CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ – BALES (Tehnica sociometrica Bales) Chestionarul de evaluare interpersonală Bales funcţionează în virtutea unei legi generale a percepţiei sociale interpersonale. Teoria pe care se sprijină elaborarea unui asemenea chestionar, derivă inductiv din analiza factorială a personalităţii şi a raporturilor interpersonale, fiind construită prin deducţia proprietăţilor unui spaţiu analitic factorial tridimensional. Dimensiunile acestui spaţiu reprezintă codificarea unor dominante factoriale antagoniste ce funcţionează la nivel interpersonal, identificate prin studii factoriale complexe, ale nivelului personal şi interpersonal: „tendinţe de dominare spre tendinţe de supunere şi acceptare a dominării”, reprezintă dimensiunea „superioarăinferioară” [upward (U) - downward (D)] a modelului spaţial; „tendinţe de conservatorism spre tendinţe de radicalism”, reprezintă dimensiunea „anterioară-posterioară” [forward (F) - backward (B)]; „tendinţe de sociabilitate spre tendinţe de izolare”, reprezintă dimensiunea „pozitivă - negativă” [positive (P) - negative (N)] a modelului spaţial. Fiecare dimensiune are două direcţii opuse, iar literele din paranteză, sinteză a participării diferenţiate şi progresive a unor serii de factori personali şi interpersonali, desemnează tendinţele de orientare a personalităţii în spaţiul interpersonal. Tendinţa de realizare a personalităţii în raporturile interpersonale apare în sistemul lui Bales, fie ca expresie unică a unei dominante factoriale, fie ca indicatorul direcţional final al tipului de personalitate interpersonală şi este format prin combinarea corespunzătoare a literelor ce codifică direcţiile dimensiunilor modelului spaţial tridimensional (Mureşan, 1980, pp. 99). Fiecare tip de personalitate apare ca o centrare a personalităţii individului fie pe una direcţiile opuse ale spaţiului interpersonal tridimensional, direcţie ce reprezintă indicatorul sintetic al unor serii convergente de factori personali şi interpersonali, fie pe o rezultantă a unor direcţii diferite, care reprezintă indicatorul sintetic al unor serii convergente sau divergente de factori personali şi interpersonali. Tipurile au un nume care sugerează direcţia valorică a realizării comportamentului individului în grup. Indicatorul direcţional final al tipului de personalitate interpersonală este expresia tendinţelor de afirmare şi realizare a personalităţii şi comportamentului interpersonal al individului în grup, tendinţe puse în evidenţă prin coordonarea imaginilor socioperceptive pe care membrii grupului şi le formează despre individul respectiv. Prin aplicarea chestionarului de evaluare interpersonală se pot obţine 27 de tipuri de personalitate interpersonală, cu rolurile de grup corespunzătoare şi direcţiile lor valorice. De asemenea, acest instrument oferă informaţii despre modalităţile de integrare şi interacţiune a membrilor grupului, despre comportamentele caracteristice fiecărui tip, despre trăsăturile de personalitate, despre imaginea de sine şi percepţia interpersonală, despre poziţia în spaţiul tridimensional, despre autoaprecierea şi interaprecierea membrilor grupului.
CHESTIONAR DE EVALUARE INTERPERSONALĂ - FORMA ,,A’’ ,,Notaţi pe o foaie de hârtie, pe verticală, numele tuturor membrilor grupului dvs., iar pe orizontală 26 rubrici corespunzătoare celor 26 de întrebări din chestionarul de mai jos. Concentraţi-vă atenţia asupra tuturor membrilor grupului, încercaţi să vă amintiţi cum s-a comportat fiecare, ce atitudini a avut, ce trăsături îi caracterizează, stabiliţi-va cât mai clar ce gândiţi, ce credeţi despre fiecare persoană din grup, care este părerea dvs. despre fiecare dintre membri grupului. Puteţi lucra apoi în două moduri: 1. - răspundeţi prin DA sau NU la toate întrebările din chestionarul de evaluare referitor la prima persoană din tabel; dacă nu puteţi răspunde precis, fie din cauza lipsei de informaţii, fie din cauza unor conflicte sau ambiguităţi, puneţi semnul întrebării, omiteţi întrebarea respectiva şi continuaţi cu întrebarea următoare; faceţi acelaşi lucru în legătură cu fiecare dintre celelalte persoane din grupul dumneavoastră, înscrise în tabel; 2. - răspundeţi prin DA sau NU sau semnul întrebării la prima întrebare din chestionar pentru toate persoanele din grup, apoi la a doua întrebare pentru toate persoanele din grup şi aşa mai departe, până terminaţi toate întrebările. Fiţi cât mai sinceri în răspunsuri; încercaţi să vă detaşaţi de subiectivism, de relaţiile amicale cu unii dintre membrii grupului, de cele conflictuale cu alţi membri ai grupului. Fiţi cât mai obiectivi. Răspundeţi cu aceeaşi sinceritate atât în legătură cu ceilalţi membri ai grupului, cât şi în legătură cu dumneavoastră înşivă.’’ 1. Primeşte multe interacţiuni din partea altora? 2. Îi place să fie în fruntea grupului? 3. Este în măsură să realizeze o sarcină importantă? 4. Îşi asumă responsabilitatea pentru sarcina conducerii? 5. Tinde spre o autoritate autocrată? 6. Cere satisfacţii şi avantaje? 7. Tinde să domine? 8. Se crede distractiv? 9. Este cordial şi personal? 10.Vă stârneşte admiraţia? 11.Î ajută pe ceilalţi să-şi afirme / confirme opiniile? 12.Pledează pentru ideile şi convingerile conservatoare ale grupului? 13. Tinde să fie totdeauna obiectiv? 14.Consideră că independenţa sa individuală este foarte importantă? 15.Crede că alţii se conformează prea mult la normele de conduită morală şi socială? 16.Respinge superstiţiile în general? 17.Îl simpatizaţi? 18.Reuşeşte să-i facă pe alţii să înţeleagă (să simtă) că îi admiră? 19.Crede că pentru alţii relaţiile de egalitate şi umanitate reprezintă ceva foarte important? 20.Este un tip introvertit, introspectiv? 21.Crede că este necesar să recurgă la sacrificii de sine pentru valori superioare? 22.Este un tip refractar? 23.Accepta cu uşurinţă insuccesul şi retragerea? 24.Pare să se abţină pasiv de la cooperare? 25.Tinde să stabilească relaţii şi să se identifice cu persoanele neprivilegiate din grup? 26.Tinde să se deprecieze?
CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ – „FORMA A” Foaie de răspuns Sub. Nr.î.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
CODURILE PENTRU CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ
1. DA = U 2. DA = UP 3. DA = UPF 4. DA = UF 5. DA = UNF 6. DA = UN 7. DA = UNB 8. DA = UB 9. DA = UPB 10.DA = P 11.DA = PF 12.DA = F 13.DA = NF 14.DA = N 15.DA = NB 16.DA = B 17.DA = PB 18.DA = DP 19.DA = DPF 20.DA = DF 21.DA = DNF 22.DA = DN 23.DA = DNB 24.DA = DB 25.DA = DPB 26.DA = D
1. NU =D 2. NU =DN 3. NU =DNB 4. NU =DB 5. NU =DPB 6. NU =DP 7. NU =DPF 8. NU =DF 9. NU =DNF 10.NU =N 11.NU = NB 12.NU = B 13.NU = PB 14.NU = P 15.NU = PF 16.NU = F 17.NU = NF 18.NU = UN 19.NU = UNB 20.NU = UB 21.NU = UPB 22.NU = UP 23.NU = UPF 24.NU = UF 25.NU = UNF 26.NU = U
Descrierea şi interpretarea chestionarului Pentru identificarea tipurilor de personalitate interpersonală, Bales propune acest chestionar în trei forme: A, B si C. Forma A este de bază, iar formele B şi C, sunt construite pentru control, predicţie şi validare. Cea mai utilizată pentru diagnosticarea personalităţii interpersonale este forma A, formă pe care am utilizat-o în realizarea modelului experimental. Chestionarul cuprinde 26 de întrebări, fiecare întrebare fiind profund fundamentată prin cercetări de analiză factorială asupra personalităţii şi comportamentului interpersonal. Autorul precizează că un asemenea instrument nu se aplică pe orice tip de grup, ci numai „unui grup autoanalitic competent”, bine orientat şi integrat în sarcină, ai cărui membri se cunosc foarte bine între ei şi care dispun de abilităţi în sensul observaţiei, pătrunderii analizării şi evaluării autentice a diferitelor comportamente de grup, a dinamicii acestor comportamente”. Aplicarea chestionarului trebuie să fie precedată de exerciţii de sensibilizare în rândul membrilor grupului, de analiză şi evaluare a structurii şi dinamicii comportamentului interpersonal, în cele mai variate situaţii. De asemenea, trebuie încurajată atitudinea pozitivă şi responsabilitatea în rândul membrilor grupului, dincolo de orice relaţii amicale sau conflictuale cu persoanele pe care urmează să le evalueze, pentru a evita fenomenul de centrare pozitivă sau negativă a interaprecierii. Întrucât nu toate aspectele comportamentului interpersonal apar în câmpul percepţiei interpersonale, trebuie dezvoltată la membri grupului, capacitatea de inferenţă a acestora cu informaţiile pe care le deţin. Subiecţii pot lucra în două moduri: 1. răspund în legătură cu un subiect la toate întrebările; 2. răspund la o întrebare în legătură cu toţi ceilalţi subiecţi. Mai sensibilă este cea de-a doua variantă, întrucât se pot face ad hoc comparaţii între subiecţii din grup. Diagnosticarea tipului de personalitate interpersonală presupune efectuarea unei întregi serii de operaţii. 1)
Într-o primă fază, se notează în dreptul fiecărui răspuns „DA”, respectiv „NU”, un cod specific, existent în grila chestionarului, format dintr-una, două sau trei litere, cod care reprezintă de fapt iniţialele axelor spaţiului interpersonal tridimensional. Codul este indicele unui anumit tip de personalitate.
2)
În a doua fază, se stabileşte pe foaia de răspuns a fiecărui subiect, frecvenţa literelor din codurile transcrise la răspunsurile date, pentru toţi membrii grupului, inclusiv pentru sine, în scopul de a obţine ulterior imaginea pe care o are un anumit membru al grupului despre fiecare dintre ceilalţi.
3)
În a treia fază, se stabileşte pentru fiecare subiect frecvenţa literelor din coduri, prin însumarea rezultatelor de la toţi membrii grupului, pentru a obţine imaginea pe care grupul o are despre fiecare dintre membrii săi componenţi.
4)
În a patra fază, se stabileşte tipul de personalitate interpersonală, respectând următorii paşi: 1. se compară două câte două valorile tendinţelor opuse (U-D, P-N, F-B), se scad cele mai mici din cele mai mari şi se asociază literele corespunzătore tendinţelor, cu valorile cele mai mari; 2. după o regulă arbitrar stabilită de Bales, în grupurile mici (cu mai puţin de 12 membri), rezultatele mai mici ca 3 nu sunt luate în consideraţie în stabilirea tipului de personalitate interpersonală; 3. combinarea într-un „indicator sintetic direcţional final” a componentelor direcţiilor rămase pentru a se obţine tipul final de personalitate interpersonală, ca expresie a coordonării interaprecierilor pe care le primeşte un membru al grupului de la toţi ceilalţi. Se pot stabili 27 de tipuri de personalitate interpersonală.
Tipurile de personalitate interpersonală Principale tipurile de personalitate interpersonală pe care le-a identificat Robert Free Bales, în urma aplicării chestionatului său, sunt următoarele: 1. AVE: oscilant mediu pluridirectional; 2. U: orientat spre succes material şi putere; 3. UP: orientat spre succes social; 4. UPF: orientat spre solidaritate şi progres social; 5. UF: orientat spre loialitate şi cooperare în grup; 6. UNF: orientat spre autoritate autocrată; 7. UN: înclinat puternic spre afirmare; 8. UNB: orientat puternic spre individualism, recompense şi gratificaţie; 9. UB: orientat spre relativism valoric şi expresie; 10. UPB: orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm; 11. P: orientat spre egalitarism; 12. PF: orientat spre iubire altruistă; 13. F: orientat spre convingerile conservatoare din grup; 14. NF: orientat spre obiectivitate; 15. N: orientat spre izolare individualistă; 16. NB: orientat spre respingerea conformităţii sociale; respingerea socială; 17. B: orientat spre respingerea convingerilor conservatoare din grup; 18. PB: orientat spre liberalism permisiv; 19. DP: orientat spre încredere în bunătatea altora; 20. DPF: orientat spre salvare prin dragoste; 21. DF: orientat spre autocunoaştere şi subiectivitate; 22. DNF: orientat spre autosacrificiu pentru valori; 23. DN: orientat spre respingerea succesului social; 24. DNB: orientat spre insucces şi retras; 25. DB: orientat spre reţinerea de la cooperare; 26. DPB: orientat spre identificarea cu cei neprivilegiaţi; 27. D: orientat spre deprecierea de sine Pentru stabilirea coaliţiilor probabile dintre membri grupului, se vizualizează poziţia fiecărui membru al grupului în spaţiul tridimensional, după ce a fost amplasat în funcţie de coordonatele existente, înaintea dominantei fiecăreia dintre cele trei tendinţe bipolare. Apoi se determină distanţa dintre puncte, în vederea unirii lor. Se porneşte de la punctul cel mai de jos, notându-se datele lui numerice, dedesubt sunt trecute datele numerice ale altui punct; se face scăderea algebrică, se face pătratul diferenţelor, apoi suma pătratelor diferenţelor şi, în final, se extrage rădăcina pătrată. Consideraţii finale: prin aplicarea chestionatului Bales se constată distribuţii mai frecvente în partea pozitivă decât în partea negativă, în partea anterioară decât în cea posterioară. Subiecţii de sex masculin sunt amplasaţi mai degrabă în partea negativă-posterioară, iar cei de sex feminin în partea pozitivă inferioară. Subiecţii izolaţi se situează de obicei în partea negativă-anterioară. De asemenea, s-a observat că liderii de sex masculin prezintă de obicei personalitate interpersonală de tip: UF, UP, UPF, iar cei de sex feminin: PF, P, DP. Coaliţiile cele mai puternice sunt în zona UPF. Chestionarul Bales aduce trei contribuţii majore: 1. contrazice ipoteza clasică referitoare la distribuţia unidimensională progresivă a statutelor şi rolurilor indivizilor în grup (în momente diferite, indivizii joacă roluri diferite); 2. este o tehnică ce pune în evidenţă nu doar imaginea de sine a unui individ, ci mai ales imaginea altora despre acesta; 3. operează cu trăsături bipolare de personalitate, dispuse într-un spaţiu tridimensional, spre deosebire de alte chestionare de personalitate, uni, bi sau multidimensionate, în care trăsăturile de personalitate sunt dispuse în acelaşi plan.
Descrierea tipurilor psihologice ale personalităţii interpersonale (tipurile rolurilor de grup şi direcţiile lor valorice) 1. Tipul AVE: oscilant mediu pluridirectional Caracteristica fundamentală a acestui tip este inconsecvenţa şi oscilaţia medie nedirecţionată, în sensul unei realizări nerelevante pe dimensiunile spaţiului interpersonal al grupului din care face parte. Este un tip incoerent, ambiguu, contradictoriu, instabil, paradoxal. Geneza comportamentului său oscilant trebuie căutată şi dincolo de trăsăturile bazale ale personalităţii, în poziţiile nedefinite, arbitrare şi contradictorii pe care le-a ocupat în grupurile pe care le-a traversat de-a lungul existenţei sale. Tipul „mediu” este un tip potenţial, posibil şi greu de cunoscut. Dacă prezintă anumite trăsături de personalitate, acestea nu se coordonează consecvent în nici una din direcţiile definite de Bales. Acest tip rămâne în afara capacităţii de evaluare a chestionarului evaluării interpersonale. Autorul distinge trei moduri posibile prin care o persoană poate în final să ajungă într-o asemenea clasificare: 1. posesia unor trăsături de extremă, dar în direcţii opuse şi care se anulează reciproc prin tehnica de evaluare folosită de autor; 2. neobişnuita ei flexibilitate şi mobilitate în timp, cu incursiuni moderate în diverse direcţii, în diferite contexte situaţionale. O asemenea persoană manifestă o mare capacitate de adaptare situaţională, însă la un nivel de integrare scăzut; 3. un al treilea mod de a caracteriza poziţia AVE este mai multa sau mai puţina flexibilitate, stabilitate, imobilitate şi inerţie a structurilor de comportament ale tipului care realmente se situează la punctul de intersecţie al mediilor celor mai multe variabile de personalitate. În general, tipul oscilant mediu pluridimensional este confuz, lipsit de încredere în sine, schimbător în opinii şi atitudini, uneori foarte activ, iar alteori liniştit, retras şi inactiv. Nefiind centrat pe nici una din direcţiile de realizare în raporturile interpersonale, manifestă o mare capacitate de restructurare şi este adesea creativ. 2. Tipul U: orientat spre succes material si putere Tipul U este localizat în partea superioara a spaţiului de grup de către membrii grupului din care face parte. În realizarea propriilor sale scopuri şi valori se orientează spre succes material şi putere. Este în general un tip puternic, spontan, flecar, robust, extravertit, aventurier, moderat în relaţiile amicale dar şi în cele conflictuale. Manifestă un înalt grad de activism şi participare socială, precum şi tendinţa de conversiune a impulsurilor şi trebuinţelor inferioare în acţiune deschisă. Prezintă, de asemenea, tendinţe de dominare şi preluare a conducerii, precum şi tendinţe psihopatice şi maniacale. În cazul în care obţine conducerea este foarte posibil să devină un lider autoritar. Tinde să-şi identifice imaginea de sine cu un sentiment de succes şi putere materială. Este sigur de sine şi încrezut. Este perceput corect de grup, dar se percepe mai puţin corect, deoarece tinde să se supraaprecieze. Este puţin manierat şi specializat în problemele socio-afective ale grupului, se comportă adesea prea dur, generând agresivitate în rândul membrilor grupului. În reţeaua interacţională de grup prezintă un înalt coeficient al interacţiunii totale iniţiale. Tinde să se adreseze grupului ca unui întreg şi se remarcă printr-o scăzuta tendinţă de a se adresa fiecărui individ în parte, deoarece este concentrat asupra grupului ca întreg. În ansamblul valorilor sale, cea mai centrală este puterea materială. Este egocentric, iar loialitatea faţă de grup înseamnă, în special, loialitatea faţă de el. Dezaprobă pe alţii şi trecutul, dar are mai multă încredere în viitor şi prezintă un înalt nivel de aspiraţie. Nu suportă autoritatea. Are de obicei o poziţie centrală în structura de putere a grupului. Emite multe sugestii şi opinii, dar primeşte puţine. Reacţia altora faţă de el este, în general, una de rezistenţă iar calitatea interacţiunii lui este negativă. 3. Tipul UP: orientat spre succes social Tipul UP este localizat în partea superioară-pozitivă a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este un tip sociabil, extravertit, tinde să domine, dar în acelaşi timp este deschis şi prietenos. În realizarea propriilor lui valori şi scopuri, se orientează spre succes social şi popularitate. Este un generator de interacţiuni pozitive în grup. Îi încurajează pe alţii şi îi ajută să stabilească relaţii pozitive între ei şi să-şi exprime deschis opiniile şi sugestiile lor. Este văzut ca valoros pentru sarcinile grupului. În ciuda succesului său social şi a popularităţii meritate se supraapreciază, în general, ca fiind cordial personal şi valoros pentru sarcinile grupului şi îi supraapreciază pe ceilalţi cu privire la înţelegere, deşi, în celelalte privinţe, tinde să-i aprecieze corect. Imaginea sa de sine prezintă o expansiune inadecvată, ca urmare a supraaprecierii. Interacţiunea totală pe care o iniţiază în
grup este înaltă şi tinde să preia conducerea, iar în acest sens manifestă un înalt grad de responsabilitate socială. Caracteristica sa interacţională este cererea şi emiterea de informaţie şi opinie. Este adesea liderul popular în grup. Ceilalţi doresc mult să-i adreseze sugestiile lor. Tinde a se adresa mai degrabă grupului ca un întreg, dar nu ignoră nici adresarea către fiecare membru în parte. Prezintă: statut social înalt, participare socială, dominanţă, sociabilitate, aptitudini de conducere şi abilitate acţională în rol. 4. Tipul UPF: orientat spre solidaritate şi progres social Acest tip este localizat în zona superioară-pozitivă-anterioară a spaţiului grupului. Tinde să se specializeze în comportamente de solidarizare a membrilor grupului orientaţi în sarcină, în vederea asigurării progresului social al grupului. Este un factor de progres social relaţional interpersonal şi de înaltă interacţiune pozitivă în grup. Adesea este întâlnit ca lider democratic. În realizarea propriilor sale valori şi scopuri se orientează spre solidaritate socială şi progres, în acelaşi timp. Raţionamentul său tacit pare să fie: „un bun grup este unul democratic - membrii lui trebuie să discute lucrurile împreună şi să decidă unanim ce trebuie să facă”. Ia iniţiative în conducerea grupului şi îl orientează spre realizarea optimă a intereselor sale fundamentale. Manifestă foarte mult interes pentru sarcină şi este apreciat ca fiind cel mai valoros pentru sarcinile grupului. Îşi percepe corect poziţia şi rolul său în grup şi este, de asemenea, perceput corect. Tinde să se adreseze grupului ca un întreg, iar uneori, fiind mult prea centrat pe interesele generale ale grupului, le ignoră pe cele particulare. Are coeficientul de primire a interacţiunii înalt. Tinde spre putere, dar nu ţine în mod deosebit să aibă cea mai puternică poziţie în grup. Este prietenos şi umanitarist. Manifestă: sociabilitate, consecvenţă, activism, dominanţă, Eu puternic, eficienţă intelectuală ridicată, statut social înalt, participare socială şi abilitate acţională în rol. 5. Tipul UF: orientat spre loialitate şi cooperare în grup Tipul UF este localizat în partea superioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Ia iniţiativa sau conducerea în emiterea de sugestii în grup. Este puternic orientat spre sarcină şi valoare. În raporturile cu ceilalţi este impersonal în sensul neutralităţii afective, de aceea nu este consecvent prietenos, dar nici neprietenos. În realizarea propriilor sale valori se orientează şi se specializează în comportamentele de generare a loialităţii şi cooperării în grup. Raţionamentul său tacit pare să fie: „Un grup nu-şi poate realiza sarcina fără cooperarea voluntara a fiecăruia”. În grup se identifică cu un „plan mai general”, un plan impersonal, care tinde să obţină loialitatea tuturor membrilor şi concilierea conflictelor. Îi face pe alţii să se simtă că nu ar trebui să fie aşa de individualişti. Tinde spre autoritate şi este adesea întâlnit în poziţia unui lider democrat. Manifestă abilitatea de a transforma prin persuasiune comportamentele individualiste, în comportamente de cooperare. Finalitatea acţiunilor sale se reflecta în creşterea coeficientului de participare al fiecărui membru al grupului la realizarea sarcinii în comun şi în distribuirea obiectivă, imparţiala şi impersonală a recompenselor şi gratificaţiilor. Coeficientul său de emitere şi primire a interacţiunii în grup este înalt, dar coeficientul său de adresare individuală este relativ scăzut. Acordă mai multă atenţie grupului ca un întreg şi tinde să ignore membrii componenţi. Generează puţine tensiuni şi bună dispoziţie în grup. Manifestă: statut social înalt, participare socială, dominanţă, sociabilitate, aptitudini de conducere, consecvenţă, rigiditate impersonală, autocontrol şi stăpânire de sine, rafinament, slabe tendinţe nevrotice, abilitate acţională în rol. 6. Tipul UNF: orientat spre autoritate autocrată Tipul UNF este localizat de către partenerii săi de grup în partea superioară-negativă-anterioară a spaţiului grupului. În realizarea propriilor sale valori şi scopuri, pare să se orienteze spre autoritate autocratică. Este întâlnit în grup adesea în rolul liderului autoritar, fie moderat, fie absolut. Este neprietenos, tinde să domine şi să obţină cu orice preţ conducerea şi puterea supremă. Caută să-şi asigure şi să-şi menţină conducerea prin ordine pe care membrii grupului trebuie să le execute fără discuţie şi, uneori, chiar fără să le înţeleagă. Îşi asumă superioritatea morală faţă de ceilalţi din grup şi se consideră el însuşi autoritar şi stăpân de ordin moral şi legal. Convingerea sa pare să fie următoarea: „În cele mai multe grupuri este mai bine să fie cineva care să preia conducerea şi apoi să-şi asume responsabilitatea, chiar dacă face ceva ce altora nu le place”. Îşi identifică imaginea de sine cu puterea autorităţii şi se crede el însuşi o sursă legitimă de autoritate. Este tipul cel mai antipatizat de către membri grupului. Îi lipseşte tactul şi se comportă dur cu ceilalţi, uneori chiar brutal. Se
percepe incorect în grup, dar ceilalţi îl percep corect. Emite comenzi dezbinatoare şi inhibitoare. Îi face pe alţii să simtă că îi dezaprobă. Emite sugestii şi opinii, dar nu cere şi nu ţine seama de sugestiile şi opiniile altora. În structura de putere a grupului ocupă un loc important. Prin modul de comportare, ordinele emise şi stilul său de distribuire a sarcinilor în grup, generează multă agresivitate în rândul membrilor grupului. Manifestă puţin interes pentru informatei, preferând mai degrabă valoarea şi acţiunea. Se adresează grupului, în mod deosebit, ca unui întreg, iar nivelul interacţiunii sale totale primite este doar mediu. Tinde spre izolare individuală, conservatorism şi întărirea puterii. Manifestă: puternice tendinţe de dominare, tendinţe agresive, psihopatice, maniacale, ipohondrie, psihastenie, activism. 7. Tipul UN: înclinat putenic spre afirmare Tipul UN este localizat în partea superioară-negativă a spaţiului de grup, de către membrii grupului. Tinde să domine, este încrezut, îngâmfat, agresiv, ostil şi neprientenos. Tinde cu orice preţ să se afirme în faţa grupului, chiar dacă este lipsit în bună parte de afirmare reală de sine în sarcină. În cazul unor insuccese repetate, devine un deviant supraactiv. Nu se concentrează asupra normelor morale, valorilor şi sarcinilor grupului. Este deosebit de ambiţios şi dogmatic, iar în realizarea propriilor lui valori şi scopuri, tinde să se orienteze spre o afirmare puternică. Tinde să preia puterea, iar în caz de succes devine un lider autoritar. Tinde să se identifice cu puterea agresiunii. Îi determină pe alţii să-l antipatizeze, chiar dacă nu exprimă prea multa antipatie. Îi vede pe alţii ca lipsindu-le încrederea în sine. Generează agresivitate şi interacţiune negativă în grup. Membrii grupului îl văd ca fiind foarte puţin înţelegător. Ei simt că îi apreciază ca fiind foarte puţin valoroşi pentru sarcinile grupului şi ca simţind cea mai puţină admiraţie faţă de ei, dintre toate tipurile. Este apreciat şi se autoapreciază ca acceptând foarte puţin autoritatea şi ca fiind cel puţin egalitarist, dintre toate tipurile. Interacţiunea sa totala iniţiată este destul de înaltă. Se adresează cu preponderenţă grupului ca un întreg, tinzând să-l domine şi nu preferă să discute cu ceilalţi de pe poziţii egale. Membrii grupului i se adresează cu o oarecare reţinere. Afirmaţiile sale valorice transmit o îmbinare de tendinţe spre ascensiune şi sentimente negative. Pledează pentru succes material, putere şi izolare. Este energic, manifestă tensiune şi tendinţe de suspiciune faţă de membrii grupului. Emite puţine informaţii şi mai multe sugestii. Manifestă: consecvenţă în direcţia UN, tendinţe nevrotice, psihopatice şi maniacale. De asemenea, prezintă o serie de trăsături care se întâlnesc şi la celelalte tipuri localizate în apropierea lui: activism, dominanţă, egocentrism, criticism, radicalism, gelozie, ipohondrie, psihastenie, masochism. 8. Tipul UNB: orientat puternic spre individualism şi gratificaţie Acest tip este localizat în partea superioară-negativă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Pare să domine, este încrezut, ostil cu alţii şi protestează împotriva autorităţii. În realizarea propriilor scopuri şi valori se orientează spre un puternic individualism şi gratificaţie personală. Are puternic dezvoltat simţul proprietăţii şi al plăcerii personale. Urmăreşte cu consecvenţă doar realizarea propriilor lui interese. Este egocentric, deviant şi profita de alţii cât mai mult în promovarea propriilor lui interese, oferind în schimb foarte puţin. Îşi identifica Eul cu puterea de a învinge autoritatea şi de a se ridica deasupra ei. În grup este apreciat ca manifestând foarte scăzute tendinţe spre egalitarism şi percepe corect acest lucru. Se adresează grupului ca unui întreg. Emite sugestii şi informaţii puţine, dar cere multe sugestii. Manifestă: tensiune nervoasă, tendinţe de agresiune paranoice şi psihopatice, impulsivitate şi puternice tendinţe spre individualism şi conservare a proprietăţii şi plăcerii personale. 9. Tipul UB: orientat spre relativism valoric şi expresie Tipul UB este localizat în partea superioară-posterioară a spaţiului de grup. Pare extravertit, expresiv, prezintă tendinţe spre ascensiune, dar nu este orientat în sarcină. Este neconvenţional, relativ şi chiar deviant. Nu pare nici prea prietenos, dar nici prea neprietenos. În general este jovial, amuzant şi distractiv dramatic, liber în asociaţii şi vorbeşte cu plăcere în joc şi activitate. În realizarea propriilor sale valori se orientează spre relativism valoric şi expresia emoţiilor şi sentimentelor. Maxima sa valorică pare să fie: „Viaţa este mai mult un festival, decât un atelier pentru disciplina morală”. Lumea valorilor sale este relativă şi crede că libertatea provine de la constrângerea autorităţii. Se percepe şi este perceput corect în grup. Este puţin cam individualist, dar totuşi este bine integrat în grup. Se adresează grupului ca un întreg: spune glume, anecdote etc. Valoarea sa centrală se exprimă printr-o atitudine de relativism valoric. Are simţul perspectivei care îi este dat de simţul umorului.
Generează interacţiune pozitivă, afecţiune şi aspiraţii în grup. Poate funcţiona uneori ca lider al unei părţi potenţial deviante a grupului. Manifestă: activism, comprehensiune afectivă, sociabilitate, predicţia succesului social, entuziasm, spontaneitate, extraversiune, sensibilitate emoţională. 10. Tipul UPB: orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm Tipul UPB este localizat în partea superioară-pozitivă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este sociabil, expresiv, deschis, cordial şi personal, prietenos, afectuos, grijuliu, permisiv şi tinde a se specializa în comportamente de distribuţie a afecţiunii, recompenselor şi laudelor în grup. Este un bun specialist al problemelor socio-afective ale grupului şi de cele mai multe ori este întâlnit în persoana liderului afectiv. În realizarea propriilor lui valori şi scopuri, tinde spre sprijin emoţional şi entuziasm. Convingerea sa în acest sens este: „Fiecare simte nevoia unei afecţiuni permanente” sau: „Nu am întâlnit oameni care să nu-mi placă”. Îşi identifică imaginea de sine cu puterea de a emite şi genera afecţiune în grup. Manifestă mult optimism interpersonal. Este perceput şi se percepe corect în grup. Este cel mai agreat şi bine cunoscut dintre toate tipurile. Uneori este chiar supraapreciat în direcţia sa. Inspiră altora multa încredere în sine. Generează multa interacţiune pozitivă şi afecţiune în grup. Manifestă: entuziasm, afecţiune, extraversiune, spontaneitate, confidenţă, stăpânire de sine, echilibru, previziune socială, sociabilitate, eficienţă intelectuală, accesibilitate, Eu puternic. 11. Tipul D: orientat spre egalitarism Acest tip este localizat în zona pozitivă a spaţiului de grup. Tendinţa sa principala este orientarea spre distribuţia egală a puterii între membrii grupului. De aceea, îi concepe pe alţii ca fiind egali, nici tinzând spre dominare, nici tinzând spre supunere. Este prietenos, sociabil şi informal. Se interesează de alţii ca de persoane individuale cu trebuinţe, motive şi trăirile lor proprii, pe care le concepe la fel de importante ca şi pe ale lui. Nu se concentrează asupra convenţionalităţii, devianţei sau relevanţei lor în sarcină. În realizarea propriilor valori se orientează spre egalitarism. Raţionamentul său tacit pare să fie: „Ar trebui să fie egalitate pentru toată lumea, pentru că noi toţi suntem fiinţe umane”. Este modest, nu se supraapreciază, dar tinde să-i supraaprecieze pe ceilalţi în sarcină şi exprimare. Generează interacţiune pozitivă în grup şi este simpatizat şi admirat. Percepe diferenţiat grupul şi militează pentru uniformizarea lui. Are un nivel mediu al interacţiunii totale iniţiale. Manifestă: eficienţă intelectuală, Eu puternic, participare socială, sociabilitate, consecvenţă, stabilitate emoţională, responsabilitate socială. 12. Tipul PF: orientat spre iubire altruistă Este localizat în partea pozitivă-anterioară a spaţiului de grup, de către membrii grupului. Pare agreabil, prietenos, orientat spre sarcină şi valoare. Trăsătura sa fundamentală în grup este generozitatea, atât în plan afectiv, cât şi în planul sarcinii de grup. De aceea se remarcă prin acordarea sprijinului afectiv şi a ajutorului dezinteresat în sarcină. Este egalitarist, serios şi responsabil de înţelegerile din grupe. Răspunde la încercările de orientare ale altora în sarcină, dar nu ia iniţiativa. În realizarea propriilor sale valori se orientează într-un mod plin de tandreţe şi delicat de dragoste altruista şi generozitate. Valoarea sa centrală pare să fie atitudinea de dragoste devotată, dar nu este vorba de o iubire erotică, ci de o dragoste umană, altruistă, de o „iubire simpatetică între oameni, care asigură şi dă semnificaţie vieţii”. Este optimist, altruist şi idealist. Tinde să se specializeze în comportamentele de punere în acord a ideilor şi valorilor. Primeşte mai multă interacţiune de la fiecare membru al grupului, decât emite reciproc. Nivelul interacţiunii primite este înalt, iar cel al interacţiunii totale iniţiale este mediu. Ocupă o poziţie strategică în reţeaua interacţională. Manifestă conştiinciozitate şi abilitate acţională în rol. 13. Tipul F: orientat spre convingerile conservatoare din grup Acest tip este localizat în partea anterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului, fiind bine orientat în sarcină şi spre valoare. Este conservator în sens moderat, fiind preocupat de activitatea grupului pe direcţia păstrării normelor existente. Militează şi se îngrijeşte de realizarea de către grup a sarcinilor impuse sau propuse. Încearcă să traducă în viaţă gândurile serioase ale grupului şi să-şi modeleze opiniile. Nu prezintă tendinţe nici de dominare, nici de supunere. Este strict impersonal şi neutru afectiv, nici prietenos, nici neprietenos, dar serios. Tinde spre adevăr şi rezolvarea problemelor bazale ale grupului, căutând soluţiile cele
mai bune. Este experimentat, dar nu încearcă să-şi impună opiniile şi interpretările personale. În realizarea propriilor lui valori, tinde spre conservarea celor mai bune valori ale grupului, atât cele prezente, cât şi cele anterioare. Prezintă interacţiune medie, stârneşte curiozitatea şi tinde spre securizarea imaginii de sine. 14. Tipul NF: orientat spre obiectivitate Este localizat în partea negativă-anterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este conştiincios, onest, consecvent, şi persistent. Trăsăturile sale fundamentale sunt obiectivitatea şi principialitatea. Valoarea sa centrală pare să fie obiectivitatea. Este specializat în comportamentele de decentrare şi coordonare diferenţiată şi progresivă a obiectivitătii, la toate nivelurile grupului. Este bine orientat în sarcină şi spre valoare. Nu este nici dominant, nici supus, ci egalitarist. În realizarea propriilor sale valori şi scopuri se orientează spre acceptarea tuturor restricţiilor necesare realizării maximale, corecte şi egale a valorilor. Are nivelul interacţiunii mediu. Manifestă: activism, intransigenţă, Eu puternic, integrare şi participare socială înaltă. 15. Tipul N: orientat spre orientare individualistă Este localizat în partea negativă a spaţiului de grup de către ceilalţi membrii ai grupului; tinde spre izolare, este concentrat mai mult asupra sa şi este înstrăinat de grup. În realizarea propriilor lui valori se orientează spre izolare individualistă. Tinde să se vadă singur ăi ameninţat în grup de intensele fluxuri interacţionale, fie pozitive, fie negative şi de diversitatea structurilor de putere, astfel că îşi caută o poziţie izolată şi independentă. Este neprietenos, antipatic, nesociabil, negativist, nici cu ascendent, nici supus, dar nici orientat spre sarcină. Prezintă serioase carenţe ale comportamentului interpersoanl pe direcţia socializării şi integrării în grup. De obicei este liniştit, retras, tăcut, introspectiv, solitar şi se complace în singurătate. Are nivelul interacţiunii totale iniţiate şi primite, foarte scăzut. Deficienţele sale de relaţionare interpersonală sunt în bună măsură consecinţa nesocializării. Manifestă: anxietate, tendinţe nevrotice, neintegrare socială, tendinţe de culpabilitate. 16. Tipul NB: orientat spre respingerea conformităţii sociale Este localizat în partea negativă-posterioară a spaţiului de grup, de către membrii grupului. Pare în general neprietenos, independent şi se opune autorităţii. Trăsăturile sale caracteristice sunt: opozanţa şi non conformismul. Păstrează unele caracteristici specifice perioadei de opoziţie a copilului. Conduce adesea grupuri informale de viitori non-conformişti. Este specializat în comportamente de opozanţă, deţine adesea o poziţie strategică în grup şi poate evolua spre poziţia unui lider autoritar, în cazul în care obţine cond ucerea. Este refractar, activ, neascultător, non-conformist, evaziv, autonom, individualist, cinic, radical, respingător şi încăpăţânat. Cu toate acestea, non-conformiştii sunt adesea o sursă de creativitate socială, iar convingerea lor pare să fie: „Non-conformistul este omul care are cele mai multe şanse să descopere cea mai bună cale spre un nou viitor”. Nu acceptă ordinea socială existentă şi doreşte să o schimbe. În realizarea propriilor lui valori şi scopuri tinde spre respingerea conformităţii sociale, fiind mai ales conform cu rolurile sociale aşteptate de la el. Manifestă: tensiune nervoasă, insecuritate, radicalism, criticism şi tendinţe psihopate. 17. Tipul B: orientat spre respingerea convingerilor conservatoare din grup Este localizat în partea posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Tipul B pare sceptic şi neîncrezător în structura şi idealurile grupului. Refuză să admită validitatea convingerilor şi atitudinilor conservatoare în grup, precum şi a valorilor existente. Doreşte să instaleze o nouă formă de organizare sau poate un alt mod al existenţei, chiar unul fantastic, într-un alt spaţiu şi timp. Nu e precis, nici prea prietenos, şi nici prea neprietenos, ci ambivalent, nici cu ascendent şi expresiv, dar nici supus şi inhibat. Tinde a fi stăpân pe sine, echilibrat şi pierdut în ambiţii importante. Este incapabil de a lua decizii prompte şi de a avea nişte obiective precis stabilite şi posibil de realizat. Pare un tip revoluţionar şi în acelaşi timp o puternică sursă de creativitate socială. Are un înalt nivel al interacţiunii totale iniţiate. În realizarea propriilor lui valori şi scopuri se orientează spre respingerea oricărei convingeri conservatoare din grup. Manifestă: fantezie, creativitate socială, activsm, Eu puternic, echilibru, tendinţe paranoia şi psihopatice.
18. Tipul PB: orientat spre liberalism permisiv Este localizat în partea pozitiv-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; este receptiv la glume, snoave şi ostii. Nu este nici cu ascendent, nici supus, ci egalitarist. Nu este orientat în sarcină, dar este înţelegător, prietenos şi manifestă multă afecţiune faţă de ceilalţi, ca persoane individuale. Se adresează fiecăruia în parte mai degrabă decât grupului ca un întreg şi insuflă multă încredere în sine. Este apreciat şi simpatizat în grup. Doreşte ca toata lumea să obţină ceea ce vrea, fără prea multe complicaţii. Este un tip ambivert, relativist, indulgent, liberal şi generos. Deşi nu îşi permite chiar orice, tinde a le permite celorlalţi aproape orice. Tinde să se specializeze în comportamente de generare a sociabilităţii şi afecţiunii în grup, precum şi de distribuire a recompenselor şi gratificaţiilor. În realizarea propriilor lui valori se orientează spre liberalism permisiv. Manifestă: sociabilitate, sensibilitate afectivă, creativitate, generozitate, încredere în sine. 19. Tipul DP: orientat spre încredere în bunătatea altora Este localizat în partea inferior-pozitivă a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este prietenos, calm, neopozant ci, dimpotrivă, oarecum supus şi pregătit să-i admire pe ceilalţi. Nu este orientat nici spre sarcină şi nici spre exprimare, dar manifestă afecţiune faţă de ceilalţi şi îi supraapreciază în bunătatea lor. Tinde să creadă în ceilalţi membri ai grupului şi să se identifice cu ei. Simte că oamenii sunt buni şi tinde să-i imite, să li se supună oarecum şi să-i urmeze. În realizarea propriilor lui valori se orientează spre încrederea în bunătatea altora. Manifestă: sociabilitate, sensibilitate, înţelegere, nivel de aspiraţie scăzut. 20. Tipul DPF: orientat spre salvare prin dragoste Este localizat în partea inferioară-pozitivă-anterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; este supus, prietenos, dar în acelaşi timp orientat spre sarcină şi valoare. Este gata oricând să urmeze şi să asculte pe ceilalţi, gata să-şi mărturisească greşelile şi să se conformeze. Este respectuos, iubitor, afectuos, gentil, idealist şi altruist. Valoarea sa centrală este dragostea faţă de oameni prin emiterea şi solicitarea căreia încearcă să rezolve orice problemă umană. 21. Tipul DF: orientat spre autocunoaştere şi subiectivitate Este localizat în partea inferioară-posterioară a spaţiului de grup; este respectuos, conformist şi supus, dorind să urmeze liderul orientat în sarcină şi spre valoare. Nu pare nici prietenos, nici neprietenos, ci strict impersonal şi neutru afectiv, inhibat, inert şi introspectiv. Este consecvent şi persistent în muncile dificile, atent, precaut şi înspăimântat de dezaprobare şi vină. Are un înalt grad de interiorizare, o bogată viaţă interioară şi puternice trăiri afective. Este preocupat şi concentrat asupra sentimentelor sale interioare, gândurilor, motivelor şi autocontrolului său. În realizarea propriilor sale valori se orientează spre autocunoaştere şi subiectivitate. Manifestă: sensibilitate afectivă, egocentrism, stabilitate caracterială, subtilitate, subiectivitate. 22. Tipul DNF: orientat spre auto-sacrificiu pentru valori Este orientat în zona inferioară-negativă-anterioară a spaţiului de grup de către partenerii săi de grup; este puternic orientat şi integrat în sarcină şi valoare. Este respectuos, convenţional şi are deosebit de dezvoltat simţul datoriei. Tinde spre culmile auto-sacrificiului pentru valoare, dar uneori se auto-compătimeşte şi respinge auto-sacrificiul. Aşteaptă pedeapsa şi e gata să fie martir cu el însuşi. Pare neprietenos şi acuză pasivitatea. Este activ şi încearcă să rezolve şi să realizeze interesele generale şi valorile cele mai înalte ale grupului. Uneori caută să se facă pe el însuşi obiect al agresiunii altora, iar alteori se auto-pedepseşte. În realizarea propriilor lui valori se orientează spre auto-sacrificiu pentru realizarea şi conservarea celor mai înalte seturi de valori. Manifestă: activism, participare socială, autorealizare. 23. Tipul DN: orientat spre respingerea succesului social Este localizat în partea inferioară-negativă a spaţiului de grup de către ceilalţi membri ai grupului; este indiferent la orientarea convenţionala a grupului în sarcină şi valoare. Nu este nici dependent de grup, dar nici opus lui. Doreşte să rămână singur şi suficient lui însuşi. Este slab integrat în grup, nesociabil, neînţelegător, insensibil, sfios şi chiar timid - uneori respectuos, respingător, dar conştient de propria sa valoare. În realizarea propriilor lui valori şi scopuri se orientează spre respingerea succesului social.
24. Tipul DNB: orientat spre insucces şi retras Este localizat în partea inferioară-negativă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; este neprientenos în raporturile interpersonale şi cinic faţă de valori. Respinge pe ceilalţi, atât în grup, cât şi în orientarea lor convenţională spre sarcină şi valoare. Pare descurajat, trist, pesimist şi gata să demisioneze şi să plece, dacă condiţiile îl determină. Tinde spre retragere şi înstrăinare de viaţa grupului. Acceptă insuccesul şi eşecul destul de uşor. În realizarea propriilor lui valori, tinde spre conformarea propriului insucces, precum şi al grupului şi se orientează spre retragerea definitivă din viaţa şi efortul colectiv activ. Manifesta tendinţe paranoia. 25. Tipul DB: orientat spre reţinerea cooperării Este localizat în partea inferioară-posterioară a spaţiului de grup de către ceilalţi membri ai grupului este pasiv, anxios, încordat şi se opune cerinţelor autorităţii şi conducerii grupului. Este orientat negativ în sarcină, slab integrat în grup şi se opune cooperării. Nu este nici prietenos şi nici neprietenos în raport cu ceilalţi, ci ambivalent şi neutral afectiv. În realizarea propriilor lui valori tinde spre reţinerea cooperării în realizarea sarcinii grupului. 26. Tipul DPB: orientat spre identificarea cu cei neprivilegiaţi Este localizat în partea inferioară-pozitivă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; nu este deloc orientat în sarcină şi valoare, dar este înţelegător, afectuos şi sensibil la ajutorul, încurajarea şi stimularea altora, îndeosebi a celor neprivilegiaţi în grup. Este prietenos dar pasiv şi aspiră spre intimitatea şi compania altora. Aşteaptă să primească ceea ce doreşte fără efortul de realizare. În realizarea propriilor lui valori tinde să se identifice cu cei neprivilegiati în grup şi speră să amelioreze situaţia lor, precum şi a lui. 27. Tipul D: orientat spre deprecierea de sine Este localizat în zona inferioară a spaţiului de grup de către ceilalţi membri ai grupului; manifestă un înalt grad de interiorizare - tendinţe de subapreciere şi de apreciere a valorii imaginii de sine. Este inert şi inactiv, iar bogata lui viaţă interioară tinde să-i distragă atenţia şi să-l domine. Are un nivel scăzut al interacţiunii în grup şi îi supraapreciază pe ceilalţi în extraversiune. Este uneori dominat de complexe de inferioritate. Îi lipseşte încrederea în sine şi tinde spre izolare.
CERCETARE EXPERIMENTALĂ Alcătuirea eşantioanelor Caracteristicile eşantionului experimental şi ale eşantioanelor de control a) Primul eşantion este un grup mixt de 10 persoane, care au istorie şi evoluţie comună (aparţin aceluiaşi colectiv de muncă şi se cunosc de cel puţin 3-4 ani), sunt bine orientate şi integrate în sarcină, abilitate în procese de cunoaştere interpersonală, dispun de aptitudini în sensul observaţiei, pătrunderii, analizării şi evaluării autentice a diferitelor comportamente de grup, a dinamicii acestor comportamente. Membrii grupului sunt capabili să facă aprecieri obiective, să identifice un „comportament întâmplător”, pentru un membru al grupului. De altfel, prin natura pregătirii lor, subiecţii acestui eşantion sunt „profesionişti” ai domeniului. Din punct de vedere al repartizării pe criterii de vârstă şi sex, structura grupului experimental este următoarea: vârstă: 25 – 52 ani; sex: 7 subiecţi sunt de sex feminin şi 3 de sex masculin. b) Al doilea eşantion, considerat primul grup de control, este tot un grup mixt, de 10 persoane, elevi de liceu, care îndeplinesc numai în parte caracteristicile unui grup Bales, în sensul că, deşi constituie un grup organizat, bine integrat, cu scopuri comune, cu o istorie şi evoluţie comună de viaţă, abilităţile de cunoaştere interpersonală sunt relativ limitate. La aceasta se adaugă şi faptul că, la adolescenţi personalitatea se află într-un pronunţat proces de formare, de definire. Vârsta subiecţilor este cuprinsă între 17 – 19 ani. Sexul: 4 subiecţi sunt de sex feminin şi 6 sunt de sex masculin. c) Al treilea eşantion, considerat al doilea grup de control, este format din 10 militari în termen de la aceeaşi unitate militară; nu este un grup omogen din punct de vedere al orientării şi integrării în sarcină, nu au o istorie comună de viaţă şi nu sunt abilitaţi în procese de intercunoaştere. Vârsta subiecţilor este cuprinsă între: 20 – 24 ani. Toţi subiecţii sunt de sex masculin. Descrierea grupului „autoanalitic competent” Membrii grupului Bales, numit şi grup „autoanalitic competent”, trebuie să satisfacă, în principiu, trei cerinţe: 1) să aibă o anumită istorie şi evoluţie (să se fi cunoscut şi apropiat); 2) să fie pe cât posibil abilitaţi în procese de cunoaştere, în special de cunoaştere interpersonală în direcţia unor particularităţi care sunt specifice grupului, deoarece numai un nivel ridicat de intercunoaştere adecvată asigură o apreciere obiectivă; 3) să aibă capacitatea de a se desprinde în procesul de consideraţie de subiectivism, de ceea ce reprezintă comportamente accidentale, nesemnificative pentru o persoană în cadrul grupului. Metoda grupului autoanalitic competent presupune ca subiecţii să deţină cunoştinţe despre personalitatea individului, influenţa grupului asupra personalităţii şi comportamentului interpersonal. Într-o primă fază, se urmăreşte dezvoltarea în rândul membrilor grupului a capacităţii de observare, analiză şi interpretare a personalităţii şi comportamentului interpersonal, pentru ca apo i, pe baza perfecţionării capacităţii de autocunoaştere şi intercunoaştere, să se treacă la analiza personalităţii şi comportamentului interpersonal al fiecărui membru al grupului. Metoda are drept scop final, ameliorarea relaţiilor interpersonale în grup, precum şi a dimensiunilor relaţionale interpersonale ale personalităţii fiecărui subiect.
Stabilirea personalităţii interpersonale [centralizarea datelor obţinute de grupul experimental] Nr. sub. S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
Numărul evaluărilor pentru fiecare direcţie A G A G A G A G A G A G A G A G A G A G Unde:
9U 98U 13U 116U 13U 107U 3U 73U 4U 63U 6U 68U 6U 65U 9U 77U 2U 65U 2U 53U
9D 70D 3D 50D 3D 48D 13D 85D 11D 82D 9D 91D 11D 101D 3D 60D 13D 95D 15D 112D
15P 123P 12P 110P 10P 98P 12P 107P 8P 83P 9P 108P 10P 110P 5P 75P 7P 102P 10P 100P
3N 49N 5N 55N 6N 57N 4N 49N 7N 57N 4N 52N 7N 88N 9N 64N 7N 53N 5N 65N
10F 95F 7F 88F 6F 79F 11F 99F 10F 93F 8F 103F 9F 72F 5F 48F 10F 82F 11F 95F
Poziţia finală 7B 69B 9B 75B 11B 77B 6B 58B 6B 50B 7B 62B 7B 72B 5B 70B 4B 71B 6B 66B
28U 10U 66U 10U 59U 10D 12D 7D 19D 3D 23D 5D 36D 6U 17U 11D 30D 13D 59D
12P 74P 7P 55P 4P 41P 8P 58P 1P 26P 5P 56P 3P 22P 4N 11P 0 49P 5P 35P
3F 26F 2B 13F 5B 2F 5F 41F 4F 43F 1F 41F 2F 0 0 22B 6F 11F 5F 29F
Tipul final PF UPF UP UPF UPB UP DPF DPF DF DPF DP DPF DP DP UN UPB DF DPF DPF DPF
A = autoapreciere G = aprecierea grupului
Tipul de personalitate interpersonală (Ps.i.) al membrilor grupului Bales, se diferenţiază în cinci categorii distincte, astfel: 1.
cinci subiecţi: S4; S5; S6; S9; S10, prezintă tipul de personalitate interpersonală DPF: orientat spre salvare prin dragoste.
2.
doi subiecţi: S1 şi S2 prezintă tipul de Ps.i. UPF - orientat spre solidaritate şi progres social.
3.
un subiect: S3 prezintă tipul de Ps.i. UP - orientat spre succes social.
4.
un subiect: S8 prezintă tipul de Ps.i. UPB - orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm.
5.
un subiect: S7 prezintă tipul de Ps.i. DP - orientat spre încredere în bunătatea altora.
Subiecţii: S4, S5, S6, S9 şi S10 sunt situaţi în partea inferioară–pozitivă–anterioară a spaţiului de grup;
Subiecţii: S1, S2 interpersonal;
Subiectul S3 se află în partea superioară–pozitivă a spaţiului grupului (planul U0P);
Subiectul S8 este situat în partea superioară–pozitivă–posterioară a spaţiului de grup;
Subiectul S7 este localizat în partea inferior–pozitivă a spaţiului tridimensional (planul D0P).
sunt localizaţi în zona superioară–pozitivă–anterioară a spaţiului
Vizualizarea poziţiei membrilor grupului în spaţiul tridimensional (U - D, P - N, F – B) arată că subiecţii: S4, S5, S6, S9 şi S10 formează un grup distinct, în partea inferioară-pozitiv-anterioară, în timp ce S8, care primeşte o uşoară respingere din partea grupului se află în partea superioară-pozitivăposterioară a spaţiului de grup.
U Poziţionarea subiecţilor din grupul experimental, în spaţiul tridimensional, în funcţie de tipul de personalitate interpersonală ☻- poziţia subiectului S
100 100
75
☻S3 S2☻
50
B
75 50
S8 ☻ 25 100
75
50
25
25
0
☻ S1
25
50
75
100
25
N
25
75 100
P
50 ☻S6 ☻ S7
☻S5 50
F 75
D 100
☻S9
S10 ☻
☻S4
S8 – în spatele planului vizual, S7 – în planul (D0P) ; S3 – în planul (U0P). DPF UPF UPB DP UP
U Poziţionarea subiecţilor din grup 1 de control, în spaţiul tridimensional, în funcţie de tipul de personalitate interpersonală ☻ - poziţia subiectului S’
100 100
75
B
75 50 ’
S10’☻ 100
75
50
25
25
0
25
☻S5’
25
N
25
50 25
50
75
100
☻ S8’
S7’ ☻
75
50
’ ’ ☻ S1 ☻S3 ’ ☻S6
S2 ☻
☻S9 '
P
☻S4’
S5 ’ – în planul (P0B); S8’ – pe axa 0P. 50
100
F 75
100
D
UPF UPB DPF PB P DPB UNB
U Poziţionarea subiecţilor din grupul 2 de control, în spaţiul tridimensional, în funcţie de tipul de personalitate interpersonală ☻- poziţia subiectului S”
100 100
75
50 S8 ” ☻ ☻S5” ☻S1 S7” ☻
S9” ☻
‘'
50 25
100
75
50
25
25
N
S2”☻ ☻S10‘'
25 ☻S4 ” S6 ”☻
B
75
☻S3” 25
50
75
100
0
P
50 25
75 100
50
F 75
D 100
S 1” S3 ” S 4” S5 ” S9”
– în planul (U0B); – în planul (U0P); – în planul (U0B); – în planul (U0B); – în planul (U0N).
UPB UPF UP UN UB
C 5 – T i p u r i le d e p e r s o n a li t a t e i n t e r p e r s o n a lă (P s . i) p e n t r u f i e c a r e s u b i e c t - e ş a n t i o n 1 : g r u p e x p e r i m e n t a l 1 10 PF
S 1– P s . i
PF
UPF
3 U
9P
4
S1 : U P F
UP 8
P 7
P 6
PF
2 PF
1 DP
9 DPB
PF 8
S6 : D P F
DPF 7
10 P
1 UP
9UP
P 6
N 8
S 3– P s. i
2 UPF
3 UF
4 UPF
10 PF
UP
UP 7
6
U PB
9UP
3 DF
1
DPF
4
9
D
PF
UPF 5
P 8
DP
2 DPB
S3 : U P
UP 5
DN 8
UP 7
P 7
DP 6
U PB 6
UP 5
10 PF
3 DB
D
PF 5
10 P
11 NB
4
9 PF
AVE 8
S8 : U P B
DB 7
3 P
10
1 DF
2 DN F
UB
P
6
10 DPF
4 DN F
S4 : D P F
UPF 7
1 DF
DP 6
4U NF
S5 : D P F
9 PF
UPF 5
DN 8
PF 7
2 PF
3 P
S9 : D P F
PF
DN B
PB 7
DP 6
UPF 5
DP 6
S1 0 – P s . i
4
9
U PB AV E 5 8
3 AV E
DF
S9 – P s . i
2 NB
1 UN
DPF
UPF
PF 8
S5 – P s . i
2
1 DPF
9
S8 – P s . i
4
S7 : D P
3 UF
4UF
S7 – P s . i 10
S4 – P s . i
2 UP
1
S2 : U P F
UPF
UPF 5
S6 – P s . i 10
S2 – P s. i
2
UPF 5
10 DN
9 DPF
PF 8
1
2
DPF
DF
S1 0 : D P F
DPF 7
3 DP
4 AV E
PF 5 DPF 6
Analiza rezultatelor la chestionarul Bales A. Analizând rezultatele obţinute de subiecţi, din punct de vedere al corespondenţei (concordanţei) dintre tipul final de Ps.i. al unui subiect (în imaginea grupului) şi tipul de personalitate particular (în imaginea fiecărui subiect al grupului), şi respectând paşii studiului analitic: „Un procedeu de analiză a comportamentului interpersonal”, realizat de M. Zlate (Zlate, 1997, pp. 169), putem face următoarele constatări: 1. Există situaţia în care niciunul dintre subiecţi (inclusiv subiectul însuşi) nu apreciază corect tipul final de Ps.i. Este cazul subiectului S5 care aparţine tipului DPF - orientat spre salvare prin dragoste şi este perceput ca fiind UF de S1 şi S10, PF de S7 şi de S9, DNF de S2, AVE de S3, UNF de S4, UPF de S5, DP de S6 şi DN de S8. 2. Referitor la numărul de aprecieri corecte pe care fiecare dintre membrii grupului le face cu privire la Ps.i. a celorlalţi membri, se constată că: a) există situaţia în care subiecţii fac 4, 3 sau 2 aprecieri corecte, ce concordă cu tipul final de Ps.i. (de exemplu, S2: percepe corect pe S1, S2 [el însuşi], S3 şi S4; S1: pe S4, S7 şi S10); S5: pe S1, S3 şi S8; S7: S3, S6 şi S10; S4 apreciază corect pe S1 şi S2; S9: pe S3 şi S10).
Graficul aprecierilor corecte facute de fiecare subiect grup experimental
Numar de aprecieri corecte
5 4 3 2
4 3
3 2
3 2
2
b) există situaţia în care subiecţii fac doar una sau nicio apreciere corectă a 0 0 0 tipului final de Ps.i stabilit de grup. Este S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 cazul subiecţilor: S10 - o apreciere, Subiect respectiv, S3 şi S8, nicio apreciere. Subiectul S2 este singurul care se Numarul aprecierilor corecte în grup autoapreciază aşa cum este apreciat de grup (S2 se autoapreciază ca fiind UPF, şi este apreciat de grup ca fiind tot UPF). Ceilalţi membri ai grupului îşi apreciază corect cel puţin una: S3 (UFUP), S6 (PDPF); S7 (PDP), S10 (DNDPF) sau două: S1 (PFUPF), S4 (DNFDPF) şi S9 (PFDPF), dintre dimensiunile personalităţii interpersonale. În cazul subiectului S8, felul în care se autopercepe - AVE, nu concordă nici cu modul cum este perceput de fiecare dintre membri grupului, şi nici cu tipul final de Ps.i. - UPB. 1
1
B. Din punct de vedere al numărului de tipuri de Ps.i. ce apar la fiecare subiect şi care concură la stabilirea tipului final de personalitate, întâlnim două situaţii: a) situaţia în care „indicatorul direcţional final” al tipului de Ps.i. se reduce la un număr relativ redus de tipuri particulare, în afara celui stabilit de grup sau concomitent cu el. Astfel, la subiecţii: S1, S2, S3, S4, S10 plaja tipurilor de Ps.i. se reduce la un număr de 5-6 tipuri. b) situaţia în care „indicatorul direcţional final” al tipului de Ps.i. rezultă dintr-un număr de tipuri mai mare de 6. De exemplu, în cazul subiectului S9, numărul tipurilor particulare este 9. C. Din perspectiva coerenţei interioare a tipurilor de Ps.i., ale unuia şi aceluiaşi subiect, aşa cum reies din aprecierile fiecărui membru, îndeosebi din perspectiva coerenţei (corespondenţei) dintre tipul final de Ps.i. grupal şi tipurile stabilite de fiecare dintre subiecţi, se întâlnesc două cazuri: 1. Situaţia de concordanţă şi consonanţă valorică între tipul de Ps.i. stabilit de grup şi cel stabilit de fiecare membru al grupului. Este cazul celor mai mulţi subiecţi din grup, cu precădere al
subiecţilor S1, S2 şi S3 la care, structura tipologică este convergentă şi nu foarte variată. În schimb, la subiectul S6, deşi întâlnim o mare varietate de tipuri particulare de Ps.i., acestea nu intră în contradicţie ci, dimpotrivă, converg. Respectivele constatări demonstrează că între profilul psihologic individual, stabilit de fiecare subiect şi cel psihosocial, stabilit de grup, există o mare asemănare, ceea ce susţine ipoteza că trăsăturile de personalitate individuale, presupuse la un subiect, sunt confirmate şi susţinute prin manifestarea şi valorizarea lor în cadrul grupului. 2. Situaţia de disonanţă, de neconcordanţă valorică între tipul final de Ps.i. stabilit de grup şi tipurile particulare, stabilite de fiecare membru al grupului şi, mai ales, între acestea din urmă. Este cazul subiectului S5, care aparţine în final tipului DPF, cu toate că printre tipurile particulare de Ps.i. primite de la ceilalţi membri ai grupului, acest tip de personalitate nu se regăseşte deloc. Mai mult, între aceste tipuri de Ps.i. există discordanţă, şi chiar contradicţie: S5 este văzut DF de S1, DNF de S2, AVE de S3, UNF de S4, UPF de S5, DP de S6, PF de S7, DN de S8, PF de S9 şi DF de S10. Într-o situaţie relativ similară se află şi subiecţii S8 şi S9. D. Din punct de vedere al numărului de aprecieri corecte primite de un subiect, un alt fapt care poate fi remarcat este acela că, dintre toţi subiecţii, S3 şi S10 primesc câte 4 aprecieri corecte ale Ps.i., din partea fiecăruia dintre ceilalţi membri ai grupului, S1 - 3 aprecieri corecte; S2, S4, şi S7 - 2 aprecieri corecte. O sinteză a datelor analitice menţionate anterior, generează apariţia a două situaţii diametral opuse:
Numar de aprecieri corecte
Graficul apre ci e rilor core cte pri mite de fi e care subi e ct de la ce il alti me mbri ai grupul ui grup experimental 5 4 3 2 1 0
4
4
3 2
2
2 1
1
1
0 S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
Subi e ct Numar de aprecieri corect e
S9
S10
■ prima, în care „formula tipologică finală” a unor subiecţi (tipul final de Ps.i.), rezultă dintr-o plajă variată şi interior-discordantă, când între tipul final de personalitate stabilit de grup (prin însumarea rezultatelor parţiale) şi tipul particular de personalitate, stabilit de fiecare dintre membrii grupului, nu există deloc acorduri sau există doar acorduri parţiale: S5, respectiv S6, S8 şi S9.
■ a doua, în care „formula tipologică finală” a unui subiect, rezultă dintr-o plajă redusă şi interiorconcordantă, când între imaginea grupului şi cea a fiecăruia dintre membri săi, există o corespondenţă ridicată (chiar dacă aceasta nu se extinde la absolut toţi membrii grupului). Citându-l pe Bales (Bales, in Zlate, 1997, pp. 175), putem spune că „ţinând cont de corelaţiile dintre direcţiile modelului său spaţial, deci între tipurile de Ps.i., pot exista următoarele tipuri de relaţii: identitate, opoziţie, corelaţie pozitivă, corelaţie negativă, corelaţie zero, corelaţie pozitivă mică ce poate fi ignorată, corelaţie negativă mică ce poate fi ignorată”. Se poate afirma că o corelaţie puternic pozitivă apare la subiecţii: S1, S2, S3, S6, S7 şi S10; o corelaţie pozitivă, dar puţin semnificativă la S4 şi S9; corelaţie zero la subiectul S5, iar o corelaţie negativă la S8. Referitor la coordonatele spaţiului interpersonal: U - D, P - N, F - B, se observă că nu se întâlneşte nicio situaţie în care, măcar una, dacă nu toate trei dintre dimensiunile tipului final de Ps.i., să nu fie apreciată corect de cel puţin unul din subiecţii grupului. Astfel, în cazul subiectului S1, printre dimensiunile tipurilor particulare de Ps.i. apar numai acele dimensiuni care se regăsesc şi în tipul final
de Ps.i.; deci, se poate vorbi de o corespondenţă integrală, în timp ce la alţi subiecţi apare în plus, o dimensiune – la S2 (dimensiunea N), sau chiar mai multe (cazul celorlalţi subiecţi). Concluzii: Chestionarul Bales, ca procedeu de analiză a comportamentului interpersonal şi, implicit, a personalităţii interpersonale, a dimensiunii interpersonale a personalităţii, relevă caracterul dinamic şi contradictoriu al acestui comportament. Faptul că unul şi acelaşi individ primeşte un număr mare şi variat de tipuri de Ps.i., cum se întâmplă, de exemplu, în cazul subiecţilor: S5, S6, S7, S8, S9, demonstrează că manifestă în relaţiile cu fiecare dintre membrii grupului o altă faţetă a personalităţii sale. Uneori, se constată că aceste faţete pot fi variate, dar aparţin aceluiaşi registru (S6, S7 şi S9), alteori ele pot fi variate, dar contradictorii (S5 şi S8), ceea ce înseamnă că unul şi acelaşi individ îşi exteriorizează diverse laturi ale personalităţii, îşi schimbă „masca” în funcţie de persoanele cu care se relaţionează (S5 este văzut de S7 ca fiind orientat spre iubire altruistă - PF, iar de S4 ca fiind orientat spre autoritate autocrată - UNF; S8 este văzut de S1 ca înclinat puternic spre afirmare - UN, iar de S2 şi S3 ca orientat spre respingerea conformităţii sociale - NB). Apare şi situaţia - cazul subiectului S5 - în care niciunul dintre subiecţii grupului nu-l vede pe subiect aşa cum îl percepe grupul ca totalitate. În plus, trebuie ţinut cont şi de momentul în car e s-a realizat evaluarea, de relaţiile existente între subiecţi, în acel fragment de timp. La subiecţii S2 şi S3, şi mai ales la S1 (unde apar doar 3 dimensiuni ale spaţiului interpersonal: U, P, F), omogenitatea aprecierilor se explică prin aceea că respectivele persoane se manifestă relativ constant, în momente şi situaţii diferite; ei tind către o unitate, independenţă şi integralitate a personalităţii lor, indiferent de împrejurări, de variabilele intermediare. La subiecţii S3 şi S10 aprecierile corecte - în număr de patru, pentru fiecare caz - se explică în mod diferit: subiectul S3 are posibilităţi de exprimare şi exteriorizare mult peste medie, în timp ce S10 - cu un stil expresiv şi interpersonal mai limitat şi mai puţin nuanţat, manifestă un comportament interpersonal constant în timp. De asemenea, chestionarul de evaluare interpersonală a pus în evidenţă pe acele persoane care au abilitatea, talentul psihologic, de a aprecia sau de a „ghici sub diverse măşti”, personalitatea reală a unui individ. În situaţia de faţă, putem spune că patru subiecţi: S2, S1, S5 şi S7, prezintă asemenea abilităţi, ei apreciind în 3-4 cazuri, în mod corect, pe ceilalţi subiecţi din grup. Totodată, chestionarul Bales furnizează informaţii atât despre gradul de transparenţă al unui individ, cât şi despre capacitatea de transpătrundere a membrilor grupului căruia îi aparţine individul respectiv. Cu alte cuvinte, prin acest instrument de evaluare psihosocială, cu valenţe intrapsihice şi interpersonale, se poate aprecia măsura în care un individ „poate fi citit” pe linia autenticităţii personalităţii sale, sau poate disimula, „se poate ascunde sub diverse măşti”, precum şi capacitatea membrilor grupului de a estima corect personalitatea respectivului subiect. În situaţiile în care, un individ are o capacitate ridicată de exteriorizare, în concordanţă cu gradul de transpătrundere a grupului sau o capacitate mai redusă de exprimare, dar grupul un grad de transpătrundere mai ridicat, efectele relaţiilor interpersonale sunt pozitive. În schimb, atunci când un individ are capacitate limitată de exteriorizare, iar grupul incapacitate de transpătrundere sau individul are capacitate deosebită de exprimare, dar grupul gradul de transpătrundere mic, efectele relaţiilor interpersonale sunt negative.
Analiza comparativă între eşantioane Chestionarul Bales demonstrează că variaţia tipurilor de personalitate interpersonală în cele trei eşantioane este semnificativă, valoarea lui F este 2,791, la o probabilitate Sig de 0,079. Altfel spus, în 92% din cazuri, tipul de personalitate interpersonală dintr-un grup „autoanalitic competent” diferă de tipul de personalitate interpersonală ce apare în grupurile care nu prezintă aceleaşi caracteristici.
e1
5DPF 2UPF 1UPB 1DP 1UP
e2
4UPF 1UPB 1DPF 1PB 1P 1DPB 1UNB
e2
3UPB 3UB 2UPF 1UP 1UN
Profilurile de personalitate care se întâlnesc în toate grupurile sunt: UPF – orientat spre solidaritate şi progres social, specific liderului democratic, şi respectiv, UPB – orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm, caracteristic liderului afectiv. Se poate afirma că în fiecare din grupuri întâlnim măcar unul din cele două tipuri de personalitate interpersonală; cu alte cuvinte, în orice grup există cu necesitate un lider. Mai mult, în fiecare grup sunt doi lideri: un lider democratic şi un lider afectiv.
Esa ntion
În grupul Bales sunt trei subiecţi cu tipul de personalitate interpersonală ce defineşte liderul. Dintre aceştia, doi prezintă tipul de Ps.i., UPF, fiind orientaţi pe relaţiile formale, organizatorice din grup, şi unul tipul UPB, adică este orientat spre aspectele relaţional-afective ale grupului. Acest fapt demonstrează că Tipuri de Ps.i comune ce l or trei e santio ane membrii grupului experimental îşi stabilesc mult mai bine e3 UPF, 2 UPB, 3 liderii. În fiecare din grupurile de control, întâlnim câte cinci tipuri de personalitate UPF, 4 UPB, 1 e2 interpersonală, caracteristice liderului specializat pe orientarea UPF, 2 UPB, 1 e1 în sarcină, şi respectiv, „liderului afectiv”, şi 0 1 2 3 4 5 6 anume: 4 UPF şi 1 UPB în grupul de Numar de ti puri - Ps.i adolescenţi şi, respectiv, 2 UPF şi 3 UPB - în UPF UPB grupul de militari. În grupul de control numărul 1, format din adolescenţi cu rezultate foarte bune în plan şcolar, profilul de lider se conturează în raport cu performanţele şcolare, şi mai puţin în raport cu gestionarea relaţiilor afective dintre membrii grupului. În schimb, în grupul 2 de control, format din militari în termen, „izolaţi”, într-un fel sau altul, atât de mediul lor social obişnuit, dar, şi frustraţi din punct de vedere al vieţii emoţionale, profilul de lider se constituie, cu precădere în funcţie de aspectele componentei afective a personalităţii, ceea ce explică prezenţa a trei lideri afectivi în grup.
Numar
Un alt aspect interesant care diferenţiază grupul experimental, de grupurile de control, este apariţia şi modul de distribuţie atât Graficul tipurlor de Ps. i - AVEsi al tipurilor "indecis" a tipului de personalitate interpersonală AVE – oscilant 12 mediu pluridirecţional, cât şi a 11 semnului de întrebare - „?”, care 10 reprezintă fie indecizia cu privire 8 la un anumit subiect, fie 6 necunoaşterea acestuia, şi pe care 5 4 4 l-am numit tipul „indecis” de 2 2 personalitate interpersonală. Astfel, în grupul experimental, 0 0 0 e1 e2 e3 tipul AVE de personalitate 2 5 11 numar AVE interpersonală apare de două ori, la 0 0 4 semnul ? subiectul cel mai recent integrat în Esantion grup, în primul grup de control numar AVE semnul ? apare de 5 ori, iar în cel de-al doilea grup, de 11 ori. O situaţie nouă întâlnită în grupul de control nr. 2, în raport cu grupurile experimental şi grupul de control nr.1, este apariţia semnelor de întrebare, ceea ce demonstrează, în mod evident, că unii dintre subiecţii grupului, nu şi-au format o părere clară, bine stabilită, cu privire la fiecare din membrii grupului, motiv pentru care se arată indecişi („nu ştiu”, „nu cunosc”, etc.). Aptitudinea de a face aprecieri corecte şi de a primi aprecieri corecte este mult mai dezvoltată la membrii grupului experimental (grup „autoanalitic” competent), comparativ cu grupurile de control e2 şi e3. Valoarea testului F, obţinut prin analiza ANOVA este F1 = 3,532, la o probabilitate Sig. de 0.043 – în ceea ce priveşte aprecierile făcute cu privire la tipul de personalitate interpersonală al membrilor grupului, şi respectiv, F2 = 5,661, când Sig are valoarea de 0.009 (în acest din urmă caz, probabilitatea subiecţilor din grupul Bales de a primi aprecieri corecte, este valabilă în 91% din cazuri). G ra f i c ul ap re c i e ri lo r c o re c t e f ac ut e d e s ub i e c t i i d in f ie c are e s an t i o n
G ra f i c u l ap re c i e ri lo r c o re c t e p ri mi t e d e s ub i e c t ii d in f ie c are e s ant i o n
4.5
4.5
4
4
4
4
4
3.5
3.5 3
3
3
3
3
3
3
2.5
2.5 2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
1.5
1.5 1
1
1
1
1
1
1
1
0.5 0
0
S 1
S2
0
S3
0
S4
S5
0
S6
0
S7
S8
S u b i e c t (n u m a r d e o r d i n e i n e s a n t i o n )
e1
e2
e3
0
S9
0
S10
1
1
1
1
1
0.5 0
0
S 1
S2
S3
S4
S5
0
S6
0
S7
0
S8
S9
S 10
S u b i e c t (n u m a r d e o r d i n e i n e s a n t i o n )
e1
e2
e3
Analiza comparativă a graficelor aprecierilor corecte „primite” şi, respectiv, „făcute” de fiecare dintre subiecţii celor trei eşantioane, pune în evidenţă faptul că amplitudinea acestora este mai mare pentru e1, în ambele situaţii. Graficele ating cele mai multe „minime” şi puncte de „nul” (0), în cazul eşantionului e3. Pe de altă parte, diferenţele dintre mediile aprecierilor făcute şi, respectiv, primite corect, sunt mai relevante în relaţia grupului experimental cu grupul 2 de control: e1 – e3 (t1 =
2,25/ p = 0.051, pentru aprecieri făcute corect şi t 2 = 3,545/ p = 0.006, pentru aprecierile primite corect), decât în cazul comparaţiei dintre grupul experimental cu primul grup de control: e1 – e2 (t3 = 1,936/ p = 0.085 – aprecieri făcute corect şi t4 = 2,739/ p = 0.023 – aprecieri primite corect).
2,2
2,2
Mean of aprecieri-primite corect (Bales)
2,0
Mean of aprecieri-facute corect (Bales)
1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 ,8
,6
e1_grup_experimental
e2_grup_control1
e3_grup_control2
2,0 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 ,8 ,6
e1_grup_experimental
grup-apartenenta
e2_grup_control1
e3_grup_control2
grup-apartenenta
Relativ la autoevaluarea corectă a tipului de personalitate interpersonală, se constată că în eşantioanele e1 şi e3 un singur A ut o - e v a l ua ri c o re c t e subiect se evaluează aşa cum este evaluat de grup, iar în eşantionul e2, niciunul dintre 1 subiecţi nu se apreciază 0 .8 corect. 0 .6 0 .4 0 .2 0 A u t o - eva l u a r i co r e c t e
e1
e2
e3
1
0
1
BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3.
ACTON, G. S.; REVELLE, W. (2002). „Interpersonal personality measures show circumplex structure based on new psychometric criteria”, in: Journal of Personality Assessment, 79, 446481. MUREŞAN, P. (1980). „Teoria lui R. F. Bales despre tipologia comportamentelor interpersonale şi învăţarea socială ca specializare a interacţiunii psihosociale”, in: Învăţarea socială, Bucureşti, Editura Albatros, pp. 98-130. ZLATE, M. (1997). Eul şi Personalitatea, Bucureşti, Editura Trei.
