FREZA MELC – MODUL 1.Scopul lucrarii consta in cunoasterea constructiei, geometriei sia masurarii parametrilor geometrici constructivi ai frezei melc – modul. 2. Consideratii teoretice Freza melc modul este o scula destinata prelucrarii rotilor dintate cilindrice prin metoda rularii cu divizare continua. Prelucrarea dantu 727i88h ri se bazeaza pe materializarea de catre muchiile aschietoare ale melcului frezei, a cremalierei de referinta in planul frontal al rotii de prelucrat si rularea acesteia cu semifabricatul. Freza melc – modul are la baza un melc, careia i s-au creat posibilitati de aschiere, prin executarea canalelor de evacuare a aschiilor si a unghiurilor de asezare si degajare, necesare aschierii. Se poate considera ca aceasta freza a luat nastere prin montarea pe elice a Z cutite pieptene. 2.1. Clasificare In practica se intalnesc trei tipuri de melci si anume: -
melc arhimedic ( A ) avand profilul rectiliniu in planul axial;
-
melc evolventic ( E ) la care profilul este rectiliniu in plan tangent la cercul de baza;
-
melc convult cu profil rectiliniu normal pe gol ( NG ) sau cu profil normal pe dinte ( ND );
In functie de tipul melcului avem si freza melc corespunzatoare. Cele mai des intalnite sunt frezele melc modul arhimedic ( A ) si cele convulte cu profil rectiliniu normal pe gol ( NG ). 2.2. Constructie si parametrii geometrici In figura 12.1 se prezinta desenul unei freze melc modul . Freza melc-modul este o scula de complexitate ridicata si precizia danturarii obtinute depinde in mare masura de precizia elementelor frezei melc modul, ca urmare controlul acestor elemente trebuie facut foarte riguros. Elementele geometrice care se controleaza sunt urmatoarele: a). diametrul exterior ( de) ; b) diametrul de idvizare ( do) ; c). pasul normal ( pn ); d). pasul axial ( pa );
e). inaltimea capului si piciorului dintelui ( af, bf ); f). unghiul de inclinare al elicei canalelor pe diametrul de divizare ( bmo); g). unghiul profilului in sectiune axiala ( aa ); h). unghiurile profilului in sectiune normala ( an); i). Unghiul de degajare in sectiune radiala ( gfv); j). unghiul de asezare la varful dintelui ( afv ); k). unghiul de asezare lateral in sectiune cilindrica ( apro).
Fig. 12.1. Freze melc modul ( NG ) 3. Desfasurarea lucrarii
3.1. Aparatura utilizata pentru masurari -
microscopul universal de scularie;
-
stative pentru comparatoare;
-
palpator cu raport de transmitere 1:1;
-
comparator de sutimi sau microni;
-
dorn de prindere intre varfuri a frezei melc modul .
-
Scula studiata este o freza-melc modul.
3.2. Modul de lucru Se determina inaltimea varfurilor microscopului fata de ghidajele longitudinale ale microscopului pentru a putea pozitiona planul de baza constructiv. Cu ajutorul sublerului cu talpa pentru trasaj se fixeaza inaltimea varfurilor de prindere, putandu-se aduce dintele frezat in planul de baza ( axial ) conform figurii 12.2. Se blocheaza sublerul la aceasta cota dupa care se pozitioneaza freza pentru masurare. Dupa aceasta se face reglajul frezei prin rotire pana cand varful dintelui se spijina pe varful sublerului si se blocheaza in acest fel vizand clar dintele frezei si facand unele masuratori, acestea vor fi in planul de baza constructiv al frezei. 3.2.1. Masurarea diametrului ( de). Diametrul exterior se masoara cu micrometru daca este posibil ( numar par de dinti si existenta a doi dinti diametral opusi ). In cazul ca nu se poatemasura cu micrometrul se va face prin vizarea varfurilor dintilor adusi in planul de baza constructiv pe ambele parti si facand diferenta citirilor pe scala transversala a microscopului. Diametrul de divizare ( do) se masoara prin aproximare cautand pe scala transversala pozitia corespunzatoare momentului in care grosimea dintelui este egala cu grosimea golului ( prin incercari succesive ). Se citeste divixiunea corespunzatoare si se afla raza ( do/2) tinand cont de pozitia axei rezultata anterior.
Diametrul de divizare se poate masura astfel numai la frezele melc noi ( neascutite ). La frezele neascutite diametrul de divizare se citeste in momentul in care pasul intre doi dinti este: in care:
p’ax este pasul axial corespunzator cilindrului primitiv; mn – modulul frezei ( notat pe aceasta ); bo – unghiul elicei canalelor pe diametrul primitiv inscris de asemenea pe freza.
Fig. 12.2. Pozitionarea dintelui pe planul de baza 3.2.2. Unghiul de inclinare efectiv Pe diametrul de divizare determinat se aduce varful palpatorului conform fig.12.3. Se deplaseaza longitudinal freza cu o dimensiune Dl ( permisa de grosimea dintelui ) si se citeste Dh la comparator. Din aceasta rezulta:
( 12.1 ) Pentru masurarea inclinarii pe exterior be se procedeaza in felul urmator: Se aduce un dinte al frezei in plan vertical si se vizeaza clar muchia varfului dintelui, apoi se roteste scala gonoimetrului pana cand se suprapune axa longitudinala a reticulului cu muchia si in final se citeste. Ca certificare se poate folosi relatia:
( 12.2. )
sau
3.2.3. Unghiurile taisului Pentru determinarea unghiurilor gf si af se scoate freza de pe dorn si se monteaza pe masa rotativa a microscopului. Se centreaza freza pe masa rotativa si se aduce masa in axa optica folosind citirile pe diametrul alezajului. In acest moment axa reticulului ocularului trece prin axa frezei. Dupa aceasta se deplseaza masa transversala pana se vizeaza clar varful unui dinte care se aduce in centrul reticulului prin rotirea mesei. Dupa aceasta se suprapune axa longitudinala a reticulului., prin rotirea goniometrului, pe fata de degajare se citeste gfr si se noteaza. Pentru determinarea unghiului afr se procedeaza conform figurii 12.4. Se monteaza un comparator fix pe microscop si se palpeaza varful dinteluin dupa care se da o rotatie y0 citindu-se caderea corespunzatoare pe cadranul comparatorului ( Dy ). Se calculeaza unghiul cu formula:
( 12.3 )
Pentru unghiul lateral pe diametrul de divizare apro se aduce axa optica a microscopului pe diametrul de divizare determinat anterior si dupa aceasta se aduce palpatorul in acest punct ( fig.12.5 ). Se roteste freza cu un numar arbitrar de grade ( minim 10° ) si se citeste valoare Dx la comparator.Se calculeaza unghiul
( 12.4 )
Se procedeaza la fel si pe flancul opus si se determina
( 12.5 ) 3.2.4. Profilul in planul normal Se aduce din nou freza pe dorn si se prinde intre varfuri. Se roteste consola ocularului pana cand axa optica devine perpendiculara pe fata dintelui( cu unghiul bo al elicei pe diametrul de divizare ) si se roteste reticulul ( fig.12.6 ) pana cand se suprapune cu flancul dintelui. Dupa aceasta se citeste pe scala goniometrului unghiul ast respectiv unghiul adr.
Fig. 12.3. Masurarea unghiului de inclinare lT
Fig. 12.5. Masurarea
Fig. 12.4. Masurarea unghiului de asezare afv.
Fig. 12.6 Masurarea unghiului
unghiului de asezare
profilului in plan normal
lateral apro
( ast, adr )
3.2.5. Determinarea pasului axial Se aduce dintele in pozitie verticala si se vizeaza muchia varfului dintelui. Pe varful ( stang sau drept ) se pozitioneaza intersectia axelor reticulului ( axa optica a microscopului ). Se noteaza citirea pe scala longitudinala si se deplaseaza pana cand axa transversala atinge varful similar al dintelui urmator citind pozitia pe scala longitudinala. Diferenta citirilor este chiar pasul axial. 4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor se trec intr-un tabel de forma: Tabelul 12.1 Elemente constructiv - functionale de
D
pn
pa
af
bf
Parametrii geometrici bmo
aa
an
gfr
afr
a’pro
a²pro
mm mm mm mm mm mm grade grade grade grade grade grade grade 5. Concluzii si observatii Se compara valorile masurate ( si calculate ) cu cele de pe desenul sculei.
