Siguranţa pasivă a autovehiculelor
Siguranta pasiva February 26, 2012 reprezinta totalitatea functiilor unui autovehicul ce au rolul de a proteja viata si integritatea corporala a pasagerilor si a pietonilor in timpul si dupa producerea accidentelor. Siguranta pasiva are ca scop reducerea consecintelor accidentelor rutiere. Siguranta pasiva
Siguranta exterioara
Termenul siguranta exterioara! acopera toate masurile luate de proiectantul vehiculului pentru minimizarea accidentarilor cauzate pietonilor, biciclistilor sau motociclicstilor cand sunt loviti de un autovehicul. "cesti factori care determina siguranta e#terioara sunt$ • •
comportamentul la deformare al caroseriei vehiculului% forma e#terioara a caroseriei vehiculului.
&biectivul primar este sa se proiecteze un vehicul cu un design e#terior care sa minimizeze consecintele unei coliziuni cu o persoana din mediul e#terior. 'ele mai grave leziuni sunt inregistrate de pietonii care sunt loviti de partea frontala a vehiculului, desfasurarea accidentului depinzandvehicule foarte pe mult deroti dimensiunile caroseriei. 'onsecintele accidentelor in care sunt implicate doua si autovehicule pot fi doar usor ameliorate prin modificarea designului(formei) autovehiculelor, datorita faptului ca in general vehiculele pe doua roti au inerent energie cinetica, pozitie inaltata pe scaun si un spectru larg de puncte de contact. "ceste modificari de design care pot fi facute automobilelor sunt$ * faruri mobile% * stergatoare incastrate (incluse in caroserie fara a fi iesite spre in afara)% * maneri de usi incastrate% * bare plafon incastrate.
+radul de risc asupra pietonilor in cazul unei coliziuni cu un autovehicul functie de frecventa impacturilor (zona) si gravitatea leziunilor
Siguranta interioara
Termenul de siguranta interioara! acopera toate masurile luate cu scopul de a minimaliza acceleratiile si fortele care actioneaza asupra ocupantilor vehiculului in cazul unui accident, de a crea suficient spatiupasagerilor de supravietuire, si pentru asigura functionarea acelor componente critice pentru scoaterea din vehicul dupa aaccident. Factorii determinanti pentru siguranta pasagerilor sunt$ 1. comportamentul la deformare al caroseriei% 2. rezistenta habitaclului, dimensiunile spatiului vital in timpul si dupa impact% . sistemele de retinere a pasa gerilor (centurile de siguranta, airbagurile si tetierele active)% -. sistemul de directie% . descarcerarea ocupantilor% 6. protectia la incendii.
Măsurile de siguranţă pasivă au ca scop optimizarea caracteristicilor autovehiculului în scopul eliminării sau micşorării consecinţelor accidentelor de circulaţie, chiar în timpul producerii acestora. Se urmăreşte asigurarea protecţiei atât a ocupanţilor autovehiculului, cât şi a celorlalţi participanţi la traficul rutier, potenţial implicaţi în accidentul de circulaţie (pietoni, biciclişti, etc.. !radul de siguranţă pasivă al autovehiculului se asigură prin"
conceperea unor structuri de securitate ale automob ilului, capabile să preia o mare parte din energia disipată în timpul unui impact; conceperea unor sisteme de reţinere optimiz ate care să protejeze ocupanţii în timpul accidentului; măsuri de protecţie pentru participanţii la accident din afara autovehiculului (pietoni, biciclişti, etc. loviţi);
măsuri de siguranţă postaccident.
#n ceea ce priveşte prima grupă de măsuri, s$a constat că gradul optim de protecţie a pasagerilor în toate tipurile de impact (frontal, lateral, din spate sau răsturnare se obţine prin construirea unei structuri rigide în %urul habitaclului, structură realizată dintr$un ansamblu de cadre închise, formând aşa$numita !colivie de siguranţă! (capabilă să asigure spaţiul de supravieţuire în cazul unui impact, iar structurile care încon%oară habitaclul se construiesc astfel încât să poată, prin deformare, să preia o mare parte din energia de impact, asigurând integritatea părţii centrale şi permiţând reducerea în interval scurt de timp a deceleraţiilor suportate de pasageri (structuri cu deformare controlată. /#emplu de autoturism construit n concordan cu principiile de asigurare a siguranei pasive$
Măsurile de asigurare a siguranţei pasive în habitaclu au fost concentrate pe trei direcţii"
dezvoltarea sistemelor de centuri de siguranţă; dezvoltarea sistemelor de airbaguri;
implementarea componentelor din habitaclu cu proprietăţi de a absorbi energia de impact.
&ezvoltările pe aceste trei direcţii au contribuit la diminuarea numărului accidentelor fatale, cu toate că numărul de autovehicule este într$o continuă creştere. 'utovehiculele actuale sunt echipate cu sisteme care au rolul de a reţine şi a prote%a ocupanţii împotriva lovirii de componentele habitaclului, în cazul unei coliziuni. atenţie specială a fost acordată sistemelor destinate prote%ării ocupanţilor copii, sisteme care sunt asemănătoare celor destinate ocupanţilor adulţi. Sisteme airbag adaptive
)deea utilizării unei * perne care să se umfle rapid" pentru a preveni vătămările corporale rezultate în urma unui accident a fost mult timp dezbătută de$a lungul timpului. +rimul patent asupra unui sistem gonflabil de protecţie datează din timpul celui de$al doilea război mondial, acest sistem fiind folosit pe avioane pentru a reduce consecinţele unei aterizări forţate sau ale unei prăbuşiri. Sistemele airbag sunt sisteme de reţinere sub formă de pernă care se umflă, conectate la senzori care detectează deceleraţiile bruşte. 'u fost introduse pentru prima dată de către firma #eneral $otors în anul -/, iar de atunci au suferit dezvoltări şi îmbunătăţiri continue. & soluie modern o reprezint sistemele de airbag adaptive.
Sistemul de airbag adaptiv are posibilitatea de a a%usta puterea de umflare a sacului în funcţie de poziţia şi dimensiunile fizice ale conducătorului şi ale pasagerului din dreapta. conţine patru senzorisăcu ultrasunete ( şiinformaţii senzoridespre pentru detectareaSistemul poziţiei scaunului (0, capabili furnizeze sistemului poziţia, în raport cu airbag$ul, a conducătorului sau a pasagerului (dacă aceştia sunt prea aproape de airbag. &e asemenea, acest sistem necesită şi prezenţa senzorilor (/ de detectare a faptului dacă ocupanţii poartă sau nu centurile de siguranţă. 1olosind informaţiile de la aceşti senzori, corelate cu sistemul adaptiv de umflare al airbag$urilor, microprocesorul care coordonează deschiderea airbag$ului a%ustează puterea de umflare în funcţie de poziţia şi talia conducătorului sau pasagerului. 2ei patru senzori cu ultrasunete permit microprocesorului care coordonează airbag$urile să creeze o imagine tridimensională a zonei scaunelor din faţă. 'ceastă imagine este actualizată la fiecare 34 milisecunde, ceea ce permite sistemului să detecteze orice mişcare, în special în momentele când ocupanţii locurilor faţă se mişcă spre înainte sub efectul inerţiei, atunci când automobilul frânează înaintea unui impact iminent.
)nteriorul habitaclului trebuie să fie complet capitonat şi să nu prezinte părţi proeminente dure, ca posibile surse de rănire ale ocupanţilor în cazul unui impact. 2oloana sistemului de direcţie, planşa de bord şi parbrizul trebuie ca prin deformare controlată să absoarbă o mare parte din energia de impact, astfel încât să nu provoace leziuni grave asupra pasagerilor din faţă. #n cazul unui impact, parbrizul
trebuie să se desprindă către e5teriorul autovehiculului şi să nu se spargă cu cioburi, desprinderea făcându$se la o forţă mai mică decât cea necesară spargerii cutiei craniene umane. &e asemenea, habitaclul trebuie să fie izolat de zona unde este montat rezervorul de combustibil, care trebuie să fie anti$incendiu şi plasat astfel încât să nu fie e5pus şocurilor în caz de impact sau răsturnare.
Toyota dezvoltat tehnologii privind sigurana pentru4iariscul reduceletal riscul de rnire. 3e4i msurilea de siguran activ vor reduce riscul depasiv, accidentare pe viitor, mbuntirea siguranei pasive continu s aib un rol important n protecia ocupanilor. 5n cazul unui impact, vehiculele trebuie proiectate astfel nct s absoarb energia impactului, folosind o caroserie cu zone deformabile, care s asigure o rezisten mai mare 4i o mai bun protecie a ocupanilor. 7abitaclul este ranforsat, astfel nct u4ile s rmn intacte n cazul unui impact, pentru a facilita ie4irea sau scoaterea pasagerilor din vehicul. Toyota este preocupat 4i de consecinele impactului ocupanilor cu componente ale habitaclului. 3e aceea, habitaclul trebuie proiectat astfel nct s absoarb energia secundar impactului, permind reducerea la ma#imum a riscului de accidentare a ocupanilor$ •
• • •
'enturile de siguran sunt principalele sisteme de fi#are, iar airbag*urilesunt un sistem suplimentar. 'oloanele direcie 4i roile sunt proiectate s absoarb deposibil. impact. 5n interior, de s*au eliminat componentele protruzive de cteenergia ori a fost 'ptu4eala este poziionat strategic.
Toyota face eforturi permanente pentru a mbunti aceste caracteristici 4i pentru a le aplica. 8
9rotecie de nalt nivel "utovehiculele Ford '*:"; 4i +rand '*:"; au fost dezvoltate pentru a proteja ocupanii cu niveluri e#cepionale de siguran activ 4i pasiv.
'"9 pentru protecia ocupanilor aduli. "cesta include urmtoarele sisteme avansate, gata s intre n aciune ntr*o fraciune de secund$ "irbaguri de dimensiuni normale pentru 4ofer (60 l) 4i pentru pasageri (110 l) ce includ cea mai modern tehnologie de umflare ntr*o singur etap? 3ispozitive de pretensionare a centurilor de siguran de nalt putere 4i limitatoare de sarcin pentru centurile scaunelor din fa •
•
•
•
•
•
•
"irbaguri laterale tip cortin, ca dotare standard, pentru ocupanii celui de* al doilea rnd de scaune 4i airbaguri laterale pentru protecia zoneiprimului toracice 4i pentru pasagerii din fa 'oloan de direcie pliabil care se distaneaz de 4ofer n cazul unei coliziuni 4i este optimizat pentru absorbia energiei 4i protecia picioarelor.
•
•
• • •
•
•
?>ot$ scaunele de copii nu trebuie poziionate niciodat pe scaunul pasagerului din dreapta, atunci cnd autovehiculul Ford este echipat cu airbag funcional pentru scaunul pasagerului din fa. 'el mai sigur loc pentru copii este pe scaunele din rndul doi, cu un sistem adecvat de reinere.
Renault Captur a obtinut punctajul maxim de 5 stele la testele de siguranta pasiva efectuate de organismul independent Euro NCAP. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile introducerii din ianuarie 2!" a unor noi bareme mult mai stricte si demonstreaza inca o data expertiza Renault in materie de siguranta pasiva. Renault Captur a obtinut o nota globala de #$5% devenind totodata al cinsprezecelea model Renault care primeste nota maxima de 5 stele la testele de siguranta pasiva Euro NCAP. Pe langa recunoasterea oficiala a performantelor in materie de siguranta$ Renault Captur da dovada unui comportament rutier dinamic si sigur$ gratie unui sasiu reactiv si precis.
Preocuparea permanenta pentru protectia optima a tuturor ocupantilor &nul dintre obiectivele constructorului a fost ca Renault Captur sa ofere acelasi nivel de siguranta pasiva ca si noul Clio$ ambele fiind construite pe aceeasi platforma. Pornind de la o viziune globala ce urmareste cresterea sigurantei ocupantilor$ Renault a dezvoltat noi solutii care tin cont de accidentologie si de comportamente rutiere reale. Astfel$ Renault Captur beneficiaza de sisteme de protectie de ultima generatie cu declansare mult mai rapida. Protectia ocupantilor adulti 'n caz de impact frontal$ protectia ocupantilor locurilor din fata se realizeaza prin intermediul a doua airbag(uri cu randament mare$ a centurilor de siguranta pretensionate si a limitatorului de efort calibrat la ) daN. *e asemenea$ zonele fuzibile au fost incorporate la nivelul sertarului +Eas, -ife cu scopul de a ameliora protectia la nivelul genunc/ilor si a tibiei. Pentru pasagerii locurilor din spate$ au fost prevazute centuri de siguranta cu prindere in " puncte$ iar pentru ocupantii locurilor laterale s(a adaugat si un limitator de efort. -a testele de coliziune laterala$ Renault Captur a obtinut un rezultat impresionant cu un scor de 0$1 puncte din # maxim posibile. Pentru o viteza de detectare si o reactie sporita$ Renault Captur este dotat cu doi senzori plasati in puncte c/eie unul in portiera fata si altul in montantul 3. &n algoritm specific regleaza declansarea airbag(urior cap 4 torace$ de ultima generatie$ in functie de intensitatea impactului. Aceste rezultate inclusiv impactul lateral cu stalp si impactul din spate6$ au facut ca Renault Captur sa obtina "2 de puncte din "7 posibile$ pentru categoria protectie ocupanti adulti$ fiind unul dintre cele mai bune rezultate din segment.
Protectie c op ii Renault Captur este printre cele mai sigure modele din segmentul 3 privind siguranta copiilor din masina$ obtinand un rezultat de "1 de puncte din )1 posibile$ in ciuda protocului mult mai sever instituit de Euro NCAP. Acest fapt se datoreaza atat ar/itecturii masinii cat si centurilor de siguranta cu prindere in " puncte si sistem 'sofix$ disponibile atat pentru pasagerul din fata$ cat si pentru locurile laterale spate.
Renault Captur, la cel mai bun nivel in ceea priveste protectia pietonilor Partea frontala a modelului Renault Captur a fost special conceputa astfel incat$ la un impact cu pietoni$ leziunile ocazionate sa fie diminuate. 8poilerul fata nu prezinta zone cu asperitati$ in timp ce parbrizul este plonjat$ favorizand deformarile controlate si evitand riscurile de ranire.
Capota a fost inaltata pentru a pastra o zona de deformare intre structura si punctele inalte ale motorului. Cu 22 de puncte din "7 posibile$ Renault Captur se pozitioneaza in fruntea segmentului sau.
Siguranta "in genele" Renault … plus echipamente Renault Captur este ec/ipat inca din versiunea standard cu regulator9limitator de viteza$ indicator la bord si semnale acustice pentru prinderea tuturor centurilor de siguranta si sistem E8C Electronic 8tabilit, Control6. :odelul a obtinut 0 puncte$ respectand standardele actuale Euro NCAP$ mult mai exigente. O abordare pragmatica si un angajament r ea l 8trategia Renault in materie de siguranta se bazeaza pe utilizarea celor mai noi te/nologii care previn riscurile de accident$ corectarea situatiilor neprevazute ce pot aparea la volan si protectia pasag erilor in caz de impact. Printr(o abordare globala$ Renault s(a impus de(a lungul anilor$ ca o referinta in materie de siguranta auto$ asa cum o dovedesc rezultatele obtinute la testele Euro NCAP a modelelor din portofoliul sau. 'n materie de siguranta activa$ sasiul reactiv si precis$ asociat cu simularile digitale$ permit detectarea intr(o maniera exacta a situatiilor de urgenta. *isponibile in standard$ sistemele A38 si E8C sunt extrem de eficiente. *e asemenea$ functia A;& asistenta la franarea de urgenta6 este integrata in ansamblul calculator 9 bloc /idraulic. Renault acorda o atentie desosebita ergonomiei si confortului la bord$ care permit sporirea capacitatii de concentrare a soferului in timpul condusului. Astfel$ Renault Captur este dotat cu o serie de ec/ipamente care imbunatatesc calitatea vietii la bord$ precum sistemele :E*'A NA< si R( -'N=$ automatizarea anumitor functii cum ar fi aprinderea farurilor sau pornirea stergatoarelor$ asistenta la parcarea cu spatele si camera video pentru anumite modele. Nu in ultimul rand$ toate versiunile Renault Captur dispun de telefonie /and(free si 3luetoot/>.Renault Captur a obtinut punctajul maxim de 5 stele la testele de siguranta pasiva efectuate de organismul independent Euro NCAP. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile introducerii ianuarie 2!" aRenault unor noiinbareme mai stricte si demonstreaza incadin o data expertiza materiemult de siguranta pasiva. Renault Captur a obtinut o nota globala de #$5% devenind totodata al cinsprezecelea model Renault care primeste nota maxima de 5 stele la testele de siguranta pasiva Euro NCAP. Pe langa recunoasterea oficiala a performantelor in materie de siguranta$ Renault Captur da dovada unui comportament rutier dinamic si sigur$
gratie
unui
sasiu
reactiv
si
precis.
/#tras din document$
acestuia. "ceast faz poate fi descris prin forma < a gtului. 3up aceasta capul ncepe s se roteasc spre napoi provocnd gtului o e#tensie. 5n cazul n care capul nu atinge tetiera, acesta continu s se roteasc provocnd o hiper*e#tensie a gtului. 5n prezent e#ist n producie dou tipuri de mecanisme de prevenire a leziunii gtului$ E self*aligning head restraint (<"7B) dezvoltat de
1 1 /G&HIJ=" <=+IB">J/= 9"<=G/ 1.1 +eneralitKi
:odul de fi#are a parbrizului% E 9rotecKia mpotriva incendiilor% 2 E 9enetrarea prin parbriz a diferitelor componente din construcKia autovehiculului.5n anul 1M0 statisticile privind victimele armei mortale! erau indiscutabilnefavorabile. >umrul victimelor la 100.000 de mile parcurse de automobile a ajuns nI<" la 1,6 persoane n comparaKie cu , n anul 1MN0 4i 1,N n prezent. 'ifrele sunt ntr*o continu scdere, dar ar trebui s fie mult mai mici pentru ca societatea spriveasc transportul rutier ca fiind sigur.'el mai bun 4i sigur mod de a supravieKui unui accident este de a nu*l avea. 'u toatec pregtirea 4i instruirea conductorului auto sunt cele mai ieftine 4i ideale ci decre4tere a siguranKei rutiere efective, din pcate nici una dintre ele nu este cu adevrateficace 4i obiectivul de creare a unui mediu rutier mai sigur a revenit tehnologiei.& prim soluKie este aceea de a proiecta autovehicule 4i infrastructuri rutiere caresunt suficient de competitive n sensul prevenirii apariKiei unui accident. 9ericolele suntevitate prin utilizarea unei ntregi game de tehnologii, de la frnarea "O< 4i anvelopeleradiale (n curs de dezvoltare frnarea automat pentru evitarea obstacolelor) pn ladiverse materiale pentru nveli4ul asfaltic 4i controlul computerizat al traficului urban. " doua soluKie este de a construi autovehicule care s protejeze ocupanKii n caz deaccidente. "ceast soluKie define4te conceptul de
proiectarea,dezvoltarea 4i producerea de interioare 4i structuri de autovehicule care ofer oprotecKie deosebit ocupanKilor habitaclului.+eneral :otors, ca 4i alte companii din
