Invierea Mantuitorului dupa Evanghelia de la Ioan (titularizare ) CAPITOLUL 20
Învierea Domnului. Domnului. El Se arată arată Mariei Magdalena, Magdalena, apoi ucenicilor şi şi la opt zile, după aceea, aceea, lui Toma. Toma.
1. Iar în ziua întâia întâia a săptămân săptămânii ii (duminica) (duminica),, Maria Magdalena Magdalena a venit la mormânt mormânt dis-de-dim dis-de-dimineaţ ineaţă, ă, fiind încă întuneric, i a văzut piatra ridicată de pe mormânt. !. "eci a alergat i a venit la #imon-$etru i la celălalt ucenic pe care-l iu%ea Iisus, i le-a zis& 'u luat pe "omnul din mormânt i noi nu tim unde -au pus. . "eci a ieit $etru i celălalt ucenic i veneau la mormânt. *. +i cei doi alergau împreună, dar celălalt ucenic, alergând înainte, mai repede decât $etru, a sosit cel dintâi la mormânt. . +i, aplecându-se, a văzut giulgiurile puse os, dar n-a intrat. . ' sosit sosit i #imon-$etru, urmând după el, i a intrat în mormânt i a văzut giulgiurile puse os, /. Iar ma0rama, care fusese pe capul ui, nu era pusă împreună cu giulgiurile, ci înfăurată, la o parte, într-un loc. loc. . 'tunci a intrat i celălalt ucenic care sosise întâi la mormânt, i a văzut i a crezut. 2. 3ăci încă nu tiau #criptura, că Iisus tre%uia să învieze din morţi. 14. +i s-au dus ucenicii iarăi la ai lor. 11. Iar Maria stătea afară lângă mormânt plângând. +i pe când plângea, s-a aplecat spre mormânt. 1!. +i a văzut doi îngeri în veminte al%e ezând, unul către cap i altul către picioare, unde zăcuse trupul lui Iisus. 1. +i aceia i-au zis& 5emeie, de ce plângi6 $e cine cauţi6 7a le-a zis& 3ă au luat pe "omnul meu i nu tiu unde -au pus. 1*. 8icând acestea, ea s-a întors cu faţa i a văzut pe Iisus stând, dar nu tia că este Iisus. 1. 8is-a ei Iisus& 5emeie, de ce plângi6 $e cine cauţi6 7a, crezând că este grădinarul, I-a zis& "oamne, dacă 9u -ai luat, spune-mi unde -ai pus i eu :l voi ridica. 1. Iisus i-a zis& Maria; :ntorcându-se, aceea I-a zis evreiete&
!. 3ărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate i cărora le veţi ţine, vor fi ţinute. !*. Iar 9oma, 9oma, unul din cei doisprezece, cel numit ?eamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. !. "eci au zis lui ceilalţi ucenici& 'm văzut văzut pe "omnul; "ar el le-a zis& "acă nu voi vedea, în mâinile ui, semnul cuielor, i dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, i dacă nu voi pune mâna mea în coasta coasta ui, nu voi crede. !. +i după opt zile, ucenicii ui erau iarăi înăuntru, i 9oma, 9oma, împreună cu ei. +i a venit Iisus, uile fiind încuiate, i a stat în miloc i a zis& $ace vouă; !/. 'poi a zis lui 9oma& 'du degetul tău încoace i vezi mâinile Mele i adu mâna ta i o pune în coasta Mea i nu fi necredincios ci credincios. !. ' răspuns 9oma i I-a zis& "omnul meu i "umnezeul meu;
!2. Iisus I-a zis& $entru că M-ai văzut ai crezut. 5ericiţi cei ce n-au văzut i au crezut; 4. "eci i alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor #ăi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. 1. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Iisus este @ristosul, 5iul lui "umnezeu, i, crezând, să aveţi viaţă în numele ui.
In. !4, 12) Şi fiind seară, în ziua aceea, întia a săptămnii !duminica", şi uşile fiind încuiate, unde erau aduna#i ucenicii de frica iudeilor, a venit $isus şi a stat în mi%loc şi le&a zis' (ace vouă) 7ra seară mai mult prin durere, decât prin vreme. 7ra seară pentru minţile întunecate de norul negru al durerii i al tristeţii, dei vestea învierii a dat o sla%ă licărire amurgului, însă "omnul încă nu strălucise în toată strălucirea #a. ($etru @risologul, (redica *+,, traducere pentru "oAologia.ro de 'leAandra 8ur%a) (In. !4, 12) Şi fiind seară, în ziua aceea, întia a săptămnii !duminica", şi uşile fiind încuiate, unde erau aduna#i ucenicii de frica iudeilor, a venit $isus şi a stat în mi%loc şi le&a zis' (ace vouă) $ro%a%il că atunci când ucenicii au auzit aceste lucruri de la Maria, fie n-au crezut-o, fie dacă au făcut-o, ar fi spus că @ristos nu i-ar fi considerat vrednici de o asemenea viziune, c0iar dacă 7l le promisese că-i va întâlni în ?alilea. "e s-a întâmplat aceasta, @ristos nu a mai lăsat nici o singură zi să treacă pentru ca ei să nu mai stăruie asupra acestei idei i să devină nelinitiţi. Mai degra%ă, i-a adus la o stare de dorinţă puternică prin contiinţa că 7l a înviat i prin ceea ce ei au auzit de la femei. +i când ei erau însetaţi să- vadă i le era frică mare (care îndeose%i le-a făcut tânirea mai mare), 7l atunci, când era seară, #-a arătat pe #ine înaintea lor. +i a făcut aceasta într-un mod minunat. "e ce a apărut în timpul serii- $ro%a%il pentru că atunci ei erau deose%it de înfricoaţi. (#fântul Ioan ?ură de 'ur, milii la Evang/elia după $oan *0, (In. !4, !4) Şi zicnd acestea, le&a arătat minile şi coasta Sa. Deci s&au 1ucurat ucenicii, văznd pe Domnul. 'a cum @ristos a înviat în materia trupului i a arătat ucenicilor #ăi semnele cuielor i gaura din coasta #a (acum, acestea sunt semnele acelui trup care a înviat din morţi), aa tre1uie El de asemenea, se spune, să ne învieze şi pe noi prin puterea Sa (1 3orinteni , 1*). 3e sunt, atunci, trupurile muritoare6 $ot fi ele suflete6 :n nici un caz, pentru că sufletele sunt spirituale, în comparaţie cu trupurile muritoare... =oi tre%uie aadar să concluzionăm că moartea este pomenită în legătură cu trupul.. 'cest trup, după plecarea sufletului, devine fără suflare i neînsufleţit i se descompune treptat în pământul din care a fost luat. 'ceasta este atunci, ceea ce este muritor. +i în legătură cu aceasta, $avel spune, El va face vii şi trupurile voastre muritoare(
(#fântul Irineu de Bon, Împotriva ereziilor 2 !$n. 3, 4" Şi $isus le&a zis iarăşi' (ace vouă) (recum M&a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi.
@ristos spune că a trimis pe apostoli aa cum 9atăl -a trimis pe 7l, ca ei să poată înţelege pe deplin misiunea lor& aceea de a c0ema pe păcătoi la pocăinţă i de a avea griă de cei care au fost prini de cel rău, fie că este vor%a de trup sau de suflet. Ccenicii, în toate rela țiile lor de pe acest pământ, nu au căutat în nici un fel să-i urmărească propria dorinţă, ci dorinţa ui, a 3elui care ia trimis. 7i au fost c0emaţi să eli%ereze prin învăţătura lor lumea de păcat, atât cât le-a fost cu putință. +i într-adevăr, noi vom vedea că ucenicii au fost râvnitori să arate gradul cel mai înalt de înflăcărare în săvârirea tuturor acestor lucruri. =u-i este greu lumii să vadă aceasta, dacă privește cu atenţie în 5aptelor 'postolilor i spre cuvintele #fântului $avel. (#fântul 30iril al 'leAandriei, 5omentariu la Evang/elia după $oan 4.4, traducere pentru !$n. 3, " Şi zicnd acestea, a suflat asupra lor şi le&a zis' 6ua#i Du/ Sfnt)
Ccenicii "omnului au primit "u0ul #fânt în trei momente& înainte ca 7l să fie preaslăvit prin pătimiri, după ce a fost preaslăvit prin înviere i după înălţarea #a. $rima dintre acestea :l arată pe @ristos, vindecător al %olnavilor i izgonitor al du0urilor rele i tot 7l face și acea suflare asupra lor de după înviere, care a fost limpede o insuflare divină. a fel și împărţirea din momentul de faţă a lim%ilor de foc. $rima -a arătat într-un c0ip vag, a doua în mod eApres, iar cea de acum, pe deplin, de vreme ce 7l nu mai este prezent doar su% forma energiei, ci real, unit cu noi i sălăluind în noi. (#fântul ?rigore de =azianz, !$n. 3, 7" 5ărora ve#i ierta păcatele, le vor fi iertate8 şi cărora le ve#i #ine, vor fi #inute.
3e daruri cu adevărat minunate; :ntr-adevăr, nu doar dăruiete tărie peste lucruri i puterea de a face semne i minuni, ci și acceptă ca "umnezeu să îi poată numi pe ei udecători, i prin urmare, slugile primesc de la 7l puterea care este proprie numai ui. "reptul eAclusiv de a ierta i a opri păcatele :i aparţine doar lui "umnezeu i israeliţii uneori au ridicat această o%iecţie împotriva Mântuitorului, spunând& 5ine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu- (Marcu !, /). "omnul le-a dat această putere cu dărnicie celor care -au cinstit pe 7l. (9eodor de Mopsuestia, 5omentariu la $oan 9. 3. &2 , $n. 3, +" $ar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit :eamănul, nu era cu ei cnd a venit $isus.
=u întâmplător ucenicul nu era prezent. Mila dumnezeiască a poruncit ca un ucenic îndoielnic, prin pipăirea rănilor trupului :nvăţătorului său, să vindece în noi rănile necredinţei. =ecredinţa lui 9oma este mai de folos pentru credinţa noastră decât credinţa altor ucenici. "eoarece pipăirea prin care este adus la credinţă confirmă credinţa din sufletele noastre, dincolo de toate între%ările . (#fântul ?rigore cel Mare, ' patruzecea 7vang0elie
$n. 3, 2" Deci au zis lui ceilal#i ucenici' ;m văzut pe Domnul) Dar el le&a zis' Dacă nu voi vedea, în minile 6ui, semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mna mea în coasta 6ui, nu voi crede.
"avid se referă la suferinţa lui Iisus i la cruce într-o pildă de taină în $salmul !!, 1!!& Străpuns&au minile Mele şi picioarele mele.< și tu tot susţii că acest psalm nu se referă la @ristos pentru că în or%irea ta, nu aungi să realizezi că nimeni din neamul evreiesc care a fost numit :mpărat sau @ristos nu a avut vreodată mâinile sale sau picioarele străpunse fiind viu sau mort în această tainică înfăţiare ‒ care este, prin cruce‒ decât acest singur Iisus.(#fântul Iustin Martirul i 5ilosoful, !$n. 3, 0" Şi după opt zile, ucenicii 6ui erau iarăşi înăuntru, şi Toma împreună cu ei. Şi a venit $isus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mi%loc şi a zis' (ace vouă)
$entru aceasta o%ișnuim și noi să ne adunăm cu sfin țenie în %iserică în ziua a opta. Iar, pentru a adopta lim%aul alegoric, aa cum ideea o cere cu necesitate, noi într-adevăr încuiem uile (încuiatul uilor se întâmpla la slu%a %isericilor antice, în timpul eu0aristiei D n.tr.), dar @ristos tot ne vizitează i se arată nouă tuturor, nevăzut ca "umnezeu i văzut în 9rup. =e permite să ne atingem trupul #ău, dându-ni- nouă. $entru că prin 0arul lui "umnezeu suntem lăsa ți să participăm la #fânta 7u0aristie, primindu- pe @ristos în mâinile noastre, pentru ca noi să credem cu tărie că 7l cu adevărat a ridicat templul trupului #ăuE $articiparea la tainele dumnezeieti, pentru a ne umple pe noi cu %inecuvântări dumnezeiești, este o adevărată mărturisire i pomenire a morţii lui @ristos i a ridicării din nou pentru noi i din iu%ire pentru noi. $rin urmare, după atingerea trupului lui @ristos, să ocolim toată necredin ța în 7l ca o completă pieire i să găsim fundamentul în deplina siguranţă a credinţei.(#fântul 30iril al 'leAandriei,#e cuvine a ne între%a cum un trup ferit de stricăciune a arătat semnele cuielor i a fost cu putință a fi atins de ni ște mâini muritoare, dar să nu vă tul%uraţi între%ându-vă aceasta. 3eea ce a avut loc s-a întâmplat din %unăvoinţă, pentru că ceea ce a fost atât de mic i uor încât să intre prin uile încuiate, a fost cu totul lipsit de orice densitate. 'ceastă minune a fost arătată pentru ca învierea să fie crezută i pentru ca oamenii să tie 7l că era :nsui 3el răstignit, i nu altul, care a înviat în locul #ău. "e aceea, 7l a apărut purtând semnele i de aceea i mănâncă. 3el puţin apostolii au făcut aceasta în mod repetat ca o dovadă a învierii, spunând& noi, care am mncat şi am 1ăut cu El . 'a cum atunci când vedem pe @ristos mergând pe apă înainte de răstignire, noi nu spunem că trupul ui este de altă natură, ci de aceeai ca a noastră, tot a șa și după înviere, când vedem pe @ristos cu semnele cuielor, nu spunem că este muritor.7l #-a arătat astfel pentru ucenicii #ăi. (#fântul Ioan ?ură de 'ur $n. 3, *" ; răspuns Toma şi $&a zis' Domnul meu şi Dumnezeul meu)
'șadar, să-și mărturisească greșeala cei ce mai înainte tăgăduiau că 3el răstignit era "umnezeu. $entru că dumnezeiasca #criptură le-o poruncete i îndeose%i 9oma, care, după ce a văzut pe 7l urmele cuielor, a strigat& Domnul meu şi Dumnezeul meu.(#fântul 'tanasie cel Mare, !$n. 3, =" $isus i&a zis' (entru că M&ai văzut, ai crezut. >erici#i cei ce n&au văzut şi au crezut.
Iisus i-a spus lui& pentru că M&ai văzut pe Mine, Toma, ai crezut. >erici#i sunt cei care n&au văzut şi au crezut. 'ceste cuvinte erau deose%it de pertinente i ne pot fi de mare autor. Ccenicii au demonstrat încă odată ce mare griă are @ristos de sufletele noastre, pentru că 7l este %un i, aa cum spune #criptura& vrea ca to#i să se mntuiască şi la cunoştin#a adevărului să vină (1 9imotei !, *). 30iar i aa, acest cuvânt al #ău ne poate surprinde. 3a de o%icei, @ristos tre%uia să fie ră%dător cu 9oma când a spus că el nu va crede, i cu ceilalţi ucenici când au crezut că au văzut un du0. "atorită dorinţei #ale de a convinge întreaga lume, 7l de %ună voie le-a arătat semnele cuielor i rana din coasta #a. $entru că 7l, fără îndoială, îi dorea și pe aceia care aveau nevoie de asemenea semne ca spriin pentru credinţa lor. Și c0iar a și mâncat, dei nu avea nevoie de aceastaE 3el care se încrede în ceva ce nu a văzut, crezând în cuvântul învăţătorului său, prin credinţa prin care el cinstete pe cel pe care învăţătorul său îl proclamă lui, este vrednic de mare cinste. 'adar, fericit este cel care crede mesaul sfinţilor apostoli care, aa cum spune #fântul 7vang0elist uca, au fost martorii faptelor lui @ristos i sluitorii lumii. "acă noi dorim viaţa venică i tânim după un lăca în 3er, tre%uie să-i ascultăm. (#fântul 30iril al 'leAandriei, !$n. 3, 73" Deci şi alte minuni a făcut $isus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta.
$entru că, în ceea ce privete timpul de dinainte de înviere, a fost necesar ca multe semne să fie făcute, ca ei să poată crede că 7l este 5iul lui "umnezeu, la fel a tre%uit i după înviere, pentru ca ucenicii să creadă că @ristos a înviat.Cn alt motiv pentru care evang0elistul a adăugat și cuvintele în prezen#a ucenicilor Săi, este pentru că @ristos le-a vor%it după înviere. Și tot 7l va spune& lumea nu Mă va mai vedea.(#fântul Ioan ?ură de 'ur, !$n. 3, 74" $ar acestea s&au scris ca să crede#i că $isus este ?ristosul, >iul lui Dumnezeu, şi, creznd, să ave#i via#ă în numele 6ui.
'cest paragraf indică sfâritul cărţii. "ar apoi eAistă totui relatarea modului în care "omnul :nsui #-a arătat la Marea 9i%eriadei i la prinderea petelui unde este făcută o trimitere deose%ită asupra tainei Fisericii i a caracterului său în timpurile viitoare la învierea de o% ște a celor adormiţi. $rin urmare, eu cred că este aezat în acest mod pentru a da o deose%ită proeminen ță faptului că sfârșitul cărţii a fost întrerupt, aa cum a fost, i că acest sfârit tre%uia să fie o prefaţă a relatării care urma pentru a da acesteia într-o anumită măsură o poziţie de mai mare însemnătate. (5ericitul 'ugustin, Tratate la Evang/elia după $oan 4 Invierea lui ri!to! e!te "el #ai #are eveni#ent din i!torie. E!te "eea "e di$erentiaza "re!tini!#ul de ori"e alta religie. Celelalte religii au "api #uritori% in vre#e "e Capul &i!eri"ii e!te ri!to!% Care a inviat din #orti. Invierea lui @ristos a insemnat innoirea firii omenesti, replamadirea neamului omenesc si trairea realitatii es0atologice. 'u pute# vori de!pre Inviere in a$ara a!tignirii% deoare"e a!tignirea !i Invierea !unt "ei doi poli ai vietii #antuitoare% asa cum se canta in Fiserica& @a venit, prin 5ruce, 1ucurie la toata lumea.
Totdeauna 1inecuvantand pe Domnul, laudam $nvierea 6uiA, sau& @5rucii Tale ne inc/inam, ?ristoase, si sfanta $nvierea Ta o slavimA. ri!to! a inviat in pri#ele ore ale du#ini"ii. 'u "unoa!te# ti#pul e*a"t "and a avut lo" Invierea +a% pentru "a ni#eni nu L,a vazut in a"el "ea!. -aptul a $o!t "on!tatat di!,de, di#ineata% pe "and era in"a intuneri"% de $e#eile #irono!ite "are #ergeau la #or#ant "a !a unga trupul lui ri!to! "u #ire!#e. A!adar% du#ini"a% adi"a prima zi din saptamana% e!te ziua Invierii lui ri!to!. "aca sam%ata @ristos a %iruit stapanirea mortii, duminica a facut
cunoscuta tuturor Invierea #a si faptul ca 7l este %iruitorul mortii si al diavolului."upa Inviere, @ristos #-a aratat femeilor mironosite si ucenicilor #ai. Unii i!i pun intrearea de "e anu#e ri!to! nu +,a aratat tuturor oa#enilor% dar #ai ale! "elor "are L,au ra!tignit !au "elor "are l,au negat invierea% pentru a,i $a"e !i pe a"e!tia !a "reada in El.
"aca s-ar cunoaste su%stanta teologiei ortodoAe, asemenea intre%ari nu ar mai aparea. Aratarea lui ri!to! nu !e $a"e pentru !pe"ta"ol !au pentru "a o#ul !a $ie $ortat !a "reada. e $ie"are data% o a!e#enea aparitie are un anu#it !"op !i o #otivatie pre"i!a.
Mai intai, tre%uie sa notam faptul ca @ristos nu vrea sa o%lige pe nimeni sa creada. Apoi% aratarea lui u#nezeu e!te un #o#ent "ru"ial in viata o#ului. In "ealalta viata% la "ea de, a oua /enire a lui ri!to!% "u totii il vor vedea pe u#nezeu% dar pentru "ei "are vor $i "uratiti !i pregatiti pentru a"ea!ta% El va $i lu#ina% in vre#e "e pentru oa#enii ne"urati El va $i iad. 'celasi lucru s-ar fi putut petrece si in situatia de fata. A!adar% u#nezeu +,a a!"un! din drago!te de oa#eni $ata de "ei "are L,au ra!tignit !au "are n,au "rezut in El.
'ratarea lui @ristos in slava se face numai si numai pentru a-i indruma pe oamenii care sunt pregatiti pentru indumnezeire si pentru slavire. Ccenicii erau preggatiti si tocmai de aceea, cu putin inaintea $atimilor #ale, @ristos le-a spus& ;cum voi sunteti curati pentru cuvantul pe care vi 6&am spus (Ioan 1, ). Auzind "uvantul lui u#nezeu vre#e de trei ani% initiindu,!e in tainele i#paratiei "erurilor !i alungand de#onii% u"eni"ii au par"ur! etapa "uratirii lor interioare. e a"eea% ei au $o!t pregatiti pentru pri#irea indu#nezeirii !i pentru i#parta!irea din harul Invierii. ar% #ai #ult de"at atat% a!a "u# vo# vedea in "ontinuare% !i dupa Inviere ri!to! i,a pregatit pentru i#parta!irea intr,o #a!ura #ult #ai #are din indu#nezeire !i din vederea de u#nezeu% "are avea !a !e petrea"a in ziua Cin"ize"i#ii. Aratarea lui ri!to! "atre u"eni"ii +ai nu a $o!t un $apt "are !,a petre"ut nu#ai pentru a"e!tia% deoare"e !ti# "a toti "ei "are tre" un anu#it prag al vinde"arii !i al "uratirii lor per!onale !e invredni"e!" !a !e i#parta!ea!"a din Inviere !i !a,L vada pe ri!to! inviat din #orti. In a"ea!ta lu#ina treuie !a intelege# !pu!ele +$antului Apo!tol Pavel% "are are "ertitudinea $aptului "a !i lui i +,a aratat ri!to! inviat din #orti. +e !tie "a pe vre#ea Invierii lui ri!to!% +$antul Apo!tol Pavel era zelot iudeu% el venind la "redinta in ri!to! aia dupa Cin"ize"i#e. A!adar% prin a"e!te "uvinte% el !e re$era la o aratare a lui ri!to! inviat din #orti "are !,a petre"ut dupa Inaltarea +a !i dupa Cin"ize"i#e.
A"e!t $apt ne arata "a vederea lui ri!to! inviat din #orti depinde de !tarea duhovni"ea!"a a o#ului% e*e#plele in a"e!t !en! "ontinuand de,a lungul intregii i!torii a o#enirii. Pe par"ur!ul vea"urilor% au e*i!tat tot ti#pul #artori ai Invierii lui ri!to!. Cine poate vedea Invierea lui ri!to! La a"ea!ta intreare +$antul +i#eon 'oul Teolog ra!punde1 Cei #ai #ulti oa#eni "red in Invierea lui ri!to!% dar $oarte putini !unt "ei "e o au !i o vad in "hip "urat3 "ei "e n,au vazut,o in!a ni"i nu !e pot in"hina lui Ii!u! ri!to! "a unui +$ant !i o#n% "a"i ni#eni% zi"e% nu poate !a !puna "a Ii!u! e!te o#n de"at nu#ai in uhul +$ant 45 Co 52%67% !i altundeva1 uh e!te u#nezeu !i "ei "e !e in"hina Lui treuie !a I !e in"hine in uh !i Adevar 4In 8% 287. Ca"i ni"i prea!$anta "antare% pe "are o ave# a"u# in $ie"are zi in gura% nu !pune1 Invierea lui ri!to! "rezand % "i1 Invierea lui ri!to! vazand% !a ne in"hina# +$antului o#nului Ii!u!% Unuia Celui $ara de pa"at. Cu# de"i uhul +$ant ne indea#na !a zi"e# a"u#1 Invierea lui ri!to! vazand% "a unii "e a# vazut,o% de!i n,a# vazut,o% de vre#e "e ri!to! a inviat o data pentru totdeauna a"u# o #ie de ani% !i ni"i atun"i nu L,a vazut "ineva Inviind Oare du#nezeia!"a +"riptura vrea "a noi !a #inti# +a nu $ie9 i#potriva% ea ne indea#na #ai degraa !a !pune# adevarul1 !i anu#e "a in $ie"are din noi% "ei "redin"io!i% are lo" Invierea lui ri!to!% !i a"ea!ta nu o data% "i in $ie"are "ea!% atun"i "and% pre"u# !punea#% In!u!i +tapanul ri!to! invie Intru noi% !tralu"ind !i !"anteind "u !"anteierile ne!tri"a"iunii !i u#nezeirii.
