Curs Freza Fanuc - Tehnologi

FORMAREA PROFESIONALA A OPERATORILOR SI PROGRAMATORILOR PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA (CNC), ANGAJATI IN REGIUNEA NORD EST, IN VEDEREA DEZVOLTARII ADAPTABILITATII LA SCHIMBARILE TEHNOLOGICE DIN SECTORUL INDUSTRIAL

Manual de programare pentru freze cu comand ă numerică cu sistem de programare Fanuc


1. Definirea sculelor – FUNCŢ FUNC ŢIA T (TOOL) ................. ......................... ................. ................. ................ ................. ................. ................. ................. ................. ............3 ...3

1.1. Codificarea şi selectarea selec tarea sculelor ........................................... ................................................................. ............................................ ................................... ............. 3 1.2. Corecţia sculelor .......................................... ................................................................ ............................................ ............................................. ....................................... ................ 4 1.3. Compensarea sculelor ............................................. ................................................................... ............................................ ............................................. ............................ ..... 4 1.3.1.Mă 1.3.1.Măsurarea lungimii sculelor (compensarea de lungime) ................ ......................... ................. ................. .................4 ........4 1.3.2.Compensarea de rază rază/diametru a sculelor................ sculelor........................ ................. ................. ................ ................. ................. ...............6 .......6 2.

Programe.................................................................................................................................................8

2.1. Programul principal ............................................ .................................................................. ............................................. ............................................. ............................... ......... 8 2.2. Subprograme ............................................ .................................................................. ............................................. ............................................. .......................................... ....................9 9 3. Funcţ Funcţii de comandă comandă G........................................................................................................................11

3.1. Comanda de interpolare liniar ă G00 .......................................... ................................................................ ............................................ ......................11 11 3.2. Comanda de interpolare liniar ă G01 .......................................... ................................................................ ............................................ ......................11 11 3.3. Comenzile de interpolare circular G02/G03 ............................................. ................................................................... ............................. ....... 12 4. Coordonate polare ................. .......................... ................. ................. ................. ................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................ ...............14 .......14

.................................................................. ..................................... .............. 14 4.1. Sistemul de coordonate polar G15/G16 ........................................... ................................................................... ......................15 15 4.2. Interpolarea în coordonate polare G12.1/G13.1 ............................................. 5. Programarea ciclurilor.........................................................................................................................16

5.1. Comanda G51 – m ărire/micşorare, oglindire........................................... oglindire.................................................................. ..................................... .............. 16 5.2. Comenzile G68/G69– rotirea profilelor..................... profilelor ............................................ ............................................. ............................................ ......................17 17 5.3. Ciclul de g ăurire G73 cu ruperea a şchiei .......................................... ................................................................ ............................................ ......................18 18 5.4. Ciclul de alezare cu bara de alezat G76 ............................................ .................................................................. ............................................ ......................18 18 5.5. Comanda de anulare a ciclurilor de g ăurire G80 G80 ............................................. ................................................................... ............................. ....... 19 5.6. Ciclul de g ăurire G81................................... G81......................................................... ............................................ ............................................. ..................................... .............. 19 5.7. Ciclul de g ăurire G82 cu întârziere la fundul g ăurii ........................................... .................................................................. .......................... ... 20 5.8. Ciclul de g ăurire G83 cu ruperea a şchiei şi retragere la planul de retragere ................................ ................................ 20 5.9. Ciclul de filetare cu tarodul G84........................................................... G84................................................................................. ........................................ .................. 21 5.10. Ciclul de alezare alez are G85................................. G85....................................................... ............................................ ............................................. ..................................... .............. 22 6. Variabile şi parametri aritmetici........................ aritmetici................................ ................. ................. ................ ................. ................. ................. ................. ................. ..............23 .....23


1. Definirea sculelor – FUNC ŢIA T (TOOL) 1.1. Codificarea şi selectarea sculelor

Codificarea sculelor se face prin specificarea a doua perechi de numere 00 şi 00 precedate de cuvântul cheie T ce înseamnă tool=sculă Prima pereche de numere 00 reprezintă numărul sculei care coincide cu poziţia sculei în magazia de scule (turel ă) , iar cea de a doua pereche reprezintă numărul corecţiei de sculă.

T 00 Numărul sculei TOOL

1. Într-un bloc din program nu poate fi introdusă decât o comandă T 2. Când într-un bloc se programează şi deplasări ale sculei şi comanda T atunci blocul poate fi executat în următoarele două moduri , funcţie de maşină: a. Cele două comenzi sunt executate simultan; b. Funcţia T va fi executată până la finalizarea mişcării de deplasare; 3. Se recomandă programarea funcţiei T şi a comenzilor de deplasare în blocuri diferite


Ex : N1 G00X1000Y1400; N2T03 (selectează scula 3); N3X400Y1050;

1.2. Corec ţ ia sculelor

Corecţia sculelor este utilizată pentru a compensa abaterile de lungime şi de rază a sculelor, abateri datorate : 



Erorilor de măsurare introduse la măsurarea lungimii de compensare a sculelor; Uzurii sculelor în limitele uzurii acceptate a acestora;

1.3. Compensarea sculelor

Măsurarea sculelor implică determinarea următoarelor valori : 



Distanţa între punctul N şi punctul P măsurate pe direcţia axei Z – lungimea sculei; Raza sculei;

1.3.1.Măsurarea lungimii sculelor (compensarea de lungime)

Echipamentul CNC utilizeaz ă pentru poziţionarea sculei punctul P, care reprezint ă punctul de pe suprafaţa frontală a sculei prin care trece axa sculei. Valorile coordonatelor pe cele două axe ale planului de lucru sunt coordonatele acestui punct.


Pentru fiecare sculă ce va fi utilizată în program trebuie să fie măsurată distanţa pe axa Z între punctul P şi N. Aceste determinări trebuie montare/demontare a sculei.

efectuate

după

fiecare

operaţie

de

Aplicaţ ie : M ăsurarea lungimii sculei prin atingere 1. Trecerea în modul JOG şi deplasarea axului principal în vederea atingerii u şoare a acestuia de piesa de lucru prin introducerea unei foi ţ e de hârtei între acestea 2. Apăsarea butonului selectarea tastei rapide REL 3. Apăsarea secvenţ ei

pentru anularea valorii Z

şi

şi

4. Schimbarea sculei în pozi ţ ia de lucru 5. Trecerea în modul MDI şi programarea turaţ iei sculei 6. Trecerea în modul JOG, deplasarea sculei şi atingerea u şoar ă a suprafeţ ei piesei 7. Valoarea Z indicat ă acum de echipament este lungimea de lucru a sculei

şi a 8. Apăsarea butonului tastei rapide GEOM 9. Utilizarea tastelor s ăgeţ i sus-jos pentru selectarea parametrului H al sculei urmat ă de apăsarea

10.

tastei Repetaţ i paşii de mai sus pentru fiecare scul ă programat ă;

Compensarea de lungime a sculelor se apeleaz ă în program cu ajutorul comenzilor modale G43 şi G44 .

Comanda G43 adaugă valoarea apelată din tabela de offset-uri la valoarea coordonatei Z programată, deci compensarea sculei se realizează în sens pozitiv.


Comanda G44 scade valoarea apelată din tabela de offset-uri la valoarea coordonatei Z programată, deci compensarea sculei se realizează în sens negatin. Comanda G49 – anulează compensările de lungime de scule apelate cu G43 sau G44 Exemplu : T01 S1200 F315 M3 M8 G00 Z100 G43 Z5 H1 G00 X42.621 Y 29.25 G00 Z1

1.3.2.Compensarea de rază /diametru a sculelor

Fiecare sculă de rotaţie este definită prin lungime şi rază. În situaţia prelucr ărilor pe contur ale pieselor, profilul programat este urmărit de punctul P, care reprezintă axul sculei , punct în care raza sculei este 0. Pentru realizarea profilului, ar fi necesar în acest caz, programarea unui alt profil aflat la o distanţă faţă de conturul piesei egală cu raza sculei. Acest mod de lucru poate genera erori ale profilului şi necesită o nouă programare a acestuia pentru fiecare sculă utilizată. Ca urmare, se recomandă utilizarea comenzilor de compensare de rază în cadrul cărora centrul sculei se deplasează în mod automat pe un profil paralel cu profilul programat aflat la o distan ţă egală cu raza sculei, întotdeauna programându-se profilul din desen indiferent de raza sculei. În plus, se pot aplica corecţii de rază ale sculei.


Comenzile pentru compensarea de rază sunt :  



G40 – f ăr ă compensare de rază G41 – compensare de rază când profilul de prelucrat se afl ă în dreapta tăişului, în sensul de avans al sculei G42 – compensare de rază când profilul de prelucrat se afl ă în stânga tăişului, în sensul de avans al sculei

Exemplu : G00 Z-2.5 G00 G42 X48 D1 M98 P0018 G01 Z-5 M98 P0018 G00 Z50 G40 G49


2. Programe 2.1. Programul principal

1. Banda de start – simbolul % ce indică începutul unui program 2. Secţiunea de început – este utilizat ă pentru înscrierea numelui programului 3. Start program – simbolul ; (LF sau CR) ce se introduce imediat dup ă secţiunea de început; 4. Secţiunea programului – zona ce conţine comenzile de maşinare; 5. Secţiunea de comentarii – zona cu indicaţii ale programatorului 6. Banda de sfâr şit program - simbolul % ce indic ă sfâr şitul unui program 2 1

%

SF;

O0001; 4

N10 G91 G00 X120.0 Y80.0; N20 G43 Z-32.0 H01;

5 6

…. Nn0 Z0; M30;

3


Adrese utilizate în programe : 

    

     

O… - numărul programului urmat de un num ăr cuprins între 1 şi 9499; N… - numărul blocului : un număr între 1 şi 9999;â G… . simbolul comenzilor de lucru; X,Z,U,V – simbolul axelor; R – raza, parametru; C .- teşitur ă; F – avans S – turaţia; T – scula; M – funcţii auxiliare; P – întârziere, subprogram; Q – parametri ciclu;

Secţiunea programului este formată din blocuri. Sintaxa unui bloc este următoarea : N… G… X… Z… F… S… T.. M…

2.2. Subprograme

Dacă un program conţine o secţiune care se repetă în mod frecvent, atunci aceasta poate fi stocat ă în memorie sub forma unui subprogram. Un subprogram poate fi chemat din programul principal. De asemenea, un subprogram poate chema un alt subprogram, nivelele de subordonare fiind de maxim 4.

Sintaxa unui subprogram : O…..; Block1; Block2;

numărul subprogramului


…. Blockn; M99;

sfâr şit subprogram;

Chemarea unui subprogram într-un alt program (principal sau subprogram) se realizează cu comanda

M98 P OOO OOOO

NUMĂRUL SUBPROGRAMULUI

NUMĂRUL DE REPETIŢII ALE SUBPROGRAMULUI

Ex : PROGRAMUL PRINCIPAL

SUBPROGRAMUL

N0010;

O1010;

N0020;

N1020;

N0030 M98 P21010;

N1030;

N0040;

N1040;


3. Funcţii de comandă G

3.1. Comanda de interpolare liniar ă G00

Format : G00 X(U)… Z(W)….

3.2. Comanda de interpolare liniar ă G01

Format : G01 X… Y…. Z… F…


3.3. Comenzile de interpolare circular G02/G03

Sintaxele comenzii

N.. G02(G03) X(U)… Y(U) … I… J…F…

sau

N.. G02 (G03) X(U)… Y(U) … R… F….

În care I, K – coordonatele polu lui, R- raza arcului de cerc


3.4. Funcţia de întârziere G04 Sintaxă :

G04 X… - X specifică un anumit timp fiind permis modul de exprimare zecimal G04 P… - P specifică un anumit timp nefiind permis modul de exprimare zecimal


4. Coordonate polare 4.1. Sistemul de coordonate polar G15/G16

Programarea coordonatelor polare permite ca valoarea unui punct de pe profil să poată fi exprimată prin unghi şi rază. Prima axă a sistemului de planului de lucru poartă denumirea de axă polar ă Semnul pozitiv al unghiurilor este exprimat în sens trigonometric faţă de sensul pozitiv al axei polare. Format : G… G… G16 – porneşte sistemul de coordonate polar G… G15 – anulează sistemul de coordonate polar Ex : Introducerea unghiurilor şi a razelor în coordonate absolute N1 G17 G90 G16; - specificarea planului XY, a coordonatelor absolute, ini ţ ializarea sistemului de coordonate polar N2 G81 X100.0 Y30.0 Z-20 R-5.0 F200.0; - specificarea unei distanţ e de 100mm şi a unui unghi de 30° N3 Y150.0 ; - specificarea unei distanţ e de 100mm şi a unui unghi de 150° Introducerea unghiurilor în coordonate relative şi a razelor în coordonate absolute N1 G17 G90 G16; N2 G81 X100.0 Y30.0 Z-20 R-5.0 F200.0; N3 G91 Y120; N4 Y120;


Limitări : 

În sistemul de coordonate polar , comenzile de interpolare circular ă se vor specifica cu parametrul R;

N75 G17 G16 N80 G01 X50 Z30

4.2. Interpolarea în coordonate polare G12.1/G13.1

G12.1 – activează interpolarea polar ă G13.1 – dezactivează interpolarea polar ă Exemplu : N010 T0101; N0100 G90 G00 X60.0 C0 Z..; N0200 G12.1; N0201 G42 G01 X20.0 F1000; N0202 C10.0; N0203 G03 X10.0 C20.0 R10.0 N0204 G01 X–20.0; N0205 C–10.0; N0206 G03 X–10.0 C–20.0 I10.0 J0; N0207 G01 X20.0; N0208 C0; N0209 G40 X60.0; N0210 G13.1; N0300 Z..; N0400 X.. C..; N0900 M30;


5. Programarea ciclurilor 5.1. Comanda G51 – m ărire/micşorare, oglindire Comanda G50 – anulare G51

Pentru scalarea profilelor X,Y,Z – coordonatele punctului de bază PB faţă de care se face scalarea profilului I,J,K – factorii de scalare în valori pozitive pe cele trei axe (se specifică în valori decimale 1/1000) Prin programarea valorilor negative pentru I,J,K se va produce oglindirea profilului faţă de axa specificată care trece prin punctul PB

G51.1 se anulează cu G50 Programarea valorii I-1000 va produce oglindirea profilului faţă de planul YZ

Programarea valorii J-1000 va produce oglindirea profilului faţă de planul ZX

Programarea valorii K-1000 va produce oglindirea profilului faţă de planul XY


5.2. Comenzile G68/G69– rotirea profilelor Format N… G68 a… b… R… … N… G69 G68 – rotirea profilelor ON G69 – rotirea profilelor OFF a,b – coordonatele punctului de rotaţie R – unghiul de rotaţie Ex : N5 G54 N10 G43 T10 H10 M6 N15 S2000 M3 F300 N20 M98 P030100 N30 M30

O0100 N10 G91 G68 X10 Z10 R22.5 N15 G90 X30 Y10 Z5 N20 G1 Z-2 N25 X45 N30 G0 Z5 N35 M17


5.3. Ciclul de g ăurire G73 cu ruperea aşchiei Format :

N.. G98(G99) G73/G83 X.. Y.. Z.. (R…) P… Q… F… K… Scula pătrunde în material cu valoarea Q, dup ă care se retrage 1mm pentru ruperea aşchiei, apoi pătrunde iar cu un pas Q, până la atingerea cotei de adâncime programată G98(G99) – returnează planul de start (planul de retragere) X,Y.. – poziţia găurii Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere P[msec] – timpul de a şteptare la fundul g ăurii P1000=1 sec Q[mm] – adâncimea de p ătrundere K – numărul de repetiţii

5.4. Ciclul de alezare cu bara de alezat G76 Format : N.. G98(G99) G76 X.. Y.. Z.. (R…) F… Q… K… Scula se poziţionează cu avans rapid la planul de poziţionare şi apoi la adâncimea găurii cu avansul de lucru programat, axul maşinii se opreşte orientat, scula se deplasează valoarea Q cu avans rapid, se ridică la planul de retragere şi revine în poziţia iniţială G98(G99) – retragere la planul de start (planul de retragere) X,Y – poziţia găurii


Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere F – avansul Q[mm] – distanţa de repoziţionare orizontală K – numărul de repetiţii

5.5. Comanda de anulare a ciclurilor de găurire G80 Format : N.. G80

5.6. Ciclul de g ăurire G81 Format : N.. G98(G99) G81 X.. Y.. Z.. (R…) F… K… Scula parcurge de sus până la fund gaura de prelucrat cu avansul de lucru programat şi se retrage cu avans rapid la planul de retragere G98(G99) – retragere la planul de start (planul de retragere) X,Y – poziţia găurii Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere F – avansul K – numărul de repetiţii


5.7. Ciclul de g ăurire G82 cu întârziere la fundul găurii Format : N.. G98(G99) G82 X.. Y.. Z.. (R…) P… F… K… Scula parcurge de sus până la fund gaura de prelucrat cu avansul de lucru programat, aşteaptă acolo un timp programat pentru cur ăţirea fundului găurii şi se retrage cu avans rapid la planul de retragere G98(G99) – retragere la planul de start (planul de retragere) X,Y – poziţia găurii Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere P[msec] – timpul de a şteptare la fundul g ăurii P1000=1 sec F – avansul K – numărul de repetiţii

5.8. Ciclul de g ăurire G83 cu ruperea aşchiei şi retragere la planul de retragere Format : N.. G98(G99) G83 X.. Y.. Z.. (R…) P… Q… F… K… Scula pătrunde în material cu pasul Q, se întoarce la planul de start (G98) sau la planul de retragere (G99) , rupe aşchia şi o evacuează din gaur ă, se deplasează cu avans rapid la 1mm deasupra pasului de pătrundere următor, aşchiază încă un pas ş.a.m.d. până atinge cota de prelucrat

G98(G99) – retragere la planul de start (planul de retragere) X,Y – poziţia găurii


Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere P[msec] – timpul de a şteptare la fundul g ăurii P1000=1 sec F – avansul Q[mm] – adâncimea la o p ătrundere K – numărul de repetiţii

5.9. Ciclul de filetare cu tarodul G84 Format : N.. G98(G99) G84 X.. Y.. Z.. (R…) F… P…K… În cazul acestui ciclu va trebui folosit ă o mandrină de filetare cu compensare de lungime. Butonul de modificare procentual ă a turaţiei trebuie să fie 100%. Scula avansează în sensul acelor de ceasornic până la adâncimea programată, aşteaptă timpul P, dup ă care se inversează sensul de rotaţie şi se retrage cu acelaşi avans. G98(G99) – retragere la planul de start (planul de retragere) X,Y – poziţia găurii Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere P[msec] – timpul de a şteptare la fundul g ăurii P1000=1 sec F – avansul K – numărul de repetiţii


5.10. Ciclul de alezare G85 Format :

N.. G98(G99) G85 X.. Y.. Z.. (R…) F… K… Scula pătrunde cu avansul de lucru până la fundul găurii şi se retrage apoi cu avans rapid (G98) la planul de retragere. G98(G99) – retragere la planul de start (planul de retragere) X,Y – poziţia găurii Z – valoarea absolută (incrementală) a adâncimii găurii R[mm] – valoarea absolută (cu G91 incrementală) a poziţiei planului de retragere P[msec] – timpul de a şteptare la fundul g ăurii P1000=1 sec F – avansul K – numărul de repetiţii


6. Variabile şi parametri aritmetici Prin utilizarea variabilelor programele pot deveni mult mai flexibile. Astfel, pute ţi reacţiona la diferitele semnale, cum ar fi valori m ăsurate şi în funcţie de valoarea acestora să obţineţi profile diferite. Variabilele locale şi globale pot fi citite şi scrise, celelalte pot fi doar citite.

Număr variabilă

Tip variabilă

Funcţia

#0

Întotdeauna variabila 0 a sistemului

Are întotdeauna valoarea 0 şi nu poate fi schimbată

#1-#33

Variabile locale

#100-#149

Variabile globale

#500-#531

Variabile de sistem

Disponibile pentru a putea fi folosite în program cu diferenţa că #100-#149 sunt resetate la valoarea 0 după întreruperea alimentării, în schimb #500-#531 nu sunt resetate

#1000

Alimentarea magaziei : atingerea capătului barei

#1001

Alimentarea magaziei : încărcătorul a avansat

#1002

Alimentarea magaziei : prima piesă a fost înlocuită

#2001-#2932

Offset-urile de sculă

#3901

Numărul nominal al piesei

#3902

Numărul de piese de executat

Calcule cu variabile


Operator matematic

Exemplu

=

#1=#2

+

#1=#2+#3

-

#1=#2-#3

*

#1=#2*#3

/

#1=#2/#3

#1=#2*#3 + #5/2

În timpul execut ării programului se pot lua o serie de decizii în func ţie de anumite stări ale sistemului sau st ări programate Comenzile utilizate sunt IF şi GO TO cu următoarea sintaxă :

IF [condi ţ ie] THEN Sau IF [condi ţ ie] GO TO N.. num ărul blocului de salt

Ş i GO TO N.. unde N num ărul blocului de salt

Ex :

IF [#1 EQ #2] THEN #3=5 Sau IF [#1 GT 10] GOTO 4


Sau GOTO 3 – sare la blocul nr. 3 GOTO #3 – sare la variabila nr. 3

Operator logici

Ce reprezintă

EQ

Egal cu (=)

NE

Nu este egal cu (≠)

GT

Mai mare decât (>=)

GE

Mai mare sau egal cu (≥)

LT

Mai mic decât (<)

LE

Mai mic sau egal decât (≤)

Curs Freza Fanuc - Tehnologi

Recommend Documents