Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe o carte, În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin rapi şi gropi adânci Suite de bătrânii mei pe brânci Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă artea mea-i, !iule, o treaptă" #şeaz-o cu credinţa căpătâi" $a e %rişovul vostru cel dintâi" #l robilor cu săricile, pline De osemintele vărsate-n mine" a să sc%imbăm, acum, intâia oară Sapa-n condei şi brazda-n calimară &ătrânii au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani" Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite $u am ivit cuvinte potrivite Şi leagane urmaşilor stăpâni" Şi, !rământate mii de săptămâni 'e-am pre!ecut (n versuri şi-n icoane, )ăcui din zdrenţe muguri şi coroane" *eninul *eninul strâns l-am presc%imbat (n miere, 'ăsând (ntreaga dulcea lui putere #m luat ocara, şi torcând uşure #m pus-o când să-mbie, când să-n+ure" #m luat cenuşa morţilor morţilor din vatră Şi am !ăcut-o Dumnezeu de piatră, otar (nalt, cu două lumi pe poale, Păzând (n piscul datoriei tale"
Durerea noastra surdă şi amară grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a +ucat Stăpânul, ca un ţap (n+ung%iat" Din bube, mucegaiuri şi noroi .scat-am !rumuseţi şi preţuri noi" &iciul răbdat se-ntoarce (n cuvinte Si izbăveste-ncet pedesitor drasla vie-a crimei tuturor" $-ndreptăţirea ramurei obscure .eşită la lumină din padure Şi dând (n vâr!, ca un ciorc%in de negi /odul durerii de vecii (ntregi" Întinsă leneşă pe canapea, Domniţa su!eră (n cartea mea" Slovă de !oc şi slovă !aurită Împarec%iate-n carte se mărită, a !ierul cald (mbrăţişat (n cleşte" /obul a scris-o, Domnul o citeşte, )ăr-a cunoaşte ca-n ad(ncul ei 0ace mania bunilor mei"
Testament , de Tudor Arghezi Tudor Arghezi, autorul poeziei ,,Testament’’, este un reprezentant al modernismului din perioada interbelica alaturi de Lucian Blaga si Ion Barbu. Dintre operele sale putem aminti ,,Versuri de seara’’ si ,,Flori de mucigai’’, acesta scriind totodata si romane, pamfete si piese de teatru. oezia ,,Testament’’ deschide !olumul de debut ,,"u!inte potri!ite’’ iar tema acestei poezii este creatia. Viziunea despre lume desprinsa din te#t este aceea ca o creatie poate $ perceputa ca o treapta atat a e!olutiei sociale, cat si a e!olutiei spirituale. % prima trasatura care &ace posibila incadrarea poeziei in modernism este estetica uratului. Arghezi este renumit pentru aceasta tehnica, introducand'o in literatura romana atat teoretic, cat si practic. Ast&el, prin intermediul unor !ersuri precum( ,,Din bube, mucegaiuri si noroi,) iscat'am &rumuseti si preturi noi’’, se contureaza ideea ca poezia moderna isi are resursele nu doar in realitatea placuta, e#presi!a, ci si in tot ce tine de boala, moarte, su&erinta, nedreptate sociala, si asa mai departe. *stetica uratului este pusa in e!identa si prin intermediul o#imoronului ,,Veninul strans l'am preschimbat in miere) Lasand intreaga dulcea lui putere’’, sugerand ideea ca limba+ul poetic poate reprezenta instrumentul prin intermediul caruia realitatea poate $ trans$gurata, iar pana si cele mai putin &rumoase elemente pot primi alt inteles si pot de!eni ce!a atregator. % alta trasatura consta in prezenta subiecti!itatii. Ast&el, te#tul ilustreaza unul dintre principiile modernismului Lo!inescian con&orm caruia poezia se modernizeaza prin trecerea de la epic la liric, inter!enind subiecti!itatea. Aceasta trasatura este e!identiata prin intermediul !erbelor la persoana I( ,,nu !oi lasa’’, ,,am preschimbat’’, ,,&acui’’, si a ad+ecti!elor pronominale de persoana I( ,,mei’’, ,,mea’’. Tema si !iziunea despre lume este e!identiata si prin prezenta a celor patru elemente de structura si limba+( titlul, incipit)$nal, elemente de !ersi$catie si relatiile de opozitie si simetrie. Titlul se afa in directa relatie cu continutul te#tului, anticipand tema si anume( creatia. Din punct de !edere mor&ologic, titlul este alcatuit dintr' un substanti! comun nearticulat, care denotati! trimite cu gandul la un document prin intermediul caruia sunt lasate ca mostenire bunuri materiale. "onotati!, titlul sugereaza ideea ca, prin intermediul creatiei,
poetul isi lasa ca mostenire cititorului bunurile spirituale acumulate de'a lungul e#istentei. Incipitul reprezinta adresarea directa a eului liric catre cititor, creatorul adresandu'se acestuia ca unui $u spiritual, introducandu'ne si in tema te#tului prin !ersurile ,,u'ti !oi lasa drept bunuri, dupa moarte) Decat un nume adunat pe'o carte. Ast&el, se sugereaza ca tot ce are autorul mai scump, si anume, cunoasterea, este lasata mostenire urmasilor acestui neam. Tot in incipit se contureaza si moti!ul mortii, $ind accentuata ideea muncii depuse de stramosi pentru a strange cunostinte si a le transmite urmasilor, prin !ersurile ’’rin rapi si gropi adanci) -uite de batranii mei pe branci’’ Finalul este adresat cititorului, ce capata un alt statut social, de noblete, a!and atat o conotatie spirituala, cat si sociala. ,,Fiul spiritual de!ine ,,Domn’’, iar ,,tatal sau’’, ,,rob’’, in slu+ba dez!oltarii sale. Tema si !iziunea despre lume a poeziei sunt relie&ate si cu a+utorul elementelor de !ersi$catie. oezia este structurata in patru grupa+e literare cu numar inegal de !ersuri, rima este imperecheata, iar ritmul este iambic. elatiile de opozitie se gasesc la ni!el compozitional, pentru a se e!identia trecerile de la munca $zica la cea psihica. De e#emplu prin !ersurile ’’"a sa schimbam, acum, intaia oara) -apa'n condei si brazda'n calimara’’ se &ace trecerea de la munca de camp la cea intelectuala, adica se urmareste e!olutia omului prin in!atatura. Tot relatie de opozitie se stabileste si intre scriitor si cititor in ultima stro&a, prin !ersul ’’obul a scris'o, Domnul o citeste.’’. Aici scriitorul este asemanat cu un rob care munceste pe branci pentru a compune, iar cititorul cu un domn, pentru ca acesta nu trebuia sa depuna deloc e&ort, ci doar sa citeasca cartea pentru a e!olua. Tema si !iziunea despre lume sunt conturate in te#tul nostru si prin intermediul imaginilor si ideilor poetice. % prima idee poetica este interpretarea creatiei ca o treapta a e!olutiei spirituale si sociale. rin intermediul culturii si al literaturii, omul se imbogateste ,,urcand o treapa’’ a !ietii sale intelectuale. /enirea creatorului este de a atrage atentia celor mai tineri asupra bogatiilor din +urul lor, si a e&orturilor depuse pentru o e!olutie sociala. Aceasta idee este e!identiata in !ersurile ( ,,rin rapi si gropi adanci) -uite de batranii mei pe branci’’ si ,,obul a scris'o) Domnul o citeste’’. % alta idee poetica este conceptia Arghezeana, poezia reprezentand contopirea talentului cu munca sub ,,&ocul inspiratiei’’. entru a crea si a
lasa ce!a urmasilor, elementele cheie sunt talentul si munca( drumul catre cunoastere si succes. Aceasta in!atatura si lege a autorului este prezenta in !ersurile( ,,-lo!a de &ac si slo!a &aurita) Imparecheate'n carte se marita) "a $erul cald imbratisat in cleste’’. In opinia mea, creatia refecta asupra realitatii e!olutia spirituala, sociala si culturala atat prin intermediul $gurilor de stil, cat si prin intermediul elementelor de recurenta. In primul rand, cartea, moti!ul central al te#tului, reprezinta un element de recurenta datorita sinonimelor acestuia prezentate succesi! in te#t. /ai intai este prezentata ca o ’’treapta’’, o etapa in e!olutie sau o legatura intre predecesori si urmasi, in continuare prin sinonimul 0’’hriso!’’. /ai departe cartea este prezentata sub &orma unor di!erse meta&ore( ’’cu!inte potri!ite’’, ’’leagane’’, ’’muguri si coroane’’, ’’miere’’, etc. /ai mult decat atat, e!olutia poate $ pusa in e!identa si prin intermediul $gurilor de stil. epetitiile la ni!el &onetic din !ersurile ’’Le'am pre&acut in !ersuri si'n icoane,)Facui din zdrente muguri si coroane.’’ accentueaza ideea e!olutiei spirituale, resturile $ind trans&ormate in conceptii noi si &rumoase. In !ersurile ’’Veninul strans l'am preschimbat in miere,) Lasand intreaga dulcea lui putere’’ se contureaza un o#imoron, $ind puse in legatura cu!intele ’’!enin'miere’’ si ’’dulcea'putere’’. Ast&el, prin prezenta libertatii de e#primare si !alori$carii esteticii uratului care caracterizeaza modernismul, prin intermediul imaginilor si ideilor poetice, prin prezenta elementelor de compozitie si de limba+, putem a$rma ca in poezia ’’Testament’’, se contureaza prin intermediul creatiei e!olutia spirituala, culturala si sociala a oamenilor.
