IRIGATIA CEREBRALA Irigatia encefalului consta dintr-o circulatie arteriala si o circulatie venoasa. In creier nu exista vase limfatice. Particularităţile circulaţiei cerebrale VASCULARIZATIA ARTERIALA Circulatia arteriala a creierului, provine din patru surse principale: cele doua artere carotide interne si cele doua artere vertebrale. Fiecare din aceste vase poseda teoretic un teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp, anastomozandu-se intre ele la baza creierului, devine evidenta posibilitalea suplinirii vascularizatiei in caz de obstructii. Pe de alta parte, particularitatile metabolice ale tesutului nervos mai ales necesitatile mari de oxigen!, corelate eu modalilatea de distributie de tip terminal! a arterelor dupa ce au patruns in substanta nervoasa, explica varietatea si gravitatea tabloului clinic, in cazul unor intreruperi ale circulatiei sanguine in aceste vase. In cadrul sistemului arterial encefalic, deosebim doua subsisteme: -
sistemul carotidian si sistemul vertebro-bazilar.
Sistemul arterial carotidian, carotidian, este reprezentat de artera carotida interna si ramurile sale colaterale si terminale. "rtera carotida interna este ramura laterala terminala a arterei carotide comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartila#ului tiroid anterior! si procesului transvers al vertebrei C$ posterior!. "portul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de ramurile terminale ale arterei carotide interne in numar de patru. Fig.%!: -
cerebrala anterioara,
-
cerebrala mi#locie,
-
coroidiana anterioara si
-
comunicanta posterioara.
1
Fig. % Circulatia arterială cerbrală Sistemul arterial vertebro-bazilar este format din: •
•
•
artera bazilara vas neperec&e, se formeaza din unirea celor doua artere vertebrale, la nivelul santului bulbo-pontin. artera cerebeloasa anterioara in!erioara ia nastere din %'( proximala a arterei bazilare. artera cerebeloasa su"erioara ia nastere inaintea bifurcatiei terminale.
"rterele celor două #umătăţi simetrice ale encefalului sunt interconectate prin anastomozarea ramurilor terminale, realiz)nd un poligon arterial descris de *I++I dispozitiv unic n organism Fig.!.
Fig.. Poligonul arterial *illis 2
Circulatia venoasa /enele creierului nu posedă valve, iar pereţii lor sunt extrem de subţiri din cauză că nu au strat muscular. 0le formeaza sisteme: -
un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor,
-
un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.
"ceste vase penetreză ara&noida 1i stratul meningeal intern al durei mater pentru a drena n sinusurile venoase. #IZI$L$GIA CIRCULA%IEI CEREBRALE Circulatia cerebrala prezinta o serie de particularitati in raport cu circulatia sistemica, determinate de o serie de conditii anatomo-fiziologice. "stfel ea se desfasoara intr-un parenc&im suspendat in interiorul unei cavitati osoase inextensibile, prin suspensie &idraulica reprezentata de lic&idul c&efalo-ra&idian. In aceste conditii peretii vaselor cerebrale sufera o dubla presiune: prima determinata de sangele circulant iar a doua determinata de parenc&imul cerebral. "tunci cand presiunea parenc&imului creste procesele expansive endocraniene!, circulatia sangelui este deficitara datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale. Circulatia cerebrala se desfasoara in conditiile in care vasele creierului se gasesc in ortostatism, la aproximativ 23 de cm deasupra cordului. e apeciaza ca la o presiune sistemica medie de %33 mm 4g ar trebui sa corespunda o presiune arteriala cerebrala medie de 5 mm 4g. Prin interventia mecanismelor nervoase si c&imico-umorale de regenerare se mentine o presiune de perfuzie cerebrala constanta. Privind structura peretior vaselor cerebrale s-a constatat ca fibrele musculare ale acestora sunt mai putin dezvoltate in raport cu vasele din restul organismului, iar fibrele elastice sunt mai numeroase si orientate in mod diferit. Presiunea efectiva de perfuzie a creierului este reprezentata de gradientul presiunii dintre artera carotida interna si vena #ugulara. Cum presiunea sanguina #ugulara este de 6 7 %3 mm 4g, poate fi negli#ata, iar presiunea de perfuzie a creierului poate fi considerata egala cu presiunea sanguina de la nivelul arterei carotide interne sau arterei &umerale. Comparata cu presiunile de perfuzie ale altor organe, presiunea arterelor cerebrale este cea mai #oasa din organism, dar ea nu este influentata de modificarile tensiunii arteriale sistemice decat atunci cand aceasta atinge un nivel critic. caderea lenta pana la un anumit nivel 53783 mm 4g! a tensiunii arteriale sistemice nu modifica debitul sanguin cerebral pentru ca se produce 3
concomitent o scadere a rezistentei vasculare cerebrale. ub aceste limite, apar la inceput semnele unor tulburari functionale si apoi leziuni organice. Instalarea brusca a unei &ipertensiuni arteriale determina o serie de tulburari a caror important depinde de gradul &ipoxiei cerebrale acute. In cazul unei &ipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin cerebral se mentine la un nivel constant datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale si, deci, rezistentei la curgere. 9ar in aceste conditii survine o serie de alterari ale peretilor vaselor sanguine cerebrale care apoi nu mai posibilitatea unei reactii prompte si adecvate la modificari tensionale. Citeste si "e acest lin& si mai or'anizeaza !iziolo'ia ca sa "oti trece la AVC(( &ttp:''.creeaza.com'familie'medicina'FI;I<+<=I"-CI>C?+"@I0IC0>0A>"%$8.p&p
ASPECTE GENERALE ALE ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE
4
5
6
7
