GRECIA ANTICA Caracteristici generale Bazele solide ale civilizaţiei europene se pun în Grecia. Oamenii Grecia. Oamenii Eladei au marea capacitate de a deschide drumuri noi în economie, economie, filosofie, filosofie , ştiinţă, ştiinţă , artă etc. artă etc. Colonizând azinele !editeranei azinele !editeranei şi şi !ării !ării "e#re, "e#re, ei contriuie contriuie la răspândirea civilizaţiei şi la interferenţele etno$culturale. %&nventatori ai politicii', politicii', vechii #reci creează sistemele de conducere ( oli#arhic şi oli#arhic şi democratic (, democratic (, promovează promovează individualismul individualismul şi drepturile drepturile civice şi încearcă să edifice statul, cetatea$ polis cetatea$ polis ( ( ca e)ponent al intereselor intereselor cetăţenilor cetăţenilor (, pe aze raţionale. *rin epoca elenistică, #recii au dat naştere celei dintâi civilizaţii de sinteză, de cuprindere %universală' din istorie.
Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată Grecia antică a inau#urat în istorie formulele superioare de or#anizare politică ( practic, a %inventat' politica, re#uli de drept referitoare e)plicit la proprietatea proprietatea privată, conducere reprezentativă şi liertate +uridică. *e fundalul unei dezvoltări a a#riculturii, a#riculturii, comerţului, meşteşu#urilor, a circulaţiei monetare, s$a constituit constituit polisul ( ( cetatea$stat, ca unitate de teritoriu, locuire, instituţii, valori +uridice, reli#ioase, morale etc. ntrea#a viaţă pulică şi privată privată a vechilor #reci se derula derula în +urul ideii ideii de cetate, #aranţie a drepturilor civile, a averii şi persoanei fizice. fizice. n le#ătură cu cetatea$stat, a luat naştere şi s$a împlinit şi calitatea #recilor de cetăţeni, mai e)act de oameni lieri, proprietari, purtători de arme, memri ai unei comunităţi de tradiţii, valori materiale, morale şi reli#ioase, de aspiraţii etc. %*olisul este acolo unde se află corpul civic'. Politeia reprezenta ansamlul de instituţii dintr$un polis. Patrios politeia echivala cu dreptul cutumiar al strămoşilor. -trăinii periecii sau metecii/ nu aveau drepturi politice, politice, iar hiloţii populaţii hiloţii populaţii dependente de -parta/ -parta/ şi sclavii sclavii prizonieri prizonieri de răzoi, datornici răzoi, datornici etc./, folosiţi la muncile a#ricole în mine, ateliere meşteşu#ăreşti, flotă, erau consideraţi aproape animale0 celelalte populaţii neelene erau numite arari. Grecii trăiau or#anizaţi în triuri, fratrii, familii génos/ şi voreau, până în secolul && î.1r., î.1r., dialecte diferite. *uterea politică a evoluat de la autoritatea re#ilor la cea a aristocraţilor aristocraţilor a#rari, pentru a atin#e stadiul în care averea se va impune în locul ori#inii sociale şi a presti#iului reli#ios şi militar. n acest conte)t de instituţii şi tradiţii, s$au întemeiat şi polisurile de referinţă ale Greciei, -parta şi -parta şi 2tena 2tena,, în secolele &3 4 &3 4 5&&& î.1r., î.1r., prima în *eloponez, cea *eloponez, cea de a doua în 2ttica în 2ttica.. Ele au fost rivale redutaile la he#emonia Eladei, -parta ( ca stat oli#arhic, militarist, militarist, cu ază economică a#ricolă, dominată de aristocraţia funciară tradiţională, tradiţională, 2tena ( ca democraţie, mare putere maritimă, cu resurse materiale impresionante, impresionante, a#ricole, %industriale', %industriale', financiare, condusă de o aristocraţie cu putere financiară. 5iaţa pulică în amele oraşe$stat se desfăşura în cadrul cetăţii activităţi politice, reli#ioase, sportive, spectacole, răzoaie/. &nstituţiile &nstituţiile de putere se asemănau în mod formal0 cele militare erau aproape identice şi porneau de la6 • • •
oli#aţia tuturor cetăţenilor de a presta serviciul militar0 or#anizarea pentru luptă pe principiul structurilor de fratrie, tri şi teritoriale0 divizarea armatei în armatei în infanterie #rea ( hopliţi/, hopliţi /, cavalerie şi cavalerie şi flotă flotă..
7n rol însemnat revenea ritualurilor reli#ioase în cinstea zeilor cetăţii/, spectacolelor, ceremoniilor de iniţiere, teatrului. -paţiul pulic pulic al cetăţii era dominat la spartani de răzoi şi zei, la atenieni de politică, afaceri, teatru etc. "umai ăraţii lieri aveau dreptul de a ale#e şi de a fi aleşi, de a deţine şi transmite proprietăţi. proprietăţi. 5iaţa privată în -pata şi 2tena evolua în +urul familiei, condusă autoritar autoritar de ăraţi. 8emeile avea în #ri+ă #ospodăria #ospodăria şi educaţia copiilor, mai ales a fetelor, şi uneori purtau armele. Controlul statului se e)ercita mai
evident la -parta, prin norme morale şi comportamente fi)ate de 9icur# secolul &5 î.1r./. 2tena cultiva într$o oarecare măsură %liertinismul '. :emocraţia ateniană respecta principiile6 e#alităţii tuturor cetăţenilor în faţa le#ii isonomia/0 liertăţii individuale0 liertăţii cuvântului0 participării la #uvernare. *laton caracteriza acest re#im ca o #uvernare aristocratică e)ercitată cu aproarea demosului. Era o democraţie directă, cu întreuinţarea votului direct, dar limitată la teritoriul unui oraş$stat şi la cate#oria ăraţilor lieri, cu e)cluderea femeilor, metecilor, sclavilor etc. !odelele de or#anizare politico$administrativă din -parta şi 2tena se re#ăsesc, cu adaosuri ori#inale desi#ur, şi în alte polisuri #receşti. n Grecia propriu$zisă, oraşele$stat mai puternice erau6 ;ea, Corintul, 2r#osul. *e ţărmul asiatic al !ării !editerane, #recii fondaseră cetăţi prospere precum6 !ilet, Efes, 1alicarnas. n alte părţi ale !editeranei se evidenţiau6 Cumae, Crotona, ;arent, -iaris, Cirene, "aucratis, !asalla. 9a !area "ea#ră fiinţau6 B?@ ( >A? î.1r./, în urma marilor victorii de la !arathon >?@ î.1r./ şi -alamina >@ î.1r./. :ar Războiul peloponeziac >D ( >@> î.1r./, purtat de 2tena şi 9i#a de la :elos alianţă patronată de metropola din 2ttica/ împotriva -partei şi a 9i#ii peloponeziace a aruncat din nou lumea #reacă în haosul răzoiului civil. 5ictoria -partei din >@> î.1r. a determinat coalizarea celorlalte polisuri contra ei şi, în final, afirmarea ;eei ca putere he#emonă în Grecia continentală, în intervalul AD ( F î.1r. 2ia =e#atul !acedoniei, su 8ilip al &&$lea şi 2le)andru !acedon, va unifica Elada, prin cucerire î.1r./. &mperiul creat ulterior de 2le)andru cel !are D ( F î.1r./ în Europa de -ud$Est, 2sia şi 2frica de "ord avea să dea naştere %lumii elenistice' pe temeliile căreia se vor fonda re#atele 2nti#onizilor, -eleucizilor, *tolemeilor. -parta şi 2tena îşi vor pierde atunci definitiv importanţa politică, dar vor rămâne şi după cucerirea romană secolul && î.1r./ simolurile a două moduri de or#anizare şi e)ercitare a puterii politice6 oli#arhia şi democraţia. Pericle
*ericle >? ( >F? î.1r./ a fost un om de stat atenian. :escendent al familiei aristocratice a 2lcmeonizilor, s$a afirmat de timpuriu ca lider al %democraţilor' atenieni în lupta împotriva conservatorilor. 2 condus cetatea în funcţia de strate#. 2 încercat să impună he#emonia 2tenei în !editerana de Est şi să creeze un adevărat %imperiu maritim'0 totodată, a spri+init artele, ca unul dintre cei mai străluciţi protectori ai culturii din istorie. -u conducerea sa, 2tena atin#e apo#eul dezvoltării economice şi al democratizării instutiţiilor de stat.
Alexandru cel are
2le)andru cel !are ( F î.1r./ a fost re#ele !acedoniei în perioada ( F î.1r.. 2+uns re#e după moartea tatălui său, 8ilip al &&$lea, a recucerit Grecia până în D î.1r./ şi a declanşat o ofensivă de amploare împotriva &mperiului *ersan, condus de marele re#e :arius al &&&$lea. n fruntea celerei falan#e macedoniene, 2le)andru a câşti#at ătăliile de la &ssos î.1r./ şi Gau#amela D î.1r./, a nimicit armatele persane, a pătruns în 2sia Centrală şi &ndia, atin#ând fluviul &ndus. 2 or#anizat imperiul în satrapii, a promovat o politică de adaptare la tradiţiile popoarelor cucerite, aspirând să edifice un &mperiu 7niversal. :eşi s$a stins rusc din viaţă în F î.1r., opera sa a dăinuit parţial, în splendida sinteză #reco$orientală a %lumii elenistice'. Instituţii p!litice şi "uridice #n Sparta şi Atena Sparta
Atena
Conducerea superioară e)ecutivă/
F re#i din familiile aristocratice -fatul ătrânilor Gerousia/ efori care controlau activitatea re#ilor
? arhonţi reli#ie, armată, finanţe etc./ -fatul ătrânilor BoulH/ Consiliul militar(D@ strate#i
2dunarea poporului le#islativă/
2pella $ ;oţi cetăţenii cu %drept de cetate', în număr limitat de D@.@@@ $ 5ot prin aclamaţii.
Eclessia $ ;oţi cetăţenii lieri, născuţi atenieni circa >@.@@@/ $ 5ot direct.
-fatul ătrânilor şi Eforii
2reopa#ul format din foşti arhonţi/ 1eliaia(triunalul poporului, format prin ale#eri.
Iustiţia
$%!di&ică' Cr!n!l!gie •
•
•
•
-ecolele 3& î.1r. ( &3 î.1r.6 %-ecolele întunecate' ( invazia şi aşezarea populaţiilor elenice în Grecia şi 2sia !ică. 2similarea fondului civilizaţiei miceniene secolele 35& î.1r. ( 3&& î.1r./0 -ecolele 5&&& î.1r. ( 5& î.1r.6 Epoca arhaică. 8ondarea cetăţilor$stat, %!area colonizare #reacă', economie a#rară, comerţ, meşteşu#uri, activitate financiară, %piaţă elenă' în azinele !ării !editerane şi !ării "e#re0 -ecolele 5 î.1r. ( &5 î.1r.6 Epoca clasică. 2po#eul democraţiei şi %imperiului maritim' atenian. =ăzoaiele cu perşii şi răzoiul peloponeziac dintre 2tena şi -parta. Cucerirea şi unificarea Greciei su dinastia macedoneană. -piritul civic şi formarea conştiinţei unitare a Eladei panelenismul/. -ecolele &5 î.1r. ( & î.1r.6 Epoca elenistică. Crearea de către 2le)andrul cel !are a %imperiului universal' macedonean. !onarhia #reco$orientală de natură divină. Civilizaţia elenistică de sinteză #reco$orientală. Cucerirea lumii #receşti de către =oma şi punerea azelor celei dintâi civilizaţii unitare a vechii Europe.
$%!di&ică' Re&!r%ele #n Atena •
:racon sfârşitul secolului 5&& î.1r./6 introducerea le#ilor scrise şi a +ustiţiei de stat, cu pedepse e)cesive0 ocuparea funcţiilor pulice, în e)clusivitate, de către proprietarii de pământ fără datorii. -olon începutul secolului 5& î.1r./6 interzicerea privării de liertate personală pentru neplata datoriilor0 înfiinţarea triunalului poporului 1eliaia/ şi a sfatului BoulH/0 reformele sale puneau azele unei puternice pături mi+locii de proprietari a#ricoli, ne#ustori, marinari, meşteşu#ari şi limitau puterea aristocraţiei. Clistene secolului 5 î.1r./6 împărţirea populaţiei în D@ triuri0 sfatul alcătuit din @@ de memri, aleşi câte @ de fiecare tri0 cole#iul specialiştilor militari ( D@ strate#i0 introducerea ostracizării ( e)ilul pe D@ ani. *ericle secolul 5 î.1r./6 reducerea atriuţiilor 2reopa#ului aristocratic/0 salarizarea funcţiilor pulice0 dreptul cetăţenilor, indiferent de ori#ine şi avere, de a ocupa ma#istraturi în stat0 triumful democraţiei e)ercitarea puterii politice de către popor prin dreptul său de a ale#e lier şi de a fi ales în or#anele conducerii statului/. o o
•
o o o
•
o o o o
•
o o o o
(!r%e de guvernare #n Grecia antică
Grecii au fost inventatorii politicii, ca artă a #estionării afacerilor cetăţii. •
•
•
•
•
•
!onarhia monos ( unul, arkhia ( autoritate/ a caracterizat epocile preclasice dinaintea secolului 5 î.1r./, re#alitatea întrunind atriutele puterii reli#ioase, militare şi politice. :escendenţa de sân#e, oli#atoriu mitică, şi presti#iul personal contriuiau la menţinerea autorităţii monarhului. 2ristocraţia aristos ( cel mai un/ a urmat îndeoşte monarhiei şi a reprezentat #uvernarea unei cate#orii sociale privile#iate mari posesori de pământuri/. Oli#arhia oligoi ( număr restrâns de oameni/. *uterea aparţinea unui #rup sau unei familii, în #eneral aristocratice, a#ricole sau a#rar$comerciale. :emocraţia demos ( popor/. Este specifică multor oraşe$stat în Epoca clasică a secolului 5. 2ristocraţia de avere împarte puterea cu poporul. ;irania putere cucerită prin forţă de un uzurpator /. &nstituţia provenea din 2sia !ică şi desemna o dictatură detestată, în ciuda unor reforme remarcaile, şi de popor şi de aristocraţi, cum a fost cea a atenianului *isistrate în secolul 5& î.1r. „Pentru o cetate, nu este nimic mai rău decât un tiran. Sub acest regim legile nu sunt aceleaşi pentru toţi. n singur om gu!ernează" proprietarul legii#. Euripide/ !onarhia elenistică. =e#ele era asimilat, în tradiţia orientală, cu un zeu. 8ormula va fi preluată de &mperiul =oman încă din secolele & î.1r. ( & d.1r..
ărturii •
•
•
*lutarh 6„$i spartanii/ trăiau %n cetate ca %ntr&o tabără, a!ând bine statornicit şi 'elul lor de !iaţă şi %ndeletnicirile cu trebile obşteşti şi, %ndeobşte socoteau că nu sunt ai lor %nşişi, ci ai patriei (...) *ar hiloţii lucrau pentru ei pământul, plătind da+dia pomenită#. *ericle 6 „i %n ce pri!eşte numele, când gu!ernăm ţinând seama nu de un număr mic, ci de ma+oritatea, acest regim se numeşte democraţie#. ;ucidide6 „$ra ne!oie de un regim democratic pentru ca cei săraci să aibă un re'ugiu şi cei bogaţi un 'râu.#
•
2ristotel6 „-aza regimului democratic este libertatea... cum libertatea constă %n a 'i pe rând supus şi gu!ernant, 'iindcă %n accepţiunea populară +ustiţia este egalitatea %n drepturi a tuturor#.
Educaţie
2ristofan, dramatur# 5echii #reci s$au preocupat îndeaproape de prolemele moralei şi politicii, răzoiului şi artei. *oliticul şi răzoiul aflându$se în primul plan al atenţiei lor, s$au cristalizat de timpuriu modele de educaţie a tinerelor #eneraţii spre a se asi#ura funcţionarea normală a cetăţii. n Epoca homerică, dinaintea constituirii polisurilor clasice, educaţia îmrăca forme tradiţionale, militare şi reli#ioase. ;reptat, influenţa le#ăturilor de sân#e s$a redus şi, odată cu diversificarea preocupărilor politice şi +uridice, orizontul educaţional s$a lăr#it considerail, fără ca respectul faţă de strămoşi, eroi şi zei să fie, însă, vreodată aandonat. n Epoca clasică, acolo unde rolul statului a+un#ea covârşitor, precum în -parta, valorile se impuneau prin presti#iul lor mitic şi prin ascultare de le#i0 în alte polisuri, în special la 2tena, individul avea o liertate de a le#ere şi e)primare mult mai mare. -parta cultiva valorile răzoinice ale ascetismului, disciplinei, dezvoltării forţei fizice. 2stfel, comportamentul militar şi social se standardizau şi #ândirea cutezătoare îşi #ăsea cu #reu formele de e)primare. Cetatea se în#ri+ea de educaţie fetelor şi a ăieţilor. -e asi#urau cunoştinţe minime de scris şi citit. 8etele şi femeile treuiau să ştie să apere cetatea atunci când ăraţii se aflau în campanie. Băieţii se întruneau, de la A ani, în taere militare, fiind antrenaţi pentru luptă, prin e)erciţii fizice, disciplină severă, spirit de #rup, descura+area iniţiativelor personale, e)primarea sintetică şi la oiect a opiniilor laconismul/. Calităţile militare determinau în mare parte statutul de cetăţean. 8u#a de pe câmpul de luptă sau nerespectarea disciplinei antrenau automat decăderea din poziţia privile#iată de cetăţean. *entru această râvnită poziţie, sistemul educaţional nu insista totuşi pe dezvoltarea elocinţei, a artei dialo#ului şi discursului. n -parta %#ândeau' înţelepţii şi aristocraţii, iar cetăţenii le aproau opiniile şi le e)ercitau, în stil militar, ordinele. O morală strictă re#lementa comportamentul social şi familial, ăratul conducând precum un comandant. -pectacolele de teatru şi mai ales comedia nu aveau trecere, poezia eroică şi +ocurile sportive dominând universul cultural spartan, alături de ceremoniile reli#ioase. n -parta se împământenise deci un model educaţional specific %statului cazarmă', în care supunerea necondiţionată faţă de superiori, disciplina, reţinerea în manifestarea sentimentelor, precauţia în relaţiile cu
autorităţile, dispreţul criticii şi al comportamentului lier deveniseră trăsături caracteristice ale profilului moral al cetăţeanului. 9a polul opus -partei, cetatea 2tena făcea din educaţie o armă redutailă pentru formarea unui cetăţean complet, cu o construcţie fizică şi intelectuală armonioasă, capail să fie luptător, administrator al treurilor pulice, #ânditor, comerciant, artist etc.0 nu înseamnă însă că atenienii i#norau pre#ătirea militară sau dezvoltarea aptitudinilor sportive şi forţei fizice, unită desi#ur cu %ascuţimea minţii'. Educaţia se aplica diferenţiat. Băieţii îşi începeau educaţia la ani su suprave#herea peda#o#ilor. :e fete se în#ri+eau mamele, în #ineceu. E)erciţiile fizice ale ăieţilor se desfăşurau în palestre şi constau din antrenamente şi proe de6 luptă, aler#are, sărituri în lun#ime, aruncarea discului şi a suliţei pentatlon/. *e lân#ă e)erciţiile fizice, se cultiva simţul muzical, pentru ca, până la D> ani, copiii să deprindă şi cititul, scrisul, socotitul şi #ramatica. Efeia, un fel de şcoală militară, asi#ura pre#ătirea tinerilor cu vârste cuprinse între D( F@ ani. ;inerii intrau apoi în fratriii, asociaţii militare azate pe relaţii de prietenie şi spri+in reciproc în luptă şi în a#ora. n 2tena şi în alte polisuri unde democraţia se afla la loc de cinste se acorda o atenţie specială studierii politicii, stăpânirii cuvântului, cunoaşterii lo#icii şi e)punerii ar#umentate a ideilor şi opiniilor. :acă în -parta învăţătura înaltă rămânea un privile#iu al oli#arhiei, un monopol şi o putere a sa, în 2tena a #ândi, a raţiona se impuneau deopotrivă şi pentru aristocraţi şi pentru demos. E)perienţa 2tenei în materie de educaţie este unică în 2ntichitate. n centrul educaţiei se punea formarea omului ca entitate superioară. *erfecţionarea fizică, intelectuală şi artistică era idealul cetăţii din 2ttica. &niţierea spre atin#erea idealului fericirii se realiza în trepte, în cicluri şcolare primare, secundare şi superioare, cu sau fără intervenţia statului. Educaţia cetăţeanului continua şi dincolo de vârsta şcolii, prin intermediul instituţiilor democraţiei, ce puneau în centrul lor %omul ca fiinţă politică'. n acelaşi timp, societatea #reacă în ansamlul ei a introdus pentru prima dată în istoria civilizaţiei marile dezateri asupra sistemelor de valori. 2devărul, fericirea, +ustiţia, frumuseţea, armonia, le#ea, statul ca or#anizare perfectiilă, e#alitatea între cetăţeni, respectul proprietăţii şi al individului sunt tot atâtea valori comune atât Eladei, cât şi lumii de astăzi. "ecesitatea introducerii de re#uli morale în comportamentul politic şi în viaţa de zi cu zi este un important principiu al vechilor #reci. &deile de patrie şi patriotism, restrânse pentru secole de polis, s$au născut tot în 2ntichitatea #reacă şi au fost cultivate prin educaţie. :in acele vremuri vin şi concepţiile înalte despre pace ca ideal al oamenilor, precum şi cele despre unitatea şi unicitatea omenirii, străful#erări ale minţilor luminate ce treceau dincolo de mentalitatea comună a separării umanităţii în #reci şi % arari'. Acade%ia din Atena ) pri%a *+c!ală superi!ară p!litică, din Eur!pa
8ondată de *laton, „cademia a a!ut ca primă 'uncţie 'ormarea pe baza raţională, a oamenilor de stat de care a!ea ne!oie cetatea (...). $a a a!ut un imens succes, primind mulţi tineri %ndrăgostiţi de ştiinţă şi %nţelepciune din toate colţurile lumii greceşti şi inspirând numeroase constituţii /platoniciene0. $a !a supra!ieţui 1222 de ani 'ondatorului ei, coala ne'iind %nchisă decât %n 345 d.6r.# JDK Principalele şc!li de educaţie din Elada- d!ctrinele şi val!rile cultivate de ele •
•
•
Cinismul ( întemeiată de 2ntistene >>@ ( î.1r./0 viaţa austeră, înţelepciunea conduc la fericire, cosmopolitism , ne#ativism. 1edonismul ( întemeiată de 2ristip din Cirene > ( @ î.1r./0 scopul vieţii este oţinerea plăcerii hedoné/. :ezvoltat de Epicur . -cepticismul ( întemeiată de *iron din Elis @ ( A@ î.1r./. Omul nu poate avea o opinie despre lume deoarece cunoaşterea este limitată.
•
•
-ofismul ( întemeiată de *rota#oras, Gor#ias, -ocrate etc. secolele 5 ( &5 î.1r./. -copul vieţii rezida în căutarea înţelepciunii -ophia/. -toicismul ( întemeiată de Lenon din Citium F@ ( F> î.1r./. 8atalism0 viaţa treuie trăită în conformitate cu natura şi le#ile divine0 înlăturarea pasiunilor0 scopul vieţii consta în fericirea oţinită prin ener#ie şi virtuţi.
ărturii •
• •
•
2ristotel6 „7ele patru lucruri cu a+utorul cărora oamenii obişnuiesc să 'acă educaţia erau ştiinţa de carte, gimnastica, muzica şi desenul#. 1eraclit 6 7unoaşterea de sine şi %nţelepciunea sunt la %ndemâna tuturor oamenilor. 1e#el 6 „So'işii au %mpărtăşit %n!ăţătura %n ce pri!eşte %nţelepciunea, ştiinţele %n general, muzica, matematica etc... $i au %ndeplinit o 'uncţie de cultură. 8e!oia de a se decide pe baza gândirii %n ce pri!eşte %mpre+utările şi nu numai pe bază de oracol sau de obiceiuri, de pasiuni şi de sentimente momentane, această ne!oie de re'le9ie a trebuie să se nască %n :recia (...). ;n locul şcolilor ei au practicat %n!ăţământul ca pe o meserie a lor, 'ormând o categorie socială aparte. 7ălătorind din oraş %n oraş, tineretul li s&a ataşat şi a 'ost 'ormat de ei#. Ernest -tere6 „Socrate a 'ost marele pedagog al grecilor. $l şi&a concentrat e'ortul spre stabilirea normelor %n 'uncţie de care pot 'i recunoscute !alorile morale#.
+tiinţă şi artă *e lân#ă instituţii, politică, democraţie, educaţie şi spirit civic, Grecia antică a lăsat moştenire =omei şi, mai apoi, Europei moderne o ştiinţă cutezătoare şi o cultură strălucitoare. 2mele aveau ca element central al preocupărilor cunoaşterea şi slăvirea omului, în conformitate cu idealuri umanismul elen0 amele se raportau direct la pro#resul #ândirii astracte şi speculative încura+ată de inventarea unui alfaet propriu în secolul 5&& î.1r./. Gândirea ştiinţifică a #recilor s$a cristalizat în secolele 5&& ( 5& î.1r., detaşându$se treptat de cea reli#ioasă. -piritul lor critic, preocuparea pentru înţele#erea omului naturii şi 7niversului i$au determinat să încerce depăşirea e)plicaţiilor tradiţionale oferite de reli#ie0 tendinţa către alte căi de cunoaştere a adevărului, frumosului, fericirii, +ustiţiei şi ordinii s$a accentuat în perioadele de intensificare a conflictelor interne din polisuri şi a luptelor pentru he#emonie în Elada, din secolele 5 ( &5 î.1r. :acă e)plicaţia clasică a apariţiei şi e)istenţei lumii se azase timp de secole pe miturile homerice, pe acţiunea zeilor în fruntea cărora trona familia patriarhală a lui Leus, spiritul ştiinţific punea la îndoială schema divină încremenită în %ordine', incapailă să împiedice răzoaiele, molimele, omorurile şi numeroasele nedreptăţi umane. O parte dintre #reci, ântuiţi de teamă şi nelinişte, s$au orientat atunci spre misterele de ori#ine orientală sau spre zeităţi precum Orfeu, C<ele, -aazios, :
+urul căruia s$a creat în secolul 5& î.1r. o mişcare eterie/ politico$militară, cu numeroase caracteristici de sectă ascetică şi purificatoare în sudul &taliei şi -icilia/. :emocrit din 2dera susţinea o cosmo#onie mecanicistă cu rezonante diviziile şi imuaile ( atomii în veşnică mişcare. 2pariţia sofiştilor în secolul 5 î.1r. a echivalat cu o %revoluţie' în #ândirea elenică, ei introducând spiritul critic, ideea de eficienţă a acţiunii, antido#matismul manifest. nvăţaţi precum *rota#oras din 2dera, Gor#ias din 9eontini, *rodicos din Cos, 1ippias din Efest puneau omul în centrul reflecţiei filosofice, în locul zeilor şi al %principiilor fondatoare'. -ofist şi, totodată, antisofist, -ocrate s$a străduit să %predice' îndoiala creatoare, să condamne superstiţiilor, incultura, viciile concetăţenilor, să fundamenteze o metodă de #ândire raţională/ şi o etică în spiritul ideii că fericirea oamenilor stă în virtutea luminată de raţiune. n secolul &5 î.1r., *laton, filosof de la care ne$au rămas importante lucrări dialo#urile Phaidon, Republica, izica, ?espre su'let etc./ a ridicat raţionamentul inducţie şi #eneralizare/ la ran#ul de %cale a cunoaşterii' ştiinţifice. Omul este perfecţiunea lumii vii, iar politica are drept scop fericirea lui prin +ustiţie. -ofiştii, -ocrate, *laton şi 2ristotel au operat mutaţia esenţială în #ândirea filosofică a 2ntichităţii6 omul este oiectul e)clusiv al #ândirii filosofice, direcţie de #ândire transmisă ca moştenire spiritualităţii moderne europene. 2rtele au lăr#it, la rândul lor, orizontul preocupărilor intelectuale ale #recilor şi au dat #las #usturilor şi sentimentelor lor. Ca şi manifestările reli#ioase ori sportive, artele nu puteau fi separate de polis, mult timp e)primându$se în strânsă dependenţă de reli#ie şi politică. 5orind la începuturi mai multe dialecte, #recii şi$au creat o limă comună în epoca elenistică secolele &5 ( & î.1r./, denumită %MoinH'. 2rta dramatică, de pildă, şi$a avut izvoarele în procesiunile reli#ioase, cu precădere în cultul lui :ion
*ictura, sculptura, arhitectura au evoluat de la maniefa hieratică din epoca arhaică la atitudini din ce în ce mai corespunzătoare realităţilor umane. Corpul omului şi omul în #eneral au stat în centrul atenţiei artiştilor. Clasicismul a propulsat o artă oficială, triumfală, #eneros suvenţionată de stat. *ictura, sculptura şi arhitectura şi$au unit eforturile pentru edificarea de mari comple)e de cult ale cetăţii, elemente de etalare a puterii, presti#iului şi solidităţii acesteia. n secolele elenismului însă, creatorii au dat frâu lier e)primării sentimentelor omeneşti şi surprinderii trupului uman în cele mai diferite ipostaze. 2 fost o reacţie la clasicismul artei oficiale0 în aceeaşi epocă, au apărut şi mari protectori particulari ai artelor, în concurenţa cu statul. =omanii vor or#aniza, asimila şi îmo#ăţi zestrea ştiinţifică şi culturală a Eladei, turnând temelii de nezdruncinat civilizaţiei europene. u.ele
Cele ? muze adorate şi slu+ite în Grecia antică6 • • • • • • • • •
7lio ( istorie, Bhalia ( comedie, =elpomene ( tra#edie, Berpsihora ( dans, $rato ( ele#ie, Polimnia ( poezie lirică, rania ( astronomie, 7alliope ( elocinţă, $uterpe ( muzică
/ibli!teca din Alexandria
Capitală intelectuală a elenismului, 2le)andria a fost dotată cu două ilioteci de către re#ele *tolemeu al &&$lea F ( F> î.1r./. n cea mai importantă iliotecă, ce funcţiona în le#ătură cu !uzeul la început dedicat cultului !uzelor/, se păstrau A@@.@@@ de papirusuri0 ea a căzut pradă focului în >A î.1r. Cea de a doua iliotecă a fost distrusă în ?D. 2ici s$au păstrat cele mai importante te)te în lima #reacă şi s$a cristalizat lima unitară a epocii elenistice. +tiinţe • •
•
•
•
•
matematică6 *ita#ora secolul 5& î.1r./ şi Euclid secolul &&& î.1r./ puneau azele #eometriei plane. fizică 6 2rhimede secolul &&& î.1r./ dezvolta mecanica fluidelor şi #eometria0 a fi)at le#ile fundamentale ale hidrostaticii0 a inventat numeroase maşini de răzoi. astronomie6 2ristarh din -amos secolul &&& î.1r./ afirma e)istenţa sistemului heliocentric şi îl anticipa cu secole pe Copernic0 a încercat să măsoare distanţa de la *ământ la 9ună. istorie 6 1erodot >> ( >F î.1r./, %părintele istoriei', în ale sale *storii s$a azat pe oservarea directă şi studierea tradiţiilor şi altor surse de informare, unele fanteziste0 el prezenta şi primele informaţii scrise, culese de la %faţa locului', despre traci şi #eţi. ;ucidide >@ ( >F î.1r./, cu opera sa capitală *storia Războiului peloponeziac, a dezvoltat metoda cercetăţii ştiinţifice critice, folosind surse literare şi epi#rafice. #eo#rafie6 *@ ( AA î.1r./ a iniţiat oservaţia clinică şi a introdus în lumea medicilor %Iurământul hipocratic'.
ărturii • •
• •
*rota#oras din 2dera6 „@mul este măsura tuturor lucrurilor#. *laton 6 „8elegiuit nu este cel care %i nesocoteşte pe zeii mulţimii, ci acela care crede %n %nsuşirile atribuite acestora de către mulţime#. 2ristotel6 „
