Universitatea ALEXANDRU IOAN CUZA Iaşi Facultatea de Geografie şi Geologie Master MADD anul II
Gestionarea deşeurilor în judeţ ul Galaţi
Profesor coordonator: Dr. Radu Lăcătuşu Masterand: Blănaru Adelina
-
Iaşi, 2012 –
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………….……3 1. Scurta prezentare a judetului judetului Galaţi………………………… Galaţi………………………………………… ………………………… ………… .…...4 2. Deşeuri: concept ş i casificare ………………………………………………………… .…...5 3. Prevederi legislative ……………………………………………………………….… .…….6 4. Generarea deşeurilor în judeţul Galaţi……………………………………………… .……..8 5. Colectarea deşeurilor………………………………………………………….…… .…….10 5.1. Metode de colectare……………………………………………………….….… colectar e……………………………………………………….….… .10 5.2. Moduri de colectare…………………………………………………………… ....11 6. Transportul Transportu l deşeurilor…………………………………………………………………… deşeuril or…………………………………………………………………… ..13
7. Valorificarea şi tratarea deşeurilor………………………………………………………. ..13 8. Reciclarea materialelor din deşeuri………………………………………………………. 17 9. Eliminarea Elimin area deşeurilor………………………………………………………………… deşeuril or………………………………………………………………… ..…17 10. Impactul activităţii activităţii de gestionare gestionare a deş deş eurilor asupra mediului ……….……………… ...19
Concluzii………………………………………………………………………………. 24 Bibliografie …………………………………………………………………………..26
INTRODUCERE
Dezvoltarea urbanistică şi industrială în ritmuri tot mai înalte şi odată cu aceasta creşterea populaţiei, ridicarea nivelului de civilizaţie şi asigurarea nevoilor de consum din ce în ce mai mari conduc la diminuarea şi epuizarea surselor şi rezervelor naturale de materii prime, materiale şi combustibili, energie, cu consecinţele penuriei pe piaţa mondială. Pe de altă parte se constată influenţarea negativă a echilibrului ecologic prin care, asigurându se şi aşa-zisele "deşeuri" ce rezultă din toate activităţile vieţii cotidiene, se accentuează pericolul poluării mediului ambiant. O gestionare adecvată a deşeurilor solide în zilele noastre, este foarte importantă atât la nivel naţional cât şi internaţional. Sunt generate volume de deşeuri din ce în ce mai mari, iar în ceea ce priveşte practicile tradiţionale de gestionare a deşeurilor se observă o limitare în utilizarea acestora. Pe de o parte se observă o creştere continuă a volumului de deşeuri solide, iar pe de altă parte se înregistrează o scădere a capacităţii de manevrare a acestora. Cu toate că deşeurile solide menajere constituie doar a parte a deşeurilor solide fatale, viteza cu care acestea sunt generate este în permanenţă creştere. Odată cu evoluţia familiei, a creşterii populaţiei şi a gradului de civilizaţie, resturile rezultate
de la menajul propriu- zis, adică de la prepararea hranei, la care se mai adaugă şi o cantitate însemnată de materiale provenite de la ambalarea alimentelor, şi chiar o serie de obiecte de uz
casnic sau personal, de teriorate, nu mai sunt nişte gunoaie de aruncat ci o adevărată resursă secundară de materii prime şi materiale refolosibile. Şi din literatura de specialitate curentă, reiese ideea că lada de gunoi constiuie un bogat şi inepuizabil zăcământ. Scopul acestui proiect este optimizarea aspectelor privind
gestionarea deşeurilor.
Acesta va
fi bazat pe reducerea impactului asupra mediului prin colectarea selectivă şi transportul deşeurilor ( reciclabile şi nereciclabile ). Se vor pune în practică tehnologii moderne şi ecologice de colectare, transport şi valorificare a acestora. Necesitatea reciclării tuturor materialelor refolosibile este determinată atât de faptul că orice
material pe care-l aruncăm îşi are preţul său, nu numai pentru noi, ci şi pentru generaţiile viitoare, cât şi de conştientizarea faptului că există limite la cât de mult ne poate oferi pământul şi la cât de
mult poate absorbi el poluarea.
1. Scurtă prezentare a judeţului Galaţi
Judetul Galaţi face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud- Est (constituită în baza Legii
nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România), care cuprinde de asemenea judeţ ele Brăila, Buzău, Constanţa, Tulcea ş i Vrancea. Din pu nct de vedere al suprafeţ ei, Regiunea 2 Sud- Est ocupă o suprafaţă de 35.762 km 2, ceea ce reprezintă 15 % din suprafaţa totală a ţă rii, fiind a doua ca
mrime din cele 8 regiuni ale României. Judetul Galati are o suprafaţă totală de 4.466,3 km 2, reprezentând 1,9% din suprafaţa
României. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice -dunărene, fiind situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siretul şi Prutul - în sectorul fluvio- maritim al ţării. Coordonatele geografice ale judeţ ului sunt
45o25’ - 46o10’ latitudine nordică şi 27o20’ - 28o10’ longitudine estică. Judeţul Galaţi se învecinează cu : • N – judeţul Vaslui; • E – Râul Prut, graniţa cu Republica Moldova; • S – Fluviul Dunărea, judeţ ul Tulcea; • Sud-Vest- Fluviul Siret, judeţul Brăila, • Vest-Nord-Vest- Fluviul Siret, judeţul Vrancea.
Fig. 1. Judeţul Galaţi Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a
marginilor provinciilor fizico-geografice est- europeană, sud -europeană şi nu în ultimul rând central-
europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climatice, în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului.
Din punct de vedere administrativ, în prezent jude ţul Galaţi este format din 2 municipii (Galaţi - reşedinţa judeţului şi Tecuci), 2 oraş e (Bereşti, Tg. Bujor), 60 comune ş i 180 sate. Populaţia judeţului Galaţi numără 617.979 locuitori la 1 iulie 2006, cu o densitate medie de 138,4
loc/km2, şi 614.449 locuitori la 1 iulie 2007, cu o densitate medie de 137,6 loc/km 2. 2. Deşeuri: concept ş i casificare
Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau
aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau
gazoase, pre cum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora. După provenienţă, pot fi deosebite următoarele tipuri de deşeuri:
Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural. Ele
sunt grupate în: A1 - Deşeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri, r estaurante, instituţii publice.
A2 - Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii , mase plastice, frunze, praf). A3 - Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din activitatea de construcţii şi modernizarea şi întreţinerea străzilor.
A4 - Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.
B. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete medic ale.
C. Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnol ogice industriale sau agricole.
C1 Deşeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:
Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest. Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice. Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcţii. Clasa 4 Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive. Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari, de exemplu cenuşile pro duse de termocentralele care funcţionează pe cărbune.
C2 Deşeuri agro -zootehnice, provenite din agricultură şi, în special, din zootehnie.
C3 Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive.
În România activitatea de gesti onare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000, care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activităţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Din mediul urban (orase si municipii) şi din mediul rural rezultă deşeuri nepericuloase (un amestec estec de deşeuri menajere si asimilabile din gospodarii, institutii si agenti economici), deşeuri menajere periculoase, deşeuri inerte, deseuri din constructii si demolari, deşeuri compostabile, deşeuri energetice, etc. In categoria de deşeuri nepericuloase (din mediul urban si rural) intră următoarele tipuri:
- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat listate in HG 856/2002, sectiunea 20- privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase,
- deşeuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deşeurilor periculo ase) de orice altă origine care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitele de deşeuri
nepericuloase, in conformitate cu prevederile Ord. 95/2005, - deşeurile periculoase stabile, nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate) – asemenea deşeuri periculoase stabile nu se depozitează in celule destinate deşeurilor menajere
nepericuloase ci in celule separate, - deşeuri din piete, - deşeuri stradale, - nămoluri de la staţiile de epurare ape uzate menajere - deşeuri industriale nepericuloase - deşeuri din construcţii şi demolări fără valoare economic. 3. Prevederi legislative
Legislaţia privind gestionarea deşeurilor este bogată. În februarie 2008 la nivel european
acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. Pentru aderarea la Uniunea Europeană România a trebuit să implementeze în legislaţia sa aceste directive. Principalele directive
sunt:
Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind
deşeurile
Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva
Consiliului 94/31/CE)
Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului 2004/ 12/CE)
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor
Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe
periculoase în echipamentele electrice şi electronice
Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din
Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Direc tiva
uz Consiliului 87/101/CEE)
Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori
Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor
Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi
(PCB şi PCT)
Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când
se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură
În februarie 2008, dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse în legislaţia românească, 3 erau transpuse parţial, iar 5 încă nu erau transpuse. În total un număr de 116 acte legislative transpuneau aceste directive: legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă ale guvernului şi ordine emise de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD, fost Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – MMGA, fost Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului – MAPM), Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF, fost Ministerul Economiei şi Comerţului – MEC) şi
Ministerul Transporturil or (MT, fost Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor – MTCT). Actual această transpunere este completă.
Depozitarea deseurilor in Uniunea Europeana este reglementata de Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deseuri, transpusa in legislatia nationala prin HG 349/2005, completata de HG 210/2007. HG 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – codifică deşeurile funcţie de activitatea generatoare de deşeuri (astfel fiecare tip de deşeu este caracterizat prin 6 cifre - primele 2 cifre = activitatea generatoare; următoarele 2 cifre = subcapitolul în care se încadrează deşeul; următoarele 2 cifre = tipul de deşeu). Cu un (*) se precizează deşeurile periculoase.
Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ord. MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-
economice.
4. Generarea deş eurilor în Judeţul Galaţi
Deşeurile municipale genera te cuprind atât deşeurile generate ş i colectate (în amestec sau selectiv), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile colectate reprezintă deş eurile generate
care sunt colectate p rin servicii de salubritate. Deş eurile necolectate sunt reprezentate de deşeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populaţie urbană şi rurală care nu beneficiază de servicii de salubritate). Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural recomandaţ i de
Metodologie sunt 0,9 kg/loc/zi în mediul urban ş i 0,4 kg/loc/zi în mediul rural (în j udeţ nu au fost realizateă pâna în prezent mă suratori). În tabelul următor sunt prezentate cantităţile de deş euri municipale generate la nivel de judeţ, conform datelor deţinute de APM Galaţi (existente în proiectul PJGD realizat în anul 2006, precum şi alte date existente la nivelul Agenţiei) ş i celor existente în PRGD Regiunea 2 Sud Est.
Datele de baza privind generarea deş eurilor municipale sunt furnizate în principal de că tre operat orii de salubritate pe baza chestionarelor de anchetă statistică (date bazate în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântă riri). Datele raportate pentru anii 2005 şi 2006 au fost validate de ANPM. În ceea ce priveşte cantităţ ile de deşeuri municipale colectate selectiv, la cantităţ ile declarate
de agenţii de salubritate au fost adăugate şi cantităţile de deşeuri colectate de la populaţie de că tre agenţii economici autorizaţi pentru colectarea deş eurilor reciclabile. Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţ ul Galaţ i
Indicatorii de generare a deşeurilor municipale, exprimaţ i în kg/locuitor x an, reprezintă un
parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât ş i pentru calculul prognozei de generare. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deş eurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. În urmă torul tabel se prezintă variaţ ia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deş eurilor menajere colectate în amestec de la populaţ ie, în perioada 2001 – 2006.
Având în vedere nivelul act ual de colectare a deş eurilor, valorile indicatorilor de generare sunt destul de ridicate. Se poate observa că valoarea indicelui de generare a deş eurilor la nivelul anului 2005 (404 kg/locuitor x an) este mai mare decât media la nivel national (364 kg/locuitor x an conform raport EUROSTAT). O posibila explicatie privind calitatea datelor raportate şi gradul de incertitudine al acestora este faptul ca raportările s -au bazat pe estimări şi nu pe cântă riri. Indicele de generare a deşeurilor
Compoziţia deşeurilor menajere
Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţ ialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare. Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile la nivelul judeţului Galaţi, existentă în baza
de date GD-MUN p entru anul 2005, este prezentată la nivelul întregului judeţ, fără a fi defalcată pe mediul urban şi mediul rural. Compoziţia deş eurilor menajere este estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate, nefiind determinată prin măsurători. De asemenea nu au fost disponibile date privind ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deş eurile menajere la nivelul judeţului Galaţ i.
Compoziţia estimată a deşeurilor menajere pentru anul 2005
5. Colectarea deş eurilor
Colectarea şi transportul deş eurilor şi a materialelor reciclabile reprezintă o component ă importantă în procesul de gestionare a deşeurilor, deş i aceasta este de cele mai multe ori subevaluată, ea reprezintă î ntre 60%-80% din costul total de gestionare a deşeurilor ş i materialelor
reciclabile, de aceea orice îmbunătăţire adusă acestei componente poate reduce mult acest cost. Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectă rii şi transportului deşeurilor şi
materialelor reciclabile se vor avea în vedere anu mite caracteristici de referinţă:
Mărimea zonei de colectare;
Structura economică a zonei;
Nivelul de trai al populaţiei
Condţtiile urbanistice
Cerinţele clienţilor
Alegerea sistemului adecvat de colectare. 5.1. Metode de colectare
Metodele de colectare a deş eurilor sunt determinate de comoditatea acţ iunii necesare din
partea consumatorului, adminstraţiei ş i costurilor implicate. De aici se desprind trei metode principale de col ectare a deşeurilor: strângerea î n centre de colectare, centre de buy- back şi colectarea “de la marginea drumului”.
Centrele de colectare sunt cea mai eficientă metodă de colectare din punctul de vedere al costurilor, dar suferă din cauza gradului scă zut de predictibilitate al cantităţilor ce pot fi colectate î n
intervale determinate de timp. Centrele de buy- back sunt cele care oferă o sumă de bani în schimbul recuperării bunurilor stricate sau ieşite din uz. Î n cazul a cestei metode de colectare a deş eurilor costurile de colectare
(remuneraţia plătită celui care aduce bunur ile stricate) sunt mai mari decât preţ ul materiei prime
rezultate, de aceea statul t rebuie de multe ori sa intervină prin subvenţ ii. Colectarea de la marginea drumului se diferenţiază prin modul în care sunt stocate deşeurile: colecţie mixtă, colecţie de materiale reciclabile ş i depozitare prin separarea pe categorii. Primul nu
presupune nicio sortare, de aici venind şi costurile mari necesare separă rii ulterioare a materialelor refolosibile şi apoi stocarea în funcţ ie de categorie. Al doilea mod presupune stocarea separată a materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai poti fi folosite, eliminând astfel costurile separării acestora. A treia metodă este cea mai practică, necesitâ nd cele mai scăzute costuri, deoarece
materialele reciclabile sunt deja sortate dupa categorie (Ex: sticla, hartie, plastic). 5.2. Moduri de colectare Colectarea în amestec
Colectarea în amestec este cea mai simplă metodă de colectare. Totodată , acest mod de colectare limitează posibilităţile ulterioare de reciclare şi tratare a deşeurilor. Colectarea în amestec a deşeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului de deşeuri, în ceea ce priveşte selectarea pe tipuri de deş euri.
Pentru sortarea materi alelor reciclabile din deşeuri colectate î n amestec este nevoie de o instalaţie de sortare mecanică. În această instalaţie vor fi sortate, î n diferite etape, elementele componente ale deş eurilor, cu utilaje corespunzatoare sau manual. Sortarea ulterioară a materialelor reciclabile din deşeuri implică mai puţină atenţie şi mai puţin interes în pregătirea şi colectarea lor
din partea celor care pro duc deşeurile şi, de asemenea, implică o muncă suplimentară pentru sortare cu consum de energie, forţă de muncă şi mijloace tehnice. Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioară după ce acestea au fost amestecate î n recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar comprimate sau mărunţ ite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau umede, ceea ce le face greu de procesat şi valorificat î n continuare. Preluarea amestecată a tuturor grupurilor de
materiale reciclabile a demonstrat că hârtia, plasticul şi sticla sunt greu de sortat în instalaţii de sortare obţinând doar parţ ial materiale pentru procesul de reciclare. Colectarea selectiv ă
În cazul colectă rii selective a materialelor reciclabile şi a deşeurilor î n amestec, intervalele de colectare trebuie să corespundă sistemului de colectare uti lizat. Perioadele dintre colectă rile
succesive a le deşeurilor în amestec pot fi scurtate având în vedere condiţ iile de igiena, pe baza reducerii cantităţilor de deşeuri prin preluarea î n paralel a materialelor reciclabile. În cazul
materialelor reciclabile uscate, precum sticla şi hartia, frecventă colectării este determinată doar de
dimensiunile pubelelor. Pubelele cu deş eurile biodegradabile colectate separat vor fi golite, pe consider ente de igienă, cel puţin o dată pe saptămână . Prin preluarea materialelor reciclabile se înţ elege colectarea elementelor componente din deşeuri din care materialele pot fi recuperate. Obiectivul preluării acestor materiale din deşeuri şi
reintroducerea lor în procesele de producţie ca materie primă secundară îl reprezintă economisirea materiilor prime primare şi reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate. În acelaşi timp se pot economisi cantităţi mari de energie. De exemplu, pentru topirea cioburilor (ma teria primă secundară) în cazul producţiei de sticlă sunt necesar e numai 2/3 din energia necesară pentru
producerea sticlei din materii prime primare. Preluarea acestor materiale face parte din domeniul reciclării deşeurilor şi implică o diminuare a cantităţii de deşeuri depozitate. Alături de economia de energie şi de materii prime se obţine indirect o diminuare a deş eurilor de producţie specifice prin diminuarea cantităţii de materiale auxiliare şi suplimentare. Ală turi de preluarea materialelor
reciclabile din deşeurile menajere este necesar să se colecteze şi să se sorteze materialele reciclabile din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii şi, de asemenea, din deşeurile de producţie. În prezent, toate municipalităţile sunt acoperite de servicii de salubritate. Operatorii de servicii de salubritate facturează şi colectează taxele de la gospodării pentru ridicarea deşeurilor. Taxele sunt în general stabilite în funcţie de numărul locuitorilor dintr -o gospodărie sau de numărul
de pubele de scărcate. În general în zonele rurale nu sunt organizate sisteme de salubritate publice. În anul 2007 societatea SC Compania Romprest SA Tecuc i a încheiat contracte de prestări servicii şi în mediul rural (comunele Matca, Corod, Munteni), deservind un num ăr de 6.026 persoane (2,26 % din numărul total de locuitori ai judeţ ului). La nivelul anului 2005, populaţia deservită cu servicii de salubritate reprezintă aproximativ 54,7 % din numărul total de locuitori ai judeţ ului, în mediul urban aria de acoperire fiind de peste
95 %, iar în mediul rural de doar 0,3 %. La nivelul anului 2006, populaţia deservită cu servicii de salubritate era de ap roximativ 99 % în mediul urban ş i 0,3 % în mediu rural, reprezentând aproximativ 56,5 % din numă rul total de locuitori. În ceea ce priveş te sistemele de colectare selectivă existente la nivelul judeţ ului, în anul
2007 era implementat un astfel de sistem doar în municip iul Tecuci, colectarea selectivă realizânduse pentru plastic şi hârtie/carton. Până în anul 2007 în judeţul Galaţi nu au fost organizate sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţ ie.
Situaţ ia operatorilor de salubritate din judeţul Galaţ i în anul 2006
6. Transportul deş eurilor
Transportul deşeurilor dintr -un loc în altul pe teritoriul României este supus unei proceduri de reglementare şi control stabilite prin prezentul act normativ. Procedura de reglementare şi control al transportului de deşeuri se aplică deşeurilor periculoase şi deşeurilor nepericuloase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Transportul deşeurilor poate fi local, judeţean sau interjudeţean. Instalaţia la care se transportă deşeurile pentru valorificare sau eliminare trebuie să deţină autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare. Deşeurile nepericuloase destinate depozitării se transportă de la expeditor la destinatar şi se controlează, pe baza formularului de expediţie/de transport prezentat în anexa nr. 2, în care se precizează clar că deşeurile sunt nepericuloase, sau pe baza Formularului de înregistrare a transportului de deşeuri prevăzut în anexa nr. 4 la Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor
- construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri, aprobat prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1.147/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 şi 150 bis din 7 martie 2003, care este prezentat în anexa nr. 3.
În judetul Galaţi nu există staţii de transfer . 7. Valorificarea şi tratarea deşeurilor
În judeţul Galaţi nu este permisă depozitarea deşeurilor menajere şi de alte tipuri î n locuri
nepermise , neautorizate. Nu este permisă înfiinţ area altor depo zite de deşeuri ( sol, subsol, în albia apelor, în păduri, î n parcuri, pe margi nea drumurilor terestre sau a că ilor ferate) pentru depozitarea deşeuril or de orice fel generate sau deţinute de diverse persoan e fizice sau juridice.
Scopul unei instalaţii de sortare este separa rea din deşeurile municipale a fracţ iilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârti a, plasticul, sticla, metalele ş i lemnul. În prezent în judeţul Galaţ i nu există instalaţii de sortare în funcţ iune.
Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scă zute.
Agentii economici tip REMAT existenţi în judeţ achiziţionează, de la persoane fizice ş i juridice autorizate, deşeuri reciclabile (ex. hârtie ş i carton, metale, ma se plastice) pe care le tratează în vederea reciclării şi apoi le trimit la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă (sortare, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare).
Valorificarea finală se realizează în unităţ i industriale unde sunt produse materiale noi, precum hârtie/carton, sticlă, metale. În Regiunea 2 Sud- Est există următoarele mari unităţ i industriale: • Combinatul siderurgic Mittal Stee l Galaţi; • Fabrica de Hârtie/Carton din Bră ila. Compostarea deşeurilor
În instalatiile de compostare pot fi prelucrate deş eurile biodegradabile municipale colectate selectiv, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneş ti. În urma procesului de compostare rezultă compostul, care poate avea diferite utilizări, funcţ ie de calitatea acestuia
(agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.). În judetul Galaţi nu există unităţi de compostare a deş eurilor.
Tratarea mecano - biologi că În instalaţiile de tratare mecano - biologică sunt tratate deşeurile municipale printr-o combinaţ ie de procese mecanice ş i biologice. În procesul de tratare mecano- biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deş eurile reziduale sunt inertizate biologic. În judetul Galaţi nu există staţii de tratare mecano - biologică a deşeurilor. Tratarea termică
La nivelul judetului Galaţi, precum ş i la nivelul Regiunii 2 Sud – Est, nu există instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale nepericuloase. La nivelul Regiunii există în judeţul Constanţa un incinerator pentru deş euri periculoase,
inclusiv rezultate din act ivitaţi medicale (“Sistem de incinerare ecologică prevăzut cu instalaţ ie de răcire şi tratare a gazel or” aparţinând SC ECO FIRE SISTEMS SRL, realizat cu finanţ are din
Fondul pentru mediu, amplasat pe platforma SC ROMPETROL RAFINARE SA, capacitate fi nală 10.000 tone/an (în prima etapă capacitatea va fi de 6.000 tone/an) ş i o instalaţie de co -incinerare
(fabrica de ciment Lafarge Medgidia ce face parte din Lafarge Group). Eliminarea deşeurilor
În prezent, cea ma i mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. Conform Planului de implementare ş i HG nr. 349/2005 privind depoz itarea deşeurilor, la nivelul judeţului Galaţi există patru depozite neconforme pentru deş euri nepericuloase (clasa „b”) aferente localităţilor urbane. Datele la care îş i vor înceta activitatea aceste depozite, conform
Calendarului de sistare/încetare a ac tivităţii sau conformare pentru depozitele de deş euri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), sunt prezentate în tabel. Conform Planului de implementare a dire ctivei privind depozitarea, după data aderă rii, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţ ele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozită rii. Suprafaţa ocupată de aceste depozite este de aproximativ 8,15 ha. Aproape toate depozitele
sunt operate de companii aparţ inând municipalităţilor, care sunt în general principalii colectori de deşeuri. Doar o parte din depozite au autorizaţii de funcţionare ş i programe de monitorizare a
mediului. Pentru depozitele existe nte necontrolate, cantitatea deşeurilor depozitată este înregist rată prin numărarea containerelor care intră în unitate şi prin cantitatea medie de deş euri din containere. O parte din depozite nu sunt îngrădite şi niciunul nu este prevă zut cu sisteme de colectare a levigatului şi a gazului de depozit.
În prezent în jud etul Galaţi nu există depozite conforme pentru eliminarea deşeurilor. În proiectul ISPA 2003/RO/16/P/PE/027 – „Managementul integrat al deş eurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi în zonele învecinate” sunt prevăzute închiderea depozitului actual Tirighina/Galaţi şi construirea noului depozit ecologic Tirighina. În tabelele următoare sunt prezentate date generale privind depozitele neconfome din zona urbană a judeţului Galaţ i, precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate (atât deş euri municipale, cât şi deşeuri industriale nepericuloase şi deşeuri din construcţii şi demolă ri acceptate la
depozitare).
Depozite de deşeuri – date generale
E voluţia cantiăţilor de deşeuri depozitate
Conform datelor puse la dispoziţie de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţ i, pe baza raportărilor primăriilor în mediul rural au fost identificate un numă r de 191 spa ţii de depozitare
care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotarârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate spaţ iile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16
iulie 2009 prin salubrizarea zonei ş i reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”. Spatiile de depozitare a deş eurilor existente în mediul rural inventaria te până în prezent ocupă o suprafaţă totală de aproximativ 160 ha. Suprafaţa totală a depozitelor neamenajate din mediul rural nu este însă cunoscută cu exactitate, în cursul anului 20 08 fiind necesară o
reinventariere a acestora. Pâna la data elaborării Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor niciun spaţ iu de
depozitare din mediul rural nu a fost încă închis şi ecologizat.
8. Reciclarea materialelor din deş euri
Potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor: „Promovarea tratării deşeurilor municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional se va realiza prin:
încurajarea investiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale, se are în vedere realizarea
compostării aerobice şi anaerobice (cu producţie de biogaz şi compost), reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, utilizarea gazului de depozit,
construcţia tuturor capacităţilor necesare pentru tratarea deşeurilor municipale (deşi există
câteva capacităţi de sortare a deşeurilor din deşeurile municipale şi asimilabile colectate la grămadă, în judeţ mai sunt necesare şi alte instalaţii). Termenul de tratare se defineşte prin totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al
acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor. În acest sens se poate arăta că agenţii economici care prestează servicii de alimentaţie publică de tip ”Mc Donalds”, „Metro” „Sel Gross” – în municipiul Galaţi, deţin prese pentru micşorarea volumului şi asigurarea unei manipulări uşoare a deşeurilor generate, În Judeţul Galaţi nu se practică procedeul de compostare deşeuri biologice sau biodegradabile în scopul producerii de biogaz şi compost şi sistemul de tratare mecano - biologică a deşeurilor. Este necesar să se interzică incinerarea deşeurilor de orice fel în instalaţii de incinerare neecologice sau în spaţii deschise. O atenţie mare trebuie acordată modului de gospodărire a anvelopelor uzate ştiut fiind că incinerarea acestora în spaţii deschise sau în instalaţii neecologice (pentru prepararea varului, pentru fierberea răchitei, pentru topirea bitumului) produce o poluare a
aerului pe arii foarte întinse. 9. Eliminarea deşeurilor
Eliminarea deşeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Pentru judeţul Galaţi, se are în vedere realizarea unui incinerator care să incinereze mai mult de 150 000 tone/an (cantitatea estimată se va produce spre orizontul de timp 2017) deşeuri municipale incinerabile (după ce sunt sortate deşeurile reciclabile/refolosibile/reutilizabile). În Judeţul Galaţi nu se practică incinerarea deşeurilor municipale datorită faptului că la nivelul Uniunii Europene se permite coincinerarea deşeurilor cu valoare energetică. O analiză mai atentă (mai laborioasă) a cantităţilor de deşeuri municipale generate prin luarea în considerare a cantităţilor ce pleacă în alte judeţe (deşeuri energetice), prin luarea în considerare a cantităţilor de
deşeuri depozitate în „depozite uitate de timp” şi având în vedere tendinţa pe plan european de a rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu credem că realizarea unui
incinerator generator de enegie termică şi electrică ar fi posibilă. Bineînţeles trebuie făcut un studiu de fezabilitate şi trebuiesc găsite fonduri de investiţie şi investitori. Datorită obligaţiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E pentru
Judeţul Galaţi s-a stabilit un program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de distrugere termica a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform tabelului. Tabel
Amplasament
Ani de închidere/
Obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase jud. Galaţi
2005
2006
2007
2008
În anul 2008 a obţinut Aviz de mediu pentru sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale, nr. 68/16.11.2008
1. Sp. Judeţean Sf. Apostol Andrei
2009
Crematoriul a fost dezafectat
2*. Sp. de boli infecţioase Galaţi
a sistat incinerarea
a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
3*. Sp. Municipal Anton Cincu Tecuci
A sistat incinerarea
a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
4.* Sp. comunal Iveşti
A sistat incinerarea
a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.
A fost dezafectat
A fost dezafectat
A fost dezafectat
Cele 3 crematorii (2*,3*,4* ) cu termen de închidere 2005 au obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, î n anul 2006.
10. Impactul activităţ ii de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Depozitele de deşeuri industriale au un impact deosebit asupra factorilor de mediu prin potenţialul constituenţilor (constituenţi care pot reacţiona foarte haotic şi necontrolat sub acţiunea
factorilor externi) din haldele depozitate. Se pot identifica com puşi ce au impact deosebit asupra apei, solului, aerului, florei, faunei cit şi asupra oamenilor cum ar fi oxizi de cadmiu, oxid de zinc, oxid de beriliu, fluoruri de sodiu, potasiu. Se găsesc azotaţi, sulfaţi, oxizi de plumb care ajung şi în apa freatică şi produc boli dintre cele mai periculoase. Pe factorul aer, antrenarea particulelor în suspensie de către curenţii de aer favorizează pătrunderea în organism a unor particule din compoziţia tipului de deşeuri existent ceea ce generează boli ale cailor respiratorii. Unii compuşi existenţi în depozitele de deşeuri industriale au proprietăţi cancerigene, mutagene şi periculoase pentru reproducere. La analiza trebuie pornit de la faptul că apariţia cancerului sau altor boli cu dezvoltare înceată necesită mulţi ani şi foarte multe investigaţii pentru stabilirea cauzelor. Asupra animalelor depozitele de deşeuri industriale au impact atât asupra aspectului exterior al acestora cât şi asupra dezvoltării şi stării de sănătate. Depozitele de deşeuri nepericuloase, ne amenajate, neconforme cu normele europene, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, au un impact extrem de nefavorabil asupra stării de confort al populaţiei , asupra stării de sănătate. Impactul depozitelor de deşeuri neconforme este, de asemenea,
extrem de nefavorabil asupra factorilor de mediu: apă, aer, sol subsol, faună, floră. Asupra apei depozitele de deşeuri au impact asupra peştilor ( provoacă lipsa de oxigen, moartea prin asfixiere în cazul înghiţirii), dar sunt responsabile de producerea unor inundaţii catastrofale atunci când obturează albiile râurilor sau construcţiile hidrotehnice. Asupra aerului: mirosurile dezagreabile formate în zonele de depozitare necontrolata a deşeurilor produc disconfort spatiilor de locuit şi sunt
un indiciu ca pol uanţii pe factorul aer au concentraţii depăşite. Asupra solului conduc la sărăcirea proprietarilor nutritive ale acestuia, la împiedicarea dezvoltării plantelor, la apariţia vectorilor purtători de boli, şi viruşi. Asupra faunei şi florei impactul consta în încetinirea creşterii plantelor şi florilor, în diminuarea surselor de hrană al faunei, cât şi la apariţia unor focare de infecţii cu transmitere la om. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Problematica existentei p lanurilor de gestionare a deşeurilor: - în anul 2007 a fost aprobat şi a intrat în vigoare Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, Reg. 2 Sud -Est;
- în anul 2009 a fost aprobat de Consiliul Judeţean Galaţi, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Galaţi .
Închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate din Judeţul Galaţi:
- la data de 30 septembrie 2009, APM Galaţi prin ANPM şi ACPM, a raportat ca s-au închis şi ecologizat toate cele 28 amplasamente pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase, neconforme şi
neautorizate (listate în PRGD , Reg. 2 Sud-Est. Închiderea s- a făcut cu respectarea prevederilor Ordinului de ministru 1274/2005 (modificat şi completat). Gestiunea deşeurilor menajere şi asimilabile din comerţ, industrie,instituţii, inclusiv fracţiuni
colectate separate. Deşeurile menajere şi asimilabile sunt raportate la populaţia Judeţului. Cantităţi de deşeuri (DMS- deşeuri municipale solide) generate: 76800 tone. Pătrunderea operatorilor de salubrizare în Judeţul Galaţi
- toate consiliile locale din Judeţul Galaţi au asigurat serviciul de salubritate astfel: - 33 consilii locale au concesionat serviciul de salubritate unor operatori licenţiaţi şi autorizaţi ,
- 7 consilii locale deţin propriul serviciu de salubrizare. Sortarea deşeurilor reciclabile, refolosibile/reutilizabile din
deşeurile menajere şi
asimilabile colectate la grămadă : ● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului Tecuci, s-au sortat în anul 2009, 133,56 tone deşeuri cu valoare economică, ● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului conform Galaţi , s-au sortat, 370,4 tone deşeuri cu valoare economică. În judeţ, la agentul economic SC ROMPREST SRL, exista o staţie de sortare deşeuri (sortarea se face manual) din deşeurile colectate de la stradă. Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice(DEEE) La aceste tip de deşeu, România este obligata sa realizeze 4 kg DEEE/locuitor/an, începând
cu danul 2009 (po trivit HG 448/2005, modificata şi completata). În judeţ exista 16 operatori economici ce au în activitate gestionarea DEEE, astfel:
- 2 agenţi economici care realizează colectare şi tratare DEEE, - 14 agenţi economici care realizează colectare şi valorifi care DEEE, La nivel naţional exista BAZA DE DATE, în care fiecare Autoritate judeţeană de mediu
introduce datele referitoare la gestionarea DEEE. Precizări
- în anul 2007, în Judeţul Galaţi s-au colectat 681 tone DEEE, cea mai mare cantitate din ţară (dar a fost un exerciţiu),
- în anul 2008 s- au colectat 1836 tone, ceea ce reprezintă 6,26 tone/locuitor.
- în anul 2009 s- au colectat 5320 tone DEEE, ceea ce reprezintă 18,6 kg/locuitor (datel e sunt informative deoarece nu s- a finalizat colectarea datelor din teritoriu (se respectă prevederile Ord. 1223/2005)). APM Galaţi, în perioada 06.07.2009-18.07.2009 a procedat la verificarea în teren a tuturor amplasamentelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate . S -au purtat discuţii cu Primarii localităţi lor pentru capacitarea acestora în vederea închiderii şi ecologizării tuturor
amplasamentelor neautorizate. S- au precizat primarilor, în calitatea lor de Şefi ai serviciilor de administraţie publică la nivel local, necesitatea marcării cadastrale, pe harta administrativă a localităţii, a amplasamentelor neautorizate ce au servit pentru depozitarea deşeurilor până la data de
16.07.2009. APM Galaţi, în perioada 06.06.2009-28.06.2009, a transmis în teritoriu, la toate consiliile locale deţinătoare de depozite de deşeuri neconforme şi neautorizate, adrese pentru capacitarea acestora în vederea concesionării serviciilor de salubrizare sau creării propriului serviciu de
salubrizare. APM Galaţi realizează o monitorizare lunară a circuitului unor deşeuri periculoase (baterii şi acumulatori auto, uleiuri minerale uzate, cât şi a altor tipuri de deşeuri: hârtie şi cartoane, mase
plastice, în special PET-uri, lemn). La nivel naţional exista o BAZĂ DE DATE privind statistica deşeurilor în care se introduc date, colectate statistic, de la diverşi agenţi economici din judeţ. La nivel naţional există o BAZĂ DE DATE privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje, în care se introduc date r aportate de agenţii economici care gestionează ambalaje şi deşeuri de ambalaje - cu respectarea prevederilor Ord. 927/2005. Problematica substanţelor şi preparatelor chimice periculoase inclusiv gestiunea deşeurilor
APM Galaţiacţionează sub directa îndruma re a ANPM . Sunt respectate Regulamentele , Directivele şi Deciziile Comisiei Europene, astfel:
- în baza Regulamentului 1005/2009 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de substanţe, modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţa care depreciază statul de
ozon, inclusiv halonii - în baza Regulamentului 842/2006 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de substanţe, modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţă care au proprietăţi
refrigerante dar datorita conţinutului de fluor din structură sunt considerate gaze cu efect de seră. Cei mai mari consumatori din asemenea substanţe sunt SC Den Braven Romania SRL şi agenţii economici care asigură mentenanţa instalaţiilor de condiţionare aer din încăperi şi spatii de producţie. Agenţii economici care asigura mentenanţa instalaţiilor de condiţionare aer din încăperi şi spatii de producţie nu sunt autorizaţi din punct de vedere mediu.
- în baza Regulamentului 689/2009 se fac inventarieri de substanţe şi preparate chimice periculoase, restricţionate şi sever restricţionate (în special pesticide). Baza de date este la ANPM.
- în baza Directivei 1987/217/CE privind azbestul transpusă prin HG 124/2003 sunt inventariaţi deţinătorii de produse cu conţinut de azbest, producători şi importatori. Baza de date
este la ANPM. - în baza Directivei 1987/101/CE transpusa prin HG 235/2007 privind uleiurile uzate se fac inventarieri de generatori, colectori şi procesatori de uleiuri uzate . Baza de date este la ANPM..
- în baza Regulamentului 1907/2006 se fac inventarieri privind importatorii, producătorii utilizatorii , inclusiv a deşeurilor, de substanţe şi preparate chimice acordându -se atenţie acelor substanţe şi preparate care sunt periculoase pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea oamenilor, este vorba de benzene, toluene, ehylmethyl cetone, cromaţi şi bicromaţi, substanţe cu efect asupra reproducerii sau cele care produc mutaţii genetice, substanţe şi preparate foarte periculoase pentru
mediul acvatic . Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi nu se opune desfăşurării de activităţi, dar solicită totdeauna documente şi înscrisuri care atestă că activităţile se desfăşoară în condiţii prietenoase mediului şi cu respectarea prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu. Prognoza gen erării deseurilor munincipale
O analiză atentă a gestionării deşeurilor municipale ne arată că acestea au tendinţa de creştere ca urmare a creşterii gradului de urbanizare. Se va ajunge încurând la cantităţi de
aproximativ 70 000 – 80 000 tone deşeuri municipale, dacă se va lua în considerare că o cantitate importantă pleacă în alte judeţe pentru a satisface diverse nevoi economice. În cantitatea de deşeuri municipale va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile, ca urmare a faptului că va creşte procentul de urbanizare, iar în agricultură se va pune un accent mai mare pe legumicultură şi culturi agricole. Este necesară reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile până în anul 2010 cu 75 % faţă de cantitatea generată în anul 1995. Sarcina de reducere a cantităţii de deşeuri depozitate definitiv prin colectarea deşeurilor biodegradabile, în anul 2010 este de (3650 tone). Va creşte de asemenea cantitatea de deşeuri energetice, ca urmare a faptului vor apărea mai multe anvelope şi mai multe deşeuri de mase plastice. Până la sfârşitul anului 2010 sarcina este de a furniza deşeuri
energetice (utilizate pentru coincinerare în fabricile de ciment) cu circa 7 % mai mult fata de anul 2008-2009. Ca urmare a activităţilor preponderent agricole ce se desfăşoară în Judeţul Galaţi estimăm că va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile (vegetaţie din întreţinerea zonelor verzi, resturi de la cantine, restaurante, pensiuni, hoteluri, resturi din legumicultură). În curând va apărea şi legislaţia care să reglementeze gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Cantităţile rezultate vor trebuie să fie gestionate în condiţii de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea
populaţiei . În judeţ se impune găsirea unor amplasamente care să se constituie în adevărate staţii de reciclare şi recuperare deşeuri cu valoare economică din deşeurile de construcţii şi demolări. Trebuie orientate fonduri (atât de la Fondul de mediu, cat şi din fondurile europene post -
aderare) promovate acţiunile de conlucrare intre sectorul privat şi sectorul public pentru realizarea de instalaţii care să asigure sortarea deşeurilor colectate la grămadă, cât şi pregătirea pentru reutilizare a unor categorii de deşeuri ce fac parte din fluxuri speciale de deşeuri.
Concluzii
La nivel european există o Strategie privind Gestionarea Deşeurilor, domeniu reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusă în legislaţia romanească. Sistemele de colectare selectivă diferă de la stat la stat în Uniunea Europeana. De exemplu, în Belgia, agenţii economici plătesc toate costurile reale de colectare selectivă, sortare, precum şi reciclare. Municipalităţile asigură însă colectarea, selectarea şi sortarea, şi coopereaza la informarea şi
educarea ce tăţenilor. Agenţii economici au chiar o cotă de colectare pe care trebuie să o realizeze pe an. Cum numai 5% din operatorii economici îşi ating individual aceasta tintă, se formeaza organisme acreditate, care trebuie să fie autorizaţi de Comisia interregională pentru ambalaje. Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regaseste şi în angajamentele asumate de Romania fată de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este actul
normativ care obliga romanii sa sorteze deşeurile. Deocamdata, nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării.
Ultimele statistici oficiale, arata ca în Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericulo ase şi 0,6% deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei îl au deseurile municipale care reprezentă 380 de kilograme pe cap
de locuitor Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă . Anual, Româ nia trebuie să gestioneze eficient, în medie, 36,7 milioane de tone de deşeuri, adică aproximativ 100.000 de tone de deşeuri pe zi. Din totalul deşeurilor municipale, aproximativ 40% reprezintă
materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total
generate sunt valorificate la ora actuala în Romania. În primul rînd, generam, fiecare dintre noi, acasă, cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă.
Doar 10% din deşeurile generate de judeţul Galaţi anual sunt valorificate.
Deşeurile valorificate sunt hârtia, cartonul, PET - urile, sticla şi DEE.
Hârtia valorificată reprezintă 0,17% din cantitatea totală de deşeuri colectate.
PET-urile valorificat reprezintă 0,06% din cantitatea totală de deşeuri colectate.
Sticla valorificată reprezintă 0,13% din cantitatea totală de deşeuri colectate.
DEE-urile valorificate reprezintă 0,28 % din cantitatea totală de deşeuri colectate
În Romania, instituţiile din industria sticlei, hartiei şi cartonului şi maselor plastice au început sa preia aceste deşeuri de la centrele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării. Cantitatea acestui tip de deşeuri generată în Romania este relativ scazută, dar se prognozează o crestere, determinată de dezvoltarea economică a ţării. Nu există încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări, ci doar o reutilizare interna în gospodăria
proprie sau o comercializa re pe o piata nedeclarată. Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deşeurilor necesita adoptarea
unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor în mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deşeurilor.
Bibliografie
1. Camelia Căpăţână, Claudia Simonescu, Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor recuperabile , Editura Matrixrom, 2006.
2. O. V. Bold, Octavia n Valerian Bold, Gelu Agafiel Mără cineanu, Managementul deşeurilor solide urbane şi industriale , Editura Matrixrom, 2003.
3. N. Antonescu, R. Polizu, V. Cândea-Muntean, M. Popescu Valorificarea energetică a deseurilor: Procese şi instalaţii de ardere , Editura Tehnică, 1988 .
4. Căpăţână, Camelia; Racoceanu, Cristinel, Deşeuri, Bucureşti: Editura Matrix Rom , 2003. 5. Bold, Octavian Valer iu; Mărăcineanu, Agafiel, Managementul deşeurilor solide, Bucureşti: Editura Matrix Rom, 2005. 6. Păunescu, Ioan; Atudorel, Alexei, Gestionarea deşeurilor urbane, Bucureşti: Editura Matrix Rom, 2002. 7. Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea, Reciclarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor , Editura Orizonturi Universitare, 2002. 8. Feher, G., Evacuarea si valorificarea reziduurilor menajere , Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982; 9. Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor judeţului Galaţi (2008) 10. Agentia pentru Protectia Mediului Galaţi
