EUGEN–OVIDIU CHIROVICI
MASACRUL
Versiune 1.0
EDITURA „CALYPSO“ BUCUREŞTI, BUCUREŞTI, 1991
Orice asemănare cu oameni şi fapte reale este rodul întâmplării. Dar masacrarea sutelor de mii de oameni nu este imaginară, ci una dintre cele mai crude realităţi ale acestui secol. AUTORUL
PARTEA ÎNTÂI 197…, undeva în America de Sud
i poate că nu s!ar fi întâmplat nimic dacă nenorocitul acela de "r. T#sson nu s!ar fi gră$it s!o şteargă cu cele două $ătrâne pe care mi le datora pentru cele trei săptămâni în care îl însoţisem în %ădure, încercând să!i e&plic deose$irea dintre o pumă şi un curcan săl$atic ' fără să reuşesc de altfel. i după ce!i împuşcasem o maimuţă maimuţă neagră şi câţi(a câţi(a tucani tucani de toată frumuseţea, frumuseţea, era să încase) şi un glonţ în cap de la un *seringueiros+ ' căutător de cauciuc. %e când eram plecat pe râu la pescuit, "r. T#sson, pornit de unul singur în e&pediţie, o$ser(ase cum omul îngropa ce(a la rădăcina unui pau $ra)il. ineînţeles, mânat de curio)itate, încercase să de)groape acel ce(a, lăsându!şi urmele până la locul unde ne instalasem cortul. -ra (or$a de nişte piei de puma pe care căutătorul de cauciuc le pusese în siguranţă, $ine sărate şi încise într!un cufăr, până urma să co$oare cu $arca spre oraş pentru a se apro(i)iona, o$icei pe care!l a(eau toţi pentru a nu fi /efuiţi de *desperados+, $andiţi al$i ce $ântuiau prin )onă. 0ând şi!a dat seama că s!a um$lat la comoara lui, seringuieiros ne!a luat urma şi am scăpat ca prin minune de un glonţ ce mi!a (â/âit pe lângă urece. %ână la urmă l!am lămurit, dar cestia asta m!a costat o sticlă de raciu şi eforturi du$le de a mă a$ţine să nu!l sugrum pe "r. T#sson. "ister T#sson era a(ocat în Detroit şi sigur a(ea să le împuie capul la scorţoşii săi prieteni cu o grămadă de minciuni, în elegantul său ca$inet din care n!aş putea să cumpăr nici măcar cristalul de pe $irou. 1mi dăduse întâlnire la orele 23 dimineaţa, adică e&act la o oră după ce cursa de 4e5!6or7 4e5!6or7 decolase, lăsându!mă, după trei săptămâni de cal(ar, cal(ar, doar cu în(ăţături de minte. De trei ani locuiesc aici şi între timp am în(ăţat spaniola şi portuge)a şi (reo câte(a cu(inte din fiecare dialect (or$it de indieni. "i!am ales meseria de călău)ă în /unglă pentru turiştii $ogaţi, care ar da orice să poată po(esti acasă ac asă că au ucis o pumă cu mâna lor, nătăfleţi care $agă mii de dolari în arme de (ânătoare dar nu!s în stare să nimerească un elefant de la 8 picioare. 4!a(eam niciun prieten. 1n primul an de şedere reuşisem să mă lipesc de un france), $ăiat drăguţ şi liniştit, (ânător de prima clasă, care reuşise ' lucru rar ' să strângă $ani frumoşi din comerţul cu piei. 4u $ea ' alt lucru rar ' şi îi scria în fiecare săptămână soră!si, la 0aen. L!au curăţat ciar când se pregătea să plece şi n!am aflat nici până în )iua de astă)i cine a făcut!o. %e aici e periculos să!ţi afirmi con(ingerile politice cu
(oce tare şi, în general, nu!i $ine să fii prea (or$ăreţ, iar oamenii ştiu lecţia. 0ei care!şi dau drumul la gură o fac fie pentru că!s $eţi, fie pentru că puţin le mai pasă de pielea lor, lor, a/unsă în asemenea al că nimeni nu mai strică un cartuş pe ea. După ce %ierre a murit, am încercat de (reo câte(a ori să!i scriu soră!si, dar n!am reuşit. 9!o fi ocupat poliţia de asta. i iată!mă cu o $ere în faţă în localul lui Orlando, dorindu!i lui "r. T#sson să! şi sfârşească )ilele mâncat de urşi în "unţii 9tâncoşi. 0ând mai ai 2: dolari în $u)unar (iaţa ţi se pare la fel de însorită ca o noapte nepale)ă şi de(ii ceea ce se ceamă un om disperat. ;ar oamenii disperaţi se $agă în tot felul de afaceri încurcate, cum ar fi cea propusă de "r. "r.
"ister 0and5ell, dacă nu mă!nşel? 9unt "ister Te Te rog. -ra un tip între două (ârste, cu un aer prosper. 0ostum al$ la două rânduri, o pălărie clasa întâi iar pe inelarul drept purta un inel cu $la)on. Dar de după )âm$etul unsuros şi costumul scump îşi iţea capul ciufulit $ăiatul care la 2@ ani (indea ilustrate pornografice şi scormonea prin lă)ile de gunoi. 0unoşteam genul. %orneau din maala din familiile cu 23 copii, decişi să facă orice ca să nu le mai fie foame (reodată. 2 din @3 sfârşeau prin a putre)i în puşcării, în/ungiaţi de *desperados+ sau de indieni, împuşcaţi în $ordeluri de poliţie sau de to(arăşii de *afaceri+. Unul din @3 reuşea, şi la 83 de ani, gras şi arătos, părea un om de afaceri cu şcoală. 9căpat nepătat, putea să se aşe)e într!un ca$inet elegant în centrul oraşului, scriindu!şi numele pe uşă cu litere aurite şi adăugând *om de afaceri+. i pe aici *afaceri+ poate însemna orice de la crimă cu sim$rie până la afaceri imo$iliare. "ister 0e $ei, mister 0and5ell? > De o$icei, "artini. > Două, spuse el şi peste câte(a clipe celnerul ne puse paarele paarele în faţă. > ăieţii ăştia a$ar n!au să ser(ească un "artini, )âm$i "ă cunoşti? > "ister 0and5ell, 0and5ell Bennet, nu? "ister 0and5ell, înainte să propun cui(a o afacere, aflu tot ce pot afla despre el şi te sfătuiesc şi pe tine să faci la fel. Adeseori afli lucruri interesante, care nici măcar nu ţi!ar fi trecut prin cap.
0ea mai $ună afacere din (iaţa mea am înceiat!o cu un tip despre care aflasem că are o amantă în (ârstă de 2: ani, înţelegi? > Dacă nu mă!nşel, asta se ceamă şanta/, nu? > Doamne, (or$eşti ca un /udecător $ătrânel şi ramolitC 4u, asta se ceamă să ştii cu cine stai de (or$ă. > Oricum, ultima mea amantă a(ea 8 de ani, ani, aşa căE i ce!aţi aflat despre mine, mister O mulţime de lucruri, mister 0and5ell. O mulţime de lucruri. 0ă eşti american şi ai (enit aici de trei ani, timp în care n!ai făcut prea mare lucru, deşi eşti un tip isteţ. 0ă nu afişe)i niciun fel de con(ingeri politice şi nu te droge)i. i, mai ales, că eşti una dintre cele mai $une călău)e în /unglă. UiteE -&trase din port(i)it o tăietură dintr!un )iar şi mi!o întinse. > O performanţă rară, spuse. > ;a te uită. 4!am a(ut curio)itatea să (ăd ce scrie în acest reporta/. > ;ar ei s!au do(edit cam ingraţi, mister 0and5ell. 4ici măcar o fotografie cu tine, cura/oasa călău)ă. 9ă reuşeşti să le asiguri un reporta/ în mi/locul tri$ului *9uia+ e o performanţă rară. 4ici măcar fraţii Gillas oas n!au reuşit să facă nimic în ce!i pri(eşte. 0um ai reuşit dumneata, nu ştiu, dar, repet, e o mare performanţă. Legat de asta (reau să!ţi propun o afacere. "ai luăm un rând? > 4u. "ulţumesc. > 0um (rei. Deci, asta!i. 0red c!ai înţeles. Greau să te anga/e) să conduci un grup pe Hingu inferior, şi să!i a/uţi să dea de aceşti *suia+, pe lângă )ona 0entru, nu? > -&act. i ce fel de grup? > Un grup de oameni, mister 0and5ell. "ai mult nu mai este trea$a dumitale, ci a lor. 9pune!i grup de geologi, dacă (reiI firma mea a făcut nişte prospecţiuni în )onă şi (rea să mai facă, dar are ne(oie de linişte. Dacă ar fi fost (or$a de un tri$ pacificat, aş fi apelat la Jundaţie. Dar aşa, răspund eu de oamenii pe care!i trimit. > 0âţi (or fi? > 0inci. 4u mai mult de cinci. 1ţi plătesc tariful pe care!l iei de o$icei ' 233 de dolari pe )i, nu? i toate celtuielile. i dacă iese $ine, adaug şi o mică recompensă. > 9incer să fiu, ideea nu mă prea atrage, mister Uite ce e, mister 0and5ell. Am moti(ele mele să nu apele) la (reo călău)ă a Jundaţiei. Dintre călău)ele pe cont propriu, eşti singurul în stare să facă aşa ce(a. ;ar eu am mare ne(oie de lucrul ăsta. 1şi aprinse o altă ţigară. > "!am tot între$at de ce nu ţi!or fi pu$licat france)ii fotografia. Dar până la
urmă am lăsat!o $altă. - mai $ine, nu? Uite ai aici adresa ca$inetului= îl găseşti uşor, e pe lângă cafeneaua lui Roger, o clădire înaltă. ;ntri la parter, acolo!s $irourile şi arăţi la intrare cartea de (i)ită. Te gândeşti până mâine, dar sunt sigur că ai să faci o alegere înţeleaptă. 9e ridică de pe scaun şi mă salută ridicându!şi puţin pălăria de pe cap. L!am pri(it cum pleacă şi am făcut semn celnerului. > Orlando e aici? > Da. > 9pune!i că!l rog să (ină o clipă. i mai adu un "artini. 0âte(a minute mai târ)iu, gras, fleşcăit, părând o morsă silită să trăiască la tropice, Orlando se aşe)ă pe locul părăsit de 0e!i, mister Ben? "!ai luat de la o partidă de po7er şi nu m!aş fi ridicat de la masă pentru nimic în lume, căci câştig de la un $lestemat de #an7eu ' iartă!mă, mister Ben, tu eşti de!al nostru, înţelegi ce (reau să spun ' care mă leftereşte de (reo două săptămâni. 4!ai (rea să încerci şi tu? > 4!am cef de aşa ce(a, Orlando. Dar sunt sigur că!l laşi în i)mene până la urmă. %ri(eşte cartea asta de (i)ită. 1ţi spune ce(a numele? Orlando cercetă cartonaşul. > Al(aro 1nalt, (oinic, îm$răcat la patru ace. 0ând a ieşit, s!a urcat într!un 0adillac al$. Kice că are $iroul pe lângă cafeneaua caf eneaua lui Roger. Roger. Deci într!un cartier ultra. > i ce (rea? Ai neca)uri cu el? > 4u. O afacere. > Ge)i Ge)i ce faci. fac i. 1mi 1 mi pare rău. 4u ştiu. Dar dacă treci mâine seară, o să afli mai multe. "ă interese) eu până atunci. Acum te las, mister Ben. Gino Gino mâine seară. Am cemat celnerul. După câte (ă)usem, mister Trei "artini. "artini. > - acitat, mister. mister. 1nsoţitorul de la masa dumnea(oastră dumnea(oastră mi!a plătit. > 0are însoţitor? > A stat la $ar. $ar. Un domn înalt, $lond. 0red că era american, mister mister.. > ;!au)i. > Da, mister. mister. Deci mister Au)i, $ăiete, dacă n!ai a(ea o centimă în $u)unar şi cine(a ţi!ar oferi posi$ilitatea să câştigi trei $ătrâne, ce ai face? > Aş accepta, domnule. 9igur. 9igur. > Aşa )ic şi eu. "ulţumesc. 9e ţinu câţi(a paşi după mine.
> A(eţi A(eţi ce(a pentru mine, domnule? domnule? > 4u. Gor$eam Gor$eam aiurea. irourile erau moderne, construite după model american, cu pereţi de sticlă şi sistem de aer condiţionat. De altfel, mulţi funcţionari erau (i)i$il europeni sau nord!americani. 0ând intrai din strada aglomerată şi pestriţă, te i)$ea aerul de ordine şi so$rietate. L!am oprit pe un funcţionar. funcţionar. > "ister %e uşa aceea, domnule. i urcaţi la eta/. Acolo o să fie cine(a care o să (ă arate unde are domnul 1l caut pe mister American? > Da. 9e pare că!i plin de!ai noştri pe aici, aşa!i "i7e? > "ă numesc Barl. ai cu mine. Tipul $ătu la uşă şi intrăm. -ra o anticameră şi acolo se mai aflau doi indi(i)i, copie la indigo după cel din ol. Unul dintre ei dispăru după o uşă capitonată, pe care era scris numele glorios al lui Al(aro %ofteşte. 0o(or gros de cinci degete şi scrumieră din coarne de muflon pe $iroul imens. %lante e&otice şi un ta$lou care sigur (alora o grămadă de parale. 0e mai, un $irou care te făcea să reali)e)i cât eşti de pârlit şi insignifiant în această lume. "ister -ram sigur că o să (ii, mister 0and5ell. -şti un om inteligent. 1nţeleg că accepţi. ;a loc, te rog. "!am aşe)at într!un fotoliu. > Da şi nu, mister 0orect. Te Te ascult. > %rima= tariful nu (a fi de 233 pe )i ci de 283. A doua= 4u (oi merge singur, ci cu un a/utor ' cei 83 de dolari sunt pentru el. A/utor? 0e a/utor? "i!am aprins o ţigară. > Un a/utor. a/utor. i data trecută am a m a(ut. 0ălătoria e lungă şi ş i periculoasă. Dacă mi se întâmplă ce(a mie, suntem gata toţi. 0orect? ine, fie. Un a/utor. a/utor. De acord şi cu $anii. -!n regulă. 0ine!i a/utorul? a/utorul? > Un $ăiat de năde/de. "emoriile lui sunt s unt în curs de pu$licare la *%la#!$o#+, *%la#!$o#+, aşa că o să afli mai multe la anul.
> -şti şmecer, şmecer, mister 0and5ell. "are şmecer. şmecer. Dar îmi placi. Descise un sertar şi căută ce(a. > Ai aici 2833 de dolari. Restul când te întorci. întorci. -!n regulă? > Da. > %lecarea peste trei )ile. De a(ionul care o să (ă ducă până la ". o să mă ocup eu. Tot Tot el se (a întoarce după (oi după săptămâni. Am $ăgat $anii în $u)unar. > O.B., Am încredere, mister 0and5ell. 9unt sigur sigur că nu o să faci aşa ce(a. Dar )âm$etul lui spune altce(a. 0e(a de genul= *-şti un $iet amărât cu numele de Bennet 0and5ell. 4!ai unde să fugi. tii $ine că oamenii mei te (or găsi ciar dacă te (ei ascunde în 0ina, şi îţi (ei (opsi moaca în gal$en. i te (or /upui de (iu. "ie îmi pasă prea puţin de 28 sutare, dar ţii la pielea ta prea mult ca să faci prostii. > -!n regulă, mister La aeroportul 0., la 8 dimineaţa. 4u pleca. Greau Greau să!ţi pre)int pe cine(a. %e şeful grupului pe care!l care! l (ei însoţi. Aşteaptă. Apăsă pe un $uton. > %edro? Trimite!l Trimite!l pe mister amilton te rog > 9unt sigur că o să (ă înţelegeţi $ine, spuse spuse "ister 0and5ell, amilton, făcu Msta!i?C între$ă el pe ;a!o uşurel, amilton. "ister 0and5ell (a fi călău)a noastră. > -!n regulă. %ot să plec? > Da. Tipul ieşi, legănându!şi umerii. -ram sigur că!i un fel de ceea ce americanii numesc *soldier of fortune+, adică un mercenar. %oate un indi(id rămas şomer din Gietnam sau din Legiune. -ra plin continentul de ei, căci adulmecau sângele ca nişte şacali. i unde curgea sânge era rost de câştig pentru ei. %ri(ire fi&ă şi fum de *iar$ă+ în loc de suflet. Tipi la fel de periculoşi ca nişte năpârci, transformaţi pentru totdeauna în maşini de omorât. "!am uitat după el. > Dacă ăsta!i şeful, presupun că toţi sunt aşa, mister "ar7 amilton e un $ăiat $un. Doar că face puţin pe gro)a(ul.
nu eşti anga/at să faci con(ersaţie. "erse într!un colţ şi prepară două $ăuturi. > "ult noroc mister 0and5ell. 9incer să fiu, nu te in(idie) deloc. tiu ce! nseamnă %ădurea. Dar toţi ne câştigăm pâinea cum putem. 4u? > Aşa!i. > După ce te!ntorci, poate o să găsesc ce(a mai $un pentru tine. - păcat ca un om care ar putea să facă atâta, să slugărească nişte pensionari $ogaţi. Asta, $ineînţeles, dacă (rei. > Dacă oferta rămâne în picioare, o să mă mai gândesc. "ulţumesc oricum. i 5is7#!ul e e&celent. Acum Acum tre$uie să plec. Deci peste trei )ile, la cinci dimineaţa, la aeroport. 4u!mi plăcea deloc. "!am oprit pe o terasă şi am $ăut două ceşti de cafea, răsfoind )iarele. Jemeile din lumea $ună erau înne$unite după metişi şi unul dintre aceştia făcuse o ade(ărată carieră ca pla#!$o#. pla#!$o#. O fotografie îl înfăţişa la $raţ cu o actriţă suede)ă, o femeie înaltă şi cam trecută. %reşedintele ţării ţinuse un furi$und discurs împotri(a $andelor de traficanţi de carne (ieI mă îndoiesc că acestora le!a păsat prea mult. Tul$urări în Uni(ersitate. O )iaristă cura/oasă care face un reporta/ într!o maala mi)era$ilă. 0opii cu $urta umflată /ucându!se lângă porci. Un mare $oss a $ăgat!o pe mânecă, fiind acu)at că a luat mită, ca şi cum asta ar fi ce(a ieşit din comun. i, tot aşa. Am trecut pe la Orlando, dar patronul era plecat. %e 0arlos ştiam că nu a(ea rost să!l caut la ora asta. 0arlos era cel care urma să mă însoţească în e&pediţie. 4u!l minţeam pe Ben, $ătrâne, la @3 de ani eşti dispus să mori pentru fleacuri. De nimic nu eşti mai îndrăgostit decât de cu(intele frumoase. 1n munţi, eram sigur că <. are
dreptate şi că merită să mori pentru a!i răsturna de pe scaune pe cei care *sugeau sângele poporului+, cum spuneau ei. "i!am petrecut doi ani în %ădure, ca o /i(ină, dormind cu capul pe puşcă, aşteptând o minune. Am re)istat până la sfârşit şi ciar am reuşit să mă ascund (reo câte(a luni după înfrângere, anga/ându!mă la o fermă, dar m!a pus dracu şi am trăncănit într!o seară când $ăusem prea mult. %este trei )ile au (enit să mă umfle (reo cinci)eci de soldaţi, parcă aş fi fost general. %ână la garni)oană m!au dus cu mâinile legate de şeaua calului, ar)ându!mă cu patul puştii în cap. Jiecare dintre $ăieţandrii ăia, care n!a(eau mai mult de @3 de ani, se purta de parcă le!aş fi omorât mama. tii ce!nseamnă să mergi două )ile prin soare, fără să $ei un strop de apă, cu /umătate de sânge în tine, târât printre $olo(ani şi gândindu!te că în curând (ei fi spân)urat? i asta după ce (or trage pielea de pe tine mai întâi? La garni)oană m!au $ătut o săptămână înceiată, )i şi noapte. %âine, apă şi mardeală. 4u a(eam ce să le spun şi ştiau şi ei. Dar îşi făceau datoria, cum se )ice. 4oroc că sunt un )draon. Un tip su$ţire n!ar fi re)istat nici cinci ore. -u îi între$am mereu de ce nu mă împuşcă, eram sigur că până la urmă asta or să facă, oricum. Dar se!ntâmplase că ce(a se scim$ase în cele câte(a luni şi generalul împuşcase prea mulţi. ăieţii de la Nasington Nasington îi spuseseră să se mai potolească. Am scăpat cu încisoarea, dacă asta se ceamă a scăpa. Kece ani. "uncă, să punem umărul la înflorirea patriei. 0e era acolo, nu cred că pot să fac pe cine(a să înţeleagă. Ge)i că sunt de doi metri. -u am re)istat luni, dar am (ă)ut tipi care s!au curăţat în două săptămâni. 0ipurile făceam nişte amena/ări pentru irigaţii. Am impresia impresia că nu era nimic $un, săpam pur şi simplu pământul fără rost, 2@ ore pe )i, în soare, care te topea (ă)ând cu ocii. Deşteptarea la cinci, apelul cu $ătaia de rigoare, o /umătate de litru de cafea lungă şi la muncă. O turtă mucegăită şi nişte fasole într!o )eamă scâr$oasă. "âncam orice, scoarţă, nisip. i $ătaie, mereu $ătaie. 0ei care ne pă)eau cred că erau ieşiţi de la $alamuc. -&ista un medic, un ins mic şi sinistru, despre care se spunea că e poponar. Dar nu e&ista noţiunea de $olna(, decât de muri$und. 0ând erai gata să crăpi, erai aruncat într!un cort, dacă mai apucai să a/ungi în el. -ra (eşnic plin de nenorociţi, dar peste o săptămână erau alţii. Dacă încercai să simule)i, erai omorât în $ătaie. După luni am că)ut. %ur şi simplu. Gomitam tot ce mâncam şi îmi curgea sângele pe nas. După ce mi!au ars (reo câte(a $astoane în cap, con(ingându!se că nu mă prefac, m!au aruncat în cort, să crăp în pace. Am $aftă. $aftă. Urmau Urmau să plece (reo câte(a camioane camioane spre fortul fortul principal, principal, de care ţinea şi lagărul nostru. 1nainte de a muri, unul dintre cei din cort mi!a pus în mână un inel, pe care reuşise, nai$a ştie cum, să!l păstre)e. Dacă erai prins cu aşa ce(a, erai omorât. 4u mai a(eam nimic de pierdut. L!am cemat pe medic şi i l!am pus în mână. %utea foarte $ine să plece cu el, dar a fost om de cu(ânt. 9!a dus la comandantul lagărului şi a cerut trimiterea mea în fort. A susţinut că pre)int
simptomele unei $oli foarte contagioase, care poate secera deţinuţii în trei )ile. important, a )is el, să!şi dea seama dacă!i aşa, ca să ia măsuri, dar aici n!are la$orator şi tre$uie să a/ung în lagăr. 0omandantului i se părea mai simplu să!mi ardă una în cap şi să mă îngroape, dar îi era frică să nu!i moară din soldaţi. A acceptat. 0ând m!am (ă)ut în camion, cu un $ilet pentru doctorul din fort în $u)unar, $u)unar, am început să plâng. tiind că!s ciumat sau ce(a de felul ăsta, ăs ta, soldaţii mă (ârâseră într!un fel de coş încis în care a$ia respiram. "ereu )iceau că ar fi $ine să mă )(ârle unde(a pe drum şi să spună că am încercat să e(ade). 0ând mi s!a făcut rău şi am (omitat, unul m!a împuns cu $aioneta. 1n fort, doctorul şi!a dat seama imediat că nu am nimic din ce am scris pe $ilet. Dar era om de trea$ă şi când a (ă)ut în ce al eram s!a îngro)it. A(eam :P de 7g. "!a (ârât într!un i)olator, unde, e&ceptând faptul că se urcau şo$olanii pe tine, totul era în regulă. Două săptămâni am dormit şi am mâncat, doctorul se ocupa să am porţie triplă, lingeam gamela, ciar dacă la început (omitam tot. "i!am re(enit şi am început să mă îngraş. > Doctore ' i!am spus într!o seară ' dacă un deţinut o şterge de aici, din infirmerie, ai neca)uri mari? > 4u ştiu, mi!a spus, până acum n!a încercat nimeni. Dar cel mult pot să fiu mutat, ceea ce!i gro)a(, m!am săturat de iadul ăsta. 4!am anti$iotice, n!am nimic şi fac in/ecţii cu ace ruginite. Msta!i un a$ator, a$ator, nu infirmerie. "ă gândeam cum să e(ade). "âine pleacă un con(oi cu alimente spre lagărul doi. Msta!i aproape de graniţă. Am priceput. "i!am luat rămas $un. 1l cema Quan "adeira. "ai târ)iu am aflat că a fugit în 9.U.A. i a pu$licat o carte despre lagăre în care pomeneşte şi de su$semnatul. "i!a dat aine şi $ani. 4oaptea m!am strecurat într!un camion şi la un popas am şters!o. ş ters!o. Am reuşit să trec graniţa. Dar nici acolo nu m!au primit cu flori şi am a/uns tot într!un lagăr infect, am făcut prostia să le spun că am luptat contra generalului. A(eau A(eau şi ei generalul lor şi nu le plăceau re(oluţiile. re(oluţiile. Am dat declaraţii declaraţii peste declaraţii declaraţii şi au încercat să mă facă să recunosc că sunt comunist, deşi a$ar n!a(eam cu ce se mănâncă asta. Am e(adat din lagăr împreună cu un tip care se lăuda că fusese mercenar şi luptase în 0ongo, care a(ea $ani şi relaţii şi ştia cum să plece peste frontieră. De fapt, totul era o )eamă lungă, încercau să mă licide)e, dar m!am prins. Am a(ut a doua oară noroc, noroc, am reuşit să e(ade) e(ade) de!ade(ărat de!ade(ăratelea, elea, l!au împuşcat pe el. Un $ătrânel $ătrânel care credea că!s persecutat politic de!al lor m!a ascuns şi m!a a/utat să a/ung aici. Aici m!am potolit, $ătrâne. De cinci ani nimeni nu ştie nici măcar cum mă ceamă şi
dacă mor popa n!o să!mi ştie numele. Decât să le spui că ai con(ingeri politice, mai $ine le spui că ţi!ai omorât $unica şi cinci (ecini. i or să te respecte. 0omu 0omuni nişt şti, i, fasci fascişt şti, i, demo democr craţ aţi, i, (or$ (or$ee goal goalee pent pentru ru frai fraieri eri.. 1n ţara ţara mea, mea, câ când nd generalul s!a urcat pe tron, poporul /uca de $ucurie pe stră)i. La tine!i altce(a. Uncle 9am ştie ce (rea şi toţi au $urta plină. Dar pe un om cu $urta goală poţi să!l minţi cum (rei, promite!i doar că o să i!o umpli. După ce ne întorsesem din e&pediţie, îl mai întâlnisem de câte(a ori, la un paar. A(ea ce(a $ani, se descurca destul de $ine, nu mă între$asem niciodată cum. Dar a(eam ne(oie de el. 4u!mi dădusem seama prea $ine ce (rea
pentru o sticlă de raciu, a$solut săl$ăticiţi. De o$icei, un (ânător începea prin a înciria de la patron, o pirogă, (ase, grăsime, arme şi muniţie, urmând să!şi plătească datoria din rodul (ânatului. Dar patronul are gri/ă ca datoria să nu fie niciodată plătită. i (ânătorul are ne(oie iarăşi şi iarăşi de pro(i)ii şi muniţie, sperând că de astă dată (a a(ea mai mult noroc şi (a reuşi să pună ce(a $ani deoparte. 4u (a reuşi şi până la urmă (a încerca s!o şteargă. Dar patronul este pregătit şi pentru asta şi câţi(a *$ăieţi+ îl (or căuta pe nefericit, snopindu!l în $ătăi şi aducându!l înapoi pentru *a!şi plăti datoria+. Uneori (ictima se ră)(răteşte şi ucide călăii, ascun)ându!se în %ădure şi de(enind *desperados+. Dar se găsesc alţii şi alţii care pornesc cu piroga pe flu(iu, (isând la $ogăţie. 9oarta căutătorului de diamante sau de cauciuc este asemănătoare. 1n coloniile căutătorilor de aur se în(ârtesc asemenea *oameni+ că şi celui mai mare mare $orfaş dintr!o ţară ci(ili)ată ci(ili)ată i s! ar face părul măciucă. 1n %ădure uiţi că omul a a/uns pe Lună şi e&istă restaurante elegante şi oameni liniştiţi care îşi $eau dimineaţa cafeaua într!un apartament la eta/ul HH, răsfoind )iarele. 9oios şi înne$unit de ţânţari şi )gomote, de(ii un fel de om al ca(ernelor. Unii simt asta, alţii nu. Am cunoscut persoane su$ţiri, care seara, întinşi în amac, citeau câte(a pagini dintr!un roman, apoi îşi $eau ceaiul afumat şi se culcau, după ce trăgeau un gât de 5is7#. 4u!mi plăceau. %ădurea îţi impune un ade(ărat cod, şi cea mai puternică lege a ei este să fii mereu la pândă, calm, dar la pândă, cu mintea mereu *acolo+, trea)ă. O ade(ărată călău)ă poate să plece la drum doar cu o puşcă pe umăr, câte(a cartuşe, un pumn de sare în $u)unar şi un clondir de raciu. După câte(a săptămâni în %ădure, când te tre)eşti înapoi în oraş, cu un acoperiş deasupra capului, ai sen)aţia că eşti pe altă planetă. Locuiam într!o mansardă care se încingea ca un cuptor, dar care a(ea a(anta/ul de a fi situată într!un cartier mai spălat. Am a/uns acasă, am luat arta şi un creion. Deci camionul până la ". apoi piroga ' cam cinci )ile ' apoi e&pediţia propriu! )isă, încă )ece, dacă a(eam noroc. Am unit cu câte o linie groasă toate aceste puncte, încercuind )ona (i)ată de
împărţea cărţile, cum se spune şi tre$uia să fac în aşa fel încât să câştig cu o uintă uintă spartă. Atunci îmi pu$licaseră fotografia în toate )iarele şi dacă amilton îmi spusese că m!a (ă)ut unde(a, poate că ce(a îi rămăsese ră măsese în memorie. -ram sigur că ne făcusem *ucenicia+ în acelaşi loc, prin gri/a celor cărora le /urasem, cu (oci piţigăiate credinţă, în ţara unde e&istă *dreptate pentru fiecare+. %ri(ind liniile de pe artă, am făcut o socoteală. Toată Toată afacerea costă câte(a mii $une de dolari iar Jicatul, mister Ben. 4emernicul ăsta de ficat îmi face numai mi)erii. %ăcat că nu se poate trăi fără el, altfel l!aş ruga pe un ticălos de măcelar să mi!l scoată şi să!l dea la câini. "!am aşe)at pe un scaun. Orlando trăsese un şnur şi cel care ser(ea la $ar îşi făcu apariţia. > Adă!i un "artini lui mister mister Ben. Ai pro$leme? pro$leme? > 4u, e!n regulă. Orlando pri(i după el. > Un $ăiat tare $un, mister Ben. i aşa n!am pe nimeni, îi las lui tot. 1mi place că nu!i mână spartă. Are o grămadă de fraţi, unde(a, într!un sat uitat de Dumne)eu şi mereu le trimite $ani. ăiatul se!ntoarse cu $ăutura şi ieşi iarăşi. Orlando se ridică în capul oaselor. 4e!am aprins ţigările.
> Am aflat câte ce(a, mister Ben. Dar e pă)it mai $ine decât un ministruE ministruE > Toţi Toţi de teapa lui sunt pă)iţi. Unor oameni ca ei, sunt o mulţime de indi(i)i care au suficiente moti(e să le (âre şişu!n $urtă, pentru lucruri întâmplate poate cu ani în urmă. Le e frică şi!şi plătesc o grămadă de gorile. 9au poate o face doar pentru a se simţi important, o mare legumă. Dacă!ţi dă $anii promişi n!ai decât să aştepţi şi gata. Dacă te trage!n piept, pocneşte!l peste $ot fără frică. "ai (rei un paar? 9ună după celner. > Deci pleci în %ădure? > 9e pare că n!am încotro. Oftă. > -şti tânăr, tânăr, mister Ben. Ai (iaţa înainte. %oate că o dată o să s ă scapi de oraşul ăsta împuţit şi o să pleci acasă. 0ând eşti eş ti tânăr poţi s!o iei de la capăt. > "ulţumesc, Orlando. -şti un om de trea$ă. > 4u!s un om de trea$ă, mister Ben. Dacă aş fi fost, nu a(eam de unde să!ţi fac cinste acum cu "artini sec. Aş fi fost într!un a)il, alit de muşte. Dar niciodată nu!i $ine să fii ticălos, înţelegi?, 0ând pleci? > %oimâine dimineaţă, din 0. "!am ridicat. > 9ă nu uiţi să treci pe la mine când te!ntorci. %un eu, între timp, pe cine(a să stea cu ocii pe "ister 0and5ell? mă între$ă el, stâlcindu!mi stâlcindu!mi numele. > Da. 0e este? > 0arlos doreşte să (ă întâlniţi în seara asta la *6ello5 *6ello5 9tar+E > Au)i, îl mai (e)i până diseară? > 9igur. 9igur. > ine. Atunci spune!i că!l caut eu la $ar pe la 23. ;!am întins un dolar. "ai tre$uia ce(a. O femeie. 1n oraş erau o mulţime de prostituate. "ulatre, metise, negrese sau al$e. Kiarele (or$eau tot mai des de traficul cu carne (ie, din şi spre America de 4ord şi -uro -uropa pa.. Dar Dar în ac acea east stăă pri( pri(in inţă ţă,, moral oralaa pu$l pu$lic icăă era era foar foarte te lar largă. gă. Gec ece eaa aristocraţie catolică a ţării făcuse loc treptat unei populaţii de strânsură, adunată din toate colţurile ţării şi lumii. Ade(ărata cau)ă a prostituţiei era sărăcia lucie în
care trăia cea mai mare parte a populaţiei. Adesea o fată drăguţă, plecată la oraş să se prostitue)e era o ade(ărată mană cerească pentru cârdul de fraţi şi cimotii rămase acasă, fiind singura lor sursă de (enit. %oliţia îşi încasa $acşişurile şi încidea ocii. ineînţeles, *ele+ erau de mai multe categorii, de la cele de lu&, care arătau ca nişte contese, până la cele care aduceau cu nişte sperietori şi!şi făceau rondul prin faţa otelurilor ieftine. 0ele care nu mai reuşeau să stoarcă nicio para din oraşe, însoţeau spre sud grupurile de căutători de aur şi diamante, încercându!şi norocul printre indi(i)i pe lângă care lumpenul din 4e5!6or7 4e5!6or7 este compus din lor)i engle)i, sfârşindu!se de $oli sau stâlcite în $ătaie. Un tip care stătuse (reo câte(a luni într!o asemenea colonie, îmi po(estise că noaptea îşi punea un fel de guler din ta$lă pentru a nu i se tăia gâtul în somn. *6el *6ello lo5 5 9tar 9tar++ făce făceaa part partee dint dintre re loca localu luri rile le de lu& lu& şi era era in(e in(est stiţ iţia ia unui unui american. %rostituatele care dădeau târcoale pe la $ar sau pe la sala de /ocuri erau dintre cele *spălate+. 9e în(ârteau pe acolo ciar şi câte(a nord!americane, dar acelea erau profesioniste aduse doar ca *call!giris+, adică dans şi antren. Am intrat în local, su$ pri(irile sceptice ale unui portar de doi metri. ainele mele nu erau ale unui client de!al casei. Dar înfăţişarea de #an7eu era aici o $ună carte de (i)ită, indiferent unde mergeai. La ora aceea, $arul era aproape pustiu. Am comandat o $ere şi m!am urcat pe scaunul înalt, lângă o $runetă arătoasă, cu înfăţişare de metisă. > 0ât, am între$at!o. "ă pri(i surprinsă. > O iei de!a dreptul? 9or$i din paar paar şi mă cântări din pri(iri. -şti american? > Da. 1n ţara de unde (in, oamenii n!au timp să gândească nici la $unul Dumne)eu, d!apoi la introduceri pompoase. > Deci nu eşti un $ăr$at singur care (rea să!şi po(estească (iaţa şi să!şi găsească o clipă de tandreţe. > 0ei mai mulţi sunt aşa? > 0am aşa. Râse şi făcu un semn $ăiatului de la $ar, $ar, care!i umplu paarul. 0iar aşa. Dar e $ine. 4u tre$uie decât să!i asculţi. > -!n regulă. -u nu!s din ăla. Dacă ţi!aş po(esti (iaţa (iaţa mea, ai plânge în oote şi mi!ai face un ra$at de 23 S. 4u (reau să a/ungi săracă. i nici pe mine nu mă interesea)ă ce fel de parfum foloseşti sau ce face mătuşa ta din Rio. > *0o$ra+E > 0um? > %arfumul, *0o$ra+. > 4!ai înţeles umorul meu tipic. 4icio pro$lemă. %utem folosi patul şi aşa. Locuieşti aici? > 4u m!ai între$at dacă accept, frumosule. > %ri(irea ta spune totul. 9pune, 9pune, locuieşti aici?
> - cam scump ciar şi pentru o fată frumoasă ca mine. 4u. Am un apartament (is!a!(is, la *"articos+. 9e ridică şi!şi nete)i rocia pe trup. > "ergem? > "ergem. Am plătit şi!am plecat. După un timp, se ridică, merse la poşetă şi!şi căută ţigările. -ra într!ade(ăr super$ă. > -şti un $ăiat de milioane, #an7eule, spuse ea, suflând fumul spre ta(an. "ulte femei cred că ar fi dispuse să te plătească ele pe tine. 0um se face că n!ai încă o femeie a ta? %ari să stai aici de mai mult timp, nu? nu? > Am încercat o dată, acum (reun an, şi n!a ieşit nimic. 0ând stai mai mult cu o femeie, ţi se pare altfel. De cele mai multe ori cred că nu iese nimic. Aşa e mai simplu. 9tri(i ţigara în scrumieră. > 9ă!ţi aduc ce(a de $ăut? A(em timp. Astă)i nu mă mai întorc acolo. > 1n scim$ eu am trea$ă. Au)i, cum spuneai că te ceamă? Râse. > 4u m!ai între$at. "ă ceamă "aria, sau aşa!mi spun cei de la 9tar. 9tar. Grei să ne mai (edem? 4!aş a(ea nimic împotri(ă. > ine. Uite ce e "aria= (reo lună o să plec din oraş, am nişte afaceri, în 9ud. tii cârciuma lui Orlando? %rima stradă de la $ancă, sunt nişte gara/e pe!acolo. > 0red că o ştiu. Are un afiş cu o femeie călare pe un tigru, la intrare. > Aşa!i. -&act peste 3 de )ile, dacă nu m!am întors, îl cauţi pe Orlando. Orlando. 1i dai $anii ăştia. Ai aici 2333 de dolari, îi dai $anii şi!i spui că te!a rugat mister Ben să treci pe la el. Ai înţeles? > Da. > - un tip gras, un mulatru, are (reo 3 de ani. i îi mai spui că tipul despre care am (or$it e un ticălos. "ai mare decât credea. tie el despre cine!i (or$a. -!n regulă? > 9igur. 9igur. Doar dacă nu o să plec cu $anii. 0e )ici de asta, #an7eule? > Kic că eşti o fată prea $ună pentru aşa ce(a. > "ulţumesc. Ben. 9au Bennet. - un nume de #an7eu ca oricare altul. ine, "aria. Acum tre$uie să plec. "!am îm$răcat. "ă pri(ea. > Au)i, Ben, sau s au cum )iceai că te ceamă. cea mă. %ot să te a/ut cu ce(a? Adică (reau să!ţi spun că dacă ai ne(oie de ce(a, spune fără gri/ă. 9unt o fată descurcăreaţă. > -!n regulă, "aria. Dar n!am ne(oie de nimic. Dacă, totuşi, nu o să mă!ntorc
în 3 de )ile, nu uita să!l cauţi pe Orlando. Orlando. Am ieşit. -ra P. A(eam timp $erecet să mănânc până la 23, când tre$uie să!l întâlnesc pe 0arlos. Dar nu la *6ello5!9tar+, *6ello5!9tar+, cu tacâmuri de argint. -ra un restaurant cine)esc mai potri(it pentru punga mea. După calculele mele, 0arlos a(ea (reo 3 de ani, dar arăta de cel puţin :3. -ra foarte înalt şi (oinic, un ade(ărat colos. O $ar$ă mare îi ascundea aproape toată faţa din care răsărea nasul lung şi înco(oiat, la rădăcina căruia îi străluceau ocii duri, (eşnic încruntaţi. Din această înfăţişare de $rută, ră)$ătea însă o (oce limpede, caldă, care atenua imediat impresia de forţă săl$atecă. 4u a(usese timp de prea multă şcoală, dar era deose$it de inteligent şi a(ea o memorie fenomenală. Atunci când po(estea o întâmplare care a(usese loc cu ani în urmă, era în stare să! ţi dea amănunte cu o preci)ie e&traordinară. 9târnit însă, de(enea un tip periculos. La un moment dat, fusese înşelat într!o afacere cu nişte piei, de către doi metişi, de o sumă mare de $ani. i cei doi încercaseră şi să!l ucidă. Reuşise să dea de ei a$ia peste un an, pe lângă 9an "anuel. Amândoi )ăceau acum su$ pământ. 0âte(a minute mă pri(i lung, fără să spună nimic, sor$ind din paar şi trăgând din a(ana lungă. Apoi Apoi un rân/et lat îi despică $ar$a= > 4eca)uri, amigo, nu!i aşa? Ai o mutră de ocelot că)ut în capcană. Ai mâncat? > Da. > Asta!i $ine. -u când am neca)uri, în primul rând tre$uie să gândesc cu $urta plină. 0ând mi!e foame, prea le (ăd pe toate în negru. 1şi încordă umerii= > ;a spune, care!i po(estea? > %oimâine plecăm în %ădure. Acolo unde am fost data trecută, cu france)ii. 0ăutăm acelaşi tri$. ;)$ucni în râs. > ;!au)iC "aimuţele alea au mai multă căutare decât %reşedinteleC i de astă dată cine (rea să se fotografie)e cu ei de gât? > Asta!i mai complicat. Aici e $u$a. ;!am spus toată po(estea. > tiam că nu mă refu)i, de aia mi!am permis să (or$esc în numele tău. 4! a(eam ce face. 9unt sigur că %atria nu uită niciodată să!ţi răsplătească meritele, rân/i 0arlos. tiu, amigo. Am simţit!o pe pielea mea. ineînţeles că te a/ut. 9ă (edem ce!i de făcut. 9ă o luăm uşurel. 0re)i po(estea cu prospecţiunile geologice? > 4u. > 9igur. 9igur. tiu cel puţin două e&pediţii care s!au ocupat de cestia asta, su$
acoperire gu(ernamentală, în cola$orare cu %RO9%-0 şi $ăieţii îşi ştiu $ine meseria. 4u ştiu ce au descoperit, dar n!au început nimic, deci ce(a nu le!a mers. 1n plus, niciun *ci(ili)ado+ n!ar re)ista prea mult acolo şi cu indienii nu faci nimic. Rişti să mai fii atacat şi de suia. s uia. > Amigo, po(eştile ăstea nu!s pentru noi. 0e călău)e a a(ut? i de ce nu foloseşte aceeaşi ecipă? i de ce trimite nişte duri pentru cestia asta? Acolo trimit ingineri, un mecanic pentru $ărci, nu mercenari. ;a staiC Tu ce cre)i= indi(i)ii fac parte din U9 Arm#, sau au făcut parte parte din U9 Arm#? Adică acum sunt mercenari în slu/$a lui a$ar n!am. > 9!a înregistrat (reun accident în )onă? )onă? > 0e fel de accident? > A(ion, A(ion, normal. 0e(a din ce poţi să scoţi parale. Greun a(ion cu $ani, cu ce(a de (aloare. > 4!am au)it. i cei care l!au pierdut ar fi trimis ei o ecipă. i un asemenea as emenea a(ion nu prea a(ea ce căuta pe!acolo. tii că muncitorii de la "issu sunt plătiţi la sfârşitul anului. i în timpul ploilor n!ar fi plecat niciun a(ion mai departe de ". > "ă gândeam că tipul $agă ce(a $ani în cestia asta şi tre$uie că şi!i scoate de unde(a şi în niciun ca) de la Academia de tiinţe. Uite ce!i, 0arlos. Discutăm degea$a. 4!are niciun rost. "ai $ine să (edem ce!i de făcut să iasă $ine toată afacerea. Dacă tipii au de gând să facă ce(a dat dracului acolo, (or încerca să ne licide)e. 4u o să poată să o facă pe loc, fiindcă tre$uie să se întoarcă. O potecă nu ţine nicio )i, nu se (or descurca la întoarcere, să iasă la Râu. > a se poate. > 0um? > 9implu. 9ă!şi facă trea$a, să ne licide)e şi să aştepte ca acest mister -u nu cred. - prea complicat. %rea multe călău)e tocmite de
place să adune informaţii despre fiecare, de amorul artei, sau să încerce să ne fraierească la $ani, să mă şanta/e)e. -i sunt cinci, noi suntem doi şi nu suntem copii de şcoală primară. "ai $ine să discutăm concret ce facem. > %ăi, cam aşa. A(em ne(oie de două $ărci o$işnuite, de @3 de picioare, cu pesca/ul mic şi motoare de :,8 0.%., pentru noi şi încărcături. ărcile le găsim la "., aran/e) cu Qose, dar motoarele le iau de aici, n!am încredere în âr$urile lor de acolo. %este două luni încep ploile şi dacă se!ntâmplă ce(a, (ai de capul nostru. "otoarele astea suspendate pot să!ţi facă oricând figuri. "ai a(em ne(oie de o canoe din acelea lungi, de (reo 3 de picioare, dar de data asta luăm una din trunci, nu din scoarţă, ştii ce!am păţit data trecută. Asta pentru pilotatul la praguri, dar n!are rost s!o luăm din ". şi să!i îndopăm trei )ile degea$a. 0anoe şi ecipa/ înciriem doar în satul 0urana, pe ăia îi păcălim cu câte(a topoare şi (reo două undiţe. De astea mă ocup eu, tu (e)i de arme şi muniţie. Ar fi $ine să luăm şi nişte conser(e de pe aici, la ". în afară de fasole şi ore) nu găsim nimic. > 4u uita undiţele şi câte(a cutii de cârlige. ;ndienii ;ndienii mor după asta. > 4!a(ea gri/ă. > "otor pentru canoe luăm tot de la 0urana, merge şi o ra$lă pentru două )ile. 9are, )aăr, ulei, găsim la ". i, $ineînţeles, de $en)ină să se ocupe prăpăditul ăla de 4u!ţi fie teamă, amigo. Acolo, în %ădure, sunt ai noştri. Dacă or să ne supere, n!a(em decât să îi înecăm în Râu şi să spunem că i!a mâncat pirana. 4oi să a(em gri/ă să nu ne facă felul indienii sau cascadele. %e ei, lasă!i în plata Domnului. A/uns A/uns acasă, mi!am turnat turnat ce(a de $ăut şi m!am întins întins pe pat. -ra sufocant de cald şi (entilatorul nu reuşea să risipească dogoarea. Asupra oraşului se încidea, ca o palmă de uriaş, o arşiţă sufocantă, care te făcea să transpiri tot timpul, să ai sen)aţia că eşti lipicios şi murdar. -fectul unui duş fier$inte nu ţinea mai mult de o oră, apoi sudoarea începea iarăşi să curgă pe tine.
la fratele meu, în nord. Uneori, mă pufnea râsul când cine(a îmi spunea pe aici *#an7eule+. %e taică!meu, nimic nu l!ar fi /ignit mai rău, poate doar să!i fi spus cine(a *negru+. 0ând i!am spus că m!am înrolat (oluntar, a plâns şi mi!a urat demn emn *să le arăt arăt eu #an7e an7eil iloor ălo ălora $les $leste tem maţi aţi ce ce!n !nse seam amnnă un ade( ade(ăr ărat at gentelman+. Trăia cu 233 de ani în urmă, dar era fericit şi nu s!ar fi urcat la (olanul unui automo$il pentru nimic în lume. -ra altă *$lestemată de in(enţie #an7ee+. 1ncercam să mă gândesc acum la toate, ştiam că în %ădure o să fie mai greu. Gânatu Gânatul, l, arşiţa arşiţa mistui mistuitoa toare, re, ăţişu ăţişul, l, smârcu smârcuril rile, e, totul totul simpli simplifică fică gândur gândurile ile,, le toropeşte. A(eai doar reacţii de conser(are, mâncat, dormit, spălat. 0ădeai într!un fel de apatie şi nici măcar milioanele de ţânţari nu reuşeau să te tre)ească din toropeală. 9en)aţia asta o a(usesem şi acolo, în altă %ădure, numai că acolo totul era dominat de teama de a nu fi ucis. Acolo erai rănit şi îm$răcat, aici tre$uia să te descurci. După o perioadă mai lungă de şedere în %ădure, începeai să!i înţelegi pe indieni, asta în măsura în care era posi$il. <ândeau simplu pentru că (iaţa în %ădure era simplă. "âncatul şi dormitul erau singurele $ucurii şi de altele nu a(eau ne(oie. %entru ei, mâncarea este o ade(ărată săr$ătoare şi nimic nu e mai plăcu lăcutt pe lume ume dec ecât ât să poată ată dorm dormii în (oie oie în culc culcuuşul şul lor. or. 4u cuno cunosc sc mecanismele de supra(ieţuire ale omului ci(ili)at, infinit mai complicate. Rareori apar conflicte în rândul tri$ului, unde totul se foloseşte în comun, nimănui netrecându!i prin cap să depo)ite)e sau să adune mai mult în defa(oarea altuia. 4u ştiu să numere nici până la 23 şi 23 cartuşe înseamnă *foarte multe cartuşe+. 4u a(eau prea $ine noţiunea timpului şi când începeau să!ţi relate)e (reun e(eniment din trecut, nu!ţi dădeai seama dacă se!ntâmplase în urmă cu 23 ani sau cu 233 de ani. De cele mai multe ori, când (or$eau cu omul ci(ili)at, indienii minţeau, po(estind lucruri încipuite, dar nu din dorinţa de a ascunde ade(ărul ci pur şi simplu considerând că e mai frumos aşa. Un al$ încearcă să comensure)e %ădurea, să!şi dea seama de distanţa de la un punct la altul, să studie)e ar$orii, animalele, apele. %entru un indian, lucrurile acestea nu e&istă. O plantă îl interesea)ă doar în măsura în care este $ună de mânca âncatt şi atun atunci ci nu!ţ nu!ţii spun spunee decâ decâtt *ace *acest st fruc fructt es este te gust gustos os+. +. Un anim animal al îl interesea)ă doar în măsura în care poate fi ucis şi mâncat sau în măsura în care acest animal îl poate ataca şi mânca pe el, pe indian. Râurile sunt folositoare pentru că au peşte şi îi a/ută să se deplase)e cu piroga, iar un ar$ore nu pre)intă nici cea mai mică importanţă. ;ndianului nu!i trece prin cap să!şi construiască o coli$ă mai mare, să!şi săre)e carnea pentru a o consuma peste câte(a luni sau să!şi meşterească încă o pirogă atâta timp cât cea pe care o are este încă $ună. Asta pentru că atunci când ucide un porc săl$atic şi nu!l mănâncă, nimic nu!i spune că mâine, dacă!i (a fi foame, nu (a putea face foarte $ine acelaşi lucru.
"odul de (iaţă al tri$urilor *ci(ili)ate+ s!a scim$at însă, ciar dacă în esenţă, modul de a gândi al indienilor a rămas acelaşi. 9pre deose$ire de al$i, care pri(esc %ădurea ca pe un duşman care tre$uie înfrânt, stăpânit, indienii o pri(esc ca pe o prietenă care nu!i (a trăda niciodată, care le (a oferi mereu $ogăţiile ei. ;ndienii nici măcar nu pricep că în esenţă, al$ii sunt nişte /efuitori. 4u au capacitatea de a pri(i o pro$lemă în ansam$lu. Un indian, poate spune *un al$ căutător de cauciuc l!a ucis pe un om din satul meu+, dar n!ar face nicio legătură între această ace astă crimă şi alte mii care se petrec mereu în %ădure. Am discutat cu mulţi indieni care mi!au mărturisit că au ucis al$i, uneori aproape fără niciun moti(. Dar îmi po(esteau toate acestea candi)i, mie, altui al$ deci, şi ar fi fost uimiţi ca eu să mă supăr pentru asta. -ra pentru prima oară când încercam să stră$at %ădurea lângă nişte to(arăşi de drum care puteau să de(ină ei însuşi periculoşi, pe care tre$uia să!i supra(ege)i. -ra enorm de greu, acolo, unde simţurile tre$uiau să se concentre)e împotri(a pericolelor pe care le poate ascunde fiecare ar$ore, fiecare ăţiş, fiecare mal sau mlaştină. 9imţurile ţi se concentrau în asemenea măsură împotri(a pericolelor %ădurii, încât drumul lângă cine(a care poate de(eni el însuşi un pericol, era un ade(ărat infern. "ă $a)am doar pe faptul că şi ceilalţi, acolo, ciar într!o mai mare măsură decât noi, (or fi copleşiţi şi îngiţiţi de %ădure. Teama de a se tre)i singur, singur, acolo, (a fi fără îndoială e&trem de puternică şi (a acţiona ac ţiona fără greş. De asemenea, a(eam mare încredere în 0arlos. 0unoştea %ădurea, mai $ine decât mine, era mai puternic şi mai re)istent. re)istent. A(ea A(ea însă alt temperament, temperament, era mai coleric şi!şi pierdea mai uşor cumpătul. Genise dintr!o ţară în care e&ista %ădurea, era mai o$işnuit cu ea şi cădea mai greu în apatia pe care un al$ sută la sută o simţea imediat cuprin)ându!l. La el (edeam mai degra$ă o încordare la ma&imum a sim simţuri ţurilo lorr, ce ceea ea ce pute puteaa să ducă ducă la e&pl e&plo) o)ii ii de furi furie. e. 1ntr 1ntr!o !o )i, )i, în timp timpul ul e&pediţiei france)ilor, unul dintre aceştia, la un prag, era să răstoarne $arca din neatenţie. 1l în/urase cumplit şi a$ia îl oprisem să nu se arunce asupra lui. ineînţele ineînţeles, s, seara râdeau împreună împreună fără gri/i, dar cu oameni ca amilton amilton,, gata să apuce arma, asemenea incidente puteau degenera uşor într!o ade(ărată încăierare, în care unul dintre ei să!şi lase pielea. 0earşaful de su$ mine era ud. L!am scim$at, am fumat o ţigară şi am adormit, în timp ce, de unde(a din apropiere apropiere se au)ea un râset strident de femeie. A doua )i dimineaţă, m!am întâlnit cu 0arlos şi am târguit cele necesare. Reuşise să încirie)e două motoare *%enta+ gro)a(e, aproape noi, la un preţ con(ena$il. %e aici, $anii fac minuni. Un $ăştinaş se consideră norocos dacă pune mâna pe o slu/$ă de @3'3 de dolari pe lună. 2333 de dolari este pentru cei mai mulţi o sumă de!a dreptul ameţitoare, inaccesi$ilă. Am mai cumpărat cartuşe şi, la sfatul lui 0arlos, un re(ol(er mic, *Derringer+, cu două focuri, aproape piesă de mu)eu şi aparent o /ucărie. Dar */ucăria+ asta,
aparent inofensi(ă, era în stare să pro(oace un ade(ărat de)astru fiind o armă ideală pentru a trage de la @' paşi, capa$ilă să facă o gaură în pieptul unui om, cât să $agi două degete, în plus, era atât de redus ca dimensiuni, încât putea fi purtat oriunde fără ca nici cel mai (ersat o$ser(ator să nu!şi dea seama. 0arlos mă în(ăţă să!l prind de pulpă, cu o cureluşă cureluşă de piele. > %oţi să!l scoţi uşor, uşor, prefăcându!te că te lo(eşti la picior, picior, spuse el, şi nici dracu nu!şi dă seama, nici nu se (ede din pumn. 1ntr!o (reme a(eam şi eu aşa ce(a, dar nu ciar de ăsta, ci un *eretta+ la care îi tăiasem din pat şi din ţea(ă. 0arlos a(ea un puşcoci $ătrân, mare cât o )i de post, ciar dacă nu era decât de cali$rul @3, o armă engle)ească pe care el pretindea că n!ar da!o pentru nimic în lume. i mai a(ea un o$icei pe care pretindea că!l deprinsese în timpul cât fusese *guerillero+, prin munţii ţării lui. A(ea mereu câte(a cartuşe cu (ârful pilit în aşa fel încât în loc ca glonţul să fie conic, era crestat în cruce. >
4iciodată nu mă gândisem la el cu cel mai mic regret. După ce am strâns tot ce a(eam de dus, le!am pus într!o ladă mare. De unele a(eam să scăpăm de/a la "., în scim$ul lor a(eam să o$ţinem $ărcile, iar de altele în satul 0urana, în scim$ul pirogii şi a ecipa/ului pentru pilota/. 1n e&pediţia propriu!)isă prin %ădure, nimeni n!ar fi re)istat cărând o încărcătură prea mare prea mult timp, căci de târât era imposi$il, iar de cărat în spate la fel de imposi$il. 0e(a alimente urma să lăsăm şi în satul 0urana su$ pa)ă, pentru drumul spre Râu, la întoarcere. Am tocmit un /eep care să ne ducă a doua )i la aeroport şi am depo)itat totul într!o maga)ie din spatele cocioa$ei unde locuia 0arlos, la periferia sudică a oraşului şi ne!am despărţit. Am mâncat şi m!am (ârât în casă de(reme, pentru ultimele pregătiri. "i!am uns armele cu ulei din $elşug, în %ădure, din cau)a ume)elii, rugina mănâncă totul foarte repede şi o armă poate de(eni inutili)a$ilă în câte(a )ile. Am cântărit în palmă micuţul re(ol(er şi l!am aşe)at pe noptieră, apoi am meşterit un fel de toc care îmi permitea să!l prind de gam$ă, su$ pantalonul larg. Apoi m!am întins în pat şi m!am culcat. De mâine a(ea să înceapă cal(arul.
PARTEA A DOUA -ram de două )ile la "., aşe)are care semăna cu un fel de rană mare pe trupul %ădurii, o mână de coli$e mai arătoase ridicate pe un pământ de)olant, în care se mai )ăreau trunciurile arse rămase de la defrişarea prin incendiere, ca nişte dinţi strânşi, mâncaţi de carii. -ra un fel de punct de frontieră, dincolo de care %ădurea era a$solut stăpână, creat cu (reo )ece ani în urmă de Jundaţie. Locuitorii săi permanenţi erau doar indieni ci(ili)aţi şi rareori câte un al$. Un a(ion îi apro(i)iona periodic cu alimente, puţine de altfel, ei fiind o$ligaţi să!şi îm$ogăţească masa prin (ânătoare şi pescuit, timp a(ând $erecet. 9ingura lor sarcină era aceea de a (egea ca (egetaţia să nu ia iarăşi în stăpânire pista de ateri)a/, pistă care repre)enta de altfel singura raţiune de a fi a acestei aşe)ări. aş e)ări. De aici porneau ma/oritatea e&pediţiilor care încercau să stră$ată %ădurea. A(ea A(ea ca sateliţi câte(a sate *ci(ili)ate+, ai căror locuitori (i)itau periodic aşe)area, încercând să ofere câte ce(a în scim$ul alimentelor sau uneltelor de muncă. Deşi (ân)area de arme de foc către indieni era strict inter)isă, cei din ". nu se sfiau să le (ândă de câte ori a(eau oca)ia, cerând indienilor preţuri e&or$itante în piei sau
pene preţioase, pe care le (indeau la rândul lor piloţilor de pe a(ioanele care făceau apro(i)ionarea cu alimente. De multe ori, ciar aceştia cumpărau puşcoace (eci de prin dugenele din oraş, dându!le celor din ". să le (ândă pentru piei de anaconda sau pumă neagră. O asemenea flintă, care riscai să!ţi e&plode)e în mâini, şi care era cumpărată cu @' dolari din oraş, era re(ândută pentru o piele de pumă neagră, care, crudă, (alora de 233 de ori mai mult. La fel se proceda cu alcoolul sau ce!i drept mult mai rar, cu câte o femeie al$ă, care era recuperată la următorul tur de apro(i)ionare al a(ionului. %e lângă "ar7 amilton, mai erau : $ăr$aţi, tot cam de 3'8 de ani, înalţi şi (ân/oşi ca nişte ogari $ine răniţi. Toţi Toţi purtau ecipament militar de camufla/, deşi nişte )drenţe su$ţiri le!ar fi fost mai de folos pe căldura de acolo. 0ei patru se recomandaseră %aul, -ric, Nilliam şi tii cât te respect, don Ben. %entru nimic în lume nu ţi!aş da o $arcă proastă, mai $ine m!aş arunca în Râu să mă mănânce pirana. 1l ascultam cu ră$dare. 0eilalţi îl ascultau gra(i, clătinând din cap a apro$are. -ra un circ necesar şi $ăştinaşii $ăştinaşii s!ar fi simţit simţit frustraţi frustraţi dacă ar fi tre$uit să renunţe renunţe la asta, indiferent de preţul o$ţinut. Qose ofta adânc, din rărunci, ca un $olna( de oftică. > Jie, pentru tine şi pentru don 0arlos, pe care!l iu$esc ca pe fratele meu, o să (ă încirie), pe o nimica toată, cele mai $une $ărci pe care le am. 9e prefăcu că
mai e)ită câte(a clipe, apoi se ridică în picioare, scoţând un oftat şi mai adânc. 1n tăcere, ne duse până la un fel de am$ar şi ne arătă, plin de mândrie, trei $ărci care, cu mult a/utor din partea 0elui de 9us te!ar fi purtat (reo trei mile. 0arlos scoase cuţitul şi îl înfipse în carena uneia. Din lemnul putre)it se au)i un fel de ciţăit şi lama pătrunse ca!n $rân)ă. 4e!am uitat unii la ceilalţi. Qose se prefăcu supărat. > 0e faci, don 0arlos, cu forţa ta şi cu asemenea sa$ie străpungi şi!un trunci de pauC Asta!i o $arcă care face pe puţin 233 de dolari, şi asta pentru că!s $ătrân şi mă las las înşel înşelat at.. 0ia 0iarr să săpt ptăm ămân ânaa trecu trecută tă,, s!au s!au înto întors rs doi doi misi mision onar arii din din satul satul 0urana, 0urana, care au călătorit călătorit în ea. Uite, Rairo i!a condus. Aşa e Rairo? Rairo? 0el între$at între$at confirmă dând repede de câte(a ori din cap. 0ei doi au spus că într!o $arcă ca asta poţi călători cinci săptămâni înceiate şi nu te!ar atinge un strop de apă. Un ipopotam şi!ar stri(i ţeasta dacă ar încerca să ţi!o răstoarneC 0arlos ridică din umeri. > 4ici de pus pe foc nu!i $ună Qose. Lasă gluma şi dă!ne două $ărci ţepene, cum ştii tu. aiC Qose se prefăcu /ignit şi întorcându!ne spatele, se duse şi se circi iarăşi pe rogo rogo/i /ină nă.. Uite, ăsta!i pentru tine, eşti meşter în pregătitul pieilor, pieilor, Qose. 4umai aşa, pentru că eşti om cinstit şi nu încerci să păcăleşti pe nimeni. aide, ia!l. > %une!l acolo, indică Qose, cu un gest nepăsător. O să s ă mă uit la el mai târ)iu. %are un *cuttero+ care se prăpădeşte într!o săptămână, $un să tai frun)e, nu piele de anaconda. i târgul mai continuă (reo două ceasuri, fiecare încercând ră$darea celuilalt. 1n cele din urmă, 0arlos aruncă în /os piesa forte din arsenalul argumentelor sale= o cara$ină *"ancester+ de cali$rul 2@, un fel de flintă stră$ună de care un (ânător din patria ei de origine nu s!ar fi atins în ruptul capului. Argumentul fu otărâtor, âr$ul putea fi (ândut indienilor foarte $ine. 9cărpinându!se în cap, Qose ne conduse într!un alt am$ar, unde odineau două $ărci accepta$ile. Urmă o altă târguială aprigă şi conţinutul unei lă)i de!a noastră fu transferat cu mare pompă în coli$a lui Qose, un Qose căinându!se că nu!i decât un $ătrân ramolit care se lasă dus de nas. 0arlos scoase o sticlă de raciu şi peste încă o oră, Qose sforăia în amacul său de )guduia coli$a. 0arlos îmi trase cu ociul. > "i!a promis că!i pune pe $ăieţi să le aran/e)e. %oimâine dimineaţa putem pleca, dacă mâine
1n tot timpul pregătirilor, cei cinci stătuseră de!o parte, o singură dată amilton mă între$ase între$ase dacă totul e!n ordine şi dacă a(em ne(oie ne(oie de (reun a/utor. a/utor. 0ând am încercat motoarele, -ric (enise la noi şi mi!am dat seama că!i un mecanic foarte priceput. ;ntrând în (or$ă, îmi făcuse o demonstraţie demontând şi apoi montând la loc cara$ina, în @8 de secunde. Apoi, spre uimirea $ăştinaşilor, puse o monedă de o /umătate de dolar pe trunciul unui copac şi trase direct în ea de la 83 de paşi, fără să ocească prea mult, doar ducându!şi arma la oci. 0arlos îmi aruncă o pri(ire, clătinând din cap. Râ)ând, -ric îşi puse arma pe umăr şi plecă spre coli$a lor. lor. > Jără cu(inte, amigo, a migo, îmi şopti 0arlos. Dacă iese cu artificii, o să a(em )ile foarte grele. A doua )i, dimineaţa, cele două $ărci erau împinse în largul Râului. 1n prima erau erau inst instal alaţ aţii 0a 0arl rlos os şi am amilto ilton, n, încă încărc rcăt ătur uraa ce celo lorr cinc cinci, i, incl inclus usi( i( lădi lădiţa ţa misterioas misterioasăă ' iar în cealaltă cealaltă eu şi ceilalţi patru şi încărcătur încărcăturaa de alimente, alimente, plus un purceluş (iu, cadou de la Qose, care ne făcea semne acum de pe mal agitându!şi $raţele. 1n pri(inţa $ărcii noastre, a(usesem emoţii. -ra supraîncărcată, cu atât mai mult cu cât amilton insistase ca încărcătura de $en)ină să o transporte tot aceasta şi cele două $ărci să meargă la o oarecare distanţă una de cealaltă. Distanţa dintre copastie şi apă era doar de două palme. 0ând întâlneam câte un $anc de nisip, tre$uia s!o )gâlţâim din toate puterile, până ce, alunecând uşor, $arca a/ungea la apă adâncă. Din când în când, unul sau doi dintre noi tre$uiau să co$oare şi să o împingem. %este câte(a ore am intrat într!o mare pân)ă de apă care ne purta printre lagune şi în $ancuri de nisip, într!un peisa/ de o frumuseţe tul$urătoare. De pe maluri, linia întunecată a %ădurii îşi trimitea sunetele spre noi. Dinspre 4ord, se au)eau răgetele cataractelor, pre(estitoare de rele. > Atenţie la indieni, strigă 0arlos. Am )ărit doi în dreapta noastră. Unui oci neo$işnuit cu %ădurea îi era imposi$il să desluşească ce(a în gemul de ar$ori şi ăţişuri care se )ărea la un sfert de milă. > 9unt pro$leme cu ei? întrea$ă %aul, mângâindu!şi cara$ina. 0ei de la ". păreau destul de paşnici. > 0ei de la ". sunt *ci(ili)aţi+, unii sunt crescuţi de al$i şi lucrea)ă de mulţi ani pentru al$i. 0a şi (reo trei tri$uri care sunt creştinate şi ş i fac scim$uri cu cei de la "., mai ales tri$ul 0urana, de la care o să tocmim oameni pentru a ne pilota peste praguri. 9!au deprins cu *$inefacerile+ ci(ili)aţiei şi au ne(oie de undiţe, cârlige, muniţie pentru arme, oale, grăsime. Au interesul să menţină relaţii $une cu *ci(ili)ados+. Dar celelalte tri$uri ' şi sunt o pu)derie ' sunt săl$atice complet şi de cele mai multe ori îi ucid pe străini. Anul trecut au atacat şi ". şi au ucis cinci oameni. A urmat o e&pediţie de pedeapsă şi soldaţii au curăţat aproape un sat întreg de *Ba#a$i+ şi de atunci aceştia s!au retras în %ădure şi ucid orice al$
întâlnit. Deci, atenţie. %rima )i era întotdeauna cea mai grea. 9eara, eram e&tenuaţi, ni(elul râului era mai scă)ut decât ar fi tre$uit să fie în luna aceea şi întâlneam multe $ancuri de nisip pe care tre$uisem să le trecem împingând $ărcile încărcate la ma&im. 0ăldura era sufocantă şi oarde întregi de ţânţari te asaltau mereu, nepermiţându! ţi să te de)$raci de tot. 0ei cinci îşi unseseră faţa şi mâinile, cu o pomadă urât mirositoare, (er)uie, oferindu!ne şi nouă. Dar după numai o oră constataseră că era a$solut inutil, din pricina transpiraţiei a$undente era imposi$il să se menţină pe piele. O lăsaseră $altă, încercând să mai alunge cu mâinile micii (ampiri şi fumând tot timpul. -ram sigur că peste două )ile nu (or a(ea să se mai o$osească nici măcar cu atât. Am oprit pe o lim$ă lungă de nisip, am tras $ărcile şi le!am asigurat pentru noapte noapte şi am căutat căutat locuri locuri $une pentru pentru aşe)at amacurile. amacurile. 0arlos adună (reascuri pent pentru ru foc foc şi înce începu pu să preg pregăte ăteas ască că cina cina.. 4oap 4oaptea tea co$o co$ora ra ma/e ma/est stuo uoas asăă pest pestee %ădure, care începea să capete o înfăţişare tainică şi înfricoşătoare. Jiecare um$ră, tro)net sau sunet misterios părea să ascundă o capcană, o prime/die, faţă de care te simţeai singur şi nea/utorat. Am întins amacurile şi cei cinci îşi aşe)ară armele la îndemână între sforile amacului. %entru cine(a o$işnuit să doarmă în acest fel de culcuş, niciun pat din lumea asta, nici cu saltele din puf, nu poate fi mai comod. %e malul apei, 0arlos mă strigă= > Urme de pumă, îmi arătă el pământul moale, pe care se )ărea $ine întipărit desenul la$elor carni(orului. Un e&emplar destul de mare. 4u sunt (eci, cel mult de două!trei ore. 9!ar putea să ne atace la noapte. "!am îndreptat spre ceilalţi. > Ben rămâne primul de pa)ă. Jiecare stă o oră, apoi îl tre)eşte pe celălalt. A(eţi gri/ă, o pumă s!ar putea să dea târcoale ' i!am (ă)ut urmele acolo, pe mal. Dac!o (edeţi gemuită, nu o lăsaţi să sară, a doua oară nu mai a(eţi prile/ul să trageţi. Deşi nu!i prea mare, e mai periculoasă decât un urs gri))l#. gri))l#. 0ei mai e&perimentaţi (ânători a(eau un mod original de a (âna această panteră mare, cel mai puternic animal din această parte a %ădurii. Un mod care unui (ânător o$işnuit ar face să i se )$ârlească părul în cap de groa)ă. Jiindcă animalul e foarte greu de găsit în %ădure, (ânând doar noaptea şi )iua circulând foarte rar, asta în ca)ul în care a rămas flămând după (ânătoarea de noapte, (ânătorul îl atrage în capcană, o capcană care, însă, îi poate de(eni oricând fatală lui însuşi. Jreacă o piele de şarpe de trunciul unui pau, o piele sol)oasă şi $ine uscată, iar sunetul scos, ca nişte mârâituri profunde, imită mormăiturile femelei de pumă în călduri, cemând masculul. "etoda dă roade în special în anotimpul de împerecere, când felinele îşi caută partenerul şi au (igilenţa şi capacitatea com$ati(ă mai scă)ută. Deci (ânătorul imită acest sunet, aşteptând pur şi simplu să apară o pumă şi să!
l atace. De)a(anta/ul luptei cu o puma, este că aceasta atacă în general de la sol, gemuindu!se şi sărind asupra pră)ii, cam în @' salturi, spre deose$ire de /aguar sau leopard, din alte părţi, care atacă de o$icei de sus, din ar$ori, sărind în spatele (ictimei, salt care, dată fiind greutatea felinei, do$oară prada. Gânătorul are pregătit un re(ol(er de cali$ru mare, legat $ine de mână şi încărcat cu gloanţe cu (ârful tăiat în cruce şi lupta se duce de cele mai multe ori aproape corp la corp. Deci sau puma, sau (ânătorul. Acesta îşi riscă astfel (iaţa pentru 233'283 de dolari, preţul unei asemenea piei. Dar sunt puţini (ânători care îndră)nesc să aplice o asemenea metodă, ca şi ecipele care încearcă să capture)e anaconde (ii, pentru a le (inde grădinilor )oologice. 0eilalţi se culcaseră. "i!am aprins o ţigară, acoperind /arul cu palma. "i!am adus aminte că într!o asemenea noapte, sergentul Nilliam . 9mit, ne!a ordonat atacul asupra satului. Adunaţi, ni se împărţise muniţie suplimentară şi grenade de mână. "a/oritatea dintre cei din pluton era din 9ud şi nu!l îngiţea pe acest fanfaron de pe coasta de -st, care încerca să maimuţărească accentul de la %rinceton, unde $ineînţeles că nu călcase. 1n iadul de acolo, ne pretindea să fim curaţi şi ferce)uiţi, aşa cum era el mereu, din $u)unar ieşindu!i şnurul unui fluier, ca în ta$erele de instrucţie. %entru el, un tip ca -iseno5er, era întruciparea cura/ului şi a $ăr$ăţiei, culme a masculinităţii pe pământ. %o(estioarele simple şi morali)atoare, gen *%ilips "aga)in+, erau pentru el tot ce poate fi mai $un în materie de literatură, restul fiind *per(ersităţi pentru poponari+. %o(estioare cu $ăieţi săraci care a/ung generali şi cu soldatul care!şi da (iaţa pentru Uncle 9am, strângând drapelul (ărgat (ărgat în $raţe. 9e (or$ea că de fapt l!ar fi cemat
"ă tre)i o împuşcătu împuşcătură, ră, apoi un strigăt strigăt şi nişte mârâituri mârâituri nedesluşit nedesluşite. e. Am sărit din amac, $â/$âind cu mâna după armă. -ric era că)ut la pământ, gemând, iar lângă el agoni)a o puma, neo$işnuit de mare, răscolind pământul cu gearele, cu $otul plin de $ale sângerii. "ai încolo, în picioare, 0arlos îşi ţinea arma pe umăr, încă cu degetul pe trăgaci. "!am apropiat. 0arlos lăsă ţea(a în /os şi o lipi de urecea pumei care )(âcnea spasmodic. Urmă o detunătură şi animalul încremeni. -ric se ridică gemând de /os. 0eilalţi (eniseră şi ei, cu armele în mâini. > 0red că ne dădea târcoale de când am aşe)at ta$ăra, )ise 0arlos, întorcând leşul cu piciorul, dar s!a otărât greu să ne atace. - femelă, dar una foarte mare. Am o$ser(at că glonţul o lo(ise în partea dreaptă, e&act su$ lopăţica umărului. O lo(itură de maestru. > Ai ce(a, între$ă 0arlos pe -ric, care!şi pipăia umărul drept şi ceafa. > 9la(ă cerului, nu, mormăi acesta, încă năuc. "ulţumesc. Dacă am luat!o aşa din prima noapte, )ău nu cred că ne mai (edem (ii înapoi. > 4!a(ea nicio gri/ă. -u colind %ădurea de (reo trei ani, dar este pentru prima dată când (ăd puma atacând oameni. 0red că era foarte flămândă. i, oricum, e mai $ine decât să ne fi tre)it în cârcă cu indienii puşi pe omor. Mia a(eau gri/ă să nu ne prea dea timp să tragem în ei. 4u!s ca!n filmele pe care le (e)i tu pe!acasă, cu $aricade de căruţe şi piei!roşii ciuind şi agitându!şi topoarele, în primul rând, ăştia nu prea folosesc decât $âta şi te tre)eşti cu ei lângă tine fără să!ţi dai seama măcar. amilton nu comentă în niciun fel întâmplarea. Jără un cu(ânt, plecă şi se lungi iarăşi în amac. Am luat oitul pumei şi l!am cărat mai încolo, acoperindu!l cu câte(a crengi. > Ai fost gro)a(, gro)a(, 0arlos, i!am spus. Lo(itură clasa întâi. > 4u sunt sigur că!i ciar $ine. 9e scărpină pe pieptul păros. -ric ăsta pare cel mai (oinic. %oate era mai $ine să o las pe doamna aia cu geare să!i facă felul. > %ână una alta, $ăieţii par să fie cum tre$uie. 4e!am întors în amacuri, pentru puţinele ore de somn care ne mai rămăseseră. Nilliam rămase de pa)ă. A doua )i dimineaţa am pornit iarăşi la drum. Fineam cu greu cârma, săltând peste apa clocotitoare a pragurilor, cu atât mai greu cu cât ceaţa persista mai mult decât de o$icei, îngreunând (ederea. Aproape că nici nu (edeam $arca lui 0arlos. 0ând ne ieşeau în cale $ancuri de nisip, tre$uia să mane(răm $arca cât mai departe de ele, apoi unele se întindeau pe su$ pân)a su$ţire de apă pe o distanţă de o /umătate de milă şi era un ade(ărat cal(ar să târăşti $arca pentru a a/unge la apa adâncă. Râul era foarte derutant, de multe ori a(eai impresia că se poticneşte într! un $ara/ de (egetaţie care oprea înaintarea. 1n anotimpul secetos, apa scade uneori foarte mult, scoţând la i(eală $ancuri de nisip foarte lungi. %e la ora prân)ului, $arca lui 0arlos se împotmoli într!un asemenea $anc, pe care eu am reuşit să!l
e(it. 1l au)eam pe 0arlos în/urând. 1n anotimpul ploilor, totul de(ine o pân)ă de apă, părând că însăşi %ădurea este gata să sucom$e su$ puoiul nămolos, care începe să care la (ale, mânat de curentul spre Oceanul Atlantic, $uşteni, ar$ori do$orâţi, oituri de animale. 1n acest se)on, indienii circulă pe distanţe enorme, uneori încălecând pur şi simplu un $uştean şi (âslind cu mâinile. -ste se)onul cel mai $un pentru pescuit. De aceea, indienii e(itau aşe)area în prea/ma Râului, pe pământurile care de(eneau aride în se)onul secetos, fiind mai apoi înecate de ape în cel ploios. 4ici 4 ici pentru (ânătoare această )onă nu era propice, animalele e(itau şi ele pământuril pământurilee aride. Atunci Atunci când însoţeam însoţeam e&pediţii de (ânătoare, (ânătoare, o$işnuiam o$işnuiam să fi&ăm ta$ăra unde(a mai în interior, în pădurea ri(erană. %ământurile fertile, propice culti(ării maniocului sau araidelor, se întindeau ca o centură urmând Râul. 1n clipele de răga), cercetam cu $inoclul împre/urimile, căutând să descopăr pe maluri pre)enţa indienilor. %ăsările /ari$u ne urmăreau cu strigătele lor. Gidre uriaşe, de câte(a ori mai mari decât cele o$işnuite, îşi iţeau capul din apă, însoţindu!ne cu pri(iri pri(iri parcă mirate. 1n )iua aceea am făcut popasul mai de(reme şi împreună cu 0arlos, ne!am luat armele şi ne!am înfundat în ăţiş, după (ânat. A/ungând într!un luminiş, ne!am aşe)at şi ne!am aprins ţigările. > Aşteaptă câte(a clipe, amigo. "ă întorc şi încerc să trag cu urecea. Am aş aşte tept ptat at,, as ascu cult ltân ândd sun sunetel etelee ca care re te!n e!ncon con/ura /urauu ca o perde erdeaa dea easă să.. Kgomotele înşelătoare ale %ădurii, care!i sim$oli)au mai $ine decât orice modul de (iaţă. Ar$orii se luptă între ei pentru un petic de cer, lianele se încolăcesc forţându!şi drumul în sus. Uneori, poţi să au)i un )gomot puternic, aducând o e&plo)ie prelungită care îşi trimite ecourile până foarte departe= se pră$uşeşte un ar$ore gigant, după ce a putre)it în picioare ani de!a rândul. Kgomotul acesta nu este cu nimic mai pre/os cu cel pe care l!ar face o casă cu mai multe eta/e pră$uindu!se $rusc. 1n acest tufiş, (i)i$ilitatea este foarte redusă, adesea călătorul neputând (edea la mai mult de câţi(a #ar)i, în faţă. De aceea au)ul, atât de sla$ de)(oltat la omul ci(ili)at, ci(ili)at, este atât de important important în %ădure. %ădure. Adesea Adesea poţi să urmăreşti urmăreşti (ânatul ore!n şir, orientându!te doar după )gomotele pe care le face şi pe care tre$uie să te o$işnuieşti să le deose$eşti distinct în concertul din /urul tău. O pasăre poate scoate un sunet care seamănă cu cemarea unei femele puma în călduri, iar ceea ce poate să semene cu )gomotul produs de frângerea unui copac poate fi mârâitul unei puma. Urletul dragonului care pro(oacă alt mascul la luptă este pentru o urece nea(i)ată asemănător celui pe care!l scoate o maimuţă urlătoare, a cărei carne este foarte preţuită de indieni. De aceea, cel (enit să (âne)e o săptămână ' două în %ădure, nu a/unge uneori nici măcar să (adă (reun (ânat, d!apoi să!mpuşte (reunul. Asta era sarcina mea.
Atunci când insistau să mă însoţească în ăţiş, re(eneau la ta$ără cu ainele ferfeniţă, ferfeniţă, )gâriaţi de tot felul de ţepi şi fără să!nţeleagă să!nţeleagă de unde mi!am dat seama că un tucan sau un porum$el săl$atec care ţipa se afla nu în dreapta noastră, /os, ci sus, în stânga. Gânătorul cu e&perienţă este o$işnuit să se strecoare cu îndemânare prin la$irintul (erde, e(itând din fugă lianele otră(itoare, gimpii ascuţiţi ai unor plante sau smârcurile fetide perfect mascate de frun)işul putre)it, înalt de un picior, picior, care formea)ă un co(or uniform în toată pădurea. Un gângurit sla$, ca )um)etul unui motor în depărtare, îmi atrase atenţia. -ra un falnic curcan săl$atic, înfoiat, care îşi cema femela. edea pe o cracă a unui imens ar$ore pră$uşit, la (reo @3 de picioare deasupra solului, deasupra unei $ăltoace în /urul căreia )um)ăiau ţânţarii. Tocmai mă gândeam dacă să aştept sosirea femelei ' a cărei carne este mai gustoasă şi mai fragedă ' când, $rusc, pasărea îşi luă )$orul. Au)isem înaintea mea întoarcerea lui 0arlos, care peste o clipă îşi făcu apariţia lângă mine. > 4!am prea făcut nimic, amigo. 9e aşe)ă lângă mine pe $uturugă şi!şi aprinse o ţigară. ;ndi(i)ii erau adunaţi în /urul lă)ii ăleia de care amilton are atâta gri/ă. Acolo!i ceia, îţi spun eu. La fiecare prag, când se clatină $arca, tipul o ţine ca pe sfintele moaşte. Acum o scoseseră din $arcă şi se ol$au în ea. Dar ca prostul mi!am uitat $inoclul la ta$ără şi nu m!am apropiat prea mult să nu mă simtă. Deci n!am putut (edea ce!i înăuntru şi nici să aud ce(a. > Tu ce cre)i că poate fi? fi? > a$ar n!am. Trase gânditor din ţigară şi!şi ridică umerii uriaşi. a$ar n!am. %oate (or să ascundă ce(a cât mai adânc în %ădure şi atunci au găsit prete&tul ăsta cu tri$ul 9uia, care nu prea stă în picioare. Da, cred că asta!i. Ocii îi luciră. > Te Te pomeneşti că ne!a pus Dumne)eu mâna în cap. %oate că ticălosul ăla de 4u cred că!i aşa şi lasă ilu)iile. %rea seamănă a po(eşti cu piraţi. i ce!ar căuta soldăţeii ăştia în toată afacerea? i ce )ici tu, O să!ncerc oricum să arunc o pri(ire, şi asta în satul 0urana, amigo, unde o să ai gri/ă să!i de)lipeşti (reo oră de lădiţa lor cu minunăţii.
> -!n regulă. ai să (ânăm ce(a, s!ar putea să intre la $ănuială. %este o oră, ne întorceam în ta$ără cu doi curcani de toată frumuseţea şi 0arlos făcu iarăşi pe $ucătarul, pregătindu!i cu ore). Deşi erau cam $ătrâni, carnea lor tare era prefera$ilă conser(elor. Duseseră lada înapoi su$ prelata care acoperea $arca în timpul nopţii. "ă pregăteam de culcare, când 0arlos ne atrase atenţia că (ede o lumină pe malul celălalt. A$ia pâlpâia, dar, totuşi, se (edea foarte $ine în întunericul care începuse să co$oare. > O torţă, i!am e&plicat lui amilton. amilton. > De unde ştii? > %entru că dacă te uiţi atent, (ei o$ser(a că se mişcă. Lumina unui foc nu se mişcă, e statică. Asta pendulea)ă în sus şi!n /os, cred că cine(a îşi caută o ta$ără pentru noapte. i cred că sunt al$i, că dorm în amacuri. ;ndienii n!ar a(ea ne(oie să atragă atenţia asupra lor, lor, s!ar gemui su$ un ar$ore şi ar dormi liniştiţi. > De unde ştii că sunt mai mulţi? > %entru că niciun al$ nu um$lă singur în %ădure. %oate doar un (ânător cu e&perienţă, de meserie, dar un (ânător n!ar a(ea ce să caute atât de aproape de mal, unde nu!i niciun (ânat. > Lasă, spuse 0arlos. 9igur ne!au o$ser(at şi ei. Dimineaţă cred că ne (om întâlni, asta doar dacă nu cum(a au (reun interes să se ascundă, dacă nu sunt *desperados+ sau mai ştiu eu ce $andiţi urmăriţi de lege. A(eţi gri/ă oricum cu pa)a. Dacă sunt mai mulţi *desperados+, s!ar putea să treacă Râul noaptea, să încerce să ne /efuiască. 4e!am întins în amacuri şi "ergeam pe Râu în /os, să luăm a(ionul. Genim dinspre 9ao "anuel şi ne întoarcem acasă, la R. 4e!am săturat până peste cap de afacerea asta din care nu te alegi decât cu di)enterie şi malarie. Goi (ăd că mergeţi spre 0urana. A(eţi de gând să treceţi mai departe spre Rio "ortes? > 0am aşa ce(a, mormăi 0arlos, pri(indu!i pri(indu!i cu neîncredere. > Aflaţi că nu (ă sfătuiesc, mormăi cel ce părea mai în (ârstă, cu înfăţişare de coţcar îm$ătrânit în rele. 4oi am fost atacaţi de 7a#a$i, la doar o )i de satul 0urana. -ram patru. Doi au murit. 0red că omoară orice al$ prind, mai ales că am apucat să împuşcăm şi noi câţi(a. > De ce (!au atacat? > Jără niciun moti(. moti(. 4e!am 4e!a m tre)it noaptea cu ei pe cap, cel care făcea de pa)ă
a apucat să strige. Am reuşit să!i facem să fugă, apoi ne!am aruncat în $arcă şi am şters!o. %e ultimul l!au prins pe mal şi am au)it cum îi trosnea ţeasta su$ măciuci. -rau înarmaţi cu $âte din acelea mari, cum îşi fac când sunt puşi pe omor. -u )ic să nu treceţi deocamdată mai departe de 0urana, ciar dacă (ăd că sunteţi $ine înarmaţi. 0ei doi mai )ă$o(iră câte(a minute, apoi îşi luară rămas $un şi plecară. > 4enorociţi. 0arlos scuipă într!o parte. Ticăloşii Ticăloşii ăştia ne!au tul$urat şi nouă apele. > 0re)i că!i (reun pericol cu indienii, între$ă amilton. 4u părea deloc îngri/orat. > 9untem mulţi şi nu cred că (or îndră)ni să s ă ne atace, poate noaptea, la (reun popas. 1n plus, nu sunt ră)$unători şi trea$a asta (a fi uitată în două )ile. %oate doar să creadă că am (enit să!i pedepsim. > Dar de ce i!au atacat, între$ă %o(eşti de felul ăsta poate le cre)i tu, care a$ar n!ai de felul de a se purta al indienilor. -i n!au noţiunea de (ină. -i ucid nu numai ca să se apere, atunci când sunt atacaţi, sau cred că (or fi atacaţi. -u cred că pe cei doi i!au omorât ciar ei şi acum împrăştie )(onul peste tot că i!au ucis indienii. 9e (a do(edi că a(ea dreptate. 0ei doi îndrugaseră aceeaşi po(este în satul 0urana, şi câţi(a indieni plecaseră mai apoi să încerce să recupere)e armele celor ucişi, de care ştiau că indienii nu se ating. -i nu foloseau niciun o$iect al (ictimei lor, nici ciar instrumentul folosit nu mai era apoi atins, ci îngropat împreună cu (ictima. Au găsit cele două oituri, sfâşiate de oceloţi, dar şi!au dat seama că fuseseră împuşcate în cap şi nu ucise cu $âta. %ro$a$il că fusese o răfuială între ei şi cei doi cu care ne întâlnisem îi împuşcaseră pe ceilalţi doi pe când dormeau şi îi /efuiseră. 1n general, printre aceşti căutători de cauciuc sau printre căutătorii de aur sau diamante poţi întâlni o mulţime de oameni certaţi cu legea şi rareori unul dintre ei nu are ce(a pe conştiinţă. 0iar şi cei care la început început sunt oameni normali, normali, după câte(a luni petrecute petrecute în %ădure se săl$ăticesc. ;)olarea, clima, $olile acţionea)ă ca un concasor asupra psiicului lor şi de(in uneori periculoşi pentru orice fiinţă întâlnită. De o$icei, indienii îi tolerea)ă, ciar îi a/ută să!şi recolte)e şi transporte $aloţii mari de cauciuc neprelucrat, a(ând ne(oie de trocul pe care aceşti oameni îl desfăşoară cu ei= ei= topo topoar are, e, cuţi cuţite te,, undi undiţe ţe şi câ cârli rlige ge,, (ârf (ârfur urii meta metali lice ce pent pentru ru să săge geţi ţi,, podo podoa$ a$ee colorate. Dar, de multe ori, aceşti al$i se poartă $rutal cu indienii, stârnindu!le acestora mânia, sau încearcă să!i păcălească cu plata. 0âştigul unui asemenea om este mi)era$il ' în cel mai $un ca) câţi(a )eci de dolari pe lună ' şi numai a$ruti)area sau teama de lege îi opreşte să se întoarcă în ci(ili)aţie. După o
perioadă lungă de şedere în %ădure, în condiţiile unei i)olări aproape perfecte, de(in atât de apatici, încât nici apariţia (reunui străin nu!i mai scoate din starea lor. 1n e&pediţiile mele se întâmplase să poposesc de mai multe ori câte o noapte sau două lângă oameni de felul ăsta. %uteai să stai lângă ei @: de ore fără să scim$i o (or$ă, nici măcar nu!i mai interesa ce se petrece în lumea ci(ili)ată. Dacă se îm$olnă(eau gra(, soarta le era pecetluită şi îi aştepta o moarte mi)era$ilă, în i)olare, dacă nu a(eau norocul să dea cine(a peste ei. 1mpingeam $ărcile în apă, când %aul, scoase un ţipăt şi se pră$uşi cât era de lung, $ătând apa cu mâinileI am sărit şi am apucat să (ăd un peşte electric lung de trei picioare, care ţâşni spre mi/locul apei. Genise pro$a$il atras de apa caldă a unei mici lagune din apropierea malului şi %aul îi că)use (ictimă. Acesta îşi re(eni până la urmă în $arcă, descărcarea ' care altminteri poate fi periculoasă, a/ungând până la 833 (olţi ', nu fusese de astă dată prea puternică. 1n Râu înoată tot felul de peşti, unii foarte căutaţi pentru carnea lor gustoasă, cum ar fi tucanarii. ;ndienii îi (ânea)ă de cele mai multe ori cu arcul sau suliţa, mai rar cu a/utorul otră(ii. 9unt şi peşti periculoşi cum ar fi calcanul gimpos, în)estrat cu o coadă de un picior lungime, pre(ă)ută cu un fel de gimpe (eninos, folosit de indieni pentru a!şi prepara (eninul săgeţilor. 9au cele$ri pirana care la cea mai mică agitaţie a apei, se adună instantaneu acolo, câte(a )eci sau sute. Acest pirana este de mărimea şi forma unei farfurii, în)estrat cu nişte dinţi foarte ascuţiţi şi un grup de asemenea peşti poate de(ora aproape instantaneu un om sau o puma care se a(enturea)ă să treacă Râul înot. -u personal nu (ă)usem niciodată aşa ce(a, dar ni se relataseră multe ca)uri. i carnea lor era însă deose$it de gustoasă, asemănătoare cu păstră(ul din râurile de munte. 0el mai mare pericol al Râului îl repre)entau însă ' în afară de somnoroşii crocodili ' cele$rii şerpi uriaşi numiţi *anaconda+, care ating uneori dimensiuni e&traordinare şi!mi aminteau de po)ele colorate care!mi erau arătate în şcoală, repre)entând animale ce trăiseră cu milioane de ani în urmă. Dar niciun asemenea şarpe nu (ă)usem cu ocii mei (reodată atacând pe cine(a. tiam însă că a captura o anaconda (ie era una dintre cele mai $une afaceri posi$ile, grădinile )oologice plătind sume e&or$itante pentru un asemenea e&emplar rarisim ciar şi la case mari. 1n dimineaţa aceea senină, am a(ut o porţiune uşoară, scăpând de o$ositoarele $ancuri de nisip şi am stat mai mult de (or$ă cu 0ând l!a altoit pe negrul acela împuţit, pe Nallcot, eram în sală şi nu uit
toată (iaţa upercutul de stânga al lui Roc7#. 1şi roti pri(irea în /ur. Doamne, nu!s decât de trei )ile aici, dar parcă am plecat din lumea ci(ili)ată de )ece ani. 0ând mă gândesc la un meci de foot$all, cu cioşcul de coca!cola şi fete frumoase, parcă!i ce(a care se!ntâmplă pe Lună. De câţi ani eşti aici, Ben? > De peste trei ani. De ce? > "ă gândeam cum dracu re)işti şi de ce a tre$uit să a/ungi în colţul acesta de lume. 0red că scoţi ce(a parale aici, dar asta puteai s!o faci foarte $ine şi acasă. Au apucat să te umfle în armată? Am e)itat câte(a clipe. > Da. Am fost şi pe acolo, înainte să plec. > Grei Grei să spui în ră)$oi? > Da. ;nfanteria marină. Dădu apro$ator din cap. > i eu. Dar /ungla de acolo parcă!i altfel decât în %ădurea asta nenorocită. 9au pentru că eram mai mulţi şi totul a(ea cap şi coadă şi nu ne gândeam decât să nu luăm un glonţ în $urtă. "i!am luat inima!n dinţi şi l!am între$at direct= > i ce căutaţi aici, 4u ţi!a spus tipul ăla, "i!a (or$it ce(a de nişte prospecţiuni prospecţiuni geologice. Da. %rospecţiuni geologice. %oate că aşa le )ice el. Râdea din ce în ce mai tare, era ca o descărcare ner(oasă. 0ei trei ascultaseră până atunci fără să inter(ină. 0u un $inoclu în mână, Nilliam cerceta malurile. > Las!o $altă, 9igur că!i (or$a de prospecţiuni geologice. De aia ne!a anga/at şi pe noi Acolo? > 9igur. 9igur. > 4u cred că!i posi$il. > 4oi încercăm. Asta ne e misiunea şi asta facem. Dacă nu!i posi$il, nu!i posi$il. Nilliam Nilliam se!ntoarse iarăşi spre ăiatul ăsta (esel cam $ate câmpiiI aşa!i felul lui. 4u!l $ăga prea mult în seamă.
4u!i ne(oie să o spui tu, $ig $o#, $o#, se răsti el la Nilliam. 4u!i ne(oie să!mi dai tu mie lecţii. > Terminaţi, Terminaţi, spuse -ric. Terminaţi Terminaţi dracului odată cu prostiile. "ister Ben, mi se adresă el, dacă (rei mai multe amănunte, n!ai decât să!l între$i pe "ar7. -l e şeful şi ştie ce să spună. Asta!i. > -!n regulă, i!am spus. 1ntre$am doar aşa. De fapt, mă interesea)ă să!mi încase) leafa şi să a/ung teafăr acasă. 4u a(eam niciun cef ca şarpele de amilton să intre la $ănuieli în ceea ce mă pri(eşte. 1l (edeam pe 0arlos la cârma primei $ărci. De ce nu te!ai întors după ce tiranul a că)ut, 0arlos, l!am între$at între$at odată. > Ge)i Ge)i tu, Ben, pentru tine cred că!i greu de!nţeles. America nu ştie ce!i aia o re(oluţie, n!a a(ut niciodată ne(oie de aşa ce(a. %entru tine re(oluţia înseamnă când cei $uni îi înlătură pe cei răi. De fapt, re(oluţie înseamnă ca un grup, o parte, să înlăture cealaltă parte. 0are!s cei $uni şi care!s cei răi, asta nu se ştie niciodată sigur. i generalul (enise în frunte înlăturându!l pe un tiran, şi poporul săr$ătorise o săptămână cestia asta. %este un timp unii au spus că şi acesta e un tiran şi că am am fost înşelaţi. "ai mulţi ' printre care şi eu ' am fugit în munţi şi am luptat. 9oldaţii care ne ucideau spuneau că noi suntem cei răi şi mulţi credeau. Omul simplu crede pe cel ce (or$eşte cu mai multă con(ingere. "ulţi dintre noi, care am reuşit să scăpăm cu (iaţă, am plecat din ţară. Apoi a fost o re(oltă a armatei şi
şi l!am (ă)ut cârmind spre o lagună. lagună. Am fi&at fi&at $ărcile şi ne!am grupat grupat pe o lim$ă de nisip, care intra până la marginea %ădurii, desci)ând co(orul putre)it. > 4!are rost să mai înaintăm, spuse 0arlos. A/ungem la 0urano mâine, la ora prân)ului. - mai $ine să ne odinim )dra(ăn astă)i, oricum ne!ar prinde noaptea. > 4u!i mai $ine, totuşi, să înaintăm? ' între$ă amilton şi (ocea lui mi se păru $ănuitoare. 4e odinim mâine, dacă )ici că a/ungem în sat. > 4u, spuse 0arlos otărât. 4u!i $ine să înaintăm noaptea, mai ales dacă indienii!s puşi pe omor. Aran/ăm ta$ăra. amilton ridică din umeri şi se îndepărtă. Am început să căutăm locuri pentru amac. L!am (ă)ut pe -ric şoptindu!i ce(a lui amilton, după care acesta!i făcu semn lui 0red că!s că! s $ăiat mare şi ştiu ce să spun, s pun, )icea -şti un fraier Asta să o cre)i tu. Ridică!te $ăiete, şuieră el. Ridică!teC 4ici nu!mi dădusem seama când 0arlos se apropiase. > A/unge, amilton, spuse el. Lasă!l în pace pe copilul copilul ăsta. L!ai în(ins. amilton se răsuci încet spre el. > Tu cred că ar fi mai $ine să!ţi (e)i de amacul şi de fasolea ta, $runetule. %entru asta eşti plătit. Tre$urile dintre noi nu te pri(esc pe tine. Dacă am ne(oie de tine, te cem. 0arlos se!ncordă. ;!am pus mâna pe umăr. umăr. > 9tai domol, 0arlos. 4!are rost.
> Ti!am spus spus să!l laşi în pace. Dacă (rei să faci pe durul, fă cu mine. Deşi amilton era (oinic, pe lângă 0arlos era ca şi ine&istent. -)ită câte(a clipe, apoi dădu din nou. > 0um (rei tu. Dar ascultă!mă $ine= 0estia asta o să te coste scump. Ai înţeles? 9cump de tot. Apoi îl ocoli pe 0arlos şi!i întinse mâna lui 4u te!ai supărat, aşa!i Aşa!i, "ar7. > ine. Acum du!te şi împacă!te cu -ric. L!ai /ignit. /ignit. L!am (ă)ut pe 0arlos luându!şi arma şi îndreptându!se spre ăţiş. ;!am strigat să mă aştepte, mi!am luat cara$ina şi am plecat şi ş i eu. > De ce te!ai $ăgat, l!am între$at. 0re)i că tipul ăla, 4u. %ur şi ş i simplu mă ener(asem. Dar D ar să ştii că $anditul ăsta de amilton amilton e o fiară. Dacă l!ar muşca o puma, cred că ar muri, tipu!i plin de (enin ca un şarpe. Dracu să!l ia. aide încolo. Găd urme de tapir. Uneori, în %ădure, se!ntâmplă să găseşti poteci atât de perfect tăiate, încât îţi (ine să cre)i că sunt tăiate de călători, uneori două!trei una lângă cealaltă, în direcţii ciudate. 9unt poteci tăiate de furnicile uriaşe, atunci un roi îşi scim$ă, din cau)e necunoscute, muşuroiul. Adesea, animalele se folosesc de aceste poteci în special ier$i(orele mici, şi atunci urmele lor sunt uşor de urmărit. Dar după două ore de căutare, nu reuşisem să găsim tapirul. 9e lăsa înserarea şi pădurea de(enea întunecată. 4e!am întors la ta$ără şi ne!am mulţumit mulţumit cu fasole şi cafea. După cină, amilton ne propuse o partidă de po7er. > Asta pentru împăcare, rân/i el. 4!are rost să rămânem supăraţi. A(ea în mână o sticlă de $rand# de $ună calitate. > 4u!i de mine, dăduse 0arlos din mână. Dar fac pariu că mister Ben îţi ia şi şi nădragii de pe tine. > Atunci e!n regulă, râse amilton. La un dolar desciderea!i $ună, mister Ben? 9e întoarse spre ceilalţi. %aul, Nilliam, ai $ăieţiC 1n seara asta a(em parteneri de seamă. 4e!am aşe)at în cerc, lângă focul pe care amilton îl aţâţă. > -!n regulă. Taie, Taie, îmi întinse el pacetul de cărţi. La început, /ocul era ecili$rat, apoi amilton începu să câştige. "i!am dat seama că nu trişa, dar a(ea un noroc cior. -ra (esel şi (or$ea tot timpul, mai trăgând din când în când un gât de $rand#. > ei, 0arlos, strigă la un moment dat, nădragi!s încă pe mine şi amicul tău pierde. 0e )ici de asta?
> Kic că o fi au)it că ai familie grea şi nu (rea să!ţi lase pe drumuri cei 2@ copii pe care!i ai cu ne(asta ta negresă, se au)i din noapte (ocea lui 0arlos. > 9e cam întrece cu gluma, mârâi amilton. amilton. Am descis. Un dolar, dolar, ai $ăieţi. Am mers toţi, iar amilton spuse pas, aşteptând să plusăm. -u a(eam două pereci, pereci, dar îl simţeam pe amilton amilton tare pe po)iţie, aşa că am pasat, ca şi ceilalţi doi. > "!aţi a(ut, $ăieţi, spuse amilton şi ne arătă cărţile= full de decari. ;ată o mână interesantă. Desciderea!i de cinci dolari, iar $ăiatul face $laint de )ece. Acum să (ă (ăd. Am filat unul după altul trei popi şi am aruncat o ârtie de )ece dolari. 0eilalţi doi puseseră cărţile /os. > Am şi pretenţii, isteţule, rân/i amilton. amilton. 1ncă @3. Am scim$at o singură carte, ca şi el. %opă. "i!am amestecat cărţile şi am pasat. amilton muşcă din nadă. > 4u se poate pasa, mister Ben, îmi spuse el ama$il, îţi cer @3 de de dolari. "!am gândit câte(a clipe. > 0red că!i o cacialma ordinară, amilton. 1ţi mai mai cer @3 pe de!asupra. > Fi!am spus, se au)i iarăşi (ocea lui 0arlos. -u )ic să!ţi dai /os nădragii. Dacă (rei, îţi dau o /umătate de dolar pe ei. > Gedem Gedem noi. @3 ai tăi şi încă :3 ai mei. 0e )ici? 0acialma? 0acialma? 4u (oiam să!ntind coarda prea mult. > ;a!i amilton. 9ec. 0e ai? > Jull de aşi, aş i, trânti el cărţile triumfător. triumfător. Jull de aşi. -ra sigur că e mai $un şi! şi sa(ura (ictoria. Tu ce ai? ;!am arătat cărţile încet, una câte una. amilton e&plodă, în timp ce eu luam $anii şi!i $ăgăm în $u)unar. $u)unar. > 0are de popi, fir!ar al dracului, strigă s trigă amilton. amilton. i n!a scim$at decât unaC -ram sigur că are un full mic. L!ai a(ut ser(it? > 4ici (or$ă. Am mascat o damă. Aşa fac întotdeauna. > Doamne, ce $aftăC tiu că m!ai curăţat. 0arlos (enise lângă foc. > 0e să!ţi fac, amilton. Te!am pre(enit. Acum nu mai sunt dispus să!ţi dau pe nădragi decât @8 de cenţi, şi asta pentru că ştiu ce!nseamnă să n!ai ce mânca. > ai să ne culcăm, spuse amilton a milton morocănos. %ur şi ş i simplu ai a(ut o $aftă cioară. A doua )i, am intrat în satul 0urana. Locul era (i)i$il de la depărtare, semnali)at printr!un pâlc de palmieri i)olaţi. Am tras $ărcile până departe pe mal şi le!am acoperit cu prelata (erde. 4e!am luat armele şi nişte daruri într!o raniţă şi am pornit spre marginea %ădurii. Am înaintat de!a lungul unui pârâu, a/ungând la o mocirlă adâncă, peste care era meşterită o punte primiti(ă, dintr!un trunci uriaş
de ar$o ar$ore re,, dar dar ca care re a(ea a(ea a(an a(anta ta/u /ull de a pute puteaa fi imed imedia iatt înlă înlătu tura rată tă,, opri oprind nd înaintarea unui potenţial duşman. -ram sigur că fusesem de/a o$ser(aţi şi că în sat se dăduse alarma. Un grup de şa şappte oamen amenii înarmaţ rmaţii era de natură să!i neliniştească pe indieni, deşi mulţi dintre ei, dată fiind relati(a apropiere de ", a(eau arme de foc, ciar dacă acestea erau doar nişte flinte stră(eci, cu care nimereai greu ce(a şi de la cinci paşi. Am tra(ersat mlaştina, urmăriţi de mirosul pătrun)ător şi am a/uns la marginea unui mic lac liniştit. 0âte(a raţe săl$atice îşi luară )$orul, făcând un )gomot asur)itor. Am ocolit lacul spre dreapta, printre nişte tufişuri anemice, asaltaţi de o ade(ărată armată de ţânţari. 9atul era ideal aşe)at, era foarte greu de atacat dinspre Râu de un grup numeros. Am au)it )gomote distincte în sunetele %ădurii. > Jug, spuse 0arlos. Ar tre$ui să le semnali)ăm, altminteri riscăm să fim atacaţi. 9coase din raniţă o racetă de semnali)are şi îi aprinse fitilul. %este câte(a secunde, se au)i o detunătură şi o pu)derie de steluţe (er)i îşi făcură apariţia pe cer, stingându!se repede. > Acum ştiu că (rem să (enim, spuse 0arlos. 9ă aşteptăm. 0ei cinci pri(eau atenţi în toate părţile. %este câte(a clipe, se au)i o împuşcătură. amilton tresări şi dădu să!şi scoată arma de pe umăr. umăr. L!am oprit. > - semnalul de răspuns, i!am e&plicat. e&plicat. -!n regulă. 1ntr!ade(ăr, 1ntr!ade(ăr, peste câte(a minute îşi făcu apariţia un grup de indieni, ma/oritatea dintre ei goi puşcă sau purtând un fel de şorţ din pân)ă, care le acoperea doar se&ul. Toţi erau $ăr$aţi, înarmaţi cu arcuri şi $âte din lemn. 9!au oprit la (reo două două)e )eci ci de pici picioa oare re,, pri( pri(in indu du!n !nee cu susp suspic iciu iune ne,, înce încerc rcân ândd să ne gic gicea ească scă intenţiile. Dintre ei se desprinse în cele din urmă unul, îm$răcat într!un fel de pantaloni scurţi, )drenţuiţi, a căror culoare iniţială era imposi$il de determinat, dar care constituiau, fără îndoială, o ţinută de gală printre ceilalţi indieni. 1n mâini ţinea o puşcă. L!am recunoscut pe Ra#mundo. %urta, prins de înceietura mâini stângi, un crucifi& din corn. 9e apropie de noi. Deşi ne cunoştea foarte $ine, atât pe 0arlos cât şi pe mine, nu dădu niciun semn, păstrându!şi un aer $ăţos, ţinând puşca de ţea(ă, ca pe o $âtă, gata să lo(ească. -ra clar că amilton şi ai lui nu se simţeau ciar în largul lor. 0arlos înaintă un pas şi!i strânse mâna lui Ra#mundo, care!şi clătină capul de câte(a ori cu energie. Le!am şoptit şi celorlalţi să facă la fel. Ra#mundo ne!a adulmecat prudent, dar pentru nimic în lume nu ne!ar fi între$at imediat de ce am (enit. -ra un fel de /oc psiologic pe care indienii îl practicau, foarte ciudat pentru un al$. -i încercau să ne gicească singuri intenţiile. Acest /oc a(ea însă un re(ers şi putea să sfârşească tragic. 0a al$, puteai fi ucis după câte(a )ile de şedere în mi/locul lor, aparent făr moti(. Asta în semn că după ce ai fost atent o$ser(at,
re)ultatul îţi era nefa(ora$il. i ei au reacţionat ca atare. Unul din indienii 0urana, îmi po(estea odată că un geograf engle), pare!mi!se ' fusese ucis după ce dăduse cu piciorul într!un purceluş care!şi tot făcea de lucru pe lângă el ener(ându!l. > De ce lo(it, între$ă indianul. Om rău. %urceluş mic, sla$, lo(it rău. 4oaptea, luat $âta şi poc, poc, în cap. 0eilalţi căutat şi ameninţat. Qudecata lor era simplă şi rapidă. Una dintre cele mai mari /igniri pentru ei era să le lo(eşti un copil, sau să strigi la el. Aşa ce(a era de neiertat, ciar dacă respecti(ul copil îţi strica aparatul de fotografiat, îţi arunca re(ol(erul în apă sau încerca să!ţi şterpelească (reun o$iect oarecare, care!i atrăsese atenţia. ;ndiferent ce făceau copiii, tre$uia să răspun)i cu un )âm$et larg şi să!i scarpini pe capI ciar să!i faci automat cadou o$iectul solicitat. -ra un lucru pe care indienii îl apreciau foarte mult, la ei, instinctul proprietăţii fiind aproape ine&istent. 0onduşi de Ra#mund Ra #mundo, o, ne!am apropiat de grupul mai numeros. A urmat urmat acelaşi ritual de strângere a mâinilor, fiecare cu fiecare. Apoi ne conduseră în sat, pe o potecă care tra(ersa un podiş înalt. 9atul ne apăru în faţă. %entru ocii unui nea(i)at, părea doar o îngrămădire de coli$e uniforme, pe un teren defrişat prin foc, resturile trunciurilor arse mai )ărindu!se încă la tot pasul. A$ia acolo am fost întâmpinaţi de şeful satului, "armaunti, un $ăr$at de (reo 83 de ani ' (ârstă înaintată pentru un indian, a căror speranţă de (iaţă este mult mai scă)ută decât la al$ii ci(ili)aţi, din pricina $olilor şi a (ieţii grele ' înalt şi spătos, purtând în mâini un fel de toiag înalt, de fapt o (erita$ilă $âtă, de uriaş, iar la $râu a(ând prinsă o toporiş rişcă lată ată. 4im 4imic nu se petrec recea în sa satt fără consimţământul lui "armaunti. 0u el tre$uia să tratăm şi anga/area unui ecipa/ pentru pilotatul pragului. Dar despre asta putea fi (or$a numai după ce protocolul de primire era dus până la capăt. 1n coli$a şefului ni se adusese o oală de lut, plină cu o $ăutură sla$ alcoolică, un fel de cidru, numită *casiri+, foarte apreciată de indieni, preparată de ei din grâu sau secară pusă la fermentat. 0âte(a muşte grase se înnecaseră în oală şi!şi dormeau somnul de (eci plutind pe suprafaţa $ăuturii. -(ident, unui al$ su$ţire i s!ar fi întors stomacul pe dos, dar indienilor puţin le păsa. 4oţiunea lor de *curăţenie+ era foarte departe de a noastră şi ar fi fost gro)a( de surprinşi dacă ai fi refu)at să mănânci sau să $ei ce(a din asemenea moti(e. Nilliam făcu un gest spre raniţă, (rând să scoată o sticlă de 5is7#, dar l! am oprit. A nu $ea casiri era o /ignire gra(ă. 9atul număra (reo @33 de suflete, $ăr$aţi, femei şi copii, fiind, din acest punct de (edere, destul de mare. -i locuiau în (reo 3 de coli$e mari, mai multe familii laolaltă, cu e&cepţia şefului, care locuia singur. singur. După După ceremo ceremonia nialul lul ceaiulu ceaiului, i, am trecut trecut la împăr împărţir ţirea ea daruri darurilor lor.. ;ndien ;ndienii ii îşi aduseseră parcă aminte că ne cunosc şi începură să e(oce trecerile noastre prin satul lor, numindu!ne acum *prieteni+. ;!am pre)entat pe cei cinci, e&plicându!le
că (in de foarte departe, din ţara de unde am (enit şi eu şi că (or să cunoască %ădurea. Au au)it de puternicul şef 0urana "armaunti, de care s!a au)it în toată lumea asta. eful ne surâdea cu gura până la ureci. Acum, apariţia sticlei de 5is7# a lui Nilliam fu $ine(enită şi gustară cu plăcere din *casiri+ al al$ilor. 4i se dădu o coli$ă unde să ne petrecem noaptea. 4e!am întors la $ărci şi am cărat totul în sat, acoperind $ărcile cu crengi. Lada pe care 0arlos spera să o cercete)e în noaptea asta, fu însă pusă de amilton su$ amacul său iar %aul primi ordin să nu se mişte din coli$ă. Apoi, amilton îşi e&primă dorinţa să (adă tot satul. L!am însoţit, împreună cu Nilliam şi -ric. 0unoşti satul mai $ine. Uită!te la arta arta asta şi spune!mi dacă totu!i corect. Am pri(it. > Deci aici e Râul şi între Râu şi po(ârniş, lacul şi mlaştina. Jără îndoială că au amplasat intenţionat aşe)area aici, pentru a fi apăraţi de un e(entual atac dinspre Râu. > 9igur. 9igur. > un. -!n regulă. Dar cum se apără în ca)ul unui atac dinspre dinspre pădure? > Uite cum. Dacă stră/ile nu semnali)ea)ă destul de repede atacul şi indienii nu!i pot face faţă, atunci îşi părăsesc coli$ele şi se retrag aici. ;!am indicat pe artă un punct, la (reo milă în partea dreaptă. Aici este o insulă de nisip ' la care noi nu am a/uns, deci nu a(eai cum s!o remarci ' unde pot fi atacaţi cu mare greutate. 4u uita că între ei lupta nu se duce cu arme de foc, au foarte puţine şi acelea proaste. amilton îşi notă pe artă locul indicat. > Au fost atacaţi? > De două ori, după câte ştiu eu. O dată de mai mulţi căutători de cauciuc, cărora le fusese ucis un to(arăş şi au (rut să!l ră)$une, dar stră/ile i!au au)it (enind şi au fost primiţi cu săgeţi. tiu că indienii au ucis patru, pe care i!au îngropat lângă lac. Altă dată au fost atacaţi de suia, care sunt noma)i şi au (enit dinspre %ădure. 9!au retras spre insulă şi suia n!au mai îndră)nit să!şi continue atacul, mulţumindu!se să!i /efuiască şi să ucidă câte(a femei şi copii care nu reuşiseră să fugă cu ceilalţi. Asta ca să ştii cu cine (om a(ea de!a face acolo, în %ădure. > Deci în ca)ul în care ar fi atacaţi dinspre %ădure şi calea spre Râu ar fi încisă, ar fi prinşi în capcană.
> -(ident. Dar nu prea ai cum să s ă le înci)i calea cal ea spre Râu, căci ciar dacă le tai retragerea spre insulă, pot ocoli locul spre dreapta, mlaştina nu se!ntinde până acolo. Dar de ce te interesea)ă asta? > Din pură curio)itate, )ise amilton. 4u uita că sunt militar şi am tră)năile mele. tiu că pot găsi la primiti(i nişte sclipiri de strategie care să te lase cu gura căscată. 4u!i aşa? > "ă rog. Am ieşit din coli$ă. 0arlos şi E şi!ţi spun, amigo, deşi a(ea :3 de ani $ătuţi pe muce, nicio fufă din oraş nu!i a/ungea la degetul mic. Asta până a (enit un #an7eu nenorocit de!al (ostru şi i s!au aprins călcâiele în asemenea al, că a luat!o de ne(astă. 0ică era putred de $ogat. 1nainte să plece, micuţa a făcut un cef la *6ello5!9tar+, *6ello5!9tar+, de s!au îm$ătat şi scorţoşii de celneri de acolo şi la sfârşit nici dracul nu ştia cine cu cine mai dansea)ă şi cine pe cine mai pipăie. %e #an7eu l!am cărat într!o cameră şi l!am culcat, după trei ceasuri, apoi, dama şi!a aruncat pantofii din picioare şi a început un de)măţ că dracu s!ar fi ruşinat şi!ar fi întins!o de acolo. Asta ca să nu!mi po(esteşti tu de fufele tale fandosite din 4e5!6or7, care a$ar n!au ce!i ăla $ăr$at. 0ând o să ne întoarcem, o să te iau cu mine la o femeie ade(ărată, fiindcă (ăd că eşti $ăiat $un şi ai şanse să de(ii un ade(ărat $ăr$at. Am încercat să!l trag de lim$ă. Dar cred că a priceput $ine lecţia aia de la amilton şi şi!a pus lacăt la gură. 4icio şansă să s ă scotocim în ladă, aşa!i amigo? > Ticălosul Ticălosul ăla!i cu ocii pe ea. 0el mai $un lucru pe care!l putem face cred că este să tragem un pui de somn. "âine plecăm. > Am aran/at cu Ra#mundo să ne pilote)e el. 1l mai luăm şi pe fiul său mai mare. 4e (or aştepta apoi după )ece )ile în acelaşi loc. Ai gri/ă ca nu cum(a să se dea în petec (reunul dintre ei. %o(estea cu cei doi încişi e un $anc răsuflat. ;ndienii le!au găsit cada(rele. -rau împuşcaţi în cap, amigo, răfuială între $andiţi. Ticăloşii icăloşii ăia au îndrugat şi pe aici aceeaşi po(este po(este şi acum indienilor indienilor le este frică să nu se întoarcă mai mulţi şi să!i atace. Ra#mundo îmi spunea că erau cât pe ce să încerce să ne facă felul şi nouă. Dimineaţa, mă tre)iră nişte gemete adânci. Am co$orât din amac şi l!am tre)it pe 0arlos. amilton era între amacurile lui -ric şi al lui Nilliam, care se )(ârcoleau de durere ţinându!se de pântece. > 4u!i în regulă, spuse amilton. 9e pare că $ăutura aia nenorocită le!a stricat stomacurile. 0ei doi erau u)i leoarcă şi gemeau. 0arlos, cu mâinile în şolduri, se uita la ei, apoi se apropie şi începu să!i pipăie. > 4!au nimic, spuse el apoi. 0red că!i doar o indigestie. ăutura aia e inofensi(ă, n!ar face rău nici unui copil.
1n sat, Ra#mundo făcea pregătirile de plecare. 0arlos îi e&plică prin semne că cei doi sunt foarte $olna(i şi poate că n!o să plecăm astă)i. Ra#mundo se sperie şi indienii începură să se agite. %entru ei, de cele mai multe ori, $oala însemna moarte. i moartea celor doi al$i, în satul lor, nu era de $un augur. 0arlos fu condus la şef şi tre$ui să!l lămurească pe acesta că cei doi nu erau $olna(i de moarte, ci doar nu puteau co$orî din amac astă)i. amilton (eni la mine. > -u )ic că e mai $ine totuşi să plecăm fără ei. 4e pot a/unge din urmă conduşi de indieni, nu!i aşa, cu piroga. Aran/ea)ă trea$a asta. 0ala$alâcul îl luăm cu noi aşa că o să se mişte mai uşor. 1i aşteptăm la sfârşitul drumului pe Râu, înainte să începem să ne tăiem drum în %ădure. %ădure. L!am consultat pe 0arlos. > -u )ic că nu e $ine să!i lăsăm aici, nu cunosc felul de a fi al indienilor, indienilor, şi pot să se i(ească pro$leme, în ultimă instanţă, sunt oamenii tăi, amilton şi tu deci)i. Dar dacă fac o gafă şi indienii îi ucid, or să ne omoare pe toţi de teamă să nu!i ră)$unăm. 0um spui tu, dar eu cred că e mai $ine să mai aşteptăm o )i. > 4u, spuse amilton otărât. %lecăm astă)i. Aran/aţi ca ei să ne urme)e mâine, poate că se (or simţi mai $ine. 0u o pirogă rapidă, ne a/ung uşor din urmă. 1ncărcăm re)er(oarele şi pornim. aideţi să cărăm totul în $ărci. Le lăsăm doar $aga/ele lor. 0arlos ridică din umeri. > 0um (rei, amilton. Le!am e&plicat indienilor că cei doi ne (or urma doar mâine şi le!am plătit pentru încă o pirogă care urma să!i transporte pe cei doi. 0urios, aceştia nu protestară deloc, fură imediat de acord să rămână. De asemenea, am o$ser(at că lada de care amilton nu se despărţise până acum o clipă, rămăsese ră măsese în coli$ă. Am pornit iarăşi pe Râu. Rămăsesem în $arcă doar cu %aul şi
de pistrui mari. %aul îşi monta şi!şi demonta mereu arma, ca un automat, iar Dacă cei doi nu ne a/ung până mâine, ce facem? %ornim mai departe? i aşa
nu pot călători noaptea, ar risca să treacă de locul ăsta şi să nu ne (adă. 4u ne putem permite să le semnali)ăm în (reun fel, nici să facem foc după ce se întunecă, riscăm să ne tre)im cu indienii pe cap. cap. > 0red că or s!a/ungă până mâine dimineaţă, spuse scurt amilton, dându!mi de înţeles că nu mai (rea să continue discuţia. 1n noaptea aceea, am fost tre)it de un coşmar sinistru. Gisam că încercam să tra(erse) o apă tul$ure, al cărui ţărm nu!l (edeam, apă în care eram scufundat până la $râu, un fel de mlaştină puturoasă în care mă )$ăteam disperat, în cele din urmă, am a/uns la o punte, care se!ntindea ciar deasupra apei, la o palmă de suprafaţa acesteia. ucuros, m!am căţărat pe punte, dar a$ia făcusem câţi(a paşi şi puntea se destrămă su$ picioarele mele, pră$uşindu!mă înapoi în mlaştină, care de(enise acum adâncă şi ameninţa să mă îngită. "!am tre)it gâfâind cu inima $ătându!mi să!mi spargă pieptul. "ii de ţânţari $â)âiau $â)âiau în /urul amacului amacului.. Am co$orât co$orât şi am făcut un semn lui %aul, care era de (ege. > 4u e încă timpul, spuse acesta. %oţi să mai dormi. dormi. > -!n regulă, i!am spus. Du!te şi te culcă. "ie mi!a sărit somnul. somnul. Kiua fusese o$ositoare şi %aul pica de somn. %lecă $ucuros şi se urcă în amac. "!am aşe)at pe raniţă şi mi!am aprins o ţigară din cele fumate de 0arlos, din tutun negru şi aspru, al cărei fum îl simţeai în piept ca o lo(itură de pumn. După ce fugisem de acolo, a(usesem de mai multe ori acest coşmar, pe care!l trăisem de fapt pe (iu, atunci când rătăcisem două )ile în smârcuri, fără să ştiu încotro mă îndrept, fără alimente alimente sau arme, or$eşte, gândindu!mă gândindu!mă la fiecare pas să! mi pun în (reun fel capăt )ilelor. 1n seara aceea, sergentul Nilliam 9mit ne adusese la cunoştinţă că plutonul nostru primise o misiune specială şi să ne pregătim de acţiune. 4i se împărţise muniţie suplimentară din $elşug şi mai mult grenade cu fosfor de fiecare. Direcţia, un sat la două ore de mers de ta$ăra noastră, un sat în care, în urmă cu o )i, trei soldaţi americani fuseseră ucişi de nişte necunoscuţi. Locuitorii susţineau că nu (ă)useră nimic. %ână atunci fuseseră paşnici şi câţi(a soldaţi a(eau prietene sau prieteni prieteni în acel sat, de unde cumpăram cumpăram alcool de ore) în scim$ul scim$ul ţigărilor ţigărilor sau al conser(elor şterpelite de la $ucătărie. A/unşi în apropierea satelor, ne!am oprit şi 9mit ne împărţi în trei grupe. > ăieţi, începu el, ticăloşii ăştia ne!au ucis trei camara)i. Aşa ce(a nu poate fi tolerat, dacă am da do(adă de slă$iciune, nu am mai fi în siguranţă în niciunul din satele lor. 9tatul "a/or al Di(i)iei a otărât să dăm un e&emplu, pe care să nu îl uite. Repet, e otărârea 9tatului "a/or al Di(i)iei. De fapt, minţea. 4u *9tatul "a/or+ dăduse acel ordin sadic, ci un oarecare colonel Nal7ins, un tip care primise numeroase a(ertismente, pentru atrocităţile comise împotri(a populaţiei paşnice şi a pri)onierilor. Un psiopat temut de toţi şi împotri(a căruia nimeni nu
putea să facă nimic, deoarece a(ea un unci înalt ofiţer la %entagon, care îl a/uta să iasă $asma curată din toate porcăriileV. Două grupe (or ataca din flancuri, unul dinspre 4ord altul dinspre 9ud ' iar a treia grupă (a rămâne aici licidându!i pe cei care (or încerca să fugă. După un an sau doi de ră)$oi, ma/oritatea erau prea a$ruti)aţi pentru a mai gândi limpede. 1n plus, propaganda îşi făcuse efectul asupra unora dintre noi, care eram o$işnuiţi să!i pri(ească pe ceilalţi ca pe nişte fiinţe doar pe /umătate umane, ca pe nişte duşmani care la o adică, tre$uie să fie e&terminaţi fără milă. 4iciunul nu am îndră)nit să protestăm. 0ele două grupe au plecat, 2@ dintre noi rămânând pe loc. După o (reme au început e&plo)iile, împuşcăturile şi urletele. 1n cele din urmă, totul se transformă într!un (acarm înfricoşător. înfricoşător. Am luat!o la fugă într!acolo. 9oldaţii trăgeau în toţi şi toate ' unul dintre noi, pe nume Dic7 Jo5ell, a fost de altfel împuşcat şi el, din greşeală, susţinându!se mai apoi că a fost împuşcat de unul din săteni, deci o do(adă că deţineau arme de foc şi se pregăteau să ne atace ' intrau în coli$e şi îi mitraliau pe toţi. Am (ă)ut copii de câţi(a ani împuşcaţi de cei care până atunci fuseseră camara)ii mei. -ra ca o e&plo)ie de furie a unui ne$un, căruia nu i se mai putea opune nimeni şi nimic. Jelicitări, $ăieţi, spuse el. Aţi fost gro)a(i. > 9mit, l!am strigat şi m!am mirat cât de calm cal m îmi suna (ocea. 9e răsuci spre mine şi!mi amintesc e&presia de încântare idioată care i se citea pe cip. > 9mit, am continuat eu. -şti un $lestemat de ucigaş sadic şi împuţit, un fiu de căţea şi un porc de câine. Timp de câte(a minute am continuat aşa, aruncându!i cele mai murdare în/urături care îmi treceau prin minte, născocind pe loc altele, împroşcându!l cu ocări cum numai îmi fusese dat nici să aud, nici să gândesc (reodată. "ă asculta fără să sufle o (or$ă, (edeam cum e&presia feţei i se alterea)ă treptat, transformându!se întâi în uluire, apoi în furie. > Termină, Termină, răcni el în cele din urmă. Ai înne$unitC
> Am terminat, domnule sergent Nilliam. Restul o să ţi le spun când ne (om întâlni în iad.
sfătuit să e(it -uropa, unde risc să fiu identificat şi e&pul)at şi să merg în America de 9ud sau ;srael, unde nu e&istă riscul să fiu găsit. -ram sigur că, neputând să mă apăr, pedeapsa (a fi foarte aspră, deci poate că )eci de ani nu mă (oi mai putea întoarce în 9tatele Unite. "!am otărât pentru ţara în care car e eram acum, era cea mai întinsă şi a(ea situaţia politică cea mai calmă, ciar dacă şi aici se (or$ea de dictatură. Le!am scris apoi celor doi şi peste doi ani şi /umătate a(eau să mă (i)ite)e, (eniţi să încerce să reali)e)e imposi$ilul, o premieră mondială= 0âte(a )ile în mi/locul unui tri$ a$solut primiti(, tri$ul suia, despre care nici nu se ştia dacă mai e&istă cu ade(ărat. Am reuşit, iar în cursul e&pediţiei am a(ut oca)ia să!i sal(e) (iaţa unuia dintre ei. Le!am promis că următoarea întâlnire (a fi la ei, la %aris. 4iciodată nu regretasem că l!am ucis pe 9mit. -ra un ucigaş $lestemat şi tre$uia să moară. Jăcusem ceea ce tre$uia şi sal(asem poate o mulţime de (ieţi prin suprimarea acestui ticălos. Am aruncat ţigara şi m!am uitat la ceas. "ai a(eam doar două ore de somn. L! am tre)it pe 0arlos. Acesta căscă, tro)nindu!şi fălcile. > Tre$uia Tre$uia să mă mai laşi câte(a minute, amigo. a migo. Gisam Gisam că sunt cu două pipiţe şi spărsesem ruleta de la *6ello5 9tar+. Dacă nu m!ai fi tre)it, sigur ţi!aş fi dat şi ţie (reo câte(a sutare. Dimineaţa, Dimineaţa, am ţinut un mic sfat. După ce ieri amilton amilton insistase să plecăm cu tot dinadinsul, astă)i susţinea că tre$uie să rămânem şi să!i aşteptăm pe cei doi. > Oricum, (a tre$ui să!i aşteptăm la următorul următorul popas, spuse el. > 0el mai $ine ar fi fost să nu ne despărţim, amilton. Fi!am spus că ei pot )ace şi @' )ile fără să poată pleca. Acum stăm aici, în coclaurile ăstea, în loc să fi stat frumos în sat. 4u (ăd nicio noimă. > 0red că ne (or a/unge repede, replică amilton. amilton. i nu regret împuţitul ăla ăla de sat. %oate că indienii i!au ucis, spuse el, uitându!se crunt la Ra#mundo, care )âm$ea fără să priceapă nimic, din păsăreasca străinului. 9e ridică în picioare. "! am otărât. Astă)i îi aşteptăm. Dacă până mâine nu se!ntorc, re(enim în sat. > "ai $ine plecam doar eu şi Ra#mundo, spuse 0arlos. 4u are rost să ne întoarcem cu tot $aga/ul ca să s ă plecăm din nou apoi. 9tăm şi cam prost cu $en)ina şi mai a(em două )ile de mers de aici. -u )ic )i c că aşa!i cel mai $ine. > 4u, spuse scurt amilton. 9unt $ăieţii mei şi eu tre$uie să mă întorc să (ăd ce!i cu ei. 4u ne mai despărţim iarăşi în două, (edeţi ce este. i cu asta gata. -u otărăsc. Ra#mundo plecă la pescuit, eu şi 0arlos ne!am luat armele şi am plecat la (ânătoare. 0ei trei rămăseseră lungiţi în amacuri. De îndată ce pătrundeai în %ădure, totul de(enea întunecat şi ameninţător. ameninţător. > 0re)i că e posi$il să!i fi ucis indienii? l!am între$at între$at pe 0arlos. > 4u cred. Dar mai ştii? 4u cunosc nicio $oa$ă din lim$a lor şi indienii erau
cam ner(oşi după întâmplarea cu al$ii ăia amărâţi. 4ai$a ştie. Dacă!i aşa, e groasă. %oate că amilton are dreptate şi e mai $ine să s ă ne!ntoarcem toţi. 0ei doi nu apărură nici în cursul )ilei. amilton părea ner(os şi fuma ţigară de la ţigară. Odată cu ultimele ra)e ale apusului, ni se risipiră şi ilu)iile. 0arlos îl lămuri pe Ra#mundo că şeful nostru e îngri/orat de soarta celor rămaşi şi că a doua )i ne (om întoarce şi poate (om pleca imediat. Ra#mundo era neliniştit că al$ii îi (or lua înapoi o$iectele oferite ca plată, dar 0arlos îl linişti. Jiul său, un găligan neo$işnuit de înalt pentru tri$ul 0urana, ai cărui mem$ri sunt în general scun)i, nu scim$ase cu noi niciun cu(ânt de la începutul călătoriei, ţinându!se deoparte. Tatăl său îl lăudă, spunându!ne că!i un pescar gro)a( de priceput. La indieni, doar $ăieţii a(eau (oie să ucidă peşti, adică cei care nu a(useseră încă relaţii se&uale cu o femeie. 1nainte de culcare, 0arlos fu iarăşi cât pe ce să se! ncaiere cu amilton. 4er(ii ne erau încordaţi. Am pus totul pe seama îngri/orării lor pentru soarta camara)ilor rămaşi în sat şi l!am sfătuit pe 0arlos să se a$ţină. Japtul de a nu fi reuşit să!şi dea încă seama s eama de scopul urmărit de 0e!ar fi să!i lăsăm $altă şi să ne întoarcem, Ben, îmi spuse 0arlos. 4u ţi!am spus nimic până acum, dar intenţionam să plec. Un crescător de (ite din Argentina Argentina mi!a oferit o slu/$ă $ună şi m!aş cără$ăni. 0red că ţi!ai găsi şi tu ce(a pe!acolo şi! n felul ăsta te doare!n cot dacă 4u ştiu, 0arlos. Am fugit odată. Acum ar tre$ui să fug a doua oară. "ăcar atunci ştiam că nu am ce face, că nu am încotro. Dar acum nu!i acelaşi lucru. <ândul că o /a(ră, precum Amigo, fără tine, $ineînţeles, că nu plec, n!am în(ăţat încă porcăria de a!ţi lăsa un prieten la neca). Dar ascultă!mă pe mine 0arlos, că (a ieşi prost. 9imt prime/die peste tot, uite aici, în stomac şi în minte. Aşa ce(a simţeam şi înainte de am$uscada în care a că)ut grupa mea în munţi, când am fost singurul care a scăpat. %arcă ţi!ar spune cine(a că ultima ta muiere, cea cu coasa, (rea să nuntească cu tine. Acum sunt încă ai noştri. -u i!aş lega $urduf, i!aş pune arma!n
piept lui amilton şi l!aş soma să (erse tot din el. i după ce aş şti ade(ărul, aş otărî dacă să plec mai departe sau nu. Aşa )ic eu. 9e ridică şi plecă spre amacuri. tiam că a(ea dreptate. Dar mai ştiam că dacă aş pleca acum, n!aş afla poate niciodată ce a(eau de gând să facă. Dar 0arlos nu mi!ar fi înţeles în ruptul capului curio)itatea de a afla ce(a, punându!mi pielea în /oc, cu care eu nu a(eam nimic de!a face. A doua )i, în )ori, amilton dădu ordinul de plecare. -ra oricum periculos să stai mai multe )ile în acelaşi loc, tri$urile primiti(e te puteau locali)a în cele din urmă şi ataca. Am umplut re)er(oarele la $ărci şi 0arlos repară un motor care începuse să dea rateuri. %iroga lui Ra#mundo trecu iarăşi în frunte. De astă dată mergeau împotri(a curentului şi drumul era mai dificil. Am mers fără popas, toată )iua. %e la am )ărit cu $inoclul insula de nisip din apropierea satului 0urano şi peste o /umătate de oră ne trăgeam $ărcile pe mal. Am rămas acolo, cu armele pregătite pentru orice e(entualitate iar Ra#mundo şi fiul său plecară în sat, pentru a (edea dacă totul e!n ordine. %este un sfert de oră, Ra#mundo se!ntoarse şi ne spuse că totul e $ine. 0ei doi al$i erau în sat. "ergeau, ne e&plică Ra#mundo. 4u mai erau $olna(i. Am intrat în %ădure şi am tra(ersat puntea peste mlaştină, apoi am urcat po(ârnişul şi satul ne apăru în faţa ocilor. ;ndienii se îngesuiră în /urul nostru. După cum (!am spus, noţiunea de timp este foarte relati(ă pentru ei. %oţi fi întâmpinat cu o e&plo)ie de $ucurie şi cu oot de plâns, ' modul lor de a!şi e&prima surpri)a şi $ucuria ' deşi te!ai despărţit de ei în urmă cu câte(a ore, sau să fii pri(it cu o indiferenţă a$solută după ce nu te!au mai (ă)ut de o lună. De asemenea, lor le este destul de greu să reţină un cip anume, pentru ei toţi al$ii seamănă între ei, reţinând doar figurile particulari)ate prin lungimea $ăr$ii, statura scundă sau trupul foarte gras sau sla$. Atunci când po(esteşte întâlnirea cu un al$, un indian spune= *am întâlnit pe omul al$ cel scund, cu $ar$a lungă şi cu părul gal$en.+ 4umele *ci(ili)ado+ sunt destul de greu de reţinut pentru ei. 4e!am interesat de cei doi rămaşi în sat. Am fost conduşi în coli$a şefului. 9unt $ine, ne e&plică acesta. 9!au ridicat şi au um$lat din prima )i. Toată )iua au plecat la (ânătoare. -i au arme gro)a(e uite aşa de mari, fac praf puma. ;!am între$at de ce nu au (enit imediat după noi cu ecipa/ul tocmit. "armaunti îşi umflă o$ra/ii şi luă o figură de)olată. Asta el nu ştia. Am mers în coli$a unde erau lucrurile celor doi. De fapt era aproape goală, doar câte(a lucruri fără importanţă se )ăreau pe o poliţă primiti(ă din lemn. 1nsă amacurile lor erau întinse şi pe unul dintre ele era aruncată o pătură. Lada dispăruse. > Asta le!ntrece pe toate, e&plodă 0arlos. 0um e&plici cestia asta, mister amilton? %ierdem patru )ile, nepregătite ' pentru ca $ăieţii ăştia *$olna(i+ să
)$urde prin %ădure la (ânătoare. Kău dacă are (reo noimă. Găd că nicio ladă nu!i aici. 4u cum(a $ăieţii s!au speriat şi (or s!o şteargă? 0e )ici? > -şti ne$un, spuse amilton cu dispreţ. i m!am cam săturat de ne$uniile tale. Am înceiat un contract şi fă $ine şi respectă!l. Aşteaptă să se întoarcă, să (edem ce s!a!ntâmplat. 4!am încredere în indienii ăştia nici cât negru su$ ungie. %oate că i!au ucis şi i!au /efuit. Am aşteptat (reo două ore, aproape că se!ntunecase de!a $inelea. 0ei doi nu apăruseră. L!am luat pe Ra#mondo, care o rupea în portuge)ă, şi l!am rugat să ne fie interpret. Un indian din sat ne po(esti ce se!ntâmplase după ce am plecat. > 0ei doi al$i gemut tare, ei foarte $olna(i, cre)ut murit. Apoi ridicat şi um$lat foarte repede. %lecat în %ădure, (enit apoi plecat şi (enit. 0ărat tot în %ădure. %ădure. Am cre)ut ei (rut să plece Râu şi pregătit pregătit piroga. piroga. Dar ei plecat în %ădure şi iar (enit. 9ăpat coli$ă în %ădure, coli$ă t&u7aame, adânci şi do$orât copaci cu secure. Al$i construit coli$ă adânc, adânc, pus doi indieni a/utat, dat cârlige. Tăiat copaci. ;ndianul îşi însoţea po(estirea cu gesturi e&presi(e, modificându!şi trăsăturile, prefăcându!se când speriat, când uimit, scărpindu!se şi pufăind. %ărea impresionat că al$ii *săpat coli$ă mare t&u7aame+. Acest tri$ îşi construieşte $ordeiele în pământ cu un fel de acoperiş $oltit din crengi deasupra, asemeni unor tri$uri primiti(e, ale căror locuri de popas sunt uşor de recunoscut din această pricină. -u şi 0arlos ne!am pri(it uimiţi. Dacă cei doi ar fi plecat ar fi a(ut o e&plicaţie. Ar fi şters!o pur şi simplu, sătui de %ădure, s!au speriaţi de o e(entuală întâlnire cu indienii primiti(i. Dar ce au)eam nu a(ea nicio noimă. > Unde săpat coli$ă? între$ă 0arlos şi Ra#mundo Ra#mundo traduse între$area. ;ndianul e&plică ce(a, dând din mâini. Ra#mundo ne indică un loc aflat în %ădurea rară care se!ntindea în spatele satului, deci în partea opusă Râului. După cum (ă spuneam, satul era aşe)at într!o )onă defrişată în spatele primei linii a pădurii, care era cea mai deasă pe malurile râului. %ractic, spre sat e&istau două căi de acces, una folosită doar în ca) de prime/die, în ca)ul unui atac dinspre %ădure. 0ea o$işnuită, cea pe care o folosisem şi noi era cea din dreapta, adică cea care trecea peste mlaştină, ocolea lacul prin stânga şi apoi trecea peste po(ârniş. 0ealaltă cuprindea o potecă $ine mascată, care tra(ersa ar$oretul, permiţând e(acuarea spre insula de nisip. 1n partea cealaltă, spre 4ord, pădurea se!ntindea atotstăpânitoare. 1n timp ce discutam cu cei doi indieni, în sat îşi făcură apariţia, (enind într! ade(ăr din ăţiş, cei doi, -ri7 şi Nilliam, care intrară în coli$ă. Am remarcat că la intrarea noastră, a mea şi a lui 0arlos, discuţia care începuse între ei şi amilton se opri. > 0um a fost la (ânătoare, $ăieţi? începu 0arlos, încrucişându!şi $raţele şi spri/inindu!se de peretele coli$ei. Găd că aţi împuşcat 2W3 de pume. i că arătaţi
teri$il de sănătoşi. 0ei doi nu răspunseră nimic, pri(indu!l parcă între$ător pe amilton. L!am oprit pe 0arlos, care (oia să continue pe acelaşi ton. > 0e s!a întâmplat? am între$at. - (or$a de o întâr)iere de patru )ile, )ile care nu ne sunt plătite, deci a(em dreptul să ştim. Am (rea să ştim şi noi ce!i cu po(estea asta cu $oala şi cu întoarcerea. %ăreţi sănătoşi tun. De ce nu ne!aţi urmat imediat? > De fapt, nici acum nu suntem *sănătoşi tun+, începu -ric, calm. A$ia astă)i as tă)i am co$orât din amacuri, cu (reo două ore înainte să (eniţi (oi. -ra prea târ)iu pentru plecare, ne!am gândit să (ă urmăm a$ia mâine dimineaţă. Asta!i tot. -ra clar că minţea şi nici măcar nu făcea prea multe eforturi să ascundă acest lucru. > Uite, continuă el, Nilliam Nilliam a$ia se ţine pe picioare. Aşa!i Nilliam? Acesta rân/i. > 9igur, 9igur, -ric. "ă doare unde(a de neispră(iţii ăştia. 0arlos făcu repede un pas spre el, dar Nilliam îl opri $rusc. Acesta ţinea acum, un re(ol(er îndreptat spre el. La rândul meu, am îndreptat spre Nilliam ţea(a armei. amilton inter(eni. > Lăsaţi!o $altă, amândoi. i tu mai termină cu interogatoriile, i se adresă el lui 0arlos. ăieţii ăieţii nu!s o$ligaţi o$ligaţi să!ţi dea ţie socoteală. socoteală. eful lor sunt eu şi cu asta am terminat. %lecăm mâine dimineaţă. > a eu m!am săturat, e&plică 0arlos, pri(indu!l cu ură. Trea$a Trea$a asta mi!a puţit de la!nceput şi nici nu m!aş fi $ăgat în ea. "ister Ben, fraierul de colo, n!are decât să rămână în continuare, eu mâine dimineaţă o şterg. 4u!i frumos, dar până la urmă o să mă (ăd ne(oit să (ă strâng de gât pe toţi. i şmecerului acela de O să mai discutăm mâine dimineaţă, când o să!l s ă!l lase dracii, spuse amilton. 0iar (or$eşte serios, cu plecatul? Am dat din umeri. > 4u pot să!l opresc. - dreptul lui. ;ar singur nu pot continua călătoria. 1n niciun ca) nu!i (ina noastră. 4u a(eţi decât să!i spuneţi lui O să mai (or$im mâine dimineaţă, repetă amilton. 9per să!l lămuresc să continuăm. 4u!i nimeni de (ină că $ăieţii ăştia s!au îm$olnă(it şi au pierdut patru )ile, nu? Deocamdată am face $ine să ne culcăm. Nilliam, aprinde lampa aia nenorocită, nici nu ne mai (edem unul pe celălalt. Am ieşit să!l caut pe 0arlos. 1mi luase lucrurile şi le cărase în coli$a lui Ra#mondo. -ra furios. > 9ă ştii că am (or$it serios, amigo, îmi strigă el. Dacă mai rămân o )i, îl omor pe unul şi e clar că mint şi pun ce(a la cale. 0ine ştie ce!o fi în lada aia $lestemată, pe care cred că au îngropat!o în %ădureC Oricum, eu unul m!am săturat
şi plec. 4!ai decât să rămâi. 0ât despre 0e se întâmplă, l!am între$at. De ce (ă adunaXi în piaţă? > Al$ii cerut asta, îmi î mi spuse Ra#mundo, surâ)ându!mi larg. Dat daruri, daruri multe. -i plecat. "!am întors repede în coli$ă. > 0e dracu!i afară, mă întrea$ă 0arlos. Unde se duc indienii? indienii? > 0red că mister amilton e mai în măsură să!ţi răspundă, am spus eu. Le!a cerut să se adune în piaţă. > 0e!ai păţit, amilton, întrea$ă 0arlos rân/ind. Grei să le ţii un discurs de rămas $un? 0red că or să fie mişcaţi până la lacrimi şi or să te pupe. amilton părea $ine dispus. 4u se supără de gluma lui 0arlos. > Am o surpri)ă pentru ei, $ăieţi. De altfel, şi pentru (oi. 0u asta, o să (ă lămuriţi şi de ce am (enit aici. Gă rog doar să (ă lăsaţi armele aici. 4ici noi nu suntem înarmaţi. > Am scim$at o pri(ire cu 0arlos, apoi am renunţat să luăm puştile. 9cim$area din comportamentul lui amilton mă uimea. %ărea (esel şi ama$il. Am ieşit. ;ndienii mai ieşeau încă din coli$e şi în mica piaţă se crease o ade(ărată ărmălaie de (oci. Apăru şi şeful, "armaunti, gra(, care ne )ări şi (eni spre noi. amilton îi strânse mâna şi îi indică cu $raţul piaţa. > Acolo, acolo, spuse el. "ulte daruri. aideţi să mergem, domnilor, domnilor, ni se adresă el. 0arlos îmi aruncă rapid o pri(ire şi se scărpina cu un gest larg pe spate. Am înţeles că are (ârât la spate re(ol(erul, de care nu se despărţea niciodată. Asta însemna să fiu şi eu cu ocii în patru. Am lăsat în urmă ultimele ultim ele coli$e şi gardul dărăpănat, înalt de două picioare, care împre/muia satul. Am pătruns printre ar$ori şi am a/uns în faţa unei construcţii ciudate, un fel de port în miniatură. 9ăpată în pământul moale, se (edea un fel de grotă mare, în care puteam încăpea câţi(a oameni.
faţa ei, se ridică un fel de parapet din trunci de ar$ori tineri, golurile dintre ei fiind umplute cu lut. %arapetul se înălţa între doi ar$ori, la (reo )ece picioare deasupra pământului, iar sus a(ea instalat un foişor, la care a/ungeai căţărându!te pe o scară din funie. 0arlos mă pri(i mirat. > i la ce foloseşte asta, amilton? 0e!i asta, de fapt? > O să (edeţi. A da, un ultim lucru, domnilor. domnilor. 9e aplecă spre grotă şi se întoarse fulgerător, fulgerător, ţinând în mână o puşcă mitralieră de mare cali$ru. ;ar noi plecasem neînarmaţiC Uitasem că toate armele puteau foarte $ine să nu se afle în coli$ă sau în $ărci. > Acum, domnul Nilliam Nilliam (ă (a lega frumuşel. Gă rog, fără scâncete. 0eil 0e ilal alţi ţi sc scoa oase seră ră şi ei la i(ea i(eală lă arme arme,, ca care re ac acum um ne ţint ţintea eauu amen amenin inţă ţăto torr piepturile. > 1ntoarceţi!(ă cu spatele şi încrucişaţi!(ă mâinile la spate. RepedeC Gocea Gocea lui amilton de(eni dură. Doi dintre ei se apropiară şi ne legară strâns, cu o funie su$ţire, apoi ne îm$rânciră la picioarele parapetului. parapetului. > Aşa. Acum e!n regulă. 1mi pare rău că nu pot să (ă trag un glonţ în ţeastă, deşi o să o fac cu plăcere, dacă mă o$ligaţi. Nilliam, i!ai controlat dacă nu au arme ascunse? > 4u, răspunse acesta. > Jă!o mai repede. 4u mai a(em timp timp de pierdut. 0eea ce a urmat, s!a petrecut cu iuţeala fulgerului şi nu am înţeles de ce $ietul 0arlos s!a gândit să acţione)e atunci. %oate pentru că luându!i!se re(ol(erul, nu mai a(ea nicio şansă şi nu ştia dacă (a mai putea să întreprindă ce(a. L!am (ă)ut pe Nilliam îndreptându!se spre noi şi aplecându!se, apoi 0arlos se răsuci $rusc cu spatele şi răsună un foc de armă. Nilliam se pră$uşi pe spate, scoţând un strigăt. Am a(ut refle&ul de!a mă arunca într!o parte, altfel gloanţele m!ar fi lo(it şi pe mine. %aul, care pro$a$il urmărise atent acţiunea lui Nilliam, reacţionă rapid, descărcând o rafală în trupul lui 0arlos. Am întors capul spre acesta. 4u mai )(âcnea. 0u faţa în sus, )ăcea într!o $altă de sânge. "urise, murise cu mâinile legate, ca o otreapă, ucis de un ticălos. 4u am a(ut nicio ră$ufnire de furie. 0e(a se rupsese în mine şi nu mai simţeam decât o mânie rece, oar$ă. amilton se apropie de trupul lui Nilliam. i acesta era mort, cu ocii larg descişi. 0âine $lestemat, în/ură el şi!l i)$i cu piciorul. 9e răsuci spre mine. 9per că n!ai de gând să faci la fel, nu? > 4u, amilton. -u nu o să crăp înainte înainte de!a te (edea mort. 9e aplecă prudent şi mă perce)iţionă cu gri/ă. 1mi legară şi picioarele. Apoi
îmi întoarseră spatele. > -ric, între$ă amilton, ai notat e&act toate toate distanţele? > Da, răspunse acesta. Temperatura Temperatura şi umiditatea sunt în în regulă. > %erfect. ăieţi, e clipa cea mare. 9ă (edem de ce!i $ună drăcia aia. %aul, mergi la mitralieră. Ge)i să nu uiţi masca şi costumul de protecţie, nu se ştie niciodată. "itraliera e!n regulă? > Da, e îngropată în nisipI am (erificat!o a)i!dimineaţă. > 9ingurul loc pe unde pot fugi e(entualii supra(ieţuitori este spre tine. Ai foarte mare gri/ă, nu se ştie cum iese. Dumne)eule, 9atulC > amilton, am strigat, ce nai$a ai de gând să faci? Am încercat să mă ridic, )(ârcolindu!mă, dar nu am reuşit. amilton nici nu mă $ăgă în seamă. A(ea e&presia transpusă a unui general care se pregăteşte pentru o operaţiune foarte importantă. %aul plecă. > -!n regulă, spuse el, sunt adunaţi. amilton se duse la $ordei şi scoase de acolo lada lungă, cea de care a(useseră atâta gri/ă în cursul e&pediţiei. Deci 0arlos a(usese dreptate şi scopul lor era legat de această ladă. Dar în ea nu se aflau $ani sau aur. amilton o descise cu gri/ă şi scoase din interior mai multe părţi ale unui ansam$lu, înfăşurate în ârtie groasă, mustind de ulei. Le montă cu preci)ie. Re)ultă un fel de aruncător de mine, de o formă ciudată. 0ând arma fu montată, amilton i!o întinse lui -ric în foişor, a/utându!l să o prindă. Acesta o instală pe parapet, parapet, pri(ind apoi prin luneta care era ataşată armei. amilton amilton scoase sco ase carnetul în care îşi făcea însemnările. > Dictea)ă!mi coordonatele, ceru el. Apoi, mă îm$rânci cu piciorul spre $ordei. Am încercat să mă împotri(esc, dar mă i)$i cu săl$ăticie în $urtă şi în spate. "!am pră$uşit în $ordei, cu faţa în ţărână. "!am răsucit, încercând să (ăd ce se petrece afară. amilton îm$răcă un complet de protecţie, o salopetă. Apoi îşi puse o mască de ga)e şi scoase din ladă un fel de cutie neagră, pe care o descise cu multe precauţiuni. 1i întinse lui -ric un o$iect lunguieţ, aducând cu o grenadă antitanc. Apoi trecu dincolo de parapet şi nu l!am mai (ă)ut. Timp de apro&imati( o /umătate de minut nu se întâmplă nimic şi făceam eforturi disperate să a/ung cu mâinile la re(ol(erul pe care!l a(eam legat de pulpă şi pe care amilton amilton nu!l descoperise descoperise.. amilton (eni şi se strecură şi el în $ordei, $ordei, îm$râncindu!mă. îm$râncindu!mă. Din gura $ordeiului, dădu foc unei racete de semnali)are, care
peste câte(a secunde îşi desfăcu luminile pe cer. Din pricina )(ârcolirilor, funia îmi crestase de/a carnea de la înceieturi, şi sângele începuse să şiroiască. Dintr! odată, din foişor se au)i o detunătură puternică, de câte(a ori mai puternică decât e&plo)ia unei grenade. 1n următoarea clipă, -ric sări din foişor şi se adăposti în $ordei. 1şi puse rapid o mască de ga)e. 4ările îmi fură i)$ite de un miros înţepător, înţepător, aducând (ag aminte de cel al florilor putre)ite. putre)ite. 9e au)i un fel de (aiet prelung, îngro)itor, scos parcă dintr!un singur piept, de uriaş lo(it de moarte. Apoi nimic, doar nişte tro)nete înfundate şi!o rafală de mitralieră. Apoi Apoi nimic, liniştea. amilt amilton on îşi pri(ea pri(ea cea ceasul sul,, prin prin sticle sticlele le măştii măştii de ga)e. ga)e. 1ncrem 1ncremeni enisem sem,, eram eram incapa$il să gândesc, reali)am doar că se întâmplase un lucru îngro)itor, a$solut îngro)itor, îngro)itor, la care asistasem fără să pot face ce(a să!l împiedic. După un timp, amilton îşi scoase masca. 1mi cercetă atent faţa. > - O.B., îi spuse el lui -ric, care îşi scoase şi el masca. La el nu se (ede nimic. ai să ne scim$ăm. 0ei doi ieşiră. 1i au)eam (or$ind. -ric (eni şi mă târî afară, aruncându!mă iarăşi la picioarele parapetului. Am o$ser(at, că faţa lui 0arlos era acoperită de pete roşii, ca şi cum pielea i!ar fi fost opărită. "irosul se mai simţea (ag în aer, dar respiraţia imensă a %ădurii îl îngiţea cu repe)iciune. amilton se aplecă şi!mi rete)ă cu un cuţit funia la picioareI m!am ridicat, proptindu!mă proptindu!mă cu spatele de parapet. > 9pre sat, spune amilton, amilton, făcând semn cu arma. O iei înainte. Dacă încerci să fugi, te curăţ. -ric pregătea un aparat de fotografiat. Am pornit. 1mi era groa)ă că o să găsesc satul distrus, că totul o să fie o (âl(ătaie de foc şi sânge. Dar ceea ce mi se s e înfăţişă pri(irilor era de o mie de ori mai groa)nic. 0oli$ele erau neatinse, nici măcar o frun)ă de pe acoperişul (reuneia nu se clintise. Doar că totul căpătase o (aga nuanţă roşiatică. %iaţa era plină de oameni, care, mi!am dat seama, că sunt morţi. "uriseră pro$a$il aproape instantaneu. -rau toţi îngrămădiţi la un loc, acolo unde îi surpri surprinse nsese se catast catastrof rofa. a. 1nregi 1nregistr stram am automa automatt imagi imaginil nile, e, erau erau prea prea insup insuport orta$i a$ile le pentru a le trece prin filtrul conştiinţei. Trupuri contorsionate, pră$uşite în po)iţii groteşti. %ete mari, de un roşu aprins pe piele şi gurile larg căscate, căutând parcă o ultimă do)ă de aer. Trupuri, trupuri, de(enite într!o secundă cada(re. %ână şi animalele din sat erau moarte, risipite printre oameni. i coli$ele neatinse, ca în urmă cu o oră, când printre ele forfotea (iaţa. De câte(a ori m!am împiedicat şi am că)ut. 1n minte îmi re(enea cipul lui 0arl 0a rlos os,, cu pri pri(irea irea încr încrem emen eniită. tă. 0a 0arl rlos os.. "ă potic oticne neam am de trup rupuri. ri. L!am L!am recunoscut pe Ra#mundo, înco(rigat ca un câine, cu mâinile la gât. Lângă mine, -ric făcea mereu fotografii. Am o$ser(at că apăruseră %aul şi
lacului, încercaseră să se refugie)e pe mal. ei, 0and5ell, mă strigă amilton şi am a m întors capul spre el. Am apucat să (ăd (enind lo(itura, dar nu am mai putut să o e(it. "i!am pierdut cunoştinţa. 0ând mi!am re(enit, eram pe malul Râului. 0apul mă durea îngro)itor şi simţeam că părul mi!era plin de sânge încegat. <ândurile îmi pluteau într!un fel de ceaţă. L!am )ărit pe Unde sunt ceilalţi? l!am între$at. 4u mai mai este nimeni de ucis. Doar eu. Atunci am simţit miros de ars. Am încercat să pri(esc în direcţia satului, dar %ădurea ascundea totul (ederii. > Dau foc la coli$e? am între$at, dar nici de astă dată nu am primit niciun răspuns. Gor Gor să ascundă tot, nu!i aşa? De ce aţi făcut asta, Ascultă!mă Te Te rog. 4u am unde să fug, n!ai decât să stai cu arma aţintită asupra mea, înţelegi? 9e otărî şi se ridică în picioare. > ine. 1ntoarce!te pe $urtă. Dacă faci cea mai mică mişcare până îţi dau (oie, îţi )$or creierii. "!am răsucit şi am simţit cum îmi taie legăturile. Am scos un ţipăt de durere, funia îmi mâncase carnea până la os, pierdusem pro$a$il foarte mult sânge. -!n regulă. %oţi să te duci la Râu. Dar repede. "i!am de)morţit încet mâinile şi m!am ridicat în picioare. Tre$uia să mă gră$esc, ceilalţi se puteau întoarce în fiecare clipă. Am îngenunceat în nisip şi mi!am i!am spăl spălat at faţa faţa şi gâtu gâtull în unda unda ca cald ldă. ă. "!am "!am pref prefăc ăcut ut că îmi îmi fric fricţi ţion one) e) picioarele şi am apucat re(ol(erul. -ra foarte mic, nici nu se )ărea din pumn. Am făcut o socoteală. După ce (or au)i împuşcătura, le (or tre$ui doar câte(a minute pentru a a/unge aici. -rau trei şi se pricepeau la luptă, în plus, ar fi (enit prote/aţi de ar$ori, pe când eu eram e&pus, nea(ând timp să mă ascund decât în $ărci, care ar fi fost străpunse de gloanţe. Deci cel mai $un lucru pe care!l puteam face era să o şter şterg, g, amân amânân ândd lupta pta pentr entruu mai târ) târ)iu iu.. "!am "!am îndrep drepta tatt spre spre
mă apropiu de el, acest tip de re(ol(er nu a(ea preci)ie de la distanţă. i eşecul însemna moartea. "!am prefăcut că mă mă clatin. -ram la @3 de picioare de el. > 9tai dracului pe locC Am tras fără să ocesc, amândouă focurile. De la distanţa aceea, nu puteam să rate). rate). Ju lo(it în plin. plin. 0ând sunt trase de aproape, aproape, cartuşele cartuşele cu e&plo)ie e&plo)ie lentă fac ra(agii. Două mari pete sângerii înfloriră instantaneu pe pieptul lui şi forţa şocului îl aruncă pe spate. 9căpase arma din mâini. Am sărit şi am ridicat!o.
sângere)e din nou şi câte(a fire de sânge mi se prelinseseră pe ante$raţe. %e râu nu se )ărea nimic. Jără îndoială, celor trei le era teamă. Dacă se a(enturau pe mal, puteau cădea uşor într!o am$uscadă. %e de altă parte, a(eau pro(i)ii şi puteau re)ista mai uşor, făcându!şi socoteala că eu o să încerc să!i atac, adică să mă aştepte ei pe mine. %uteau să practice un fel de ră)$oi al ner(ilor. 9ă se ascundă unde(a şi să aştepte, supra(egind la rândul lor Râul. Am co$orât din ar$ore. Tre$uia să!mi găsesc rana. 4u putem co$orî la Râu pentru a încerca să pescuiesc cu mâna, riscam să fiu pândit şi împuşcat. -i a(eau $inocluri, eu nu. De asemenea nu!mi puteam permite să folosesc arma, aş fi fost au)it şi ş i locali)at. %entru un necunoscător, găsirea ranei în %ădure poate să pară un lucru foarte simplu. 4!ai decât să culegi fructele gustoase care atârnă în ar$ori la tot pasul, sau să uci)i un animal dintre cele multe care )$urdă în /urul tău, a$ia aşteptând să fie împuşcate şi mâncate. De fapt, lucrurile stau cu totul altfel. Jructele comesti$ile sunt relati( rare, de aceea tri$urile primiti(e sunt într!o continuă călătorie după rană, iar tri$urile celelalte caută să culti(e pământul. ;ar animalele ' tapiri, cer$i ' se do(edesc deseori foarte greu de (ânat, necesitând ore de ăituială o$ositoare prin ăţişuri şi nu întotdeauna (ânătoarea este încununată de succes. De cele mai multe ori, indienii nu!şi pot permite să mănânce pe săturate. i ciar dacă aş fi ucis un animal, ar fi tre$uit să mă mulţumesc cu sângele, nu aş fi a(ut cu ce să!l despic şi să!l mănânc. "!am mulţumit să mestec câte(a frun)e de elis, amăgindu! mi foamea cu gustul dulce acrişor. Am ci$)uit. 4u a(eam altă alternati(ă. Tre$uia să atac eu. Am făcut un ocol mare, încercând să!mi păstre) totuşi forţele. ainele îmi erau ferfeniţă şi $ocancii înalţi se rupseră în câte(a locuri. 1n faţă îmi apăru un şes acoperit de iar$ă gal$enă, încins de şiruri (er)i de ar$ori şi $ră)dat de al$iile şu(oaielor apărute în timpul anotimpului ploilor, care acum păreau nişte poteci. Am ocolit pe la li)ieră acest şes, cu simţurile ascuţite la ma&imum. tiam că de/a pot fi (ă)ut cu uşurinţă. Ocolind apoi spre dreapta, am co$orât spre Râu, târându!mă. Am descoperit un ar$ore de mărime medie, pră$uşit pe /umătate în apă, gata să fie purtat de curent. tiam ce am de făcut. Tre$uia Tre$uia doar să mai am un dram de noroc. %este un sfert de oră, ar$orele plutea pe Râu, dus uşor de curentul sla$. tiam că nu e&istă niciun $anc de nisip până în dreptul satului. "ă ţineam cu o mână de o creangă groasă, plutind fără dificultate. Fea(a armei era îndreptată spre malul care se )ărea acum doar la 83 de paşi. -ric se afla lângă $ărci, mai $ine!)is lângă $arcă, căci una dintre ele fusese transformată în scânduri. ;deea era $ună, din cele două stricate, cei trei (oiau să construiască una singură, nici nu mai a(eau ne(oie de două. -ra concentrat asupra lucrului, mânuind o secure. -ra neînarmat.
%uţin mai încolo se afla %aul, fumând, cu $inoclul pe piept şi arma în mână. La un moment dat o$ser(ă ar$orele care plutea încet spre ei şi pri(i câte(a clipe drept spre mine. "!am scufundat în apă, lăsându!mi la suprafaţă doar mâna în care ţineam arma. Dar eram imposi$il de o$ser(at, apărat de coroana care ieşea cam 28 picioare deasupra apei. Am scos prudent capul din apă. %aul pri(ea în altă parte. 0urentul mă ducea acum drept spre ei. 1şi făcuseră $ine planul. %ro$a$il căraseră toate cada(rele în coli$e, cărora le dăduseră apoi foc. 1n acest fel, era imposi$il să!ţi mai dai seama de felul în care pieriseră indienii, era doar uşor de constatat că nu fuseseră folosite arme de foc. Deci, totul putea fi pus pe seama atacului unui tri$ primiti(, în scop de /af. %roporţiile măcelului erau prea mari pentru acest gen de atacuri, dar nimeni nu a(ea să facă o ancetă prea amănunţită. 9e (a (or$i doar de dispariţia satului 0urana şi atât. %e nimeni nu (a interesa prea mult faptul că sunt cu @33 de indieni mai puţin în pădure. Tri$uri întregi fuseseră e&terminate, otră(ite cu arsenic, mitraliate. De câte(a ori, )iarele scriseseră despre asemenea masacre, făcând ciar referiri la persoane concrete care erau (ino(ate, fură să se poată do(e do(edi di nici niciod odat atăă nimi nimicc sigu sigurr. "ulţ "ulţii cons consid ider erau au asem asemenea enea arti artico cole le născo născoci ciri ri ga)etăreşti. -&istau ciar *comandouri ale morţii+, speciali)ate în acest fel de acţiuni. Un repo report rter er reuş reuşis isee odat odatăă să se stre streco coar aree într într!u !unn as asem emen enea ea com comando ando şi făcu făcuse se fotografii în timpul licidării unui tri$ întreg. 9căpase doar o femeie, care fugise în %ădure şi fusese urmărită timp de două )ile. 0ând a fost descoperită, a fost spân)urata de picioare şi şeful comandoului, un argentinian numit Diego, i!a rete)at trupul în două cu o macetă. i acest moment a fost surprins pe peliculă de )iarist. A ieşit un scandal monstru şi împotri(a tuturor mem$rilor comandoului au fost emise mandate de arestare. Dar, curios, niciunul nu a a/uns să fie arestat. 0âţi(a au dispărut şi nu au mai fost găsiţi niciodată, câţi(a au murit înainte să fie arestaţi. eful, acel Diego, a fost găsit împuşcat în camera sa de otel şi anceta a dat (erdictul *sinucidere+. Dar nimeni nu poate să!şi tragă singur un glonţ între umeri. Lucrurile au rămas aşa. Dacă într!o ţară ci(ili)ată cine(a ucide, este urmărit de /ustiţie şi pedepsit aspru. O crimă sadică îngro)eşte lumea şi luni şi ani în şir se (or$eşte despre aceasta. %siologi şi alţi tipi cu mintea doldora de formule în(ăţate pe de rost, se întrec în a da e&plicaţii despre ceea ce s!a întâmplat. Aici, este cu totul altce(a. ;ndi(i)ii ucid, /efuiesc, torturea)ă, fără teama de a fi pedepsiţi. O carte care ar cuprinde po(estirea doar a unei mici părţi din omorurile $estiale care au loc într! un singur an în %ădure, în coloniile căutătorilor de aur, printre căutătorii de cauciuc, printre indieni, ar da coşmaruri şi unui criminalist încercat din 9tatele Unite. Oamenii sunt împuşcaţi cu gloanţe otră(ite, spân)uraţi, arşi de (ii, /upuiţi de (ii, traşi în ţeapă, şi nimeni nu plăteşte pentru asta. 4imeni nu (rea să ştie
nimic. Ucigaşii $eau în $aruri elegante şi conduc limu)ine de lu&, căci e&istă un singur punct comun între ucigaşii cu sim$rie de aici şi cei de aiurea= crima este $ine plătită, atunci când este comisă în interesul cui(a. Trunciul se împotmoli în apa mică şi se opri, legănat uşor de curent. 1ntins pe $urtă, a(eam un ungi perfect de tragere. %ro$a$il, cei trei nu se aşteptau să fie atacaţi. %aul se ridică în picioare şi porni spre -ric. 9e poticni o secundă. Atunci am tras. Ocisem perfect. Dracu să te ia, 0and5ell, şuieră el, înne$unit de durere şi de furie. Dracu să te iaC Jusese atins la ni(elul coapselor şi sângele îi curgea din răni răspândindu!se pe co(orul de frun)e şi crengi putre)ite. L!am perce)iţionat ' nu mai a(ea nicio armă asupra lui. 1ncercă să mă lo(ească cu pumnul şi să mă prindă de picioare. %ărea un şarpe care se )(ârcoleşte după ce i s!a rete)at capul. "!am aşe)at la câte(a picioare de el, ţintindu!l cu arma. > -şti pierdut, amilton. Gei muri aici, ca un câine. 0eilalţi doi sunt morţi de/a, uite!i acolo. 4u (ă (eţi mai întoarce niciunul. > -şti un cretin. Un ucigaş $lestematC > 9tai acolo unde eşti. Tu mă faci ucigaş, amilton? 9e pare că ţi!ai găsit simţul umorului în ultima clipă. "i!am aprins o ţigară, lăsând arma de!o parte. 4u mai a(ea niciun rost. -ra terminat. %ierduse de/a foarte mult sânge şi faţa i se în(ineţise. > 1ţi dau o ultimă şansă, amilton. De sal(at nu mai poţi fi sal(at, dar poţi să îţi descarci sufletul. 9pune de ce. De ce ai făcut toată porcăria asta? 0u ce aţi tras atunci? > Fi!am spus că eşti un cretin, mormăi el. "ă pri(ea cu o ură cumplită. De ce nai$a nu te!am licidat, 0and5ell? De ce mi!a păsat că eşti american? Dar eşti un prost. Un prost care nu înţelegi nimic. > Joarte $ine, amilton. Acum te las, am trea$ă. "!am îndreptat spre %ădure. Tre$uia să găsesc alimentele şi medicamentele. 9imţeam că puterile mă părăsesc cu fiecare clipă şi tot trupul mi!era )gâlţâit de
frisoane puternice. Am$ele mâini mi se umflaseră şi îmi )(âcneau, semn că infecţia începuse să lucre)e. > igginsC > răcni $rusc amilton, pe când mă îndepărtam. Arnold Arnold igginsC "!am oprit, încremenit. Arnold iggins, nu!i aşa? "!am apropiat iarăşi de el. > "ă cunoşti, amilton? > 0arolina de 9ud, insula %arris. -ram instructor. instructor. -rai la 2@, nu!i aşa? Locotenentul %o5ers, colonelul Nin7ler, Nin7ler, îţi aduci aminte? "ă pri(ea cu un rân/et dement, cu ocii strălucitori. > Trădător Trădător spurcatE Fi!ai împuşcat camara)ii. De)ertor împuţit, otreapă spurcată, fiu de căţea $lestematăE > Adio, amilton. "!am îndepărtat. L!am au)it răcnind de furie de câte(a ori, apoi (ocea i se stinse într!un fel de orcăit. %untea peste mlaştină nu mai e&ista şi a tre$uit să fac un ocol larg spre stânga. După ce am trecut po(ârnişul, o pri(elişte cumplită mi se înfăţişă ocilor. ocilor. 9atul dispăruse. 1n locul său (edeam doar mormane de cenuşă, resturile coli$elor arse, printre care se )ăreau cada(re car$oni)ate. Am co$orât po(ârnişul. Am dat peste $aga/ele lor lângă lac şi am descoperit raniţa cu medicamente. Am îngiţit câte(a ta$lete de penicilină. 4u am încercat să mănânc nimic. Aparatul de fotografiat al lui -ric era acolo. "!am întors pe locul unde fusese satul şi, înfrângându!mi sila, am fotografiat totul. tiam că (oi a(ea ne(oie de aceste fotografii. Am tra(ersat satul şi am a/uns la locul din care -ric lansase încărcătura ucigaşă. 9peram să descopăr trupul lui 0arlos, pentru a!l îngropa. Dar trupul său, ca şi trupul lui Nilliam, dispăruse. Juseseră poate duse într!o coli$ă şi arse. %rietenul meu, 0arlos, nu a(ea parte nici măcar de un mormânt şi!o cruce. "!am întors la $aga/e şi am început să caut prin ele. Dar lada cu arma care fusese folosită dispăruse fără urmă. Am încercat să mă ridic, dar nu am reuşit. "i! am pierdut cunoştinţa. "!am tre)it spre seară, scăldat în sudori şi )gâlţâit de frisoane. Tremurând, am reuşit să!mi scim$ $anda/ele, care musteau de puroi, turnând o sticlă cu alcool peste ele. Apoi am îngiţit iarăşi câte(a pastile. Dacă rănile mi se cangrenau, eram pierdut. Dureri atroce mă fulgerau până la su$ţiori. Toată noaptea am delirat, cinuit de coşmaruri. %rin faţa mea se perindau 0arlos, sergentul 9mit, -ric. Ra#mundo mă cema la pescuit, spunându!mi că în Râu se află o imensă $alenă al$ă. Am intrat în apă şi mii de pirana se năpustiră asupra noastră. Urlam, cuprins de dureri. "arnaunti, legat de un stâlp, ardea de (iu, implorându!mă să!l sal(e). 1n momentul în care l!am atins, am luat foc eu însumi. "ă )(ârcoleam cuprins de flăcări şi urlam. 0ând mi!am re(enit, mi se părea că muncisem tăind un munte de sare. "ă durea tot trupul, dar fe$ra dispăruse. Reuşisem să în(ing infecţia. -ram îngro)itor de slă$it. Am descis o conser(ă, silindu!mă să mănânc. Am (omitat de două ori,
dar am continuat să mănânc. "!am ridicat apoi cu greu, eram cinuit de ameţeli şi (edeam totul ca într!o ceaţă deasă. -ra trecut de prân), soarele ardea cu putere. Am a/uns cu greu pe mal şi mi!am cufundat capul în apă. Am $ăut cu sete. amilton murise. 1ncercase să se târască până la arma pe care o lăsase %aul să cadă ca dă atun atunci ci câ când nd îl împu împuşc şcas asem em.. 0a 0ada da(r (rel elee ce celo lorl rlal alţi ţi doi, doi, intr intrat atee de/a de/a în putrefacţie, )ăceau tot acolo, cu feţele ciugulite de păsări. Am (omitat iarăşi. 9pre seară, am prins puteri şi am reuşit să îngrop cele trei cada(re. Tre$uia să părăsesc cât mai repede acel loc de coşmar, înainte de a!mi pierde minţile. Je$ra dispăruse de tot şi mă simţeam în stare să pornesc pe Râu. Din fericire, $en)ina era încă în cantitate suficientă pentru o $arcă, deşi cei trei folosiseră o mare parte din ea la incendierea satului. La amilton găsisem carnetul în care îşi făcuse însemnările, dar totul era codificat, mai puţin nişte coordonate şi date meteorologice. La un moment dat, spre sfârşit, apăreau două cu(inte= *0ondiţii perfecte+. -ric aproape reuşise să repare una din $ărci şi până la lăsarea nopţii am terminat trea$a. Am încărcat în $arcă o parte din alimente, medicamentele şi arma mea, pe care cei trei nu o aruncaseră. %istolul *Derringer+ îl găsisem în $u)unarul lui %aul şi l!am pus şi pe acesta în raniţă, îmi sal(ase (iaţa. 4u am mai găsit arma lui 0arlosI $ătrâna flintă îşi dormea poate somnul de (eci pe lângă stăpânul său. Am dormit acolo, pe malul Râului, în $arcă. 4u mai (oiam să intru în %ădure. Tre$uia doar să mă întorc şi să fac un singur lucru. Dar asta dincolo, în cealaltă /unglă, în cea de $eton. A doua )i, în )ori, urma să pornesc.
PARTEA A TREIA Reuşisem să repar $arca şi să pornesc pe Râu. 1n a doua )i de călătorie am (ă)ut indienii primiti(i pe mal, în partea dreaptăI s!au făcut ne(ă)uţi de îndată ce m!au simţit apropiindu!mă. -ram a$sent. 1mi aminteam de drumul nesfârşit prin /ungla (ietname)ă.
tiam că fusese o $iată ilu)ie faptul de!a mă crede în siguranţă. Atunci când plecasem în Gietnam, mai credeam încă în (or$e înălţătoare, în /urământul pe care, copil fiind, îl rostisem cu mâna pe drapelul drapelul cu stele şi dungi, şi care se înceia cu= *E dreptate pentru toţi+. 0redeam că e&istă nişte legi şi o /ustiţie care (egea)ă ca aceste legi să fie respectate. Dar acolo, în Gietnam, reali)asem că toate sunt (or$e goale. 0ei care ne predicaseră $unătate creştinească şi ne în(ăţaseră cele )ece porunci, ne trimiteau acum să tragem cu puşca în oameni, la adăpostul aceloraşi cu(inte şi lo)inci. 0eea ce se petrece într!un ră)$oi nu are legătură cu nimic logic, firesc. -ra doar o uriaşă crimă care se petrecea, dar care nu mai era pedepsită, ci încura/ată. 0ăci şi pentru *ceilalţi+ era la fel. i ei credeau în aceleaşi cu(inte şi în faptul că dreptatea este de partea lor. 0redeau că este un lucru drept, căci aşa li se spusese. "ă supusesem şi eu regulilor /ocului şi de(enisem un $un soldat, încă de acolo, din ta$ăra de antrenament din insula %arris. Gă)usem apoi oameni ucişi, torturaţi, sci sc ilo lodi diţi ţi ' pent pentru ru ce ce?? O$se O$ser( r(am am că prea prea puţi puţini ni îşi îşi pune puneau au ac acest estee într între$ e$ăr ări, i, ma/oritatea se mulţumeau cu faptul că primiseră ordin să facă acele lucruri. -ra pent pentru ru prim primaa oară oară câ când nd regr regreta etam m că că!m !mii neno nenoro roci cisem sem (iaţ (iaţaa împu împuşc şcân ându du!l !l pe nenorocitul acela de sergent Nilliam . 9mit, ca şi cum n!ar fi fost alte sute ca el care să continue să facă acelaşi lucru. 1mpuşcasem doar un $iet dulău, în timp ce (ânătorii continuau să asmuţă imensa aită. 4ici ceilalţi nu procedau altfel. <ăsisem trupuri de pri)onieri americani, că)uţi în mâinile (ietname)ilor, care pre)entau semne de tortură îngro)itoare şi care fuseseră lăsate intenţionat să fie găsite, pentru a ne înspăimânta. Deci şi la ei e&istau sergenţi ca Nilliam . 9mit. %ro$a$il că e&istă peste tot. Totul este să nu a/ungă să ţină arma în mână (reodată, într!o %ădure, %ădure, unde poţi ucide fără a fi pedepsit. Acum înţelegem de ce 0arlos nu se mai întorsese în ţara sa. %entru că, indiferent ce se întâmpla, nimic nu spăla sângele camara)ilor săi, morţi în faţa lui, cu arma în mână, pentru o idee care murea odată cu ei. 0re)ându!se li$eri, în lumea asta ticăloasă, în care ai doar o singură li$ertate= să lupţi până la capăt şi să mori în picioare. 9eara, poposeam în aceleaşi locuri în care fusesem când urcasem pe Râu. Dar de astă dată eram singur. 1ntre timp, toţi ceilalţi muriseră. %e patru dintre ei îi ucisesem eu. După trei )ile am a/uns la ". Am pregătit o po(este pe care să le!o îndrug lui Qose şi celorlalţi. 9peram că (estea masacrului satului 0urana nu a/unsese până la ei. Dar nu (ă)usem pe nimeni trecând pe Râu, iar în %ădure Râul era locul pe care circulă toate (eştile. Le!am spus că cei cinci au plecat mai departe şi au sta$ilit o ta$ără la trei )ile de satul 0urana. -u m!am întors în oraş, mai a(em ne(oie de nişte lucruri pe care nu le luaserăm cu noi. 4u m!au între$at nimic despre rănile de la mâini.
1n sat se aflau doi olande)i olande)i (eniţi (eniţi la (ânătoare. (ânătoare. 9ufereau 9ufereau de căldură căldură şi aproape nu se mişcau din amacuri, îmi şopti Qose, râ)ând. ăştinaşii (ânau pentru ei, care nici nu intraseră în %ădure. Doar făceau fotografii. 0ând mă )ăriră, cei doi (eniră $ucuroşi spre mine. -rau doi inşi pe la (reo 83 de ani, mici de statură şi graşi, opăriţi de soare şi (eşnic lac de sudoare. Dar nu a(eam cef de con(ersaţie. Qose le spusese că sunt călău)ă şi foarte $un (ânător şi (oiau să mă anga/e)e, măcar două )ile, pentru a merge în %ădure. 4u a(eau încredere în indieni. Le!am e&plicat că sunt anga/at şi mi!e imposi$il să le accept oferta. Au trecut două )ile până a apărut un a(ion, două )ile în care am stat cu $inoclul aţintit spre Râu, rugându!mă lui Dumne)eu să nu apară nicio pirogă care să aducă (estea dispariţiei satului 0urana. 1n a treia )i, se au)i $â)âitul motorului unui a(ion, care în curând ateri)ă pe pistă. > A(ionul A(ionul cu alimente, îmi spuse $ucuros Qose, sticlindu!şi dinţii. 1l aşteptam doar săptămâna (iitoare. Toţi se îm$ul)iră în /urul a(ionului, până şi cei doi olande)i. %ilotul co$orî. 4u, nu era a(ionul cu alimente al Jundaţiei. -ra un a(ion trimis să!i aducă înapoi pe nişte americani. Am înţeles că era (or$a despre grupul nostru. > 0âte persoane, l!am între$at pe pilot. > 0inci, îmi răspunse acesta. 4ici n!ar a(ea loc mai mulţi. mulţi. Deci eu şi 0arlos nu mai fuseserăm puşi la socoteală. > 9unt unul dintre cei cinci, i!am spus. "ă numesc "ar7 amilton. Te!a anga/at un om numit Aşa!i. Unde sunt ceilalţi patru? > 9!a întâmplat o încurcătură, i!am spus. 0eilalţi patru au rămas în %ădure şi eu (a tre$ui să mă întorc. Aşa că deocamdată plecăm singuri. %ilotul se scărpină în cap. > 4u ştiu dacă!i dacă! i $ineE 4u am încasat decât /umătate din $ani. Dacă nu mi se (a da restul? -u am fost plătit să aduc cinci oameni şi acum mă întorc doar cu unul. 4u ştiu dacă!i $ine, mister amilton. > 1ţi plătesc eu restul de $ani acum, -!n regulă? > 9igur. 9igur. Adică dacă spuneţi că (ă înţelegeţi cu
fi atras imediat atenţia. A/uns în oraş, prima mea gri/ă, a fost să!mi găsesc o cameră la un otel. Am ales unul elegant, de lu&, aflat ciar în centrul centrul oraşului. oraşului. Atunci Atunci când te ascun)i, e $ine să e(iţi otelurile dosnice şi prăpădite. Acolo se fac cele mai multe ra)ii ale poliţiei, acolo se întâmplă cele mai multe fărădelegi şi (eşnic rişti să te tre)eşti cu poliţia poliţia pe cap. 1n cele de lu&, frec(entate frec(entate de turişti turişti $ogaţi, de localnici din lumea $ună (eniţi pentru o întâlnire de afaceri sau pentru a!şi consuma cu discreţie (reo a(entură amoroasă, poliţia intră mult mai rar, iar atunci când o face, o face doar pentru a încasa $acşişurile. Am ales un otel pe care nu!l frec(entasem decât de (reo două ori, pentru $arul e&celent în care nu riscam să mă întâlnesc cu (reun cunoscut, mai ales că $ar$a crescută în ultimele )ile îmi scim$a înfăţişarea. alul în care arătam nu atrăgea atenţia, arătam e&act ca un turist oarecare reîntors după două!trei săptămâni petrecute în %ădure. Am e&plicat la recepţie că $aga/ele urmau să!mi sosească a$ia a doua )i, erau la *6ello5 9tar+, în camera unui prieten. Dar la preţul care ţi se cere pentru o cameră ' pentru localnici, aproape inaccesi$il ' nu ţi se pun prea multe între$ări. După ce am o$ţinut ceia, am urcat în cameră şi am comandat masa şi ce(a de $ăut. Apoi, am scos din raniţă toate materialele luate de la amilton ' carnetul cu note, aparatul de fotografiat, arta întocmită de el ' le!am împacetat într!un )iar şi le!am ascuns în pământul din gi(eciul unui ficus imens, care trona într!un colţ al terasei. "i!am cumpărat de la un maga)in din apropiere câte(a cămăşi şi un costum şi am re(enit la otel. Am făcut un duş şi m!am scim$at. Rănile de la mâini se înciseseră şi se acoperiseră cu nişte co/i su$ţiri. 4u m!am $ăr$ierit, mi!am lăsat $ar$a să crească în continuare. Am tras apoi un pui de somn, întins în patul imens, încercând o sen)aţie de ireal. 0ând m!am tre)it, era seară. Deşi de afară pătrundeau )gomotele o$işnuite ale oraşului, liniştea mi se părea nefirească. Am întocmit un plan de acţiune. Tre$uia să o găsesc pe "aria. La localul lui Orlando era prea riscant să merg, eram prea cunoscut pe acolo şi
Am părăsit sala de /ocuri, am tra(ersat olul plin de oglin)i lu&oase şi am intrat în $ar. $ar. Dar "aria nu era acolo. Am comandat un "artini şi m!am aşe)at să o aştept. Aici erai încon/urat de o lume pestriţă, de la mari oameni de afaceri, până la peşti, de la maniaci ai /ocului, care în fiecare seară (isau să spargă $anca, la femei $ătrâne şi $ogate, însoţite de pla#!$o# de lu&. O lume care nu se deose$eşte esenţial de cea întâlnită în orice otel scump din orice ţară. O lume plutind în lumina candela$relor de cristal, într!un amestec de mirosuri fine, de parfumuri scumpe şi a(ane de lu&. 1n ţara mea, nu a(usesem nici timp, nici $ani pentru aşa ce(a. 1n drum spre (reun cinematograf ieftin, de cartier, treceam cu prietenii pe lângă asemenea coli(ii de lu&, în faţa cărora erau parcate limu)ine elegante, cu şoferi în uniformă maron, cu cascetă şi mănuşi, citind câte o re(istă ilustrată în aşteptarea stăpânilor. Treceam mai departe, parcă umiliţi, gândindu!ne în sinea noastră că o dată (om a/unge şi noi să păşim pragul, îm$răcaţi în smo7ing şi la $raţ cu o femeie după care să întoarcă toţi capul. Apoi Apoi intram în cinematograf, să!l (edem pe Qon Na#ne împuşcând $andiţi şi resta$ilind ordinea în (reun orăşel, uitând de deliciile pe care le giceam în spatele uşilor înalte, pă)ite de portarul a cărui uniformă părea cea a unui general la paradă. "aria sosise. -ra îm$răcată într!o rocie neagră, super$ă, şi nu a(ea ne(oie de nimic pentru a atrage atenţia asupra ei. 9e aşe)ă la $ar şi îşi comandă ce(a, salutându!l amical pe $arman. 1şi plim$ă pri(irile nepăsătoare peste cei de acolo, şi se opri o clipă şi pe cipul meu, apoi trecu mai departe, fără să pară că mă recunoaşte. Am aşteptat ca scaunul înalt de lângă ea să se eli$ere)e, şi m!am aşe)at alături. > ună!seara, "aria, i!am spus. Ai o $aftă gro)a(ă= m!am întors. întors. 1mi )âm$i şi!mi trase cu ociul. > Te!am Te!am o$ser(at de la început, #an7eule, ciar dacă ţi!a crescut $ar$a asta între timp. Dar am cre)ut că ai moti(e să nu (ii la mine. "ă $ucur că nu!i aşa. Jac eu cinste, $ei ce(a? ;!am arătat paarul din faţa ei. > 0omandă!mi şi mie ce ai acolo. > Asta!i o $ăutură specială, spuse ea râ)ând, care nu cred că ţi!ar place prea mult. - apă colorată, #an7eule. 9unt în timpul ser(iciului. Unde aş a/unge dacă aş $ea în fiecare seară cinci, şase paare aici. 0arlos e $ăiat $un şi ne înţelege. > 0arlos? > Da. armanul. Aşa!l ceamăC 0arlos. De ce, te!ai scim$at la faţă? > 4u!i nimic, "aria. "i!am adus aminte de un prieten care se numea tot 0arlos. -!n regulă. Ai dreptate, apa colorată nu mi!ar cădea gro)a(. 0omandă!mi o (otcă rusească, tare şi rece. > 4eca)uri, #an7eule? 4u le pune prea mult la suflet. Toată lumea are
neca)uri. Trec. 1şi aprinse o ţigară şi suflă fumul într!o parte. > anii sunt la otel. Gom Gom merge imediat. imediat. Am fost fetiţă cuminte. > Uite ce este, "aria. 1ţi (oi po(esti totul în camera mea. Am una la *"arimar+. O să mergem acolo şi!o să (or$im în linişte. Tre$uie să mă a/uţi. Două )ile am ne(oie de tine. 1ţi (oi plăti cât (rei. "ă pri(i ca pe un gândac ciudat şi pentru o clipă am a(ut sen)aţia că (a pleca. > Ascultă, #an7eule. 9unt o fată proastă, de la ţară, dar nimeni nu mă duce de nas aşa uşor. %entru $ani fac un singur lucru şi nu!mi pasă prea mult cu cine!l fac, dacă poţi să pricepi asta. i nu!mi prea place să discut cu ei, să le ştiu numele şi să le ţin minte cipul. 0u tine a fost altce(a şi cei 83 de dolari pe care mi i!ai lăsat sunt lângă ceilalţi, înţelegi? i dacă ai neca)uri şi mă rogi să te a/ut, asta o fac pentru că aşa (reau eu şi nu pentru $ani, înţelegi? Găd că eşti speriat şi ştiu că ai ne(oie de a/utor şi mai ştiu că $ăr$aţii sunt nişte fraieri care intră în tot felul de încurcături. Te!am Te!am (ă)ut cum îi pri(eai pe toţi şi mi!am dat seama că ţi!e teamă de ce(a. > -!n regulă, "aria. Ai dreptate, sunt o$osit şi ner(os. 9!a întâmplat un lucru îngro)itor. îngro)itor. ai să mergem. 9!ar putea să mă recunoască cine(a pe aici şi nu tre$uie să se întâmple asta. Am plătit şi am ieşit. %ortarul ne găsi un ta&i şi peste o /umătate de oră am a/uns în camera de la *"arimar+, Am (erificat dacă cine(a nu cotro$ăise pe acolo. Dar totul era în ordine. ;!am arătat pacetul. > Uite ce este, "aria. ;a ce(a de $ăut şi ascultă!mă $ine. tiu că pot să am încredere în tine. 1şi scoase pantofii şi se gemui pe pat, luându!şi aproape scrumiera şi ţigările. > 9pune, Ben. Te Te ascult. > Ge)i, Ge)i, de fapt nu mă numesc Bennet 0and5ell, 0and5ell, ci Arnold iggins. > 1ncepe $ine. -şti spion? > 4u, "aria. Lucrurile sunt gra(e. 9u$ numele de Arnold iggins sunt urmărit în 9UA pentru crimă şi de)ertare din armata americană. Am de)ertat din Gietnam, după ce l!am ucis pe un sergent. Tipul a condus o operaţiune de *cartier $lance+, aşa spuneau cei din Legiunea 9trăină france)ă. tii ce înseamnă asta? 1nseamnă că toţi locuitorii unei aşe)ări sunt ucişi, dintr!un moti( sau altul. De o$icei un sat, pierdut la dracu!n pra)nic, care nu e trecut pe nicio artă din lumea asta, un sat nenorocit, care pentru lumea asta oricum nu e&istă. %lutonul meu a fost desemnat pentru asta. L!am împuşcat după aceea pe su$ofiţerul care a condus toată operaţiunea, unul care se numea Nilliam . 9mit. L!am împuşcat, apoi am reuş reuşit it să e(ad e(ade) e) din din ares arest. t. 1nce 1ncepu puse se de$a de$and ndada ada în ta$ă ta$ără ră dato datori rită tă unui unui atac atac al celorlalţi.
"i!am aprins o ţigară. > "!au a/utat doi )iarişti france)i, care se aflau prin )onă. -i m!au $ote)at cu numele de Bennet 0and5ell. Acum, aproape că am uitat numele ade(ărat. "aria mă pri(ea fi&, ţigara ei ardea singură s ingură în scrumieră. > Au reuşit să dea de tine aici? Te!a Te!a recunoscut cine(a? > 4u, "aria, nu!i (or$a de asta. 0u o )i înainte să te întâlnesc la *6ello5 *6ello5 9tar+, m!a anga/at un tip pentru a conduce o e&pediţie în %ădure. Tipul Tipul mi!a dat de înţeles că ştie ade(ărul în legătură cu mine. "i!a confirmat unul dintre cei care formau grupul. 4u ştiu de ce m!au ales pe mine. A murit? > Da, "aria, a murit acolo, într!un fel, din (ina mea. -u am insistat să rămânem şi să ducem trea$a până la capăt. 1mi făceam ilu)ii că totul putea să iasă $ine, eram şi curios să s ă (ăd ce (or. (or. %e 0arlos l!au omorât ei. > De ce, Ben? 0e urmăreau de fapt? > 4ici acum nu mi!e clar ce urmăreau, dar ştiu că au licidat un sat întreg. 0a acolo. 4u ştiu, e ca un coşmar. 4u ştiu de ce au făcut!o, de ce era ne(oie să dispară toţi amărâţii ăia, care nu făceau rău nimănui. De noi a(eau ne(oie doar să! i conducem, urmam să fim licidaţi. -u am reuşit să scap cu (iaţă. 0arlos a apucat să!l omoare pe unul, pe ceilalţi patru i!am împuşcat eu. > Dumne)euleE > Asta!i, "aria. Am aici toate do(e)ile despre masacru, ciar ei au făcut fotografii, au luat şi note. 4u ştiu cui urmau să le dea şi ş i ce importanţă a(eau. > Deci asta!iE i ce (rei să faci? 0e mai stai? Jugi unde(aC %leacă de aiciC > Asta şi am de gând să fac. Dar înainte, tre$uie să scot de la acel i eu cum tre$uie să te a/ut? > Ai de făcut trei lucruri. 9ă îmi cumperi un $ilet de a(ion pentru %aris, (e)i când am cursă, ştiu că este din R. Apoi, să!l rogi pe Orlando să (ină aici, a(ând gri/ă să nu fie urmărit. Trei, să mergi mâine dimineaţă la acest
mai de(reme, şi să nu mergi la el până nu ai reţinut $iletul de a(ion. > -!n regulă. Rămase tăcută câte(a momente, apoi mă între$ă= > Ben, nu cre)i că!i mai $ine să pleci pur şi simplu? 9ă pleci acum, imediat? 9ă nu mai discuţi cu acest 4u, "ariaC 1mi pot pune în cârcă toată afacerea, afacere a, să fiu acu)at de asasinarea celor cinci, ciar şi de complicitate la masacru, împreună cu cine ştie mai cine, dacă se (a afla ce(a. O $arcă şi nişte lucruri au rămas acolo, cada(rele a trei dintre ei sunt îngropate pe mal. ansa mea este să dau totul în (ileag, arătând ade(ărul, asta înainte să mă acu)e ei pe mine. > ine, dar nu au cum să afle că trăieştiC > %ot afla din ". "ai este pilotul care m!a adus, tocmit de ine, oricum te a/ut. 0um spui tuE tuE Rămân noaptea asta la tine? > "ai $ine nu. -u o să ies, să scap de o armă, îmi păstre) doar re(ol(erul. re(ol(erul. > ine. > %e 0e s!a întâmplat, mister Ben? 9e lăsă cu un geamăt într!un fotoliu. Jata aia foc de frumoasă care m!a trimis aici nu mi!a spus prea multe. Doar că eşti într!o mare încurcătură şi să nu spun nimănui că eşti în oraş. > Aşa!i, Orlando. Ai (enit singur? > 4u, cu Augusto, celnerul. - /os. /os. > -!n regulă. ;!am spus şi lui toată po(estea. Orlando se cutremură. > Uite ce e, Orlando. %este o oră sau două, Al(aro 4u!ţi fă nicio gri/ă. Deşi eu aş )ice că!i mai $ine să o laşi $altă şi să o ştergi cât mai repede. ine că ai scăpat s căpat o dată. > Las!o cum îţi spun eu, Orlando. Du!te /os şi ai gri/ă ca ticălosul să nu urce cu cine(a. Laşi să treacă o oră după ce!l (e)i urcând, apoi (ii în cameră. Orlando plecă. "!am aşe)at într!un fotoliu şi am început să!l aştept pe
mâna mea. "!am apropiat de el şi l!am controlat. 4u era înarmat. ;!am făcut semn să se aşe)e. > De ce, 0e (rei să spui, mister amilton? ' între$ă el, prefăcându!se mirat. De ce te!ai întors singur? %ilotul mi!a spusE > 0eilalţi sunt morţi, Tu eşti cretin, 0and5ell. 9au mai $ine iggins, nu? Un mare cretin. 4!ai decât să mă împuşti. Dar nici nu!ţi dai seama în ce raat ai intrat. -ste ade(ărat că amilton e mort? > 9igur. 9igur. Fi!am spus că i!am împuşcat pe toţi. > De ce, 0and5ell? > %entru ceea ce au făcut în satul 0urana. Te!am Te!am a(erti)at să nu mai faci pe prostul. > %ot să fume)? > Te Te rog. 1şi descise ta$acera şi îşi aprinse o ţigară. > "i!e milă de tine, 0and5ell. -şti de/a un cada(ru. %e mine n!ai decât să mă împuşti. 4u re)ol(i nimic. nimic. > De ce au fost e&terminaţi nenorociţii ăia, 0red că ai înne$unit, 0and5ell. Acum, într!ade(ăr, într!ade(ăr, cred că ai înne$unit. *Omul de sus+E 9ă mori de râsC 1şi scutură ţigara pe co(or. > Uite ce este, 0and5ellC Asta ca să nu mai îmi pui între$ări idioate= a$ar n! am ce!au făcut ăia acolo. 4u m!a interesat. Am făcut doar ce mi s!a spus să fac. -&act cum tre$uia să faci şi tu. a$ar nu a(eam nici că tu tre$uia să fii licidat, tu şi cu celălalt. > "inţi, Asta aşa!i. Dar aşa mi se ceruse să!l trimit. Doar după cinci inşi. Dacă tu urma să fii licidat, asta era trea$a ta, nu a mea, înţelegi? Jiecare are gri/ă de pielea lui. > i (rei să spui că nu ştiai ce se (a petrece acolo? > "ă cre)i sau nu, puţin îmi pasă. Am trecut prin multe, 0and5ell. %rin multe lucruri care puteau să mă coste scump de tot. Dar ştii care a fost unul din moti(ele
pentru care am scăpat? tii? Acela că niciodată nu am pus prea multe între$ări. 4iciodată nu m!a interesat ce se petrece deasupra mea. "i!am încasat $anii şi atât. > Dar ce(a tre$uie să ştii. De unde (eneau cei cinci? > Din ţara ta, 0and5ell. "ai multe nu ştiu. tiam doar că au ce(a de făcut în %ădure şi!atât. 4ici acum nu ştiu ce au făcut de fapt şi nici nu (reau să ştiu. -ra doar un ser(iciu, ca să spun aşa, pe care!l făceam partenerului american. 0inci oameni la care să le asigur intrarea în %ădure, apoi plecarea din ţară. > De ce m!ai ales pe mine? > "i se ceruse ca totul să fie cât mai discret posi$il. A(eau ne(oie de o călău)ă. 4u puteam apela la oamenii Jundaţiei şi acel cine(a tre$uia să cunoască engle)a. Te!au Te!au indicat pe tine. %rin unul din su$ordonaţii mei americani, am primit un dosar, în care a(eam toate datele despre tine. tiu că te ascun)i aici, că ţi!ai scim$at numele, cred că puteau să afle şi câţi ani a(ea stră$unică!ta, când i!au ieşit măsele de minte. 9unt puternici. > 0ine sunt? > Oamenii care mă plătesc. Atâta ştiu şi ţi!am spus că pe mine, personal, niciodată nu m!a interesat mai mult. 4ici măcar seara, înainte să adorm, nu mi!am pus între$ări de felul ăsta. > 0ontinuă. > un. Deci te!au indicat pe tine. De ce? 0red că erai pus la păstrare, pentru orice e(entualitate. "ai ştiau că te!ai descurcat frumuşel şi cunoşti $ine %ădurea. 1ţi sosise ceasul. -rai curcanul de 0răciun, 0and5ell. Despre celălalt nu mi!au spus nimic. 0red că nici nu se gândiseră că (eţi pleca doi, dar nu conta prea mult. 1şi aprinse încă o ţigară. > 1nţelegi, 0and5ell? Dacă urma să fii licidat, înseamnă că totul e limpede. %e aici nu ştiai aproape pe nimeni. %entru cei din ţara ta erai ca şi mort. 4imeni nu s!ar fi interesat prea amănunţit pe unde )ace oitul celui care a fost Bennet 0and5ell sau Arnold iggins. %oate ciar a(eau de gând să folosească faptul că erai urmărit de /ustiţie. 4ai$a ştie. <ândeşte!te singur. > ine, să )icem că te cred că nu ştiai nimic şi nu ai făcut decât să e&ecuţi nişte ordine. Dar cine(a tre$uie să ştie. 0ine este şeful? "ă pri(i cu milă. > 0redeam că ai înţeles ce(a, dar (ăd că îmi răcesc gura de pomană. 4u înţelegi? 4u am şef. *eful+ meu sunt mai mulţi oameni, care conduc o firmă oarecare, o firmă mică şi prosperă, unde toate merg ca pe roate şi nu (a da faliment faliment niciodată. niciodată. -i sunt *şeful+. *şeful+. Grei Grei să a/ungi a/ungi la ei? De ce? Grei Grei să le propui (reo afacere? Tu nu ai ce căuta la ei, 0and5ell. 4ici nu te (or lăsa să te apropii de $irourile lor. lor. Un funcţionar oarecare te (a conduce afară. 1ncepu să râdă. > 4u re)ol(i nimic cu un re(ol(er, re(ol(er, 0and5ell. -i au $ani şi putere şi sunt
pentru tine unde(a foarte departe. 4ici cu a(ionul nu a/ungi la ei. Le!ai împuşcat câţi(a pioni, acum (rei să le mai împuşti unul, şi te cre)i gro)a(. Dar înţelege că sunt prea sus pentru tine. "ulţumeşte!te că ai scăpat cu (iaţă. %leacă. Uită toată po(estea asta şi roagă!te să nu te găsească acolo unde te (ei ascunde. Dar nu!ţi fă ilu)ia că (ei a/unge tu la ei. Dacă numai pentru asta m!ai cemat, ce mat, am terminat. %ot să plec? > Ai (enit singur, singur, 4u. -ra firesc. 9unt doi /os care mă aşteaptă. De ce? > 1ntre$am. 4u cum(a să!ţi treacă prin cap să mă omori. omori. > -şti ne$un, 0and5ell? Ge)i numai ucigaşi în /urul tău? 4!am omorât pe nimeni în (iaţa mea şi nu am de gând să încep acum. 4u!i genul meu. Din partea asta, poţi să stai liniştit. > 4u te interesea)ă ce au făcut ei acolo? > 4u. > Totuşi Totuşi îţi spun= au licidat un sat întreg. 1n câte(a minute, cu o pocnitoare care nu ştiu ce înseamnă. Greo două sute de suflete, 4u. 4u am nicio legătură cu lucrul acela, indiferent ce!ar fi fost. 4u sunt mai (ino(at decât tine, de e&emplu, care i!ai condus acolo. Au)i, 0and5ell, de ce ai acceptat să îi conduci? 4u eşti un tip prost şi cred că ţi!ai dat seama că nu merg să (âne)e sau să împartă i$lii indienilor. Atunci de ce ai acceptat? 1ţi spun eu= ca să!ţi scapi pielea, după ce ţi!am dat de înţeles că ştiu totul despre tine. i i!ai condus. Asta am făcut şi eu. Te!am anga/at pe tine şi le!am organi)at plecarea. De ce? %entru a!mi sal(a şi eu pielea. Am lăsat re(ol(erul în /os. > ine, 1ţi dai seama ce spui, 0and5ell? 4ici măcar dacă în locul tău ar fi un procuror care mă ameninţă cu @3 de ani de puşcărie nu aş scrie ce!mi ceriC 0e!am (or$it, am (or$it între patru oci. Dacă ar fi fost şase, te!aş fi între$at= Despre ce dracu (or$eşti, 0and5ell? 0are amilton şi care e&pediţie? %ricepi? i la ce nai$a ţi!ar folosi ârtia asta de la mine? Doar nu (rei să te duci la poliţie cu ea? Te!ai tre)i e&pul)at în 9tatele Unite, unde te!ar aştepta o (iaţă în încisoare. 9!ar putea să nu fii cre)ut. %oliţia de aici nu ştie de glumă. O mulţime de oameni îşi rup mâinile că)ând pe scări sau se sinucid în ancetă, şi asta poate pentru că au furat un portofel. 0u tine cre)i că (or discuta prieteneşte? Gei Gei fi ţapul ispăşitorE
> 4u ţi!am spus ce (oi face cu ârtia, Atunci ce (rei să faci, 0and5ell? > 9ă o prind în caietul cu amintiri. Am acolo tot felul de lucruri. Uite ce e, ine. Deci nu (ei merge cu ea la poliţie? poliţie? > 4u. 1ncepu să scrie. Acoperi două pagini. Le!am luat şi le!am citit. > -!n regulă. -şti li$er să pleci. 1şi luă pălăria. 1n prag se întoarse spre mine= > 4u ştiu e&act ce ai de gând, 0and5ell, dar simt că eşti pe cale să faci o mare greşeală. De/a a fost o mare greşeală faptul că m!ai cemat aici, în loc să fii acum în cealaltă parte a lumii. 9!ar putea să fiu şi eu urmărit fără să ştiu. Oricum, nu cred să ne mai (edem (reodată, Adios, Adios, 0and5ellC %este cinci minute, Orlando urcă în cameră. > L!ai lăsat să plece? > Da. > Tu ştii mai $ine. Tipul Tipul (enise cu două gorile, dar i!am sugerat să!i s ă!i lase puţin la $ar pe $ăieţii ăştia. 9!a conformat imediat, cred că îi era frică de ce(a. > Are toate moti(ele. ine, Orlando, îţi mulţumesc. %oţi să le dai drumul la $ăieţi. > 4icio pro$lemă. > -u o şterg. 4ai$a ştie dacă reuşesc sau dacă mă mai întorc (reodată. Kilele de aici s!au terminat. Fie pot să!ţi spun, deşi nu ştiu dacă!i $ine pentru tine. Goi pleca în Jranţa. Acolo am nişte prieteni care au mi/loace să mă apere. 1ţi mulţumesc mulţumesc pentru tot, Orlando. Ai gri/ă de "aria, "aria, fata care ţi!a adus mesa/ul. mesa/ul. 4u pot să o iau cu mine şi s!ar putea să ai$ă ne(oie de a/utor. i încă ce(a= înainte să plec plec,, (oi (oi sc scri riee a$so a$solu lutt tot tot ce s!a s!a întâ întâm mplat plat,, o decl declar araţ aţie ie com complet pletă. ă. 1n două două e&emplare, pe care ţi le (oi trimite. Unul îl pui la loc sigur, celălalt, după ce aştepţi două săptămâni, îl e&pedie)i la %aris, la adresa asta. > 9igur, 9igur, mister Ben. %e fată pot să o şi ascund unde(a, dacă (a fi ne(oie. 9ă mă caute doar. > "ulţumesc, Orlando. %oate, cine ştie, de data data asta (om câştiga noiE
EPILOG Anda "artine), supranumită "aria, @@ de ani= moartă la 2@ septem$rie, 2PE *ucisă prin ştrangulare, în scop de /af+ conclu)ia ancetei conduse de căpitanul de poliţie pol iţie ".G.V. ".G.V. Orla Orland ndoo 9., 9., de ani, ani, prop propri riet etar arul ul local localul ului ui *Orl *Orlan ando do+= += mort din din ca cau) u)ee naturale la @ septem$rieI certificatul de deces, semnat de medicul 0.R.9. indică *emoragie internă datorată stării cirotice a(ansate+. Augusto R., @: de ani, $arman la localul *Orlando+= (ictima unui agresor înarmat cu o armă de foc, împuşcat mortal în a$domen, a$domen, la data de @2 septem$rie 2PE orele @, 33, pe când părăsea localul. Ucigaşul a reuşit să fugă de la locul faptei şi nu a fost găsit niciodată. Arnold iggins, cetăţean american, 3 de ani= împuşcat mortal la data de 22 septem$rie 2PE în perimetrul aeroportului internaţional internaţional R., de către doi agenţi ai poliţiei locale. %oliţia fusese sesi)ată că acesta încearcă să scoată din ţară o mare canntita ca titate te de coca cocaiină. nă. 1mpo 1mpotr trii(in (indu!s du!see ares arestă tări riii şi înce încerc rcân ândd să facă facă u) de re(ol(erul pe care îl a(ea asupra sa, a fost împuşcat, decedând pe loc. 1n $aga/ele sale a fost descoperită o cantitate de 2,8 7g de cocaină, pe care urmărea pro$a$il să o transporte în Jranţa, asupra sa găsindu!se un $ilet de a(ion pentru %aris şi un paşaport pe numele Bennet 0and5ell, nume su$ care acesta intrase în ţară în urmă cu trei ani. iggins era urmărit în 9UA pentru omor, unde se credea că a decedat, după ce de)ertase din armata americană. Al(aro
