UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Educaţie fizică şi Sport ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ – ANUL III EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE SESIUNEA: iulie 2011 1. Conceptul de motricitate este definit ca fiind: a. totalitatea actelor motrice efectuate de om in scopul realizării unor sarcini imediate b. însuşire a fiinţei umane de a efectua eforturi variate c. calitate a omului înnăscuta si dobândită de a reacţiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli interni şi externi sub forma unei mişcări 2. Exerciţiile fizice, prin motivarea şi fundamentarea lor ştiinţifică, influenţează: Exerciţiile fizice practicate sistematic contribuie şi la: a. dezvoltarea fizică şi moral-spirituală a omului b. creşterea nivelului de trai al populaţiei c. dezvoltarea bazei materiale sportive 3. Miscarea umana poate fi analizata, în scop didactic, în urmatoarele sale componente: - actul motric (elementul de miscare), exercitiul fizic (gestul motric), actiunea motrica si activitatea motrica.
3. Mişcarea umană poate fi analizată, în scop didactic, în următoarele sale componente: Mişcarea sau motricitatea omului este definită ca fiind: a. deplasarea unui segment al corpului faţă de celelalte b. calea principală de dezvoltare a calităţilor morale şi de voinţă c. principala metodă intuitivă folosită în procesul proc esul didactic de educaţie fizică 4. Dezvoltarea fizică armonioasă presupune: a. o creştere corectă a indicilor morfologici b. un proces de acumulare cantitativă la nivelul principalelor ţesuturi ale organismului c. însuşire a fiinţei umane, înnăscută şi dobândită 5. Ştiinţa sportului este definită ca fiind: a. “disciplina de sinteza care abordeaza problematica teoretica si metodica a procesului de instruire, de organizare si proiectare a educatiei fizice si sportului” **b. “totalitatea cunostintelor privind exercitiile fizice, corelate intr-un sistem de notiuni si prezentate intr-o teorie proprie, care stabileste principiile dupa care se prevad, se valorifica si se confirma efectele biologice si spirituale in practica vietii sociale” c. “generalizarea practicii sportului sub forma cunostintelor stiintifice si datelor obiective, care reflecta principiile, metodele si organizarea pregatirii si intrecerilor din diferite discipline, ramuri si probe sportive
*****6. Mijloacele de bază recomandate a fi utilizate cu copiii preşcolari sunt: Mijloacele de bază, specifice domeniului educaţiei fizice şi sportului cuprind: a. exerciţiul fizic b. calităţile motrice c. gimnastica şi jocurile sportive Mijloacele de baza, specifice domeniului educaţiei fizice şi sportului cuprind: a. factorii naturali de călire b. mijloace specifice educaţiei integrale
c. aparatura de specialitate specifică 6. Mijloacele de baza recomandate a fi utilizate cu copiii prescolari sunt: Cele cuprinse în regimul normal de viata si joaca; - utilizarea mijloacelor de calire si fortificare a organismului; desfasurarea activitatii în aer liber, în toate perioadele anului; - folosirea gimnasticii de baza pentru formarea tinutei corecte, orientarea în spatiu, pentru prevenirea sau corectarea atitudinilor si deficientelor fizice; - jocurile de miscare si de întrecere (se introduc spre sfârsitul
*****7. În activitatea de educaţie fizică si sportivă, dezvoltarea calităţilor motrice are o importanţă deosebită, ele reprezentând: 7. În activitatea de educatie fizica si sportiva, dezvoltarea calitatilor motrice are o importanta deosebita, ele reprezentând: - aptitudine a individului de a executa miscari exprimate în indici de forta, viteza, îndemânare, mobilitate si rezistenta . Este o caracteristica dobândita dob ândita si perfectibila
*****8. Metoda ştafetelor si jocurilor este o metodă care se foloseşte pentru dezvoltarea: - vitezei (teoria pg. 120) 9. „Capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumită intensitate, un timp îndelungat, fără scăderea eficienţei activităţii, în condiţiile reprimării stării de oboseală” este definiţia calităţii motrice: a. viteza b. forţa c. rezistenţa 165. Care din categoriile enumerate participa la activitatea sportiva? a. antrenorii, sportivii, arbitrii si judecatorii sportivi b. personalul de cercetare din institutele centrale si asimilatii, personalul medical din spitale c. rudele sportivilor *****10. Căţărare, escaladare, târâre, ridicarea si transportul de obiecte-greutăţi, tracţiune-împingere reprezintă: - deprinderi motrice aplicativ-utilitare 11. Ce însuşire caracteristică are calitatea motrică forţa ? Met.p.30,Ex. Kineto-p.221 -parametru(element) caracteristic - ,,incarcatura’’
*****11. Ce însuşire caracteristică are calitatea motrică forţa ? Cum poate fi definită calitatea motrică forţa? a. capacitatea aparatului neuro-muscular de a învinge o rezistenţă b. metoda de bază prin care se măresc fibrele musculare c. mijloc principal de mărire a duratei contracţiei musculare Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrica forţa? a. calitatea metabolismului b. mărirea tensiunii muşchilor aflaţi în activitate, în efort c. numărul deprinderilor motrice însuşite Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice forţa? a. în funcţie de durata pauzelor după efort b. în funcţie de participarea grupelor musculare
c. după natura efortului din concurs Care procedeu metodic asigură dezvoltarea calităţii motrice forţa? a. procedeul relaxării şi contracţiei musculare b. repetarea exerciţiilor în tempou maxim c. procedeul în circuit Ca sistem de acţionarea pentru dezvoltarea calităţii motrice forţa, se foloseşte unul dintre cele enumerate: a. exerciţii de front şi formaţii b. repetarea unor procedee tehnico – tactice din jocurile sportive, pe o durata continuă de 5 – 10 minute c. exerciţii cu caracter de tracţiune şi împingere, căţărare, târâre, transport de greutăţi uşoare (1-3 kg)
Din ce categorie a calităţilor motrice face parte forţa? a. calităţi motrice ce se dezvoltă greu şi se pierd greu b. calităţi motrice ce se dezvoltă uşor şi se pierd uşor c. calităţi motrice ce se dezvoltă greu şi se pierd uşor 12. Sistemul de educaţie fizică cuprinde ca subsisteme ale sale: a. sportul pentru toţi b. subsistemul învăţământului primar c. sportul pentru handicapaţi 13. Educaţia fizică si sportul în ansamblul sistemului românesc contemporan face parte din cel: a. economic b. social c. de apărare 14. Teoria educaţiei fizice si sportive abordează în principal problematica ce vizează: a. idealul, funcţiile si obiectivele domeniului b. tipologia, structura si densitatea lecţiei de educaţie fizică în învăţământ c. proiectarea activităţii didactice planificarea şi evidenţa activităţii de educaţie fizică şi sportivă 15. Metodica educaţiei fizice si sportului abordează activitatea de educaţie fizică si sport ca: a. origine a ştiinţei domeniului şi relaţia cu celelalte ştiinţe b. noţiuni fundamentale ale educaţiei fizice şi sportului c. proces instructiv-educativ, cu componentele sale 16. Noţiunea de sistem al educaţiei fizice si sportului vizează: a. teoria, practica si organizarea întregului domeniu al educaţiei fizice şi sportului dintr-o ţară b. procesul didactic, instructiv-educativ c. continua afirmare a sportului de performanta 17. Idealul educaţiei fizice si sportului este determinat de: a. procesul didactic, instructiv-educativ b. societate c. mijloacele specifice domeniului educaţiei fizice si sportului 18. Conceptul de educaţie fizică mai este cunoscut si sub denumirea de: a. activitate corporala b. sport c. activitate desfăşurată în timpul liber
19. Istoria educaţiei fizice consemnează constituirea primelor sale sisteme în perioada: a. la mijlocul secolului al XIX-lea b. la începutul secolului al XIX-lea c. in anul 1900 20. Scopul sistemului german de educaţie fizică era: a. un mijloc de pregătire militara a tineretului b. valorificarea principiului intuiţiei in activitatea de educaţie fizică şi sport c. cunoaşterea biologică a omului 21. Sistemul lui Francesco Amoros în Franţa se bază pe: a. folosirea mijloacelor de pregătire militară a tineretului b. cunoaşterea biologică a omului c. impunerea respectului in activitatea sportiva 22. Sistemul englez de educaţie prin sport iniţiat de Thomas Arnold urmărea în principal: a. caracterul utilitar-practic şi un ţel complex: fizic, psihic, etic, social b. impunerea respectului faţă de adversar c. valorificarea principiului intuiţiei in educaţia fizică şcolară 23. Sistemul educaţiei fizice din ţara noastră s-a impus împreună cu: a. procesul de organizare a învăţământului b. prin conţinutul sportiv al activităţii c. odată cu creşterea rolului educaţiei morale şi fizice în formarea viitorului gentelemen 24. Ce reprezintă menţinerea unei stări optime de sănătate în activitatea de educaţie fizică si sport ? a. un obiectiv mediu (intermediar) b. un obiectiv special (operaţional) c. o finalitate (obiectiv general) 25. Vigoarea si rezistenţa fizică este considerată ca fiind: a. un obiectiv special (operaţional) b. o finalitate (obiectiv general) c. un obiectiv mediu (intermediar) 26. Dezvoltarea fizică este rezultatul: a. participării conştiente şi active la activitatea de educaţie fizică şi sport b. practicării exerciţiilor fizice c. instruirii cognitive prin lecţiile de educaţie fizică 27. Între formele de bază ale practicării exerciţiilor fizice se numără: a. jocurile sportive b. dansul c. kinetoterapia 28. Jocurile de mişcare sunt alese în funcţie de: a. tema precisă aleasă cu discernământ b. avantajele materiale obţinute în urma practicării acestora c. jocurile sportive practicate 29. Educaţia fizică la vârstă înaintată urmăreşte să asigure: a. consolidarea dezvoltării calităţilor motrice
b. sporirea posibilităţilor funcţionale ale organismului c. realizarea unei educaţii sportive 30. Printre numeroasele criterii clasice de clasificare a exerciţiilor fizice se află cele ce vizează: a. caracteristicile temporale: ritm, tempou, durată b. după criteriul anatomic c. după ritmul si tempoul mişcării 31. Exerciţiul fizic mai este definit ca fiind: a. un act motric b. un mijloc de bază al metodei modelării c. un mod de comportare civilizată 32. Acţiunea motrică este considerată: a. ansamblu de acte motrice b. o calitate motrică de bază c. un gest motric 33. Activitatea motrică este definită ca fiind: a. un gest motric b. ansamblu de acţiuni motrice c. mai multe deprinderi motrice de bază 34. Dezvoltarea fizică este rezultatul: a. practicării exerciţiilor fizice b. participării conştiente şi active la activitatea de educaţie fizică şi sport c. instruirii cognitive prin lecţiile de educaţie fizică 35. Educaţia fizică este considerată ca fiind: a. o activitate umană care contribuie la integrarea socială a individului b. o activitate care valorifică toate formele de practicare a exerciţiilor fizice, în direcţia urmăririi potenţialului biologic al omului c. o componenta a educaţiei generale care valorifica sistematic ansamblul formelor de exersare în scopul perfecţionării fiinţei umane 36. Condiţia fizică se defineşte ca fiind: a. nivel al posibilităţilor motrice atins în procesul practicării exerciţiilor fizice b. nivel ridicat al pregătirii fizice necesare valorificării indicilor tehnici şi tactici ai sportivului în concurs c. reacţie voluntară a individului la situaţiile concrete în care se află 37. Capacitatea motrică mai este definită ca reprezentând: a. capacitatea fizică b. gestul motric c. deprinderile motrice specifice 38. Sistemul mijloacelor educaţiei fizice si sportului se refera si la: a. factorii naturali de călire b. mijloacele de refacere a capacităţii de efort c. igiena individuală a celor care practică educaţia fizică şi sportul 39. Unul dintre primele si principalele sisteme de educaţie fizică apărute este cel:
b. german c. balcanic 40. Iniţiatorul unuia dintre primele sisteme de educaţie fizică, printre care este si cel suedez, este: a. Per Henrik Ling b. Francesco Amoros c. P.F.Leshaft 41. Sistemul de educaţie fizică si sport din România se caracterizează prin: a. spiritul sportiv în educaţie b. cunoaşterea biologică a omului în perioada sa de creştere c. capacitate de reglare şi autoreglare, la nivelul sistemului şi subsitemelor sale 42. Obiectivele instructiv-educative ale educaţiei fizice urmăresc: a. performanţe sportive de excepţie b. dezvoltarea calităţilor motrice de bază c. dezvoltarea spiritului de competitivitate în activitatea sportivă 43. Funcţiile educaţiei fizice si sportului pot fi: a. de integrare în colectiv b. asociate c. materiale specifice domeniului 44. Funcţiile specifice educaţiei fizice si sportului sunt: a. de emulaţie b. perfecţionarea dezvoltării capacităţii motrice c. recreativă 45. Funcţiile asociate educaţiei fizice si sportului sunt: a. de emulaţie b. perfecţionarea dezvoltării capacităţii motrice c. economico-materială 46. Dezvoltarea fizică armonioasă este: a.o finalitate (obiectiv general) a domeniului b. un obiectiv mediu (intermediar c. un obiectiv special (operaţional 47. Factorii care influenţează creşterea si dezvoltarea corectă a corpului uman sunt: a. genetici b. instructiv - educativi c. psihici 48. Funcţia igienică este considerată o funcţie: a. specifică b. biologică c. asociată 49. Funcţia de emulaţie este o funcţie: a. asociată
c. o deprindere igienico-sanitară
50. Finalităţile domeniului educaţiei fizice si sportului sunt legate de: a. scopurile sociale şi politice ale societăţii b. baza materiala existentă c. numărul cadrelor de specialitate ce activează în domeniul sportului 51. Taxonomia obiectivelor educaţiei fizice si sportului asigură: a. stabilirea importanţei obiectivelor educaţiei fizice şi sportului ca activitate socială b. formularea şi ierarhizarea obiectivelor c. stabilirea valorii obiectivelor educaţiei fizice şi sportului 52. Mijloacele de bază, specifice domeniului educaţiei fizice si sportului cuprind: a. exerciţiul fizic b. calităţile motrice c. gimnastica şi jocurile sportive 53. Exerciţiul fizic este considerat: a. răspunsul spontan la stimuli externi si interni sub forma unei mişcări b. actul motric repetat sistematic si conştient c. toate formele de activitate fizica executate 54. Mijloacele de bază, specifice domeniului educaţiei fizice si sportului cuprind: a. factorii naturali de călire b. mijloace specifice educaţiei integrale c. aparatura de specialitate specifică 55. Sistemul educaţiei fizice si sportului din ţara noastră cuprinde: a. subsistemul competiţional sportiv b. subsistemul educaţiei fizice c. subsistemul mijloacelor de refacere după antrenament şi concurs 56. Conţinutul exerciţiilor fizice reprezintă: a. totalitatea deprinderile utilitar-aplicative şi de bază b. calităţile motrice de bază c. totalitatea elementelor ce-l compun 57. Tehnica exerciţiilor fizice este definită ca fiind: a. sistemul procedeelor tehnice specifice activităţii sportive b. calea principală de a obţine performanţa sportivă maximă c. totalitatea mijloacelor de refacere a organismului după efort 58. Gimnastica ca formă de practicare a exerciţiilor fizice are între ramurile sale: a. gimnastica şcolară b. gimnastica folosită pentru dezvoltarea calităţilor motrice c. gimnastica artistică 59. Principalele obiective ale educaţiei fizice în perioada preşcolară, prevăd: a. formarea deprinderilor igienice b. consolidarea calităţilor motrice c. crearea unei stări competiţionale sportive
60. Principalele obiective ale educaţiei fizice si sportului în perioada de maturitate, prevăd: a. învăţarea coordonării mişcărilor b. formarea şi dezvoltarea trăsăturilor pozitive morale, de personalitate c. pregătirea iniţială pentru educaţia sportivă 61. Ce sunt principiile în educaţie fizică si sport ? a. mijloace de bază ce asigură obţinerea performanţelor b. legi şi noţiuni de bază c. căi de planificare a pregătirii sportive 62. Care sunt criteriile de clasificare a exerciţiilor fizice ? a. după numărul participanţilor b. după obiectivul final urmărit c. după criteriul anatomic 63. Exerciţiile fizice practicate sistematic contribuie în principal la: a. dezvoltarea fizică şi moral-spirituală a omului b. creşterea nivelului de trai al populaţiei c. dezvoltarea bazei materiale sportive 64. Jocurile de mişcare mai sunt cunoscute si ca: a. de întrecere b. dinamice c. pregătitoare 65. Perioadele de dezvoltare a organismului unui individ includ: a. perioada de involuţie b. perioada de creştere c. perioada dezvoltării calităţilor motrice 66. Creşterea fizică determină: a. perfecţionarea deprinderilor motrice b. schimbări în dimensiuni ale corpului c. schimbări în atitudinea faţă de practicarea activităţii motrice 67. Arnold Thomas a fost cel ce a introdus prin sistemul său de educaţie fizică si sport din Anglia pentru prima dată: a. necesitatea dezvoltării fizice armonioase b. crearea primei scoli de gimnastică c. spiritul sportiv 68. Per Henrik Ling a introdus primul prin sistemul său de educaţie fizică si sport, apărut în Suedia: a. exerciţiile de gimnastică medicală b. exerciţii de gimnastică utilitar-aplicativă c. jocurile sportive 69. Capacitatea motrică poate fi clasificată ca fiind: a. specifică b. independentă c. specială
70. Francesco Amoros, iniţiatorul sistemului francez de educaţie fizică a scris lucrări considerate si astăzi ca pline de învăţăminte şi recomandări metodice. Printre acestea se află: a. Fiziologia exerciţiilor fizice b. Arta gimnastica c. Manual de educaţie, gimnastică şi morală 71. Primul organizator al educaţiei fizice şcolare în România a fost: a. Gheorghe Moceanu b. Constantin Kiriţescu c. Spiru Haret 72. Printre izvoarele care atestă practicarea exerciţiilor fizice în ţara noastră, se numără: a. baladele populare b. concursurile sportive c. obiectele, materialele sportive găsite în urma săpăturilor arheologice 73. Organizarea si funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică si sport actual din ţara noastră, este reglementată, prin Legea educaţiei fizice si sportului, din anul: a. 1921 b. 1929 c. 2000 74. Prin mijloacele educaţiei fizice, se acţionează cu eficienţă pentru: a. corectarea deficienţelor fizice b. asigurarea condiţiilor pentru un antrenament eficient c. creşterea performantelor sportive 75. Realizarea funcţiei de emulaţie urmăreşte: a. dezvoltarea spiritului de autodepăşire b. dezvoltarea spiritului de colaborare între sportivi c. corectarea deficienţelor fizice 76. Între elementele de bază, de conţinut ale exerciţiului fizic, sunt incluse: a. efortul psihic b. perfecţionarea calităţilor motrice c. învăţarea deprinderilor motrice 77. Aprecierea formei unui exerciţiu fizic, se poate face în funcţie de: a. succesiunea învăţării principalelor elemente tehnice b. amplitudinea segmentului corpului ce execută exerciţiul fizic c. numărul elementelor tehnice învăţate şi corect executate 78. Prin practicarea exerciţiilor fizice sub forma gimnasticii, se realizează: a. dezvoltarea vitezei anaerobe b. dezvoltarea sensibilităţii proprioceptive c. prevenirea apariţiei oboselii în lecţia de educaţie fizică din şcoală 79. Mişcarea sau motricitatea omului este definită ca fiind: a. deplasarea unui segment al corpului faţă de celelalte segmente b. calea principală de dezvoltare a calităţilor morale şi de voinţă c. principala metodă intuitivă folosită în procesul didactic de educaţie fizică
80. Decalajul între performanţele obţinute în urma întrecerilor sportive de către femei faţă de rezultatele obţinute de bărbaţi, în prezent, poate fi considerat că reprezintă următoarea caracteristică: a. este în scădere b. este constant c. este în creştere 81. Printre atributele educaţiei fizice şi sportului se numără: a. caracterul formativ şi competitiv b. caracterul benevol c. perfecţionarea execuţiei şi măiestriei sportive 82. Între funcţiile specifice educaţiei fizice si sportului sunt: a. cea de emulaţie b. perfecţionarea dezvoltării capacităţii motrice c. cea recreativă 83. Cunoscutul test Cooper determină performanţa sportivă în funcţie de distanţa parcursă în alergare si care distanţă în timp este de: a. 8 minute b. 10 minute c. 12 minute 84. Ce are la origine sistemul naţional de educaţie fizică si sport din ţara noastră: a. o serie de activităţi cu caracter de întrecere b. asigurarea bunurilor materiale necesare practicării sportului c. necesitatea de a obţine performanţe sportive înalte 85. Componentele de bază ale procesului de învăţământ în educaţie fizică si sport cuprind: a. învăţarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar - aplicative b. pregătirea psihologică c. abordarea sistemică 86. Procesul didactic în activitatea de educaţie fizică si sport din scoală poate fi considerat ca fiind un: a. proces permanent b. proces de învăţământ c. proces spontan 87. Cerinţele specifice activităţii de educaţie fizică si sport se transmit elevilor participanţi la ora de educaţie fizică prin: a. instruire b. activitatea curentă, zilnică, desfăşurată de elevi c. activităţile motrice independente la care participă elevii 88. Activitatea ce urmăreşte formarea deprinderilor motrice de bază este considerată ca fiind: a. o activitate reflex-condiţionată b. o cale de dobândire a cunoştinţelor noi c. o activitate a elevilor înnăscută 89. Prin ce sunt dobândite de elevi cunoştinţele specifice domeniului de educaţie fizică si sport: a. prin performanţă sportivă realizată b. prin verificare rezultatelor obţinute în urma concursurilor sportive c. prin instruire
90. Lecţia de educaţie fizică din învăţământul şcolar este structurată pe: a. 8 verigi (momente)????? b. 4 verigi (momente) c. 6 verigi (momente) 91. Lecţiile de educaţie fizică pot fi clasificate ca: a. lecţii sportive b. lecţii pe ramuri de sport c. lecţii la alegerea elevilor 92. Ce sunt principiile în educaţie fizică si sport: a. mijloace de bază ce asigură obţinerea performanţelor b. legi şi noţiuni de bază c. căi de planificare a pregătirii sportive 93. Principiile educaţiei fizice si sportului sunt considerate ca fiind: a. permanente b. ocazionale c. generale 94. Ce sunt deprinderile si priceperile motrice: a. componente ale modelului de educaţie fizică şi sport b. metode de instruire folosite în educaţie fizică şi sport c. mijloace de bază utilizate în refacerea organismului 95. Ce cuprinde structura exerciţiului fizic: a. efortul psihic b. mijloacele de bază folosite în sport c. procesul didactic folosit în educaţie fizică şi sport 96. Criteriile de clasificare a exerciţiilor fizice sunt stabilite după: a. numărul participanţilor b. obiectivul final urmărit c. criteriul anatomic 97. Cum mai sunt numite calităţile motrice: a. calităţi înnăscute b. priceperi motrice c. capacităţi motrice 98. Cum mai pot fi clasificate si denumite calităţile motrice: a. combinate b. specifice educaţiei fizice c. deprinderi psiho-fizice 99. Cum este definită calitatea motrică forţa: a. capacitatea aparatului neuro-muscular de a învinge o rezistenţă b. metoda de bază prin care se măresc fibrele musculare c. mijloc principal de mărire a duratei contracţiei musculare 100. Între factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică forţa se află şi:
a. calitatea metabolismului b. mărirea tensiunii muşchilor aflaţi în activitate, în efort c. numărul deprinderilor motrice însuşite 101. În funcţie de ce sunt stabilite formele de manifestare ale calităţii motrice forţa: a. în funcţie de durata pauzelor după efort b. în funcţie de participarea grupelor musculare c. după natura efortului din concurs 102. Care procedeu metodic asigură dezvoltarea calităţii motrice forţa: a. procedeul relaxării şi contracţiei musculare b. repetarea exerciţiilor în tempou maxim c. procedeul în circuit 103. Cum poate fi definită calitatea motrică rezistenţa: a. execuţia mişcării într-un număr mare de repetări executate într-un tempou rapid b. rezolvarea cu maxim de eficienţă a sarcinii motrice c. o activitate fizică în care efortul este efectuat timp îndelungat 104. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică rezistenţa ? a. resursele energetice b. numărul fibrelor musculare angrenate în mişcare c. mobilitatea muşchilor şi articulaţiilor 105. Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice rezistenţa ? a. rezistenţa integrală a musculaturii angajate în efort b. în funcţie de implicarea în efort, de ponderea grupelor musculare şi ale marilor organe si funcţii c. în funcţie de intensitatea efortului depus 106. Care sunt procedeele metodice folosite pentru dezvoltarea calităţii motrice rezistenţa ? a. creşterea treptată a efortului b. procedeul în circuit c. modificarea volumului efortului 113. Care sunt factorii determinati ce conditioneaza calitatea motrica rezistenta? a. resursele energetice b. numarul fibrelor musculare angrenate in miscare c. mobilitatea muschilor si articulatiilor 220. Cum este definita „competitia sportiva” in Teoria educatiei fizice si sportului? a. un ansamblu de concursuri b. un mijloc specific folosit in activitatea de refacere dupa antrenamentul sportiv c. mod de dezvoltare armonioasa a organismului prin antrenamente 13. Care din problematica de baza este abordata în Teoria educatiei fizice si sportive? a. idealul, functiile si obiectivele domeniului b. tipologia, structura si densitatea lectiei de educatie fizica in invatamant c. proiectarea activitatii didactice planificarea si evidenta activitatii de educatie fizica si sportiva - relatia cu alte stiinte ??? –- abordeaza problematica ce vizeaza originea stiintei domeniului si relatia cu celelalte stiinte 107. Cum poate fi definită calitatea motrică viteza ? a. modul de efectuare a mişcării în mod uniform b. executarea mişcării cu rapiditate şi frecvenţă mare
108. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică viteza ? a. moştenirea genetică a individului b. capacitatea pulmonară a individului c. numărul fibrelor antrenate in mişcare 109. Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice viteza ? a. viteza de execuţie b. viteza cu intensitate variabilă c. viteza mixtă 110. Care este procedeul metodic folosit pentru dezvoltarea calităţii motrice viteza ? a. metoda eforturilor repetate b. efectuarea mişcărilor în ritm maxim c. procedeul Power-Training 111. Ce exprimă calitatea motrică îndemânarea ? a. execuţia mişcării cu intensitate supramaximală b. capacitatea de coordonare a corpului c. execuţia mişcării în tempouri alternative 112. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică îndemânarea ? a. activitatea analizatorilor b. factorii psihologici c. moştenirea genetică a individului 113. Cum este definită una dintre formele de manifestare ale calităţii motrice îndemânarea ? a. particulară b. generală c. mixtă 114. Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice îndemânarea ? a. schimbarea procedeelor de execuţie b. utilizarea aparaturii care să favorizeze efectuarea exerciţiilor în tempou maxim c. eliminarea unor faze de execuţie 115. Prin ce se caracterizează calitatea motrică mobilitatea ? a. limitarea spaţiului în care se efectuează mişcarea b. efectuarea unor mişcări cu amplitudine mare c. executarea exerciţiilor în condiţii de concurs 116. Ce factorii determinanţi condiţionează calitatea motrică mobilitatea ? a. ansamblul potenţialului anatomic aflat în mişcare b. temperatura mediului ambiant c. experienţa motrică 117. Cum este definită una dintre formele de manifestare ale calităţii motrice mobilitatea ? a. mobilitate articulară b. flexibilitate c. generală 118. Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice mobilitatea ?
a. schimbarea ritmului de execuţie b. exerciţii cu partener c. exerciţii folosind simulatoare speciale
119. Cum mai este denumită calitatea motrică de bază mobilitatea ? a. supleţe b. exerciţii de tip întindere c. capacitatea de coordonare neuro-musculară 120. Care este metoda principală prin care se înregistrează în lecţia de educaţie fizică densitatea motrică? a. metoda cronometrării b. metoda determinării lucrului mecanic planificat c. determinarea valorii frecventei cardiace 121. Care sunt factorii interni care determină procesele de creştere si dezvoltare a individului? a. ereditatea b. factorii geoclimatici c. alimentaţia 122. Care sunt factorii externi care determină procesele de creştere si dezvoltare a unui individ? a. mecanismele neuroendocrine b. alimentaţia c. ereditatea 123. Care este forma de bază a planificării educaţiei fizice în scoală ? a. planul operativ de antrenament b. microciclul c. proiectul de lecţie 190. Planul de lectie (de antrenament) cuprinde: a. organizarea colectivului de sportivi b. partea pregatitoare c. pregatirea selectiva a aparatului locomotor 124. Autonomia în educaţie fizică si sport presupune: a. capacitatea de organizare dobândită în urma instruirii b. capacitatea de practicare independentă a exerciţiilor fizice c. capacităţi şi tehnici de autoorganizare, autoapreciere 125. Printre atributele educaţiei fizice se numără. a. caracterul competitiv în activitatea sportiva b. caracterul benevol c. perfecţionarea execuţiei actelor şi acţiunilor motrice 126. În alegerea exerciţiilor din procedeul „în circuit” este necesar respectarea următoarelor condiţii: a. exerciţiile să fie cât mai simple şi cunoscute de toţi elevii b. rata de creştere a încărcăturii să se modifice numai după un număr de lecţii c. să se utilizeze îngreuieri submaximale şi maxime 127. Diferenţa dintre lucrul „în circuit” si „lucrul pe ateliere” constă în faptul că: a. procedeul „în circuit” dezvoltă calităţile motrice iar procedeul „lucrul pe ateliere” formează deprinderi motrice, de baza si utilitar - aplicative
b. procedeul „în circuit” permite ca le fiecare staţie să se exerseze numărul maxim de repetări în unitatea de timp, iar în procedeul „lucrul pe ateliere” numai jumătate din numărul de repetări c. procedeul „în circuit” dezvoltă calitatea motrica forţa, iar procedeul „lucrul pe ateliere” dezvoltă toate calităţile motrice
In alegerea exerciţiilor din procedeul „în circuit” este necesar respectarea următoarelor condiţii: a. exerciţiile să fie cât mai simple şi cunoscute de toţi elevii b. rata de creştere a încărcăturii să se modifice numai după un număr de lecţii c. să se utilizeze îngreuieri submaximale şi maxime 128. Exerciţii fizice folosite în scoală în cadrul lecţiei de educaţie fizică se clasifică, în funcţie de natura efortului fizic, astfel: a. ciclice, aciclice si combinate b. statice, dinamice si mixte c. segmentare, globale si parţiale 129. Printre elementele componente ale calităţii motrice îndemânarea se enumeră: a. supleţea şi elasticitatea articulară, tempoul b. ambilateralitatea, amplitudinea şi ritmul c. mobilitatea şi elasticitatea musculară 130. Planul calendaristic semestrial elaborat în scoală de profesorii de educaţie fizică, se caracterizează prin următoarele: a. în planul calendaristic semestrial trebuie să se găsească obiectivele specifice fiecărei teme şi conţinutul sistemelor de acţionare b. el derivă din planul anual şi se întocmeşte sub forma descriptivă c. precizează modelul de educaţie fizică, obiectivele generale, finalităţile instructive educative 131. Proiectarea (planificarea) în educaţie fizică în scoală se defineşte ca: a. un document care însumează conţinutul şi modul de desfăşurare a lecţiei de educaţie fizică b. o gândire a cadrului didactic de specialitate care elaborează unele răspunsuri logice la întrebările care apar din perspectiva realizării lecţiei c. o acţiune în care sunt fixate etapele activităţii pentru o anumită perioadă de timp 132. Dobândirea unor indici superiori morfologici (somatici) si funcţionali ai organismului asigură: a. perfecţionarea metodologiei de acordare a notelor elevilor la educaţie fizică b. sporirea rolului şi importanţei practicării exerciţiilor fizice, a sportului şi a turismului c. dezvoltarea fizică armonioasă (şi echilibrată) 133. Una dintre etapele în formarea deprinderilor motrice este: a. a consolidării deprinderilor motrice b. a evaluării deprinderilor motrice c. a consolidării, fixării calităţilor motrice 134. Printre metodele verbale folosite de profesorul de educaţie fizică se numără: a. expunerea b. demonstraţia c. exersarea 135. Expunerea în activitatea de educaţie fizică se utilizează de profesorul de educaţie fizică sub forma: a. conversaţiei b. prelegerii
c. studiului individual
136. Metoda observării libere se foloseşte în activitatea de educaţie fizică din învăţământ şi sub forma întocmirii: a. proiectului didactic b. planului de antrenament şi concurs c. protocolului de observare 137. Demonstraţia cu ajutorul materialului intuitiv se realizează în lecţia de educaţie fizică în principal cu ajutorul: a. chimogramelor, a planşelor cu poze şi scheme b. mijloace audio-vizuale moderne c. execuţia, repetarea exerciţiilor fizice 138. În conceperea si desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică, în scoală, se ţine seama de următoarele cerinţe metodice: a. gradul de pregătire a colectivului de elevi b. formarea obişnuinţei de a acţiona organizat, disciplinat c. dominarea efortului (volum, intensitate si complexitate) 139. Organizarea activităţii de exersare în cadrul lecţiei de educaţie fizică este determinată de unii factori, ca: a. obiectivele urmărite b. instruirea prealabilă a tuturor participanţilor la această activitate c. organizarea „circuitelor”, a traseelor utilitar-aplicative în lecţia de educaţie fizică 140. Activitatea de exersare a exerciţiilor fizice executată pe perechi se recomandă să fie utilizată pentru: a. alcătuirea unor complexe de exerciţii din gimnastica ritmică şi a unor linii acrobatice b. sporirea interesului, a motivaţiei elevilor faţă de activitatea de educaţie fizică depusă c. executarea unor exerciţii din programul „de încălzire” a organismului 141. Activitatea de exersare executată pe grupe se recomandă atunci când se folosesc: a. executarea unor acţiuni tactice b. executarea exerciţiilor pentru pregătirea participării la concurs c. în cazul circuitelor organizate pentru dezvoltarea calităţilor motrice 142. Activitatea simultană sau frontală în lecţia de educaţie fizică se desfăşoară în variantele: a. la comanda profesorului de educaţie fizică b. unul din elevi execută, partenerul corectează c. unul din elevi execută, partenerul acestuia se odihneşte 143. Activitatea pe perechi se desfăşoară în variantele: a. unul din elevi execută, partenerul se odihneşte b. liber (acelaşi exerciţiu este executat de către toţi executanţi pe baza indicaţiilor profesorului) c. la comanda profesorului 144. Activitatea independentă a elevilor, participanţi la lecţia de educaţie fizică se recomandă a fi utilizată pentru: a. promovarea formelor de activitate independentă b. dezvoltarea calităţilor psihice, moral - volitive c. organizarea circuitelor, a traseelor utilitar – aplicative
145. Obiectivele urmărite în veriga lecţiei de educaţie fizică intitulată organizarea colectivului de elevi sunt: a. educarea percepţiilor spaţio-temporale b. captarea atenţiei participanţilor la lecţia de educaţie fizică c. prevenirea şi corectarea unor atitudini sau deficienţe fizice 146. Obiectivele urmărite în veriga lecţiei de educaţie fizică intitulată influenţarea selectivă a aparatului locomotor sunt: a. formarea unei ţinute corporale corecte b. asigurarea ordinei şi disciplinei din partea elevilor c. îmbunătăţirea indicilor tuturor formelor de manifestare a calităţii motrice viteza 147. Obiectivele urmărite în veriga lecţiei de educaţie fizică intitulată dezvoltarea calităţii motrice forţa sau rezistenţa sunt: a. creşterea nivelului de funcţionalitate a organelor receptoare (analizatorii) b. captarea atenţiei participanţilor la lecţie c. îmbunătăţirea indicilor tuturor formelor de manifestare a calităţilor motrice forţa sau rezistenţa 148. Conducerea lecţiei de educaţie fizică depinde de: a. asigurarea condiţiilor igienico-sanitare b. experienţa cadrului didactic de educaţie fizică c. nivelul dezvoltării calităţilor motrice ale elevilor 149. Cadrul optim de organizare si desfăşurare a activităţii sportive în scoală este asigurat de: a. asociaţiile sportive b. activitatea independenta desfăşurată în timpul liber c. promovarea formelor obligatorii incluse in planul de învăţământ din şcoală 150. Organizarea şi desfăşurarea unui joc de mişcare necesită: a. cuprinderea acestui joc in planul de învăţământ b. alcătuirea grupelor şi a echipelor c. trecerea unor probe şi norme 151. Ce împărat roman a suprimat orice fel de încercări de reluare a Jocurilor Olimpice ? a. Cezar b. Teodosiu al II-lea c. Teodosiu I 152. Care din aspectele enumerate caracterizează sistemul de educaţie fizică si sport din România ? a. urmăreşte finalităţi şi obiective precise b. are capacitatea de educaţie a personalităţii c. asigura protecţia mediului înconjurător 153. Cui aparţine definiţia: “sportul este un cult voluntar si obişnuit pentru exerciţiul fizic intensiv, sprijinit pe dorinţa de progres, care poate merge până la risc” ? a. Pierre de Coubertine b. L.P. Matveev (1977) c. autorilor Enciclopediei educaţiei fizice şi sportului din România (2002) 154. Care din categoriile enumerate participă la activitatea sportivă ? a. antrenorii, sportivii, arbitrii si judecătorii sportivi b. personalul de cercetare din institutele centrale şi asimilaţii, personalul medical din spitale
c. rudele sportivilor SAU Participanţii la activitatea sportivă sunt? a. Participanţii la activitatea Sportul pentru toţi; b. Personalul din agenţii; c. Elevii din şcolile de arte. 155. Care din urmatoarele functii ale sportului poate fi interpretata ca functie axiologica ? a. functia economica; b. functia politica; c. functia culturala.
156. În ce etapă a selecţiei, au o importanţă mai mare criteriile endocrino-metabolice ? a. selecţia primară b. selecţia secundară c. selecţia finală 157. Ce punctaj minim, conform Tabelelor de punctaj din Standard Fitness Test, trebuie să realizeze copii participanţi la selecţia primară, în ramurile sportive la care prima selecţie se realizează până la 6 ani, pentru a putea fi admişi în grupele de începători ? a. 280 de puncte b. 300 de puncte c. 440 de puncte 158. La ce se referă definiţia dată în Enciclopedia educaţiei fizice si sportului din România (2000): „actul motric, repetat conştient si sistematic, care reprezintă principalul mijloc de realizare a obiectivelor sportului” ? a. elementul tactic b. procedeul tehnic c. exerciţiul fizic 159. Care este principiul ce reprezintă unitatea dialectică între senzorial si raţional, între concret si abstract în procesul de învăţare întâlnit si în activitatea sportivă? a. principiul participării conştiente şi active b. principiul sistematizării c. principiul intuiţiei 160. Care este principiul ce preconizează alegerea acelor mijloace ce pot fi executate de subiect funcţie de vârstă si de pregătirea sa anterioară ? a. principiul sistematizării b. principiul accesibilităţii c. principiul continuităţii 161. Ce reprezintă Lm în formula: Lm = mgh ? a. lungimea exprimata in metri b. lucrul mecanic efectuat c. intensitatea efortului 162. Câte contracţii musculare se pot realiza în efortul anaerob maximal ? a. 1-3 contracţii b. 5-7 contracţii c. 10-12 contracţii
163. Care termen întâlnit si în antrenamentul sportiv este sinonim cu termenul de putere din fizică ? a. lucrul mecanic b. intensitatea efortului c. duritatea efortului 164.Intre functiile sportului, ce alta functie alaturi de ce a competitionala contribuie la dezvoltarea spiritului de intrecere? .-a. emulatie b. recreativa c. educativa
165. Care este parametrul efortului ce reprezintă în opinia majorităţii specialiştilor raportul dintre durata efortului si durata pauzei: a. duritatea efortului b. complexitatea efortului c. densitatea efortului 166. Care din conceptele de mai jos sunt definite ca acţiuni tehnice complete, ce definesc un scop de a cărui realizare depinde reuşita efortului depus: a. elementele tehnice b. procedeele tehnice c. stilurile tehnice 167. Care din conceptele de mai jos sunt definite ca modalităţi practice de realizare a tehnicii respective ? a. elementele tehnice b. procedeele tehnice c. stilurile tehnice 168. Ce termen din cadrul factorului pregătirii tactice este reprezentat de dispunerea jucătorilor în teren si modul de acţiune al acestora pe posturi în vederea obţinerii victoriei în competiţii ? a. sistemul de joc b. planul de joc c. stilul de joc 169. Care factor reprezintă necesitatea conştientizării subiectului asupra efortului ce urmează a fi efectuat, constituindu-se ca un efect al aplicării principiului care-i poartă numele ? a. factorul pregătirii fizice b. factorul pregătirii teoretice c. factorul pregătirii psihice 170. Volumul efortului poate fi definit ca: a. rezultatele in competiţie b. cantitatea totala de lucru mecanic efectuat c. suma mijloacelor de refacere după efort 171. Cum sunt procesele corticale fundamentale la vârsta şcolară mică ? **a. predomina excitatia b.predomina inhibitia c. exista un echilibru intre excitatie si inhibitie
172. Cum se numesc eforturile în care energia musculară ia naştere prin arderile substanţelor energogene în lipsa O2 ? a. eforturi mixte b. eforturi aerobe c. eforturi anaerobe 173. Cum se numesc eforturile în care energia musculară ia naştere prin descompunerea ATP si PC ? a. eforturi anaerobe alactacide b. eforturi anaerobe lactacide c. eforturi aerobe 174. Care este durata eforturilor anaerobe alactacide ? a. 5-7 secunde b. 10-15 secunde c. 15-20 secunde 175. Factorii antrenamentului sportiv cuprind: a. pregătirea condiţiilor de antrenament b. pregătirea fizică c. durata efortului în antrenament 176. Criteriul repetării acţiunii motrice a dus din punct de vedere tehnic la clasificarea sporturilor în: a. aciclice b. jocuri de echipă c. individuale 177. Factorul pregătirii teoretice reprezintă: a. un mijloc de refacere după concurs b. un factor al antrenamentului sportiv c. mijloace principale de asigurare a bazei sportive necesare în antrenamentul sportiv 178. Cum se numesc eforturile în care energia musculară ia naştere prin arderile substanţelor energogene în prezenţa O2 ? a. eforturi anaerobe b. eforturi mixte c. eforturi aerobe 179. Care sunt fibrele musculare responsabile de efortul aerob ? a. fibrele roşii b. fibrele albe c. fibrele mixte 180. Planul de lecţie (de antrenament) cuprinde: a. organizarea colectivului de sportivi b. partea pregătitoare c. pregătirea selectivă a aparatului locomotor 181. Principiile antrenamentului sportiv cuprind: a. principiul individualizării b. principiul asigurării mijloacelor de refacere c. principiul participării la competiţii
182. Stilul tehnic reprezintă: a. maniera proprie de execuţie a procedeului tehnic b. repetitivitatea acţiunii motrice c. calea principală a dezvoltării capacităţilor motrice 183. Factorul pregătirii psihice în antrenamentul sportiv contribuie la: a. refacerea organismului după efort b. formarea caracterului si dezvoltarea personalităţii c. fixarea cunoştinţelor pregătirii teoretice 184. Din ce categorie a calităţilor motrice face parte forţa ? a. calităţi motrice ce se dezvoltă greu şi se pierd greu b. calităţi motrice ce se dezvoltă uşor şi se pierd uşor c. calităţi motrice ce se dezvoltă greu şi se pierd uşor 185. La efortul de rezistenţă participa între 1/3 si 2/3 din muşchii corpului. Despre ce formă de manifestare a rezistenţei este vorba ? a. rezistenta locala **b. rezistenta regionala c. rezistenta globala
186. Pregătirea artistică ca factor al antrenamentului sportiv este prezentă în pregătirea sportivilor de la ramura sportivă: a. jocuri sportive b. înot sincron c. sporturi de luptă 187. În antrenamentul sportiv, din ce categorie de plan face parte ciclul săptămânal ? a. planul de perspectiva b. planul curent c. planul operativ 188. Care este documentul de bază al organizării procesului instructiv-educativ în antrenamentul sportiv? a. planul de lecţie (de antrenament) b. planul de etapa (mezociclul) c. planul anual 189. Care este raportul între competiţie si antrenamentul sportiv ? a. antrenamentul condiţionează competiţia b. competiţia condiţionează antrenamentul c. competiţia şi antrenamentul se condiţionează reciproc 190. De ce ţine seama sistemul sportiv competiţional ? a. strategia naţională de dezvoltare a societăţii b. strategia naţională de dezvoltare a sportului c. strategia naţională de dezvoltare a competiţiilor sportive 191. Care este principala formă de întrecere sportivă ? a. competiţia naţională b. campionatul local şi naţional
c. concursul sportiv 192. În cadrul cărei forme de întrecere sportivă, de regulă, au drept de participare toţi sportivii ramurii de sport respective, indiferent de eşalonul valoric la care ei participă în sistemul competiţional ? a. campionatul b. cupa c. turneul 193. În ce an au fost acceptate femeile la Jocurile Olimpice ? a. 1896 b. 1900 c. 1904 194. La ce se referă cele prezentate în definiţia: „Stare biologică si psihică optimă (nivel ridicat al standardului sanogenetic, grad funcţional adecvat exprimat prin armonie, sinergie, labilitate si disponibilitate adaptative, stabilitate si economie metabolică în condiţii bazale, dinamică ridicată de restabilire post efort si echilibru în momentele limită ale întrecerii).” ? a. homeostazia b. forma sportivă c. excitabilitatea 195. Care este trăsătura principală a sportului ? a. obţinerea unei performanţe record b. întrecerea c. pregătirea multilaterala a organismului sportivului 196. Sportul are pe lângă caracterul competitiv si însuşirea: a. psihică b. formativă c. largă accesibilitate 197. Cum poate fi definit efortul depus de sportiv în procesul de antrenament ? a. relaţia dintre principalele funcţii ale organismului b. parametrul principal al oboselii c. consumul de energie musculară şi psihică 198. Care este durata efortului de tip aerob ? a. peste 2 minute b. intre 2 – 8 minute c. peste 8 minute 199. Cum este definit antrenamentul sportiv în Teoria educaţiei fizice si sportului ? a. proces pedagogic b. sistem complex de exerciţii fizice c. ansamblul mijloacelor prin care se practică o ramura sportivă 200. Cum este definită „competiţia sportivă” în Teoria educaţiei fizice si sportului ? a. un ansamblu de concursuri b. un mijloc specific folosit in activitatea de refacere după antrenamentul sportiv c. mod de dezvoltare armonioasă a organismului prin antrenamente 201. După ce se clasifica exerciţiile ciclice si aciclice ?
a. natura contracţiei musculare b. volumul si intensitatea efortului c. caracterul succesiunii mişcărilor componente
202. Oboseala apare după antrenamentul sportiv ca urmare a: a. dependenţei de activitatea sistemului nervos central b. acumulării în articulaţii a unor toxine specifice c. epuizării resurselor energetice de la nivel tisular 203. Care sunt factorii ce determină în antrenamentul si competiţiile sportive valoarea calităţii motrice viteza: a. experienţa motrică anterioară a sportivilor prezenţi în procesul de antrenament b. capacitatea de concentrare şi mobilizare c. coordonarea impulsurilor nervoase transmise spre diferite grupe musculare 204. Care sunt variantele folosite în antrenament pentru dezvoltarea forţei din cadrul metodei halterofilului: a. exerciţii cu haltere şi mingi medicinale b. creşterea si descreşterea încărcăturii c. contracţiile izotonice 205. Care sunt variantele folosite în cadrul procedeului eforturilor repetate până la refuz din antrenamentul sportiv: a. creşterea continuă a încărcăturii b. exerciţii cu mingi medicinale c. folosirea eforturilor izometrice 206. Antrenamentul sportiv beneficiază, la nivelul fiecărei discipline, ramura sau proba sportivă, comparativ cu educaţia fizică, de un număr de exerciţii: a. mai mare b. egal c. mai mic 207. Categoriile sportului cuprind: a. sportul individual b. sportul adaptat pentru handicapaţi c. sportul de echipă (colectiv) 208. Educaţia fizică si sportul folosesc ca mijloc principal, de bază: a. calitatea motrică b. exerciţiul fizic c. deprinderea motrică 209. Ce are la bază structura piramidală a sportului ? a. sportul extrem b. sportul la copii şi juniori c. sportul pentru toţi 210. Cum se mai numeşte forţa statică ? a. izometrică b. auxotonică c. izotonică
211. Cum mai este denumită în literatura sportivă rezistenţa generală ? a. complexă b. anaerob lactacidă c. anduranţa 212. Prin ce poate fi definit efortul ? a. consumul de energie musculară şi psihică b. adaptarea optimă la efort c. modul de efectuare a actelor motrice 213. Care dintre eforturi se desfăşoară în absenţa oxigenului ? a. eforturi mixte b. eforturi aerobe c. eforturi anaerobe 214. Ce este oboseala ? a. scăderea posibilităţilor funcţionale ale organismului b. calea principală de creştere a efortului c. mijlocul de bază de recuperare după efort 215. Ce reprezintă dozarea efortului ? a. consumul ponderat de energie b. alternarea judicioasă a tipurilor de efort c. raportul dintre efort şi odihnă 216. Prin ce se apreciază mărimea efortului ? a. valoarea indicilor calităţilor motrice b. numărul procedeelor tehnice executate c. consumul şi datoria de oxigen 217. Care componentă (parametru) de bază a efortului este nominalizată în continuare ? a. Complexitatea; b. Durata; c. Capacitatea de efort. 218. Prin ce poate fi determinat volumul efortului ? a. Prin stabilirea mijloacelor folosite; b. Prin determinarea kilogramelor ridicate; c. Prin stabilirea numărului de concursuri anuale. 219. În funcţie de ce raport se apreciază intensitatea efortului ? a. Relaţia dintre lucrul efectuat si timpul necesar; b. Durata totala a efortului planificat si realizat in antrenament; c. Cantitatea de energie necesara in efort si cea folosita. 220. Care sunt primele manifestări legate de apariţia sportului în România ? a. Organizarea activităţilor de scrimă, popice şi trântă; b. Odată cu constituirea primei societăţi centrale de gimnastică la Bistriţa; c. O data cu activităţile întreprinse pentru asigurarea existenţei. 221. Care este anul înfiinţării Comitetului Olimpic si Sportiv Român ?
a. 1914; b. 1918; c. 1922; *****222. Componentele conducerii ştiinţifice a antrenamentului modern sunt: - organizare, decizie, adaptare, planificare, evidenţă (teoria pg. 45) *****223. Selecţia în sportul de performanţă este: - o activitate complexă, desfăşurată în mod sistematic, prin care se urmăreşte descoperirea şi punerea în valoare a potenţialului fizic, motric şi psihic al copiilor cu aptitudini speciale pentru sportul de performanţă. Selecţia se realizează pe baza unui sistem de criterii ştiinţifice de natură: biologică, psihologică şi socială. (teoria pg. 191) *****224. Prin sistem naţional de selecţie înţelegem: Care sunt cele 5 tipuri de criterii ce acţionează în “Sistemul naţional de selecţie” ? a. medicale, somatofiziologice, biomotrice, psihologice, tehnice b. medico-sportive, somatofiziologice, biochimice, psihologice, motrice c. morfofiziologice, psihologice, biologice, biochimice, motrice Ce are la origine sistemul naţional de educaţie fizică şi sport din ţara noastră ? a. o serie de activităţi cu caracter de întrecere b. asigurarea bunurilor materiale necesare practicării sportului c. necesitatea de a obţine performante sportive înalte *****225. Prin procesul didactic cu care operează, antrenamentul sportiv prezintă componenta: Procesul didactic în activitatea de educaţie fizică şi sport din şcoală poate fi considerat ca fiind un: a. proces permanent b. proces de învăţământ c. proces spontan *****226. Planul cu grafica cea mai diversificată dintre toate documentele de planificare este: - planul curent (ciclul anual) (teoria pg. 218) 222. Planul de pregatire cu durata cea mai lunga si care are profilul de document macrociclic este: a. planul de perspectiva b. planul curent (ciclul anual si planul de pregatire pe etapa) c. planul operativ (ciclul saptamanal si planul de lectie)
*****227. Etapele sau fazele formării deprinderilor tehnice, din punct de vedere fiziologic cuprind: - iradierea proceselor de excitaţie, concentrarea prin dezvoltarea proceselor, stabilizarea şi automatizarea (teoria pg. 140) *****228. Reuşita „acţiunilor de selecţie“ depinde de: - participarea unei echipe interdisciplinare formată din antrenor, medic, psiholog, biochimist, fiziolog, kinetoterapeut, metodolog, informatician etc. (teoria pg. 191) *****229. Ce cuprinde planul operativ sau de etapă ? - planul operativ sau ciclul săptămânal, planul (conspectul sau proiectul) unei lecţii (şedinţe) de antrenament (teoria pg. 219) *****230. Structura unei lecţii de antrenament cuprinde:
- partea pregătitoare/introductivă (încălzirea), partea principală (fundamentală), partea de încheiere (finală) (teoria pg. 225) 231. Ce reprezintă competiţia sportivă ? a. Un ansamblu de întreceri; b. Modalitatea de stabilire a campionului; c. Cale de realizare a sistemului competiţional. *****232. Componentele principale ale sistemului competiţional sportiv cuprind: - concursul, competiţia, campionatul, cupa, turneul, concursurile prin corespondenţă (la distanţă), concursul cu handicap, concursul fulger (teoria pg. 232) *****233. Ce cuprinde regulamentul de organizare şi desfăşurare a unui concurs sportiv ? - denumirea competiţiei, scopul, organizatorul competiţiei, datele de disputare, locul de organizare, condiţiile de participare (categoriile de vârstă, de greutate, nivelul valoric al sportivilor etc.), modul (sistemul) de disputare al întrecerilor, modul în care se stabilesc câştigătorii şi se alcătuiesc clasamentele, data înscrierilor, validărilor şi organizarea şedinţei tehnice, modul de rezolvare a litigiilor, a contestaţiilor. (teoria pg. 235) *****234. Desfăşurarea unui „campionat“ ce are ca punct final: - desemnarea titlului de campion (teoria pg. 323) 212. Campionatul ca forma competitionala larg raspandita, are ca punct final: a. antrenarea unui numar cat mai mare de participanti b. acordarea titlului de campion c. organizarea intrecerilor sportive pe baza tabelelor Berger
*****235. Ce includ componentele sau parametrii efortului în antrenamentul sportiv ? - volumul, intensitatea şi complexitatea (teoria pg. 178) Care sunt parametrii esenţiali ai efortului de care depinde influenta acestuia asupra diferitelor organe si sisteme ale corpului omenesc si prin aceasta asupra celor doua tipuri ale capacităţii de efort ? a. volumul si intensitatea b. durata, densitatea si complexitatea c. toţi parametrii efortului specificaţi mai sus
*****236. Ce este efortul în activitatea sportivă ? - un factor de bază care contribuie la perfecţionarea pregătirii sportivilor condiţionând performanţa (teoria pg. 172) *****237. Care sunt perioadele cu care este în relaţie forma sportivă ? - perioada de pregătire (teoria pg. 187) La ce se refera cele prezentate in definiţia: „ Stare biologică şi psihică optimă (nivel ridicat al standardului sanogenetic, grad funcţional adecvat exprimat prin armonie, sinergie, labilitate şi disponibilitate adaptative, stabilitate şi economie metabolică în condiţii bazale, dinamică ridicată de restabilire post efort si echilibru în momentele limită ale întrecerii).”? a. homeostazia b. forma sportivă c. excitabilitatea *****238. Caracterul fazic al formei sportive este dat de perioada, faza care o compun:
- instalarea formei (faza de acumulare, de intrare în formă, corespunde perioadei precompetiţionale), valorificare (corespunzătoare perioadei competiţionale), ieşire din formă (corespunzătoare perioadei de tranziţie, de refacere) (teoria pg. 187) *****239. Obiectivele activităţii manageriale se încadrează în clasele comportamentale: - cunoaştere, înţelegere, aplicare, creativitate-inventivitate (evaluare) (teoria pg. 252) *****240. Stilurile de conducere a activităţii managerului sportiv poate fi: - autoritar (ferm), mai puţin autoritar, consultativ, atent, stimulativ, participativ, pasiv, administrativ, autocritic, persuasiv, consultativ (teoria pg. 258) Care sunt stilurile de conducere? a. autoritar b. echilibrat c. echilibrat Care sunt stilurile de conducere? a. prudent b. mobil c. consultativ
*****241. Timpul în activitatea managerului sportiv asigură: - una dintre condiţiile principale ce asigură succesul activităţii (teoria pg. 259) *****242. Cât % se apreciază că poate fi planificat din activitatea managerului într-o structură sportivă ? - 80% (teoria pg. 263) *****243. Ce cuprinde curba formei sportive ? - faza de acumulare, faza de menţinere, faza de pierdere (teoria pg. 187) *****244. În raport cu ce se apreciază intensitatea efortului ? - cu capacitatea de lucru maxim a organismului (teoria pg. 180) În funcţie de ce raport se apreciază intensitatea efortului? a. relaţia dintre lucrul efectuat şi timpul necesar b. durata totală a efortului planificat şi realizat în antrenament c. cantitatea de energie necesară în efort şi cea folosită Ce se înţelege prin cantitatea de efort (lucru mecanic) efectuat într-o unitate de timp ? a. intensitatea efortului b. volumul efortului c. duritatea efortului
*****245. În ce se exprimă durata efortului ? - se exprimă în secunde şi reprezintă timpul cât organismul prestează un efort (teoria pg. 178) Care este parametrul efortului ce reprezintă în opinia majorităţii specialiştilor raportul dintre durata efortului şi durata pauzei? a. duritatea efortului b. complexitatea efortului c. densitatea efortului
Care este durata efortului de tip aerob? a. peste 2 minute b. între 2 – 8 minute c. peste 8 minute Cum este durata efortului în raport cu durata unei lecţii de antrenament ? a. este aceeaşi b. este mai mare c. este mai mică
*****246. Testul internaţional de capacitate fizică ( Standard Fitness Test ) cuprinde ca probe: - probe şi norme pe grupe de vârstă: 50m. plat (viteză), 800m. plat (rezistenţă), săritura în lungime de pe loc, aruncarea mingiei de oină, atârnarea la bara fixă, tracţiuni în braţe, naveta, ridicări de trunchi, mobilitatea coxo-femurală. (teoria pg. 210) Ce punctaj minim, conform Tabelelor de punctaj din Standard Fitness Test, trebuie să realizeze copii participanţi la selecţia primară, în ramurile sportive la care prima selecţie se realizează până la 6 ani, pentru a putea fi admişi în grupele de începători ? a. 280 de puncte b. 300 de puncte c. 440 de puncte *****247. Ce ansamblu de tehnici constituie managementul sportiv ? - tehnici de planificare, organizare, gestiune şi conducere (teoria pg. 248) La ce se refera definiţia: „.......... constituie un ansamblu de tehnici de planificare, organizare, gestiune şi conducere, prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor în condiţii de eficientă maximă.”? a. managementul activităţii sportive b. modelarea în sport c. programarea competiţiei sportive *****248. Care calităţi volitive trebuie să posede un manager sportiv ? - stăpânire de sine, iniţiativă, intuiţie, fermitate, perseverenţă, independenţă, curaj (teoria pg. 251) *****249. Ciclul săptămânal al planului de antrenament poate fi denumit: - plan operativ (microciclu) În antrenamentul sportiv, din ce categorie de plan face parte ciclul săptămânal ? a. planul de perspectivă b. planul curent c. planul operativ Cum se numeşte planul cu durata cea mai mică şi care are profilul de document microciclic? a. planul de perspectivă b. planul curent (ciclul anual şi planul de pregătire pe etapă) c. planul operativ (ciclul săptămânal şi planul de lecţie)
*****250. Lecţia de antrenament sportiv poate fi structurată pe părţi ca: - - partea pregătitoare/introductivă (încălzirea), partea principală (fundamentală), partea de încheiere (finală) (teoria pg. 225)
