordat o atenţie maximă colecistului prezidenţial care a făcut obiectul unor unor articole patetice, eseuri, reportaje, reportaje, desene şi chiar caricaturi. -Nici Andruţa Ceauşescu (fostul comandant al Şcolii de Securitate Securitatede laBăneasa) Băneasa) nuse simtebine. Descoperin Descoperind dcă suferă suferă de tensiune oscilantă şi cardiopatie ischemică cronică, cronică, fratele dictatorului a mai făcut o cerere prin care solicită solicită prelungirea prelungirea întreruperii detenţiei pentru pentru încă 6 luni, fireşte din motive motive de sănătate. T.M.B. admite cererea urmând ca AndruţaCeauşescu să-şi îngrijească sănătatea în libertate. -In -I n minele aparţinând aparţinând Regiei Autonome Autonome a cuprului cuprului Deva, s-au autoblocat aproximativ 7 000 de mineri, în semn de solidaritate cu grevele minerilor din ultimele zile şi mai ales cu greviştii foamei. foamei.Minerii Mineriihunedoreni hunedorenicersă vinăla eiacasă,pentru negocieri, o comisie guvernamentală. guvernamentală. La Târgu Târgu Jiu minerii ameninţă că vor bloca intrările în oraş şi drumurile naţionale dacănu se vaprezenta, prezenta, pentrutratative,ministrultransporturilor. transporturilor. - P.D.A.R P.D.A.R.. se reface completându-şi completându-şi schema la vârf vârf cu 4 noi vicepreşedinţi (Constantin Grigorescu, Grigorescu, Constantin stantin Sofronie, Petre Ştefan, Didina Stănescu) şi 2 senatori (Victor Stoicescu, Corneliu Moldovan - evadaţi din P.R.M.) cooptaţi în Biroul Executiv. Grupul parlamentar P.D.A.R. are are deci 6 membri. Lui Victor Surdu nu-i mai mai ajung cuvintele pentru a califica ofensiva P.D.S.R. de intimidare şi racolare a membrilor P.D.A.R. • 3 aug. Emil Constantinescu deschide lucrările Consiliului Consiliului C.D.R.„UnitateaConvenţiei Convenţieinu se discută,ea există. Problema noastră e de a decide asupra unei structuri organizatorice organizatorice cât mai clare, cât mai flexibile, cât mai eficiente, eficiente, atât la centru cât şi în teritoriu. în faţa ofensivei ofensivei P.D.S.R. care doreşte să devină un partid-stat, nu mai avem timp timp pentru căutări căutări prea complicate complicate sub aspect organizatoric, nici pentru a menaja menaja preamultesesibilităţi sesibilităţiindividu individuale". ale".DacăC.D.R. C.D.R.numaie dispusă să menajez menajezee sensibilităţile individuale individuale atunci atunci hipersensibilii din Convenţie Convenţiesemenajează menajeazăsinguri,de exemplu,lipsind lipsinddela laşedinţele Consiliului unde se ştia că trebuie să se adopte hotărâri importante în legătură cu structurile organizatorice şi conduita viitoare viitoare a 402

C.D.R. Lipsesc Corneliu Coposu (absentă scuzabilă datorită unor  serioase probleme de sănătate), Sergiu Cunescu, Constantin  Avramescu, Nicolae Manolescu. Cei prezenţi au redactat un act adiţional la protocolul din febr. 1993 privind organizarea C.D.R.  Actul adiţional prevede ca protocolul să fie completat, în două luni, cu un protocol electoral care să confirme principiul ierarhizării partidelor partidelor participante la alegeri, alegeri, conform reprezentării lor lor în teritoriu. Se renunţă şi la la ideea conducerii conducerii prin rotaţie a C.D.R,, C.D.R,, stabilindu-se ca preşedintele acesteia să fie candidatul candidatul unic al C.D.R .D.R.. la viitoarelealegeri alegeriprezidenţiale.Actul adiţionalurmează să intre în vigoare la 15 aug. 1994, iar partidele care nu îl semnează până până la această dată se vor putea considera retrase din C.D.R. în această etapă P.A.C. P.A.C. nu a semnat actul adiţional (invocând (invocând noutatea noutatea hotărârilor hotărârilor ce se se cer analizate în cadrul partidului) care a făcut abstracţie de toate propunerile partidelor componente ale C.D.R, privind restructurarea alianţei. -Guvernul sesizează Parchetul General pentru începerea urmăririi urmăririi penaleîmpotriva împotriva deputatului deputatului RaymondLuca (P.L.'93) şi declanşează procedurile de ridicare a imunităţii sale parlamentare. Tânărul liberal exasperat de prestaţia guvernanţilor  se face vinovat de a -şi fi vărsat năduful năduful într-un interviu, intervi u, portretizându-i drept „corupţi", „escroci", „adunătură de borfaşi şi de incapabili", incapabili", „tâmpiţi". Pentru Pentru flecare calificativ deputatul de Sibiu a adus şi argumentele pe care le-a considerat concludente, astfel încât nu înţelege să retracteze nimic din ce a afirmat, nici nici după ce a fost ameninţat cu represalii de către cei vizaţi. Comitetul Director Director al P.L/93 califică reacţia Guvernului Guvernului o acţiune în forţă, deintimidareacelorcareîşi îşiexprimă exprimăliber liberopiniile. Foştiimembri membri ai conducerii P.L.'93 consideră că afirmaţiile colegului lor  păcătuiesc printr-o formă neacad neacademică, emică, dar trimit trimit la fenomene reale asupra cărora liberalii au atras atenţia de nenumărate ori. Cei mai mulţi dintre reprezentanţii celorlalte partide din opoziţie declară că nu sunt de acord acord cu violenţele de limbaj, limbaj, dar nici cu metodele Guvernului Guvernului de intimidare intimidare a unui parlamentar. • 4 aug, Tribunalul judeţean Gorj decide că greva minerilor  e legală deoarece e vorba de continuarea conflictului de muncă suspendat suspendat la 28 ian. 1994 1994 de C.S.J., C.S.J., cu condiţia respectării grafi cului de măsuri prin care R.A.L. Târgu Jiu trebuia să rezolve revendicările revendicările minerilor. minerilor. Cum dovada dovada rezolvării revendicărilor nu există, greva este legală. Dumitru Popescu negociază negociază cu liderii sindicali şi la Târgu Jiu, şi la Deva (este huiduit pentru că nu acceptă să vorbească la microfo microfon n manifestanţilor manifestanţilor prezenţi llaa un 403

1994 miting de susţinere a grevei minerilor). minerilor) . Protocolul încheiat cu aceastăocaziesatisfacecererilebăneştiale minerilor, minerilor,nula nivelul nivelul cifrelor stabilite stabilite de ei, dar printr-o aproximare aproximare acceptabilă. acceptabilă. în în plus se procedează procedează la destituirea (cerută de grevişti) a directorului RAL. RAL . Târgu Jiu, Radu Mironovicl. ironovicl. încă o victorie pentru mineri (dar şi pentruGuvern) Guvern)careautoatemotivelesăînceteze încetezegrevele. -Vasile -Vasile Manea Drăgulin gulin anunţă că în problema caselor  naţionalizate naţionalizate este justificată (pentru (pentru a nu comite comite un rău compa compa rabil cu cel făcut prin naţionalizare naţionalizare şi pentru a nu fi aruncaţi aruncaţi chiriaşii în stradă) formula recursului în anulare adresat C.S.J., pentru ca astfel proprietarilor care şi-au recâştigat imobilele imobilele prin hotărâri judecătoreşti să le fie anulate aceste hotărâri. Obişnuiţi să fie deposedaţi deposedaţi de proprietăţi, proprietăţi, foştii proprietari vor suporta suporta mai uşor o pierdere a imobilelor, decât chiriaşii care au fost întotdeauna la adăpost de asemenea asemenea nefericiri şi sunt, deci, mai vulnerabili.  Această din urmă interpretare n-a fost formulată de procurorul general, la conferinţa de presă respectivă, ci de presă (o anumită anumită parte), care a înregistrat şi opiniile foştilor proprietari. De altfel tot  în presă se face presupunerea că grija lui Vasile ManeaDrăgulin pentru chiriaşii din casele naţionalizate este inspirată de împotrivirea împotrivirealui Ionfliescufaţă de reîmproprietărirea celor afectaţi denaţionalizare. Dinaceastăcauză,dorindsă-şiapareprestanţa de procuror general independent şi cu personalitate, Vasile Manea Drăgulin subliniază, la aceeaşi conferinţă de presă, că între conduita conduita sa profesională profesională şi pornirile lui Ion Iliescu nu există nici o legătură. •6aug. LaîncheiereaviziteiînRomânia, RichardSchifter, directorulpentruEuropaCentralăşide EstînConsiliul Securităţii Naţionale Naţionale al S.U.A., declară că americanii sunt interesaţi de legăturile cu România (ţară cu o poziţie strategică foarte importan tă) şi de bunele ei relaţii cu vecinii. vecinii. Oaspetele este de părere că principala ameninţare ameninţare pentru toate ţările ţările din estul estul Europei Europei o reprezintă problemele economice rezolvabile printr-un program susţinutde reformecare săconducălaprivatizareşi laeconomia depiaţă. • 10 aug. La o conferinţă de presă, Victor Surdu, preşedintele P.D.A.R., prezintă unele concluzii din care lumea trebuie să înţeleagă înţeleagă că partidul partidul său n-a fost înfrânt de P.D.S.R. .S.R. Cifrele spun că din 172 000 000 de membri, membri, P.DA.R. P.DA.R. a pierdut doar  30. VictorSurduanunţă şi fuzionarea P.DA.R. cu Partidul Popular  Republican (înfiinţat în februarie 1994) al cărui preşedinte, Radu Theodoru, devine vicepreşedintele P.D.A.R. 404

1994 •11 aug.LaCluj-Napoca,undeIonStoica,patronulfirmei Caritas Caritas (societate de întrajutorare care primea anumite anumite sume de I iani de la cetăţeni, pentru ca după după câteva luni să să le restituie restituie de 8 ori mai mult mult decât sumele depu depuse) se) a sistat sistat de mai multe luni plăţile. plăţile. Ceipăgubiţise organizează, organizează,sperând sperând să-şi să-şi recupereze recupereze banii depuşi în conturile conturile Caritasului, Dacă nu nu cu mult timp în urmă Ion Stoica era zeificat, iar cei care atrăgeau atenţia că totul e o înşelătorie, înşelătorie,consideraţiun fel deduşmani duşmani ai bunăstării bunăstării poporulu poporului, i, acum, păcăliţii îşi încep protestul împotriva lui Stoica printr-un miting miting de proporţii. proporţii. Pe o pancartă chipul chipul lui Ion Stoica Stoica atârnă intr-o intr-o spânzurătoare, spânzurătoare, se ţin ţin discursuri ameninţătoare, se fac planuri ofensive şi se ajunge ajunge ia ideea că vina vina nu e numai a lui lui Ion Stoica, ci şi a oamenilor oamenilor puterii care au încurajat escrocheria escrocheria pentru pentrualua eiînşişi înşişisumeexorbitante exorbitantedela laCaritas,îndetrimentul detrimentul simplilor simplilor cetăţeni. Atmosfera Atmosferadevineincendiarăcândadulatoarea de altă dată a lui Ion Stoica, iar acum liderul mişcării mişcării împotriva patronulu patronuluii Caritasului, Caritasului,Ana Potcoavă(numită (numităde tovarăşii deluptă Ecaterina Teodoroiu de pe Someş), îşi începe discursul în care promite promite că se va face dreptate. îşi va primi pedeapsa pedeapsa „hoţul" „hoţul" de Stoica, „molia scârboasă", scârboasă", „escrocul cel cel mai avid al tuturor  timpu timpurilor" rilor",, dar şi cei care l-au încurajat: peuneriştii în frunte cu Gheorghe Funar, guvernanţii, unii ziarişti. Pentru a recupera banii banii depunătorilor, depunătorilor, Ana Potcoavă are un plan de 35 de puncte. Unul Unul dintre ele prevede prevede că, dacă Stoica n-are de unde să dea banii baniiînapo înapoi, i, trebuie trebuiesă-i deaGuvernul, Guvernul,şinu oricum, oricum,ci indexaţi. Până Până la a da seama celor păgubiţi, păgubiţi, Ion Stoica este acuzat oficial deînşelătorie(3aug.) încadruluneiacţiuni penale penaledejadeclanşate. Sesizările care au determinat începutul acţiunii penale conţin şi amănunte mai delicate: persoanele importante din Parlament, Garda Financiară, primării, poliţie, Parchete -au depus şi au ridicat preferenţial preferenţialmarisumedebani. Mitingurileşi acţiunilede protest anti-Caritas vor continua şi vor lua amploare amploare (unii manifestanţi

intră în greva foamei). foamei). -P.U.N.R, n-a uitat că a semnat un protocol prin care i se garantează accesul la guvernare, termenele limită pentru respectarea respectarea înţelegerilor fiind 1 febr., febr., apoi 1 iun. P.U.N.R. şi-a pierdut pierdut însă răbdarea răbdarea,, dar mai face o încercare, a treia şi ultima: dacă până până la 1 sept. P.U.N.R.-iştii nu-şi vor ocupa ocupa locurile locurile  binemeritate în Guvern, P.D.S.R. o să afle ce înseamnă o moţiune de cenzură cenzură care reuşeşte. Cel Cel puţin Ioan Gavra este sigur de succesul moţiunii de cenzură pe care P.U.N.R. o poate promova la o adică, 405

1994 • 12 aug. Guvernul amână, amână, printr-o printr-o ordonanţă, termenul termenul de aplicare a Legii fondului fondului funciar până la sfârşitul lui 1996, 1996, obligat de evidenţa cifrelor: au fost eliberate până la data emiterii ordonanţei 27% din totalul titlurilor de proprietate pe care le aşteaptă mai ales ţăranii. • 13 aug. „Opoziţia poziţiaunită e maiimportantă importantă decâtinteresul interesul de partid" afirmă Nicolae Manolescu la întrunirea Comitetului National al P.A.C. care votează (25 voturi pentru, 14 împotrivă, o abţinere) semnarea semnarea actului adiţional la protocolul C.D.R. C.D.R. Chiar  dacă prin această decizie, care îi nemulţumeş nemulţumeşte te pe unii membri ai Comitetului Naţional, Naţional, P.A.C. rămâne rămâne în C.D.R., C.D.R., partidul are multe multereproşurila adresaConvenţiei Convenţieipe careţine săle facă facăpublice într-o declaraţie. Reuniunea Reuniunea Comitetului Comitetului C.D.R. C.D.R. din 3 aug. este considerată considerată „o mică lovitură de forţă" deoarece la acea dată mulţi mulţi lideri ai partidelor din C.D.R. C.D.R. au absentat, iar iar cei care au votat n-au n-au avut răgazul să anali analizeze zeze actul adiţional, adoptat, adoptat, după părereaP.A.C., P.A.C., înmodnedemocratic. nedemocratic. Esteapoiinadmisibilă inadmisibilă-în - în viziunea P.A.C. -campania -campania declanşată împo împotriva triva acestui partid, acuzat de către celelalte formaţiuni din Convenţie că ar submina unitateaopoziţiei. Cel Cel careîntreţine ofensiva ofensivaîmpotriva împotrivaP.A.C. P.A.C. este li beră îşi oferă paginile Emil Constantinescu, Constantinescu, iarziarul Românialiberă  atacurilor împotriva partidului al cărui lider este acuzat că-şi direcţionează demersul demersul politic în funcţie de ambiţia de a rivaliza cu preşedintele C.D.R. Tonul şi argumenteledeclaraţiei suntaspre şi se încheie cu un ultimatum ultimatum: dacă tot se invocă permanant permanant ideea de unitate a opoziţiei, atunci C.D.R. C.D.R. trebuie să reprimească reprimească . P.N.L. „necondiţionat „necondiţionat şi imediat". • 15-16 aug. Cu ocazia vizitei în România a lui MaxVan Van Der Stoel, înalt înalt comisar C.S.C.E. C.S.C.E. pentru minorităţi, U.D.M.R. prezintă un sumar al problemelor care preocupă minoritatea maghiarădin dinRomânia, România,începândcu Legeaînvăţământului,Legea minorităţilor naţionale şi sfârşind cu atitudinea considerată şovină a lui Gheorghe Funar. -Emil Constantinescu pledează pledează pentru constituirea unui grup parlamentar parlamentar unic al C.D.R, C.D.R, care care să se manifeste ca şi cum ar aparţine unui singur partid. Autorul propunerii crede că atât activitatea parlamentară a opoziţiei cât şi coeziunea sau coerenţa   în interiorul int eriorul C.D.R. ar fi influenţate în bine de această transformare. - Neînţelegerile eînţelegerile dintre Miron Mitrea şi Victor Ciorbea, conducătorii gigantului sindical C.N.S.L.R.-Frăţia, duc la itrea constată că despărţirea publică a celor doi lideri. Miron Mitrea 406

1994 opiniile opiniile sale politice dife diferă ră atât de mult de ale lui Victor Victor Ciorbea  încât nu mai pot merge, mai departe, împreună. Victor Ciorbea explică explică şi în ce constă diferenţa: M Miro iron n Mitr Mitrea ea este tot mai atras de P.D.S.R P.D.S.R. şi de funcţiile pe care acest partid este dispus să le ofere liderilor sindicali. în consecinţă Victor Ciorbea decide să se retragă din C.N.S.L.R.-Frăţia şi să întemeieze cu unele structuri structuri sindicale ce-1 vor urma o nouă Confederaţie apropiată de C.D.R. Miron Mitrea reacţionează, declarând că sindicatele ar trebui ţinute la distanţă de politică. • 16 16 aug.Marko MarkoBela, preşedintele preşedintele U.D.M.R, U.D.M.R, esteprimit la cerere, de Teodor Meleşcanu cu care discută despre perspectiveletratatului tratatului româno-m româno-maghiar.Liderul U.D.M.R. consi deră că tratatul trebuie să conţină principiile comunităţii maghiare  în legătură cu soluţionarea soluţionarea problemelor problemelor acestei minorităţi minorităţi în România. • 17-19 aug. Noutate de senzaţie. Cinci deputaţi-Aristide Dragomir, Raymond Luca, Petre Roman, Adrian Severin, Constantin Constantin Teculescu - sunt sunt invitaţi la la Parchetu Parchetull General, eneral, la sesizarea Guvernului, în vederea audierii pentru verificările prealabile începerii urmăririi penale. Petre Roman, Adrian Severin şiConstantinTecules Teculescu cusunt acuzaţicăîn funcţiilepecarele-au avut(prim-ministru (prim-ministru,,ministru,şef deserviciu B.R.C.E.), B.R.C.E.), audispus să se cheltuiască importante importante sume de bani, fără acoperire legală. legală.  Aristide  Arist ide Dragomir este învinuit de infracţiune infracţiuneaa de ultraj (pe aeroportul din Arad a lovit un subofiţer) şi distrugere, iar Raymond Luca trebuie să răspun răspundă dă în legătură cu infracţiunile de insultă şi ultraj (la adresa Guvernului). Guvernul Văcăroi Văcă roiu u devine (conform (conform • 18 aug. Guvernul caracterizăriiprimului-ministru) primului-ministru)bicolor, nu pentrucăn-armai fi suportat suportat monotonia monotonia unei echipe doar a P.D.S.R, P.D.S.R, ci pentru că a venit vremea vremea ca obligaţiile obligaţiile faţă de P.U.N.R. P.U.N.R. să fie onorate. Prin urmare Guvernul adoptă doi peunerişti ca miniştri: Valeriu Tabără (Agricultură) şi Adrian Turicu (Comunicaţii). Noii miniştri sunt membri marcanţi ai P.U.N.R., şi prin ei ascensiunea acestui partid la guvernare guvernare se face, aşa cum declară Gheorghe Funar, la vedere, vedere, dar de fapt, P.U.N.R. guvernează deja mascat (discreţie impusă de P.D.S.R) prin Iosif Gavril Chiusbaian (Justiţie) şi Aurel Novac (Transporturi) susţinuţi de P.U.N.R. Cala orice remaniere guvername guvernamentală ntală oamenii oamenii politici fac declaraţii: Oliviu Gherman ţine să explice că numirile s-au s-au făcut datorită valorii candidaţilor  pe care P.U.N.R. a ştiut să-i aleagă; Ioan Gavra zice că P.U.N.R. trebuie să-şi asume răspunderea răspunderea guvernării. în tabăra opoziţiei 407

1994

părerile sunt convergente: convergente: un partid partid extremist a pătruns pătruns prin şantaj în Guvernul României. -Victor -Vic tor Ciorbea Ciorbea (preşedintele (preşedintele C.N.S.L.R C.N. S.L.R -Frăţia -Frăţia)) şi Dumitru Costin (preşedinte B.N.S.) pun bazele unei alianţe sindicate C.D.R. care urmează urmează să se definească definească ulterior. întreaga întreaga stângă politică se declară împotriva împotriva politizării sindicatelor, deşi Miron Mitrea esteşi eltot mai mai aproape aproapedeP.D.S.R. P.D.S.R. • 19 aug. Corneliu Corneliu Vădim Tudor este nemulţumit nemulţumit că partidulsăunu aintrat încalculul deremaniereguvern guvername amentală, ntală, deşi face parte parte dintre aliaţii aliaţii RD.S.R. într-o într-o scrisoare deschiă adresată lui Oliviu Gherman, Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu, P.R.M. face nota de plată pentru RD.S.R. RD.S.R. pe care o însoţeştede ameninţările ameninţărileşi criticile dintotdea dintotdeauna una.. Pentru Pentruasusţine mai departe Guvernul Guvernul Văcăroiu, care a aruncat ţara într-o profundă criză economică, P.R.M, cere: 2 miniştri, 5 secretari de stat,2 directori directori generali generali în structurile structurile guvername guvernamentale, ntale,10 directori directori generali în ministere, 3 ambasadori, ambasadori, 2 funcţionari funcţionari în organisme internaţionale, 3 prefecţi, 3 subprefecţi, subprefecţi, 5 directori în cadrul prefecturilor. Pentru satisfacerea satisfacerea acestor cereri P.D.S.R.-ului P.D.S.R.-ului i se acordă acordărăgazpânăla sfârşitul sfârşitul anului. anului. Până Pânăatunci Corneliu Vădim Tudorcritică critică modul încare cares-afăcut recentaremaniere remaniereşi P.TJ.N J.N.R. care a ajuns la guvernare prin presiuni. - Opoz Opoziţia iţia protestează, din nou în zadar, în în legătură cu procedeul procedeul prin care au fost numiţi noii miniştrii - prin prin decret prezidenţial, prezidenţial, fără să se mai recurgă recurgă la validarea în în Parlamen Parlament. t. Ziarul Adevărul  face o schemă din care rezultă ceea ce îi contrariază pe mulţi oameni politici: jumătate dintre miniştri cabinetului Văcăroiu nu a primit girul Parlamentului, ceea ce pentru pentru opoziţie opoziţie înseamnă înseamnăîncălcarea încălcareagravăa Constituţiei. Constituţiei. -După ce Guvernul a aprobat ansamblul de măsuri pentru accelerarea privatizării (17 aug.), Iacob Zelenco, preşedintele Agenţiei AgenţieiNaţionaledePrivatizare,prezintăexecutivului executivuluilista lista celor  3 000 (2934 plus instituţiile de asigurări) de societăţi privatizabile care reprezintă 47,8% 47,8% din totalul societăţilor comerciale (6 700) din România, România, constituite constituite pe baza legii nr. 15/1990 15/1990 (privind reorganizarea reorganizarea unităţilor economice economice de stat, ca regii autonom autonome şi societăţi comerciale). Iacob Iacob Zelenco informează informează că până la 30 iun. 1994 au fost privatizate 590 de societăţi comerciale, comerciale, adică 8% din totalul celor privatizabile. Ponderea Ponderea capitalului social privatizat este de 3% din totalul capitalului social. Pentru semestrul al doilea din 1994 sunt planificate pentru privatizare privatizare 1660 de unităţi. 408

1994

• 21-22 aug. Ziua de 23 August nu este nici acum uitată. LaMuzeulŢăranuluiRo Româ mân, n,câteva fundaţii fundaţiişi asociaţii încearcă săi restabilească adevărata adevărata semnificaţie. semnificaţie. (.Adevăr (.Adevăr şi mistificare despre 23 August 1944".) Mai mulţi oameni polit politici ici au propus să fie invitat, cu această ocazie, şi ex-regele ex-regele Mihai, direct direct implicat în evenimentele evenimentele invocate şi a cărui mărturie mărturie ar fi fost fost necesară. Ca şi în alte situaţii ex-regele a trebuit să renunţe la vizită, dar  adresează un mesaj către poporul român care este citit la deschiderea simpozionului. -Academia Română şi MAp.N. organizează seminarul „50 de ani de la trecerea României României de partea coaliţiei Naţiunilor Unite, semnificaţii nificaţii interne interne şi internaţiona internaţionale". le".în înintervenţiasa,Ion Ion fliescu exprimă părerea că destinul ţării a fost hotărât de forţele politice grupate în Blocul Naţional Democrat, în colaborare cu o parte a Armatei Armatei şi cu„cercurilePalatulu Palatului". i". -BogdanHosu, preşedintele preşedinteleConfederaţiei ConfederaţieiCartelAlfa,îşi face cunoscut dezacordul dezacordul faţă de Miron Mitrea şi Victor Victor Ciorbea Ciorbea care au implicat implicat politic politic sindicatele. Intenţia lui este să facă din Alfa Alfa o confederaţie confederaţie puternică şi care, dincolo de conjuncturi, conjuncturi, să rămână fidelă doar intereselor sindicaliştilor. - Palatul Cotroceni. Cotroceni. Noii miniştri ai P.U.N.R. P.U.N. R. depun  jurământul în faţa lui Ion fliescu. Cu această ocazie preşedintele ţării răspunde răspundecelor (foarte (foartenumeroşi)carepretindca Parlamentul Parlamentul să-şideagirulpentruaceştiminiştri: validareadecătre cătreParlament Parlament nu este necesară pentru că Guvernul nu-şi va modifica programul prezentatlainstalare. instalare. Ultima Ultimaremaniereguvernamentală guvernamentalăcontinuă totuşi să-i preocupe şi să-i nemulţumească pe unii oameni politici şi pe ziarişti. ziarişti. Opoziţia îşi exprimă exprimă insistent insistent protestul faţă de cooptarea la guvernare a unor forţe politice extremiste şi faţă de refuzul puterii de a modifica echipa guvernamentală cu avizul Parlamentului. (Sergiu Cunescu prevede că la sfârşitul legislaturii, din Guvernul Văcăroiu cel investit de Parlament va rămâne doar  primul-ministru. primul-ministru. P.L.'93 consideră că noul cabinet, după după remanierea remaniereafăcutăneconstituţional,este unul„naţional-socialist, adică nazist", care va compromite România în ochii străinătăţii pentru care nu există deosebiri deosebiri între Jirinovski Jirinovski şi Gheorghe Funar.) -îşi face efectul şi o altă bombă pusă cu dezinvoltură să explodeze în viaţa politică românească de Ioan Gavra şi Gheorghe Funar, euforici euforici şi probab probabilil de aceea necenzuraţi, necenzuraţi, după ce au fost promovaţi la guvernare de P.D.S.R. în ziarul Adevărul, (23 aug.) Dumitru Tinu sesizează importanţa copleşitoare a declaraţiilor  409

1994 făcute de liderii P.U.N.R. Concluzia apare chiar în articolul „Minciunastă cuVăcăroiu Văcăroiu la masă": masă":„Laceremonia ceremoniadela laPalatul Justiţiei, din 8 martie '94, ministrul ministrul declara sus şi tare că nu are «nici o culoare politică». Aflăm acum acum că are culoare - şi încă ce culoare! Cu un aer şmecheresc şmecheresc Ioan Gavra anunţă, la prima conferinţă conferinţă de presă după pătrunderea pătrunderea forţată în Guvem, Guvem, că partidul partidul său se află mai mai de mult la putere prin ministrul justiţiei, care este membru al P.U.N.R., şi ministrul transporturilor, simpatizant peunerist. Preşedintele Preşedintele partidului, Gheorghe Funar, merge mai departe cu dezvăluirile, afirmând că a fost vorba de «o intrare mascată», «conform «conform dorinţei dorinţei P.D.S.R.». Aşadar, Aşadar, titularul titularul ministerului ale cărui acte de justiţie încep prin solemnitatea  jurământului cu mâna pe Biblie de a spune «ADEVĂRUL  şi NUMAI ADEVĂRUL», L»,oficiază oficiazăîmpărţireadreptăţii întemeiul temeiul unei grosolane minciuni. minciuni. Acum se înţelege înţelege mai bine de ce şi în cazul precedentei precedentei remanieri, remanieri,şi în cel actual,Guvernul Guvernula eludataprobareaParlamen Parlamen tului, interpretând după bunul plac prevederile Constituţiei, [ ] Cum se vede «înţelegerea» dintre dl.Văcăroiu şi P.U.N.R. era o complicitate la infracţiune. Cutremurător este modul în care au fost receptate aceste dezvăluiri. Au trebuit să treacă 5 zile pentru a se înţelege monstruozitatea monstruozitatea cazului. în orice ţară democratică democratică dezvăluirea că un ministru a minţit - cu atât mai mult când e  vorba chiar de ministrul justiţiei justiţiei -ar avea efectul efectul unei bombe. Ar  fi un scandal naţional, al cărui final n-ar putea putea fi decât demisia, demisia, dacănudemiterea demitereacelui celuiîn cauză.Iaruneori cădereaGuvernulu Guvernului, i, La noi.... Da, la noi o minciună în plus nu mai impresionează pe nimeni". După După ce se fac auzite protestele, iiar ar P.D. cere demisia demisia miniştrilor miniştrilor justiţiei şi transpor transporturilo turilor, r, liderii P.U.N.R. nu-şi mai amintesc să fi făcut declaraţiile respective, pe care le neagă cu hotărâre hotărâre şi susţin că Iosif Gavril Chiusbaian Chiusbaian şi Aurel Novac n-au fost niciodată membri P.U.N.R. • 24-25 aug. Ion Stoi Stoica ca „patronul escroch escrocheriei eriei naţionale Caritas" Caritas"cumîl numeştepresa,este reţinutla Bucureşti Bucureştila Direcţia Direcţia Cercetări Penale din I.G.P. pentru audieri, sub acuzaţia de infracţiune infracţiunede bancrută bancrutăfrauduloasă, frauduloasă,fals şiînşelăciune înşelăciuneîn paguba paguba avutuluiparticular, particular,Parchetul ParchetulGeneral General depe lângăC.S. J. dispune arestarea arestarea preventivă preventivă a lui Ion Stoica la al cărui caz continuă continuă cercetările începute încă din luna mai. -P.D.S.R.doreşte doreştesă pună punăordineînrelaţiile salecualiaţii, înacest acestscopDelegaţiaPermanentăaP.D.S.R. P.D.S.R.îl desemnează desemneazăpe Ion Solcanu să-i convoace pe reprezentanţii P.U.N.R., P.S.M. şi 410

1994

P.R.M. şi să-i pregătească pentru a semna un protocol de colaborare. colaborare. La prima întâlnire (25 aug.) aliaţii aliaţii nu-şi nu-şi propun decât să se familiarizeze cu ideea oficializării mai vechii lor relaţii politice. Protocolul Protocolul care se se va definitiva în scurt timp va defini defini limitele limitele colaborării politice, legislative, ale colaborării în teritoriu, ca şi conduita faţă de programul de guvrernare. întâlnirea s-a desfăşurat cu contribuţia lui Ion Solcanu, Vaier Suian (P.U.N.R), Mircea Hamza (P.R.M.) şi Adrian Păunescu (P.S.M.). -Aurel Novac, ministrul transporturilor, declară că nu e nici membru P.U.N.R., P.U.N.R., nici simpa simpatizant tizant al acestui partid. •1 sept. Senatorii au primit (spre consultare), în prima zi a sesiunii de toamnă, proiectul Legii privind accelerarea privatizării. Iniţial a existat propunerea ca executivul să-şi asume răspunderea răspunderea politică pentru această lege, ceea ce însemna eliminarea etapei dezbaterilor şi a riscului intervenţiei în text. Cum CumGuvernul Guvernule interesatca Legea Legeasă fieadoptată adoptatăcât mairepede, soluţia asumării răspunderii politice politice părea optimă. Num Numai ai că în acest caz, respingerea prin vot a Legii duce automat la căderea Guvernului. Deşi P.D.S.R. a apelat la sprijinul aliaţilor, ulterior a constatat că P.U.N.R., P.R.M. şi P.S.M. au destule obiecţii faţă de lege,deci votullor nuesigur.în consecinţă consecinţă,,s-arenunţat renunţatla ideea bravăaasumăriirăspunderii răspunderiidin dinparteaGuvernului. Guvernului.Proiectulde Legeîşi urmează urmeazădrumul drumulobişnuit înParlament Parlamentdeoarece P.D.S.R. nu vrea să rişte rişte căderea Guvernului. Guvernului. Un prim-ministru trebuie să se ţină de cuvânt. La investirea cabinetului său Nicolae  Văcăroiu a anunţat că va rămân rămânee la guvernare guvernare 4 ani. La 30 sept. s-au întrunit şi liderii C.D.R. pentru a hotărî ce conduită vor adopta faţădeproiectul Legii Legii privind privindaccelerareaprivatizăriiînaintat de Guvern Guvern Parlamentului. S-a ajuns la concluzia că nu mai e nevoie de o modificare a vechii legi a privatizării deoarece aceasta n-ar  aduce aducedecât noicomplicaţii complicaţii laînfăptuireaprivatiză privatizării. rii. LideriiC.D.R. au mobilizat economiştii pentru a realiza (repede) un programalternativă al Convenţiei. -Nicu Ceauşescu îşi regăseşte energia de altădată şi îl dă  în judecată pe senatorul P.N.Ţ.C.D., Şerban Săndulescu. pentru că l-ar fi calomniat afirmând afirmând că este „un bolnav bolnav închipuit". Senatorul primeşte o citaţie, la secretariatul Parlamentului, prin care este chemat, în calitate de inculpat, la procesul cu Nicu Ceauşescu, la 20 oct, 1994 ora 14.00, 14.00, la la Judecătoria sectorului I Bucureşti. Imunitatea Imunitatea parlamentară, în temeiul căreia Şerban Şerban Săndulescu Săndulescu nu putea fi inculpat, n-a n-a contat în acest caz. -Boris Elţiri îşi amână vizita în România România.. Cel mai serios 411

1994 motiv motiv al acestei decizii este lentoarea lentoarea cu care se lucrează lucrează pentru încheierea Tratatului politic politic româno-rus româno-rus (din luna iun. nu s-a maiîntreprinsnimic nimic))şi puncteledevederediferite diferiteîn legăturăcu evaluarea consecinţelor pactului Ribbentro Ribbentrop-M p-Molotov. olotov. • 2 sept. U.D.M.R. doreşte doreşte să se implice în tratativele premergătoare definitivării Tratatului de bază româno-maghiar. In acest scop, o delegaţie a U.D.M.R. în frunte cu Lâszlo T6kes solicită şi obţine o întrevedere cu Teodor Teodor Meleşcanu, Meleşcanu, care la 5 sept. urmează să facă o vizită la Budapesta unde va fi abordată şi problemaTratatului Tratatului româno-m româno-maghiar. aghiar.U.D.M.R. înmânează ministrului român de externe documentul intitulat „Poziţia U.D.M.R. privind Tratatul româno-maghiar". Ce rezultă din acest document? în primul primul rând că că „U.D.M.R  consideră de o importanţă fundamentală" ca reprezentanţii minorităţii maghiare din România şi ai minorităţii române din Ungaria să fie implicaţi în elaborarea Tratatului Tratatului şi, în al doilea rând, rând, ca Tratatul să cuprind cuprindă, ă, ca parte integrantă, o convenţie privind ocrotirea minorităţilor elaborată de minorităţile maghiară maghiară şi română. română. U.D.M.R. U.D.M.R. înscrie înscrie în acest document şi principiile de bază care ar trebui să fie înscrise în convenţie: „dreptul la cultură proprie, folosirea limbii materne şi a simbolurilor naţionale", „recunoaşterea - pe baza principiului autodeterminării interne - dreptului persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România la autonomie personală, admmistrativă, locală şi regională, asigurarea condiţiilor juridice, instituţionale şi materiale pentru exercitarea acestora", „asigurarea căîn regiunileîn carepersoaneleaparţinândminorităţii minorităţii maghiare formează majoritatea populaţiei, autorităţile autorităţile locale alese alese să beneficieze de un satut juridic juridic special", „angajamentul „angajamentul de a nu iniţia măsuri care ar modifica artificial componenţa etnică a teritoriilor locuite de minorităţile naţionale, în defavoarea acestora", „asigurarea reţelei de educaţie autonomă cuprinzând toate formele şi nivelurile învăţământului profesional în lumba maternă", „recunoaşterea dreptului persoanelor aparţinând minorităţii maghiare maghiare din România România de a folosi limba maternă în viaţa viaţa privată şi publică, adică în administraţie, justiţie, justiţi e, în domeniul sănătăţii,  înviaţa confesio confesională nală,, în educaţie educaţieşi cultură, cultură,în instituţiilepublice,  în mass-media". Documentul U.D.M.R. mai propune şi alte numeroase drepturi pe care România şi Ungaria ar trebui să le asigure minorităţilor maghiară şi română. ® 3 sept. Consiliul Consiliul Naţional al P.U.N.R. îl păstrează pe Gheorghe Funar în funcţia de preşedinte preşedinte al partidului şi nu renunţă nici la alianţa alianţa cu P.D.A.R. P.D.A.R. în cadrul B.U.N. 412

1994 Tot la Cluj-Napoca, în stradă, continuă demonstraţiile celor   înşelaţideCaritas.AnaPotcoavă, lideragreviştilorfoam foamei, ei,cere pedeapsa cu moartea pentru Ion Stoica şi sancţionarea severă a celor celor careau sprijinitfirma.Uniiclujeniîl îl consideră considerăvinovatmoral şl pe Gheorghe Funar şi cer demiterea lui din funcţia de primar  al Clujului. (Caritas este doar cea mai faimoasă faimoasă dintre cele 600 de societăţi societăţi de întrajutorare din România care i-au păgubit pe depunători depunători de 17,5 17,5 miliarde lei. lei. împotriva acestor acestor firme firme s-;au  înaintat instanţelor judecătoreşti 1 100 100 000 reclamaţii.) reclamaţii.) —Bill Clinton a dispus prelungirea cu încă un an (până la 3iul. 1995)a clauzeinaţiuniicelei celeimaifavorizatepentruRomânia. România. La începutul începutul lunii aug. S.UA. S. UA. era pe primul primul loc în ce priveşte Investiţiile străine străine în România România care, la la rândul ei, şi-a amplificat amplificat exporturile în S.UA. • 5 sept. Gheorghe Gheorghe Funar trimite o scrisoare deschisă preşedintelui C.D.R., Emil Constantinescu, în care, făcând referirela poziţiaU.D.M U.D.M.R faţăde Tratatul româno-m âno-magh aghiar, iar,trage concluzia că acest partid s-a folosit de Convenţie pentru a-şi finaliza scopurile sale antiromâneşti. Liderul P.U.N.R. consideră că C.D.R. C.D.R. a pierdut pierdut alegerile datorită alianţei cu U.D.M.R. şi îl invită pe Emil Emil Constantinescu să renunţe la această alianţă şi chiar să susţină demersurile prin care U.D.M.R. să fie scos în afara afara legii. Gheorghe Gheorghe Funar nu uită să sublinieze sublinieze că sugestiile saleau oimportanţă importanţăsporitădeoareceemană emanăde laun partidcare participă la guvernare. -Unii reprezentanţi al P.N.Ţ.C.D. consideră că P.L.'93 este copilul teribil al C.D.R., deci un „partid problemă". Ultima propu nere a P.L.'93 considerată inoportună este alcătuirea de liste electorale separate, pentru fiecare partid din C.D.R, ceea ce în opinia membrilor alianţei ar fi calea cea mai sigură de destrămare a Convenţiei. Lui Ion Diaconescu propunerea i se pare absurdă deoarece deoarece Convenţia onvenţiarealizează unitatea opoziţiei, opoziţiei, iar candidaturile candidaturile pe liste separate conduc inevitabil la lupta politică în interiorul C.D.R. -Vizita ministrului de externe român, Teodor Meleşcanu, la Budapesta, impune concluzia că România şi Ungaria sunt interesateşi capabile capabilesă adopte adopteun limbaj limbajcomun,caresă conducă, conducă, prin continuarea negocierilor, la încheierea Tratatului politic de  bază între între cele două ţări. Teodor Meleşcanu s-a întâlnit cu preşedintele republicii, Arpad G/mcz, preşedintele Adunării Naţionale, Zoltan Gal, primul-ministru Gyula Horn şi bineînţeles cu omologul său ungar, Lâszlo Kovâcs. Gyula Horn a apreciat 413

1994

că „există voinţă politică de ambele părţi de a încheia Tratatul politic de bază" determinată de interesul fiecăreia dintre părţi de a-şi a-şi rezolva propriile propriile probleme probleme politice în perspectiva integrării în organismele europene europene pentru că „Europa are nevoie de noi, dar  fără tensiunile dintre noi". Evaluând Evaluând rezultatele vizitei, vizitei, Teodor  Meleşcanu apreciază apreciazăcă Tratatul româno-un âno-ungar garar puteafi semnat semnat până în mai 1995 1995 şi că, dacă s-au s-au făcut progrese în tratativele pentru recunoaşterea frontierelor, frontierelor, nu s-a ajuns la nici un rezultat rezultat  în problema minorităţii maghiare. al C.D.R. lao producţie •7 sept. „ Nu va fi nici un răspuns alC.D.R. deacest tip"-comentează -comenteazăEmilConstantinescu scrisoarea scrisoareaprimită de le Gheorghe Funar, pe care o consideră un model de politicianism şi demagog demagogie". ie". De la înălţimea înălţimea funcţiei funcţiei sale de preşedinte al unui partid aflat la guvernare, Gheorghe Funar  reuşeşte din nou să tulbure apele, epistola sa intrând rapid în atenţia generală nu tocmai favorabil favorabil pentru liderul P.U.N.R. De altfel şi Vaier Suian. senator senator RU.N.R., RU.N.R., a considerat considerat necesar să precizeze că poziţia lui Gheorghe Gheorghe Funar nu reflectă atitudinea RU.N.R faţă de U.D.M.R., iar  iar Cornel Brahaş crede că ar fi posibil ca afirmaţiile afirmaţiile lui Funar să dăuneze dăuneze relaţiilor P.U.N.R. ccuu P.D.S.R.  într-adevăr un personaj important din P.D.S.R., Vasile Văcaru, face o declaraţie incomodă pentru Gheorghe Funar: „Coincidenţa acestei declaraţii belicoase cu vizita d-lui Meleşcanu la Budapesta mă pune serios pe gânduri". gânduri". -Victor -Vic tor Ciorbea, Ciorbea, alături de liderii partidelor din C.D.R C.D.R., anunţă la o conferinţă de presă că noua structură sindicală pe care intenţionează să o creeze se va numi Confederaţia Sindicatelor  Democratice din Român România ia şi va avea permanent rolul de cenzor  al Guvernului. Unele federaţii din din C.N.S.L.R.-Frăţia au decis să-1 urmeze pe Victor Ciorbea. • 7-8 sept. „Rom „România ânia poate şi trebuie să fie partenerul privilegiat al Franţei", declară mmistrul de externe francez Alain Juppe, aflat într-o vizită în în Româ România. nia. în cadrul întâlniril întâlnirilor or cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Teodor Meleşcanu Meleşcanu s-a discutat şi despre integrarea integrarea României în Uniunea Europeană sau despre consecinţele respectării embargoului împotriva Iugoslaviei. •8 sept. La şedinţa Biroului Executiv al P.D.S.R, proiectul Legii de accelerare a privatizării beneficiază de o atenţie specială, motiv motiv pentru care Nicol Nicolae ae Văcăroiu Văcăroiu a şi fost invitat la şedinţă. Concluzia Concluzia este că proiectul Legii trebuie să-şi urmeze urmeze cât mai rapidtraseul traseulspre spreadoptareaînParlament.Grupurile Grupurileparlamentare ale P.D.S.R. P.D.S.R. şi partidele aliate aliate au fost înştiinţate înştiinţate că au misiunea 414

1994

un susţină adoptarea cu maximă maximă operativitate a importantului proiect proiect.. Se ia hotărârea să se angajeze tratative chiar cu partidele parlamentare din opoziţie pentru a susţine şi ele urgentarea dezbaterii şi adoptării proiectului. P.N.Ţ.C.D. acceptă să se prezinte la întâlnireacu primul-m primul-ministru, inistru,dar P.L.'93respingepropunerea propunerea deoarece deoarece nu are nimic comun comun cu P.D.S.R. P.D.S.R. şi în special cu acest proiect proiect de lege „care nu ar trebui numit proiect de lege lege pentru accelerarea accelerarea privatizării, ci proiect de lege lege pentru frânarea privaI lzării sau chiar blocarea ei". Dar nici Nicolae Văcăroiu nu rămâne dator, dator, ci declară că n-ar vvrea rea să dialogheze cu Dinu Patriciu Patriciu şi Kaymond Luca pentru că acestora „le trebuie încă mult să mai studieze, studieze, să înveţe înveţe să facă afirmaţii fundamen fundamentale tale [...]". -Victor Surdu, preşedintele P.D.A.R., nu este deloc  îngrijorat din cauza plecărilor tot mai numeroase din partid. Liderul agrarienilor agrarienilor crede că Dumneze Dumnezeu u însuşi acordă o protecţie spe cialăP.D.A.R. P.D.A.R.deoareceacesta „esteun partidsfânt", sfânt", • 11 sept. Şi Guvernul Guvernul şi M.A.E. M.A.E. consideră inop inoportună ortună  vizita ex-regelui Mihai de Hohenzollern în ţară, deoarece acesta nu a recunoscut explicit Constituţia care consacră republica drept formă formădeguvernare.Fostul suveranintenţionasă vinăîn înRomânia România pentru a-şi spune cuvântul în legătură cu unele aspecte ţinând de momentul 23 August 1944. 1944. • 12 sept. sept. La şedinţa extraordinară extraordinară a Comitetului Comitetului Executiv Executiv al C.N.S.L.R.-Frăţia se hotărăşte excluderea federaţiilor care au aderat la Confederaţia Sindicatelor Democratice condusă de  VictorCiorbea.Statutulcelordoilideri(M ( MironMitrea Mitrea şiVictor  Victor  Ciorbea) Ciorbea) rătăciţi în politică, politică, unul unul la stânga şi celălalt la la dreapta, dreapta,  va fi analizat în cadrul unui viitor congres extraordinar. -Premieră absolu absolută tă în viaţa politică. politică. Ion Ion Iliescu Ili escu şi Emil Constantinescu au putut fi văzuţi plimbându-se, la braţ, în incinta Palatului Cotroceni, Cotroceni, unde cei doi au discutat despre festivităţile festivităţile prin care se va aniversa împlinirea a 13o de ani de la crearea Universităţii bucureştene. bucureştene. Ion Ilies Iliescu cu urmează să participe la această ceremonie. 13 sept. Ion Iliescu Iliescu prezintă prezintă în plenul plenul Parlamentulu Parlamentuluii un mesaj-privind mesaj-privind starea naţiunii, cu ocazia împlinirii împlinirii a doi ani de la alegerile din 1992. 1992. (înainte (înainte de a citi mesajul, preşedintele a aşteptat, aşteptat, în cabinetu cabinetull lui lui Adrian Adrian Năstase, mai bine de o oră, dâr  nu s-a plictisit pentru că a urmărit la televizor ceea ce se petrecea în sala de şedinţe: parlamentarii se avântaseră în discuţii aprige deoarece opoziţia opoziţia dorea dorea ca discursul lui Ion Ili Iliescu escu să fie urmat dedezbateri,iar majoritar majoritarii ii încercausăsară pesteacest neprevăzut neprevăzut 415

1994

punct din program. Ion Iliescu a declarat că parlamen parlamentarii tarii l-au l-au făcut să-şi amintească de şedinţele C.P.U.N.) Preşedintele se pronunţă pentru accelerarea reformei şi continuarea privatizării, pentru buna buna funcţionare funcţionare a instituţiilor statului de drept, drept, pentru pentru stabilitatea internă şi pentru politica externă activă a României. Ion Iliescu acordă o atenţie specială corupţiei, care pare să-1 îngrijoreze îngrijorezeca unuldintrecele maigravesimptome simptomecareameninţă ameninţă societatea şi conlucrării între partide partide care să ia forma forma unei platforme platformeminimale minimalede înţelegerepolitică politicăîntre toatepartidelecu privire la obiectivele politice şi econom economice ice generale. Susţinătorii Susţinătorii lui lui Ion Iliescu au aplaudat aplaudat îndelung îndelung această intervenţie. intervenţie. Iată cumcomentează comenteazădiscursul lui Ion Iliescuşiun personaj personajobişnuit să nu renunţe în nici o împrejurare împrejurare la spiritul crit critic: ic: „N-a fost vorba de un mesaj politic, cum şi-au şi-au imaginat imaginat sau au aşteptat aşteptat mulţi dintre parlamentari. N-a fost vorba de mesajul unui şef de stat, echidistant, deasupra partidelor şi patimilor patimilor politice. în cea mai mare parte a sa a fost mai degrabă mesajul unui şef de executiv. Ceea ce, în fond, dl. Ion Iliescu şi este, existenţa primului-ministru fiind o pură formalitate. Asta nu ştirbeşte cu nimic valoarea mesajului, mesajului, echilibrat, echilibrat, grav, chiar alarmant în anumite pasaje". (N.C.Munteanu, „Ion Iliescu Iliescu la Canossa democraţiei democraţieioriginale", revista „22', 21-27 21-27sept. 1994) Observatorii Observatorii politici au apreciat că Ion Iliescu s-a aflat în pragul unei pre miere: a vorbit pentru prima oară în viaţa sa sa în favoarea capitalismului. - P.L.'93 a devenit membru cu drepturi depline al Internaţionalei Liberale. Pentru acelaşi statut a optat şi P.N.L., dar cererea sa a fost respinsă. • 14 sept. T.M.B. a dispus eliberarea condiţionată a ultimilor deţinuţi,membri membri ai fostuluiC.P.Ex. -IonDincăşi Ludovic condamnaţi naţi la 15 şi respectiv 14 ani închisoare. Fazekaş, condam -Delegaţia -Delegaţia Permanentă Permanentă a P.D.S.R. P.D.S.R. a hotărât să supervizeze proiectele proiectelede legi şiordonanţeleînaintede afi aprobate aprobatedeGuvern Guvern şi înaintate spre dezbatere Parlamentului. Parlamentului. • 15 15sept. Şedinţa Comitetului Executiv al C.D.R. Nicolae Văcăroiuîi îiinvită invităpereprezentanţii reprezentanţiiC.D.R., C.D.R.,printr-oscrisoare,la o discuţie despre proiectul Legii de accelerare a privatizării. Propunerea P.N.L. de a fi reprimit înC.D.R este din nou ignorată, spre nemulţum nemulţumirea irea lui Nicolae Manolescu. Şi Dumitru Iuga este nemulţumit de felul în care se soluţionează problema desemnării candidaţilor Convenţiei pentru consiliile de administraţie ale societăţilor de Radio şi Televiziune. 416

1994

• 16-19 sept. Şedinţa Comitetului Director al P.S.M. Deşi 111 doar câteva zile în urmă Ilie Verdeţ afirmase că în partid nu • a instaurat dictatura (aşa cumdeclarase senatorul senatorul Gheorghe HAboacă) şi nu există există neînţelegeri neînţelegeri majore, 6 membri membri de frunte ai l'.S.M. Vâlcea au fost scoşi din conducerea organizaţiei P.S.M.  Vâlcea, pentru că au cerut demiterea preşedintelui acestei orga nizaţii nizaţii (Constantin Rotar Rotaru). u). Pe de altă parte continuă continuă să se manifeste nifeste divergenţe între grupul grupul Verdet-Păunescu şi Tudor  Mohora. Primii ar fi ispitiţi să participe la guvernare, iar Tudor  Mohora consideră că P.S.M. P.S.M. nu-şi poate ipoteca vi viitor itorul ul iMimându-şi greşelile Guvernului Văcăroiu şi ale guvernărilor  iinterioare. La şedinţa Biroului Biroului Executiv Executiv (19 sept.) senatorul Gheorghe Răboacă critică din nou autoritarismul conducerii partidului. • 19sept. sept.U.D.M.R.depune depunela SecretariatulSenatului 61 de dosare care conţin 492 380 de semnături în sprijinul proiectului I .cgii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care asigură dreptul minorităţilor de a învăţa în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ. mitetul executiv executiv al C.D.Rcontramandează contramandează • 20-21 sept. Comitetul (2lo sept.) întâlnirea întâlnirea cu primul-ministru, deoarece acesta a cerut ea din delegaţia C.D.R. care urma urma să fie prezentă prezentă la tratative să lipsească Dinu Patriciu şi Raymond Luca. Incidentul îi contraria contrariază zăpe oameniipolitici. IonIliescu Iliescu declarăcăe regretabilă anularea anularea întâlnirii. P.D. consideră condiţiile premierului premierului drept Insolente Insolente,, generate de teama pe care io inspiră P.D. şi P.L.'93. Nicolae NicolaeVăcăroiu Văcăroiuprecizează precizeazăcănurespingedialogul cuP.L.'93, cicu anumiţimembri membriai acestuipartid,specialiştiîn arta calomniei. calomniei. Unii reprezentanţi ai P.N.Ţ.C.D. şi P.A.C. consideră că refuzul precipitat precipitat al dialogului cu primul-m primul-ministru inistru va dăuna imaginii imaginii C.D.R. şi că P.L/93 se face vinovat de o atitudine atitudine contrară contrară intereselor Convenţiei. Convenţiei. (Dinu Patri Patriciu ciu a criticat programul alternativă de guvernare propus de P.A.C., calificându-1 ca „mai prost prostdecât alGuvernului, Guvernului,populist populist şiteoretic".) Şapte parlamentari parlamentari adresează adresează o scrisoare • 21-25 sept. Şapte Senatului american în care îşi declară „indignarea'Taţă de proiectata acreditare (după audierea în Senatul american) ca ambasa ambasador dor al S.UA. S.UA. în în România a lui Alfred Moses. oses. „Opoziţia poziţia noastră faţă de această numire este determinată de un considerent moral" afirmă cei şapte, explicând apoi că Alfred Alfred Mose Mosess a fost unul dintre acei aliaţi ai cuplului Ceauşescu care au contribuit la dezinforma dezinformarea rea Congresulu Congresuluii S.UA. în legătură cu adevărata 417

1994

situaţie a României în timpul dictaturii. Semnatarii documentului Adrian Moţiu -senator RU.N.R., Dumitru itru Călueanu -sena sunt: AdrianM Boilă-senator tor RL. '93, Matei Boilă -senator P.N.Ţ.C.D P.N.Ţ.C.D., ., IoanCoja-senator  P.D.A.R., preot Emil Roman - deputat P.U.N.R., arhimandrit Simeon Tatu Tatu - senator P.D.S.R., Alexandru Alexandru Popovici, senator, Grupul Grupul parlamentar liberal. Biroul Executiv Executiv al P.U.N.R. dă un comunicat comunicatîncare îşi însuşeşteîn întregimeconţinutul conţinutulmesajului mesajului celor şapte. Atitudinea acestui grup de parlamentari va fi dezaprobată de numeroase numeroasepartide şi oameni politici. politici. P.D.S.R. P.D.S.R. îşi revarsă mânia asupra P.U.N.R., promiţând să reanalizeze colaborarea cu acest partid şi adresează tuturor parlamentarilor  români români invitaţia de a sprijini prin semnături semnături numirea numirea de către administraţia americană a lui Alfred Alfred Moses ca ambasador al S.UA. în România. România. Corneliu orneliu VădimTudor dimTudor dă o declaraţie prin care dovedeşte că poate fi un bun aliat al P.D.S.R. Liderul P.R.M. consideră scrisoarea drept „o diversiune menită să compromită  vizita preşedintelui Iliescu pe pământ american" şi dă asigurări că P.R.M. îl vaprimi pe AlfredMoses „conform legilor ospitalităţii româneşti".Guvernulcondamnă,într-odeclaraţie,atitudineacelor  7 şi a conducerii P.U.N.R. care poate aduce grave prejudicii relaţiilor internaţionale ale Român României. iei. P.L. '93 ia exclus din partid partid pe Alexandru Alexandru Popovici şi Dumitru itru Călueanu, pentru că s-au aflat printre contestatari. ocazia deschiderii sesiunii • 26 sept. Aflat în S.UA. cu ocazia  Adunării Generale a O.N.U., Ion Iliescu are o întâlnire cu Bill importantmoment momental anuluipentru Clinton, consideratăcel maiimportant preşedintele României. Bill Clinton rămâne consecvent convingerilor convingerilorsale căRomâniaesteunfactorde stabilitateîn înzonă şi că S.UA. o vor ajuta efectiv, în măsura în care îşi consolidează democraţia şi evoluează mai convingător spre economia de piaţă. Nuaulipsit referirilelasituaţia situaţiadinIugoslaviaşila poziţiaRomâniei faţădeaceasta. Comen Comentatorii tatoriipolitici consideră considerăîntâlnirea întâlnirea ClintonIliescu drept foarte necesară pentru Ion Iliescu Iliescu, vindecat după despărţirea de Clintonde complexul marginalizării României de cătreadrninistraţia adrninistraţiaamericană. americană.întors înţară IonIliescuva insista asupra schimbării schimbării de atitudine atitudine a S.UA. S.UA. faţă de România, căreia i se recunosc, recunosc, în sfârşit, succesele politicii de democratizare democratizare şi şi aplicare a reformei economice. economice. uvernul se întruneşte într-o şedinţă specială • 27 sept. Guvernul pentru a examina (în baza unui raport) modul în care au fost soluţionate de către instituţiile guvernamentale cazurile de corupţie semnalate în raportul comisiei parlamentare de anchetă 418

1994

a cazurilor de corupţie. Demnitarii (11) acuzaţi de corupţie au fost scoşi din cauză chiar de Parchetul General prin pronunţarea deciziei deciziei deneînceperea urmăririi urmăririi penale.Executivul Executivula adoptat adoptato hotărâre prin care se interzice participarea miniştrilor, secretarilor  de stat, prefecţilor, prefecţilor, subprefecţilor şi a asimilaţilor acestora ca membri în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie administraţie ale societăţilor comerciale comerciale cu capital de stat şi ale regiilor autonome. Printr-o altă hotărâre s-a reglementat regimul  juridic al locuinţelor de serviciu de care pot beneficia demnitarii, conform prevederilor Legii nr.85/1992. nr.85/1992. •28-29 sept. După mai multe amânări, Raportul comisiei parlamentare de anchetă a cazurilor de corupţie ajunge să fie dezbătut dezbătut în plenul Parlamentului. Parlamentului. Raportul are 800 de pagini volumul cântăreşte cântăreşte 1 210 Kg.) Kg.) şi trei (Ştefan Cazimir declară că volumul autori: majoritarii majoritarii sub bagheta lui Romul Vonica, parlamentarii opoziţiei şi reprezentantul P.D. Chiar dacă nu lipsesc discursurile severe şi propunerile care vizează stăvilirea flagelului şi pedepsirea vinovaţilor, vinovaţilor, totuşi a scăzut interesul faţă de această temă analizată insistent în toate mediile mediile şi în special în presă. Dezbaterile Dezbaterile s-au s-au încheiat fără să se adopte adoptevreo hotărâreînce priveştecorupţia.Co Comen mentatorii tatoriipolitici politici trag ei concluziile la dezbaterile parlamentare asupra corupţiei, aşteptate aşteptatecuinteres interesde întreaganaţiune.Cadeobicei IonCristoiu zil ei  pune punctul pe i observând, în editorialul din Evenimentulzilei  (30 sept.), că au fost scoşi din cauză de către comisie tocmai demnitarii demnitarii acuzaţi de corupţie corupţie şi pentru a căror cercetare s-a s-a constituit comisia, în schimb raportul Vonica se ocupă de alte persoanecorupteprovenindînexclusivitatedinrânduladversarilor  politici ai P.D.S.R. şi ai lui IonIliescu. „Elimpede limpedecă,peparcurs, parcurs, graţie şireteniei de Trahanache a lui Romul Vonica, lucrările Comisiei Comisiei au fost deturnate de la obiectivul lor iniţial. iniţial. Caracterul Caracterul tendenţiosalraportului raportuluin-ascăpat nimănu nimănui. i.în înlocul limpeziriila care se aştepta opinia publică, publică, documentul a propus propus o simplă simplă răfuială politică. în aceste condiţii, eşecul dezbaterilor era previzibil". • 29 sept. P.S.D..R. este suspendat din C.D.R. pentru 30 de zile, datorită unei unei scrisori în care Sergiu Sergiu Cunescu pune în discuţieprotocolulC.D.R.,lipsa lipsade democraţie democraţieşi rigiditatea unor  structuri ale alianţei. Reprezenta Reprezentanţii nţii P.A.C. votează în şedinţa Consiliului C.D.R. împotriva acestei hotărâri. A doua zi, preşedintele preşedintelePA.C. dăodeclaraţieîn careîşi reafirm reafirmăăsolidaritatea cuP.S.D.R. P.S.D.R.şi formulează formuleazăacuzegrave la adresaconduceriiC.D.R,, 419

1994

care dă dovadă dovadă de „intoleranţă" şi „spirit agresiv", transformând transformând alianţa celor mai democratice forţe politice ale ţării într-un superpartid care tolerează cultul personaliţii lui Emil Constantinescu. •30 sept.Comitetul Director al C.N.S.L.R.-Frăţia îi ridică dreptul de reprezentare lui Victor Ciorbea, învinuit de a fi contribuit în în mod hotărâtor la dezmembrarea embrarea confederaţiei. -Senatulamerican american 1-a confirmatpe Alfred AlfredMosesînfuncţia de ambasador al S.U.A. în România, fără să ţină ţi nă seama de scrisoarea celor  7 parlamentari parlamentari români, despre care Gheorghe Funar afirmă că a fost concepută ca un ajutor dat colegilor  americani americani „pentrualegerea unuiambasador ambasadorfărăpete". Cuexcepţia excepţia celor şapte,şipentrua maiestompaimpresia impresiafăcutăde demersul demersul lor, parlamentarii parlamentarii români şi-a şi-au u pus semnătura semnătura pe nişte liste liste tipizate,pentrususţinereacandidaturii candidaturiilui lui Alfred AlfredMosesla funcţia de ambasador al S.UA. în România, în calitatea sa de „prieten al poporului român" şi de „reprezentant de seamă al poporului american". Dacă P.D.S.R e dispus să uite ultima ispravă a aliatului său, în schimb P.U.N.R. e tot mai sumbru şi tot mai ţanţoş. Gheorghe Funar anunţă că, deoarece Teodor Meleşcanu Meleşcanu a Alfred Moses, fără să aibă acordul acceptat candidatura lui Alfred P.U.N.R., trebuie fie să-şi ceară scuze în plenul Parlamentului, fie să-şi dea demisia din postul de ministru de externe. - Consiliul Director al A.C. adoptă adoptă o declaraţie în care condamnă condamnă tentativel tentativelee de dezmembrare dezmembrare a C.D.R. Participarea Participarea la alegeri, se mai propune propune în declaraţie, declaraţie, trebuie să se facă prin candidaţi candidaţi aleşi din timp pe baza valorii şi prin concursuri concursuri de competenţă. AnaBlandiana consideră că alianţele de tip P.A.C.P.N.L.-P.S.D.R urmăresc preluarea capitalului politic al C.D.R. National, P.L.'93hotărăşte • 1 oct. LaşedinţaConsiliuluiNational, să rămână în C.D.R, pe care o vede ca pe o formaţiune politică politică unitară de factură liberal-conservatoare liberal-conservatoare ce ar trebui să se bizuie doarpe P.N.Ţ.C.D. P.N.Ţ.C.D.şi P.L/93, P.L/93,Partidelecarezdruncinăunitatea Convenţiei Convenţiei sunt invitate s-o s-o părăsească. părăsească. Primele Primele vizate vizate sunt P.S.D.Rşi P.A.C., P.A.C.,primul,calificatdeDinuPatriciudrepto „com ponentă mică, agitată şi jenantă" a C.D.R,iar cel de al doilea un „partid de bugetari, bugetari, finanţat, ca şi P.D., de socialiştii socialiştii francezi". francezi". Comitetul Director al P. L. '93 a fost mandatat să negocieze cu liderii C.D.R. participarea partidelor pe liste proprii de candidaţi la alegerile locale,conformunei uneimaivechi propuneri propuneriaP.L.'93. Despre Despre coeziunea C.D.R. se vorbeşte la fel de insistent ca despre unificarea mişcării liberale. Caracterizând Caracterizând la o conferinţă conferinţă de presă situaţia 420

1994

C.D.R. pe care o consideră nu un partid ci o „stare de spirit", Niculae Cerveni, preşedintele P.N.L.C.D., afirmă că P.N.Ţ.C.D. are tendinţa de a domina Convenţia ceea ce îi irită mai ales pe Sergiu Cunescu şi NicolaeManolescu. Pe de altă parte, A.C. se crede arbitru pentru pentru C.D.R. C.D.R. şi urmăreşte să s ăi plătească o poliţă lui Nicolae Manolescu. olescu. După Niculae Cervenielementul coeziune  în  în C.D.R. C.D.R. este „frica" „frica" -„Frica de a nu păţi ce a păţit Câmpeanu". -Consiliul Reprezentanţilor al U.D.M.R. îşi îşi însuşeşte documentulconduceriiU.D.M.R.încareseprecizeazăatitudinea partidului fată de Tratatul Tratatul româno-u româno-ungar. ngar. Punctul de maxim interesla carese facrefeririinsistente esterecunoaşterea recunoaştereadreptului la autonom autonomie personală, personală,locală, administrativă administrativăşi regionalăla care comunitatea comunitatea maghiară nu poate renunţa, aceasta fiind chiar  condiţia condiţia existenţeimaghiarilor maghiarilor dinRomânia. România.Mal Malmult decâtatât, atât, drepturile colective şi individuale trebuie să fie asigurate atât prin legile României, României, cât şi prin garanţii internaţionale. internaţionale. • 4 oct. Strasbourg. Ion Iliescu ţine un discurs în cadrul Adunării Adunării Parlamentare Parlamentarea Consiliului Consiliului Europei. Europei.AdmitereaRomâniei  în  în acest organism, organism, cu un an în urmă, urmă, a stimulat accelerarea accelerarea proceselor de democratizare a ţării, subliniază preşedintele român. După încheierea discursului Ion Iliescuarăspunsla numeroasele numeroasele şi uneori dificilele dificilele întrebări puse de membrii Parlamentului Parlamentului Eu ropean. (Consiliul Europei Europei continuă totuşi să ţi ţină nă sub observaţie evoluţiaRomâniei.Doiobservato observatori ri al Comisiilor Comisiilorpoliticăşi juridică  vor alcătui din 6 în 6 luni rapoarte despre România.) -A.C. şi PA.C. se întâlnesc pentru a regăsi acele puncte de  vedere comune de care depinde în mare măsură stabilitatea C.D.R. Pacea Pacea (simţită ca provizorie) la care care ajung cele două formaţiuni formaţiuni foste surori este parafată de un comunicat în care se precizează poziţia lor faţă de organizarea C.D.R. ® 5 oct. Plenul Parlamentului adoptă o Hotărâre privind unele măsuri de combatere combatere a corupţiei, ca urmare a dezbaterii Raportului comisiei parlamentare de cercetare a cazurilor de corupţie, condusă de Romul Vonica. La capătul a numeroase dispute generate de oportunitatea începerii sau neînceperii urmăririi penale a demnitarilor demnitarilor acuzaţi de corupţie, corupţie, câştigă cei care şi-au exprimat încrederea în nevinovăţia demnitarilor. -Comitetul Naţional al PA.C. adoptă o declaraţie în care cere C.D.R. C.D.R. să acorde toată atenţia propunerilor propunerilor A.C. şi P.A.C.  înscrise în comunicatul rezultat în urma întâlnirii dintre cele două formaţiun formaţiuni. i. De aceeaşi atenţie trebuie să beneficieze beneficieze şi acele acele propuneri propuneriale ale P.A.C. care nu coincid cu cele ale ale A.C. şi care sunt 421

1994 deja cunoscute cunoscute în C.D.R. In încheierea declaraţiei se precizează: totodată atenţiacă atenţia că,, încondiţiile în care dezideratele dezideratele „PAC. atrage totodată sale nu vor fi luate în consideraţie, perpetuân perpetuându-se du-se un anumit anumit spirit deintoleranţă şidehegemonie, hegemonie,carea blocatuneorifuncţio narea C.D.R. C.D.R. sau a înlocuit dialogul, dezbaterea, dezbaterea, cu măsuri măsuri ad ministrative, îşi rezervă dreptul de a se considera retras dintr-o alianţă politică democratică transformată în chiar contrariul ei". Comitetul Executiv Executiv al C.D.R. a hotărât, hotărât, prin vot, • 5 oct. Comitetul neînceperea neînceperea procedurii de suspendare suspendare a P.S.D.R. P.S.D.R. Examinând Examinând propunerile P.S.D.R. de reformare a Convenţiei, Convenţiei, sa respins varianta privind rotaţia la preşedinţia C.D.R C.D.R.. Sa reluat discuţia despre Alianţa civic-liberală civic-liberală şi sa dispus începerea form formalităţilor  alităţilor  deprimireaacesteia acesteiaîn C.D.R. • 7 oct. La ora 14,15 cursa Ar France, având ca pasageri pe Mihai de Hohenzollern Hohenzollern şi pe soţia sa, Ana, aterizează pe aeroportul aeroportul Otopeni. Otopeni. Fostul suveran s-a s-a hotărât să vină în ţară la invitaţia unor asociaţii şi fundaţii fundaţii de a participa la un simpozion simpozion internaţional cu tema „23 August 1944 - Restituirea adevărului istoric". Cu câteva săptămâni în urmă, Dinu Zamfirescu şi Dinu Patriciu Patriciu au negociat cu autorităţile române române acordarea acordarea vizei de intrare în ţară ţară a fostului suveran, rezultatele fiind mai degrabă degrabă demobilizatoare. demobilizatoare.Totuşis-asperatca viza săse acordepeaeroport având în vedere că într-o recentă scrisoare ex-regele ex-regele preciza că respectă prevederile constituţionale ale ţării şi că vizita sa nu va avea caracter politic. încă de dimineaţă la aeroport aeroport şi pe şoseaua şoseaua Bucureşti-Ploieşti s-au instalat forţele de ordine în număr  impresionant. impresionant.Numeroşii Numeroşiicetăţeni cetăţenicare auvenit să-1întâmpinepe ex-regele ex-regele Mihai au fost invitaţi să aştepte în sala de sosiri. Dinu Patriciu şi alte câteva persoane au reuşit să ajungă la pista de aterizare unde au continuat să insiste pentru a i se acorda oaspetelui oaspetelui vizade intrareîn ţară.Demersurile Demersurileaurămasfărăefect, astfel că la la ora 15,47 ,47 avionul va decola fără ca ex-regele ex-regele Mihai să fi fost lăsat să păşească pe pământul României. Timp de 1 oră şi 32 de minute fostul suveran a urmărit urmărit din avion agitaţia produsă produsă de venirea sa şi tot de acolo a primit verdictul: Mihai de Hohenzollern nu are ce căuta în România. în Comunicatul Guvernului Guvernului României se explică răspicat: răspicat: „Aşa cum au fost informaţi reprezentanţii fundaţiilor fundaţiilor şi asociaţiilor care l-au invitat  în ţară pe fostul suveran, Guvernul nu consideră potrivită prezenţa acestuia în România". Ecourile provocate de acest eveniment nu s-au stins multă vreme. vreme. în încheierea mesajului mesajului pe care ex-regele ex-regele îl va adresa participanţilor la simpozion simpozionul ul la care trebuia să fie 422

1994 prezen prezentt se precizează: „Nu mă aflu astăzi printre voi, aşa cum aş ii vrut să fiu. Această despărţire este şi ea un argument că nedrepta nedreptatea tea ce s-a s-a făcut românilor continuă să aibă şi astăzi astăzi putere. Aşa cum n-am recunoscut recunoscut abdicarea obţinută obţinută sub amenin ameninţarea ţarea armelor, armelor, tot tot aşa nu pot recunoaşte nici legea legea prin care mi se ridică dreptul dreptul la la cetăţenia română. De aceea, nu mă aflu afluprintre printrevoi, voi,aşacumaşfi dorit,pentru pentrucăn-afostrostit rostitîntregul adevăr adevăr despre despre urmările actului actului de la 23 August. Puterea Puterea nu are îndrăzneala să şi-1 asume şi să-1 să-1 răspândească, atât atâtaa timp cât trage foloasele de pe urma injustiţiei de acum cinci decenii". • .11 oct. Parlamentarii care l-au întâmpinat la aeroport pe ex-regele Mihai sunt ameninţaţi cu represalii. în Senat, Doru Ioan Târăcilă, ministru ministru de interne, interne, pretinde pretinde că Dinu Patrici Patriciu, u, Şerban Săndulescu şi Constanti Constantin n Ticu Dumitrescu Dumitrescu au ajuns cu forţa pe pista pista aeroportului pentru a-1 a-1 întâmpina pe fostul suveran, invocând imunitatea parlamentară. Doru IoanTărăcilă consideră consideră că respectivii parlamentari parlamentari au forţat frontiera de stat stat şi cere să fie cercetaţi pentru pentru această faptă. în Camera Camera Deputaţilor, Deputaţilor, Eugen Nicolicea (P.D.S.R.) doreşte ca Ministerul de Interne să-1 declare pe rege persoană indezirabilă în România şi să se declanşeze o anchetă împotriva parlamentarilor care l-au  întâmpinat la aeroport. -Constanti -Consta ntin n Tutunaru (mem (membru bru P.N.Ţ.C.D.), primarul sectorului 3 al Capitalei, Capitalei, este este audiat la Poliţia Cap Capitalei italei şi reţinut sub acuzaţiile de fals şi uz de fals, abuz în serviciu, deturnare de fonduri. fonduri. Cauza Cauza arestării pare să fie un denunţ denunţ al viceprimarului  Amedeo Preduţ (membru P.L.'93). -Gheorghe Todut (deputat P.L/93) a demisionat din comisia de verificare a repartizării locuinţelor unor demnitari, demnitari, acuzând numeroase obstrucţii în efectuarea cercetărilor, mai ales din partea Guvernului. Deputatul P.L.'93 a decis să acţioneze pe contpropriu zil ei o motiv pentru care pune la dispoziţia ziarului Evenimentulzilei  cuprinzăto cuprinzătoare arelistă listă cunumele numeledemnitarilorcare auobţinutabuziv locuinţe (Viorel Hrebenciuc, Petre Roman, Adrian Năstase, Dan Iosif, Dan Mircea Popescu, Ioan Moldovan, Traian Chebeleu, Mişu Negritoiu, Alexandru Lăpuşan, Nicolae Olteanu, Ionel Roman, Roman,MirceaToader Vaida,Marian Marian Enacheetc.) etc.)Ladosarul oricum voluminos voluminos al corupţiei, se mai adaugă încă o piesă cunoscută cunoscută sub denum denumirea irea de „lista lui Toduţ". - Camera Camera Deputaţilor dezbate proiectul proiect ul Legii privind înfiinţarea Societăţii Naţionale Naţionale Agricole, pe care parlamen parlamentarii tarii opoziţiei opoziţieio consideră considerăo variantămodernă modernăa naţionalizării, întrucât 423

1994

prim-vicepreşedinte. In cadrul dezbaterilor au fost adoptate mai multe documente: statutul, declaraţia privind principiile activităţii C.S.D.R., declaraţia din 18 aug, semnată de C.D.R., B.N.S şi o parte din C.N.S.L.R.-F .S.L.R.-Frăţia răţia şi o scrisoare a lui Victor Ciorbea („Necesitatea unei alternative sindicale puternice") în care îşi anunţădemisiadin funcţiadepreşedinte al C.N.S.L.R.-Frăţia. .S.L.R.-Frăţia. • 26 oct. Danyel Tarschys, secretarul general al Consiliului Europei, Europei, a participat participat la deschiderea Centrului de Informare şi Documentare al Consiliului Consiliului Europei, la Bucureşti. După ce a lăudat România pentru progresele înregistrate în ultima vreme pe calea demo democratizăr cratizării, ii, înaltul oaspete a remarcat remarcat şi că mai sunt multe de făcut în ce priveşte independenţa independenţa justiţiei, justiţiei, libertatea presei, administraţia administraţia locală, corupţia şi nu în în ultimul rândproblemahomosexualilor. din nou în România, în în fruntea -Maxwell Watson se află din unei delegaţii a F.M.I. Mugur Isărescu.guvernatorul Băncii Naţio nale, pune problema unui nou împrumut de la F.M.I. (26 milioane dolari) în baza acordului stand-by stand-by,, încheiat cu acest organism. organism. -De la tribuna Senatului, Corneliu rneliuVădimTudor anunţă că„bandalui Dide"i-a atacat sediul partidului şi ia linşat ofiţerul deserviciu. După DupăcaresenatorulRR.M.şisuita saplecă îngoană spre sediul dezastrului dezastrului despre care va spune spune că a fost ţinta „unui atac de tip fascist". NicolaeDide, preşedintele P. U. S. D., a fost trimisînjudecată judecatăînprocedură procedurădeurgenţăpentru pentrucăaviolat violatsediul P.R.M. şi 1-a maltratat pe ofiţerul de srviciu. NicolaeDide declară că, însoţit de un ziarist de la ziarul Ziua, de un fotoreporter şi de încă o persoană, persoană, au încercat doar doar să fotografie fotografieze ze cel de-al treilea sediu luxos al P.R.M. La 28 oct. Judecătoria sectorului 3 decide respingerea acţiunii şi neinculparea grupului Dide. • 27 oct. Membrii executivului au intentat proces penal lui lui Raymond Luca (P.L.'93) pentru afirmaţiile injurioase pe care le-a făcut la adresa Guvernului. în consecinţă, ministrul justiţiei a cerut oficial declanşarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentarepentrutrimitereaîn judecată a deputatului deputatuluiP.L/93. - în Came Camera ra Deputaţilor Deputaţilor s-a decis prin vot să fie respins proiectul Legii privind înfiinţarea şi funcţionarea Societăţii Naţionale Agricole, Agricole, care urma să preia, ca proprietate proprietate de stat, terenurile din folosinţa I.A.S.-urilor, • 27-29 oct. Boutros Boutros Gali, secretarul general al O.N.U., face o vizită în Româ România nia,, prima vizită a unui lider O.N.U. după după dec.'89. Oaspetele Oaspetele are o serie serie de întâlniri cu Ion Iliescu Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Teodor Meleşcanu şi alţi importanţi oameni 426

1994

politici români, rosteşte rosteşte un discurs în plenul Parlamentului Parlamentului şi particip participăă la o ceremonie oficială în cadrul cadrul căreia i se decernează Udul de Doctor Honoris Cauza al Universităţii Universităţii din Bucureşti. • 28 oct. T.M.B. dispune eliberarea provizorie a lui Constantin Tutunaru. • 31 oct. Proiectul Legii Legii privind accelerarea privatizării privatizării este introdus introdus pe ordinea de zi a Senatului în regim de urgenţă. Până la adoptar adoptarea eaproiectului proiectului se cer depăşite depăşite multe multe obstacole,unuldintre ele fiind fiind amendamen amendamentele tele propuse de comisia senatorială pentru privatizare cu conţinutul cărora membrii Guvernului nu sunt de acord. • 1 nov. nov. Pentru prima prima oară după dec.'89 dec.'89 executivul executivul reuşeşte reuşeşte să finalizeze, în termenul legal stabilit, stabilit, proiectul proiectul Legii  bugetului de stat. Guvernul Văcăroiu, autorul acestei premiere, a depus la Parlament Parlament proiectul Legii bugetului de stat pe 1995 1995, care urmează să fie analizat şi avizat de comisiile de specialitate. - Comisia Comisia parlamentară parlamentară (preşedinte Ion Ion Dutu, deputat P.R.M.), abilitată să cerceteze modul în care au fost repartizate (mai (mai ales demnitarilor) demnitarilor) locuinţele din fondul de stat stat îşi începe începe audierile.Ceivizaţi săse explicesuntpersoane persoaneimportante: importante:Sergiu Nicolaescu, Nicolaesc u, Mihai Mihai Golu, Golu, Adrian Severin, Seve rin, Nicolae Mischie, Mischie , Florin Negoiţă. -CameraDeputaţilor Deputaţilor aprobă aprobă unelemodificăriale Codului Codului Penal. Penal. Deşi Deşi statutulhomosexualilor homosexualiloreste înatenţia protectoare protectoarea forurilor internaţionale, internaţionale, deputaţii hotărăsc hotărăsc să să fie pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani relaţiile sexuale sexuale între persoane persoane de acelaşi sex, săvârşite în public sau sau care declanşează declanşează un scandal pub public lic (articolul 200, 200, alineat 1). în în ceea ce priveşte articolul 205, care incriminează incrimineazăatingereaonoareiori reputaţiei reputaţiei uneipersoaneprin cuvinte, gesturi sau alte mijloace, s-a propus iniţial să fie prevăzute pedepsemult multsporite pentrusăvârşireaacestordelicte prinpresă. Opoziţia a combătut propunerea, declarând că o consideră o tentativădelimitarealibertăţii preseişide descurajare descurajareaziariştilor, ziariştilor, făcută în scopuri politice. Pentru Pentru a stinge conflictele iscate de această problem problemăă s-a s-a apelat, cum era de aşteptat, la soluţia căii de mijloc. Adică, s-a s-a renunţat la aliniatul 2 al articolului 205, care îi pedepsea mult mai aspru pe ziariştii calomniatori decât pe simpli cetăţeni calomniatori, dar s-a s-a convenit să se mărească mărească pedepsele pedepsele pentru pentruinsulte, insulte,calomniisau atingereaonoarei onoarei săvârşite 427 de orice cetăţean, deci şi de ziarişti. -în cadrul turneului pe care îl întreprinde într-o serie de ţări (Maroc, Marea Britanie, Belgia), Ion Iliescu ajunge la

1994

Casablanca Casablancaundeparticipăla oconferinţă conferinţăeconomică economicăla nivelînalt înalt sub patronajul S.U.A., S.U.A., privind privind investiţiile investiţiile în Orientul Mijlociu, şi se întâlneşte cu regele HassanalII-lea II-leaal Maroculuişi cu Yasser Arafat, liderul O.E.P. •2-4nov. IonHiescu, în vizită neoficială în Marea Britanie, se întâlneşte cu premierul John Major, cu şeful diplomaţiei  britanice Douglas Hurd, cu alte oficialităţi şi oameni de afaceri britanici.Pestetot sefacpromisiuni:România Româniavafisprijinităsă-şi continue programul de reformă economică şi să se se integreze în în organismele organismele europene, europene, inclusiv în în N.A.T.O. în Belgia, IonIliescu urmăreşte să influenţe influenţeze ze ratificarea într-un termen mai scurt a acordului de asociere a României României la la Uniunea Europeană (doar  Italiaşi Belgiamai maitrebuiesă-şipunăavizulpeacest acord)pentru ca acesta să intre în vigoare de la 1 ian. 1995. Preşedintele Român României iei se întâlneşte cu premierul premierul belgian Jean Luc Dehaene şi cu secretarul general al N.A.T.O., Willie Claes. • 3-5 nov. Comisia Comisia parlamentară care cercetează modul modul în care au fost distribuite locuinţele din fondu fondul locativ de stat stat ircea continuă să audieze persoanele din lumea bună: Dan Mircea Popescu, ministrul muncii el Roman, muncii şi protecţiei sociale, Ionel deputat, Cristian ristian Rădulescu,deputat, GeorgeStancov, deputat, Dumitru Pâslaru, deputat, DanIosif, expertprezidenţial, Vasile  Văcaru, senator, Alexandru Lăpuşan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii. • 5 nov. înalte personalităţi ale Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.) -Dudley Smlthş Smlth şi Miguel Angel Martinez participă participă la inaugurarea Biroului de Informare şi Documentare Documentare al U.E.O. U.E.O.la laBucureşti. Bucureşti. # 5-6 nov. P.R.M. a anunţat din timp că va convoca convoca o adunare adunareextraordinară extraordinarăa Consiliului Consiliului Nationalal partiduluiîn care să se decidă dacă Guvernul Văcăroiu mai merită merită sau nu să fie sprijinit. sprijinit. Concluzia lui Corneliu orneliu VădimTudor: ădimTudor: „Nu intenţionăm să pedepsim Guvernul". Asta nu înseamnă că P.RM.-iştii întruniţi înşedinţaextraordinarăsuntmulţumiţi mulţumiţi deprestaţia Guvernului. Guvernului. Dimpotrivă potrivă îl găsesc plin de păcate şi de neputinţe. Şi tocmai tocmai de aceea îl sprijină în continuare, continuare, dar în anumite anumite condiţii, ferm precizate. - îngerul păzitor al onoarei onoarei demnitarilor, nitarilor, ziarul Adevărul, publicăsubtitlul „Mareleturist"lista, lista,desprecareprecizeazăcăe lacunară, a călătoriilor călătoriilor făcute de Marin Sorescu, ministrul culturii, în 10 luni: Franţa, Austria, Elveţia, Craiova, Italia, Co lumbia, Iugoslavia, C.S.I., Cehia, Slovacia, Singapore, Bulzeşti, 428

1994

Portuga Portugalia, lia, Anglia şi, în în perspectivă imediată, imediată, Egiptul. Ziariştilor  li se pare că ar fi potrivită o numire a lui Marin Sorescu în funcţia de ministru al turismului sau de ambasador itinerant. • 7nov. Se schimbă garda la P.L/93. Seara târziu, în urma unei furtunoase şedinţe de grup parlamentar şi de Comitet Di rector, rector, Dinu Patriciu, Patriciu, criticat criticat de colegii lui deputaţi, deputaţi, este este nevoit să renunţe la funcţia funcţia de lider lider al grupului grupului parlamentar parlamentar PL. PL. '93 '93 din Camera Deputaţilor. Deputaţilor. îi ia locul deputatul; deputatul; Sorin Sorin Pantiş. • 7-8 nov. Vizita în Româ România nia a lui Philippe Philippe S/lguin, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Franceze. Oaspetele se întâlneşte cu Ion Il Iliescu, iescu, Nicolae Văcăroiu şi cu alţi alţi importanţi importanţi oameni politici români, ţine ţine un discurs în plenul Parlamentului Parlamentului (întâmpinat (întâmpinat pretutinden pretutindenii cu simpatie simpatie a avut aparte şi de un pro pro test al unui grup de studenţi care, nemulţum nemulţumiţi iţi de noua lege în favoarea homosexua homosexualilor, lilor, 1-a întâmpinat întâmpinat pe omul pol politic itic francez cuprotestulscandatenergic:„Jos homosexua homosexualii!"), lii!"), primeşte primeştetitiul titiul de Doctor Honoris Cauza al Universităţii Universităţii Bucureşti şi participă, participă, la Institutul Francez, la lansarea versiunii româneşti româneşti a cărţii sale „Ludovic -Napoleon cel Mare". • 8 nov. Mugur Isăresc Isărescu, u, guvernatorul guvernatorul Băncii Băncii Naţionale a României (B.N.R.), prezintăîn prezintă înParlament Parlament o darede dare de seamă privind situaţia monetară monetară şi creditul pe anul 1993 1993 şi orientările de bază pe 1994. De această dată nu este este vorba doar de o informare de rutină a parlamentarilor în legătură cu starea sistemului bancar  din ţară. Mugur Isărescu Isărescu a fost în ultima ultima vreme ţinta unei campanii campanii prin care s-a s-a încercat să se demonstreze demonstreze că duce o poli tică financiară greşită şi că face parte din categoria demnitarilor  demnitarilor  corupţi. Din nov, nov, 1993 1993 Curtea de Conturi efectuează controale la la B.N.R. cu concluzii incomode pentru pentru instit instituţie. uţie. Darea de seamă aB.N.R. B.N.R.a făcutobiectiulunorcritici critici defonddinparteacomisiilor  pentru buget-finanţe buget-finanţe ale Camerelor Parlamentului (B.N.R. a avut o politică monetară ce a condus la deteriorarea continuă a monedei naţionale şi la blocaj economic, a încălcat încălcat legislaţia în în vigoare privind utilizarea valutei de către agenţii economici, a raportat greşitnivelul inflaţiei-70-80% -80%înloc de300%-şideficitul bugetar  -300 miliarde de lei în loc de 500 miliarde miliarde de lei. lei.)) B.N.R. B.N.R. a fost criticată şi de Delegaţia Permanentă a P.D.S.R. care (nemulţumită şi de beneficiul mare al băncii) a propus ca băncile române române să-şi adapteze politica de credite la politica economică a P.D.S.R. P.RM. merge mai departe şi îşi îşi condiţionează condiţionează sprijinul dat Guvernului şi P.D.S.R. P.D.S.R. de trecerea B.N.R. B.N. R. în subord subordinea inea executivului. executivului. P.N.Ţ.C.D. şialte partidedeopoziţienusuntde acordcuaceastădependenţă dependen 42ţă 9

1994

pe care o etichetează drept un „atac politic asupra B.N.R.". Se pare însă că Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu nu agreează un scandal în lumea băncilor care ar atrage imediat atenţia organismelor organismelor financiare financiare internaţionale, interesate de ceea ce se  întâmplă în România. (Deja într-un comunicat de presă, B.N.R. şi Asociaţia Română a Băncilor au avertizat asupra unor atitudini antireformiste care le-ar putea bloca politica reformistă.) Schimbarea de atitudine a lui Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu pare să-şi facă efectul şi în în Parlament (cel puţin aşa comentează comentează presa) în ziua în care (8 nov. ) Mugur Mugur Isărescu a fost invitat să dea seama în legătură cu activitatea instituţiei pe care o conduce. Preşedintele şi membrii comisiilor pentru buget-finanţe buget-finanţe ale Parlamentului Parlamentului sunt dezorientaţi: dezorientaţi: unii lipsesc de la şedinţă, alţii, alţii, prezenţi, prezenţi,nusunt suntde acordsăsusţinăraportul(negativ)al comisiei pe care o reprezintă reprezintă şi în sfârşit alţii îşi calcă pe inimă inimă şi laudă activitatea B.N.R., B.N.R., deşi, cu puţin timp în urmă, urmă, ceruseră demisia guvernatorului. guvernatorului. Iar opoziţia susţine în continuare că atacurile  împotriva băncilor au o motivaţie politică. •9 nov. Alte importante personalităţi politice sunt audiate   în legătură cu locuinţele primite din fondul de stat: Eugen Dijmărescu, senator, senator, Viorel Hrebenciuc, secretar general al Guvernului, Guvernului, Ovidiu Muşetescu, deputat, deputat, Radu Alexandru Alexandru Dumitru, deputat, deputat, Iulian Iulian Nistor, Iosif Negrău. Se pregăteşte pregăteşte Adrian Năstase, preşedintele preşedintele Camerei Deputa Deputaţilor. ţilor. • 10 nov. Comisia Comisia parlamentară parlamentară numită numită pe scurt comisia  Apartamentul" audiază alt lot de persoane importante: Elena Preda, deputat, Victor Boştinaru, deputat, Mişu Negriţoiu, consilier prezidenţial, Cornel Nica, vicepreşedinte al P.D.S.R., Vasile Niţu, prefect de Argeş, Emil Emil Negruţiu, senator. senator. Traian Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, preşedinţiei, a refuzat să se prezinte în faţa comisiei, motivând motivând că familia familia sa este hărţuită de presă, dar a promis promis că va uimite explicaţii scrise. Se pregătesc Mircea Vaida, Vaida, fost deputat deputat şi Victor Victor Babiuc, fost ministru. -CameraDeputaţilorîmbo îmbogăţeşte găţeşteCodul CodulPenal cuun alineat care prevede o pedea pedeapsă psă de 6 luni până la 5 ani închisoare pentru atingerea adusă onoa onoarei rei sau ameninţarea, ameninţarea, în public, public, săvârşită  împotriva unei persoane aparţinând autorităţii de stat. -Delegaţia -Delegaţia Permanentă anentă a P.D.S.R., P.D.S.R., Nicolae Văcăroi Văcăroiu u şi miniştrii de Stat Mirc Mircea ea Coşea, Dan Mircea ircea Popescu şi Florin Florin Georgescu au o întâlnire, la Cotroceni, cu Ion Iliescu. Preşedintele ţării este interesat ca legislativul să promoveze legile care asigură cadruljuridic convenitcuF.M.I., F.M.I., pentruafirmareapebazesolide 430

1994

II clementelor economiei de piaţă - Legea privatizării, Legea lallmentului, lallmentului, stimularea investitorilor străini etc. • 11 nov. Conducerea P.N.Ţ.C.D. se delimitează de afirmaţiile lui Ion Raţiu referitoare la necesitatea schimbării din liincţia de preşedinte al partidului a lui Corneliu Coposu, datorită stării precare a sănătăţii sale care l-ar face indisponibil indisponibil pentru activitatea politică. -Are loc o primă şedinţă a Ligii Primarilor şi Consilierilor  Democraţi (iniţiativă a P.D.), apărută pentru a contracara presiunile puterii în teritoriu. • 12 nov. Petre Roman, liderul P.D. şi raportor special special pentru Comitetul Politic al N.A.T.O., participă la sesiunea de toamnăa Adunării Adunării Atlanticuluide Nord Nordde la Washington. Washington. în privinţa parteneriatului pentru pace, subiect la ordinea ordinea zilei pentru NA.T.O., Petre Roman crede că această formă de asocierepoate poatefi eficientă eficientădoardacăvafi fidublatădeun parteneriat pentru dezvoltare. • 15 nov. P.L. '93 revine asupra deciziei de sistare a negocierilor negocierilor în vederea reunificării liberalilor liberalil or şi propune să se formeze un singur partid liberal-radical prin fuziunea liberalilor  din C.D.R, (P.L. '93, P.N.L.C.D., plus grupările extraparlamen extraparlamentare tare din P.N.L.) într-o primă etapă, după care să urmeze integrarea P.A.C., P.A.C., dacă acesta îşi îşi declară identitatea liberală şi, în fine, cooptare cooptareaaP.N.L.-Quintu .-Quintussprin careacest partidsă revinăîn C.D.R  Liberalii chemaţi la apel de P.L. '93 au timp de gândire o săptămână pentru pentrua evalua oferta, şi a lua o hotărâre. P.N.L. răspunde repede că e de acord cu fuziunea fuziunea tuturor partidelor partidelor liberale, dar nu şi cu liberalismul-radica liberalismul-radicall ca lliant. iant. Nucleul cel mai potrivit pentru realizarea unităţii liberale este, după opinia P.N.L., Alianţa civic-liberală. - Camera Deputaţilor adoptă modificările la Codul Penal.  Astfel funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de Stat şi se află în exerciţiul funcţiunii este bine apărat. Insulta, calomnia, calomnia, ameninţarea, ameninţarea, lovirea, actel actelee de  violenţă, vătămarea corporală gravă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 12 ani. Pentru Pentru insultă, calomnie, calomnie, ameninţare, ameninţare, comise prin presă, minimulpedepseise majorea majorează zădela la3 luni la 6luni. luni.Maximumul pedepsei se majorează cu 3 ani atunci când infracţiunile menţiona menţionate te sunt săvârşite împotriva împotriva preşedintelui României, României,43a1 unui parlamentar, membru al guvernului, magistrat sau judecător  al Curţii Constituţion Constituţionale ale ori al Curţii de Conturi.

1994 • 16 16 nov. Delegaţia Permanentă a P.D.S.R. P.D.S.R. hotărăşte hotărăşte ca itrea săfieasimilat Partidul Partidul Solidarităţii Solidarităţii Sociale Sociale condusde MironMitrea departidul deguvernământ. guvernământ.Liderul lui devinemembruP.D.S.R., P.D.S.R., căruia i se pregăteşte numirea numirea în funcţia de vicepreşedinte. Noua mutare politică ce consfinţeşte scindarea mişcării sindicale este un eveniment surpriză pentru întreaga lume politică, deşi Victor Ciorbea, cu puţin timp în urm urmă, ă, a descris în detaliu ce se va  întâmpla cu Miron Mitrea şi cu Partidul Solidarităţii Sociale. Ziariştii de la Adevărul (18 nov. 1994) 1994) surprinşi şi ei, ca toţi ceilalţi, ceilalţi,  îi fac un portret portret lui MironMitrea în momentul momentul istoric al semnării pactului: „Un „Un bodyguard bodyguard deschide deschide uşa larg larg şi priveşte priveşte în toate părţile. în costum olive şi haină maron din piele, pantofi italieneşti, itrea, urcă alură de om de afaceri autohton, autohton, coboară coboară Miron Mitrea,  într-un Opel de culoare roşie şi pleacă. Liderul sindical este de 24 de ore membru al P.D.S.R P.D.S.R,". ,". „Liniştea executivului este este oricum asigurată, P.D.S.R. P.D.S.R. şi-avăzut visul cu ochii -mişcarea sindicală scindată şi compromisă -câştigând, în plus, un lider combativ şi pragmatic, pragmatic, a cărui deviză pare să fie «Totul «Totul pentru ciolan»." (Cuvântul „ciolan" a fost intens folosit în epoca postdecembristă ca simbol al scopului final al acţiunii politice pentru mulţi dintre oamenii politici.) - Comisia Comisia juridică juridică de disciplină disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor Deputaţilor a hotărât prin vot (13 împotrivă, 1 pentru) să ceară plenului Camerei Deputaţilor să nu ridice imunitatea parla mentarădeputatului P.L.'93Raymond Raymond Luca(la cererea ministrului justiţiei), justiţiei), acuzat de afirmaţii calomnioase calomnioase la adresa Guvernului Guvernului  Văcăroiu („guvern de tâmpiţi, corupţi, borfaşi şi incapabili"). -M.A.E. român îşi exprimă satisfacţia în legătură cu decizia Departamentului de Stat al S.U.A.de a folosi în termino logiapolitico-diplomatică politico-diplomaticăîn înloc locde termenul„Europ „Europaade Est" pe acela de „Europa „Europa Centrală" pentru Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Slovenia, Ungaria şi Româ România. nia. Gestul este interpretat interpretat ca o recu recu noaştere a eforturilor României României de de a se integra în în structurile structurile europene europene şi euro-atlantice şi a apartenenţei acestei ţări la la spaţiul european. •17 nov. în faţa comisiei, Apartamentul" se prezintă pentru explicaţii Nicolae Olteanu, fost deputat şi secretar general al Guvernu Guvernului, lui, Vasile Vasile Secăreş, vicepreşedinte vicepreşedinteal Eximbank, bank,Marian Enache, Enache, ambasadoru ambasadorull României României la Chişinău, Chişinău, Mugur Isărescu Isărescu,, guvernatorul B.N.R. -Nicolae Manolescu consideră „nemeritate şi tendenţioase" afirmaţiile afirmaţiilelui luiCorneliu Corneliu Coposucare-lacuzăpepreşedintele preşedintelePA.C. PA. C. 432

1994 ilc veleitarism politic. In ce priveşte dorinţa P.L.'93 de reunificare ilipidă a liberalilor aceasta poate fi ori dovadă dovadă de naivitate, ori o  viclenie menită să blocheze eforturile de regrupare a liberalilor. -Comitetul Executiv al C.D.R. examinează cererea P.N.Lţjuintus de a intre în Convenţie. Convenţie. Datorită rivalit rivalităţii ăţii dintre P.L.'93 ţi PA.C., P.N.L. rămâne din nou înafara Convenţiei.P.L.'93 votează  împotriva integrării Alianţei civic-liberale în C.D.R. • 18 nov. Corneliu Corneliu Coposu Coposu revine în ţară du după pă o absenţă absenţă de 4 luni. La sosire pe aeroportul Otopeni, preşedintele P.N.Ţ.C.D. dă o declaraţie care va avea ecou: „Amvenit cu puteri sporite şi CU intenţia ca, împreună cu toţi iubitorii de democraţie, în cadrul C.D.R. să deschidem campania de răsturnare răsturnare a Guvernului, să câştigăm câştigămalegerileşi săinstaurămdemocraţia. democraţia.Aceastanu sepoate face face decât cu concursul tuturor. tuturor. Contăm Contăm pe ieşirea din apatie a românilor pentru ca, cu forţe sporite, solidare, împreună să putem realiza instaurarea democraţiei, o bunăstare la care visăm de atâta  vreme şi situarea României acolo unde îi este locul - în fruntea statelor europene". europene". -La invitaţia ministrului apărării naţionale, Gheorghe Tinca, vizitează România Gyi6rgy Keletti, ministrul ungar al apărării.Principalaproblemăabordatăeste participarea participareacelor celordouă ţări la la programul programul parteneriatului parteneriatului pentru pace. • 21 21 nov. Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, preşedinţiei, răspunde răspunde declaraţiei făcute de Corneliu Corneliu Coposu la sosirea în ţară (18 nov.) pe care o consideră contrariantă, pe de o parte, deoarece Guvernul pe care vrea să-1 răstoarne liderul ţărănista reuşitsă stopeze stopezedeclinuleconomic economic,,iar pedealtă parte declaraţia face parte din ansamblul politicii distructive practicate de opoziţie încă din 1990. -La conferinţa de presă a P.N.Ţ.C.D., Corneliu Coposu se adresează în primul rând lui Ion Raţiu: Raţiu: „Iartă-m „Iartă-mă că n-am murit". murit". Replica Replica este este răspunsul preşedintelui ţărănist la la părerea făcută publică publică a lui Ion Raţiu că datorită bolii îndelunga îndelungate te Corneliu Coposu ar trebui să se retragă de la conducerea P.N.Ţ.C.D. • 22 nov. Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană uropeană a fost ratificat şi de Belgia, ultima dintre cele 12 ţări care trebuiau să-1 avizeze, avizeze, De la la 1 ian. 1995, 1995, Român România ia devine cel deal deal treilea membru membru asociat al U.E. după Ungaria Ungaria şi Polonia. Parlamentului, Virgil Virgil Măgure Măgureanu anu • 23 nov. în plenul Parlamentului, prezintă raportul de activitate a S.R.I. pe perioada oct. 1993sept.1994. 1994.ŞefulS.R.I. declarăcăzonacu cel maimarecoeficient de risc pentru securitatea naţională este economia (economia 433

1994

subterană reprezintă 30% din produsul intern brut, se comit comit fraude,sevândinformaţii):„Economianaţionalănuesteunmotiv de stabilitate stabilitate şi bunăstare, ci unul de preocupare preocupare permanentă permanentă", ", Un alt factor de risc pentru România îl constituie -susţine Virgil Măgureanu - extrem extremismul ismul de dreapta şi de stânga care a luat amploare amploareîn ultimulan. Asemenea Asemeneagrupăriextremiste zădărnicesc zădărnicesc eforturile depuse în scopul încheierii unei înţelegeri „durabile şi istorice" cu Ungaria (această afirmaţie a atras protestul reprezentanţilor U.D.M.R.). Virgil Măgureanu a insistat în mod deosebit asupra necesităţii adoptării unei legi a secretului de stat. -Frământări în tabăra liberalilor. P.N.L. reacţionează faţă devotul negatival P.L.'93, P.L.'93,datorităcăruiann-aafost admis admis înC.D.R, calificânduT drept „o manifestare egoistă, exclusivistă şi penibilă". Făcând abstracţie de atitudinea P.L.'93, P.N.L. sepoate considera memb membru ru al C.D.R., deoarece celelalte celelalte partide partide din alianţă alianţă l-au susţinut. susţinut. Soluţia Soluţia lui Mircea Ionescu Ionescu Quintus pentru viitorul relaţiei P.N.L.-C.D.R. este: „Sau noi să nu intrăm sau să iasă alţii din C.D.R". Pe de altă parte Niculae Cerveni îi convoacă pe colegii din  Alianţa civic-liberală civic-liberală (P.A.C.+P.N.L.) şi îi anunţă că va semna protocolul Alianţei Alianţei după ce îi vor fi satisfăcute câteva condiţii: Păstrarea principiului parităţii partidelor componente şi eliminarea sau înlocuirea particulei „civic" din denumirea Alianţei, formulă incompatibilă incompatibilă cu doctrina acesteia, acordarea titlului titlului de membru membru fondato fondatorr al Alianţei civic-liberale P.N.L.C.D. P.N.L. C.D. anunţă că S.R.I. lucrează la • 24 24 nov. Virgil Măgureanu anunţă „Cartea albă a Securităţii" care va fi publicată în 6 volume şi va fi o istorie istorie a Securităţii Securităţii în perioada perioada 19451945-198 1989. • 25 nov. La şedinţa Consiliului Consiliului Executiv Executiv al C.D.R., preşedintele P.E.R., P.E.R., Otto Weber, cere suspendarea P.L.'93 din Convenţie datorită acţiunilor acestui partid de destrămare a alianţei şi de nerespectare nerespectare a protocoalelor protocoalelor C.D.R. C.D.R. Otto Weber vine cu precizarea precizarea că obiecţiile obiecţiile sale îl privesc privesc doar pe Dinu Patric Patriciu iu datorită căruia nu e linişte şi înţelegere în Convenţie, poate pentru că acesta face jocul cuiva -al lui Petre Petr e Roman Roman -conchide liderul liderul P.E.R. -Deputatul P.D.S.R., Constantin Bebe Ivanovici este acuzat de mai multe multe organizaţii ale revoluţionarilor din dec. '89 că a comandat şi emis peste 40 000 de certificate de participant la Revoluţie pe care apoi le-a distribuit ilegal .condiţionând primirea unorastfelde certificatedeînscrierea înP.D.S.R.Organizaţiilede revoluţionari protestează vehement vehement împotriva deputatului şi cer  434

1994 Mcsizarea Parchetului General în vederea declanşării procedurii

deridicare a imunităţii parlame parlamentare ntare,, iar Bebe Ivanovici se jură jură că e nevinovat, nevinovat, că că n-a n-a pretins nici un leu şi nici înscrierea înscrierea în

l'.D.S.R. pentru certificate şi că, fără îndoială, totul este este un atac politic. • 27 nov. Colegiul Director al P.D. a ales Biroul Executiv al partidului. Surpriza a fost fost noul vicepreşedinte executiv în persoan persoanaa deputatului de Vaslui, Emil Cojocaru (susţinut se pare şi de Petre Roman). Noul ales i-a eliminat din cursă pe ofensivii oameni politici Adrian Severin şi Radu Berceanu. 0 28nov. LaşedinţaBirouluiExecutiv ExecutivCentralal P.D.S.R P.D.S.R.. se analizează rezultatele celor doi ani de guvernare a echipei  Văcăroiu.  Văcăroiu. Prezintă rapoarte rapoarte de activitate Nicolae Văcăroiu Văcăroiu şi miniştrii de Stat Mircea Coşea, Florin Georgescu, Dan Mircea Popescu şi Teodor Meleşcanu. Toată lumea pare mulţumită cu concluzia că progresăm lent, dar constant. Premierul invocă mai întâi condiţiile în care şi-a început guvernarea. guvernarea. A preluat de la guvernele anterioare o moştenire dezastruoasă care i-a făcut chiar şi pe reprezentanţii opoziţiei să stea deoparte, deşi au fost invitaţi de Ion Iliescu Iliescu să intre într-un guvern guvern de coaliţie. Politica econom economică ică a urmărit urmărit stoparea declinului producţiei producţiei industriale şi stabilizarea econom economică ale cărei efecte efecte s-au făcut simţite simţite în ultima parte a celor doi ani de guvernare. Producţia industrială a crescut crescut cu 1,3% iar produsul intern brut va înregistra înregist ra o creştere de 1,4% până la sfârşitul sfârşitul anului. anului. Cursul leului leului s-a stabilizat, rezerva valutară s-a refăcut, ajungând la 1,9 1,9 miliarde dolari din care 800 milioane dolari se află în rezerva statu statu lui. Deoarece P.D.S.R. a considerat mereu protecţia socială drept fundam fundament al politicii sale, ministrul muncii muncii şi protecţieisociale, DanMircea Popescu,raporteazăcăîn perioada nov. 1992-no 2-nov. v. 1994 1994 au fost create peste 800 000 noi locuri locuri de muncă. muncă. E bine că ministrul nu omite să menţioneze că dintre acestea 700 000 de locuri de muncă au apărut în sectorul particular, slab reprezentat în ansamblul economiei naţionale (Dan Mircea. Popescu nu uită că P.D.S.R. P.D.S.R. a promis în campania campania electorală 1 000 000 noi locuri de muncă şi speră să-şi respecte promisiunea) şi că şomajul a rămas rămas la 10,8% 10,8%. Probabil eficienţa eficienţa economică economică a sistemului particular, atât cât cât e, dovedită dovedită prin cifre îl face pe primul-ministru să considere privatizarea o şansă pentru redresarea economiei economiei româneşti româneşti şi să accepte că privatizarea şi restructurarea economică s-au înfăptuit lent şi că ar trebui impulsionate. 435

1994

Chiar Chiar dacă e un moment aniversar guvernanţii nu pot să nurecunoascăşi handicapu handicapurile rile economiei economieişi societăţii româneş româneşti: ti: stadiul incipient incipient al reformei şi privatizării, blocajul financiar financiar,, şomajul, nivelul nivelul scăzut scăzut de trai („Nu s-a asigurat nici pe departe un trai decent în România" - afirmă Nicolae Văcăroiu într-un moment de sinceritate), corupţia. Desigur s-au făcut promisiuni: totulvamerge bine. - Senator Senatorul ul Viorel Viorel Sălăgean cere Biroului Permanent Permanent şi conducerii filialelor judeţene, printr-o scrisoare, recomandată spre dezbatere şi apropiatei Conferinţe Naţionale, demiterea lui Gheorghe Funar şi Ioan Gavra care se fac vinovaţi de: carenţe de organizare în activitatea P.U.N.R., P.U.N.R., acces pripit la guvernare fără o evaluare a consecinţelor, susţinerea jocurilor tip Caritas, atitudinile agresive şi incitatoare faţă de alte etnii din Româ România nia care au adus partidului eticheta de naţionalist-şovin. • 28-29 nov. Slănic Moldova. La Congresul Extraordinar  al C.N.S.L.R.-Frăţia, Miron Mitrea se retrage din funcţia de preşedinte al confederaţiei, lăsându-i locul lui Pavel Todoran, liderul Federaţiei «Energetice". Smith, preşedintele • 28-30 nov. La invitaţia lui Dudley Smith,  Adunării Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale, Ion Iliescu va participa la cea de a 40-a 40-a sesiune a U.E.O. U.E.O. de la Paris şi va rosti undiscursîn înplenuladunării. adunării. (Româ (România niaestepartenerasociat la U.E.O., U.E.O., iar de la 1 ian. 1995 1995 va deveni deveni membru cu drepturi depline.) Preşedintele României se va întâlni cu Francois Mitterrand, itterrand, preşedintele Franţei, Franţei, Jaques Chirac, primarul primarul Parisuluişicu PhilippeSâguin, preşedintele preşedinteleAdunăriiNaţionale Naţionale Franceze. Parlamentului consacrată • 30 30 nov. Şedinţa solemnă a Parlamentului Zilei Zile i Naţionale a României, României, 1 Decembrie, Dec embrie, şi împliriirii a 76 de ani delafăurireastatului statuluinaţionalunitar român. român.SeadoptăoHo Hotărâre tărâre privinddeclarareamunicipiuluiAlbaIulia„Cetate-SimbolaMarii Uniri a românilor". sărbătoreşte Ziua Naţională Naţională a # 1 dec. La Alba Iulia se sărbătoreşte României. Participă Nicolae Văcăroiu,, membri ai executivului,  Victor Surdu, dar lipseşte lipseşte opoziţia. opoziţia. în alte oraşe oraşe ale ţării se dezvelesc monumente, monumente, se inaugurează inaugurează un muzeu muzeu (Arad), se participă la simpozioane şi conferinţe, se depun coroane de flori încimitire şila diversemonum monumente, ente,sefacslujbedepomenire. pomenire.La ureşti oficialităţile importante participă la depunerea unor  ane de flori la Arcul de Triumf şi la Mormântul ormântul Eroului Necunoscut. ecunoscut. Seara, Ion Iliescu Ili escu rosteşte rosteşte un discurs, la recepţia 436

1994

oferită oferită la Cotrocem, consa c onsacrată crată Zilei Z ilei Naţionale Naţionale a României. României. Şi la Washington se sărbătoreşte Ziua Naţională a României pe care primaru primarull acestui oraş, D.C. Sharon Pratt Pratt Kally, a proclamat-o „Ziua moştenirii româno-americane" pentru contribuţia contribuţia adusă de românii-am românii-americani ericani la viaţa politică, eco nomică şi culturală a oraşului şi pentru elementele de cultură specific româneşti cu care aceştia au îmbogăţit cultura americană. -Bruxelles. -Bruxelles. La reuniunea reuniunea N.A.T.O., N.A.T.O., nuniştrii nuniştrii de externe ai celor 16 ţări membre ale Alianţei au anunţat oficial decizia N A.T.O. de a accepta ca ţările est-europene să poată deveni membre ale acestui organism.Răspunsul negativ al şefului diplomaţiei ruse,  Andrei Kozîrev, este net şi însoţit de refuzul de a mai semna un acord de cooperare a Rusie; Rusie; cu N.A.T.O. Willy Claes, secretarul general general al NAT. NAT. O.,declarăcă opoziţia opoziţiaMoscov Moscovei einu vamodifica modifica proiectul proiectulAlianţei deextinderecătreestul Europei Europeişiîn acestscop seva elabora elaboraunstudiu,peoperioadăde unan,pentruevaluarea posibilităţilor de realizare a acestui proiect. Nici Bill Clinton nu pare dispus să menajeze reţinerile Rusiei faţă de eventuala hotărâre hotărâre de a adera la N.A.T.O. a foştilor ei aliaţi din Tratatul de la Varşovia. • 2 dec. Biroul Director al P.N.L.C.D. se desolidarizează de criticile aduse lui Emil Constantinescu de preşedintele P.N.L.C.D., Niculae Cerveni. Acesta a declarat că referirile la candidatura candidaturalapreşedinţia preşedinţiaRomâniei Românieia lui Emil Constantinescu, Constantinescu, făcute de Alianţa Civică, sunt nejustificate atâta timp cât mandatul de preşedinte al C.D.R. al acestuia acestuia expiră în febr. 1995. Cum preşedintele Convenţiei va fi şi candidatul la preşedinţie al acesteia, rezultă rezultă că pentru Emil Emil Constantinescu realegerea în funcţia de preşedinte preşedintealAlianţei reprezintă reprezintădoaro formalitate. formalitate. -Budapesta. -Budapesta.Reuniunea ReuniuneaInternaţionalei Socialiste. Cererea P.D.S.R P.D.S.R..deaderarela laaceastăorganizaţienu primeşteîncă avizul favorabil. Reprezentanţii Germaniei Germaniei au pus problema alianţelor  alianţelor  P.D.S.R. P.D.S.R. cu formaţiuni extremiste şi au propus să se se amâne primirea primirea în organizaţie organizaţie a acestui partid până până când îşi va clarifica poziţia şi sistemul de alianţe. Naţionalal P.S.M. hotărăşte • 3 dec. PlenaraConsiliuluiNaţional ca negocierile în vederea semnării semnării unui protocol de colaborare cu P.D.S.R.să continue, continue,dar fărăcapartidulsă acceadăla guvernare. A fi sau a nu fi la guvernare aceasta este dilema dilema socialiştilor care a şi condus condus la serioase disensiuni disensiuni la vârf. vârf. Ilie Verdet şi Adrian Păunescuardori săantreneze P.R.M.la laguvernare,dar la şedinţa şedinţa Comitetu Comitetului luiDirector(2 dec.) propunere propunereaaa fostrespinsăprin vot. 437