Primii cultivatori ai arborelui de cacao au fost mayasii din zona actualului Mexic. Vorbim despre un arbore sacru si, prin urmare, extrem de valoros: pastaile de cacao erau folosite deopotriva ca bautura extrem de energizanta si nutritiva, dar si ca moneda de schimb pentru alte tipuri de hrana. Credem ca ar fi cazul sa stim ca sus-amintita bautura ce purta un nume nu foarte diferit de cel cunoscut de noi, !ocoatl se afla, ce-i drept, la originile ciocolatei calde de azi, "nsa gustul si savoarea erau cu totul diferite. #iindca !ocoatl, ciocolata mayasilor, foarte amara, se prepara din seminte macinate si fierte, piper, carora li se adaugau multe alte condimente. Ceva mai t$rziu, toltecii si aztecii au facut ca arborele de cacao sa devina o cultura curenta "n %merica Centrala. &aca e vorba sa tinem seama de cronicile vremii, trebuie sa precizam ca primul european care s-a delectat cu 'bautura zeilor( a fost Cristofor Columb, dupa debarcarea sa pe )nsula *uana+a, "n /. %sadar, cu vreo 0 ani "nainte de 'con1uista( lui Cortez. &ar cine mai tine cont astazi de asemenea detalii23 4a remarcam ca miraculoasa bautura s-a rasp$ndit, "ncep$nd din anul /, "n toata %merica 4paniola, din Cuba p$na "n Venezuela. 5n 4pania si "n 6ccident 6cci dent a a+uns abia din / /0 0 si nu a deve devenit nit 'interesanta( 'interesanta( dec$t "n m$na m$nastiri stiri si "n comu comunitat nitatile ile relig religioas ioase, e, "nsus "nsusii Vaticanul autoriz$nd-o pentru consum "n perioadele de post. 7otusi, calitatile sale au fost recunoscute rapid, astfel ca diverse retete au fost adoptate cu mare generozitate. 5n )talia, ducele de 4avoia a preluat-o "n 8, iar la 7orino ciocolatierii au devenit adevarati experti, produc$nd cam 9 de ilograme pe zi. ;%drian >???.revistamagazin.ro>content>vie http:>>???.revis tamagazin.ro>content>vie?>9@@>9 ?>9@@>9> >AA . Precizeaz= "n ce secol p=trunde ciocolata "n spaBiul european. /. 7ranscrie enunBul care ofer= informaBii despre cum se preg=tea ciocolata mayailor. 9. )lustreaz= dou= caracteristici de limba+. D. #ormuleaz= o explicaBie pentru interogaBia retoric= &ar cine mai Bine cont ast=zi de asemenea detalii. . Comenteaz=, "n 9 de cuvinte, metafora b=utura zeilor. E. Fedacteaz= un text argumentativ de -9 de cuvinte despre importanBa cunoaterii altor civilizaBii, valorific$nd textul dat.
Primii cultivatori ai arborelui de cacao au fost mayasii din zona actualului Mexic. Vorbim despre un arbore sacru si, prin urmare, extrem de valoros: pastaile de cacao erau folosite deopotriva ca bautura extrem de energizanta si nutritiva, dar si ca moneda de schimb pentru alte tipuri de hrana. Credem ca ar fi cazul sa stim ca sus-amintita bautura ce purta un nume nu foarte diferit de cel cunoscut de noi, !ocoatl se afla, ce-i drept, la originile ciocolatei calde de azi, "nsa gustul si savoarea erau cu totul diferite. #iindca !ocoatl, ciocolata mayasilor, foarte amara, se prepara din seminte macinate si fierte, piper, carora li se adaugau multe alte condimente. Ceva mai t$rziu, toltecii si aztecii au facut ca arborele de cacao sa devina o cultura curenta "n %merica Centrala. &aca e vorba sa tinem seama de cronicile vremii, trebuie sa precizam ca primul european care s-a delectat cu 'bautura zeilor( a fost Cristofor Columb, dupa debarcarea sa pe )nsula *uana+a, "n /. %sadar, cu vreo 0 ani "nainte de 'con1uista( lui Cortez. &ar cine mai tine cont astazi de asemenea detalii23 4a remarcam ca miraculoasa bautura s-a rasp$ndit, "ncep$nd din anul /, "n toata %merica 4paniola, din Cuba p$na "n Venezuela. 5n 4pania si "n 6ccident a a+uns abia din /0 si nu a devenit 'interesanta( dec$t "n m$nastiri si "n comunitatile religioase, "nsusi Vaticanul autoriz$nd-o pentru consum "n perioadele de post. 7otusi, calitatile sale au fost recunoscute rapid, astfel ca diverse retete au fost adoptate cu mare generozitate. 5n )talia, ducele de 4avoia a preluat-o "n 8, iar la 7orino ciocolatierii au devenit adevarati experti, produc$nd cam 9 de ilograme pe zi. ;%drian >???.revistamagazin.ro>content>vie?>9@@>9>A . Precizeaz= "n ce secol p=trunde ciocolata "n spaBiul european. /. 7ranscrie enunBul care ofer= informaBii despre cum se preg=tea ciocolata mayailor. 9. )lustreaz= dou= caracteristici de limba+. D. #ormuleaz= o explicaBie pentru interogaBia retoric= &ar cine mai Bine cont ast=zi de asemenea detalii. . Comenteaz=, "n 9 de cuvinte, metafora b=utura zeilor. E. Fedacteaz= un text argumentativ de -9 de cuvinte despre importanBa cunoaterii altor civilizaBii, valorific$nd textul dat.
Fezolvare: . Ciocolata p=trunde "n spaBiul european "n secolul al !V)-lea. /. '#iindca !ocoatl, ciocolata mayasilor, foarte amara, se prepara din seminte macinate si fierte, piper, carora li se adaugau multe alte condimente(. 9. 7extul aparBine stilului publicistic caracterizat ,"n principal, printr-un limba+ accesibil, vocabularul fiind "n mare parte uzual:ciocolat= , amar=, seminBe, arbore etc. 6 alt= caracteristic= este corectitudinea, "ntruc$t sunt respectate normele gramaticale: utilizarea semnului )nterogativ exclamativ D. interogaBia indic= faptul c= tr=ind "ntr-o lume caracterizat= printr-o exploziBie infomaBional= adesea ignor=m astfel de detalii. . Metafora face referire la credinBa mayailor, conform c=reia arborele de cacao era sacru. &e asemenea, aceast= sintagm= poate avea leg=tur= i cu succesul de care s-a bucurat b=utura preparat= din el de a lungul timpului.
B. În opinia mea, cunoașterea unor civilizații diverse este necesară în vederea receptării și înțelegerii celorlalți dar și a propriei culturii. În primul rând, luând la cunoșnță de alte civilizații decât aceea căreia îi aparținem, ne putem face o idee mai clară despre ceilalți
Cînd eram prin facultate, imediat după ’89, un redactor al primei reviste ecologiste de atunci, unde am încercat să colaborez, mi-a dat un sfat, dacă voiam să reușesc în acest demers: să scriu despre „un col frumos de natură!" #tiu că, pe vremea aceea, am rîs mult și des de acest sfat" $u doar pentru locul comun evident pe care-l coninea, ci și pentru că natura, pentru mine, pe atunci, nu era mare lucru" %rașul, cu pulsul lui pe care eu îl simeam trepidant, era „totul!: iubeam aglomeraiile, oamenii la un loc și în mișcare, evenimentele, actualitatea" &n petic de iarbă, o magnolie în'orită, un tranda(r în largul lui în vreo grădină străină nu prea îmi spuneau nimic" )rumuseea avea legătură, pe atunci, strict cu lucrurile construite, deliberat omenești, elaborate, agitate, bucșite" *ncet-încet, anii au trecut și s-a activat în mine o coardă pînă atunci nevăzută, nesimită, sensibilă la pomi, 'ori, ierburi""" +a culorile cerului la apus și la raele de pe îmbovia" +a pietrele năpădite de buruieni și la scaieii de prin maidanele orașului" +a păsările ce ciripesc sau croncăne gureșe în pomii de sub geam" oate, oricît de nespectaculoase ar (, sau mai ales nespectaculoase (ind, au a.uns să mă miște într-un mod discret, subtil, dar esenial, de neîneles c/iar pentru mine însămi" %cazie cu care mi-am reamintit că legăturile mele cu natura, de-a lungul timpului, nu au fost c/iar ine0istente" oar că „sentimentul naturii! despre care învăam la școală în poezia eminesciană se manifesta altfel, la diverse vîrste" *n copilăria petrecută parial în peticul de curte al bunicilor aveam cu natura un contact direct, amestecat cu o parte naiv-poetică" „irect! în sensul în care mă .ucam în grădină, aproape de pămînt, mai rupînd cîte o 'oare de gura-leului ca să mă uit curioasă la ea, mai culegînd margarete ca să-mi fac coronie, mai urmărind o omidă cum se rupe și se reface sau o viespe cum mă îneapă" 1a c/iar 2precum am mai scris"""3 ucigînd odată, cu sînge semirece, o furnică ieșită în cale 4 după care am avut amare și îndelungi remușcări" ar și stînd pe spate și /olbîndu-mă la nori, ale căror forme evoluau in no time de la un pește uriaș plutitor la un dragon, care apoi devenea o corabie, un castel și o prinesă cu roc/ia zdrenuită" 25aromira 6opovici „6oze și petice7, în ilema ec/e, mai ;<3 ;" =0plică sensul sintagmei „îl simeam trepidant7 în te0tul dat" " 5ndică
