Vascularizaţia emisferelor cerebrale irigaţia arterială drenajul venos
Arterele emisferelor emisferelor cerebrale
Provin din : – sistemul carotidian (artera carotidă internă) internă);; – sistemul vertebro-bazilar.
La baza creierului cele două sisteme se racordează şi formează un dispozitiv vascular unic: poligonul arterial Willis. Willis. Prin punţile sale acesta uneşte şi vasele din dreapta cu cele din stânga. Astfel, în condiţii patologice, poligonul repartizează şi echilibrează fluxul sanguin între cele patru magistrale.
Principiile de organizare a vascularizaţiei cerebrale
Ramurile desprinse din sistemul carotidian (dispozitivul anterior) irigă 2/3 anterioare ale emisferului cerebral. Cele din sistemul vertebro-bazilar irigă polul posterior al emisferului cerebral şi trunchiul cerebral. Arterele cerebrale trimit spre emisferele cerebrale două tipuri de ramificaţii: – sistemul vaselor corticale (superficial, periferic); – sistemul arterelor centrale (profund).
Reţeaua corticală cuprinde anastomoze între ramificaţiile celor 3 artere cerebrale: anterioară, mijlocie şi posterioară. Acestea sunt însă puţin eficiente în caz de obstrucţie acută a uneia dintre ele. Odată pătrunse în substanţa cerebrală, vasele au caracter terminal, indiferent dacă aparţin sistemului cortical sau central. Mai mult, între sistemele cortical şi central nu există anastomoze, astfel încât cele două sisteme sunt independente şi nu se pot suplini.
Artera carotidă internă
Artera cerebrală anterioară
Artera carotidă internă
Trunchiul bazilar Artera cerebeloasă antero-inferioară
Artera cerebrală mijlocie
Lobul temporal (secţionat)
Artera cerebeloasă postero-inferioară
Artera vertebrală
Artera comunicantă anterioară
Artera comunicantă posterioară
Artera cerebrală posterioară
Trunchiul bazilar
Artera cerebrală anterioară
Ramuri corticale
Artera cerebrală mijlocie (laterală, sylviană)
ramuri corticale
Teritoriul cortical al arterei cerebrale mijlocii
Ocluzia arterei: tulburări senzitive, motorii, de limbaj (afazie), paralizia privirii controlaterale, perturbări ale percepţiei spaţiale.
Artera cerebrală posterioară
Ramuri corticale
Ramurile centrale ale celor trei artere cerebrale
Grupul antero-medial – ramuri din a. cerebrală anterioară (porţiunea A1) şi comunicanta anterioară; – pătrund prin porţiunea medială a spaţiului perforat anterior; – se distribuie hipotalamusului preoptic şi suprachiasmatic.
Grupul antero-lateral – ramuri ale arterei cerebrale mijlocii şi artera recurentă Huebner (din a. cerebrală anterioară) ; – pătrund prin porţiunea laterală a spaţiului perforat anterior; – irigă capul nucleului caudat, putamenul, palidusul lateral, capsula internă, capsula externă, claustrumul.
Grupul postero-medial – ramuri din a. cerebrală posterioară (segmentul P1) şi comunicanta posterioară ; – unele pătrund prin orificiile spaţiului perforat posterior; irigă talamusul (porţiunea antero-medială), subtalamusul, corpii mamilari, tegmentumul şi istmul mezencefalic; – altele se distribuie hipofizei, infundibulului şi regiunii tuberale a hipotalamusului.
Grupul postero-lateral – ramuri din a. cerebrală posterioară (segmentul P2); – irigă pulvinarul, talamusul (feţele latero-dorsală şi ventrală), corpii geniculaţi, tectumul şi porţiunea laterală a mezencefalului.
Grupul choroidian – format din ramuri ale arterelor choroidiene anterioară şi posterioare.
Venele emisferelor cerebrale
Venele superficiale: – ascendente – spre sinusul longitudinal superior; – descendente – spre sinusurile cavernos, sfeno-parietal, pietroase, transvers.
Venele superficiale ale emisferului cerebral vena anastomotică superioară (Trolard)
sinusul sagital superior venele cerebrale superioare
venele cerebrale superioare
vena anastomotică inferioară (Labbé)
vena cerebrală mijlocie superficială
venele cerebrale inferioare
Venele profunde ale emisferelor cerebrale
Vena cerebrală internă – se formează în dreptul orificiului interventricular din unirea a 3 vene profunde:
vena talamo-striată; vena septală; vena choroidiană.
– se uneşte cu cea de partea opusă pentru a forma vena cerebrală mare.
Vena bazală (Rosenthal) – se formează în dreptul spaţiului perforat anterior, din confluenţa a două vene:
v. cerebrală anterioară; v. cerebrală mijlocie profundă.
– se îndreaptă posterior, trece prin fisura cerebrală transversă şi se varsă în vena cerebrală mare.
Vena cerebrală internă
Vena bazală (Rosenthal)
Venele profunde ale emisferelor cerebrale
Vena cerebrală mare (Galien) – este mediană, nepereche; – se formează prin unirea celor două vene cerebrale interne; – se îndreaptă posterior, pe sub spleniusul corpului calos şi se varsă în sinusul drept; – primeşte ca afluenţi:
venele bazale Rosenthal; venele feţelor medială şi inferioară ale lobului occipital; venele hypocampului, ale fornixului şi vena caloasă posterioară; vena cerebeloasă vermiană superioară.
Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!
