INTOXICAŢIA INTOXICAŢIA ACUTĂ CU OPIACEE OPIACEE ŞI TRATA TRATAMENTUL MENTUL EI TRATAMENT TRATAMENT !!!! asta veti fi intrebati la examen
Tratament Tratament specific La nedependenţi. Antidotul este antagonistul pur al receptorilor μ şi κ, NALOXON. Acesta este de preferat I. faţă de alţi reprezentanţi ai clasei (naltrexone, nalmefen) datorită perioadei de latenţă mai scurtă. oza este de !,"# $ mg, intra%enous lent (daca nu este posi&il, se poate administra si intramuscular), e%entual repetat p'nă la o doză de aproximati% !mg. aloxonul amelioreaza *ipotensiunea, sedarea si crizele epileptice, nu influenţează +nsă edemul pulmonar. (Tratarea (Tratarea edemului pulmonar se poate poate face si prin %entilatie cu presiune poziti%a). poziti%a). Timpul de inumatatire al naloxonului este de aproximati% " ore astfel incat este necesară repetarea dozei de naloxon in cazul intoxicatiei cu metadona care are un timp de actiune de $"-" ore. /neori este necesar ca pacientul sa fie usor imo&ilizat intrucat dupa administrarea naloxonului pacientii pot de%eni agresi%i. aca starea starea pacien pacientul tululu uluii nu se amelio ameliorea reaza za dup dupaa admini administr strare areaa antago antagonis nistul tului, ui, se re-e%al re-e%aluea ueaza za aca diagnosticul. 0ste posi&il sa fie o intoxicatie mixta si cu alte medicamente sau este o intoxicatie mult mai se%era decat s-a sta&ilit initial. Administra Administrarea rea naloxonului naloxonului impune prudenta la pacientii cu afectiuni cardiologice cardiologice datorita datorita cresterii cresterii ni%elului de catecolamine in circulatie circulatie care pot precipita crize *ipertensi%e *ipertensi%e si palpitatii. La dependenţi dependenţi, naloxonul (c*iar o doză de doar !,1 mg, intra%enos) ar putea determina sindrom de II. a&stinenţă. e aceea, se inter%ine de o&icei cu un agonist-antagonist (antagonist μ, agonist κ) de tipul nalbufină 2este de preferat faţă de alţi reprezentanţi ai clasei (nalorfină) datorită perioadei de latenţă mai scurtă3 sau agonistul parţial al receptorilor μ de tip buprenorfină. Tratament Tratament suporti% 4rima măsură terapeutică este reprezentată de intu&aţie oro-tra*eală şi suport %entilator 5555 la pacientii cu intoxicatie intoxicatie gra%a si o&tinerea accesului accesului %enos. %enos. 6aoritatea 6aoritatea deceselor deceselor se produc prin deprimare respiratorie se%era. aca intoxicatia s-a produs pe cale digesti%a se administreaza solutie de car&une acti%at (e%entual se face spalatura gastrica daca pacientul nu este comatos si daca pacientul este gasit in maxim o ora de la administrarea drogului). 4oate fi necesara cateterizarea %ezicii urinare in caz de retentie acuta de urina sau realizarea de clisme in caz de constipatie re&ela. 7e trateaza dezec*ili&rele *idro-electrolitice si in cazul unei come prelungite se face profilaxia infectiilor respiratorii. 8ntre su&stanţele din categoria opiaceelor care pot determina intoxicaţii acute sunt9 morfină tebaină tebaină meperidinăpe meperidinăpetidină tidină "Mial#in$% "Mial#in$% penta&o'ină penta&o'ină . /tili tiliza zate te mai mai ales les +n scop scop ana analget lgetic ic99 morfină "(ortral$%, piritr piritrami amida, da, le%ome le%ometad tadil, il, le%orf le%orfano anol, l, mai rar &up &upren renorf orfina ina şi tramad tramadolu olull (agoni (agonişti şti parţia parţiali li ai receptorilor μ): $. utilizate utilizate mai ales ales ca antitusi%e9 antitusi%e9 codeină, codeină, propoxifen propoxifen (le%o (le%o ; dextro), dextrometo dextrometorfan rfan (dau mai rar rar intoxicaţii intoxicaţii acute): acute): <. utilizate utilizate mai ales ales pentru anestezie anestezie genera generală lă (fentanil, (fentanil, alfentanil, alfentanil, sufenta sufentanil, nil, renifentan renifentanil): il): ". utilizate utilizate mai ales ales ca antidiareice antidiareice99 loperamid, loperamid, difenoxilat, difenoxilat, difenoxin difenoxin (dau (dau mai rar intoxicaţii intoxicaţii acute): acute): 1. utilizate utilizate mai mai ales ca ca tratament tratament su&stitu su&stituti% ti% pentru pentru dependenţ dependenţii de opiacee opiacee (metadon (metadonă): ă): =. utiliz utilizate ate exclus exclusi% i% ca ca drog drog (*eroin (*eroina): a): >el mai frec%ent intoxicaţiile sunt produse +nsă de morfină, petidină?meperidină, )eroină, penta&o'ină. Alta clasificare9 *.
. /. 2.
A#onis A#onisti ti ai re'e re'eptor ptorilo ilorr opioi&i opioi&i a. Al'a Al'alo loi& i&ii natu natura rali li i. +u afinita afinitate te modera moderata, ta, 'odein 'odeina a ii. +u afini afinitat tatee inalta inalta,, morfin morfina a t)eba t)ebaina ina b. -eri -eriva vati ti de semi semisi sint nte& e&a a i. +u afinitate afinitate moderata, moderata, di)idro di)idro'odei 'odeina na oxi'odo oxi'odon n )idro' )idro'odon odon ii. +u afinitat afinitatee inalta, inalta, )eroina )eroina )idromorfo )idromorfon n oximorfo oximorfon n '. -eri -eriva vati ti de sint sinte& e&a a i. +u afinitate afinitate moderata, moderata, propoxi propoxifen fen dextropr dextropropoxi opoxifen fen loperamide loperamide difenoxin difenoxin ii. +u afinitate afinitate inalta, inalta, metadona metadona meperidina meperidina fetanil fetanil affentan affentanil il levorfano levorfanoll A#onis A#onisti ti parti partiali ali,, bupre buprenor norfina fina trama tramadol dol A#onisti A#onisti anta#onisti anta#onisti "a#onis "a#onisti ti R 0 anta#onisti anta#onisti R1%, noalorfi noalorfina na nalbufina nalbufina penta&o' penta&o'ina ina "(ortral% "(ortral% Anta#onisti Anta#onisti 'ompet 'ompetitivi itivi "a#onisti "a#onisti R 0 0 anta#onisti anta#onisti R1%, R1%, naloxone naloxone naltre naltrexone xone nalmefe nalmefene. ne.
7e disting două situaţii diferite prin circumstanţele de producere, +n care atitudinea terapeutică tre&uie să fie de asemenea diferită9 I. intoxicaţia acută la o personă nedepedentă (fie un pacient tratat cu opiacee pentru analgezie, contra tusei sau diareei sau ca anestezic, +nsă care nu este dependent, fie la persoană care utilizează aceste su&stanţe +n scop euforizant, dar ca nu a de%enit dependent): II. intoxicaţia acută prin suprado&a3 la o persoană dependentă (fie utilizează su&stanţa ca drog, fie +n unul din scopurile terapeutice enumerate9 analgezic, antidiareic, antitusi%, anestezic general) sau la un pacient +n perioada de menţinere pe metadonă. >riterii orientati%e I faţă de II9 morfinomanii pot fi recunoscuţi după mediul din care sunt trimişi la spital, după unele detalii legate de aspect9 urmele de inecţii de pe corp, mai ales la plica cotului: pacienţii cu istoric de consum +ndelungat de analgetice narcotice sunt +n general pacienţi canceroşi +n stadiile terminale cu acces la astfel de su&stanţe. Atenţie la faptul că *eroina se poate priza, iar pul&erile de opium se pot fuma. @iscul este mare la persoanele dependente si toleranta care sunt o&isnuite cu doze mari dar la care sensi&ilitatea re%ine dupa cate%a zile de oprire a administrarii drogului. Intoxicatie9 supradozare (apare la doze f diferite in functie de pacient) iatrogen suicidar TABC/ >BII> 7imptomele sunt identice la dependenţi şi nedependenţi, +nsă la persoanele ne-dependente sunt mai accentuate sau se manifestă la doze mai mici de su&stanţă, datorită faptului că nu s-au instalat fenomene de toleranţă ca +n cazul celor dependenţi. Intoxicatie acuta9 Daza euforica Daza de excitatie Daza de deprimare E 7imptome datorate predominant acţiunii opiaceelor la ni%elul sistemului nervos 'entral . Cpiaceele determină iniţial senzatie de euforie ulterior a#itaţie psi)o4motorie prurit 'utanat, determinat de fapt de eli&erarea de *istamină./rmează la scurt timp faza in*i&itorie la ni%el central (persoana manifestă disforie, apatie, posi&il şi ostilitate, agresi%itate c*iar), dizartrie, lentoare intelectuală, alterări ale memoriei, atenţiei, alterarea reflexelor, somnolenţă, contracturi musculare in%oluntare. 7upra-adăugarea simptomatologiei %egetati%e poate să determine 'onvulsii 'omă, deces. E 7imptome datorate predominant acţiunii opiaceelor la ni%elul sistemului nervos ve#etativ . Cpiaceele determină mio&ă, prin acţiune la ni%elul nucleului 0dinger-Festp*al (exagerarea reflexelor de adaptare la lumină). 0 xcepţie face meperidina=petidina, datorită efectelor uşor muscarinolitice (determină midriază). Cpiaceele dau deprimare respiratorie !!!! 'ea mai fre'venta 'au&a de de'es (prin acţiune in*i&itorie asupra centrului respirator &ul&ar), %asodilataţie periferică (prin eli&erare de *istamină şi efect %asodilatator direct), cu s'ăderea tensiunii arteriale , mai ales +n ortostatism, s'ăderea fre'venţei 'ardia'e posibil edem pulmonar a'ut . 0li&erarea de *istamină este responsa&ilă şi de ras* cutanat, prurit, bron)ospasm. Alte simptome9 'onstipaţie #reţuri vărsături retenţie a'ută de urină (opiaceele determină spasm sfincterian), )ipotermie ri#iditatea trun')iului.
$
