Poemul “Luceafărul” , aparut in 1883 1 883 in revista revista Convorbiri literare, este considerată considerată de către crici ca ind cea mai reprezentavă reprezentavă poezie pentru opera lirică eminesciană deoarece aceasta conine !ntrea"a pla#ă temacă a discursului liric eminescian precum $i ideolo"ia romancă ce a modulat "%ndirea, inclusiv losocă a lui &minescu' Ca specie literar li terara, a, putem incadra te(tul drept poem, care este romanc prin amestecul "enurilor si al speciilor' speciilor' )ma"inarul poec e de factura romanca' )ubirea se naste lent din starea de visare, in cadru nocturn, realizat prin move romance* luceafarul, marea, castelul, fereastra, fereastra, o"linda, visul' Compozia romanca se realizeaza prin opozia planurilor cosmic si terestru si a doua ipostaze ale cunoasterii, "eniul si omul comun' +ema romancă a poemului este problemaca "eniului !n raport cu lumea, iubirea $i cunoa$terea' cunoa$terea' )ubirea se na$te lent din starea de contemplaie $i de visare, !n cadru nocturn, relizat prin movele romanc prezente la inceputul poemului' s-el, compoziia romancă se concrezează prin opoziia planurilor cosmic $i terestru, respecv prin opoziia a două ipostaze ale cunoa$terii* "eniul $i omul comun' +ema iubirii este ilustrată !n te(t prin două pove$ de dra"oste care denesc iubirea !n mod diferit, pentru Luceafăr iubirea este o cale superioară de cunoa$tere pentru care merită sacriciul morii' ccept%nd moartea Luceafarul dore$te, dore$te, de fapt, să cunoască ceva ce !i este interzis !n interiorul planului său e(istenial, deci să cunoasca ceva de dincolo de lumea sa, pe c%nd iubirea ilustrată !n tabloul al doilea, de Cătălin $i Cătălina, pune !n lumină o denire a senmentului mediata de eros, iubirea $i erosul ind cosubstaniale, cosubstaniale, iubirea pentru omul comun !mplinindu.se prin eros !n interiorul cuplului' +itlul poemului, care este, de fapt, movul central al te(tului “Luceafărul”, este văzut ca o ină solitară $i nefericită, nefericită, opusă omului comun' +otodată, +otodată, tlul une$te două mituri, unul rom%nesc, al stelei călăuzitoare $i altul "recesc, al lui /0perion, su"er%nd natura duală a persona#ului de p romanc' n ceea ce prive$te prive$te movele romance romance de la !nceputul poemului* luceafărul, marea, marea, castelul, castelul, fereastra, o"linda, acestea susin atmosfera de contemplaie $i de visare !n care se na$te iubirea dintre Luceafăr $i fata de !mpărat' 2ovul !n"erului $i movul demonului su"erează cipurile sub care se arată Luceafărul, amplic%nd tensiunea lirică a trăirii emoiei eroce' n anteză cu ima"inea an"elică a primei !ntrupări, a doua este circumscrisă demonicului, dupa cum o percepe fata' Partea a intaia a poemului este o splendida poveste de iubire, ima"inarul poec e de factura romanca' )ubirea se naste lent dintr.o stare de visare, in cadru nocturn, realizat din move romance' 4ata aspira spre absolut iar spiritul superior simte si mte nevoia materialitai'La cemarea fetei ”Cobori in #os luceafar bland5alunecand pe.o raza” Luceafarul se smul"e din sfera sfera sa pentru a se intrupa, intr.un tanar ”un mort frumos cu ocii vii” ')n aceasta ipostaza, Luceafarul are o frumusete an"elica, ”par de aur moale”' moale”' Cea de a doua intrupare, reda ipostaza demonica' Luceafarul vrea sa eternizeze eternizeze iubirea lor oferindu.i mai intai imparaa oceanului, apoi a cerului, insa fata il respin"e si ii cere sa devina muritor, iar Luceafarul accepta sacriciul ”+u.mi ceri ciar nemurirea mea5)n scimb pe.o sarutare”' )n partea a doua, idila dintre fata de imparat, Catalina, si pa#ul, Catalin, infaseaza infaseaza usurinta cu care se stabileste le"atura senmentala intre doi oameni din planul terestru' semanarea numelor su"ereaza faptul faptul ca ambii neri fac parte din aceeasi cate"orie, adica a omului comun' Portretul lui
Catalin este realizat in anteza cu cel al Luceafarului, Catalin reprezinta reprezinta mediocritatea pamanteana ”6aiat din 7ori si de pripas”' Partea a treia este divizata in trei secvente poece* zborul cosmic, ru "aciunea, convorbirea convorbirea cu emiur"ul si eliberarea' )n dialo"ul cu emiur"ul, Luceafarul insetat insetat de viata nita, de sn"ere, este numit /0perion' &l cere emiur"ului sa il dezle"e de nemurire ind "ata de sacriciu, dar emiur"ul refuza cererea Luceafarului deoarece acesta face parte din ordinea primordiala a cosmosului iar desprinderea sa ar duce la aos' )n partea a patra peisa#ul este pic eminescian, eminescian, scenele de iubire se petrec petrec departe de lume, sub cren"ile de tei in7orite, in sin"urtate sin"urtate si liniste, sub lumina blanda a lunii' )n nalul poemului, "eniul se izoleaza indurerat de lumea comuna, asumandu.si desnul de esenta nepieritoare' La nivel slisc, poemul este construit pe baza ale"oriei dar si a antezei dintre "eniu si omul comun' )n ceea ce priveste prozodia, prozodia, se remarca, masura versurilor de 9.8 silabe si ritm iambic rima incrucisata si interioara care reda si muzicalitatea celor :8 de strofe' La nivel morfolo"ic se remarca prezenta verbelor araice ce accentueaza atmosfera atmosfera de basm, verbe la imperfect ce denota miscarea eterna si connua ”cresteau, treceau”, verbe la con#uncv ce susn vorbirea populara ”se facu”' )n opinia mea Luceafarul poate considerat o ale"orie pe tema romanca a locului "eniului in lume, ceea ce inseamna ca povestea, persona#ele, relaile dintre ele sunt transpuse intr.o suita de metafore, metafore, personicari si simboluri' Poemul reprezinta o meditae asupra desnului "eniului in lume, vazut ca inta solitara si nefericita, opusa omului comun' )n concluzie poemul “Luceafărul” reuseste reuseste sa transmita tema si viziunea viziunea despre lume a "eniul creator 2iai &minescu, prin metafore ,personicarii, simboluri si persona#e e(ceponale' e(ceponale'