Seria "Şiie dcaii este coordonată de Emi Sta EM SAN SAN este coferiar dr. n prezent directorul Deparametuui ptru Pregtirea Persoaui Didacic din cadrul Universităii PetolGe Poieşi. A rm saii de pregătire şi perfcţionare în Gemania şi Dnemrca. Lucrări d specialia pblicae: Vocaa adic a loso omnş Editr Paidei Bucureşi 999; ofoul în auoa ş u Editura Tora Bucureşti, 1999 Toia şi mologia nsu Edira niversităii di Ploieşt, Ploieşti 2000 d Editura iversitii din Po iei, Plo ieşti 2000. 2000. ş docn dagogic Editura
Eil S S Ds ds ş comn în ducai 20 20 nsituul Europan Europan Ii
©
euroinst.r INSTTUL PEAN i, str. Cronicr Musa nr 17 700198 CP 161 eurodit@omailcom
Descrerea CIP a Bboei aţoale a omâe: SA,ML Despr pedepse şi reompense reompense în edcaţe edcaţe i nsittul Europn, Europn, 2004 Biior. ISBN 973611308-6 973611308-6
Ei Stn
37153 3754
Rpoducrea aială sau totlă a pezenti cri ră acordu Editrii constituie inracţiune şi se pedpst în conformitt cu a nr 8/99 rintd in RMANIA
EMILSTAN
Despre ds ŞI recompns
în educati '
SUL ROP
200
EMILSTAN
Despre ds ŞI recompns
în educati '
SUL ROP
200
CUPNS Inrodure Despre lgitimitata utzăii pedpseor în şcoaă 9 espe recompese şi olul o în managemntul clsei 9 Despre pdps şi rolul lor în managemntl clasi Cîd ş i cum peepsim 51 Tehcle modcărilor de compomen şi impcaţiil lor managmtl casei 5 Admonestre şi managemetul clasei 75 Cum se dau ordine ş nstruciun levilo 79 Momte "delcate" î desşrara e ecţi 83 Pedepse şi rcompense. Comnri pro şi contra 89 Interes, dscplină şi cotol 109
loe 119
INTRODUCE În spaţiul cuurii euroene, de ecare dată cîd vrem să sune u lucru esenţa face apel la "conştiiţ noastră ai bună " Ia vechii reci. Xeoo aiteşte o discuţie a lui Socrate cu Aistip desre tipul de educaţie ecesa uui cetăţea şi uui viitor conducător a cetăii, caru căreia hedoisu nonpcării practicat de Aistip este cobătut de asuarea responsabiă a saţiuui pubic sus�ută de Socate Trăi deitatea ie noasre doar în calitate de cetăţeni, adcă de persoane capabie să se guveeze ai înti pe ele see şi duă aceea pe ceilai; iată cu coentează eoon: "D ar putea spune cineva că Socrate u-şi proea ăi îveţe ai îtîi poitica e cei di jul ui, ci să e cmpătţi Şi nu zic nu Ştiu însă că ce vaţă pe aţii, rebuie să se ia e sine ca exepu astfe ct satuile ce le ă să se aseene apteor şi vorbee ui să-i căească" Cuătarea socratică presuue o exigeţă daetaă, e care o pute expria pri uătoarea stagă "Ca să-i oţi conduce e alţii trebuie ai nti să te poi conuce e tine" Dezvotată uterior ro adevată "etică a abţinerii", se regăseşte pete secole idee ui Jo Dewey dere dă ţeeasă ca revedere judetă, ttr. Această lucrae u ce decît s puă î cestie egititata utiizrii pedeseor şi recoeseor, ca eeete ae cotoluui socia, cadru cîuui educativ şcoar
DESPRE EGITIMITTE IIZĂRI PEDEPSORÎNŞCOĂ O problm dml a mngemului cls, cosdr Chrls Howll (1), es a lgmţii uilzri pdepslr sisemul educţonl, dfre dc ese vora d cuvn dispr ţuioare, de rţier l şcol dup program su de elmare Sî p depsele nu ndispnsle, c legm î carl cîpulu civ şcolar? Pentru c pra mulţ profsr rcug a pdeps vrua trdţi, cnsddu-le u dor ndspsile, c ş îndrpţi: " Nu a rspc regulile", "Derjez clsa, "Lcţ n s poae desşur rice codţ c Dr dac pn comporamel su levul ui djeaz p ceillţi ş ic nu l meniţ î vru fel egra corpr, asmeea nţi sî legim? Rgulle cre fucţoneaz în sala de clas sî jscae, şi dac da, ce anum cosue jusice or? Charls owl îş propune s jusic aces gen d nerveţi al prfesorului, pedepsl, plecînd de a dora elvir de îvţ ş d la doa psorului d a le culva sponsalae î rp cu aceas dao Cu al cuvin, a usc una sau a dn procedurle ulze d profesor îseam ade c lv ce vi l şcal u dai de a îvţa Ca tar, ara proem cos î a demosr c elevi au relmee dor de a învţa, daore care u pa mpus în şco, c se cere jusc prn le cre depşesc cîmpul dcav şcolr Înreea esenţa devne asfel uorea d v cop ol r c numi vd l şcoal e s accpe aume emene care ţn d conxul acesea ş car sîn csdr (se va veda dc îdrpţ su u) dspesale procesulu învţri Rspunsul, car p d usimţ, s c elevi vi l şca ca s
9
Em Stan umd rosoru s or su dor ob sudu ş d vrs vor rş r bsm rosu v d îvr s dp d our ş d rrs d vrs vor mî î lr î msur vr gormulu împr pld s dpd d l m pmar r ltus împul dutv şor s ro um pru o um prod d m rd mî d vr s vorbş rou î mî drp su sîg) trg ş to ogu d rgu ş rumst r lts u şolr Î prp s pot sus îrg cotx l împlu duv şor s s pru î bs s pot dpd gormu împr u xs u fl d g u mp dtv şor struur dfr u l gul ş produr u o sus hr m îv lgormulu împ. Po mut r lml p r prfsol l os dspsbl pru şol u sî dît prjud lsd m dgb mo r s bd xg ov ş mgvuu xpr duol Pot lgotmul împr s o v tfl ş umst frt dr lv sît vo s pt u p prosor/ o os dspsl mu d vr l o d tro ş um v v şol s îve d p pb dr s uşor os Ev u v şo s îv ( gr d sps d v lv şo vrt movo s fo m) fpt c l obg p profsor s îous u o stg d ptio d rzr rsulu d r mov st l s pu p dvr sg motvol vo ş ters vor (pros mmt rtv) ş u p mpu u osdr dspsb î smr lgortmulu împr gr xs u otxt împul edui olr) r s dspsb îvr ş r l os ş trs ît mu xtrşol r mr poblm profsoulu ost î dvr împul v şol l vo ş trs vulu ş î mp su îm dtv şolr uîd îl d rfu st mpur s plz pr pps ş s.
10
Dere edee reee în edcae
Rferindu-se la acest aspect John Dewey notează: "Adesea a se apăă ş se posăves pocedee plictstoae ş exempe seabede e motiv că «le lac aşa de mut copio». Da, acesa ese ucul cel mai ău; inteect pva de o îneunţae valooasă şi pst d pea unei atvţ potvte se cooaă la aest nivel a cae es suus s cunoască ş să eecute ş astel devine ntesat de o expeeă oată ş dueoas" (2, p 81 Î conta eev vo pedps, a po esou nu se va înea nc măca daă nu umva algou îpii se poate nvăţa ş în ale ccumstaţ de pld, da elvo se pemte s voecă nce îne ei da se dă epl e a s dca penu aş ascui con dacă nia de a caet ese u ng ş nu cu o ală uoae ec În aceasă etap a demonsae juscaa uz pdpse o ese e pun dscua, ma aes da s accepă pemsa că şcoala conse spau în ae eev expemeneaă nu oa lmtele eă ci ş ae autoă Laea ş auotaea se denesc pn egl ş pn mele pe cae pezenţa acesoa l mpne; da ege ş lime lo po puse în dsuţe, po conesate ocma penu a le ofe ndvzo xpeena autenc a eă ae pesupue n mod neen ş sman, epeena auotă eata ş atoatea sînt consante spau pulc da oele conete de manisa ae acestoa nu sîn decît onvenţi stalte, apta ş legtmate pn vona oameno avizaea lo (pn simă ds ş epe tate) se peoas da a e s ş îngeaa lo, pn neca e a e pune î dse In ceea ce pveşe poee eavză să amnm avsmen lu Plaon dn Legle: Toat ma e înednaă, cum speam adnao ă joue opo n sîn decî jocu, ă e de pun însemne ap de a e modca ş ă dn saea n poate eşi ni vn ma n n vun u mae Ase n lo s epăeze de a oie smae în matea acasa, cal e cez, le mţumes apcle o; ş u se gîdes c ace cop a şa nnot joie cînd vo oamn, î mod e vo dosb d ce ae a peceda; nd a, e vo u d asemena a at de tai ceea c va dtemna să doeasă ae eg ş a moav ş
11
Emi Stan
oa act fac o uc la ca c nut norocira ca a ar a tatlo u ca par c nn u s t " 3 p 0 Dpr ricoll natlizr" lglor blocîn astfl orc încer car a l oica intşt "astrul latiisului Protagoras: ptul s înt p voina opoarlor p hotril conuctoilor tnţl juctorilor; acta înt apobat voturil au horl popolui. At mare putr au rrl şi hotril încît pin vot s to oina naural a lucrurilor Lga poat fac rpt n nrt C b c ru ocot c pn opni" (4, p 298). Din act punct ver şi rutina profsorului (oric rutin) poat pus în icui D pi nvara algoritmului împii a poibil acă elv a avea voi vorbac înct ntr în tim c zolv xrciii? Dar ac ar ava voi să s riic pntru a-şi ascui croanl r a mai cr riiuna profsorului?
Regule casei: •
proesori posedă vel dierte de toeaţă şi stadarde dferte, fapt cae se reectă regule d saa de clasă exstă totşi prcipi da etae a care aderă aea ajotate a proesoror acestea st: a u vob dacă profesou sau u coleg vorbeşte; petru a putea vor ebue să dc îa, s cer voe cu voce tare; 3. aşteaptă să auţe pofesoru că ecţa a uat srşit ş u te îgrăăd la uşă îate de acest oet (c după oetu espectv). 1201
***
Ppl sînt înrptţt doarc lvii au atoria s înve ca c s pr la şcoal a ac acat atori nu st rspectat i trbui sancionai; lvi sînt rponabili pntru atoa a înv iar nauarea conţiilor care fac poibi acas ato tbui acţionat 12
Dee edee e ee î edae
, înrebre l r rebu s urre d c lv u dtoa d învă s pdă l olă Chrles well lze re posble rsunsur prul, u dor e îv de e îi, f de orul lr; l dole, u or e îv e une eee ese sngurul e dove în un een l rele resuue plre rnlor, re dr de se sgur rslele lr u un sr u în v. Fere rsuns în pre e l un lo pr pluzle dr jus ele peesele l re reurg prfesor S le nal e rîd .. . Snun ş pns:
profesori care au caaciaea e a iisra siuaie cnicae r saă e casă şu ce eepse şi recense sî isoibe r s se ue e ecare aă î cărţi; profesori caabii uiizeaz î o siciv" preu aecva ş nu uă iciaă să arecieze srăaiie unui eev easîăa; proesorii capabii apeea cî se pae e rar a eepse ar acă ei coseră că ese cau u eă în a face ape a oae resursee isonbe aces sens proesori capabi ciesc şi încearc săşi aească asabu peeser şi recopeseor care cionează î şcoaa r aceea u eziă să acă ae a ee acă ese cazu; proesorii capai se aarizeză cu bocraţa ipicaă e sseu peepseor i şcă (fruare e ce scrsori e rs ec) ceea ce e ceră îcreere uiiarea aces sse 20 OO.h)
Elev u dr e nv de e î; es e presuue neizre une rl uzle ueie în învţre un vir sgur, ee e r rebu sI îdene pe elev l rue. Rezul dor de îv ese sm u dor e peu î
1
E Sta
u ul v eu- R î elevul e e eu le î ul el e egge eenţ eluu euţl l u vrul î uele eu ur reuel e ree e e ee l; prl ulţ rfe ne î ul elev eue ee gele reelu î veee uu vr u u gu Vul e lee ex e elevlu e - pe e en, in pţule e u ueţe ev evluţ eu u le uve e pl pe ţ u u, l peee u nu e e e ţu e eue ue î uele vrulu. Î h u pl e l e ţ eu lfel pee e u ţe uenţe pe evi u luru elu e ue înîl A e r e ue re e eru peee îe ep ple u ţ eţel ve/negve e re ţue ee le e upr vrulu u Pe e l e perpev euţnl ee er ptl u e u egv u vulu p lulu e ee en e e e eţele Chr ee u l e e enţel pe e eu lung le u pene ee ele Ch ee e e eee ţe e renunţ l ehvlenţ l îre euţe n pe l ene înl nţe une nl e reeţle l re înen ee egţ reue e e e ue r u n nu evu în ev nenţele e ere eu ung le ţu l pr Clul e u e l pe ţ u lege v u prlee enre enr i f îev nue e j în ee er el e u îvţ ue e nu fe enu e e nu v l u ger D el nu e neţele epeve îem u e ne rep peu île e e ru u e îîpl în ul rru ul n
Dee edee reee în edcae
Ţine oare de vîrsta copilăriei ncapacitatea de a recnoaşe datoria de a prudent şi disponbilitatea de a accepta cosecinţee are decurg de aic? În acest caz, probabl că părinţi sa profesorul or cere imperativ anmite ucruri (de pd spălal pe dinţ sau îăţarea algorimului împăţrii), siuaţe în cae, cum amintea, elev nu ma poate cosdet responsabl în rapo cu auie angajamente (datoria de a prudent şi de a-ş pregăti itorul). Reese de aici că eleul are datora de a pent, deci de a îăţ, apt ce iplcă respectarea rute pe care proesorl o cosi deră ndispensală nvăăr Acceprea rute soctate de proesor deotă apul că elevul aeră a datora de a prude î anumite sitaţii de crză pesorul poate relea cosecnţee desposabii zări, ale îcercări de sstrgere de la exgenţele rutnei punerea pericol a vitoulu pr tnsgresarea daorie de a prdent Se poate osea otuşi că acst tip de scearu u ustcă peepsele şi patealisul care donă îvăămî�l primr acolo ue se cosderă că ele u snt încă apţ să-ş asume datora de a prudeţ şi de aşi pegă viitol); pfesoru, î caltate e a, consideră că sceul pe care l-a elaorat cocteză o sui e experienţe educaţonale cu olul de a-1 pregăti pe elev săşi asue exgeţele aululu, adică săşi asue resposalitea peu actele sale şi pentu cosecţele acestora Dar scearul edcaţoal u costă dtro suită ecaică de omete se deteiă c necestate unul pe celălalt pe cest tseu ot să apară (ş î od evtl or aprea) iconsecenţ, susager, rvolte etc., oate usticînd ecestatea peepselor. atealsml adululu sa justica ase pri icosecenţle erete ale maului aat pe umul uina) asări treptate a datorlor de adult pedepsele prezetîd odalăţle de a penaliza încercărle de dersponsaliare ale coplul Acese consderaţ sar ea jusica pritr-o cercetae eectuată de Alan M eldig (erds nd Punshmens he Chldren s o) pe u eşanton e copi cu vîrsele curinse între 5 şi 6 a n conormtate cu rezultatele aceste cercetr, deş copi urăsc pedepsee, le găesc totuşi uile sub asect foativ; cele ai frcvente rspunsur au fost de tpu Te îaţă cum să te compoţi,
E Sta
Dă , nu v nu g ", u p u , n , E în gu , D u u " u Pp r n u - uu u v g" (5) Tu, An M ng un punu u pn ui; în pu, n xn u p ( j nu vn î un ă n u pn p u hn Dy u-u P u în n gînuui n, u epn iv (u , nu un n pa, u înu , nn u (h u juu unu nun n Un în p în gu u fu uiăi p. un pp p v u n, r u gu v v f pv p n u ung C u p p, u, nu f pv î în un p n u n h, m u , pu mn ngv, u p n ung nx, u, pf-v 6 p. 53). n u, p fu un, nn pf, f u uu î p h f în gn u mp Nu p gn n fpu p p gu nf v, nu nl, n i n gu uu n nu u pin-un mpn un, nmn p v ii n nv, n p in u nriuu un pfuu Î nx, nv pmu mp uui Prg A uu v înv mn e vu p i C nmn nu pp p vî np nu num pn u, u pnu u g, pun în u în nv nu un un n ju re înă înă pp u ju nu
Dee edee ş reene în edţe
eeeşte pentr greşe comă cc lcrul ărşt n e poe ndrt c entr iitor, c ă n m reet greşe nc e, nc , ăznd că cet ete peept ş nd n me cet gn el coteşte de ft că te e ote văţ şdr peepeşte et entmpn Acet ete g e cre n mine to ce c eepec e ţ rculră, e n vţ ucă {7, 324AB) Iee l Protgor, dgă tror oşior, ete c rte oe obndtă r u tre prfeori e rte r ute ch lege; e cee legle trebue rectte, r nc or trge du ine pe ee, cre en entru că oml e pote npt ele rrzend emne le bter e l vrte Cu te cuve, eeele t ucte entr nt elelor că u ăt de ut tt e rfeor, dee cre, c ş cee Protgo le tece eevlor n rt nental: e pue n cie rtn mtă e rfeor, pect t e contea eepce connuă lege extente. Dcă n cazul l Protgor ucrre e clrc prn are egior ume u emnl omosului l convenţior tblte ş re, c tre, pot modcte e oen, n czu rute preol contetre ete nterză pentr că pune cue hr utorte rofeorulu Deş extă e ce gen, ee cotă e conerte elemete e pologe cpulu eucv şcolr, ş n eemente cre e norte ce
În zu s d:
d ut t posou vaă tot tpu şi poat rşi, potat st să v di şi, u să s as copşt ş dscajat; dacă ajorata posoo dtro şcoaă po cu o că sau cu v, st posi ca oic să aiă pro cu caa espctvă sau cu vu; îto a sa, posou tu să pozitiv ş să îcc să îv cva d situaia spctvă; cît d ctă st poctaa cii pt casa spctvă? Cît d adcvat sî octiv avut î vd; d avu î vd sctura co dacă casa st dsupvă, poso tu să o t cît ai sctat t scut, ca cu t da t d
17
ESan
(e eete e oeae ee-back csoe etc; e avt în veee cernţee ece sînt centrate pe unca î gup (ut a ecenă dn pespectva ceatvtăţ, ar ş a pcă eevo? Dn punct e vedee nteectua, ceţee repectve sînt pea gee/pea uşoae? se aă pofesoru percou e a se pcts n cauza eco aseănătoae ş a seectăr aceoaş etode de preae? Uneo profeso aeg acee tee care se a sgure a aes în caz uno ase cosdeae dce), dar care nu fac decît să pctsească pe toată uea pe de ată pe, poab că nu sînt recoanae nc teee cu un a ea ae e erate sau ea expeentae cee a ecoadabe sînt actvtăe structuate, centate pe tee cae, ce pcă eev, trezue nteresu se ecoană u egstr a voc arg ş vaat, care să rupă onotona unu ton ega cu e însuş, d ce, aceaş t să nu ceeze dste prea a înt regstru nat pete) ş egst os oăe) cît de pede au fost stabte regue daentae? e satuează ştea ca stare peanentă în saa e casă? Î n saa e casă ae dreptu să vorească oar rofesou? în saa e casă tebue create conţ cae să asgue succes eevo succesu tebue cutvat recopense aecvate e oce î casee ce exstă un u e "ee " ce onă· aosfea ş cae asă presa că îtreaga csă este ca e rou ofeso este e a spjn "dsenţ", ace eev cae nu se anaă c ăcere a exgenee "ndezrabor" consecvenţa attdn rofesou este exe e poantă. (www
20 OOht)
O noă osbltate e a fnamenta atora e a nţa a
elelu oe ofertă e n context ma lag, e lă, e o oblgaţe ocal recum cvml; s remntm că numa acă elevl are atoria e nţa se mne resonsabtatea entru aceaă acttae ec se legtmează eesele rn ntee crora rofesorl sancţone�ă ncălcarea sclne e către ele
8
Dere edee ecee în edce
Pote costitui văţe o torie civică? Se pote stbili o eţe de coseciţă te văţe şi itte de cetăţe? Petu cei i mlţi teoreticiei i domeili stăi mi t det oid este evoie de o "oepţie obstă" up clităţii de cetăţe ce să vizeze mi mt dect votu şi respecte legilor D cestă cocepie ăme stăi mi egbă eziet că idividul este e mi ce dşm cetăţenli şi că idividuize poocă ecri spiitlui etăţeesc şi oitici bte pe cetăţe cest lur se tmplă eorece giile şi p eocupările iiiilor în l d idivii mpl spil public pă l lii preti ă st sigi opi egitii ş eii rice tcev di discrs pbli «Pbi» este coloit e «pril «iteesul publi» se ee uriotte piviţ veţii rivte pesolităţio pubie ir vieii publie se liiteă l expe publiă celor pivte şi l coesiile pblie despe setiete picl c ct i itie tt mi bie) (8 38 Digostil li Zygmut ret p s escee posibiitte eteă tor e văţ eevuli pe civism deoce dlţii bt spiul pbi s st pe cle să o ă) preocupi mi ult e u heoism ivo spercil lipsit e orit Eviet răme rbre că mv elevii ebi să legă t m cel impliării) să ră se pte met tori e vă goitm mărţiri pe resposblite teă e otrol ml c st gestite probleele spţili pblic l oităţii espetive O mptibiitte viovtă se pte ttşi ostt tre reul resposbilităţii cetăţeli ul spiuli publi şi deiteresl iiereţ elevilo l şolă petru pt viovi şi proesii r u ei)
Pfs bu:
să-ş cunoscă foe be eev să e şte nuee, cacestce de pesoaate, peten ec să proecteze ecţe ş ognzae clase ş el ncît să trezescă teesu eevo ş să zeze conde faoble
î
Emi Sta vn ; să ticpze sa ţl of ul ş s î r s p să obsere sala de casă î n mod contiu; să fe conşt ien (de) ş ă-ş con r oleze voca ş ţnu t a ;
pr iuă ş coporae �, să ansmtă st andarele de olteţe pe
o e oztv să cjeze aizre eevor; ceze nc rmee ore reue cae s expice de
car e e aşteaptă de a elev1;
s ego ce cesea st ecesre; s tzeze peeee cît m r pb; acet sen s e egrb fe ecît arev e cncenteze r comoamen teor ezae e crtce pe cee ebtre vzeze cotee nu eronee s peeec pe cît te ptru och e coecvent, ctt ş evte saam; nu edepseac c ent err nvde (pentru c ar te ez reententee cer eepţ e net) evte pedesee umtare; anazeze ernţee eent ett utlzat n a e cas îcercînd înveţe d ne tecte. 20
Chales Howel coseră că ora autoome ae ma pue ase să eteze atora e a văa a elevu, cha acă este apt cuoscut o pesoaă eucată are ma multe ase să găsească o slujă sau o slujă e lăă. Ca atare, eucaa ar pute ajuta pe eev să u ma epă e geeroztea cocetăelor, car o să e sau să u e geero, ar colaa tre geeroztate memrlor comuă atoa e a văa ae cel cl acă u mosl e ps eveă pe eesu elevulu Păr pot pue practcă slogau ,jutăte sgur ce ce ma ra, aaere coplulu vo sacoate cu peepse, a se osev că reaa sa otuzate emostreă ls e terorzare a exgeeo care ecug rcpul meoat, ar cootatea are a ma egă rezultatu c e eese. ,,A u epe e
20
Dere edee
eomene î edcţe
eneotatea concetăţenilo " poate tansfomat n "geneoitatea concetenlo tebie ecompensată ", ia ecompensaea pespne capactatea de a paicipa la eolvaea poblemelo comntăi, esen almente deteminaă de edcaie a nc "geneoztatea concetăţeno " n pae m pomi toae în ndamentaea datoe de a învăţa a elev, decît s-a aătat a "intedicţa de a ecge la mila acestoa Î pml d, datoia de a ăspnde geneoztăii c geneoitate poate asmlată c da toa de a pdent: "Pegăteşte-te pent momentl î cae va teb să dai îapo ceea ce ai pimit "; o, datoa de a pdent na tt ntemeiată convingăto, ceea ce înseamnă că ş n acest plan se insi nează acelaşi semn de ndoală. În a dolea nd obaţa socială de a spnde c eneoztate geneoztăţii altoa ae aceleaşi consecinţe nefecte. Este voa despe datoia elevli de a nvăa ent a ptea ăspnde popoţiona celtieli sociale de esse n acest ca, elevii cae ovn din famli sace a popoţona esonsabilitţ ma edse de veme ce pimesc mai pi din aea societi, apt cae a tebi si detemne ş pe ofesoi să-şi dimieze aştetăie în apot c aceşti elevi. Se intă astfel ntn cec vicos în cadl că a săăcia famiiei jstic ignoaea datoei sociale de a îvă a ignoaea acesei datoii va avea ca efect meninea famliei espectve înto sitae dclă, de săăcie. n pls, ofesoii a nevoiţ să tliee scale ifete de evaae de comese şi edepse ceea ce a intodce sbectivsm peiclos în edcae blvesaea valolo ndamenae ae demnităi mane şi ale ei societi de tp democatc. e ecat că acceptaea acesto blvesă a ezolva poblema legitmtăţii edepselo apicate de pofeso de veme ce legitimaea acestoa depide de măsa î cae eevii îş asmă esposabtatea în apot c datoa de a învăţa căc îşi vo asma în gade dfeite această datoe, n fncţe de ct a pmt [şi pis] de la socetate.
21
Eml Sn
eţ ne insue ş mngemenu s
clratea ş cosisteţa sît ndmele î managementl cl sei; pofesori cpabii trasmit în mod cl aşepti, rutie, obective, eplcai, exemple, lecţii srcre etc. profesol dmisea mod eciet o c cotrld area şi şeea elevor bc, ofed isciu ş explica ce, utiliînd meriale şi ctivit eresante, provocnd şi sinid elevi, cetd pe ee ş puîndu-se l dspoiţ or; de ase meea, jut eevi s ucree ndepdet ş ece profeso rebuie s captee aeţa îrg cse nae de a cepe lecţa se recomnd c lecţie s debtee c isci cae despre cee ce rebuie s fac elev î mp desş orelor ş annaea obictiveor pe cae profesol l teţoea cee mi vident eşei spece u nagemet defecos clei sît: proectarea lecţe sa cen pe conr, ş e actvti; profeso a reg sa d cla per lece vod compormenl perbator eevor; elevlor s-a peis s t sala de clas ş dp cepe ore, cee ce a îept ş metat od l lecţa; et ş acor eev, proesol vorbit to tmpl c voce ş ş a cut prea· pn pe peven comporamnl pbaor al elevor; pent c iscnle u a fost ce, profesor a perdt foae m mp petd-l pent ecae elev ae; eev a lcrat l lor, r seme c ed mp; ece sa alt trecere î rev ş cosodara eetelo ve 2 0 1 t)
(www
Nc uoom de se ş c do soclă u juscă mulţmor o de ăţ r c resposle eelor pe cesă ce ş c drepăţr proesolor e pedeps pe ovţ nu sn sucee. Răme de lz dcă poe o de o dore ă e le persoe deş prncpl prolemă cesă suţe ese slr ue relţ de cosecţă re or uu ele
22
espe espe pede pedepse pse ş ş epese e pese în edcaţe
e a ăţ agoritm mpărţiri i o ată persoaă care d fpt u prime!e ici u eci di asmarea aceste datoii cercd să rzole aspectl Chares Howel itrodue ccept de ponabitat divat ceea ce pespe asfe plarea uei dtori tre doă sa mai lte prsoa ua r V plarea uui acod acst ses Î viaţ cotidiaă există desul de multe eem pe le rsposailitţii derivate pr căsătore soţi prei ear o pae i resposaiitea celuilat fapt per care căsătora a seamă asmarea agamet; la fel se mpă cl uei sb i ori d cte or o prsoaă u se poate ach d popria datorie dect dacă alt persoae se achit de datoa lor Tot a s lcle raţa părite-cop c cae ecar pat reuie să-i asme a mit olgaţi tocma petru ca celată part să-i potă deplii proprile olgaţi ării ie să s asigur pe ct stă putiă că propriii copi copi a start u viaă ceea ce astăi saă ai als o edcai corespzătoare. Este d domil evidee c păţii se pot achita de aestă atore dacă ăcar o pae est prelată de copii; dacă acetia r paricipa păii u -ar ptea depl propra datori. Sca car lstreă castă sitaie pare acea care pării pli d grorar dsct la masa de seaă dsp datoria or empliită vreme c oosţ dpă sooea orelor d casă copii flecă epăstor Est ea verosl? Siur c da a solţa u este aeea sgat de u specialt de a adga srcia părilor dtoria d a motia opii să-i doasă o edca corespătoae Da siuaa se schimă prea lt pe că părte -i pot depi dtoria dect siaa ca copi răspd adecvat stililor i agetor sae; cotar e c datoria deplită Aadr pării i copii st lega pr această rsposltate dervat dator uoa id codiioată mod dict de datoria celorlali Lipsa de edcaie a părlor pida pe opi să- ase datora de a ă cee c saă că prii st oiaţ să faă fortur petr a sprii opi dodira edcaţi corespuătoare. asa tresli i a plicări copiilor părţi
23
Em ta
e tduec nut ceea ce ar trebui i bige p cop a suarea esponsblt de a înva legitmîd astfe şi recursu pofesor a peepse şi sanciuni dacă aceştia îşi gnoră obigaile au n se achtă corespuzto de ee espnsabtatea deivată părncopi se par că impic n măsuă nsemnat şi profesoru de altfe o critică solidă a· acesti abrdăr a respnsabiliti eevuui constată că se plaseaă povară prea mare pe umeri acestuia inorînduse incompetena prfesrlui birocraia birocraia şcoi şco i sau sau pol p oltc tcile ile educanale inadecvate inadecvate "De ce ar trebi să parte copii pvara eşecuui instituţional?" În aceaş timp se ridică numeroase semne de întebar în legtră cu dsponibtatea părinilor de aşi asuma respnsabiitatea dervat avnd în vedere că stctra familiei a cunscut tansfori importate Failia de tp mode reta (se cnsidera) din iubire şi din credinţa că ecare şia gsit perechea (sitaie care exclude divou) a fst înlcuit întro proporţie cvrşitare de familia de tp postme în cad cărea accent nu ai cae pe cuplu pe ansambu ci pe individ şi pe încercărie acestia de a se adapta schmărior rapde dn d n rea reaia iate teaa economicosociaă Originar supia care susinea famiia ra aceea că emea posedă instincl mate ş dorinţa de a le puta de gijă căinu cnstituind centrul viei mebrior famiiei respective Cu ate cuvnte famila constituia cea ma impotantă rlaie din viaa ndivior stăi instinc mate este înocuit de grija coună a ceor doi părini ambii id interesai în acelaşi timp de meninera ocurr de muncă Schimbările economice au deteminat şi etermină dispariia nor locur de muncă a or meserii chir concomitent cu aariia atora ceea ce prduce un sentiment continuu de insecurtate în raport cu vitoru failei mutîn n aceaşi timp centrul de teres al păinilr dinspre familie către cu de muncă şi păstrarea acestia. Dacă părinii sînt ma interesai de perecionarea profesiă i de păsarea locui de mncă se mai poate vorbi de o reaă disponbiitae pentru probemee şi nevoie copiior? Nu cuva situaa îi ogă pe cp i a o matrizar matrizaree rpidă bta btală lă şi ineci ine cient entă? ă?
24
espe pedepse ş ecpese în ecae
Rspunzînd acestor înrebi David Elid rm e supest posibiliţie Ctond peste to şi stîd de vob cu esoii am aat c pe teenie de sport se ede mult i mul oslte şi agesiitate Aa mt mai mult robee legate de înţa re. Se ntînesc mut ai des copii deresiv Toate acesa consituie sipomee stresu genera de probleme cro copii u le p face aţă " (9) u exist cercetăr cae s coe o cştere a cmpeteţeor copiior di zi de azi deci o ceşe a capaciţii or de a se descurca situaii secice auului ouşi daot schimbii tiul de faiie ei st eoii s admiireze foae me robeme de cae altdat se ocupau iţii; pet c teptrie prinţior da i aepăre sociae î geer vizeaz auarea depedeţei de tim i disponbiiatea prior de a e rezova robemee ei foare ml fstrae şi nesgura î îd copiior E s eşi în mod ict turo povocrio mii aio ca o moaite de a reg peu viaţ ( "prţii şi societatea bui s a escrcse sigri ") Conczia i Davi Ei: Nu îţeegem eoile copior i sît ra tine şi ra epticioşi rea is de tee ca s se oteeze sngui ebu s avem g de ei pet c ei pezit geeraţia utoare " (9)
Straegii de evitare a confuntării:
geştete că eşt a ş specast ev se va gî neapăat a o e evae a cotă ş c n este sr că e scet e at pent a îţeege ceea ce se petece; evaea cotă îse aceaş c a ofes sa se pt evta sceee epăcte ş se poate teve ecet atc cî pfeso cose c este ca; ceacă să atcpez ş să pev suaţie coctae se eovă a ecet ş c a p efo
Se ceac asfe stcarea aderenţei coiilor la rogrm edcaţioa oferit de şcoal sau mca acodarea de cicmstae
25
Emi Stan
auae Un copil poae avea u comoame accep i cauza polemeor e acas peru c ese ros sa i ese frc, ese foame sau u re creere pfesor eoarece, al circusae, al rofesor a cosiera viova sau icomee r ai oferi mcar asa e a se iscua; u asemeea copl poae cosiea a fe e resosabil ca orcare a? Î cofoae cu ocra crcumsaţeor aeuae, eţeles c aces lcr u ese posil O roem răme ouş ssese u cumva ocra circumsaţeor favorza uează proru ame r exerea emăsura a se acesor crcumsţe favorizae U acooc care come u acce e circulaţe beecaz e crcumsaţe favorzae? Ese e ma uţ resosabl er acceu coms ec o ersoaă care u bea? acă , acooc eecaz e crcumsae faorzae eu orcare faee sae. caz şcoli, ee i care ro me efaorzae ar ea ecure meeu a crcmsaţe faorzae ( fa, acaea scrimir ozve eucaţe, cu rzuae corersae ş coroersae cha ş SUA ue cuoae cea ma ar răs, rez o a arcaă a ocre crcmsaţeor faorzae să ar puea face exceţe e a aora e a ăţa acă , e m s oiai să rce la ecţ ş ic să eţe aorl măţr O aă cicumsaă favorzaă ar ea ofeă e resosabiaea eraă: acă părţi şi asmă aea or e oblaţie, ac ic co ma o cosrş, char acă şi asuă resposalaea e a ăa. e aceea, cţoarea eceă a resosabăţ erae u ro amea oacă şcoaa (ca sţe bcă a aces ro explci ş rofesoru (ca esoaă care are ro e a ra ovara fucoării resosalţ erae. Ca aare, su rrea aeă a rofeso, co ş ărţ şi mpar croc ceea ce se meşe resosaiae eraă, oimcarea ior sacţoa e şcoaă (ca se, ă cum ezes coor va sacoa e e căre rofeso.
26
Dere edee ş reoe î dţ
Î n su un:
evtă ce n ubc eoece nc c eevu u ve do să v pee pestgu cee ce v ve drept eect esce coctu cecă să zez eevu dsc cu e f cse su upă ecţ teveţe pofesoru trebu să u trerupă xu Iecţe e cît se pote să u enjeze pe ceţ eev îecă utzre uno zetp tuc c stuţ pe s ege eeze Vom vob m trzu des ces c" N sînt pegătt " să îterup ecţ cm vom vob tîrzu despe cest pect" vre să e t pe cev mte dup ece Acetă suţe duce căe h m be să e vedem de ece" etc
î
DESPRE COPENS ŞI ROULO ÎN MNGENTU CSE Aectvitatea în predare: îv eevii s se simt sigrţ c tine; îv evii s se impice împren c tie î tte ctvitţi desrt s de cs; îv eevii s se st ibii md ecdiţit de tie; îv eevi s se bcr c te vd.
crrle ma vec de sologa edcae amea roll semcav al recomeselor ee ş exee î formarea ş rrea movae elevlor Cee do r de recomese o ca rol mora ş î maagemel ş coroll cae. Dre ecomesele exee amm oe dlome rem ade î bc excrs sa aber grae ec Î cl recomeselor ee em face eferre la semel de îmlre ovoca de lcrl be c sasfacerea croz lcerea resmţ la rezolvaa e robleme sa la agerea sandard xa de cre rofesor Deş se a sb coroll dc al rofesol rcomesee nee o eae r eedl celor exee re co esele acesbe rofesol cele ma la îdemî sî emle ar C. Mase W. Becker ş Tomas (10) a ara c remerea co omeelor dezrabe oae cea maageme ece al clae. s rebe av î vedere c remle o rodce e lg eecele beece ş efece edore aces ses W Waler scra " Îeaga robem a coroll r rem ese o egm oaecm aradoxal Ude ese alca c îelece meoa cool
29
ta prin premi poate ve drept rezultt stbre o relaţ optme îe profesor ş eev. Ude metod este apcată ră îţeepce, e este inecce şi î umă stţ ăăoe pe elev Preml trebie să e îotea era ş tebe să e îotea scret, fe stadardee îşi per semcaţa Preml «e» jgeşe ş ezmăgeşe î celaşi tp anlî stcţa peroa ş medocrte Premerea rebie să cuocă îoteaa scaă e aprecier; apelu l upertve î creeză elev seet e cofo şi e «ameţeaă», blocî pîă mă peoţa Premerea trebie tlizată astfe îct să echă căi e «creşere» ş să e îchă. remie eJie să e acorate îoea c cerate; bse cerăi ele -şi tg cop Ca moce e cotrol premie tebe să e aapte paclrăţor elevor Ele rebe ă e ooste ecvet dr ma î aţ aecve ş trebie ă e tasoae îo potcă vrbă " (I pp 230-23 1) Acorarea u prem î fce orc plăcere ar proeso ebe ă oreeze ces eme î veere obţeri o comportamee ezrble: mcă pir e colborre psr rape et xmzare efeeor ae premere ebe ă vzeze ma cea bă ucrre e coro e ma b comportme peomaţ aboă eea este că ee pem e oar ce cre ăcec orecm e l e c povă preml ete la îemîa tror elevor cre e srăec De pă c î me ta s mpcţ ş eev m p otţ ee e ori ă se peze eo rez obţ e î cl eevor otţ ră ee î oee propr Ex oă molţ e pemere ee: 1. în ublic ş 2 în au ohi Premere î pblc se poe ce î ţ cse a l e cereo pe prezeţ eevor eg şcolă Cvl e aă sp elev îre pr och ee e z eş treb recrs la cest procee m ae î l eevlor rebel ep sfe e iaţ Ml scra: "că c ee ee cz elev povocă pl p compome ă osea e v etes prerea pbc a pe c a ep ae îcî v recure l mie orme e expse esr c m că vor
0
Dere edee ş reoee în edue
a efecul mieii da mai mul dec aî asocia şi c disprul va devaloiza ideea emieii în sine în ocii clolalţi " 12) ceasa nu îseamnă că el n doeşe emil da nl doeşe oei î ublic. Penu n asfel de elev emieea ne ar oci ese cesaă şi ecienă Pemieea vebală poa înri iro seie eagă de semnale onvebae cae cumlae semică apobaea pofesoruli; evide acese semnale po ilizae şi n ale conee c aceaşi sens de apobae. e pildă zmbe încliae amaivă a caului o mgee pe sae o mîă psă pe umă oae ică acceaea comoramenli elevli. Simla se mai o folosi: euneea eilo ui elev pe blă oi publicaea lo î visa şcolii eueea une lcrări penr a pea văză de neaga şcoală ec ia şi o simlă prvie oae semicaivă î aces coe Timoy lai a sisemaiza caaceisicle o ecompese eciee dă cum ează se ofeă din cîn î c (de ce oi ese cazul) nessemaic; secică dealiile realzăii penr cae elevl ese ecomesa; elev soaneiae vaieae şi ale semne e cedibiliae; sgeeaz cla ceaea aeţiei ofesoli pe eliiea sarciilo secice de căe elevl ecompensa; comeseă aigeea uo sanare secicae neio (ce po icude şi efoul eus pen aingeea sandaelo; peczaea vizeă acele siaţii eae n cae i elevi u o ainge saa dele de peforaţă deci u o rcompesai; schmb ac ofesol n aă prin ecompensă că lea obsea efol se o sema); fizează elevilo infoai (feedback) despe vell de comeeă şi despre valoaea ealizăilo lo; oienează elevii spe o apeciee mai eacă a ecaciăi compo ameli impl realizii emelo a ecienţei molui e a gndi ezolvaea o obleme; ep coe pe a descie efomaele acale ale uui elev s uilizae efoaee lui ece se aibuie enu efor cnna e scces penu efecionaea un capacăi şi implică spoziia că pe viio sîn aşeae efoanţe asemănoae;
3
E ta
spi otiaa ite eeu ee ă ae eotui pet pae sbieu ş/ sa este eesat peeţioaea a tp apatăţi}; eează ateţia eeui pe opoaetu popiu esşuat î tipu eazăii peoaţei; tăeşte ompoteu eziabi ae a av ept oseiţ atigeea peoaţei eopeate Tot e a istematizat şi eeetee ae ees eopeee ieete: e ofeă a îîpae; izează eaţi poztie gobae espeie i paea eevui aesa isii u tate eeetee ae Iau pus siuaţia e a eopesat; eeă o t peoiite eea e î obigă pe oeo să aoe o eompes iet e peoaţe (peu ă a eit tipu; eompeseaz oa aiipaea igoî peoaţa; u oeă iomaţii eee (feebak espe peomaţa atisă espe oaţe e atigee a pefoaţei sau oeă ioaţii geeae agi; oeează eeu pe ompaţia u eiaţi (u u e îuaj opetiţia (eea e u toteaua ete e ot i u e veee euati; et otex et a eie pefoaţa aaă a uui ee st utzae pefoaţee oego; se ofeă aă o eaţie evetă u efou epu e eevu epeti; e aibuie o aui st ue î jo ame taee a situaţii ae eisivi a ost fatoi extei: oou o temă ea uşoaă et; spjă o otaţie extieă (eevii fa efoi i aţui exte oae: a să aă păee poeouui a să ştige o ompetiţe au o ompesă; eeaz aeţia eevo e ofeso a guă exteioaă a auoitţii şi ae i apueă; u eeaz ateţa eeu pe ooametu eev eu aigeea peoaţei eoizate 13 pp 3839)
Dee edee ş reoee n edue
arv arsal (14) subaz c recompesa u treuie s ila t mei elev u rebuie s e miuii peru a se comport u od adecva; despre recopese arm ecopesee o cosiderate o corare miuat a efortului i a taetului elevor; ecompesele po costiui stmuete foarte ecee dac elevi au decs c mert s muceasc petru a e pr; ecompesee prme petru comportameee dezirabie sît cotraprodcve deoarece auc cîd recompese eevi etu comotame como tame aşteptat aşteptat profesoru profesoru tre u sema fals soceaea soceaea u u ofer asfel de recompese); dac va recompesat petr comportameu ateptt eevul se va oui s îtree "Dac fac ceea ce m cei ce pmesc î scmb? " Aceast abordare submeaz vaore comuiti ş d mocaiei rsposailttea soca curjd egosmu ş o plcaa; mesaju c u compotamet este bu eoarece ete recompest vzeaz velu ce ma de jos al vaorior 'ece "Ceea ce fac trebuie s e bu de vreme ce a fost recompesat recompesa t "; oferid asfel de recompese u e îcurajeaz deoc dezvolarea mora; bu sau ru drpt sau edrept just sau ust mora sau mora u coteaz d moet ce facoru eterat î costtue premerea; recompesarea comportameu teptat preupue c ace co portamet portamet u este vaoros sie c etu c a fost remat Petru îvîu prmar deşi e reerm a aceleaşi prcipii u sît îotdeaua apicaie toae deie prvid recompesee; de aceea se ecomad mai ae ae urtoaree ( 15) a sta st a a catedr; a avea grij grij î mpu oreor de şcoa de amaee case; a saţi piţ peru a se spue despre metee copluui or; a avea drepu s eseeze pe ta; a imu îd; a rezova doar j umtate d temee petru acas; a alege orice îdatorire di şcoa ptmîa respectiv; respectiv;
33
ml Sa
a g ia peu pa eva a adc case c ica epeciv a avea depl s a acas caseoonl caseoonl şco şco i pn a doa z a lza ce coloa a oganza oae acivţie din sala de clas n za especv a inv o pesoan cae s le vobeasc dspe n sbiec aes e elevl ecompensa ecompensa a pi o scl coioae a ce cae aj aj n cls pe ce ai lenţi a a pe poeso a aja seceaa şcol a aja bbloecaa şcolii a lza şampie şi ceeal a lza scan poesoli a la n oc cas pn a doa z a aege eca pe cae o va c poeso aş alege baca pe cae o doeşe doe şe a ţne o c pe banc a n poecol a lza compe a za apaal deo a expne o poblem colego a condco n joc dn sa de cls a alege pozţa dn cad ni joc d saa de cls a c caea pe cae a eso a adce n pose cae i place pen a aşa o peoad peoad de mp mp a aege ml pe cae o ede c o La ceeaş des pe nee s peenae ş ceva modaţ de a nca copoamen copoamen pe cae poeso coseă dez adece nmn pa rgull cla clas eboea ego case ş a cosecinţelo es pecieespecii acesoa a ebi să se acă pn mpca eevilo - car cari colora colorat t pe pee a eb să xse o h c ee o eevio eevi o ep ec ec ne a exs n pc n cae se
34
Dee edee ş reoee în duţe
u caduri de difeite culori, ecae culoare avîd emnicaia e; astfel: roşu = eamtirea uo reguli şi a consecinţelor călcări lor; galbe = averismet; verde = te descrci foare bine; art artele ele ecae elev primeşte cte o cartelă; or de cîte ori aceştia se distig pr ceea ce fac, primesc u punct pri perforaea catele, ia la acumularea unui anumit număr de puncte pt primi u premiu premiu dintr-o cutie specială; ist istem em cu puncte puncte acesta ete cut cunocut l începul anlui şcolar; de ecare dată cînd e remacă prin ceva aume, elevi primes pri mescc un anumit număr numă r de puncte, puncte, iar atunci cînd cîn d ît ître reag agaa clasă c lasă a acumlat un anumit punctaj, vor avea repul la activitatea pe care o doresc; borc borcu ull cu pie piei ice cele le de ecare dată cîd clasa epectivă a obinut ezultate pozitive, adaugă încă o pericică î orc, p la umplerea acetia; cînd a umplu boranul, elevii a voie să aleagă o activiate pe care să nu o pot eşra ecî î sala de clasă; etone profesoul va scrie pe jetoane comentai poitive de genul uper-efo, "foare bu coleg cel mai oonat etc; jetoanele pot nmînate elevilor la rşiul ecări zile de şcoal, iar la acumulaea uui umit număr de jetoane elevul poate pimi un premiu; rt rt comportmente/r comportmente/r e ezi zirbile rbile:: profesorul va întocmi o lisă cu acele comportamete pe care le aşteaptă de la elevii ăi; la alul ecărei zle de şcoală, proeorl va înrea elevii cu privie la comporamentul ecărui coleg în pate; cei cae vor ainge baremu baremull xat xat vor primi mulumiril m ulumirilee ntr ntregi egiii clae. cl ae.
pent ntru ru a organiza o clasă clasă ll ntit: " Trucuri " pe
t eevlo e e (ut- ne n nv ee u o nve ou et); omn n mo eue (ntete ee n mo onevent e ee ent ee n n
35
Emil Stan
•
•
•
ceea ce prveşe cicumstanţele ec.) ; încearcă să f obectv, nu judecăto (ncearcă să priveşti lucre ş in unc de veee a eevo ivşe siuaţia iă din mai multe persective etc.); ara că eşti uan că oi greşi şi că şii să gumeşi aci ese c cşorează disana e pofeso şi eevi (a sa în saee caedei sau e iedesta înseană a ansmie senau că ei să păsezi o disanţă cî ai are aă e eev; ncearc să rezoi imedia robemee de comoaen ignorate acesea o area mai zi icd consecnţe negave se caiv mai ma uiizează o abordare cae să iice ş eevi (oferă-e oouniţi de a face oţiuni, soci-e păerea Ias-e esa c saa de casă ese şi a or ec).
DESP PEDESE ŞI ROU OR ÎN MNGEMENU CSE Managemenul clasei - " trucuri " elemenare:
sgură nrre inişe şi ordne n s e csă n dor pentru x "on ecei r şi din moive e sgurn conrolu clse n consue n scop sne roll să ese cel de ce un medi de nvăţre decv ce de ccusnţe eil e învăţre poe ccei e ăcee s impotrivă e ne ce m ecienă ormă e isciplină ese oiscipn ovă de erese ş de deeţ l scopurle propse de proesor c ese oden posb c o eevi să e dovă de os cpnă se pne c proeso să poejee moie e mno re găăgiosă ce eceă ecţ mjoăţ c ş prop edcţe eă ec decve penr escope eevi c copomen perbor reă cs n ş e încî eevi c n comome pebo să n se e n lngă ceă nlieă icdenele peece pen ţeege cm s pe nicp ş peven respecvele ncene ieă o voce cră scen de pecă penru se spele săl e csă r n i e decî ese ecesr prveşe oen elev în ă dcă sci pe blă norce-e c ţ spre clă penr oe expcţie pe cre le conse neces sge că expcie e os îelese e eev n vorb pe m plcă în priml rîn elev n civăle d s e csă eă icrile ş repeile erne cepe pn cool src cee ce se nîmplă în sl e csă po deveni elx erio codl de n c c
37
l Sa
oloe o aecva acunle vzue co rpev; u eza ce autorul colelor atc cn e în cultae c conecve.
Combiaea autorităii şi a puterii profeorului aigură poibltatea cotolulu ui lae şi meierea dicipliei Î acet cot dcplia deeşe cofoitata cu egulile egociat î prealabil cu evii Îcălcarea agrată a itemului de guli mpue recugeea la pdepe Sîtem î przea uei pedepe cia Pte cîd ît îite tri lemete aplicaa uei aciu au povocaa ui eplăcei; 2 de către cieva avîd autoritat; 3 uui elv care a îcălcat itemul de reguli Di acet puct de vedere faca ui teme de către u elev u cotiti o pedeapă Deşi pdeapa ca itmet d cotrol tezeşte aocie şi cootaii gative profoul -ar trebui ă ezite î aplicarea ei dacă împrjurăie o impu Îă cea ce rebuie ă ştie orice profeo ete că pdeapa ca mediu u ar fecte pozitiv decît î od circumtaial şi pe tem cu Î cimb d cle mai mult ori prduce racii eoioal gativ cu efecte pe t lug axietate uare dterioara la iilor profeolev De aceea a atcipa o iuai coictuală ş a iter vei ait de a devi explozivă fapt c ar impue rcurgea la a ealu pdpelo trbuie ă repzite o prioritate petru orice pofor. Evidt pedeple u trbuie ă îcalce reglmetăile lgale î goare şi ici tradiia şcolii deşi profeorul poate imagia alteativ la pdepele itituite î viutea repectivei tradiii şa cum ubliia Pet pedeple e impu ca oluii mai ale î cazul prforilor deziteai şi car i lecii "picticoae" ; î codiii oma etuziam ptu cea ce îtîmplă pezeţa uor tici d preda imagiative exit uu maagemet eciet al claei e va vita oluia edpirii. Plctiala ete ua ditre cele mai uteice cauze ae dezodiii.
3
Dr d ş ren n du
Dintre ppse uzuae ţinrea eevor a şcoaă dp prora ete eciet ar riic şi anuie probee a care a referi Peer ce e poae ace cu eevii ntr-o afe e iuaţie care poae deveni bră şi deci foae reu de aminisra dacă rofeoru n ofer ic conuciv Touşi coniţiie nt aproape ieae penr a oţie 0 sitaie eucaţiona cu vaenţe oziive. entru un singur eev o peeap uiă ee aceea a iori ea tnd s consiuie (cu punea Waer " o prhie pe terme un etu obinerea confoiţii " Acea nu neamn c eev aat n cup " rebuie rimi afar in aa de ca ne nu ai poae conroa ci ese sucien s e aşeat a co no banc ai depare de coei penu a-i ansie entienu izorii Ne a mai derabă n preenţ unei peepe piooice ca ete ecient dacă zoarea nu dureă prea u Topon ar c n cau acei tip e pedeap conea ai aes sentienu ociabiiţii eevui peepi şi ai puţin c e obranic -a doved n a ituaia a. enru o re ociabi ioarea poae reiţi ca o peeap ever iiarea nor priviegii ese prviă de eevi ca o eeap u cen e apră pentru ai deeina ă adope un coorme ezirbi î ace en aini: renun pe n ip einat a aumite proceee diactice pe cr eevii e-au ndrăi (exeien de aboraor uiea apai audio-vieo renunţaea a excuria roieca a anaea ei ec ineicea aueor a ipuui e oa afctaţi vor ai ae ieii ineicerea poibiiii e a a ocu prera n aa casă (probai pe ocurie din paee caei) ec. Pe de a pae anuie ipuri de pedea nu nt recoandabie din cauza poibieor efece ecundare neative: aciviaea şcoar n-ar tebui foosi dre peeaps penru a n crea asocierea afeciv (cu eece neaive nre şcoa şi peeap Dacă unui eev i -a ineri ă e oace în pa acest ip e pedeapă nu rebuie ocia şi cu obiaiviea reairi unor ee şcoare uimetare (a iba i iteaa roân atemaică a zic etc n-ar rebui aicae peepe coecive penru cue individuae e piă nu rebuie ţinu oaă casa a şcoa după rogm dacă
39
m ta
vnovaţ au fost oar uu sau o eev Ael proesoru v tezi resentientee eevlor nevnoaţ; loaele psioloie e peeapsă (e genul rtia severă a per soane riulzarea elevului sarasu e) nu snt eoaabile; u st reoaabie i aele sanţun are fa apel la roeee ureroase bătaa zglţiul et u este reoaaă triterea unui elev aat n ulpă a diector et azur eosebte eoaree aest luru sbeşte onserail autoritatea profesolu; trebuie evtată einarea elevulu n sala de lasă; aă este eesară izolarea ar bne a aeasta să e pusă n practă n saa e lasă Lous Coe ş Lawrene Maon au realzat o reere revst a peepselor uzuale ărite e tadia şolară reoandabile siuai oniae a ţne u elev pentru o dsue e cteva ute upă e restul asei a pleat astfel t să pară u autouz (nu este azul petu elevi navetiş) sau să e aşeptat e preteni a e un eev la şoală upă progra penu a depln o sarcnă anue ar ar să u aă legăură u lele; a ie u elev la şoală upă progra pentru a teina tea pe are n od elberat nu a teao n tipul orei e lasă retrageea uor prvileg e geul aesul sala copuerelor upă progra acesul n spaul e oaă al şol aesul la prograele extralasă ale lase (exurs etc) izolare e restul lase sot de oblgaa de a depln o sară; aă au fos stricate ur apannd şol se poate ere eevulu (daă aţunea este aevată di punct e veere eduatv) să repare eea e a srat sau să neplneasă ale sar e genul: a fae orde sala de lasă a strnge le d curea şoli sau de pe tereu e sp et.; ept ăspuns la utzarea unui a aepta se poae ere ele vulu s sre uvVcuvtele rnat(e) e u uăr de or Carterul ontoversat al peepselor este suliat ş e Kasambra care recuoaşte aelaş tp ă snt erente aa
40
D d ş ro în duţ
n uui cse pedeps trebe să constie consecnţ nră berii eeui. stfe dcă ces sp ge e din nenie cu bnă şinţă e r reb să cureţe resure şi să resi uie conrore pgbe ir dcă ese posibi cr să înocscă pe cre sprt). Azînd reţ bere-pedepsă Ksmbr une în een necesie rnsprenţe cese: "Î gener dcă peps preză nsecnţ ocă compoment nccepb ese probb c eeu să o ccepte ră rsenimene înăţînd poe să n pee greşe respectă; de cee o peepsă ese mecenă că ee î îţeege rţne r proesor r rebi să se reoce de măsur n cre ee înţeege rţiune ş jsteţe pedepsr se 16 p 1 ) . Recrgere pedepse r trebui să e spodcă dorece uizre cesă cesor creeă o moseră represă idectă înăţăr; în ps mnteşe Ksbr srşeşe prin mnimzre pedepse c nstruen: nor e czeză mncnă înşeăore bsenţ nemotte comomen de rebe; de cee insrmenu pedepse r reb ţnt în rezeră ş r rbi t ni cînd pr sţ concte gre 6, 1 1 Pedepsee n trebe să conse n nsren bn n rse ngeen cse; proeso cre peepsşe ră dscer ămîn pre rpede ş pre es răîne descopr în sţ ce re ene presn recurgere peepsă îne mp ză ros ş e ces ces ş per ît ecce cît ş enţee eduţone) izre pedepse o ă ecsă rebie să e rapi pri ibil; proesor n trebe să peepsescă ncoă sub mer senmeneor dr deczi o dtă tă rebie să e promptă În p se ăreşe copbte ntre peepsă bre ş ce cre cos bere; peepsee rebe înodeun dbe c ăsr pozitie recompense) pentr c ee să potă cone ră probem consecnţee poze respec nege cu coporenee s Ese ere de mpon c rofesor să şe mo în cr eei se poeză sc peepseor pe cre eboro pen că deseor cee ce e conseră o peesă spră n re deoc ceş cooţe şi penr ee Eepcînd Kmbr oeseşe c
4
Em S
uui ee de maziu care în m robemeor pe care e crea a fost reţit a şcoaă dp oe timp de o ună, a părea c acesta î afectează prea mt; a momet dat, sa aat şi de ce: ee trebuia oricm săşi aştepte tată în ecare dupăamiă, ir ueo era des de dici să găsească o modaitate de aşi pierde timp
Neastîmpărat: Comporamen: o poaă n ao conscv c s cas; ca pobm o cosan caă na în ca saţ; l vbş colo l, ş spcă; l sp coo că n sîn spcaţ aşa c ă; ca a "scopă că co bcaă avaaj ş pop că coca a acsoa; încacă s-ş convnă co să s pînă; no s aca ca ă on la pos; no s scos; a spc sn scă pa a îţ ca s coscnţl copom să (ş ocm, n pas); s vşc m
Efece pofsor s a ş sra co sn saş a pocs ns; no col poa cha aă acs p v casa s anja; s ca o aosfă sasfacţ v sşsc pn a s aa p aţ; pofsor s nvo să paă mp c pobm ca asf cmal cas, cha a şco poa ps pco A pc casa în aa co, asf v sps s c s arma·
42
Dee edee ş eee n ed
eic dacă a claa a îţele elie; ee necea ca eleir li e explce mtil adpii relilo repectie; ccaea elilo trebie acţiat î md cecvet; ecunoate c u aemenea ee ete act de te cnn pe a elia oice de t cma ese aol e; ee ecear îneleeea cmprmenli iaţial nu te eie ă ne preacem c ete aa; elevii tebuie ie c ete eoie ă-i lăăm pe ceilali ă ad cm e imţim cha dac acet lc nu ete pl a r; n ace md, e pot ala pibilele reacii neatie ale coeilo; ete eie de u lima piti în jurl perael eate; indierent de ituaie elevul cae ceeaă probleme cede c poerl nul place; de aceea roll proeouli ete de a-i ata c eaee îi pa de oarta li; daă u e treede nici u efort de mbutie a compoame tuli tebuie veicat dac elel a ţele reaete ce ateapt coala de la el; dac eevl repectiv cotiă ă fa pobeme dejîd lecia poate muta emorar de la locul ău; bdarea i attudiea poeională ît abolut neceae c acet ip de elev deoarece ete poibil u ealieze care t oeinele compoametli
1
reel ca pfel ă aate că ete i; a1 da afr di claă ediat; a u vedea c elevul epetiv ae probleme; a emte aprecer depre acet ele i a le da de'ţele erlali că u trebie e pee de e; a-i aetua ooaetul elîd eea ce e împl c ceilal elevi s
Kaabra anaizează pt tipri d pedepe: dapsa corporală: preupne recgerea a dreea zică drpt pedapă; chia şi atăi înt peran cae preaz cii aptu
43
Emil Sta
c n mi ecge la fel e es sa fe e e l cest gen e peepse; srpine înceerea în ienţa ecţion a acetoa, c toe c tipl a emonstrt, e cee i mlte r, coni; eşi este aevt constte c eevii n meii ezavntaje înţeleg mi egb senicaţi peepse corpoae prope întotean este mai ecient tizae to metoe; în conczie cest gen e peepse a reb s e ltim nstrment a care pote ecge poesol; eneea eleilo la coală după oele de cu este na itre cee ma tiizte eepse, eşi n învmînl romnesc ips e saţ s e ognzre împieict î ac recrgerea ecvent I e; în eaitate exst o tri e orgnzare î şcoe mi r eis n spi specil menat, elevi n sprveghei e pesonl şcoli, ia î şcoe i mic ofeso îş spravehez sngr elevii peepsiţ; n genee, eto n ese foare ecen, ec în stţie n ce elev resectiv e cev forte impornt e ct pentr el p oree e şco; pedeapa ebală msrare erezit n ntre cele i comne şi ma sabe peepse; o mştrie strc nic n eev c enez n o eetat ecţia, ar c efectee nei seenea peese n rez pre m i s ac este tlz în exces Ksmb notez: " Msre ecvente, cte pe on ict sît neciene; ee n fac ect s ea mpore incent; msre cme şi ferme a mt mi mlt efec c o eg mstrie teb cte ître atr och mstre ce î pbic ot costt tr penr coorme iecv: cs r te smtz c eev mstr ş -r te rv ch c e eo ( 1 6 p 13 Srcasm ş ricizre pa s fac are ş ee n t eeseo erbe r nci n secis reco tlze ceso ch c nte crcmse ş c anmţ eev r rezte olaea respne schimbe oc n eev etr mpec o coaboa ra aproat îe cesta ş coegi n jr; se recoma iiza ceste eepse or c rofesor e gţ c n v o bversre ş m mr ecţe: c
44
ese pedese ş ecpese În edcae
şoaptel să devnă stgăte, ia ilelel auncat pste colegi să le staă ş actora atenţia ni proesor prferă să ze levi-po blemă cît ma aproape catdră acsui tip d aanjament s pot auce două ocţi în prmul rnd, aşzat asel, elevul poat ut d toată lume ceea c a puta constiu o întăire pntu compoamentul dzrail antrio î crşt ptigiu în ochi unor colegi, ar în al oila în, proforul însuşi va ămîne cantonat în aa clas, ca c nu este deloc rcomandail; un alt proceu zolar st elimnaa lvuui d la cţi; recurgera la acest pcdu t accptailă doar în siuaţii xtrm d grav şi cînd profeol crde că ralment situaţia nu se poate zolva aa claă m sulmnta: una dntr cele ma vci pedp in sitmul educaţiona uropan st aca d a obiga vii-prolemă să traducă un anumit număr de verui din poţi latini şi atăzi tme uplimntar constitu un tip d pdapsă oa răspîndit, char dacă spcialiştii nu o recomandă Oieca acstora vză asocra inadcvată car s poat cra în minta levului înt pdapă şi un anumit obct d studiu sau chiar într pedapsa rpctvă şi insttuţia şcolii ca întreg, dar acastă oci nar tui să vizz rfacra tmlor lucrat uprcial, chiar acă profesorul va nvot să ceară d mai mut or acet lucu, ap ce ar puta prcput ca o pedapă vaa vlg: rprzintă una dinr puţinl pedps car întrunşt acoru xpţilor şi e dovdşt şi cient punctul sab î contiui fap că vi car creaz problme a, în gnre, pra puţn privigii, dci nu prea au c să pardă pin supendara acstora Evint, privara de prviegi trbui s e însoţit de acordara unor privigi vior cu un compoamn zirail; pntru a reprznta o miz, privigil trui ă dort d lvi; scăa notlo: dşi tntant acată modă trbui eviată; notl evlor trui ă copundă întotdauna eotulu lor intecual, a afctat în vrun f d compoamntu acstora; scădra note pntru comportamnl inadcvt nu st
5
Emil Stan
coect nici aţ d ee nici a de piţi n plus ind consenat ace ocale (ipe ceicae ec) a inuenţa pe teen lug ia acesui ia pe teen scur l poate dteina s nu ai neţe la obecu de udiu specti ca o eaci la sua jus a proesoruu; imitea elilo l ieco deş ecar profesor ese esposabl penu dscpla dn sala de clas unii ele pi coporaenl lor pot ca o siaţe cae s eclae rieea o la direco aceas pedeaps nu ebuie ulza pea des eoaece se poae crea iprsia c proesoul speci nu ese n sar sş ezole sgur probleele pe de o pae iar pe de al are ecoru u cuoe auţie siuaţia d clasa reseci ec u poae lua ntoeauna o ecize coec; de acee oa ele care co elce ajoe bue s e rimiş Ia recor asabra oeaz eor ecorl satzaz cu eleul; a ul rerea eeului boul acesuia poae perepu de elei ca e u se e slbcue di aea pofesorulu ceea ce a aea ca eec scerea presiguu acesua F oial exis ş suaţ de crz c oesol ese eo sI e ele ro osaz a puţ obşut ar aceste suaţi rebue reuse la im (16 p 1 1 5) Peeapsa rrez o sur ece e schbar a co poreulu unei ersoae car ac s ecesae aie su e precauţie; asel persoaa peepst oae nţa s eie a saciue c ş ersoana rţ s alce sacţui; exs oş poblee c peepsele se pu rea ule sc ul şelor� copaul sau baa. De aceea omenul aplcri peepse ofeorl rebue s creeze co pe o eceţ mai ceea ce clue ş surle e izar a compoeulu eaz aea oaulu eeapsa ecie se alc ea; ea resuue e exelu reragerea rlegilo sau a cualo r ş releara paşlo ecesar per recşgarea acesto; cu ale cue ele rebe s eeag caceru zoru al eepei ar ş apl c aularea acesea depe uma e comoeul lor xs ouş esule arguene pora ulzri ecee a peepselor; asel
46
Dere edee ş reee în eduţe
dpsl prsupun apicar un stmu nplăcui sau uspndaa tmuilr car ac păc n cncpia ui Kasambi utilizaa timuilr nplăcu trbu vitată p cît s pat nu pntru că nu ar ava c ci din cauza cnscinlr scunda ndorit Părinii psrii ar trbui să-i bişnuiască p copii să l caă jutrul în zlvaa prblml idirnt d natura acstor dar ctul majr a utiizări stimui npăcui st cmoramntul d vita şi nu mplicaa adulilr (6 p. 1 1 5) Cu alt cuvnt compramntul inadcvat st întărit pntru că îl îndpăză p v d stimulii nplăcui; în us ctul pdpslor nu s traduc înttdauna print schimba aă a cmpramntului ndrit ci pintr- suspndar tmprară a acstuia n cncluzi alicaa uni pdps a tbui să rct umătoarl lmnt preveirea u agerii de la pedeapă: rtragra încuajăilr sau a privilgiilor rpzintă o ormă cintă d pdapsă cu cndiia ca paşii ncsari rcîştigăii acsta să-i limzi clui dsit ndirnt d cndiii lvul trbu să şti că pdapsa nui va marca dnitiv viaa ntu că în acst caz va ac tt c dpind d l pntru a s schiva; minimizarea repetării pedepei în viitor: în acst sco s utiizază duă prcdui în primul rînd lsira ca imă tapă a avismntului ar în al dila rînd încurajara cmntulu cnsidrat dzirabil în dauna compoamntului ndorit; eviarea modelului agreiv: prsupun rtragra ivilgilr în cu aplicării unor stimuli nplăcui şi încurajara cmporamn tului accptabil prin încurajări şi rcomns; în acst mod lvul nu va vni în contact cu un md agrsiv d pdapsă; aplicarea promptă a pedepei: pcdînd ast s obin maximizar a ctlr dpsi (inclusiv prin ctul d undă datoită psibiităii d a s stabili cnxiun dirctă într cm pamntul indzirabil şi pdasa alicată; reagerea privilegiilor ebuie înoită e moalităile eceare
recîigării lor: d xmlu dacă unui v i s intzic pati
cipaa la jcurl d p trnul d spt pntru că s-a bătut cu nişt
47
El Sta
oegi ese ecomdbl s spn c me v mt no c cod c pîă tc s se m bă c m; utiliz timnt/ pm btee eev v prm veiset do btee se vor retrge ee pvieg ş b po că v coia v peeps; oncvnţ ituinii pooului poeso v ce excep c de l lgom plc ceo cre greşec c e plce celş gortm deet e eev t î cpă" Dcolo e r ş recoă poeso ebe ş sme tî eve gvtăţ compoame eo l eev cît ş seectre e pedepse ecve gvăţ be ş persoltăţ ce ce greşt Deş peepsele repezntă cel m povt srme pc e veee ecţol exă ce pţ oă împreră cîd tiize ceso ese ecesră: î pml î c cîd ecveţ copormeeo eoe ee î e me îcî se poe recge l îce compomel ezb tetv; l ole î c cî cele eevl sî î e voee îcît î po ă pe ţ s pe se. eet e sţe exă cîev recomdăr pet poeso cre oăît că se mpe peepse eev: ecge meţă cţoeză olo cm rczre cee e sţ îe toe pe eev; cee poc esetee îeză c e poeo ş po eem ch pote; peeps mîe ge eev mîe ee mpoă meţee clml ee e ţe; pc peepse mo pc e veer l peoe colectvl; ş eev î pblc pg ce; ecompe eev pe compome ecvt; z eee c peepă pe compoet ecvt eoece po srge voe o î pocel e îvăe; peep eg clă pe cpe vle eoece e po proce esetee î po c poeor; meţ c oose peepe copole ce pbică c bee eev c peep pmă
4
Depe pedepe ş rempne n eucaţe
Sturt stabilşt ciar o scal a pdps lor: cotactul di priviri sm cu mîa ramitia rgulii avrtismt (maximum ti saciui dtiat d comportaml potivit scimbara ocuui ocupat î sala d clas imiara d la lci scrsoar cătr prii scrisoar ctr prii îtocmită d dirctor rfrat cătr dirctor avrtismt scris di para dirctoruui lmiar la şcoal o zi limiar d la şcoal două zil limiar d la şcoal cici zil limiar ditiv d a şcoaă. G
Howrd Mler profeor oct Lncon Uner ere p pe ce treue prcu profeo ncepu n colr pen promo un mnement ecent ce:
eorez n cr n et e teptr pe ce e comc er e ntret or de ce or ete necer; content content content; rdtor c te nţ c ee t; no prnţ n lţ chem medt ce p proee or de cte or ete neoe; oete cuntul "peocupt " pentru decre mot cem r comuncre preocpr tree pecc decrpt; n or pre mut; tzez pree mnte ce pen epnere mnd c dup cee mpc ee n cttţe proectte; ementez c n dou tre cttţ derte nd c nz de I o ctte lt e ezeze peur ntr n de c medt ce unt prete de cl dor up ce unt de ere;
f f
f
f
5
9
m ta
ac rzţa a îcutu r u vc ar c î mu acttăţr dsrat d v ră a draa să ar ca să suă "prt" mpcă v acttăţ dsrat saa d casă d pdă dacă u v c prtar cra ar trb să s cară să va rtara rsctvă avrtzaă v dsca î t ş ră a daa ca n ca cdată u v c vc ar î tmu c păsazăţ ssu prspctv î rapr cu v dă dvadă d mr atuc cîd st cazu u ta să cr autr atc cîd stuaa m acst uc (wwweutiowolo/ u/ur 55 shl)
CÎND ŞI C PEDEPSIM Interenţia erbală: e e reomnă m ca; izeaz itaţa pe a plca alţ elei; ntrete imitele; act c ateţe; atee a imbaj erba; cecent. e nu e reomnă: ecalaez cctl; ecaez upt pet area repectlu de e; aci prmiu fae; eatet; ameitr; tizei jaru.
f
Î g pdpl a m d oo a ae, e amm oa mpoa mom aă o Î g, m a pdp doa î o ompom pao pa, az o e zoa, ga mo Papa a î, î a o pa d paa poo, op ga Poo a g a a m m a uoa p îăo a a ooa o a u a gîd lv, , d aa, u aza d m pdpo Î papa ama u e ae, î uda îăl uo g, pa a o î ; pm pa î paa î o oma ugea la pdap daă aa a xpozv
El ta
picaea uei pedepse ese s de u coegu reg de sugesii peru colegii elevuui aat culpă ceste sugestii umie efece secudare, po da ee uui efec poziv mut mai impoa decî pedeapsa î sie Ee deotă coerea şi cosecvea profesoruui care sa dovedit sisemaic î apl icarea pedepselor fermitaea lui dar şi capactatea de a lua decizii rapde şi radicale î situaii coicuae Cum amieam aterior, dacă profesorl a stabilt împreuă cu clasa u se miima de regui aci apicarea pedepsei u va rei reacii afecive egative şi ici u va implica emoioal îtreaga clas plicarea pedepsei, cocepia lui Wrigh, trebuie îsoiă de o discuie lămurioare cu elevu, discuie foarte impoată, deoarece îl au pe acesta "săşi costruiasc aciuile îtru aume fel s le stctueze bazduse pe aumite cuoşie şi să e relaioeze cu regulile geerale O asfel de discuie va trebui s se refere la atura greşeii, s ofere emeiul virea căruia compoametul său a fost greşit să eplice iuea compoametului său greşit asupra celorlai Î e o asfel de iscuie va oferi elevului criterii î fucie de care s poaă face propriile evaluri o Wrigh subliiă impora relaiei tempole di greşea şi pedeapsă sfe, pe cî posibil pedeapsa tbuie să ueze imedia greşelii, peu ca elevul s sesizeze egăua cauzefec dire cele două iar lu pedepsei trebuie codiioată de mbuătirea compormeului Good şi Brophy au cut cîteva observaii relevate î egăură cu pedepsele şi cotexu apicrii lor a se recurge la pedeaps doar aci cîd comporameul iezira bil ese persise şi u las loc alteativei; pedeapsa rebuie utilizată doar petru îăbuşirea compoametului perurbator; peeapsa ar trebui s e cît mai apropiată empoal de ifraciue; recurgea la pedeapsă trebuie să se produc deliberat, şi u sub semul emoiei sau al uor impusri ecotrolate; foae util ar dacă elevul ar utea coşieiza mai îîi amei area recurgerii a pedeapsa respeciv ceea ce iar oferi prileul re uării la comportameul iadecva;
Depre pedepe ecompense
daa şi asrimea edesei trebie s e n relaţie directă cu gradu de nelăcere pe care îl va rduce, dar şi cu gravitatea situaţie cnictuale creat de elev edeasa ar trebi îsţită de discuie asupra circumstanţelr asura regulilr care au fst îclcate, cetat mai mult ceea ce invatul ar trebi s fac dect e ceea ce -ar trebui, c şi e cnsecinţele v iitare dac elevul va reeta greşeala De remarcat cfrm ur studii şi ceetări minuiase că pr fesrii şi elevii au percepţii diferite în legtură cu cele mai eciente pe dese stfel, elevii nu eacţieă zitiv la: pedeapsa cral scrisrile efavrbile imise acă, s e uşi ît sitaie rdiclă î faa clasei şi să e astfel ligaţi să supe irniile clegil, să e timişi la diectr Prfesrii cred c cele mai eciete fe de pedeaps st a sta de vrb într patu ci, a reţie elevul vinvat a şcal după rgram, a-l bliga la u eft suplimentar, dar care s nu aibă legr direc c temele ş lecţile, al bliga e vinvat să stea dup pgram şi s efecteze tema e care, în md delierat, n a cut la a de clas Mavi Marsall (8) cnsideră c edesele îl deteiă pe elev să nu-şi asume respnsailitatea petru acţiunile sae edeasa mt respnsabilitatea e pe elev pe prfesr; edeasa este prea des flsit în sala e clasă r a nevie acei elevi ar acţina înt- mdalitate dezirailă şi ră a pedepsiţi; edeapsa prespue mai degrab deendeţă fa de prfesr, decît faţă de elev; ameniţaa pedesei pate cstrîge un elev s se parte cum trebie în sala de claă, dar u î afaa acesteia; înaite de a ajuge î învăămîtul secudar, elevii a supat cam tate tiurile de edeapsă, de aceea acu u le mai a; cmpramenul se ate scimba su ameiţaea pedesei, da u este elc sigur c s-a scimbat şi viţa eevlui în ceea ce riveşte cmrtametul; edeasa este temprară şi tranzitrie; dată cu îcetaea ei, elevul crede c pate lua de la capt; edeasa trzeşte setimente de teamă, rie, ristenţă şi apăare;
mil ta da e aroduvă doae u îraeaă ronsa
baea ooerarea, moaa ozvă; pedeasa rezeşe resentmene ş narabl dmnuează moaa eeulu de a învăa ceea ce doreş rofesor; uzarea peds ează în mod automat o rela de adrstat înr rofsor ş ee aeasă reae de adersae oate aea drt onsecn "esarea pofesorulu p a edea ît supoă îane de a rurg la edeasă; un ev tsează" lmte aptabă profesoruu; uneor, acs lucru mpue reursul a auorte, dar nu neaărat ş Ia roedee une Rscurle aplcăr orcăre depse sînt sublna ş d ătre Davd onana larea edeselor ar pta detrora, robab p trmen Jung, relaa profesorulu cu elv (ma als dacă deasa est nedrapă sau are dre consecnă umlrea acsto); a rîndul or, ev ot dsşura stag de vare, prcum falscarea, pocrza sau cuna; trmn lung, aesa e po afeca rsonataa, ar p en scr, ar ua sbmna orc rmă d încredre în relaa rofesorel; edeasa î tansm ul o c nedortă, aceea că întodauna ce utc ot mne naă asra celor sa Prn dapsă, consderă Davd Fontan, profsoru susndă rlgle arbue unu ele nr a1 detna să n ma încac ant rgul sa săş odce acl comoaent consrat acabl în sala d cas; în conca Davd Fonta "toda d edsr cea ma cvenă ş, sa, ca a ecntă în c leor cooer st ustrara rbaă; profsor î mustră pe , aces acă mustara ş robema s înch atunc ş acoo; mstrara ral es aî d cntă nu că l ar nvoe d arobarea aduluu mzînd faul că el preş dea o aen adcaă dn pea ·acsua, l re acu ca eas anţe să aroatoar; acst uc s gat, prbab, d noa lu d ar, la car se adagă acea de resc d sne " 9 373
5
Despre pedepse recompense n edcae
eii se simt icnftabil şi nstăiai de gp casei dacă a p iedut apbaea pfesi, mai ales dacă pfesru este agrat e asa espectiă î ps, and în edee că asemenea pfesi sît adesea piii de cegii ca nişte adeărai jdecăti, eeii epe să aibă îdieli cu pii a ppia r aae O asemenea stae ste atît d nepăctă îcît se r grăbi să rină la n cmprtamet dezirabi, da pentr a benecia din nu de apbarea fesuli şi a scăpa d îndiei. O pedapsă mai aspră este cnsideaă sesizarea părnir c i ie la cmpament cpiuui Efec acesteia este mai mae eaece, dacă a cntia să se parte inadcat, va crşte pesiuna aspa ui da a şcaă, ci şi acasă. Stategia cetă, în acest ses, cstă di pregătirea nei scisi căte păini şi din cncarea eei pentr a i se citi scrisaa rspeciă eeui i s asigură astfel psibilitaea pinii e îşi ia nişt angajamne, ia scrisarea a trimisă, e scrisaea a ajnge la păinii săi D bici, acesa alge pima variantă, fap ce a deeina păsrarea scisrii pent a trimisă lti, dacă eevu n-ş respctă angajamnte O ată sancine tiizată cu anmiă rguatae şcaă ste legea csecinelr aturae şa cm aa David Ftan, aaea legii cnseciner natra în edcaie a st dmnsraă pen prma dat, c m ai în ă, de Susan saacs (933), a şcaa Maling Hse; dacă, de exempu, cei mici cntina să se jace deşi ser cemai a mas acata e permita să nze, dar cn vnau să mănnce, e găsea mîncaea rce, e -i mai sea nmeni dacă ee ea neatnt sa neatîmpărat şi stica un cru, uia dpă aceea să se dscrce ară l pnt anmită padă de timp (19 p 375) Este mai mt decît ident că se pt iv stuai cînd această mdaitae de a racina n pate utiizată de exemp, sitail î cae, pitre cnsecine, s-ar îscrie şi ăniea ee), da prced î sie mrită tată atenia, dearece pnerea sa în pacică î ajută să adă egăua cazaă drectă dtre aciun sae şi rztale drite ascia lr Legea cnsecin naturae aă că eli cae cmit aateri a înă mai epde şi mai temeinic dacă, în lc să i se apice pedeapsă "cneinaă, a ăa să xpementze
m Sa
cnsecnee ate e ă ia c secti ee ă nu se ănească fesu a tebui să aibă ă ca uata e im cînd cnsecnee acineă să e imitată e exemu acă eleii stică eeul es bne să e iai u tim e utilaea ui a acă ua temaă se elueşte se biui ă tei sau aune Ia cncuia că fesu se ăbună eibeat e i ce ce le a te eseimete eite. Reese că uata temaă c uncneaă egea csecinţ aae este decsă etu ecea acestu ti eeasă
Peveniea polemelo de cooament
abieşe îăiie adecvae eevio abieşe iveu aaiăii o de udiu abieşe caaiaea o de ieaiue oiaă abieşe omomeu de gu măeşe ae oibiee aze ae uui ooame ebao de geu: a evoiţi ă aşee ugimea şi dicuaea emeo iicaea oegio e. dibuie ouie î aa de aă î ie de domiaa omoameuui abieşe guuie de ucu î ie de omoame mobiiea ofeoui aa de aă meie coau ofeoeev: vizua veba e. iizeaă oceduie modeăii imiaţiei ec eu a imba od gadua omoameu AileD=24
TEHNICIE IFICR DE CMPRTENT ŞI IPCIIE R O A NEENU CSEI Stabirea unor mite:
CE SÎNT LIMIELE: expcă egerie ce şi consecee sip c cr; DE CE FIX LIMIE penr j o pesonă să eegă m bine crcmsnee preene ş pen o rie căre comportmen consrcv; STABILIE LIIELOR înăreşe eevu; jă săş cive resec de sne ne jă să eviăm coae zică repreend r pas în ju o personă să îneegă cum se po rezov prbemee CND SBILIM LIMIE: cnd n eev re incbi să dence egere şi consecee decve d are ouş cpb să îneeg i să zee mesju cprns în mee xe
Oric comportamt st afctat d coscil a; cosciţl pot prcput ca o rcopsă sa îtărr, dacă drpt rzultat comportamtul prsistă, sau ca pdapsă, dacă rspctvul compoamt slăbşt au îctază Plcîd d la acst costatăr, pdagogi au pus la pct aşa umitl tci al modicărlor d compoamt prfrat mai als d cătr profori car u sît d acord cu utizara pdpslor i caută căi opitiv drpt altativă Pu Lous o arc Maio, ticil modicărior d compoamt cupd i compot spccara comporamtuu idirabl car urmaă să miimizat sau îlăturat, ca şi a coporalui dzirail car î va ua locul;
Eml S
dcaa cms i a nl ca ss ca
nd, ca să a vt; dtcaa cmnsl ş ntăi ca v cntbi la sa cvnţi cpmntl dzi ab vitaa sistatic a pimli t d ntă şi cmns, simltană c apicaa ac tăi şi cmns smicativ n cmaml dziabil; ntaa dată a acs cs s înstază c ă schmbil d cmat. Î acs ctxt, in ntăi nţlm acl fn ca a caactata d a ăbi apaiţa cmtamntl dziabl; c a ct ti ăm nil oial, ca afctază smnicatv camntl lvli: a bţi atnţia pfsl, ia, abadzabaa pfli tc U caz apa l zntă cmamntl antisca al n lvi, ca at sst adsa p abaa stli casi, da ni ş pi dzapbaa i În astfl d czi, st cmandabil ca pfsl să i cmantl d capta a atţii la ca lvi spctvi c c bă ştţă (d d, idicaa ctn n cia), smlt c tăia atavi dziabi (d pld lvl ca ămn la cl s va cmnsat acdaa atn, mi, f d apa nnvbală tc.). Flst sistmatc, acst cd st til ş at staţii: - staa d va c chii dschiş; - şcl a cnta ata n lv asa tmi aat n c; - absn slcităi tlnii lat d actvitata şcă; lvi ncnicavi ş actai; v ca ncalcă l l clasi; - aci xaat cdi d st; - insnsbilitata vi faă d pblml cllalţi ; cmamt antiscial; hiactivtat; - l psă d sct
Cnstatăl n ccti xtins (fctat d D Thmas, W. Bck şi M. sn) ctă l fsli dca
8
Despre pedepse reomene edcae
şi îtărirea uor comportamene dzrabil ca ş în miimizaa u emnarea comportametelor pertratoare eant ete şi poiectu lui J. awnce D. Se şi P Youn eşurat îo claă cu problme apari uni şco diro nă defaorizat Caa cpriea 32 d eevi c coeciel de itelignţă b meie mtă rial i şe dinre acştia apăreră c pi o dată n faa unui bna. Tehicle fooite de grp de profeori ca predau la claa repectivă a conat conroul itematc al comp elor pmiere acordaa enii crajar) aordat p copormnte dezibie şi igna comportni iacva reşte cu excepţia itaţiior î car acea pta dgner crajri izat în cal aceti piect a fo: prmii d toa flri acor date atî pentru munca academcă a eevior ct şi petr compamn pozitiv atenie acordată acloraşi eevi aniftaea itri p oata lor aordaea d prijin porira pci e e a vior (prin repcl şi conidrţia pe ca maifta profrii) Concziil proicti a fo ătoar: îcurajarea e nret tic pn bătăţirea c poramenui lvior; c cî t încrjat ai mt pent for dp a ptru cm poramn c atît eevu va trdi mai mult; n profeor poat îndi că a încraja v d în pctică cri pot ă nu ta chiar şa; de pildă ca c prfor condă a îcrajar per ev poate dovedi lipi d nicaţie; coporamn paor poa adea at dac igorîdl profeor priă v car comort adca; în c c reacţa de ncrajare a prooui tre ă promptă; o ată ca d a cotrola copoament nepotrivit t ! igori pur şi impu dar ă premiezi prompt acaşi le imdiat c copotă adecvat; a te mişca în jr lii d caă pnîd " ie " a "Corct t o ca d a lişti vi cai rpecive şi d ai dena ă trea c apid a ca ce a de c în moet rpci grprie mici pot îcrajate î mo iiar;
59
E S
ncuraarea uni eev pate incde dic nre pat chi nainte au dpă ecie dicuiie egate e arcinie şcare (teme pentru aca crări
crie tee etc) pt fite pen ai ncuraja pe cei ce îşi prpun diferite cpri (caterae a mai prne ecît cee xate e ctre prfer) prfe treie ă rteac ncuaja chia cu ricu e a exagerat cd ncuraei n eev feştei imaju au aigurăte c tea înee; a expune ucaea unui elev n cri pecia amnajat (aă e ex pziii hurile şcii revita şcii) ete un emn vizii de înc rajare dicuie reaxată (şut) penaizată şi p un uiect cari intereaz în genere pe adi ete at fă emnicativă e încajare O atni apae acdă actr thici ae micărir de cmpamen şi Davi ntana te n Pycholo for Thr paragrae întrgi e cupă uiect rpctiv Cmptaent eevi epreznt încă necunctă pent pri apt penu care cntiti şi ră majă de tr itaia nu e prezntă cu mu ifeită nici în cazu prrir experimeni n p aceştia şti că nici ana de care dipn în cazu nr prme de cmamnt nu e prea ecint. Ci ai peimişi cnider c autitata preuui e ndamntează pe un e d păceaă dearece mijace inteveni a actia e încadază trict în ii xat de neceita przenei rvani dcainae Cu at cuvinte anciuni aă eevană educaina nt aaie decaicant ntru n prer uni avînd chiar fecte juridice acra cntractui e muncă). n chim dă ncadrează înt paameii reevanei ucainae inteniie prfrui nu mai cniti amninae cint petru a ca deapajee cmpamntae D ace Davd Fntana cntata n aaă e fapu că aaă incint prferu ca apă trategia ameninărir cntant a teui ă e
60
Depre pedepe recompee în euae
ntebe, de asemenea, şi dacă eamente doeşte o eaie baată pe ntimiae c eevii, avnd n vedee că o asemenea eaie povoacă antipatie ecipocă şi ipsă de espect" 1 9 p. 355) Da ce este aceea o pobemă de compoament? O deciee oae simplă a acesteia se obine pin apotaea oeso, sbiniindse aste dependen evaăilo compoametae de eaia eevi c poeso: elevl ae o pobemă de compoament atnci cnd poeso consideă espectiv comptament ca nd indeziabi cecetăie de teen eevă aptl c în îvăămnt pia şi gimnazia, poblemele de compoent sînt povocate c pecădee de băiei, şi n de ete: apotl este de apoximativ 3 a 1 apotaea a poeso şi a standadee sae intodce şi o notă de eativism n apeciee, avînd în vede deosebiie inete dite pesoaităie, etaităile şi cteiile dieiio pesoi ceea ce n poeso poate considea deajat, n a caja şm.d Astel: n poeso poate accepta ca eevii să vobecă nt ei timp oei, n veme ce n at poate ce linişte absotă Un poeso pote accepta ca eevii să vobească neîntebai î timp oei, î vee ce n altu poate ce să idice ma şi să aştep peisiea sa. Un oeso poate încaja o anmită notă de amiiaitte n aia s c elevii, în veme ce n a n pemite decît eaiie omae, sobe Un eso poate accepta momente de neatenie în timp oei (consdende neente, ca tile ca paameti ai stăii de oboseaă eevio), în veme ce t solicită ateie mximă şi cotiă etc Cecetăile specialiştio n ştiinee edcaie deonsteă că maea majoitate a pobemeo de compoament se însci e coodonatee no petbăi mnoe vobiul nînbat iaga
la zolvaa mi zgomo nul compoamn nu înu otul acva c. chia daă snt dejte petu ofeso Ee n se însci totşi în egist majo, de ti: aacul vbal al pofoulu violna zcă iuga şi atee Ca ta, poeso
tebi să se întebe în p nd dcă sitai imne neapăat inteeţia sa, dacă n cmva eacioneă exageat consided că i este amenită toitatea: oe că gp păvăgeşte desp muca pe cae o desoaă, pote că ea imps stdade p idicate, a
6
E
ta
ac l a ş upra c lau pu an oa c uş a crat co odcîduş radcal copoatu c Aalduş proprl coportamn proforl poa ajun a cocua c fa a fos cl car a nra cl ma mul prol: sndu-s jn cîn nu r caul ctînd v ş rrupndu pnru orc ac d îcr ş naordal au nconan ş con c Atfl a xarrl profsoru v au pus ş în od xgra ajundu la o spral prcloa a drapa lor coporanal Înr-o asna ua prma msur a proforulu ar ru s consa în rvauara ş rvura proprul coportam fap c u xcud dl varaa vov lvlor U lv cra cotan prolm nr d or ş profsor dar x ş lv car vor suln a încput c -au horî s plc în c u fl a an or au la au profor; în caul lor, proforul poat rcrg la tcl ocrlor comportamn cl d ac p u co un paacu ar pr avaajl c prm proforul o anal aplca a comporamul codra dra, ca ş a facorlor c par rpoal d dclanşara ş ura coportamnulu rpcv n ac cond, proforl îş poat ana u aamlu d rag corcv ca rpun la prlm cra lv rpcv (at, ama ra pot a nun p n l hcl d modcar a comportamulu au drp por ora condonr op a l Sknnr; a d a aca c o înrr pov (au cva prcp d lv ca o înrr pov, ndpnd car d na proforlu mrş proalaa apar comportamulu cora dral, du cu o îrr atv (au cva prc d lv ca o înrr ngav, npd d a proorulu va ava rp c cdra proal coporamlu conra dral D mu or prcpa lvulu dfr d a proorulu cu prvr la ca c dorş a o îrr pov rpcv ngav pl, î caul unu lv mdocru ş ca u rşş ara aa proforulu prn rll al la îvur u
Despre pedepse ecmpese în edcae
mamt prbatr pat ctti cal d a i ata drtă şi dş prfrl va tiiza tărir cdrată gată va va că prbalitata aparii cmpamtui rpctiv u va căda, c dimptrv; mtiv id atia drită lvul va cda tărra gativă ca id ua pzitivă. ac prfr va trb ă att la rmătarl maftări cmpamtal al lui c ctat ajtrul prfrui mai al iuai cd im altciva ac; fră prfrli mci caduri c arcar rgulartat; l aştaptă frct p prfr pt cărli au mici rf; t ttdaua gata ă ajt p prfr la trbr mărut ă aga aa ci ă ştargă tabla ă adcă aparat tc.; şt cvt p prfr drumul cătr caă; trimit criri afcta prfruli. Prblma car apar t că uii lv au ralmt vi d ajutr dar l prcp ca p rcmpă ca c duc la agraara cmpamtli iadcat caşi t ituaa c vii ili ca agită pri claă crcd atfl ă cştig atia cgilr a ă dmtrz ui grp că mrită ă primii pritr mmri că ît işt dur şi că au curaj. Utilzara ticilr d mdicar a cmprtamtului va dbta pri labrara uui tal car ă cupridă cmprtamt prtrbatar al lvului rpctiv urmd a ctata rlativ rpd că xită u rpri dtl d limitat şi trtip răpuril uzual al prfrui prcput d v ca tăiri pzitv prcm şi altati la cmprtamt prcput drpt rcmp; u ama tal ar puta arăta atfl Compomul vuu
ăpuu pofou
ee a dup ceperea oe
proesor spe: Ţa s e attea s ma
ee soate e poesoru cer aest
proesor spe De c c eea c se ere?
z
Em ta vu cacă mt aătînd ca că t ictiit
l cmntaă acaic că, di, lvli at c ă intat
vu vbt cînd tb
pl i c ă n vbcă nnbat
v şt tnnat la ntbar impă
fl înp lcia şi pn Ia îndială pibi lităil intlctal l lvuli
lv ănd Da p mn nu mă întbi nicdată nii
?!
ima a a bl ă aă viă naga gamă d mpamnt a vli, da i ănil pfi; ain d a did ăi himb ăpnil mama, pfl a tbi ă aib n vd ăa ap: dnia aă a blmi; dimnini pbmi: t d gavă bma d mam; adnt i ninţ: blaj i ăii; iaa intni; dlaa invii a aa ma i aaliz a ai pai, f va ntata ă, dpa d a p a pdapă, ăi a (im iit d valn daţinal n fa d ă ăaă al mptam nida inapabil aă da d ni a mlitdi d a, din a a mai impană pa a mdi faia vl pa vi dit- famili d iga a d a aag aţa lali a aa d a dvni na nţa adti ininabiă nia d i a i, a i tvă pt d in i i tait imnt pii al impa; d aa va fa aţia ină d vi a pfi n ignăii al na
6
Despre pedepse ş recomse în educaţie
Daid Fonaa considră că na dit odalită c ma tii zae d a ara atna st aca d a ac a ra clorai să aintim ş da că acst procs n st n mod csar n conştnt Compoamnt copill n s aşadar o ncrcar iată a cra prol profsoi părinilr sa colior ci o i cod ionată asocată noii sal d a i s acoa atnţ U asf d com pont nmit «comporamnt car solicită ania» st cnosct ca ind o cază majoră a pmor dn saa d că" 9 p 35 ara lli poat mrăca şi o oă lipsită d arsiiat dar n mai pin nrijorătoar: d pldă l cază s poat adrsa constnt prfsoi n timpl ori poa solicia ajtor acst atnci cnd st idnt că n ar noi d aşa ca l poat aştpta n c dimnaţă pntr ai spn c s mai orşt prin şcoală poat rmn dpă or pntr a pn a ocl lor anmit lcruri din sala d casă poat cr prmisina prosoui să nsoţască pnă acasă poat săi timită bll nori anoni car coţin d cl mai mlt ori msaj itim d afcin şi amiraţi oat acsa st smn a noi ior d ajtor ar profsorl poat scopri dstl d pd că răspnsril sa dtrmiă crştra insistnţi acstora ndpărnd d ci ş d rsl clasi lţi li a noi d na coior n a profsor; cnd i s par că n snt doriţ n aca casă scopră prin coniţionar oprantă că modaltata d a accptaţi s d a prooca atoriata profsorli n orcar di acst sitaii procd isării compormor problmă şi a rspsrlor za a profsol rămn priml pas thnica modicărilor comporamntal mător pas constă n ntocmira ati lis să cprindă compormnl dzirail al lior dar şi răspnsril profsoi a cr acştia racină poziti dpă mod:
opor
Rspusu prosoru
evu tră î ă îait d pfrul răuă uşa şi-şi îpa liei peătş matial pt îep leia
65
Ei t
-
ee ş scote ţi ceş p c coegii
eeu dic î pe rspude îtebri
eeu îşi ede de e ui
profso îcepe ecţi pofes î igor şi ueşe pe tcie de e s u greşesc şi s-i sce ecţi
prfesu ese ui de sitie şi u zice imic
obat că roforul mlţmt ă ignor itmatic comoamntl dirabil al lvlui Aadar n loc ă rină atnţia actia i vntal ă rcomnz lvl contată că t ignorat n continar; n acată itaţi nu t d mirar că la or mătoar va nc dn no ă dranjz i ă cr roblm avid ontana liniază ncă o dată raia dirctă dintr comormnt lvli i al rooului fat rlvat d al i d thnicil modicăror d comoramnt "Poblml d comortamnt nu nt d in ttătoar l nt cnru ni itm d for car l cră i l in acă vm ă roducm o chmbar n act domni bi mai nti ă modicăm act or n cul comoamntlui rorli n ala d claă act lcru n namn dct abandonara rănrior antrioa i alicara oliior altativ gndit n a doa lită" 19, 39) C alt cvint lvl t ignorat dacă manift ntr-o maniră inacctabi (d ildă intră n claă mai ti cnd mult gomot dar t altat ritno i i mbt dacă ar n comortamnt dzirabi d ildă găt n ala d cla a ncra cţii au intră ră a nrzia i r a dranja cinva Procdnd atfl n tim va contta o chimbar mni cativă n manira d a a lvului comoamnl rrator ind tot mai mult nlocuit d lmntl car a fot ntărit d rofor dci acctat a ind dirabi avid ontana n ită ă blini c ot nrgi i cr "igur or xia i momnt d tgna a d c; nori lvl va arcurg jmătat din ditn căr
66
Dese pedepse ecompese în edce
scmbr oră prosor src upă c luurl D m plu, dcă ric m ş s rug s răsudă, ot căd ntţi u rsus isol, szţi, c şi situţi Sgr op un profsorul rămn c gor ş ug p lci � spudă Î mod cor, că ul ofră ăsus cum, r gşt, profsoul bui să rcomnsz ptun mbt şi s cujz, n d um lc să spund (19 p 360. Est mi mut thnci g d conio ort (17): utizr rcomsor cr pot d do lui: co n itn ( uo tm c s ic gl, c p uşo) şi comn xt ( mi li s dsşo o ct cr l g, dcă tmint m m pd tilzr uor cosumbil: dlciu tc, o obict c s ot mni: juci c, uno jucrii di omul dozulu, stimuio soc: rmii tc , o sm: st c ; ă ot tili rcomps t bni su lt priilgi scl: bi l m, l mciuril d fotbl l coc tc) Îăil ci ri rofsor ofso şi d l l l Addiso ş Hom ron c mi tirio r sbliniă c l o nmit rst (ntr doi şi şs i), coi st r mci t c lgri smicti Î ntr cin rspct tol ncii: - tăi st mi că dcă i s pc lui ntu c o prmşt (spctr icipi st c tt m ncs cu ct lul st mi mc); tbui i scoril t sc, f ct s o stbii o gtu dictă t compotl doit ş ri; - ntir r trb s coscţ comomuli llui ş rb cort dor r cotrbls mstări p compomt tror; - rcomns tb cotă c tir ( cst sns, s o impot corctr rid tmlo tr csă st nct lul să potă stbli cş găt dic nt o ds şi ot mi);
67
i ta
tmp at cmpese e reae c şi cele pteale tid se dpre ceze: structurarea lecie tr succesiue de pş bie deiita care să se cadreze tr structur vizibilă petu elevi; utlzarea gio ov; mptriva acestra exstă ma multe beci - u cieaz dect pe terme scurt; etic are drept cseci umilia elevilr; - prfesrul trece cu vederea viea iar elevul ar putea s imite; - prduc eecte emiale frica de şcal stiltate rie; elevul se simte edrit ceea ce are drept efect scăderea respectului de sie; - există mdaliti umae mai eciete de a iteracia cu elevii; - scpurile educaiei pt atse pr mijlace aresive; - pedeapsa ecietă trebuie să e crect "pramată" durata ite sitatea şi specicu e trebuie bie echilibrate lud csiderare att factrii de mediu ct şi cei citivi. xist i aruet favarea utilizării stratiilr crective - uele tipuri de cmprtamet st att de periculase şi de iaccep tabile ct u las prfesrului ateativă; - dşi prcedeul tririlr est util cultivarea ur cmpamete deziraile u este uşr dezvăl cmptametului idezirabil dacă se utiizează dar tehia tăririlr deci pedapsa este ueri e cesară; - strateia crectiv este ma eciet dac este aplicat de pării care fac acest luc p u fd de căldur i draste; u există dvezi că pedeapsa sită de fdul de căldură şi dra ste adecvat creea ruptu t pării şi cpii Cele mai eciete strateii crective st pm este ecit datrită lăturilr cu sciaul; eciea sa se aplc atuci cd este specic ( "Nu mai chide ereu pearu te r piedică să mă ccetrz " este de pre rat lc de "Nu mai face aşa"); este aplicat di aprpiera elvului Reprimăril "petru urchie elvului aat culpă" st mai eciet dect reprimrile spuse cu ce tare; ere elvii tebui premiai pubic i certai tre patru chi Reprimările u ciează ca zul ur cmptamete vilete;
B
8
Despre pedepse ş recopese n ecae
liminaa tmpoa et de tri tipuri:
zolarea rdcă problme etice; excluderea de la activtăţile aate în deşurare faţa la perete etc.; eiminarea dn cadrul activităţilor dar nu ş d ala de claă pent a puta vedea pe ceilalţ lucrnd nu exită uciente cerctăr în domu dar e pare că aceată trategi ete centă. punul npotivit ot: preupun pierdera unor întăi de pildă, uitatul la TV) De curnd a nceput ă e arme o altă abordare n cea ce priveşte tenicile modicărlor de comportament aborda numtă o bhavioit şi care ncearcă ă releve neceitatea d a tudia mdul în car e produce compontul contextul acetuia nalza contx tului facliteă nţelgerea complexităţii interacţiunlor dintre motivaţia intă a lilor nvoa de atenţie şi facti exti incluiv motivaţia exteă; poate înelege atfl mai uşor modul car înt " fomaţi elev comportamentul aceto precum şi poiblităţile pe care le au poo de ai uin prn propriul comporment bordara ecobeaviortă e întmează pe pat principii: comportamentul t determinat de modul n care ndividul ntepretează orice ituaţie dn care face pae; d obicei xită ma multe moduri valid de a interpreta tuaia repectvă; dacă intrprtaea cimbă va cimba şi compoamntul; cimbaea de compoamnt va inuna perepia şi comportamn tul clorlalţi paicipanţi la o ituaie dată. De exmplu un lev poat întreupe frecvnt lecia pntru că percep activitatea din claă ca pe o ameninr iar întreruperile reprezntă ingura a modalitate de a e apăra şi d a-şi pătra repectul d ine. Profeorul obervă intenţia vădtă de a urba lecţia şi ca o raţi oarcum pontană trece la rprealii deoarce conideră că numai aşa va inuenţa în bine compoamentul vitor al lvului turbulent David Fontana concidea: Dacă proforl poate dtermina levul ă accpt o altă intrprtae cu privir la natura ş copul activităţlor din claă prin accntuaa laturii nonamnină toare a acetia şi prin protejara rpctului de ine compotamntl
Ei
S
eeulu e a chiba inernţa unu poam elibea e oicae a coporamenlu 9, pp 36036 1 ) t ş obţii în rapor cu tehnicile moicrio e compora en în pul în, eşi e or entca tipurile neorite e compo ament şi e or aplca proceuie recomanate, a putea nu urin nici o chimbae pozti în eu e a al eeuui, ceea ce a înemna c poeoul nu poate uiiza înriile pe care le in enioneaz ercetile ree c acea poiilitate eit, iar punul a o aemenea tuaţie ete moeaa Moearea în ean uţinerea coporamenuui cae pae ce mai apopiat e acea conera ezirai aşaar, eşi ete poibi ca un ele nu nre nicoat niştt şi la timp în ala e ca, totuşi e a inra uneor ai linişit, iar proeorul a aproa şi a întri eact acete ntrri mai aproape e normalitate Cercetie arat c, treptat, prin moelae, comportamentu e a apropa in ce în ce mai mult e comportamen acceptai" ( 9, p 3 6 1 ) în a oilea în, eşi ete animat e cee mai une intenţii, proeo ru nu poate gnora orice tip e compoament pe conieent c nu treuie tranmi o întrire eeuui repecti e pi, nu e po oea acee copoamente care îi rnec pe ceialţi eei şi nu e poate tolea inolenţa ete , tocmai penr a nu eeni epere pentru coei Proeor are reponailitţi n oar pentru eeuproem, ci şi pentru coegii aceia a chiar şi în aceat ituaţie, ricurie înt mlt mai ai ac proeou e la cpin e rie au e trae ecît ac a continua enin actitatea, r a e a cîtuşi e puţin aectat e protiie uni inur ee ( 1 9, p 36 1 ). Eit, cm ainteam, şi ituaţii extreme, care impun renun ţaa la atea întiilor compormenui poziti, poeoru in neoit recur la eliminarea eeuui in aa e cla ac ete at aar in ca, eleu nu mai are poiiitatea oţinerii recompeneor n paea proeouui (cîştigaea atenţiei proeorulu, repecti a coeior) ar ac, aşa cm a ut, tocmai neoia e atenţie a eterminat e poare necorepunztor, ee e a pictii oare
70
Depre pedepe ecompee
edcae
repede şi va ori să se retoarcă saa de casă va obţie asa doar dac va accepa s se poarte î od corespuzăor Dac va îcca eeere eevu va rebi s iasă i ou afară Î geere, cosider David oaa, îdeprarea eevior di saa de cas ese baată î uiii ai eoarece e vor piere eeeee de ecie predate cî au fos afară, e uşa poae avea o fereastră de sic ceea ce e va perie s se srîmbe a coegii or, disrîdi, e u e va păsa pur şi simpu Cerceărie a suera că obiecţiie aterioare ai pot aduse dacă şcoaa ispue de o saă umiă "e izoe sau e deeţe, ude ee respeciv va sa sub supravehea uui ebru a persoaui şcoii Î îcăperea respeciv -ar rebui să se ae ai u de doi eevi î aceaşi imp iar edia abseor de a ecţie u depăşeşe zece ie, adică o perioadă e ip des de iiaă ee obiecii viează siuaţia î care eevu ar pea ăsi ds traciv depasarea repea pî a saa "de zoare şi îapoi arşi, cercetărie u co aces ucru ca pe o rg e arduse mai derabă picisi ş oricm eprouciv, peru c, pim-se pe drur, ese ipsi e posbiiaea de a oţie aeţia Aşa c, up o perioad iiţia de amuae, u va a a fe e îcîa î pus, derajaţi de preumbarea aceasa repeaă, ar puea iervei ciar coegii peru ai cere să se pooească Aaizî comporaeee accepabie, profesor va tbi s sabiecă o ierrie a or, precm ş ive e a care ese evoit să itei reţ epo a sregia odicăror e copor ae De piă, ar puea decie că siuru comporae perrbaor e care î va gora va ira omooasă a eevi saa e casă cu ceorae tipur e comporae iezirai, se va muţm să iterviă vera, dar irarea zgoooasă va igoraă siseaic şi o ssemac va premia iarea oaă a eevi saa de casă Poae că ar mai rebui cue o oseaii c prvire a eice odicăror e coporae: î pr rîd, ee vizeaă excusiv eevi cu proee eevi de aces ip sî escri ca deoîd moaii de a care a efece iaccepabe aî er coei, ct şi pe ei şişi î aceas caeorie itr uşor eevii izoaţi sau cei reraşi, u oar cei obraic
Emi ta
Î u uui ioat unoi hia ou rooru a
apoa a tinanii i ompoanta î ntşt mou a a în urm otuio pu ata a a ii pi tr intaiuni u oi pofou î a abandona ii pnt a oupa ai i u pob on a, pofo îi întrşt atriii ompomntui ioat ( r doa atuni bnia d atnia pofouui, şi n a oportanti oniat noa r a pi n intrain noraă u oii nu mai bnia atia pia a atia oou tbui opn u atnia a u doar opo mnt ioa a uui i n piu n pri uri ut iia oai; ana tui rbui ua ara a n t atiităi şi atnia pia a poforuui, puin pn în pijinu oaona ( a at tiii inrant ar d şoa în adu unor upi oi ooiara ntini ai, dobînia pitnii aoa o dodi it pntru uina ui opon oia (19, p 362) n a oia n ăn dipa piitoa a niu ridia d anipua p a at tip thnii î oni; n a, -a ai puta pun ă hnii n inopaibi o oo ar uin nitata iunio ount in pa io ndifn prpi, thnii odirio opo rprin ato pai nprt pu pofori, pn aa ani pofoui upra opoani şi upa inuni ai upa or oa paa ob a i po riă n tni obitii, a ata şi foar unor oii (ni d t au î aşi ni; rain pra îvăţtă ii a opo n oditi ndoi a in prin indi or xprin in, aa a î rp d rini; aa ania pa lg fculu opo prin o onştint ionştin a onin oidat rpi diabi;
72
Depre pedepe ş rempee
eduaie
accetuează iporta coeti eei se coporă n odiăţi iacceptabie di cauza ierpretării reşite a actorior de edu (iterpeare ecobehaioră)
De avut în vedee în stabiea mitelo
ara dispnibiiae penru puncu de eder şi senieee eer; ai îi, î reaţii de cperare cu eeii ( rg/uţec); ceea e spui rbuie s e reznabi şi pa nri; acrd aenţie ibajuui nnerba şi paraerba; cncenraz-e pe aspecee pziie; ceea ce spui rebue s respecee drepurie piuu şi ae rege enri în deniu; eric dac iee a fs auzie şi înţeese; acr ip eeir penru a se gndi ş a ua deizie; nu încerca s anuezi cnsecinee rangrerii iier ec
DMONESRE ŞI MNGEMNU CLSE Stdiid idisciplia di sălle de clas Koui a js l coclzia că o mustrre veită di partea prfesoruli are u efec semicati umai aspra elevului aat "î culpă", ci şi asp restului clasei Koui a mit acest efect, răsî asupra elevilor cre -au picipat la acul de idiscipliă, efec de undă Î mometl î care admoestează u elev, profesorl trebuie să aibă î edere şi im plicaţiile care pot decurge î raport cu restul clasei, idcă ele sîn de eglija De pldă cîd elevl admoestat ocupă u oc cetral î maricea sociometrică grupului (aică moritatea eeilor î recuosc drept lider, efectul de udă este semicativ Dacă profesorul reşeşte î etativa sa de şi impe corolul asupra elevlui rbel, ceilali membri ai gupului vor accepta mult ai şr autoriatea profesorului, pe care l or recuoşte dre mînă ore" Dacă profesorul eşuează î cofrtarea cu eevul respectv, va rebui să se ştee la acte de idiscipiă tot mai umeroase, deoarece restul gpului va cosidera că acesa poate stăpîi stuţia fectul de udă va iueţa poziti compormetul nui grup de elevi dacă iteeţiile profesoruli vor ave cîteva caraceristici: cle nnsgenţă cene elevulu pe eă nu pe pfes spe sdee enă elevlo cu pesgu dc în cdul gu pulu
ceste cacterisici au ct obiectul m muor cercetări le ui W Gagey 20): cle admoestarea reuie să disigă clar îre porametl deviat ş comporametul deirabil Ase, "erge, taci di gră şi eiă exerciţiile " este de prefea lui Îcetai cu
Sta
ob în sp cs ", doc msaj ul ste cr şi vieză ecentarea pe temă a ee vulu i;
- intrsgţ: ste este m feă, re mut greutt st uţtă semnctv e gne e c eevi u j ese fesr n cest c, nterenţ rfesruu resu une esr cătr eevu iiscnt, nsţtă e cmnă e genul nceeaă iit" nnte e ru lecţ, rfesru r trebu să tete nre ceni ; cenre pe e mnestare enită n rte rfesulu trebue să rentee tenţ eevulu nscint sur srcini şi cnsecnţelr nenelnri ei, ş nu sur rfesrulu su su r relţie eevulu cu rfesrul De cee, ese inc să su: "Gerge, nu m vrbi ş urmăreşte emnstţi, ltfel nu vei şti să vi tem entru csă" , n c e "Fii tent mne " - udiee eeior cu reigu dic: esre nuenţa e cre te ve ur cerlţ cnuntare cu semene elev, mtt nceutu cestr rnuri Prntrun mngement ec vt, fesrul se te flsi e " ieri " elevior c e evărate "stţ e lcre " semnlelr itive e cre reşte să le trnsmită gruuui Dar trebuie să rceee cu multă grijă, entru că t mlcte şi semnlele negtve pe: entru Gngey 20 srime mlică utlre menţăr su tehncior vlente e cntrol, cee ce v eter min (c o robbilitte estul e me) efecte e ună negtve n rnul elevlr re, resentiment, sentmentul neretăţ, senti ment neutinţei etc. Aceste efecte vor nuce comortmente in ele n rnul eevlr ce n-u cet robleme şi vr nuenţ negtv erceţi r sur rfeslu (e ă, nu-l vr m stim) Întruct recurge roceee cre t ve cn secnţe ult lcte fţă e cee scntate, srime n-r trebu să fcă re n rsenul" ofesrlr lisţ e exerenţă
De edese ş ecomene edţe
Despre e îsţ
îaţ s ecşt cîn îcep s te supe ş s e s eaece ţe e atua au s se treze şi s arate atctr; exsteţa sategr de aae a c ria îcepe ş fac sţt pezea (spaţe pexpraţie et rat pî a zee pmbaea, eamea uu ş rsu prfesuu etc); gîeşte îaite e a rb, ma aes dac sii c ei is (ceea e spui a ieţa sig ceea ce eeu a ae sa a spe); meta, eric a rspsu tu este sacasti istt, eptis etc; utzeazţi cea peru a te ama şi petu a tasite seaţa e ct şi eeu; e stgtee în aaea unui t e cae rase autrtate ş cgere 2
C SE D ORDNE I NSRUCŢIUI EVR a putea spue că abiliatea e a da istucţiui sau ordie este oarecum aturală sau, dacă u, ţie oricum de elemetele compoete ale uor profesiui Deci petru a face uz de această abilitate u este nevoie de recursul la arsealul rtorici hiar i în absea ecursului la retorică, creem că î aumie limie, abilitatea de a da istrucţiui sau ordine uui elev/gp de elevi poate îmbuătăţită Peru Louis Cohen i Lawrece Manio, această abiliate se poate escompue î uătoarle eemete cnn foă e expese aneă e expie i cnex. Fiecae î parte are olu său, dar efectul mai depide şi de codiţiile î care se exercită ailitatea de a a orie/istrucţiuni sel, mai îtîi trebuie oţinută liitea î clasă şi centrarea ateiei elevilor pe cele ce ueaă a spuse ( Încetaţi lucl, vă rg, şi faceţi liişte") şi numai după aceea se pot comuica stcţiu ile/ordinele Maiea de exprime a istrcţiunilor este, de asemeea, impoată î acest ses, profesorul trebuie să evite două extreme pe de o parte, u trebue să e pea aspru şi domator, iar pe de altă pae, nu trebuie să e nici prea timid şi necovgător Î primul caz, va iduce teamă şi retragere, î cel de-al dolea, nu va obţine ceea ce -a propus M arland (12) recomandă exersarea cu gas tare a ablăţii de a da ordine/instrucţiuni i u autocotrol sporit î clasă, care să permită îregistrarea reacţiei elevilor n cţie de ele, profesorul va opera necesarele ajustări n genere, istrucţiuile se dovedesc mai eciete cîd sît rostite îtro maeră poitivă, nu egativă Astel, " este e Să pezet marţi la opt petru rcuperarea la istore " preferat oulei Nu întîrzia la recperarea de maţi"
S
ln (12) vezeză s e de eme ne nscţni sel ermă s ne neă nscne se e m n ecce. De cee este eferl c fs să lzeze fl ă rdce m cei ce n hre en lcre de cn , i Are eve cev de hrtie enr ce de cl De semene, n ee dă ltă insrcţne pă cnd fe srl n s cnis că prim fs ţeleă de către i elev În cee ce pvee rdinele ele tree de stfel ct s centree elevi pe srcn pe ce de delnt, pe stţi cet, derece cest mieră relev enţ prfesli de dect relze srcni, ş n tsfrmre sei prte ntn c circmstne le, ese eciet c prfesl s nsesc dn c raţle cre I mps, cee ce v sge ntden ţni pe ce este czl c dl espectiv să e scl De ltel, dc n sl de clsă cţe dej ssem de egl e ce elev I cceptt (ri I negct c pfesrl), n m sn necese ele de ecre d cd prfesrl ese evt să iv Ordnele n teie scite c stre de emlmre prfe sl, f ce r pte ez resentmete n rp c persa s De cee, le de pl mi fce glge cl spe m si să vă t spn ces lc r trei evtte Ordnele n tree exprmte c vce plnge s dspert, relevnd mplict e sile, e eptnţ prfesrli Amele sitii det slăcne, ia elevi v i s prte Vce cre expim rdn tree s e ec htt cldă mptae st eptările prfesl rpr c recţi elevilr l rdnele sle, derece ceşi tendţa de răspde m degră teplr dect mesjl cţnt cvte Şvl prfesrli v terpettă medt c sem de slce, ar elevii vr recţ c te. Ls hen şi Lrence n ar c ş ctextl verl l mesjl este mprtn mesjl cţint tr d s t strcţne tree să se disngă cl de cee ce prfesrl sps
8
Depre pedepe ş recompee edcae
înane ş mai ale de ceea ce urmeaă ă pună după ercutana nu ordn a mult dminată dacă n a eşi î reief prin tmru ton dnamică maneră ş teă de rotire Sînt mportane ş ncronarea foloirea judcoaă a pauelor ş a ăcerii dinamica vocalelor ş exprea fee 2 p 22) eşi eca în pare par neemnicatv intea acetor elemente în peonatata prfeorli î ofer cu iran o manieră ecientă de a contoa o caă
Dpă lece:
î
reecteă aupra a ceea ce a întîmpat; i ctit cu tne înuţi ceea ce pieşte ru pe care ai aut în ecaaarea ituaţ concuae; reectează a mu în care eeu a zut ecţa şi mou în care ai
;
acută ceea ce un eeii ere ituaie: -ar pea ă aibă retate şi ă nu ăzut că, ap, coegu a ernja ecţia tc; aură-t că eeu a înţee că iai amat compentu şi n erana; nu ete impu, ar acă eeu a şi pri a cre că nu- aci, prbeme car p ă apa mu a mari;
Dp c umăo
u peca e Ia premia că r apărea prbeme; e bicei, aceată tare a crea rbeme; aută zîmtr ee pe hţă; i e pate pue ca e enu Hhai eem acă ne m ecurca mai be atzi; nu et recmaabi ă i e puă: Ai grijă cum e cmorţi atzi " ăeşte cea pziti e pu epr mu î ce au crat (ac poate şpit, cn e pimbi pre bănci şi erici crectiea retateo); nu cniea că ai eşuat acă, în tipu unei ecţii au păru prbeme e compamen taea şi ia înceee arizează aparţia iuaiior cnicae 20
MOMENE "DEICA" ÎN DESFŞURAREA UNEI CŢII Şapte Şapte prin pr inci cipii pii ale al e discipl discipln nei ei ecient cie nte e
cercă modaităţi pe termen lung de schimbare opoaetulu eleului; discipla ecient prespue ca eevii s înveţe să dev resposabili; sînt pre ulţ elei ce ştiu prea puţ despre cee ce nseamnă să responsabi, de ceea ebue să înveţe că a ee de cut ş ş că c ă îş ot priecta priecta compoaentu compoaentul;l; stopea acee actvitţi care se dovedesc lipste de ecienţă, cot rea lor nu a face dect să fvorieze copoame peturbaor d pe eevlu (eate�e, lictselă etc.); i cnstt ş rateaă elevi deenţit; en au terese i evoi di erie, elevi trebe trat� dert d persectva maagemetu case (oblee de dscpă), exact a cum se îp şi î c probemeor academce; aopă doar acele reguli cre a ses ent elei; eguie cosdeate supide au pea pune şanse s e respecate; eevi au evoe şi mert o expicae pent adoptarea uei regul sau a lei; utilzea modele cooaetl; ceea ce oesorl ce (ş mai ales, modul o ace) este mu mai impotant ecît ceea profesol se; de exeplu, dcă cere prmttdine reovare temeor peru acasă, ebie să e la el de promp î coectae ş re re lor; cutivă esposablittea, ş nu obedienţ; obedienţ esupune utere corva asupr celorlalţi, ceea ce ept efect us ş evota; obedenţ ese ese îtări îtări de mecasul eepseor i recomeseor; eei cu respect şi denitate; aceast tude di pe pofesouui cutvă respectu de sne al elevilo
( www
3
l
Sn
ieret e ti e lecie est cîteva omete elcate î esşrarea e ce se ot ovei otăîtoare i ctu e veere al maaeme maaemel l casei casei Sre Sre eemlu eemlu îceutul lecţiei pe că acu acu se otăşte regisrul e esşrare al acesteia reis cre iclue şi elemetele reeva reevate te i pcul pcul e veere veere al maaemet maaemetul ului ui clasei clasei U al omet ome t este acela acela al traniţiei traniţiei e la o secveţ secveţ e lecţie la alta eoarece activităţle erete acestui momet chre ceu c euu u regr regre e fo or enu o ucrre e cno cn o,, gupe gupe constituie ituie î pucte pucte eeor în vedere une ee coune ec se const
vulera vu lerai ile le i erspectva erspectva maaem maaement entuu lui clasei c lasei roesorii ecieţi cei care ruşesc să imrie o anume atmoser u me mo e a unei clae e elevi au o imaie loal a ecţiei mai ie is a tuturor secveţelor car vor compune sceiul eucativ ainte e eclanarea sa propriuisă Ei "se plimă" rie comonete aaug varia acolo ue anticipea că vor aărea proleme e ţeleere îi regătesc inteenţiile prorii etc cet sens imothy Blair ae uătoaee suestii roesorilor să ai reătt reătt mate materiall riall iactic iactic (acă utilieaă); utilieaă); s eciă ainte e e nceer nceerea ea lecţiei cîn i cum va utilia materialul materialul iactic; s eciă eciă cî cî va ist i striui riui aerialul aerialul iactic iactic elevil elev ilor or (n nici nici un ca s u-l u -l i striuie striuie nainte nainte e utiliare uti liare penru că elev el evii vor tenta tentaţiţi să vaă esre ce ce este este vora vora ii se va crea eori eorie) e);; s elaore elaoreee mai multe mu lte moaliăţi e a eplica un cocept cocept un pces etc eoarece înto întoteana teana se se vor gsi elevi elev i care s u îţeleagă îţeleagă e prima ată eplicaţiile oerite (să tiliee mai multe eemle e pil); să ticipee temele temel e pe muca muca ieren ierenţiat ţiatăă (chia (chia iniviuală iniv iuală)) cie şi cîn va îmrţi iile cu suiecte cine va ste temele eecate eerciţii sulimee peu cei vor teina nainte e teen elev e leviiii car vor avea avea nevoe e aj aj utr tc ( 3 35) U alt momet impoat mai ales peu proesorii tineri este ce al rimelor ntlii eoarece acum se vor structura reulile şi
Despre pedepse recmpense n eae
relaţiile care vor domia îtreul a şcolar la obiectul de tudiu predat de profeorl repectiv Timoty Blai itetizeă cîteva elemente pregtitoare petr îceperea aului şcolar şi care e pot dovedi otrîtoare petru un maagemet ecient al claei; pregătid a şcolar, proeorul iiază deja o procedră de preveire a apariţie coictelor, care cupride a trîg trîgee date date depr depree vitorii v itorii elevi e levi care care ă permit un dagnotc pre pre limiar; a decde decde aupra acelor acelor regul car vor tru tructu ctura ra viaţa cotidaă a clae şi care u vo egocabile cu elevi; de exempl îtîrzier, elimiări de la ore aciui petru eefectuarea temelor etru acaă acaă etc. etc.;; a decide ta tada dardele rdele care care congureaz congureazăă comporamen comporamentul tul dezirab dezirab il, ca ca ş i aş aştep teptăr tărllee legate legate d e rolul ecărui ecărui elev e lev î claă cl aă;; a decide cu prvre prvre la ara arajameul jameul mobil m obilelu elu în ala de clă i, mai ale, î ceea ce priveşte ara arajamenul jamenul bncilor elevlor; elevlor ; ete evăa, evăa, î îvămîtul româec aceată prblemă exită, deoarece ălile de clă înt dotate î marea lor majoritate cu băc care ît xa în podea. Cele trei rîduri de băci claice u permit nci u arajamet ş au coecie corîgătoare neori dmatice aupra proceului ntructvedcatv Î orice , arajametul trebue gîndit în cţie de tabl locul unde e ocază de ai troduce pe cei mai puţ ştitori ubtaa ştiielor şi de poibltea prfeorului de a avea ub cotrol întreaga al de claă ş de a tee rapd în orice dircie; a comunca comunca event evental, al, petru petru claele clael e mci, a cre char pe tală tală evetualele evetualel e conecin ale unor comporam comporamen ente te ndezirabi le; a veca daă exit claă elev e lev cr cr a a nevoe de o atenţe atenţe pecală; a le comuca event eventual ual şi în cr cr prinlor tada tadarrdele, exgeele exgeele prof profeorul, dar şi conecinele îcălcă îcălcări lor ( 3 , p. 34 34 Ditr-n td ampl deşrat î Notngm area Britanie de către Wragg ş Dooley, reee că profeori tineri
S
o o morn sucntă pimo ntlir cu o csă nou m c osor prmnt st prosoi expimni ost or cr c prvir ui din s d csă n zitt s dsci c c s corct ş n ă din nctu o d vdr ost conştinţi că st nvoi d n ort ssţin pnr sti ii cvt c o csă nouă pvi ost mru ctv sprvhnd tt cs c n c şi indvizii s ocp rpid şi pc d oric r d r i or; u os m ormi dct d oici u os mi s rpzi şi conc s s coido nint d intr vo n s d csă s prntat p i nşiş n mod orm dr nt oi pznări pin di orcm mzn osoii nri n ost tt d cri n privina ior din s d cs or dic hot d i mpnă c vii) cori posoi din şcoă n oosit trni d tip coct s n ră cnd vri dspr ui n dps n o ssin n scr riior şi rior c no cs n oos n mo insistn priir c insrmnt d cono nijt prim nccri rior sii pnt c rior să nsom n dvr prom; s concn mi s spr prăirii coninti cii ir n sup or şi rţiior. cşi cctări ds scr ni st d nrri p ca tri s ş pnă n posor năr nint d conc c o cs noă; n sn psi d nrs C să şii dsp ii ni cs nin d i nni şi d c? C tp d sict vi pnr pim ci şi d c?
Dere eee ş recoee ece
Ce e face i ce vei gîd a cu o or îaite de lecie? cu cic mue îaie de lece? Ţi-ai props s asii la itrarea elevilor î sala de clasă? Dac , de ce u? acă eti preet la rarea elevilor în sala de clasă, ce e face a îae de a ira î sala de clasă? după inrarea elevlor î sala de clas? Cum ei îcepe lecia a dacă clasa se poolete rpid b dacă clasa se potolete g? Cum crei c te va percepe clasa la prima îtîlie? xist regui pe care doreti s le stabileti de la îcepu (i de ce sî respectivele reguli att de importate pentru tine? Ce tip de relaii ia plcea să staileti cu clasa pe een lg i cum te-ai gîdit să procedezi? Ce straegii de predare vrei s foloseti la prima lecie (prelegee, lucrul pe grupe, eme idividuale, întreare-ăspuns etc) i de ce
mporna primelo îtîlniri cu o clas nou este suliniat i de Roertso acest recomandă profesorlo un compotamet care s degaje auoitae i încredere î sie Printe componetele unui asemeea tip e compoament, Robertso aminete eitate i încdere cî proesorul maiestă încredere î se, el trasmite aceai sentimet i elevilor care, la ndul lor, sposc îcreea î sine a pesoului ives, nesiguranţa pesorului se tsmite i elevilor utiliarea iensă a compotamentuli nonverbal postu, poiie, gestri i atigei cae centaz i spote comunicrea elaxarea adică, în cocepia lui Roetso, poiia asimetrică a mîiilor i picioarelo, braele aae îr-o poiie leje, îcliaea capuli sau, acă stă pe scau, spriinit pe spate Stattul superior al ei persoae pesupune o postuă mai rlaxat î rapo c cei avîd u alt statt este caul pofesorli î rapor cu elevii si
8
E S
Impcarea elevilo n stabiea guo:
eei stesc regul per profesor; în est mo, pofeol eeg o rte din utoitte s, ir dcă, uîd regulie xte de elevi, îi modică într oarere măsuă compotamenul, eşte respecul de sie l elevilor, dr şi dispibilite lor ee e pveşe respete reguilor; elevii stbils regui penu legi; profesorl pte fei list de eguli re cupi egemetile şoii, l re pot dug oriae ltă egul cosidertă necesr; se imue, elşi timp disute grup regulil popse de clegi; eev egocz ş oteză egulie; se ofe stfe o îtărie oztivă cee e iveşte respecu e sie l elevilo, r şi cee ce prieşte sentienul esosbilităii; pofesoul stbileşte piipiie, ia elevii stbiles egulile; se meşte stfe impicre elevilo t-un pres dmetal l democraiei, negoiere şi espectre egulilo.
PEDPE ŞI RECOMPENE. COMENTARI PRO ŞI CONTR
" Truuri:
Ceceăe eseă că fes ecen ese fe cns ş consecven ces n cercă să se fcă b e elev, e obce ese b ş rspec oă ni gemen ecv profesor cre ş să mnsree o clsă cordă poe elevlo ş poces e văe e vo să conolee cs n e g conroll c penr - pe eev profeso bn recg ese l mo ş ş să fcă feen ne se concle more ş cee mnoe econîn decv profeso b cpeă pbemele e scplă ncercîn să e prevă proesoi bn evă (pe cî se poe) conne c eev
Cum mult tip s-a cosiderat că agrsivitatea şi comporametul deirabil repreit seme ale patologiei cîmpului eucati şcoar, care trebie reolvate tru fel sau alu (pedepse ş recompese pe de o pae, elimiara cîd ru este prea ma), tot aşa asti maage metul clasei pa a devei u paceu î ceea ce priveşte problemele de discipli Grav acest a este c maagemetul clasei îşi pierde reexivitate adic iterogativitatea rapor cu statutul şi ecieţa sa aagemetu clasei u costituie o ruti (dar se poate rasforma î ceva similar), u repreit u asablu de reţee (ar poate utiiat ca atare), ci mai degrab u sistem de pricipii care se pot cogura şi recogura îtr-o muttudie de modlitţi ocrete, î fucţie de situaia educaioa cocret Pedepsele ş recompesele
8
Emi ta
n csiie cle el ini disciln c emen cre ( reie să e se s smn îneării Plecnd de l lcrările li Ale Kh în dmei, Dese Bren i Ciser Lren (22 p l ndoil i legiimie i ecieţ dleli edepse/recmense Ei lec de l rmţi c î c rmie c rdii clrlă erpe, coroll socil re î ce· mecnisml pedeselr i recmpeselor c le cvine, cie pe edesi ri recomens cel re pere de i corl pe ceill Behviorisl li Skier, x pe dimic siml/rsps n fce decî să fee o r cdemic en dispoiivl pedep se/recmpense e mi răspîndită meodă (deci i ce mi ecieă de i deermin e ceillţ să se compoe î sensl dori r pml ceri de mă de cie. C le cvie, în eeii li Skiner, cmpmel dezirbil v primi o îi poiiv (recompensă), p ce v crşe probilie priţiei li viior, dp c i cm omenul cosider ideirbil v prii o îrire egiv (pedepsă), ce v deei scădere probbilitţii priţiei li î viior Dei lcrrile sîn mi complexe i dei behvirisml pre ndmet mi derbă ehici cre ţi de rsenll dresrii, î mre, i c ecven exrem de îl, coroll socil recrge l dispo iivl edepse/recompese Plecînd, cm miem, de l ideile li Ale Koh, Deise Breon şi hrisopher Lrge fc rmţi c pedepsele i recompesele efece egive mjore sp psihicli m ei îi ssţi pcl de vedere pelîd l mi mle rgmene pedepsele i ecmpesele corp elţiile mne, îcepîd c ele die cei plsţi mi ss i cei plsţi mi jos î ierrhi stbili de ccesl l dmistrre pedepselor i recompeselor de pild cei de jos, p spe devărl celor de ss de em coseciţelor i ml, cei ţi ss, de em să i pird poiţi vor s se e devăl, ri mre, devăl sicee pierd poiţii im pone ro c pocrii i disile ulel pedepse/recmpese dmisre mi degrb igine, i relie păre b ese ml mi impo decî b mecisml pedepselo i recompeselor prespe observre, s rveher (l limiă nopconul de cre vorbe Behm)
Dpr pdp rcomp î dce
Oamenii rebue să e văzuţi atunci cîd fac lucri bue sau lucri ele doa aşa po pim ceea ce ei; pedepsele ş compeee locesc oivaa ie c otivaa exeă; u mai face ceea ce e-a pce ceea ce coider dpt s face c acele ucui pet cae ste copesai. · Doa eoar a pi şi a gu cooabil ese oci c ceva ce poate coolat e ceai afe pedepee ş ecopeee e decupeaă de a viaţa eroa ş e plae epee e voţa alo ace e e poae cta e a l Ae Koh Caos or ic? Ae Kohn on Rewar d unishens) care aă: " Să e lpee de la cepu: ecopeee ş edepee opse Ua ee agea ogl a ceeae ac doă odal e a acoa asupra eevor ş u o oat e a c cu e" (23 tt peepee c ş recopesele aă Ae Ko s eciee oa ro gu pvi oeea acod epo al eev c ceea ce pofeoul coeă ca d de pcae c peepee ic ecoeee ca ee de ace upra ee po eea pe acea ş ae aagajaee po c ceea ce va ace Ma u cee ecave oe poogie oce deosa c a ecopea o pesoa e cea ce ae e ca eec cderea eli pet acvaea pecv e epa p ac (ş e eavol o ceşere a acea e eev care pec oe (a ae oe ar dev pe pacrs a p eea e ceea ce va dec eev c u evaa p oe. ioaea coce ee c aea e o ee e coc ae or cecer oe afe Terea Aoe oeor e pologe a Be Uei a orgaa expere c oă gpe e uec e şi elevi vm pra eţ avea ca sarc eaoe coae (ac codea plccoa a ce c s eee oe Cocia pofesolor cae a evaua căe a s caă căe a pţ ceave e-a aaţ acelo uec -a i expere pe copee U al expee pfeoa de a Bde Uver auge la cocl : g e 72 e
Sn
ste îscii la csui e cretive wrtng li s ceut să ce ei. eii u ost măţ tei guui imul gru a imit o istă cu ifee motive extee e cre meită să scii oeii ( imresio fsoi, cştig ai, a solv stuiile etc. şi l s- ceu să se gîescă l scisu lo i esectiv acesto iterese extee l oie g a imt o listă cu iterese itriseci (lăcere e te juca cu îelesul cuvitelor, stisfcţi eximării e sie etc., i l treile g u a mit ici o istă. oclui exermetului, îtemeită e evluăile oisreece oeţi iepeeţi, fost clă: poeiile celo căo li s- ceut să scie i rţiu exteriore su oveit cele mi uţi cretve, ia voumu muc lo îregistrt o scădere O ltă cece, ealită e acestă ă e Jmes Grio, clmete eşeite ikso stitute fo Avce tuies hil Develomet, hicgo, juge l cocluii simi î cdrul cestei cercetări, fet e gimiu, î clitte e tutori, s-u ocut e eevi mi mici, jutîui e ceşti î procesul îvăţăii. etele căror li se omisese ilete guite l lm u fost mi puţi eciete ecît cele llte, căor u li se romiseseră imic Fetele cre muceau etr comesă comuicu ieile mi let, eveeu mi uşo ustte şi, î l, u mucit mai ost ecît cele căo u li se misese ici o recomesă" (4 Asemee cocuii, cosieră Ale Koh, pu î chesiue cei lrg ăsită că bii costitie o cale ecietă şi chia ecesră e -i motiv pe omei Î celşi timp, cotestă şi pre suoţi ehviorisă î cofoitte cu ce orice ctivitte re mi ma şse să e ecie că ese recomestă. Thees Amobile susţie tototă că exeimetele sle resig ctgoric osibilitate o teţăii cetiviăţii pri coiţioe oeră, ar cest puct e ve e ul îmieică pe Keeth McGrw, pofeso e psihologie l Uivers of Mississii, să susţiă că behviorismul u fost ivli at Piciile metale le îtăriii şi ecompesăii cţioeă ă roleme, ît-u cotext mi estîs ", ică î cul celor tiviăţi etu ce omeii u mifestă u iteres secil; uleu eese/recompese mipuleă şi cultivă egoismul: e primesc că fc cel lucru , um să fc să u u ris? Aş cum spue Kt, că peepsesc u copil etru că u fost
2
Depe pedepe recopee edcaţe
cmie şi l recmesez er cmam iacceabi srşeşe ri a se cmra aşa c se aşeaă de la el dar de drag recesei; iar ma îrzi, cd va rbi să dea i c mea şi va desceri că biele ese recesa îdaa, dă cm ră ese desi mere, rblema li va ai să facă mai ceea ce rebie, ci să acă dar acele lcrri care îi adc avaaje Ka aa: " Cd cill, de ildă, me, rbie săI edesi, ci să- îiăm c disrţ, sîdi că e vi i se va da creare ec. Dacă îsă edesi cil cd face ceva ră şi l răslăim cd ace biele, aci e face iele eru a avea bie Cd iese ai î lme, ne n se înîml aşa, căci e face biele ră a rmi răslaă şi răl ră a rii edeasă, aci aces cil devi m care se va gîdi la aceva ecî la c ar ea srăbae bi lme; va b sa ră dă cm va găsi că e mai sir en dnsl " 25, 57; mecaisl edese/recmese îăreşe cceţie desre vi sresană, cmeiivă, de i "e îtriva celrlalţi " cr cdce la axieae şi alenare; î s, sresl es accta şi de rl ierhiza al evalării, ca şi de siaţia celr c e rî crigenţi sa reeeţi, e rezisă resir exerca de rcedril de evalar şi se îmblăvesc a rri; dicl de cr şi de ierarhizar, rămîe încă eschisă rebara desre sesl şi secaţia evaării n cadrl cli edcaiv şcar; ecmesee aeă sensl şi seicaţia r aciviţi ane aenice; de eel, î d bişi ciilr le lace a de ml să îveţe îc referă să reţe de mle ri şi la îcare dar er a ai aa ceva rdcerea recenser le site să n mesaj ai ml decî limede a rimi recmesă ese a imr decî a îvăţa ceva; bsc, a devne i irnă dec învărea Pae di aces miv ciii îşi cseă bcria văţării ril a al ecări cicl şclar ria, giazial, liceal), aşeîd ai c erăbdar să abslve, lisii ac şi de bcra ieriaă de a îvăţa. Î aces ses, llen Key na: " Şcla acuaă a ajs la rzla car se pe legilr arale, şi ame isrgerea ei i avîd exiseţ ideenden rin
3
S sne nsă. et de cntnţe, ctvtate penă d de seţe cp dsp, n enel, dpă tene c, ă să e tnsft n depnde, ă să tez spt de cztate 26 p 8 Ş m depe ntegenţă m pţn ve, ptee de mncă scăzt cpctăţ de me mcate fţă de cee dăte de ntă, t n cee m mte cz, eztt ce zece s dspezece n de clă. . " 26 p. 80) edepsee ecmpensele scnd cnsecnţee ee e cţn mne, nlcnde, c semncţ , e pn ecmpen se, e n pn pedepse da n este dec bgt c cţne ntăă pn ecmpense să bă cnsecnţe benece pent men, nmle s ntă n genee Ş tt ecmpens nsfă nt cţne debă, ndeptăţtă. A se pt egtm lăcm, mvesţne, egsm etc. Dbet pedepse/ecm pense vdeză cncepţe ncceptbă despe men, n cnf mtte c ce "ecae e n pe ntette nteaă este dspeţt s gtă pent ntgtte exteă, de mgne, cnfeă de ecmpensee pmte Întg cltă ccdentă nc eză pen n cmpment deb (ssţntă ntătă c ecmpense m pn ntegtte nteă ce, n cnsecn n e neve de cntee exteă ecmpensee se pt tasf pedepse, dstgnd "bc de ă " gn dpă cmpense ncecae de ev pedepsee p să cătscă c ve, d, de ece dt cnd cnev pmete ecmpensă, ct de mcă, pent cev ce ce de păce, cmpens spectvă v decn n ng mecsm, c v dsge bc nteă de fce c spectv pent nc c bc de cmpenst. Lbete ege dsp nctă de ncece de "fent" pedepsee de vnăte de ecmpense Cecee demnsteă că ecmpensee pt pdce efecte cnte ce scntte, dn m mte mtve n pm nd, ,,ecmpensee nceă ce men stct pe scnă, pen ndepn ct m eede c sc mnme " (pen pte "ncs" pm, e snt dsp e m pn cetv. În de nd, men sesc pn se smţ cntţ de cmpense
"
Dese eese şi ecense n ecaţe
a aa se sim mai puţi atoom ceea ce oate iterea cu peoaţele o î activitatea desşuată n al tiea d compensee o disrue timp intesul inteio Oamenii cae se ece ca lucd pentr ani petru laudee şe sa e scces sşesc pi a descoei că acivitaea desşuaă ese mai pui ătă şi mai mut o oiaţie ap ce e va aeca eromaţele Pîngăţu aen se pînge constant; se ţne c mînie de cap gee ş oează; cn i se cee să facă ceva, ae veşc o scuză; spune în o autmat pot"; " gseşte notdeaua scuze pent emele nerezovate; caută simpaa coegor ş a profesio; sme că este defavozat; de bce ese eneş; nu se cceteaz pe tea de eovat; a d pc de vedee sca, eta, zc ş sprtua. Efece toduce eleente egatve medu case; speşte tmp cleg; pofesul este împedcat să se ocupe de evoe ceorlalţ eev; se ceea o stae stesată petru pfeso şi cleg; pofesorl îş perde enuzasml Acn: pîngeţu ebue taat" dvdualz; tebuie abodat ît-un egst bectv, lpst pe cît se poate de iuen eoţonalulu; este nevoe e ăbdae; ebue orientat bînd, da fem căte pbea aat î scţe; ese necesaă plicarea u în activăţ cu dată scură ş cu becve iedate; este ecesară stabea ur protăţ n încercaea de a1 ajuta ezolve
5
Emil Sn
ş
ebie ajuat să ţlagă conscnţle şcl ae coporam sosab; es g corecat deoec îrţl sue o auoat "N este vna a sau Nu a cu nc ; treuie ut thc or ărnţ: Ia înce, sît a tle rconsele non vrbal.
Greşel: a reacţiona cu dsrţ sau dzst; vtara lnţ; a vn sacstc sa cnc; drca ; ra" lnăr ntr a- nrta cooran
O ateie apre true aordată otelo, avd vee tdiia otă ăămtu mâes (iodată psă la doială), dar i ale egatve ale ăătorlor ale păţlor la itroduea alativelor văţăml pimar i, u ultiml d, teile are veaă tpul de evaluare d a tlit gm leu
Ngătu Can v a coală nrtt s n sa să lucr; oate rta î fr t fr c st rtt; e car a ntr, st crnul cat sau cr; n atte ca au ost t ntr acas; ara dntrs en co i cat atţa corali; ar nvo soct atna osorlu; rset tl color r r ro caa nalti sal a luca
Dspr pdps romps î duca fc totă lu lă n nu lv ngătt în csă osol st ustt; osou dv nos; colgi s săă d cînd în cd d ltă t mul colg îl goă comt ngătt; osoul s sătu d cst "t" c mănncă til ş ocuă sl to d d t u nciodtă ti nt l ispşt ut tmu c osol I ptt ddic clolli lv. Acţu: încă d l îct st nvo d ăbd ş tolnă; indnt st solu n constă sng llu doc totl ut idt d c sglo tat; tb vct dcă nstcul u ost ns n od dcvt; d obic ngătit nnt să m ncc d c şclo; vnd n vd că oblma sctul sn scăt cst lv tbu s s oc n mul osol; n tb ct căt ţă dn oc cz cont lvulu s tnsmit msjl că st n tt; mnnă st cnt doa sccsl ot mş cl d oc (m mlt g su lttumu vo bloc sccsul; utoul st m cnt ct dsl; vl ngtt b să mscă msjul că osou n v nn 1 sin nt că mnt î să soa s; oso tbi să o coa sa c tc dcă dn cu lo nuş ot dsşu ctvtt) să cct tm ct l s săI jt ov tmo; st nvo un n gătt îmnă c v ş c acst să o ntotdun c c smn e să că m m d oblm nzolvt; d ţt că văta cză t d copot n st nc ls nts c itt c setmtl ut şl; că i n i s vo o oonă sccs v contu să c t i st mol în c
Emi Sa prfes i dă psibitatea e a epeia scce n md epetat şi cedbi; st necesae ee sce ăi fee psbiiea n ccese epate; neegeea btăeşe cmpameu; ncuaăie tebie să e mai umerase ca reprşure Gee: a cnsdea cptae ni asemenea ee n ant pesna; a deei sarcastic cu eeu nepegătt; ezu de a1 aa sa de a-i mpumua ceea ce i pseşte pentu a eza tema; a- reie Ia şcaă dpă e pe aşi rece temee; a spune sa a face ucri care să afecteze reaa prfesr-ee.
În nvmtul mâesc (dr i n sociee rmâesc generl, ulte i ecieţ oi c îni poitiv învţre sîn idscuile De cee, euie rleve efecele egive le norii, cum fost sineie de Ale Koh în sudiul Fo Deng De Gng (27 - noele au endnţa de a edue neesul elevlo penu învăe;
ces cons ese nden de i mule cerce desure domeniu psihoogiei moivţiei, oe jungîd l eei coclue cu c oenii pesc mi ule recompese penr cee ce fc, cu t ind si pir eresul pen cee ce c Cons ese vil i în c eevior învţ pe no su peru le recompense Mi mult, r Ae Kohn, orene elevior c note este chir opusul orienri or c vţr n plus, moivţi u prei o enie oge, penu cont doar cniae n ce es ese pre exis dou tipur de motivţie, ovaţa nnsecă i ovaţa ensecă, rapo dire cese dou ipuri pre î cocepi i Ale oh, ivers pporionl cu cî exis i mu motivţie de un ue ip (innsec, de pid), cu exis i puţin moivie de cell ip în exempll nost,
Despre pedepe recopense edca
exsecă); motivaţia insecă presupune că o persoaă face aumit lc etru că reaete îi place să acă ace luc după cu, n c motiaie exinseci o esoană evo o actiate pen o no mare pen o laud n ne pen un siulent sau atl C atar n măsua în cae snt motiai eleii conea c tipul e motae a e susne şi le oentează acttatea (cugera la recompense nmai că este mai pi ecien d eeză i remisee motaie tee) - noele endnţ de rede neresl elevlor enr eele dcle ş nce; tocma enu c teresul eleilor este cent pe note ei or
pee eme mai şoa ş cu un sc minim de insccs en a s peja noele endn de qec ce gdr elevlr; ceile domeniu emonsază că ele cae sînt notai n ncie de o sca umercă snt semcat ma pu cat ect elei ca esc un e-bak caltat. Dubaea notelo cu coena (ş alt eari e ip calitat) nu este ecentă În cono cu ltele ni exeiment ele coa i sa sus c o nota en od cae a neles o lece de ştiin sociale aut bleme mai m î ecelea semncaie eio pncipale dect cei căo li s spusese că eol o nu noat Cha ş năa d tip atooic (însuşea cnoştinelo) es aecaă negati de pocesul no - noele n sîn vde de credere oecve; o notă nu spne ni des ceea elel lege sau poate să că desp obemee în rapor cu ca r neoe de ajto ha dacă stet rtatle ma muto esăr ec no ae a o den subect n în oc cea ce poesol consde că este pot de el carul une lec Î pls o tem o notată det e presoi eii ma mult ace tm dpă o eoad de tm poat notată deit de aceaş pfesor - noele dsorsoneă ccll ncjnd aoae de ti facoloc mut mai acesibl ealălo de tip cantitat (ot) noele rsesc l rofesorl ş l elevl loc s acore mai mult tim cesu de năae proesol bue se agt legătră cu notele: dscui cu elei cu pi cu dctol cu
Sn
seoatul şola, aei văiăreli, itei, toate aîd eatv eaul ău, al elevilor şi ar al ăiilor; ceă şăi; elevi ar şaă o blamai i edes, da î aes od u se elimă ua d sursele maore a îi îdeaă la îşelăore Cereăle levă ă tdiţa de a îşela es susiuă semav de erea elevilor e obiera uo ote ît ai bue; e feceă d egi eli psi c eii; aeastă aaţe est usttă de ăisirea uui rfesor A obosit să mă ou de le u se ul oor oosit să u sus ios de e da d elev a u oie, bduă daă u uva vor să ă maiuleze obosit helties at de u t ş aît de ultă eegie a să oez şi să otez lurăr, d exisă, ai u a sigur, mai ul soluţi ut ai eiete de evauare a lurărlor rsive Am obosit să to aud trearea «Coeă e otă?» Ma obosit at iorvăala isaă de ot, ar eş de u d ea rdii ş văţăi 27 - nle feceă d neg elil dn eli; gdea eevilor ese iuea oztiv de văa gr ş de ate metode resuu olaoarea aeso; dar ote ş ete todu susua reseele, eîrde sitl de oee r afeteă egav ooeraa dei văa; ele c c i ip ng s ce ce spcă iă că d dii el; daă se seă exigele urbei de dsuţie, doar u umăr iiat de eev ot r o mie, idifert de efol şi deteiara elori. us, aat aeră de evaluare ras elevior setie ă suesul lor este suba de eforu eoraţi, uivd astfel ideea otiţe a disge valore ouităi Chia şi aoo ude u se aliă exliit urba de dsiuie a rzuatelor, rofesori evauaă tro mieră oareu eăătoar, e vor disibui otee fe t se vor ostiui ri guui tev ote ar, teva ot i ş grul asiv al oelor medi Aaă disruţie, osiderat ,oală î viuea tadiţiei, u fae de să reeve îă o dată eşeu rofesoui î eea e iveşt daa evalar d şi a e veşe iue sa oziivă viaţa elevlor;
A
A
00
Depre pedepe reopene n edue
pceu nă îneşe pu de peţe pea aceă negav epeenţee dduu (28). Î concepţia li Ae
Ko dacă s rnun la moelul cometiei necuătore avea de cîştiga egistru relaior um resectu e sne al iniviului, păceea iii ş chiar productivittea ecia. Pen hn copeiia pezint ace sitaie n c căreia sccsul nei prsoane deie d nsuccesu ateia (aor) Există oă tiur e compeie: n prmu r cpeţa ucuaă n cadl căia sccesu nuia rrezi n mod neces şecu celorla aiciai spo de xmlu unde nu poate exis ct n singur cştigător concursue de musee c.); iar al oia rn peţa nenţnală car prsupune mai eabă o stae de sirit compeiiitta indiviuui on de a fae oric luc ct mai bine ori de a cştig e a mai bun ct ciali ce nu ar nevoi e scor clament e emente exteror pentru a- iustr oiia asemenea competi se po prmul rn cu sn nsuşi nu are nap nevoe e intectiitte competiie de tip stctrl Pnt Ae oh cien siitu e compeie es susiă atr mitr imu susine că bitail cometia ese n apt inernt eii; auto amercan consider că aces mt se b pe leca şt a toie aien a sleciei nare sp a iei că suprveişte ce a bun zultatul utei ete pnt sprvi În alitate iiizii c mai buni snt cei ce sau ptt ce mai bine la meiu acasta nsemnn o c sn cei ma capabii s s repoucă şi săşi ngrijească pogenit (cea ce nsamă mai gbă cooperae ect compete stctuă) dolea mt susi că lcia suprmă a comtiie se găsşe fomea cacteulu; competiia ne face mai buni e o susin dimotiă c intăm n comptie nt a n g oieli nament cu prii la capaciti noaste ş na penr a comensa un nel scăzut al rspectului sne Vm s ctiăm pent a ne dovi că nu sntem nişte ratai n cest sens uol amcan aa: Aevăraa alteaiă a a nu un n s s i nu oi ci s i punct e vr psihoogc gat să te sensz e tărea pe cr o uc ozia csnt" (28 Aaia i le Koh este ntt e ettee unor cecti
O
0
a
epermee ipte î î cprie c îăre did ese t mi ecieă d pespecti ceşter respec de sie ctie prpre ri" 29 A tree mt ssie că îecere este dstrct cee ce î pii Ae Kh răme de dedi îd î edee că recmpesee primite de îtr dpt efect chr ed spirit ci r et l este psi de ·impr Î ps ecre cmpetir chetieşte resrse imprte petr i împiedc pe cei să cîştge A ple mt sse că înece dpt efet ceşte rdctti cee ce ş cm demstră şi cercetăie de este decît mit: "Cmpetitite se ceeă î md csistet şi eti c ăre dmei" Ideie i Ae K stt mere ctese mi specşti î ştiee edciei eîde tte; chi dcă rmetee r crcter crcmsti meit e tite: te see ie pătite presp stde de perfm cr impcă e timp e ctite s ctte; cces căte see ie pătte este ctrt de stdrde de pemţă ce seecteă ş erhieă siciii; cre de scces ie păttă se cstite prctic di m m de e de sdrde de pe c teie trecte î fd chi exmeee de di şi de ice pet istiiie de îmît sperir etă tc� decît sde ct e ir şi ieşie di sisem) ccie "Kh este dt cei «expei» edci ci pp tt fe de schiăr î edce mi es cm cîd ei mi f pr d sis em Aş cm se găsesc pe te dmrie fşi si s fşi ii eri pp mdiăi «mite» de îmir cic m mtemtică de pd e itmii de cc) tt ş se ăsesc persne c Ae Kh prp stdde petr că cm ei mi eie de ee 29
Aş cm mm ceste gmete st cimsie ş fc decît să cme stee deir i Kh egăt c sstm sde de perfrm pedepser şi cmpeser c istrmete tpice de dis şi cr sci.
102
Despe pedepse şi ecopense n eduae
Răzbunătu Copotaen: are întotdeauna un scor de egaat; este aesea aţional, n acţiun şi gnde, i lipseşte ersectiva; " sune: "Undeva, cndva ţ voi ăti o oliă ; cştig o satisfacţie sulientară dac "pata piei neşte gav
pe cneva; răbunătoru trăieşte ca să uscă, deşi a i se matriazea de ecare dată în ovrea celorlalţi; uneori, ae un comoament aropiat de sadism; este totdeauna conştient de comorenul ău; de cee mai mue ori, s-a obişnit cu deul e lui pro voacă; din răbuare oate provoca destre, uterio cuabilinduse; este, de obicei, fore o.
Efee ofesou i vine geu să creaă c eevu ăzbnăor este cpai
s ovoace deastee cu care se laudă; ceeă u climat de teamă ce î curde e coeg şi e rofesor; colegi se concenea şi lucreă oe geu n renţ eevuui rzbutor An răbunarea este adesea reltat or suferinţe timii, uni
respet de sine dminua şi a neacceptrii iubii; deşi eevul rbnător are nevoie de ibe, sar utea să n o accete; aeastă caraceristic a elevului resetiv se oate rat, deşi succeu nu ete ntotdeaa garantat; acest elev are nevoie de cineva; de acee este căte unei pesoane ce săi asculte lanrie e răbar; dacă rofesoul este acea ersonă trebuie săI cte şi să ncerce săI ajute; cieva tebue să abordee şi s ncece săI aute; cd tneşte u asfel de eev, rofeso ebuie ă otee n a1 aborda şi a ignoa; idferent de oine, ofel n rebie să e regisru emional devi domt; " caurile noae de răbunătr pot "adintrate de prfeso; unee manfestăi de acest gn po ral n tăi neplăce etrecte şcoală (de exemlu, un cleg ar uut rni din
03
Em! San
în asemenea saţ (ca aceea descrsă ma sus), pofsor ar reb să mnă regsrl raţonal î dermen" ce emoţonal; " rezlal ar pea soparea ne sr pe cale să se agravez; acceparea realiă că elevl rznăor are nevoe de o persoaă căra să- pese de el ş care sI comaă înr-n mod aecos ş nelgen; o asemenea ersoaă ar e să- sn: N e carac " erzeaz" ş o erson m ma n" Ma îrz s- ea " " să- e şe de ne însţ" ec.; dac exsă o persoaă căa s pese ş care să scle rn mo nelge ese osl ca oaă seea l de răznre s se rspeasc în m dscţe aa c ma pmţăo a elevl ăor a c ael la ol să (ş lgen a e "
Geşe a ace declraţ de genl Gaa a nce"; asel de comenr " dernă n comoaen dscv genend ă ş dor de a ace ră; a sa cî ma dere de elevl răznăor a e sm ma degra neajora dec dss s ară smae ş dsonlaea de a-l aa; a rennţ prea crnd bavio 6)
Dc c� în concnţl, mi loc nr rcompn în l cl n concţi li Al Kohn, l cl coniui pţil nr ibir conţion, nr prijin, nţi încrr mn, lii noi f-bc, ic noi infoţii pr împliniri lor în pţil cţonl Dr, conir cli Al Kohn, rcomnl n rn cor noi mi înîi comnl în coniţion ţi cor nţi i sprjinl m or c înlni nrl ml i c rni în mo c cinţlor ml ; în l oil rîn, rcompnl n rprin fbck-l cr lii noi, ci rprn lri, ir lii
Despre pedepse recompene în ecaţe
a evoie de evalri ic cazl n care acesea s oziive Recomesele id s creeze deede de pesoaa care realizeaz evalrile, ma arg, de orice ersoaă aa n poziţia de a oferi recompese Evalrile rebuie ocie c doă lucri mai i, elevlor ebie să li se s cm sa şi s n e judecai, ao rebie s li se ofere ierogaii care săi aje s geasc ofesori vorbesc rea mul şi treab prea uţin) coala consiie oae cel mai imoran sisem de cultivare a cofomismi social dac e n mişcare disoziie iegraie, idispensabile socialirii, şcoala fucţioneaz şi ca mecanism de meiere a -q-uli, de asigrare a cofoiţii u cu mea oameilor, cu reglile şi ericolele sale, ci, n primul rd, c saea de lcrri prezenă a crei meiere ese dori de upuri de inerese şi isiuii idenicabile Din aces uc de vedere, uilizarea pedepselor şi a recompenseor cadrl cmpuli edcai şcol e dep consecinţă adataa la ceea ce ulerior se va umi jsiţie neori, jsta ese ocui de decii care, deşi e privesc, sn luae de alţii, desgr mele u şi spre biele tă Mecanismul confoitţii (pedese/recompense, dar nu numai legiimeaz o lume a imagii desre oameni, iar imaginile sn creae din persecvele e care ceilali le cosriesc desre ei Coşien izarea acesei sări de lucruri i deermiă pe divi s-şi clie imagiea lor n ochii celorlali, u s se culive pe ei nşişi Tehnica succeslui prevalează n rapor cu ehica irţii , iar maifesarea n pan socialpubic se ace sub semnul succesului, de sorgine sos şi sub acel de sorgite socraic al dictonuui e manifeşi n saiul blc şi sţi pstrezi sel Cum " n acest sens, Antiphon sosl arma " jsiie, aşadar, seamn a nu nclca legile cei n care eşi ceţean De aceea un om se oae bucu de jusiie n chiul cel ma avantos penru sine, dac de faţ cu maori, va da o alt preţire legilor, iar r mori, ocilor naurii căci noele legilor sn accesorii, pe cd cele ale narii snt necesae prscriţiile legilor s convene, ar nu născue, şi dimorivă cele ale aturii s ăscute, iar u sabilie pri coneie Aşadar, ce ncalc normele legilor, n ca c o face r
05
Stan
i i , s ci d in i pds; d dcă ce n scp ă inmne ( p 9) c iiz pdpseo/cmpnse are semn fcte, s pn c ci t nebr d c nu se nunţă ces ip de cn soci n nd, pedepsle c i ecmpnsel sn dor convnţii soci i cul, ce, c tr, po noci c lel E n pezin sing modli d cnduc o socia, dei, dt colii, pare c mi dcv cesi scp iem e pdpsei, pmiţi , dei p despinsă dinrun gorim dminisrii sitţii cnicul, n s dovedee nici cin (pe emen md i lng z rsentimnte, nici nic modlie e inni n siţii de ciz Benecil obţin prin recurgr l pdeps i compns n se mnţin dec p men scur, topinds rpid dp ce cţne cesor nct Dc cţini lis, orina căe ceilţi, drp rezula rcompens, msj sl tasmis s c binle n sin nu merită c, c sing bine cr coneaz se cl c dobnde cu ner pubic prin inediul recompensei. Recompnsel s nsform n mi, fi n schimbl cmpoenelor considera dzirabl S pe merg chiar pn clo nc elevior să li se soici cţine ignobilă n sin, n schimbu uni recompns/mi sust ţie, ce c r ve drpt fec ransformar (mi bine zis pei ignobi ui n dzibi, d vrem c rcompens fost pmit n conclui, recrsul ubetu pdepse/recompens ar du ect ngiv: piml, rămnm conolbili e cre cei cre deţin pter (dică pot minist pedepsle i ecompnsel; l doile, nu mi fcm c c near plce s fcm do din imbol inerior, ci pntru c sntem recompensţi Schimbe moelui trebui s ccept dept sp pnru eve de sine (r i n czul evlrii celţ msr dect recompens nncir (s de lă nur, ca cicl l burs scil i ctur in socite nostr De semene tebui regndit i reevu cee ce fc persone te n poziţii nte, o conczie ind ce că intimide i ispr csr se inolbi i de neccept ei obseţi bni i e voin d dţin contol fc ucuri incceptbie, d p cre, n fol nost ineior, l cceptăm, deorce m fost "prgrmţi " prin
Despre pedepse şi recopense î ecae
sisemul edese/ecompese, să le acceăm i să le usicăm pri pozia pe care o dei Se oae schimba aceasă sare de luci pe care uerea disci plră a se edea Michel Focaul, A upeghe şi pedesi ceacă să o legiimeze, prezedo ca id omală , deci "a rală" Fiid o coeie, o creaie clurală a umaiăi răspusu u poate decî aai, chiar dacă pocesul u ese (u ar ) de simplu Î acest ses, de exempl, ar ebui să e cocetrăm î prmul rîd pe ceea ce ealmete doim să m sau să facem u pe ceea ce societaea recompesează sau e imagiea cosideraă dezirabilă di puct de edere social Apoi, ar trebui cuă disticia ditre salariul (îdeptăi) pimi petr muca depusă i ecompesele care i de arsealul corolului social, dpă cum u rebuie cofudaă pedeapsa (îdeptăiă) cu resrîgeea iaccepabilă a uor drepuri i liberăţi. Pztt cpctte de poztv este fctochee n mngeen
csei se efeă execte utotăţ; u e ic con c domnre, gesvtte s roţ; poztiv semă ve ncedee espect de se; proeso treuie să cedă î dreptu său de conto eev s o csă de eev pecum cpctte s de ezov proeee cre p; încedee de se se dodete uor, de cee tebue cept c stu mnoe, o de rezovt; pofeso poztv u gnoă i u etă compotmet nde, decît dcă e motve întemeite; pofesoi poztv fc dovd cpctă lo de cont o stuţe coictuă dor dcă se mpe cest c, d n sît eces dcă sţi espectvă n o cee; pofesor poztv snt exi, dsp să egoceze dcă u otve să o fcă, dr cpi să siste dcă este eces; e îndesc citc decz pde; pofesoo poztv e pce să prede, sn peă să me sc să îcerce uci no dcă le cosderă ute petu eevi 20
17
0
INERES, DISCIPLINĂ ŞI CONROL Pot:
îne priecare ecienă şi n manaement ecient a casei există eaie drectă şi puică; leciie uni cu sacni mai deaă cnze pentru eevi cnduc induiail Ia scădeea ateniei; ecia treuie să aiă scură sarcni cae şi limite expicie de timp pent eaizarea l; temee uni a eui împăite în ee mai scue; paea neptivită a elevi pate crea peme; de exepu a crea gupui de şase pesae pent a cmenta vesie unui pe înseamnă a inra că numai diei eevi se v cpa de acest uc est ămînînd dispniii pentu a ca eme; a cee eevir să uceze individa a teă cae se pretează Ia munca în up înseamnă a ina că în md naa ei v îcerca să se upeze deranînd ecia ec ; ea mte acivtăi nae stict cae treuie să se desşe în iişte şi dine ceează cndiii ptie ca ecia să se tansfe ntrn eşec; se ipun activităi viate cae să udă atî secene cre se ezvă işe cî şi secvee ce necesită iteaciui; eciie pa le pea uşae sau isucient difeniate cdă eevii Ia ictiseală şii pedispun a pee pe aare utilizarea unr esurse adecvate şi a un activităi stiuative va impica eevii mai mlt decît activităie de tină csideate plicticase; atenie n tdeana ceea ce e iteesat pent pfes este teesant şi pent eevi eevii cează ut mai ecient dacă ştiu de ce euie să ezve sarciie espective.
Trdţ dec c dscpn c pue ş cr se dscpin s înees c dnre compnenee nerene ocrei s socie dec ş şc. ces coex s- er n ee
19
Sn
ii mare idisesabie desşăi cete a atic aae, escisă egat t uca a Mch Faut ca teagă meaitate egaă de tmp (îtîrziei, abseţe, trerperi ae ci) e activtatea riuză (eateţie, egijeţă isă de ze), de cmpamet (psă de pteţe, esuere) de dscurs (vbăie, brăzicie), de cp (pzţi «crecte» gstui eptrvte, mdăie), de sexuaitate (psă de uda, dece) (0 p 29 Uterir, discipa sa rasfat î ca a ormalităii, d ttdeaa sţtă de u aa de csecţ cae a vizat (ş vizeă) e cftatea (recmpese), e abatere crmtea (pedepse). Uătrl pas -a csttu detcaa a auu cu naualul, ceea ce a cstut egitimar îcaul, s pe meaivee reprezeae de cau respectv; se ajuge astfe la czia «au» cu «aturau», adcă drta şi deita «rmaate» mai este vtă ca u prdus a acţii puter, c ma degrabă ca măsră «adeăată» a mduui î care st mea ( 1 . Asmlarea auu c auraul este csecţa pter dsc pliare (stagmă izaă de che Fucau), pe car Jh Dewey detcă de fapt c persisteţa acţiu mdatăţir de cr: Mdatăţie de ctr cee ma de duraă ş cu ptere ma are de eţă sî aceea care peeă ctiuu, cpă de cpă, să exste asemeea iteţe deberaă d partea astră 32, p. 24 Î reaitae, ua dit caacersice dmetae ae peri discipiae este aceea a ipsibităţi de a idetca sursa acestea, d ş mdaliăţe ei de egtmare. Puterea discpară este animă ş, pri are, m ma ecetă decît putera Regeu. dfere de rma s de mafese, puterea ceebreă eaha, cută depedeţa ş eajutrarea, trasfîd edcaţa îtr algrm de deprdere a r cmpeteţe stric ehice. Î es ses, scpure edcaţale sî îttdeaa redeteate dametate exact pe eva de bedeţ cutivată de pere, iar ce care îvaţă este reat strict cătr cmpeeţee tece, ae specastl, dfere de dmeiu. Dacă spurie edcaţiae sît exteriare suaţe de ăţare, auc îş perd caacerisica lr eseţială, aceea de a scpr ,A bi despre u scp educaţa cstte ses auci cd
110
Despre pedepse rcopes n educae
ara car ac a lvl s dica d profsor, cnd sngura odn a ccsin aclor sa s ca car provn din nara m or şi dn ndrmări da d căr alcinva" (32 p 88 Edcaa st altcva dc drsră iar difna sniaă apar nr că rspn mpicara lvilor dara scprilr, ca ac prmin al apidinii d ai a singri scopur aria sdimaă d pra dsciplinară conolă idvidl pr scopril car xaă Pdagoga d ip rdiioal lgiimă rd nara tror mnlor implica n duca (prin capaciaa d ngr şi pn fo cosrîngăoar xrciaă d concp ci cm, ca c a drp fc dcra profsorl dar ş a lvior la calaa d smpli "xcnţi" a n an car nu l apain) În acs sns Jon Dwy noa: "Profsori prmsc scopri d a aoăţil sroar şi aorăil l pria d la ca c se la ordna ii în comniaa spcivă Profsorii l imp copilor. Ca prmă con scin inlgnţ rofsorli n r cîmp libr d acţin; a s imiaă d caa primirii scoprilor d ma ss" (32 p 94 Compna profsorli s va manifsa doar î lgără c rsrsl dispnibi i miloacl csar atingri scoprlor prd rmna car ocmai di acs moiv şi pird ssl şi smcai foa d anticipa şi d motivar p car orc scop asma l dvolă Nonimplcări profsorli i va corspnd dznrsu vlor, car n vor rcnoa nvoil şi ntrs or spcic ic n scoprl (pnr i anonim), nic n rsrs şi macl mobilia d profsor: "Acasă psă d încrdr xpia profsorl s recă apo în lipsa d încrdr n capacata d a răspd a lvilor Actia şi primsc scopril prinr- dublă sa rilă impnr din xrior şi sn în prmnnă burai d conc dn scopril rş pnr xprţa lor acl momn ş cl cr sîn ndrumaţ să accpt " (32 p 95 n pls dn prspciva nor scopri xa d insan absct, şi lvi sn rdş la simpl absracţi raiînds asf o omogniat c fc dvasaor în ca c priv dcaţia: "No pnm ară discrminar p coii c divrs încinaii să facă aclaş
Sn
xrcţi; educaa lo dstg aca înca spca ş cră o fmtat cnu" 32 O 1 ). Pta dfr d foa msar m ha ca sca a ao ca cm cav oa ca c t cosc amaa sc c savha ş coo D ra Mc Foca b c sca t putra Rglui ş utra diclnă; af: 1 a R o r a scc vzb a sca s z î aa s s o ş aco asra o 2. aot a c s vzbă, R s oa o zs, î m c a sca nvzb ş cm bcă, s c ocaza ş c s c s o m c a R aca oa o c a vaa v a sca afcaă ota cs a acsa ( 1 ) C a cv a R s cooscb ş s mans rm or sm cab ca a aa a vr ma fom masa a R s s şcoa ocvaă cm cr a scna -a aza oso oso s m tcha a csîro soca sa m a şcoaa a os ş va ma a voo mova ooz, a sca s caaczaz vzba sbc ac sa s sa m s v sctoa aa oaa obsca: ca v s sca rb s vzb oc c oa v scoa sca acaş va sctoa s a vzb as c s c ca ş ac c s cocaz asa v ( Acas caacsc a sc (aa vz/vzb) s c ma b sns Pantn, aşa sca c zvo coo c cao soca s: Ca c ca s ca aă sca s aca to c cofo nom o c s az a aba (0 29). C a c s soca s c s c ş s a co oma ca acsora şcoaa joac n c ma moa
Despre pedepse ecopee
edae
r, igm noliăţi orză şi r ini şcoii cirii şi srl c cr şcol oprză fc pr in rsll cst rdigm nomlităţii Sncţiunil corciv, x minăril şi irrhizăril oiciz şi înărsc xignţl urii dis cilinr Oric rfoă ucţionlă ctă curriculum, p insrmnl control n fc cî să oimizz imnsiu iscilină şcolii, c c r c fct imdi drofsionlizr profsorilor Acşi sîn oligţi să rnunţ l ism ş crivi, l indiviulizr xriţlor ducţionl toriă xignţlor p cr romovr stlor şi xminărilor l imlică r, în cst cz, ucţi n mi po înţlsă c un procs crşr , ci c o nulr crşrii riicî iu iilor lui ichl oucul, Jon ovlsi notză: Există, rui să osăm, dciţ sri s în ţi lui Foucut, c că toul s rduc l putr tim, lucrr s căă un on tologic crdiţ s că tul es rduciil, în cl din uă, putr pu î umră disticţi dmlă ditr utr şi utorit; concpţi s că discipli cţioză upr nostră c un fc l putrii n rduc l ssul cr Dwy îl confră disciplini, c o rlţie c s silş într om şi lum p msuă c cst îşi uărş scopuril (3 1 ) r, ur disciplinr nu s infiliilă, ir dmocrţi, înlsă c o xpriă rită în comun , st posiilă dr, î ces coxt, discipli rui similt cu veea, jta şi autntrlul, doîdir i consiuin unul ditr scopuril ndmnl l copilării dil lu John ovlski dspr discipliă os inţ smiciv d concpţi lui John D wy cu privir l itrs şi l rlţi dinr itrs şi discipliă n cst sns, rfrindu-s l concl d isciplină, losol mricn noă: Acolo ue o civi cr timp, ud înre iţir şi îchir i s ă umros mloc şi oscol, s cr dlirr şi rsvrnţă Es vit că o for mr e din înţlsul comu l noţii voiă s tocmi dispoziţi dlră su coşită d prsvr şi d prsis îno dsşurr lnică cţiuii, în ciud dicutăţilor şi solicitărilor conrr (32, p )
113
Dlirara ş prvra ca ariute ieente pn aşa
cu o decre ohn Dewe nt uţnute e e tere, e e eor dacă cipa, ca reuantă a intereuui, ete entore pentu ina un, ca prou eouu, aceata conttuie reia unei nterogr de tp cipnar În cau intereuui, Dewey icriinea re eeente unu propuliv, nu ictiv şi utu, afctiv. n ceea ce priveşte eement propiv, ohn Dewey uine ă nu extă conştiinţă viă, că n orice moment ina umană ete anată de o intenţionaate care o iocă din indierenţă; ma mut intenţionaite e oiectveaă prin inteed civităţi: "Acoo une ete vă, ete şi activtate, civitea n animtă e o tenţă u direcţe propre" (33 p 249) Itenţonattea t a nţei umne enere ntoteaun ipuri ş actvităţi pontne cre conte "aa intereuui ntura " şadr, cipă de cip, n umană e ă imperiu nor teree rientate cătr o direcţie u ta; n ce măur ntereee repectve nt canaiate şi e eaieaă n exerienţee eucţione, ceat ete o tă proeă n cee ce priveşte eemenu oectiv, gnditor aercan conieră c intere e contitie c o conexne inioui ne un nvd şi n ucr (nţee ca un eement exteror conştinţei nividui repectv): "Prin intere nţeegem, e aemenea, punct n cre n uc tine ngjeaă un om; puncu n cae aceta iueneă" 32 p 0 9 1 1 0 ) Cupnd ntenonaiae mnă (ş oee e de mnieare inerene ativiăţie) cu ucrure, on Dewey uiniă impornţ eiuu n exerien edcaţin; o "itţie" au o "experenţ" eucţionă ete rett cominrii ntr cee r nten ţonaitte umn şi cru -, ce e ai poate numi ş intre "Niic nu e eşte ntro rot a nro cată e oar car reeacă ctivtatea copiui, daă cete nu e adreeă uni intinct a mu actv ş u r c mijoace de execţie" 33 249) În cee ce priveşte eement eciv, gnitor mericn aă pcare pe cre intere o eermină nveu inei umane "A interet nenă ort, cunat, antreat e un cr oarecre A ve n intere ţ de ceva nemnă ert, vea gr şi a aten" (32 0)
Despre pedepse şi reopense
ede
Aea caare a ivl cer valare ereuli şi becli ereulu, ceea ce are dre eecdeliberarea şi erevere adic icia S m c dicilia cie rr da meal a gdrii, ţelea ca relaţie cecve re cpuri şi erele diibile er aigerea r Reecţa e margiea pi ilţlr aţie ccree, a ş î r cu pibiliţle viare de dezvlare a aceea ree capacitaea, putea de a re în curl ei acţ î md elige a cne, a dcul ţilr ş a errilr , adc eeţa dciplei iciina eam er şi pe de ie; pîira rerelr ipible peu a dce Ia bn i acţiea îrepr (32, p 1 1 2 cilia, ca aidie în fa uei acivtţ în deşrre, e cd c ina, cu rcedrile adard; dmpriv, diclna preue relevrea şi evla acelr aciviţi eie e iaţe şi de rerele aceei îre care lc cenral ee cupa de nereele ş evle ciluli Exclude ina, bşninţele, dr şi înîmpll, cere Opu acţii gîdie rebie ca in şi n mpamel carici Rina accep ceea ce a eveni bişn ca mr deiv a pibliţlr şi mie n eama de cexinile exiee die lcrurile ecice 32, p 127) Pe de al pare, efl cnue u al up peu dicili î ap, dicilina e prapne pee ctinea efruli itaţi care erel leşe; c ae cvine, şcala ar rebui cgreze acele iaţi educaţiale care reupun un ef ţinu pentru îndepiirea ur arci eplcue, da eceare (aşa cm e mpl de cele mai mule ri în vaţ ac ave areamen prealabil în aifacerea acvitţilr eiereae, ac nu e-am rmat deprider de a depl arcii etr c tebuie pur şi impl e îeplinite, idifen de aiacţa pernal pe care e rcr, caracerl va eşua au va eva ccul auc cîd va cra cu rbleme de vaţ erae (3, : 23 Se recaşe afel mplc c prblemele de via erae e regec î şcal, ctîd-e idubitabil prezeţa ue cindri re vaţa elevui din şca şi viaţa aceia din afara şclii C paţiul şcli ar alte caracerici decî medul exe acetea ete
5
Emil
S
ai ut dec eiden, ăca dacă ae n ee edintaea unei deniăţi u oe de exeienţe educaţionae, aniate ca atae de o intenie exicită A acceta nă că teuie enunt a enuie o ndite n iaţa cotiiană entu a ăunde n o adecat exigen ţeo eiuui educaţiona eeintă o are eoae şi o caacteitică a ueii şcoii de mediu ocia Coiu ieşte ouă ieţi, ecae cu ate exeienţe, tanae şi exigenţe, ia acetea t netaneaie. ceată incoatiiitate anoră şcoaa ntun aţiu a eouui, egitin e at şi o eaţie neintee a coiuui cu şcoaa; aţionaentu oate u ai deae şcoaa erint o etaă egătitoae entu ia rea adeăata iaţă a auuui, ca atae teuie ă aiă cacteriticie aceteia a nie de aectiitate inatiacţie, entintu uno actiităţi inutie, da are aigură uieţuiea etc.), a ă a eenta ucientă ioanţ, atta ctă ă n�ite couri orii, uenite in caacteiticie tei coiăiei In acet en, Jon Deey no: . oeee eeuui nu nt roiie ui roee; au, ai ega, ee nt ae ui uma ca ee, şi nu ca inţă uană" (32, 36. În acet ca, şcoaa nu contituie aitau e car coiu ă accete n od na ca in a ui, ci unu aicia, rereentn o dicontinuitate n iaţa ui cotiiană (reacă) şi ent car tui ă e rgăteacă n o cia cu ate cuinte, şcoaa aae ută de uxu ieţii coiuui, un ău ncea" - ău en că nu i e ntreee ot, necear entu că ărinţi, aiia n gene i acoră o atenţie aae Reacţia coiuui, etenată acată iuaţie, euune aoaea a ceinţee oeoruui, ia exeienţa a eucaţionaă e coagueaă n uru aceto cerinţe "Un ee ar o oeă, a a ete oea conorri a cinţe ecia taiite e oeo oea ui cont n a gi ceea e rea oeoru, ceea c a atiace e roeo n ăunuie at a exainare şi rin cooamentu exterio (32, . 136) n concuie, raouie nte ee şi conţinur nt meiate e ceinţee oeoruui, etu in anuarea egătrii inre acete conţinutui şi iaţ aă" a coiuu, ia oea couui a
Despre pedepse şi ecompense în euaţe
a adapăii comotamenulu să a cernţele ofesouu, nu inte graea coţiutrio în funcţe de osbltăţe sae de ceştere: "Ra pore lu c matera e studu nu mai snt drecte. Ocaze şi mateiaul petu stmarea gndr n se gsesc î cadrul atetc, al istore sau geogae, c în aaptaea ngenoas a aceu matal a cenţee profesorl (33, 136) De aceea eoru se mpune ca suporu cl ma ecet a dscplei, a managemenu este asmiat în mod exict cu cotol, şcoaa congundu-se ca un spaţu c gul ş ceţe abstacte, pent că nu au sens n rapot cu umea couu Luea şco ae ope sesu, care sîn de regăst doar acoo ş ce se doveesc napcabie şi de aceea nutle în vaţa cotdiană: Nu se poate sue c sn mţ evi care nu consde î mo ucd matea de suu, ca nd cea ral; însă cu sguan tpu acesa de reatate nu este entr e sa c ce e caeI are exrenţ lo e vaţ E îa să nu se aştete a acest el e ratate, se obşuesc să o tteze ca an auentctate nua în scoul searo, al eco ş a examnrio Că a va rmîne nertă enr eerenţa eţ cotiene este ma ut sau ma uţn e a sne înţees (33, 141) Schbarea acestei s e ucrur, care echivaeaz c o schmbare e aaigmă în an teoetic, n pan pctc resuune ca rofesoru să se ocue nu cu matea în se, c cu nteracţunea ntre ea ş neole ş caactăţe actuae ae eeor În această concee, scna resuune asuara nor scr exteroare ş eseveenţ înenea o, n absenţa orcre atc ăr afectie, a orcău mus nar, cu at cuvte, în asnţ o cău nteres Discna se confună c accetarea ş suortaitatea, ar caracteru astfe omat va unl esus ctcio putr dscinare Obţne e oul mrgnt, bgot care est ncăţat ş iresonsab n afară e na scouor ş creeo sae rcocete, e u caacte ctcos, ecanc, oen, entr că esenţa vta a ntersul sontn a os euată (34, 23) Se nagă astfe n uma sesu naenta a ecaţ (aca e roces de creştere ), c ş caracteu soca a acstea; ar în absena mensn socae, şcoaa a ca oate îrfur e ue,
17
a d nişte sciaişi goişi " e iit c şcoaa aenică st
da căei o Dwy a ă aceea car ăş în omunia, ri de acasa expimetnd ndamal posibiiăil i regm de i democraic: " democaie ese mai mlt dec o fomă d gveăm; ea se piml nd mod de a ăi n asociere, o expeieă mpărăşiă comn " (32 p 76 ale cvin, n cocepia gditoli america şcoala este acea istiie care (ră a siga va amplica şi rana iea ptrii discipliae sa, dimpoivă va oferi elevilor insmetele gdirii criice, idepedeei şi inovaiei sociale; iar disciplina va nsemna control, acceptare, integrae mecanică, e prevedere, prseveenă delibeare Plecnd de la aceste cosideraii, se pot caraceria şi rfoele di domenil edcaiei e vind creşterea cotolli ş a itegrăii şcolii n dispoitivl disciplinar, e vind domenil libeăii şi al resposabilităii profesoilor
Pfsu ndnt: rofesoru ndiferent n se iic rea lt robleele clasei n are prea mle cernţe (dac genere e vrena) şi are otalente denteresa consideră c n merit s se pregteasc în od sec !l en leţi tl nd ani la rînd aceeaş materale discina las de dorit profesoru ind incaabil sa ipsind-i încrederea şi dornţ pen a impne rinciile manageentli case eevii tiesc şi reect atitdnea profesori or ca atare, se vor imlca prea pţn în activitţe din sala de clasă prinipaa lor acti vitate constă în ierderea ti şi n n dobîndirea de abilităţ deprinder şi cnoştnţe; elevor le sesc otivaţa ş atocontroll elev n presc ş n reolv) teme ent acas n vin c manaele la şcoaă ş nci c caete creioane sa ate instuente necesare rocesi insri wwwedded/s/v
8
BfIOFIE Chrle Howel Eduction Punishmnts nd Rsonsibil 2. Jon eey Tri scriri dsr ducţi Ediur idcică i Pedgogic Bucurei 977. Po Lgil diur IRI ucurei 1995 4 * ** Filoso că înă l Plton, vo pe Ediur Şiiică i Encicloedică Bucurei 94 5 An Fiedig Rwds nd Punishmntsth Chi/drn 's Sto, .. 6. Emi Sn Profsorul în utorit şi utr Ediur eor Bucurei 1999 7 lon Protgor Ediur Şiiic Bucurei 974 8 Zygmun un Moditt lichidă, dir Ane ucrei 2000 9 vid kind W s olscnts mourning for t childhood
10 C Mdsen W ecker . hom Rues prie nd ignoring: eleme of elemenry clsroom conro î Joul of plid Bhiour nlysis nr. 950 1968. W Weber Th Sociolo of Tching oh iey New Yor 92. 1 Mrnd Cr ofth C/ssroom einenn cion Lodr 1975. 1. Timohy Blir Emring Ptts of TchingFro Mthods to Fild Exrincs erril Publishig Compy odr 988. 14 Min l R wwmhlco/ s hl 5. *** A t ofRwds Id, wk.coce cm. h. 16. P mbi sson Plnig Cl Mgmt, ngm Group Liied sex 197. 17 G Su A l of Punishnts onlieco/ cmnm
s mnt l Pu 8 vd ot, colo for acr, Mcmil Pss
iid, od, 0 W Ggy, colo ofClaroom Dcpln, Mcmill, od, Collcmi l, w Yo, 1 968 ouis Co wc io, A Gu to acng ract Rouldg, Lod, 1989 s Bton, Cisop Lgnt, Rwa unmnt, fuupostivsyht004/0 1/ 9 3 *** Caot or Stck? A Kon on Rwa an unmnt, wducto-wodcom/ cu/cu299 shtml 4 A oh, Stu Fn Rwa On No Motvator TO mmu Kt, Dpr pagog, Ediu Pidi, Bucuşi, 00 6 Ky, Scolu copulu, Ediu Ddctic şi Pdgogic, Bucuşt, 98 A Ko, From Dang to DGrang
ll
8 Gog Ctli, No Contt th c agat cotton, 9 * * * , A Kon not nan, wwfocom/chivs/ mc 30 Mic Foucut, A upravga ş a pp Ediu Humits, Bucuşi, 19 3 1 o Coski, ow go to coo: tac tunt an
w-
cpn ocCOVALESH 3 oh wy, T cr uca, Ediu Didctic şi
Pdgogic, ucuşt, 194 33 o Dwy, moca ş a Edtu Ddctic şi Pdgogic, Bucuşti, 9 34 h Dwy, Funamnt pnu o tn a uca Ediu Didctic şi Pdgogic, ucuşti, 1992
LUBL DE ARTE INSTTUUL EUROP
Smae Cio Isttu ropean ne în sn dmneaoaă ajud-ă să coomsiţi imp ş a Tle dorte ee căuae îndeu pr iăi pot comandate a dec de a du! Consaţ oea! Comletai apoi tao de comadă cae poşaă d sso pai N ua sce, u aene, iul i număru de exepae solcae. Pata se va ace murs la rmiea coetui oşal, axele poştae ind sporate de ediură. entu ă dumneaoă aprecaţi ărie ot, meitai dn n să faceţ a d ub de cre Insuu uropen eecind toodată de redueri senica tive de e. Aste •pentu 2 ă omandate reduceea ese de O %; •petu 3 căi comanda rdcerea este de 15 % •entru 4 c comadate duerea ese de 20 % •pentu1 5 ă omandae reducerea ese de 25 % ; •peste O căi omada rducerea deve 30 %
Colecia UNVSITARA • lo î maa ugh Mcel Pin�on şi Monqe PCaot 19 pa, 162000 e • aa ala a soalulu rcea Agara 232 pa., 220000 lei • us d os ş gnolog Mia Picop vo stetrică, 46 a 2 000 e o 2 Gnecooe 336 a., 1 64000 lei
1
N um ._ . Cd o ne prson
. . . . . . . .. . . . .. . . . . . . .... . .. . �AŞJ:L . . . . .. . . . . . . . . . . . bţ B . . . . . . . . . . . . . . . . . . C Jţ () . . . . . . . . . . . . . od D Instiu Locatt Tl . P 6, I Dpi rt pştă, ct în r t şa!
•
Ve C ăcă
Crestomaţie de isorie unversală, v o Mi ops 20 g 09000 e • edagogie posmode San 62 pg. 6000 i • edagoga comunic i Şot 20 pg, 42000 • olca ş presa Shtz, 04 pg. 20000 i • elaii publie şi publcae Fvu Cin Rus, 2 6 pag, 6 50 0 i • omanismul german i engez ih Stro, 640 pg., 450000 • S înelegemjunaismul Joh Wson, 30 pg., 22000 • Socologia dezlii omuniare Io ! Ios, 2 0 pg., 222000 • ociologie general Mir gbri, 40 pg, 2 0000 i • Socologia eucaei r opovi, 292 pg., 20 000 l • Spaiul public i educaa la echii eci m Stan, 52 pg, 2000 • Saegiile resurseo uane Br Gir, 2 pg., 2000 i • eoria i pacica semnului Ion S. Câ, 596 pg., 49 000 l • pologia presei omâneşi Mrn Ptu 300 pg., 9000 • niiere în semioic Jn-Mi Kinknbrg, 44 pg, 349000 i • aolgie ginecologi beni Ştfn Buuran, 24 pg., 650000 Oganizaea poliic-eaic a României Gnov Vrb, 2 pg, 25 000 li • umori/e boerline de oar mtr Sooov, Ion nghlh-Lpu, Rzv Sooov, 6 pag., 50000 l seia pragmais. Aa n sare ie Rhar Shustn, 04 pg. , 245 000 i • Asisen soial în anziie ln lro, Ion Ions, 0 pg, 290000 • reaiiaea penu sueni i osori n Stoi-Constant 52 pg., 250000 • radueea sensuir Eugn N, pg, 700 00 l • Dimensiunea euopean nnului oânesc Roxn Tuori, 2 pg. 96000 e • eleiziunea pe înelesul uuror rw Goown, Gr Whanl, 264 pg., 260000
dăhec
Geghe
ITLU ! : . . . . . · .
Nx
LBRĂRI car pu g cre cocii Unvesa ALBA-UA Libia Mcea HI
Cşc blc
Libia o Mihai Emes 2 tel 025728749
BACĂU
Libria Gl Bd Nico Bălce 8 tel 023877
BRAŞOV
Libria Ş O I s. Mşel 14 . 02687779 Geoe obc Repbici nr 2 e 0268477309
BUUREŞTI
Liba OI BD N Băcesc 18, 021102528 Libra ec B Rega Eli 5 l 021315871 Librăria A, Calea Vcei 1 2 , l 0213138588 Librăra ceal B Uniri nr 10, 0213130075
CLUJ
O nrii 1 O l 02615339
CONSTNŢA
ibria Soh Dgş Vdă 13 02411635
CRAIOVA
,
Libăria T Nonal Civa, 0251415782
DEV
Libăra eco e a ăs n I , 025413782
GAŢ
Liba KO ico Băcesc, b 3, r, e 023643 6
Ş ba a Bd Şte cel 5 te 02327047 Lba Jnea P i 0232412712 Libăra Acaee B C I 8 . 0232218297 Lbă bl cl Bd C 35, tl. 0231583
ORADE
Lbăa ha nec eşglr 73 l 025313124
RICU-VÂLCA
ibia / M Czia, Caea l T 2 02503263
SAUE
Librăia Mnec Ţbleşi 1 l 02617503
SIBIU
Liba b s ba a 40 l 0269210058
SUEAVA
Libăra a N Blce 8 l 0230530337
TG.JU
Lira Mha ec Tdr Vlirsc 40 l 02531410
G. MURŞ
ibrăa ceal dafior 43 026550581 Rol Gga dlr n 23 0251173
TIŞOA
Libria a nc s ăcşir 1 02519423 Lia oea Lc B 1 025431340
o Lva aco hnodco: Ctna Aina Bn e tia: 200 Apt 200 Foat 6 70
•
•
•
X 00)
•
INTTUTL EURPEAN I Cnc Mte . 7 CP 6 co 700 98 Te Die 07883 9462 F: 0232/2 30 97 eedt@hoaco http: //wwweot.o Tp eectt C uonos S
•
•
