O dramă care dăinuie și azi:
Caderea palatului episcopului anglican este o istorie dramatică, s-a ajuns la acest asalt al irlandezilor catolici, deoarece a fost fost impusă cu forț a, religia anglicană de către englezi. Cade Cadere reaa parl parlam ament entul ului ui irla irlande ndei, i, aces acestt even evenim iment ent s-a s-a petre petrecu cut, t, deoa deoare rece ce,, memb membri riii parlamentului, au votat v otat o lege prin care orice lege hotărâtă la Dublin trebuie aprobată de Londra, iar orice lege dată de Londra trebuie acceptată imediat de Dublin = răscoala lui !"#eill, cel ce a $nceput $nceput răscoala răscoala și care fusese fusese omorât omorât chiar imediat imediat după eș uarea răscoalei răscoalei.. %-a acceptat acceptat cu greu, de către irlandez irlandezii moartea moartea lui, unii spuneau spuneau că este mort, mort, alț ii că a scăpat de asasinat asasinat ș i $mpreună $mpreună cu niște solda soldați credinc credincio ioș i pune la cale cale o nouă răsc răscoal oală. ă. După După &' ani este este deja deja mai aspră aspră ocupa ocupaț ia engl englez ezea easc scăă și apoi apoi (plant (plantaaț iile iile), ), care care erau erau colo coloni niii engl englez ezeeș ti ce prim primea eauu o mare mare parte parte din din pământurile *rlandei, făcute de +aria udor-catolică. udor-catolică. Contele Contele %hane !"#eill, !"#eill, conte de rone, ajungâd ajungâd $n această funcț ie omorânduomorându-ș i fratele fratele vitr vitreg eg și făcând făcânduu-ll pe tată tatăll său său să $nne $nnebu bunea neasc scă. ă. v vea o via viaț ă dest destră răbă băla lată tă,, un beț iv ș i un desfrânat, care avea o suzeranitate asupra comitatelor $nvecinate. Coresponden Corespondența dintre dintre regine regine /lisabe /lisabeta ta ș i %usse0 %usse011 a. despre despre călugări călugăriii iezuiți, care $ndoctrinea $ndoctrinează ză nobilii nobilii ș i poporul. poporul. ceș tia vin vin de la 2oma cu cu corăbii spaniole, care fac comerț $ntre *rlanda ș i %pania b. Despre contele rone, rone, care prin jaf ș i lupte cu comitatele comitatele alăturate, a pus stăpânire pe ducatul rconnell. rconnell. 3n &456 *rlanda se răscoală răscoală fără ajutorul ajutorul spaniolilor spaniolilor,, pe baza semtimentu semtimentului lui religios religios ș i național, ional, iar pentru oprirea răscoalei răscoalei s-au distrus distrus sistematic sistematic recoltele, recoltele, ajungându-se ajungându-se la o foamete foarte grea. 7rma 7rmașul /lisabe /lisabetei tei,, *acob *acob *, a luat luat pământuri pământurile le irlandez irlandezil ilor or,, $n mod miș elesc, elesc, pe baza baza absenței titlurilor titlurilor de proprietate proprietate,, sau chiar la e0isten e0istența lor, le găsea un dichis, astfel astfel pământurile pământurile au fost revândute revândute englezilo englezilorr ș i scoț ienilor. ienilor. lt mod mod de subjugare a fost deportar deportarea ea $n %uedia a celor care au luat parte la ultimele ultimele două rebeliuni= rebeliuni= 8999 de deportaț i. %-a ajuns atât de departe cu jefuirea jefuirea *rlandei, *rlandei, $ntru $ntru cât, *acob *acob * a $nceput să vândă vândă libertă libertăț i, de cult ș i de a fi proprietar proprietar,, pe care apoi $n &8'& le-a anulat. stfel $n octombrie &8'& a izbucnit jacqueria irlandeză :termen franțuzesc, ce descrie răscoala răscoala maselor sărace $mpotriva $mpotriva celor bogate, bogate, care apare atunci când cei săraci nu mai rezistă și este asemănatoare asemănatoare cu o e0plozie, deci are intensitate mare, dar ț ine puț in;. fost diferit diferit modul de organizare, organizare, foarte pus la punct, ș i durata. 3n sept septem embr brie ie &8'5, &8'5, !liv !liver er Crom Crom ca irlandezii irlandezii romano-catolici romano-catolici să aibă o sumedenie de interdic interdicț ii, cum ar fi1 libertatea libertatea religioas religioasă, ă, libertatea libertatea de a avea pământ, decât o moș ie mică, de a avea un cal valoros, de a avea o profesie liberă, $n afară de medic etc. Contestarea Romei:
Rugul lui Jan Hus ?an @us a fost unul dintre cei mai cunoscuț i predicatori din /uropa secolului AB, AB, el fiind restorul restorul 7niversit 7niversităății din raga. 3n predicile predicile lui punea foarte mare mare accent pe corupț ia clerului, clerului, mai ales a clerului $nalt, lovind cel mai mult mult $n Curia romană. ajuns chiar să comenteze ș i să apere tezele lui ?ohn clif, care nega liberul arbitru, spunându-se că ar fi adevăratul pionier al protestantismului, necrezând $n transsubstanțiere, dar nu a negat categoric prezenț a reală a
+ântuitorului $n cuminecătură. Comentând careta lui clif, (rialogus), susț inea mai multe erezii1 respingea %fânta radiție, $n prezenț a reală a +ântuitorului $n cuminecătură, respingea taina pocăinței, a confirmării și a miruirii, cât și cultul sfinșilor și indulgenț ele = &'&&, a fost e0comunicat, de unul din cei trei papi de le vremea respectivă, Erigore al A**-lea, la 2oma, Fenedict al AB*-lea, la vignon și *oan al AA***-lea, la isa, mai e0act de cel din urmă, care $n &'&4 a fost declarat decăzut ș i de aceea $n secolul AA s-a putut reș ua numele lui. %-a ajuns la grave urmări, căci studenții din raga $ș i susț ineau rectorul, trei ajungând să fie judecaț i ș i e0ecutați. 3n final se ajunge la interdicț ie asupra orașului raga, adică nu se mai putea face nicio slujbă $n afară de botez. ?an @us cere $mpăratului %igismund de Lu0emburg, cel ce a chemat conciliul de la Constanța, pentru rezolvarea problemei celor G papi, să $i acorde libera trecere la concilui, ca să $și apere ideile sale. junge la sfârșitul lui octombrie &'&', dar este prins printr-un ș iretlic ș i $nchis mai bine de trei luni. Conciliul condamnă $nvăț ătura lui ?ohn lif, cerând să fie e0ecutat postum, acesta fiind dezgropat ș i ars pe rug. 3n această situaț ie, ?an @us primeș te aceeaș i sentinț ă, fără a primi dreptul de a-și prezenta apărarea. Foemia s-a răsculat, iar $mpăratul a trimis trupe pentru a opri răscoala, fiind făcute multe ucideri. ici apare ș i povestea cu bătrâna ce aduce ș i ea o mână de vreascuri pentru rugul lui ?an @us, crezând că va primi o mulș ime de indulgenț e, iar @us a murmurat (%ancta simplicitasH). Savonarola, sau virtutea fanatică Eirolamo %avonarola, este un mare predicator, de origine spaniolă, care la $nceputul carierei sale de predicator era un dezastru $n acest domeniu, relatat $n carte fiind eș uarea de la Ilorența din &'6G. ico della +irandola, un tânăr arătos, care la vârsta de >G de ani ajunge să cunoască mai bine de >G de limbi, este uluit de o predică a unui călugăr, la un cosiliu din &'68. stfel cere lui Laurențiu de +edici, conducătorul Ilorenț ei, care $l admira pe ico della +irandola, să $l invite să predice pe acest călugăr, care nu este altul decât Eirolamo %avonarola. avut ș i aici un forte mare succes, fiind ales stareț al mănăstirii sale $n &'5&. De aici $ncepe marea lui e0pansiune, căci ajunge un idol al predicii, criticând inclusiv pe papă, fără ai da numele. 3n acea perioadă, papalitatea a decăzut foarte mult, căci papa *nocenț iu al B***-lea, mort $n &'5>, dar și succesorul său, papa le0andru al B*-lea, au avut copii din flori. rimul a avut , iar cel din urmă a avut > de la o femeie de nimic, ' de la Banezza Cattanei, pe care a părăsit-o când a devenit prea bătrână, având $ncă > copii cu *ulia Iarnese, pe care a $nș elato cu alte >9 de femei. mbii papi nu $ș i ascundeau copiii, ci erau legal recunoscuț i. La astfel de păcate ataca %avonarola, propunând alegerea unui mare consiliu, care să dea o lege $mpotriva dictaturii, să se egaleze impozitele, mărirea salariilor etc., dar $n acest mod s-a băgat mult prea mult $n politică, cerând ca poporul să fie condus de @ristos, iar reprezentantul lui @ristos, la Ilorențan era desigur, %avonarola. vând o putere de convingere atât de mare, a $nceput să atragă adolescenț ii, pe care $i instruia, ca armata lui @ristos, să intre $n hanuri, case etc. entru a opri orice păcat, ajungâsu-se ca Ilorența, renumită pentru desfrâurile din ea, să nu mai aibă prea mulț i tineri, mulț i călugărindu-se. /l a permis până la urmă niș te seri dansante, $n care erau trei cercuri concentrice, și unde se dansa ore $ntregi necontenit, $n horă.
oate acestea au dus ca $n &'58, de ziua $nălț ării să fie murgărit amvonul ș i pus pe el o piele de măgar. fost curățat la timp, dar la predică a izbucnit o $ncăierare. apa a rămas indiferent o perioadă, dar de cum a hotăr$t să intervină, curia romană l-a sfătuit unde să lovească, $n proorociile lui, despre care spunea că sunt de la Dumnezeu. stfel, $n noiembrie &'58- interdicția de a predica. #esupunându-se, spune $ntr-o scrisoare adresată lui Carol al B***-lea, afirma că (papa nici nu crede $n e0istenț a lui Dumnezeu, trebuie scos din funcție), dae scrisoarea ajunge la papă. stfel $n 6 aprilie &'56 este provocat la proba focului, adică el și un francincan, să treacă prin foc, pentru a vedea care este eretic, dar %avonarola $ș i pune un $nlocuitor. Din 5 aprilie $ncepe interogatoriul, fiind supus și escapadei, o tortură prin care mâinile ș i picioarele $ți sunt legate la spate, apoi eș ti ridicat până la tavan ș i lăsat să cazi până aprope de pământ, un martor spune că %avonarola a fost supus acestei torturi ș i de &' ori $ntr-o zi. După multe astfel de ședințe, a acceptat să declare că proorociile nu sunt de origine divină. Datorită acestei mărturisiri, a fost considerat eretic și condamnat la spânzurătoare ș i apoi la ardere pe rug la >> mai &'56. Lupta lui Luther:
De la contestaț ie la ruptură +artin Luther a fost un băiat care provenea dintr-o familie săracă, dar care a avut norocul de a deveni antreprenori, iar $n acest mod tânărul +artin a reuș it să poată merge la facultate, studiind pentru primă fază filozofia. Colegii lui spuneau despre el că este (cinstit ș i evlavios, dar este chefliu.) 3n data de > iulie &494, merge să $i vadă pe ai săi, dar este prins de o furtună cu descărcări electrice, astfel cere ajutorul %fintei na, care apără de trăsnete, căreia $i promite că dacă $l ajută se călugărește, promisiune de care se ț ine, căci peste > săptămâni se $nfăț iș ează la +ănăstirea %f. ugustin. La G aprilie &49, la dor >' de ani, este hirotonit preot. 3l regăsim $n &4&> doctor $n teologie, dar ș i titular pe catedra de %fânta %criptură de la 7niversitatea din ittenberg. șa cum este cunoscută situaț ia din acea vreme, referitoare la indulgenț e, +artin Luther afișează cele 54 de teze ale sale, la G& octombrie &4&, pe uș a capelei casteluilui din ittenberg, iar $n același timp trimite papei o scrisoare prin care $și prezintă fondul celor 54 de teze. cestea lovesc $n problema indulgenț elor, idee ce afirma că orice păcat, oricât de mare, poate fi răscumpărat pe bani, combătându-le. După G ani ș i 5 luni, deja sunt separate cele > (biserici). Dar prin analiza ideilor lui Luther se poate observa o nouă $nvăț ătură, aceea că mântuirea vine prin credință, fără ajutorul faptelor bune, lovind ș i $n infailibilitatea papală. 3m primăvara anului &4&6, papa Leon al A-lea citeș te un memoriu intitulat Rezoluție asupra vituț ii indulgenț elor , $n care se arată mârșăvia indulgenț elor, semnat de +artin Luther. %upărat, papa cere ca toate cele spuse de călugăr să fie retractate $n scris, dacă nu să fie adus la 2oma. Dar prin intervenția lui Irederic de %a0a, lui Luther $i este $ngăduit să se e0plice $n faț a dietei ce urma să se $ntrunească la ugsburg, unde ajunge la octombrie &4&6. e &G octombrie &4&6 Luther declara1 (Breau să urmez $nvăț ăturile bisericii, dar nu pot să retractez atâta vreme cât nu voi fi $ncredinț at că doctrinele mele sunt potrivnice %cripturii). doua zi, &' octombrie, se contrazice cu Caietan, cel care a identificat cele > căderi ale lui, aceea că mântuirea vine prin credință, fără ajutorul faptelor bune, lovind ș i $n infailibilitatea papală, iscându-se o ceartă aprigă. 3n &8 octombrie trimite un apel către papă, numit Despre papa rău
infomat către papa mai bine informat , $n care reia argumentele sale. 3n seara de &6 octombrie, Caietan primește un bilet de la Luther, $n care $i cere să $l ierte, căci ș i-a pierdut cumpătul $n &', dar de fapt el este deja fugar către ittenberg, unde ahunge la & noiembrie. /ste provocat la o $ntrecere de către *oan /cJ, la > iulie, la Leipzig. 3ntâi a vorbit doar coechipierul lui, Luther vorbind doar $n ', dar fiind forț at de către /cJ, chiar dacă până atunci nu spuse clar și răspicat, să conteste $ntâietatea papei ș i infailibilitatea conciliilor, căci (biserica nu are decât un singur cap, @ristos). /rasmus spunea despre Luther, că (trag mai mult folos când citesc o singură frază de la el, decât $ntreaga operă a %f. oma), dar spunea cu un zâmbet că ( Luther nu a comis decât > greș eli1 l-a lovit pe papă $n coroană ș i pe călugări $n stomacH). /rasmus $l sfătuia să continue această reformă pe care a $nceput-o, dar să-ș i domolească modul de e0primare. Dar ceea ce a fost mai rău a venit, te0tul e0comunicării, datat cu &4 iunie, ajuns la ittenberg la && octombrie, $i lasă o lună de răgaz lui Luther pentru a-ș i retracta doctrinele. Dar la acest ultimatum, +artin va reacționa prin Împotriva bulei lui Antirist . urtătorii bulei nu au ajuns prea departe, că Luther a mai publicat trei te0te !anifest către nobilimea creștină a naț iunii germane, "aptivitatea #abilonului și Despre libertatea creștină. De aici a rezultat o ruptură, de 2oma, politică, dogmatică ș i etică, căci Luther propunea reformarea bisericii printr-un conciliu naț ional , la care să se discute celibatul preoților, pelerinajele, reducerea nr. tainelor etc. 3n ultima lucrare, Despre libertatea creștină, $și prezintă ideea referitoare la primordialitatea credinței asupra faptelor bune. /rasmus $i cerea lui Luther să fie moderat, dar alț ii $i susț ineau ideile, asigurându-l că vor face ș i o armată pentru el :cavalerii săraci;, dar el a refuzat un astfel de ajutor. 3n luna decembrie &4>9, este chemat de Carol Kuintul la orms, pentru a se apăra, air călugărul augustin acceptă. junge $n &8 aprilie ș i vorbeș te $n > zile $n faț a dietei, & ș i &6, dar $n zadar, căci este $ntrebat direct1 (retractezi sau nu), dar el a ț inut aceeaș i afirmaț ie (doar cu argumente scripturistice). La >8 aprilie, Luther este anunț at că trebuie să părăsească cât mai repede orms-ul, deoarece se confirmase hotărârea, ș i să meargă câ vede cu ochii, cu alte cuvinte este izgonit din imperiu. lecând spre ittenberg, la ' mai era aproape de Eotha, iar $n acea seară este luat de o bandă de călăreț i $narmaț i, care $l duc la castelul artburg, din ordinul electorului Irederic de %a0a. 3n noaptea de & martie &4>>, după ce l-a informat pe elector, părăseș te castelul, nemaisuportând singurătatea, dar avea ș i $ndoieli referitoare la doctrina sa, căci un coleg de-al lui s-a $nsurat, iar $n mai multe orașe s-a declanșat o miș care iconoclastă. $%rjolul 2eforma lui Luther a adus o zdruncinare puternică asupra creș tinismului răsăritean, dar perioada $n care el a fost absent a lăsat loc aș anumiț ilor deviaț ioniș ti de la doctrina sa. 7nul dintre aceștia a fost + Mnzer, călugăr augustin, provenit din ț ărănimea săracă. /l afirma că1 (fiecare credincios are dreptul să vorbească $n numele %fântului Duh. /vanghelia este comunitatea de bunuri și e0propierea bogătaș ilor), iar mai ales prin ultima marte a doctrinei lui, care plăcea țăranilor, adepții lui se $nmulț eau. /l mai $nvăț a că nou-născuț ii, neputând avea o luminare interioară, nu puteu fi botezaț i decât la maturitate, astfel trebuind un alt botez, aceș tia se numeau anabaptiști. Datorită tărăboiului stârnit $n orașul unde era paroh, a fost e0pulzat, plecând la ittenberg, iar apoi la raga, iar de aici a plecat $n %uabia. u mai fost ș i alte regiuni unde măcelul era $n floare, ca ădurea #eagră, %a0onia etc.
Luther publică un Îndemn la pace prin care $i $ndeamnă pe tărani să renunț e la violentă, ajungând să $l numească pe fostul său ucenic, +Mnzer, diavol. Luther, $n aprilie &4>4 se căsătorește cu o călugăriț ă ce ș i-a părăsit mănăstirea, cu care va avea mai mulț i copii. La &' mai &4>4, refugiindu-se pe o colină ce se numeș te %chlachberg, este $nconjurat, dar nu renunță $n a-ș i $ncuraja adepț ii. 3n ploaia torenț ială se formează o gaură $n nori, formându-se un curcubeu, iar (profetul) afirmă1 (Dumnezeul nostru a spus1NN3n semn de $mpăcare voi arunca arcul +eu $n nori. Copii, să nu mai pregetăm $nainteH). +ulț i dintre ț ărani au fost omorâț i, dar șeful lor a fost luat prizonier, fiind supus la nenumărate chinuri, astfel că la >4 mai &4>4 a fost decapitat de milă, căci (nici nu mai avea sânge). rin moartea lui +Mnzer, răscola ț ăranilor germani a fost $nfrântă. Cu puțin $nainte de aceste evenimente, la 2oma , papa drian al B*-lea, a $ncercat să facă o reformă a catolicismului, printr-o epurare a celor corupț i, desfrânaț i etc., dar din nefericire a $ntâlnit o opoziție, murind la un an după alegerea sa. 7rmătorul papă, Clement al B**-lea, a $ncercat și el o reformă, dar s-a $ntâlnit cu aceeaș i opoziț ie ș i a renunț at foarte repede. 3n același timp, Carol Kuintul va continua să considere edictul de la orms ca fiind fundamentul acțiunii lor religioase. roblema era că deja 2eforma s-a transformat $ntr-o mișcare politică sprijinită de prinți, iar $n situația istorică de atunci, cu turcii conduș i de %oliman, care erau la distanță mică de Beneț ia, nu prea te puteai opune prinț ilor. Dar o bombă diplomatică a făcut ca ideea lui Carol să se schimbe. 2egele Iranț ei a denunț at tratatul de la +adrid, inteționând să $nceapă război, fiind aliat, printre alț ii, cu papa. stfel la 4 mai &4>, armata imperială se instalase aproape de 2oma. La 8 mai este asediată cetatea, iar papa fuge $n castelul %ant-ngelo. 3n ziua următoare, armata pontificală este $nfrântă, iar 2oma este plină de cadavre și jefuită, fiind profanate bisericile. 3n 6 mai, germanii strigau din Batican (trăiască papa al nostru, LutherH). %-a ajuns ca inclusiv familiile romane să se ucidă $ntre ele, căci unele au trecut de partea $mpăratului, omorând familiile $ncă loiale papei. ! ultimă lovitură a fost ciuma. Ca pre ț de răscumpărare, papa, trebuia ca acesta să plătească '99 999 de ducaț i ș i să cedeze ș i câteva cetăți. 3n &> decembrie, papa, deghizat $ntr-un slujitor ce pleca să caute mâncare, a reuș it să ajungă la !rvieto. Condiț iile de retragere au fost apro0imativ aceleaș i, dar papa mai trebuia să-l $ncoroneze pe Carol Kuintul ca $mpărat al Eermaniei, $mpărat roman ș i rege al %paniei, această ceremonie având loc la >' februarie &4G9. stfel $n & februarie &4>6 trupele imperiale se retrag din 2oma. 3n timpul asediului 2omei, Luther a scris Despre servul arbitru, care era un răspuns răspicat, violent și necruțător la scrierea lui /rasmus Despre liberul arbitru. 3n anul &4>5, la dorința $mpăratului și cu prilejul celei de a doua diete de la %peer, adepț ii noii religii de definiseră și se face o $mpărțire teritorială $ntre catolici și luterani. 3ntre anii &4G'-&4G8, $n oraș ul +Mnster, a fost o tragedie fără cusur, făcută de anabaptiș ti. ceștia au $nceput să se sdune pe parcursul anului &4GG $n $mprehurimile cetăț ii, cântând psalmi și fiind la $nceput inofensivi, dar $n &> ianuarie &4G' aceș tia pun stăpânire pe oraș . lungă episcopul, și conducerea, se impun ca stăpâni ș i cer tuturor să se supună religiei lor, $n care toț i trebuiau să aducă toate la comun, iar cei ce s-au opus au fost omorâț i. /piscopul se $ntoarce ca să recucerească cetatea, air $ntr-un atac din partea anabaptiș tilor, primul lor conducător ?ohann +aths este omorât. /ste urmat de un nebun, ?an van Leden, care se căsătoreș te, la doar o lună, cu văduva fostului conducător. cesta este surprins că a intrat la o slujnică, iar pentru a se apăra
declară obligatorie poligamia, pemtru a se $nmulț i comunitatea lor, iar nicio fată nu poate rămâne fecioară. Desfrâul a ajuns la cote $nalte, căci chiar călugăriț ele erau obligate să $ntrț ină relaț ii se0uale, el având &8 neveste, iar părinț ii duceau patul $nmijlocul străzii, $n văzul copiilor, bine$nțeles vara. cesta se declară rege, iar $n iarna lui &4G4 spre &4G8 au fost eliberaț i cei care au vrut să plece, căci nu mai erau provizii, de hrană ș i $ncălzire, dar bărbaț ii au fost omorâț i de armata episcopului, air femeile și copiii, abandonaț i $n câmp. Copiii ș i bătrânii din cetate au fost uciși, ajungându-se la canibalism ș i coprofagie. #ebunul conducător ș i-a decapitat singur soț ia pentru că nu mai avea $ncredere $n el. 3n >' iunie &4G4 episcopul $ntră cu armata $n cetate, fără $ndurare, iar $n >> ianuarie &4G8 ?an van Leden a fost omorât prin sfâș ierea cărnii cu niș te cleș ti $nroș iț i $n foc ș i agăț at $ntr-o cușcă de vârful clopotniț ei cetăț ii pentru mai bine de trei veacuri. (#-am vrut să se $ntâmple așaH) era replica lui Luthe cu privire la cele petrecute la +Mnster și pe bună dreptate nu putea fi făcut răspunzător de aceste acte de demenț ă. ână la sfârșitul vieții a trăit liniștit cu soția și cei doi copii, având o ură de moarte pentru /rasmul pe care $l considera (cel mai mare duș man al lui @ristos din ultima mie de ani), $i ura ș i pe deviaționiștii doctrinei sale, dar avea o continuă neliniș te cu privire la urmările nedorite ale doctrinei promovate de el. +oare alături de cei doi copii, fără soț ie, murmurând un verset din /vanghelia după *oan (căci Dumnezeu aș a de mult a iubit lumea, $ncât pe Iiul %ău ce 7nul #ăscut, L-a dat, ca oricine crede $n /l să nu piară, ci să aibă viaț ă veș nică), dar pe perete a mâzgălit o inscripție $mpotriva papei. fost $nmormântat cu fast, la februarie &4'8, $ntr-un sicriu de cositor pus la piciorul amvomului din capela castelului de la ittenberg. Tulburările:
&orpilarea bunelor intenț ii La &4 februarie &'6', s-au adunat la ours >6' de dputaț i, care cereau discutarea gravităț ii situației religioase, dar și necesitatea de a reforma clerul. 7nul dintre vorbitori, care era doctor $n teologie prezenta e0istența unor preoț i ignoranț i, a unor mănăstiri care adăpostesc scandaluri, ajungând ca milioane de suflete să fie părăsite. Dar această problemă, a reformei, se ridică $n $ntreaga Iranță prin alți vorbitori. Lefevre dO/taples, un prieten al viitorului episcop Friconnet, un călugăr care nu are o $nclinație atât de mare spre dogmă, cât spre moralitate ș i dragoste, dar care va rămâne fidel catolicismului până la moartea sa. ajuns cunoscut printre intelectualii vremii, care mergeau la el să discute problemele cele mai grave din timpurile lor, dar mai cu seamă, probleme religioase. ceastă influență pe care o e0ercita asupra unei elite, a făcut să fie urmărit. ublicând $n &4&6 Disertaț ie despre !aria'!agdalena, $n care susține că nu este nici +aria, sora +artei, dar nici +aria din +agdala, a ridicat voci care-l acuzau de erezie. entru a $nțelege mai bine care sunt acuzatorii de erezie, trebuie să prezentăm piț in evoluția colegiilor din aris. 7niversitatea din aris a fost $nființată $n secolul A**, iar colegiile $n secolul A***. stfel au fost făcute și niște hanuri, care găzduiau gratuit pe studenț ii săraci. La $nceput, studenții se bucurau de o libertate totală, dar mai pe urmă, dascălii au $nceput să se preocupe de moralitatea acestor tineri, mai ales datorită sodomiei, care corupea chiar copii de &9&> ani. 3n anul &>4G ia naș tere %orbone, un colegiu $nființ at de 2obert de %orbon. La %orbona locuiau studenți săraci, oaspeț i ș i profesori asociaț i. %tudenț ii se trezeau la ', se spălau ș i mergeau la rugăciune. De la 4 la >9 era activitatea, care avea trei pauze mari, pentru mesele principale ș i
slujbe, care țineau câte o oră, plus alte două scurte recreaț ii. cest colegiu a ajuns foarte repede lăcașul cel mai important din Țara Latină :cartierul altin din aris;, având sigiliu propriu ș i nefiind controlată de autorități. stfel, acuzația de erezie a venit din partea %orbonei, care a fost criticată $n urmă cu câțiva ani de Lefevre dO/taples, iar această $ndrăzneală nu putea fi trecută cu vederea. Lefevre dO/taples a scris o a doua ediție, $n care contesta ideea că %f. na, mama +aicii Domnului, a avut trei soți și trei fete +aria. 3n &4&5, la un an după apariț ia tezelor lui Luther, $mpotriva lui Lefevre dO/taples apare acuzația că el este cel ce i-a deschis calea reformatorului. &4>&-sunt condamnate tezele lui Luther și deci și condamnarea Disertaț iei. Lefevre dO/taples se refugiază la prietenul său Friconnet, acum episcop de +eau0. cesta $nființează un spital, punându-l pe prietenul său director. 3ncepe să facă o epurare a diocezei, oprind de la predică pe cei nepregătiț i. Lefevre dO/taples traduce #oul esrament ș i $ș i doreș te să $l dea fără bani celor săraci. rimesc o sponsorizare de la +argareta, sora regelui Irancisc *, astfel $n &4>G se tipărește traducerea $n cele ' volume din care este compus. ot $n &4>G, ?ean Balliere, călugăr augustin, a fost reconoscut ca adept al lui Friconnet ș i a lui Luther, astfel i s-a tăiat limba, iar apoi a fost ars pe rug. /piscopul de +eau0, a reuș it să ș i-i facă duș mani pe cei pe care i-a oprit de la predică, iar aceștia l-au reclamat %orbonei că a făcut reforme stranii ale liturghiei ș i că Fiblia tradusă de Lefevre dO/taples are erezii. Costrâs de situație. Friconnet condamnă tezele lutheriene. *anuarie &4>', lutheranii smulg niș te tablouri dintr-o biserică din +eau0 ș i le distrug, iar a doua zi, rectorul %orbonei este anunț at că profanatorii sunt oamenii episcopului. Berdictul1 Fiblia lui Lefevre dO/taples trebuie arsă pe rug. %e cerea să fie chemat la judecată ș i traducătorul, dar prin intervenția regelui, acest lucru nu s-a $nfăptuit. !ctombrie &4>' este $n faț a judecăț ii ș i Friconnet, dar printr-o minune scapă de rug, moare $n &4G'. Lefevre dO/taples este $n continuare prigonit, dar $și găsește apărarea la regina de #avara, care este acum, sora regelui Irancisc. +ulți dintre cei prigoniți de %orbone ș i-au găsit apărare la regina +argareta regina #averei. Dar problema este că, sub influenț a protestantă, s-a ajuns să să creeze o religie locală, care $nvăța că trebuie interpretată doar %criptura, că cultul Iecioarei ș i al sfinț ilor este inutil, mântuirea nu vine prin fapte bune, căci niciun on nu poate face fapte bune, nu se mai $nălț a ostia, ci se folosea pâine mare, comună, ca la greci, din care preotul lua pentru sine o bucată, iar restul o dădea poporului, care acum se $mpărtăș ea cu ambele cuminecături, iar preoț ii nu erau obligaț i să păstraze celibatul. !ctombrie &4G', a fost prins pe uș a dormitorului regelui Irancisc * un afiș pe care scria1 ( Adevărurile despre marile și cumplitele abuzuri ale slujbei papale, născocite direct (mpotriva sfintei (mpărtășanii cu ambele cuminecături a Domnului nostru). ceasta a fost considerată o crimă de lezmajestates, care a adus moarte celui care a $nfăptuit-o. ceste afiș e erau pune ș i prin oraș. Lutheranii erau tot mai cutezători, dacapitând o stauie a fecioarei, dar ș i alte acte iconoclaste. stfel regele a hotărât să se facă o procesiune solemnă prin tot arisul, care să arate opinia publică față de noile idei.
Dictatura lui "alvin
3n toamna anului &4G> ia naș tere la Eeneva, sub iniț iativa lui ntonie Iroment, cleric reformat, o scoală care avea intenț ia de a o instruire elmentară. Copiii $mpreună cu părinț ii lor $nvățau să scrie, să citească ș i să socotească. rintre aceste informaț ii de bază, reformatorul mai adăuga și comentarii pe baza #oului estament, ajungând să prezinte populaț iei că $ntre reformă și instruire se poate pune semnul egalităț ii. Din această cauză, Eeneva, cade sub reformă, iar catolicii care nu se converteau erau nevoiț i să plece din oraș . 3n luna iulie &4G8, ?ean Calvin, venea de la Ierrara ș i se ducea la Fasel, dar a fost oprit de către ?ean Iarel, cel ce a $ntemeiat la aris prima biserică lutherană, care i-a cerut să se ducă la Eeneva pentru a evangheliza oraș ul. 3n primă fază, Calvin refuză, spunând că el merge să sutdieze, dar Iarel $i blestemă studiile, iar Calvin rămâne. rima perioadă la Eeneva a durat mai puțin de > ani ș i a fost un eș ec. /l a dorit să măture cultul catolic din Eeneva prin impunerea unor confesiuni de credință, $n public, lecț ii de catehism, dar ș i $mpărtăș irea cu ambele cuminecături, o dată pe lună. La aș tile din &4G6, Calvin a refuzat să $mpărtăș ească niș te oameni adulteri, care blestemă, iar a doua zi a fost surghiunit din oraș . Calvin $nvăța că mântuirea vine prin credinț ă ș i nu prin fapte bune, iar (servul arbitru) era $mpins la e0trem $n ideea sa centrală a predestinării. fost căsătorit de către discipolii săi, având un fiu care nu a trăit, rămânănd văduv repede. 3n &4'9 este rechemat la Eeneva, de consiliul oraș ului, dar Calvin pune condiț ii de autoritate absolută, el reușind să separe puterea religioasă de cea politică. Consiliul general condamna hulirea ș i beț ia, interzicând balurile, banchetele, lu0urile ș i orice alte prilejuri de petrecere. După un timp, mânia $mpotriva dictatorului a $nceput să crească, astfel că $n &4', un anume Eruet, a $nceput să spună că credinț a $n nemurirea sufletului era o credinț ă naivă. 3n luna iunie apare pe amvon un afiș foarte jignitor, era direct acuzat Eruet. 3ntr-o scrisoare, Calvin recunoștea că afiș ul nu era scris de Eruet, dar voia ca acest răzvrătit să fie interogat, iar fiecare interogatoriu era $nsoțit de o ședinț ă de escapadă. După nenumărate escapade, ceru să fie omorât, iar un tribunal $l condamnă la moarte prin decapitare. 7n alt personaj, +ichel %ervet, teolog, medic, astrolog și alchimist, care a ajuns să nege dogma treimii, atrăgându-ș i ca duș man Eeneva. rintr-o altă lucrare, el afirma că reformatorii au falsificat doctrina creștină primară. fost arestat, dar nega că este autorul lucrării, care avea altă semnătură. 2euș eș te să fugă din arest, căci autoritățile au lăsat cheile $n ușa celulei. +ergând spre #eapole, se opreș te la Eeneva de unde este arestat la câteva ore după sosire, $n &44G. fost oborât printr-o metodă cumplită, prin legarea de gât a lucrărilor lui, iar pe cap i s-a pus o coroană de pucioasă, dându-i-se foc. Calvin mai $ntemeiază o universitate cu un program foarte rigid, care $ncepea din zori până noaptea târziu. stfel, Eeneva a devenit (2oma prostentastismului), de unde plecau predicatori $n toate ț ările /uropei. S%ngele de pe cruce 3n anul &4'4, din $ncredinț area regelui Irancisc *, din cauza unor acuze că ar fi profanat niște biserici, au pierit până la G999-'999 de oameni, iar e0cesele soldaț ilor au constat $n1 tăierea țăranilor, violarea femeilor, dar mai ales a celor $nsărcinate ș i a celor pe cale să nască ș i chiar $n biserici. Dezamăgirea a venit din partea unui cardinal, care i-a scris celui care a condus e0pediț ia, că au fost foarte bine pedepsiți lutheranii. Dar toate acestea nu opreau deloc pătrunderea reformei. 3n acea perioadă, reformaț ii erau numiț i fie eretici, fie lutherani, dar de fapt era vorba mai mult de niște calviniști.
lte alstfel de abuzuri au fost și $n orașul +eau0, unde $n jur de G99-'99 de reformaț i se adunaseră $n casa unui adept care dădea $n iaț a +are, pentru a săvârș i cultul, astfel la data de 6 septembrie &4'8, un informator a anunț at poliț ia care a mers la faț a locului ș i a găsit $n jur de 89 de barbați și femei, care a doua zi au fost trimiș i la aris, dintre aceș tia &' au fost condamnaț i ș i arși la octombrie. ceste restricții drastice nu aveau să se $nbunătăț ească, deoaece, @enric al **-lea, căsătorit cu Caterina de +edici, nu avea ochi să vadă situaț ia decât prin intermediul amantei sale, cu >9 de ani mai $n vârstă, și care era o catolică convinsă. stfel s-a ajuns $n &44 să se dea un edict prin care orice persoană denunț ată sau bănuită era practic dată pe mâna călăului, dar $n acest fel s-au adus mai mulți adepți. Dar la 8 luni după edict, moare @enric al **-lea, protestanț ii strigară că este măna lui Dumnezeu, iar urmaș ul lui Irancisc **, de &4 ani, practic nu a domnit. cesta din urmă moare subit, iar urmașul este fratele lui de &9 ani, Carol *A, iar Caterina de +edici devine regentă. Caterina dorea pacea religioasă $n Iranț a, astfel că a ordonat parlamentului să suspende urmările judiciare din motive religioase și să fie puși $n libertate condamnaț ii deș inuț i. 3n &48>, Caterina a dat un edict prin care protestanț ilor li se dădea libertate cultului, dar trebuiau să ș i-l practice $n afara orașelor, sau $n locuinț e particulare, dar seniorii catilici părăsesc curtea imperială. 3n februarie &48>, seniorii $i cer lui Irancois de Euise să revină, iar acesta se pune $n mișcare. La & martie, $ntr-o duminică, carevana sa este informată că $ntr-un orăș el sunt adunaț i $n jur de 499 de protestanș i, aceș tia se abat de la drum ș i ajung $n acel oraș ș i omoară peste 49 de protestanți. ajuns la aris pe 5 martie, regenta se refugiază. La &9 martie sunt chemate toate bisericile reformate din Iranța, pentru a-ș i apăra credinț a ș i astfel, la &> aprilie &48>, $ncepe un război civil care ține G8 de ani, dar cu mici $ntreruperi făcute de câteva armistiț ii. Conde, conducătorul protestanților, a făcut apel la 2eiter-ii din Eermania, iar catolicii au adus până la aris trupe spaniole. 2egenta propune sau impune armistiț ii, pe care protestanț ii nu le acceptă, ei vor o $mbunătățire a statutului lor. Dar soldații protestanți au $nceput ș i ei să violeze ș i să fure, ca cei din armata catolică, profanând totul, monumente, biserici etc. 3n &58G, Cterina dă un edict prin care dă libertate de conș tiinț ă, oprind cultul protestant doar $n aris, unde era doar cel catolic, astfel s-a podus o pace de ' ani, dar apoi au re$nceput luptele. La 6 august &49, se dă un alt edict prin care protestanț ii au libertate de cult limitată, primind ' cetăți de siguranț ă. Carol *A se căsătorește cu /lisabeta de ustria, o protestantă $nfocată, astfel pe amiralul Colign, protestant, $l numește părintele său, fiind scoș i din minț i Cterina ș i ducele d"njou, fratele regelui și viitorul @enric ***. stfel se ajunge la masacrul din noaptea, luna august:;, %fântului Fartolomeu, pusă la cale de Caterina ș i ducele d"njou, pentru a muri și Colign, care l-au convins și pe rege. +asacrul a fost de nedescris, au omorât femei $nsărcinste, copii de ț âț ă, chiar copii de &9 ani masacrau alț i copii. După ce s-a dat ordinul să nu se mai ucidă, un călugăr franciscan a spus că un miracol a dovedit că masacrul ereticilor a fost o operă pioasă, căci un măceș uscat re$nflorise pe neaș teptate. 2egele s-a apărat pentru acest masacru, spunând că hughenoț ii au făcut $n complot $mpotiva lui și astfel trebuiau pedepsiți. u fost '999 de morț i la aris ș i peste &4999 $n provincie. cest masacru a fost oprit $n aaris, dar a continuat $n provincie până $n octombrie. La aris, la >6 august s-a făcut o procesiune de mulț umire, iar când a auzit papa Erigorie A***, a aprins un foc de bucurie.
3n &4, toți erau deja sătui de război, iar @enric ***, nu dorea altceva decât $ncetarea acestuia. /l neavând copiii, $l puse pe @enric al #avarei, ca moș tenitor prezumtiv, dar familia Euise $i $nspăimântă pe toți că un hughenot ar putea deveni rege al Iranț ei, iar $n acest mod se produce o răscoală la &> mai &466 ș i regele fuge. /ste pusă pe capul lui o recompensă, iar doctorii de la Iacultatea de eologie, au declarat că francezii nu mai aveau de ce să se supună lui @enric ***. stfel la $nceputul anului &465, @enric *** moare sub lovituri de pumnal. 7rmează @enric *B, regele #avarei, care va menț ine $n regat religia catolică, dar a fost nevoie de ' ani pentru a-ș i cucerii regatul. Pvonul că regele vrea să se convertească la catoloicism i-a făcut pe predicatori să ridice asupra lui injurii, dar convertirea propriu-zisă, a calmat spiritele, iar regel a intrat triumfător $n aris la &4 septembrie &45'. stfel la &G aprilie &456 s-a dat /dictul de la #antes, care era perpetuu ș i irevocabil, prin care se dădea reformaț ilor libertate de conștiință deplină ș i o libertate a cultului destul de mare. apa Clement B*** a spus că această acordare de libertate a conș tiinț ei este cel ami rău lucru posubil. Anglia se clatină
*n rege teolog+ La &499, s-a $ncercat să se pună baza unui mic centru protestant, dar fără reuș ite, căci @enric B*** era singurul suveran din /uropa care avea serioase cunoș tinț e de teologie. /l s-a căsătorit și a avut 4 copii, dar a supravieț ui doar o fată, +aria. 7na din fostele lui iubite, i-o prezintă pe sora ei, nne Folen, de care se $ndrăgosti, iar astfel a cerut desfacerea căsătoriei sale cu Caterina, pe ideea că este văduva fratelui său. Doar după 8 ani a reuș it să se căsătorească cu nne, iar după 8 săptămâni de la căsători este e0comunicat. /l a obligat parlamentul să o recunoască pe /lisabeta, fiica nnei, drept moș tenitoare. 3n noiembrie &4G', @enric dă actul de supremaț ie, prin care regele este seful unic ș i suprem al bisericii engleze, dar dă ș i actul de trădare, prin care cel ce-l va priva pe rege de acest drept va fi spintecat, căci a făcut o crimă de $naltă trădare. 7nii călugări au refuzat să accepte actul de supremație, dar aceș tia au fost $nchiș i ș i apoi e0ecutaț i. %-a ajuns ca $n anul &4G4 să fie e0ecutate mai multe sute de persoane, datorită nesupunerii faț ă de aceste act de supremaț ie. fost e0ecutat și homas +ore, după ce a stat $n $nchisoare '9 de luni, căci regele ț inea la el ș i nu ar fi vrut să fie omorât, dar acesta a e0primat că (sunt gata să mor), iar la 8 iulie este omorât prin decapitare. ! altă idee strălucită care $i veni lui homas Crom
anunțat de agitaț ia apărută din cauza căsătoriei, dar se $nființ ează din nou spânzurători. Iilip $ncearcă să se facă plăcut poporului, dar fără succes, se intentează procese celor care protestează și aceștia sunt e0ecutaț i, recurgându-se la clasicul rug, fiind arș i protestanț i, călugări, preoț i. +aria a ajuns să fie detestată de poporul ei. oinț a -lisabetei+ La $ncoronarea ei, care s-a făcut după ritul catolic, a făgădiut că se va folosi limba engleză $n cult. /a voia să-i vadă pe catolicii din nglia ș i *rlanda, alunecând uș or spre anglicanism. /picopii care se opuneau erau destituiț i. stfel $n &48G s-a dat legea celor G5 de articole, prin care anglicanismul este $ndreptat spre lutheranism. Doar că anglo-sa0onii erau sătui de dogme, ei acum voiau doar să se ocupe de familie ș i de profesie. Deci $ntre &48G ș i &49 nu se văd acte de violență de origine religioasă. Dar $n &49, ius B o e0comunică pe /lisabeta ș i $i dezleagă pe englezi de $ndatoririle față de aceasta. %ancț iunile faț ă de religia oficială sunt deocamdată infime. Dar $n *rlanda debarcă ne$ncetat iezuiț i ș i trupe spaniole, deci se $ncerca o debarcare propriu-zisă a trupelor spaniole. stfel $n &4&, /lisabeta promulgă o lege prin care este interzisă convertirea la catolicism, aceasta fiind considerat un act de trădare. 3n >4 august &4> primeș te o scrisoare care o $nștiințează de masacrul din noaptea %fântului Fartolomeu, deci sporea ura faț ă de catolici. 3n Țările de ?os, de $ndată de a pătruns lutheranismul, Carol Kuitul a ș i intervenit, G9999 de e0ecuții capitale. După ce $n &448, Carol abdică $n favoarea fiului său, climatul din Ș ările de ?os se schimbă $n mai rău, inchiziția devenind mai necruț ătoare decât $n %pania Londra, dar și $n alte oraș e din nglia $i primeau cu braț ele deschise pe refugiaț i, dar aceste persecuții aducând furia reformaț ilor, care se manifesta prin distrugerea bisericilor. La Fru0elles s-a $nființat (consiliul pentru răzmerițe), botezat de popor (tribunalul sângelui), la acest tribunal a fost chemat ș i ihem de !rania, care a fugit $n Eermania de unde se pregătea să-și recucerească ț ara, dar a fost asasinat $n &46'. %ub domnia /lisabetei, din &488 au venit $n nglia calicii mării, care erau oameni care opuseseră rezintență $n Țările de ?os și care $l recunoș teau pe ilhem de !rania ca singurul suveran. /i atacau pe spaniolii izolaț i sau puț ini la număr, sau chiar pe olandezii care erau prospanioli, sau pe călugări ș i preoț i. rezenț a lor $n nglia nu o $ncânta deloc pe /lisabeta, care se temea ca nu cumva regele %paniei să vrea să-i pedepsească ș i aici pe aceș tia. +aria %tuart, fiica regelui %coției, a fost crescută $n Iranța de unchii din partea mamei, Euise, și logodită cu Irancisc, viitorul Irancisc **, care moare la un an după ce devine rege ș i la > ani de la căsătorie. Caterina de +adici nu avea ochi s-o vadă, iar $n &489, murind regina %coț iei, o trimite ca să-și conducă regatul. +aria părăseș te cu tristeț e Iranț a. 3n &48& ajunge $n %coț ia, dar rămâne dezamăgită de ce găseș te, nefiind nicio delegaț ie care s-o primească. jungând la castel, doar a doua zi au reuș it să se organizeze scoț ienii, ca să-i cânte la fereastră $n semn de bunvenit. 2eforma a intrat prin &4>6, iar primul predicator a fost ars pe rug, lucru ce nu a plăcut poporului, astfel aceasta s-a instalat detul de uș or. ână $n &445 apele au fost calme, până când sa $ntors de la Eeneva, unde crescuse sub aripa lui Calvin ș i traduse Fiblia $n scoț iană, preotul ?ohn Qno0. u $nceput astfel să fie profanate bisericile ș i mănăstiri jefuite. arlamentul a votat $n &489 confesiunea scoț iană, dar a lăsat-o pe regină să $ș i practice credinț a. +aria $l cheamă pe ?ohn Qno0 la ea, dar acesta $i răspunde foarte urât, devenind duș manul ei. /a va avea o viaț ă tumultoasă, dar printre toate acestea va găsi timp să fie mamă pentru *acob, care va deveni regele ngliei și %coției, dar ea va muri decapitată.
/lisabeta nu $ndrăgea nici teologia reformată a lui Qno0, dar nu o iubea nici pe +aria, care era papistașă, care va distruge tot ce a construit ea. +aria era solicitată de nglia ș i de străinătate pentru a complota $mpotriva /lisabetei. Dar cea din urmă, dând $n vileag un proiect de invadare a nglei, pus la cale de Eise, lasa sa cada greutatea faptei pe +aria, care este de acum văzută rău $n nglia. 7n plan bine pus la punct de /lisabeta, care lasă să se vadă că ela complotează pentru a o ucide pe +aria, aceasta din urmă trimite scrisori ascunse la arin, interceptatea de /lisabeta, și $n care se vorbea despre uciderea /lisabetei. +aria e acuzată de complot pentru asasinat și condamnată la moarte, dar /lisabeta a semnat cu mare greutate. /ste decapitată la 6 februarie &46. stfel s-a ajuns ca anglicanismul să fie regigeie de stat, iar cel care o respinge este trădător de țară. olițiltii arestau pe drumuri oameni la $ntâmplare, care dacă nu puteau dovedi că nu sunt catolici erau $nchiș i. orturi groaznice, femeile acuzate erau $ngropate de vii. Despre toate acestea /lisabeta a avut de ș tire, dar a $ngăduit să fie săvârș ite. Dar spre final, /lisabeta nu a mai găsit $n parlament un sprijin, astfel s-a ajuns la o revoluție, iar anglicanismul va rămâne singura religie de stat, nu prin blândețe, ci prin constrângeri constante, metodă ce a dat greș $n *rlanda. Mizeria marilor secole
Despre primejdia de a fi tolerat 3n anul &456 $n Iranța erau & >49 999 de protestanț i, care $nsemna &R&> din toată polulația, dar această religie era $mbrăț iș ată de mai toate familiile importante. 7na dintre diferențe era referitoare la $mprumuturi cu dobândă, acestea Fiserica Catolică le osândea, pe când reformații spuneau că orice profesie, dacă e făcută bine este binecuvântată. stfel, hughenoț ii erau cei mai buni antreprenori, iar din cauza reuș itelor lor, compatrioț ii nu-i iubeau deloc. %-a ajuns ca cei care aveau pompe funebre, ș i erau catolici, să nu dorească să-i $nmormânteze pe hughenoți, iar unii preoț i $i dezhumau pe hughenoț ii $ngropaț i $n cimitirele protestante. La data de &G mai &8&9, +aria de +edici a fost unsă regină a Iranț ei, iar $n următoarea zi, regele @enric *B a fost asasinat. cest asasinat al regelui nu a fost doar un simplu complot, ci $n acele vremuri era un lucru foarte dorit atât de regii din Biena, %apnia, Fru0elles, @aga etc. 7n complot poate fi rezultatul unor puternice coaliț ii de interese, iar $n acest mod se poate anima un mare număr de oameni care să aibă o ură comună faț ă de acea persoană, iar această instigare la ură, această artă, poartă numele de into.icaț ie. Deci @enric *B $și făcuse o mulțime de duș mani, pe fanaticii religioș i, care nu s-au putut acomoda cu /dictul de la #antes, dar avâns ș i $n rândul celor mari, căci regele a dat un edict care interzicea duielurile, iar altul care respingea nebuniile vestimentare, haine foarte scumpe. ! altă putere vrășmașă se găseș te $n afara regatului, căci regele nu accepta nicio vasalitate faț ă de celalte puteri europene, căci $n &8&9, el pregătea un răzbi $mpotriva Ș ărilor de ?os. De la sfârșitul lunii aprilie și până la &9 mai, $n străinătate se vorbea despre asasinarea regelui, iar din data de &9 mai, deja a pătruns zvonul că el a fost asasinat, chiar dacă fapta s-a petrecut doar pe &' mai. 2egele avu sentumentul că va muri, căci chiar $nainte de $ncoronarea reginei a spus1 (blestemata asta de $ncoronare va fi pricina morț ii meleH). sasinul mărturisea că nimeni nu $i ceruse să facă această faptă, căci acest lucru bun l-a $nț eles din unele predici. La > mai, asasinul a fost condamnat la moarte prin ruperea corpului cu cleș ti $nroș iț i, iar apoi a fost legat de ' cai, spre a fi sfârtecat, după ce a fost sfărtecat, poporul, din cauza urii asupra lui, au ajuns la o sălbăticie canibală.
Ricelieu sau liberalismul religios+ 2ichelieu, $mbrățișează mai $ntâi cariera armelor, dar este pânaă la urmă pus episcop la vărsta de >9 de ani, iar la ani după aceea, $n &8>> este deja cardinal. apa ș i-a pus nădejdea $n el că va spinteca erezia din Iranț a, dar 2ichelieu nu avea astefel de gânduri, ci dorea ca să nimicească doar autonomia politică ș i militară, nicidecum religia, căci $n această materie era un liberal și un tolerant. sediul orașului La 2ochelle, la care a participat ș i 2ichelieu, a fost datorită faptului că lutheranii se purtau foarte bine cu actolicii. cest asediu este câș tigat de trupele franceze, cu ajutorul celor olandeze ș i engleze, pe când oraș ul a primit ajutor din partea spaniolilor. !stilitățile au $nceput $n oraș din &8>4 iar $n &8>, 2ichelieu pus să se construiască faimosul dig, de &499 m lungime ș i 6 m lăț ime, iar la acest dig, a poruncit părintele ?oseph să se facă un șanț de &> Jm. cest asediu avea să dureze un an. 3ntre asediatori ș i asediaț i circulau mesaje, iar mesagerii erau copii, unul dintre ei, de &9 ani, a fost denunț at ș i biciut de călău, dar până al urmă a fost izgonit din oraș . Din luna iulie &8>6, mizeria devine $nspăimântătoare, ajungând să se mănânce ș oareci, câini, pisici etc. 3ntr-un răstimp de 8 luni mor de foarme 6999 de oameni. %-a ajuns aș a de rău că leșul unei femei a fost mâncat de vecinele ei. Condiț iile de predare a lui 2ichelieu sunt simple, orice fortificații vor fi nimicite. După &8>5, la recomandarea lui 2ichelieu, se dă un edict prin care li se interzice catolicilor să- mai numească pe protestanș i eretici, dar acesta nu prinde la popor, căci jignirile continuă. Contrareforma romană, era un răspuns la reforma ce s-a născut $n secolul AB*, care a fost rezultatul Conciliului de la rento dintre anii &4'4-&48G. stfel s-a reinstaurat catolicismul $n olonia și %uedia, $n Eermania ș i ț ările nordice păstrându-se reforma, iar Iranț a rămânând $mpățită $n două. 3n acest conte0t trebuie privit războiul de G9 de ani, care de fapt au fost mai multe războaie, de origine politică ș i religioasă. 2ăzboiul a fost $nceput de protestanț i, după ce regele Ierdinand ** a $nlocuit un protestant cu un catolic $n consiliul electoral. ână la urmă războiul nu a mai fost religios ci doar politic, căci trupe imperiale, spaniole, suedeze, mercenari, veneau ș i se retrăgeau constant, iar toate aceste trupe trăiau de pe seama ț ăranilor, jefuind. %oldaț ii erau $nsoțiți de târfe de taote vârstele. Frutele ucideau, violau, jefuiau, iar fetele violate erau $nrolate $ntre târfe sau vândute. 2egimentele trimiteau cercetaș i pentru a găsi locuri bune, dar aceș tia jefuiau ei $nainte. La $nceput țăranii se ajutau $ntre eu, dar mai apoi s-au organizat ș i ei $n bande de hoți. 3n anul &8> se creează Compania %fintei 3mpărtăș anii, care urmăreau să introducă printre catolici venerarea sf. 3mpărtășanii : compania a fost ținută secret;. %e manifestau $n acte de binefacere, având ca scop stărpirea ereziei. rimiteau misionari la spitale sau acasă la ereticii nevoiași, pe care $i ajutau ș i li se promitea mai mult dacă se converteau. ot compania a introdus $n regulamentul spitalelor de incurabili regula că nu au voie să fie $ntreț inuț i decât catolicii, dar să fie primiți și erticii, doar dacă de convertesc. 3n acest mod s-a alunecat clar spre rasism. Campania și-a făcut duș mani $n rândul nobilimii pentru că s-a legat de dueluri, dar ș i printre episcopi și $n celelalte medii. fost desființată $n &884.
/alerele și dragonii+ 3n ziua $ncoronării sale, Ludovic A*B, jură să stârpească toate ereziile, dar aceasta era doar o formulă tradițională. La $nceput nu i-a prigonit pe protestanț i, dar $i favoriza pe catolici, iar dacă protesanții doreau să aivă parte de aceste favoruri, trebuiau să se convertească, dar cu toate acestea nu au fost prea numeroase convertirile. 7ra asupra lor creș tea tot mai mult din cauza reușitelor lor, căci ei beneficiau de mai puț ine sărbători ș i deci de mai multe zile de muncă, astfel, mai ales $n agricultură, abținând rezultate foarte bune. Dar ei $ș i făceau rău ei $nș iș i, căci $n provinciile unde erau majoritari se comportau foarte rău cu catolicii, chiar violenț i. %au dat mai multe acte $mpotriva hughenoț ilor $n periada &88&-&864, iar unul dintre ele prevedea că certificate de meș ter $n care nu se specifica religia catolică nu erau valabile. 3n anul &88 ia ființă (Casa de convertiri), care nu era ț inută $n ascuns, cu activitate la vedere. dministratorul acesteia era un calvinist convertit. /a era finanțată de rege, mai e0act din (beneficiile) eclesiastice, și se ocupa cu tipărirea de rugăciuni, a te0telor sfinte, dar ș i a finanț ării misiunilor, dar se ajunge la un nonsens, căci sunt protestanț i care se convertesc de mai multe ori pentru a primi ajutoare, dar totuși vedem o scădere a adepț ilor religiei protestante. Din &85, Ludivic nu-ș i mai ascunde intenț iile de a $ncheia cu protestantismul, astfel, se ajunge la o aplicare strictă a /dictului de la #antes, iar cultul este practic interzis. Copiii erau autorizați să $și părăsească părinț ii protestanți pentru a se converti la catolicism, dar $n acest mod s-a ajuns la o răpire a copiilor protestanților. La $nceputul lunii august, un regiment de călăreț i trebuia găzduit ș i plătit de familiile protestante dintr-un sat. Iemeile și fetele au fost maltratate, iar tații sau soții care se opuneau au fost omorâți $n bătaie. ! fată, a fost brutalizată prin arderea tălpilor pentru a trece la catolicism, dar aceasta nu a cedat. ceste acte au denumirea de dragoniade ș i aveau ca scop convertirea la catolicism. cești dragoni nu aveau dreptul de a-i ucide pe protestanț i, ci doar de a-i maltrata pentru a-i convinge să se convetească. lângelile au ajuns până la curte ș i mai mulț i episcopi su spus că nu vor dragoni $n dieceza lor. 2egele interzice dragoniadele ș i $l destituie pe cel care le-a $nceput, dar la &6 iulie &86G, o adunare de hughenoț i $narmaț i a fost căsăpită de dragoni. Iolosindu-se de armata spaniolă, pe care au câș tigat-o printr-un armistiț iu, $n doar câteva săptămâni, >>999 de convertiri. Din iulie &86G dragoniadele se e0tind, iar Ludovic este informat că populația se convertise $n $ntregime, dar oare chiar credea aceste informaț ii stfel s-a ajuns ajuns la revocare /dictului de la #antes, căci acesta nu-ș i mai avea sensul, nemaifiind protestanț i $n Iranța, ca urmare, se distrug toate templele protestante ș i se interzicea practicarea cultului protestant. astorii trebuiau să părăsească țara $n &4 zile, iar credincioș ilor li se interzicea să emigraze, dar aceș tia căutau să plece pe ascuns. stfel s-a ajuns la o hemoragie morală, intelestuală și industrială. /migrarea fiind interzisă, ambasadorii /lveției, %uediei, Danemarcăi, de fiecare dată când mergeau $n țările lor, duceau cu ei grupuri de protestanț i, desigur clandestin. oț i cei care-i ajutau sau adăposteau pe protestanț i erau ameninț aț i cu pedepsa cumplite. 3n anul &99, la & noiembrie, gragonii au sosit $n casa reformatului +artheilhe. Făiatul său, ?ean, reușeș te să fugă $mpreună cu un priten, dar sunt prinș i $nainte de a ieș i din Iranț a ș i condamnaț i pe viaț ă la galere. Ealerele erau acele minunate vase, care se deplasau prin forț a a >49 de perechi de oameni, care, câte 4 la o vâslă imensă, vâsleau pentru a se deplasa vaporul. cesta este eliberat la &&', după multe greutăț i, iar $n &4, se publică jurnalul său $n care se găsesc toate $ncercările prin care a trecut.
"omizarii :nume dat calviniștilor din Ceveni care au luptat $mpotriva armatelor lui Ludovic A*B după revocarea /dictului de la #antes;1 @ughenotul Claude Frousson se afla la #$mes, unde predica nonviolenț a petru a rezista la persecuții. /l propunea ca templele să fie lăsate cu uș ile deschise $n timpul predicilor, dar ceilalț i protestanți s-au opus, spunând că $n acest fel se vor e0pune direct gragonilor, $nchisorilor ș i galerelor. /i propuneau să emigreze, sau dacă nu să accepte de formă convertirea ș i să ț ină $n secret credința, mergând la slijbă ș i rugându-se seara $n familie. Frousson este urmărit ș i aproape prins $ntr-o seară, dar reușește să fugă ș i să ajungă $n /lveț ia. (roaspeții convertiți) se $ntruneau pe ascuns seara pentru a citi Fiblia ș i pentru a cânta psalmi. Casele deveniră prea mici, astfel au $nceput să se adune $n ș uri, dar fiindcă pastori nu mai erau au apărut așanumiț ii predicatori. !amenii se adunau nu daor pentru a citi biblia, ci ș i pentru a oficia botezuri și cununii, acestea erau făcute de predicatori, căci unii au primit binecuvântatre de la pastorii plecați. /i ca să se recunoască aveau anumite medalii cu semne, dar erau aș a de multe și diferite, căci unii dintre catolici $și făceau copii pentru a intra la adunări ș i pentru a-i denunța. 7nele adunări se ț ineau ș i afară, $n fundul unor râpe, $n vârful munț ilor sau $n peș teri, iar la intrare stăteau bărbați $narmari și din aceste motive soldaț ii nu atacară, mai de grabă făceau ambuscade pe drumuri, iar acestea au fost primele focuri. stfel a $nț eles ș i Frousson că ceea ce dorea el, adică cultul la vedere era o utopie, iar acum predica ș i el $n ascuns. Dar $n &856 a fost arestat și fu e0ecutat la ' noiembrie acelaș i an. La &G decembrie &856, Ludovic, sfătuindu-se cu mai mulț i episcopi a ajuns la concluzia că nu se poate face convertirea cu forț a, astfel, cultul protestant rămânea interzis, dar nu se făcea efectiv o constrângere pentru convertire. *nstrucț iunile lui Ludovic au fost interpretate, iar prigoana a continuat. #e$ntoarcea pastorilor dădeau apă la moară proorocilor ș i proorociț elor, ale căror vedenii erau dezminț ite imediat după pronunț area lor, dar totuș i oamenii aveau $ncredere $n ei. tacurile protestante au $nceput prin uciderea abatelui du Chala din &9>. cesta tortura un soț, iar soția sau fiica acestuia se dădea chinurilor iadului pentru a-ș i salva tatăl sau soț ul, dar abatele era lăudat de preoț i care-l caracterizau ca un om evlavios ș i milos. ! adunare din iulie a fost $n științată de un prooroc ce Dumnezeu vrea ca ei să meargă să-i elibereze pe prizonierii abatelui. batele a fost prins și omorât după ce a refuzat să se convertească la protestantism. 3n ziua $n care a fost $nmormântat abatele, protestanții au mai făcut o victimă, pe un preot, măcelărit ca și abatele. Când aveau să se sfârș ească aceste tragedii Dar acestea erau doar $nceputul. Ehedeon Laporte le spunea oamenilor săi că dacă tot am ajuns unde am ajuns, trebuie să continuăm, căci dacă vom fi prinș i vom fi spânzuraț i. Dar căpetenia cea mai puternică avea să fie ?ean Cavalier. cesta a fost fiul unui protestant care semnat că trece la catolicism, dar numai de formă. ?ean a fost $nvățat credința catolică de un preot, dar seara, acasă, mama sa $l $nvăț a credința protestantă. 3n &9& a fost luat ca ucenic de un brutar, dar pe care $l mai părăsea pentru că mergea la adunări, iar $n &8 februarie &9> a plecat cu un grup de fugari la Eeneva, dar el nu voia altceva decat să se $ntoarcă. La 5 noiembrie, cu trupa lui, pune pe fugă o companie, iar tot $n această lună, $mpreună cu 2oland, nepotul lui Eedeon, care murise, ș i care acum conducea trupa lui, atacară prin surprindere și-l omorâră pe căpitanul Bidal. La 4 ianuaria &9G au luat toată muniț ia ș i puș tile poliției, dând foc unai biserici ș i omorând &G de oameni. Iaț ă de aceste atacuri, pastorii de la
Eeneva vedeau cu groază ș i le spuneau celor care le comiteau să $nceteze, dar aceș tia nu-i ascultau. u $nceput să răspund cu aceeaș i monedă ș i catolicii, care au devastat ș i ars din temelii două sate preponderent protestante, iar hughenoț ii au făcut asemenea după '6 de ore, arzând mai multe cătune protestante și omorând un preot. 3n ziua de Ilorii din &9G, mareș alul +ontrevel, $mpreună cu dragonii lui, a $nconjurat o casă $n care s-au adunat protestanți pe care au incendiat-o. *ar răspunsul lui Cvalier a fost prin devastarea unui sat preponderent catolic, arzându-l, iar pe locuitori măcelărindu-i. 3n cursul verii lui &9G, Cavalier $i scrie lui +ontrevel o scrisoare prin care spune că vor $nceta, dacă maiestatea-sa le va da libertate religioasă ș i $i va elibera pe cei de la galere ș i din $nchisori, $n sens contrar, se vor apăra până la capăt. 2egele refuză ș i ordonă distrugerea a GG de parohii pentru a nu mai avea hughenoț ii din ce trăi, dar acest lucru nu a făcut decât să $ngroaș e trupele lui Cavalier. cesta era foarte bine informat de toate miș cările trupelor regale, căci ț ăranii complici, făceau focuri pe dealuri, dând semnale de fum. La &' martie &9' a atras trupele lui +ontrevel $ntr-o capcană, având destul de multe pierderi. #ervos, +ontrevel trimite toate trupele de care dispunea, pe urmele lui Cavalier, care a lăsat dinadins băutură prin sate, astfel bătălia din &4 martie, l-a costat pe +ontrevel >> de ofiț eri și G99 de oameni, iar prada a fost 69 de cai, muniț ie ș i arme. stfel Ludovic $l destituie pe +ontrevel și $l va pune pe Billars. +ontrevel, pentru a demonstra că este nedreaptă destituirea sa, luptă personal, iar Cavalier e pe cale să fie prins, camizarii pierd 699 de oameni. Cavalier se retrage la peș teri, dar este vândut de o femeie, care $i duce pe regaliș ti la peș teri, dar reuș eș te să scape ș i de data asta. +areșalul Billas vrea să pună capăt acestor lupte, astfel cpă pune afiș e care anuț ă un armistițiu1 toță care se vor retrage $n următoarele 6 zile $mpreună cu armele lor, vor fi iertaț i de vina lor, dar $n caz contrar vor fi tratați ci cea mai mare asprime. entru a se arăta voinț a de pace, a $ntemnițat sau e0ecutat căț iva călăi ș i s scos din puș cărie pe hughenoț ii care nu aveau nicio vină. Cavalier $i scrie mareșalului că ei doresc libertate de $ntâlnire și posibilitatea de a părăsi țara. Comandantul de brigadă, Lalande $i cere lui Cavalier să se $ntânească pe mai. #egocierile au durat > ore. Ceea ce a cerut Cavalier a fost1 pe lângă amnistiț ia generală, pentru el permisiunea de a părăsi regatul, $mpreună cu alț i pe cheltuiala regelui, iar pentu restl pe cheltuiala lor, cât ș i eliberarea celor de la galere ș i din temniț e. regele a fost de acord, iar pe data de &8 mai, Cavalier a fost primit $n mănăsstirea franciscanilor de la #$mes, de către Lalande și Billas, iar după cină, Cavalier a rostit o rugăciune pentru rege, mareș al ș i intendent. 2oland $l considera pe Cavalier un trădător, iar el a continuat lupta, chiar după ce ce-l din urmă insistă de mai multe ori, spinându-i că acasta nu mai are niciun rost, iar concluzia a fost moartea lui 2oland la august &9'. Cavalier se $ntâlnește cu regele la Bersailles, iar când Ludovic l-a $ntrebat dacă doreș te să se convertească acesta a zis că este pregătit să moară pentru rege, dar că nu-ș i poate scimba religia, iar regele a acceptat. Cavalier trecu $n /lveț ia ș i apoi $n nglia, unde s-a căsătorit, murind la &'9. 7n predicator, care se năcu $n &858 ș i fiind crescut sub influenț a fricii, a ajuns, $ncă de când era tânăr pastor să predice nonviolenț a, reluând astfel ideile lui Frousson acesta $ntruni $n
&&4 un consiliu al Fisericii Deșertului, care hotăr$1 severitate $n alegerea pastorilor, reacț ie $mpotriva fanaticilor, interdicția pentru femei de a predica. Ultimele flăcări:
La baza celebrei foamete din *rlanda, dintre anii &6'8-&6'6, a fost o boală a cartofului. *rlanda avea din belș ug grâu, orz, produse lactate ș i carne, dar toată această bogăț ie era e0portată $n nglia. Datorită acestei foamete, un număr mare de irlandezi, $ncepând cu &6' ș i până $n &688, au debarcat $n %tatele unite. Ioametea a făcut ravagii mai ales printre ț ărani, care $n proporție de 59S erau catoloci, iar acesta a fost sfârș itul firesc al măsurilor luate $mpotriva catolicilor irlandezi, căci $ncă din &854 legea nu recunoș tea e0istenț a unui persoane care este irlandez romano-catolic. Din aceste cuvinte ale legii rezultă clar că un irlandez nu avea dreptul la proprietate. cest lucru reiese și din faptul că trei sferturi din populaț ia posedau doar &R4 din pământurile cultivabile, astfel ei fiind mici arendași, de pe care trăgeau pielea proprietarii, ca săși scoată un câș tig de >99-G99S. stfel pentru hrana lui, ț ăranul dispunea de un petic de pământ pe care cultiva cartofi, iar apariția unei boli pentru acest tubercul era ca o bombă nucleară pentru țărani. lte restrângeri pentru catolici erau făcute asupra clerului, care era e0pulzat, iar orice e0pulzat care era găsit pe teritoriul țării era spânzurat. Drepturile catolicilor erau atât de restrânse $ncât erau acuzaț i de orice. Dacă un protestant era jefuit la drumul mare, catolici de pe canton erau răspunzători $n mod solidar, fiind $nvinuiț i ș i obligați, fără proces, să plătească dauna pricinuitului. De acest ucru erau scutiț i doar dacă era găsit adevăratul făptaș. *rlandezilor le mai era interzis să-și e0porteze produsele $n altă ț ară decât nglia, cu e0cepț ia inului, iar ta0ele vamale erau imense. stfel se naș te $n *rlanda o rezistenț ă internă. 3n &8&, colectorii de impozite primesc o scrisorare $n care li se cere să depună o anumită sumă de bani $ntr-un anumit loc, dar aceș tia nu se conformează. poi primesc o altă scrisoare prin care sunt informați să-și pregătească coș ciugul. 2ăzbunarea vine, căci casele acelora sunt incendiate, air ei mor arși de vii. ceș tia $ș i ziceau 0ite bo1s, iar cei care le dădeau răspunsul erau (băieții din zorii zilei), care incendiau casele catolicilor, luau armele ș i-i maltratau pe localnici. stfel se naște un război civil ca $n Iranț a. *rlandezii erau conduș i de un vice-rege, care avea reș edinț a la $n nglia ș i care era sub controlul parlamentului de la Dublin, format din protestanț i, dar din &6, regele ngliei Eeorge *** impune vice-regelui să-și mute reședința la Dublin, iar tot $n acest an se dă o lege prin care catolicii pot să $nchirieze cu contract, să moș tenească, dar ș i să lase prin testament. După ' ani clerul se poate re$ntoarce pentru a săvârș i cultul. cest liberalism este e0plicat de faptul că nglia avea de dus un război $n merica ș i nu mai avea timp să se ocupe ș i de o *rlandă răsculată. 2evoluția franceză avea să schimbe multe, căci $n vara anului &5&, căteva mii de persoane au sărbătorit căderea Fastiliei, iar la Dublin un avocat pe nume olfe one, propaga ideea că nenorocirile *rlandei se datoresc stăpânirii engleze, deci el dorea o independenț ă politică a *rlandei. 3n &55> era deja cuprinsă $ntraga ș ară, astfel one era informat că trebuie să dizolve socitatea sa, activitatea căreia era interzisăT el pleacă la #e< Uorc, iar de acolo $n Iranț a. După G ani de insistențe a reuș it să convingă conducătorii francezi că este suficient să debarce un singur regiment francez ș i toată *rlanda va fi $n picioare. /0pediț ia din &5 a fost un dezastru, căci o parte din vase nici nu izbutiră să ajungă $n *rlanda, iar irlandezii nefiind preveniț i nu se răsculară. urmat pentru irlandezi reinstaurarea reginului dur de dinainte. one reuș i să
obțină aprobarea pentru o nouă e0pediț ie $n &56, dar ș i aceasta a fost un eș ec, el fiind luat prizonier și dus la Dublis, unde se sinucide la & noiembrie &56. *ar la iunie &99 este unirea politică absolută cu nglia. 2ezistența a mai continuat $ncă &49 ani, pâna la $mpărț irea $ntre /ire ș i 7lster din &5>& ș i proclamarea republicii din &5'5. ot acest timp a fost un lung coș mar desfăș urat prin răscoale sângeroase, război civil dintre irlandezi. zi /ire :irlanda de sud; este independentă ș i liberă, iar protestanții și catolicii practică $n mod liber religia. e când 7lsterul :*rlanda de nord;, care face parte din 2egatul 7nit, numără catolici ș i protestanț i care periodic se $nfruntă cu furie. >6 aprilie &585 Fernadette Devlin ia cuvântul $n Camera Comunelor ș i vorbeș te despre situația proletarilor din *rlanda de #ord, care se confruntă cu ș omaj, subalimentaț ie ș i alcoolism, fiind lipsiți de dreptul de vot, acordat doar celor care au un anumit venit: pt. abț ine acest vot sau ciocnit cu autoritățile;. Discursul a fost foarte lăudat, inclusiv $n presă, dar forța lui a fost de moment, căci peste câteva luni nu mai găseai nimic despre ea $n ziare, poate doar informaț ii defavorabile. /a a vrut să estompeze lupta dintre catolici ș i protestanț i $n folosul luptei dintre cei bogaț i și cei săraci, dar $ntâmplarea face ca bogaț ii să fie protestanț ii, iar săracii catolicii. stefl la fiecare &G iulie se lovesc aceste două religii, căci la data de &G iulie &859, victoria lui ilhem de !rania asupra lui *acib **, a adusrobia *rlandei catolice, iar până azi se propagă acest conflict dintre protestanț i ș i catolici. 7n alt e0emplu este rmagh-ul, episcopat catolic, dar ș i protestant, unde sunt jumătate protestanți și jumătate catolici, dar nu e0istă un singur funcț ionar catolic. 3n comitatul Iermanagh, orice muncitor este $ntrebat mai $ntâi (la ce scoală a studiat), iar concluzia este că ' din 4 șomeri sunt catolici. 3n concluzie ( fanatismul n'a murit ), căci acestă nebunie continuă să dea roade.
