Capitolul I Delimitări conceptuale 1.1
Familia
Noțiunea de familie provine de la latinescul "familia", care, inițial, numea proprietatea cuiva, pământul, casa, etc. În trecut familia (soția, copiii) era considerată proprietatea proprietatea bărbatului (pater familias); între ei nu exista o relație de familie, ci mai degrabă deg rabă familia era cosiderată drept o proprietate subordonată.(cuplu si familie) Astăzi, familia este definită din mai multe perspective. Potrivit perspectivei sociologice (C.Zamfir, L. Vlasceanu (coord.), "Dictionar de sociologie", ed. Babel, București, 1993, p.238), familia reprezintă, în sens larg, un "grup social ai căror membri sunt legați prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopție și care trăiesc împreună, cooperează coopereaz ă sub raport economic și au grijă de copii (Murdock, 1949)", iar în sens restrâns, un "grup social format dintr-un cuplu căsătorit și copiii acestuia" (Niculina-Ionica Visan, p.11), în timp ce, perspectiva juridică, definește familia ca fiind "grupul de persoane între care există drepturi și obligații, care -și are originea în acte juridice precum căsătoria, înfierea, rudenia sau raporturi asimilate relațiilor de familie.” (Jon P Hageanu, p.7, 1993, apaud Maria Voinea, op. cit., p.7) (Angelica Ghita, p.7) Potrivit opiniilor altor autori, familia este vazuta si ca un " g rup inzestrat cu caracteristici proprii,
cu anumite obiceiuri, care respecta anumite traditii, chiar incosntient, care ca re creeaza o atmosfera” (Angelica Ghita, p.8), in timp ce altii, precep familia ca fiind "acea unitate de interactiune si interactionari personale, cuprinzand rolurile sociale de sot si sotie, mama si tata, fiu si fiica, frate si sora." (idem, p8) In decursul istoriei, familia a intalnit o diversitate de forme, astfel ca, Turliuc N.(2004, p.20) evidentiaza existenta familiei de tip poliandrie (casatoria unei femei cu doi sau mai multi barbati), poliginie (casatoria unui barbat cu doua sau mai multe femei) si monogamie (casatoria dintre un barbat si o femeie), aceast tip fiind cel mai raspandit. Perspectiva sociologica a avut un rol deosebit in dezvoltarea tipologiilor familiale, astfel incat, ele se impart: in functie de dimensiunea grupului familial si d e gradul de dezvoltare al societatii,
deosebim familia extinsa, “ce este creata din doua dou a sau mai multe familii nucleare”, locuind sub acelasi acoperis, “fiind unite prin legatura parinte-copil, frati-surori”. Desi nu a fost intalnite in toate societatile/regiunile, acest tip de familie a fost larg raspandita, si inca se mai intalniste in anumite familii; si familia nucleara, ce “consta din relatiile dintre sot, sotie si copiii lor sau cei adoptati”. Aparitia numarului tot mai mare a familiilor monoparentale (cu un singur parinte), a familiilor fara copii , a cuplurilor consensuale, hetero- sau homosexuale, fac ca dominanta acestui tip de familie sa fie pus sub semnul intrebarii. (Turliuc N., p.26)
In functie de pozitia ocupata in contextul familial, de copil sau adult, se mentioneaza doua tipuri de familie: cea de origine (cea in care ne-am nascut, ocupam locul de copil) si cea de procreere (in care ocupam/detinem statutul de sot/sotie, parinte). De asemenea, in functie de axa traditie-modernitate, deosebim familia patriahala/traditionala, unde sotul/tatal isi exercita puterea asupra sotiei/copilului, fiind responsabil pentru asigurarea mijloacelor economice, mama/sotia raspunzand de gospod arie, si educarea copiilor; si familia contemporana, unde intalnim o structura mai flexibila a rolurilor maritale, ideea egalitatii dintre femeie si barbat ducand la negocierea si redistribuirea sarcinilor domestice intre soti.(Idem, p27) In functie de efectul numeric si cel structural, F. Le Play identifica trei tipuri de familie: familia patriahala (mentionata mai sus), familia instabila, unde copiii cresc fara a li se transmite respectul pentru traditie, si fara a fi pregatiti pentru a fi independenti si familia tulpina, unde copiii sunt incurajati sa fie independeti, autonomi.(Turliuc N., p.28) Din punct de vedere al rolurilor de sex, Georges Menahem, evoca trei modele familiale: familia patrimoniala, regasindu-se inca in familiile marilor averi sau in cele taranesti, familia conjugala, unde primeaza relatia conjugala, cea parentala fiind secundara, si familia asociativa, aici fiind incluse familiile cu dublu venit. (apaud B. Balwin-Legros, 1998) Pentru a putea functiona normal, in cadrul societatii noastre, familia trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii: functia biologic-sexuala, functia de procreere, econ omica, psihoafectiva si educationala, la care se mai adauga cea instructional-formativa, psiho-morala, social-integrativa si cea cultural-formativa.(Angelica Ghita, p14). Functia biologic-sexuala consta in satisfacerea nevoilor sexuale. Acestea nu trebuie sa constituie un scop in sine, ci trebuie sa aiba un sens de oridin social, in timp ce, functia de procreere are ca scop raspandirea speciei. Functia economica se refera la buna desfasurare a vietii de familie; aici barbatului ii revine sarcina de a asigura venitul si unele bunuri materiale familiei.
In ceea ce priveste functia psihoafectiva , se refera la relatiile armonioase dintre membrii familiei, unde este favorizata comunicarea, recompensa, sustinerea afectiva, etc. “Prin intermediul acestui climat, individul isi satisface trebuintele sale de siguranta si apartenenta, fiind
“ferit” astfel de sentimentele “rece” de izolare si insingurare.” (Mitrifan, I., Mitrofan, M., 1991, p.156, Familia de la A…la Z , Mic dictionar al vietii de familie, Editura Stiintifica, Bucuresti.) In functia educationala , parintii isi exercita influentele educationale asupra copiilor, atat in mod direct, utilizand anumite metode si tehnici educationale, cat si in mod indirect, prin metode de conduita. In cadrul acestei functii mai intra si urmatoarele subfunctii: cea in structional – formativa, pshiho-morala, social-integrativa si cea cultural-formativa.
Asadar, familia este grupul "alcatuit din sot si sotie si copii n ascuti din unirea lor"(I.Mitrofan, N. Mitrofan, 991, p.144), "ce sunt legati prin anumite relatii natural biologice, psihologice, morale, juridice", economice, religioase, sociale si culturale. (idem, p14) Capitolul II Rolul familiei in educarea copiilor cu cerinte spe ciale In ceea ce priveste structura rolurilor in cadrul familiei au fost identificate roluri corespunzatoare statusurilor de sot/sotie,parinte si copil.(n.I. Nye, V. Gecas, 1976) Aceste sunt de sustinator economic, de gospodina, de ingrijire si de socializare a copiilor, rolul sexual, recreational, terapeutic si de rudenie. In mod traditional, munca in gospadarie, rolul de ingrijire a copiilor si cel sexual erau atribuite sotiei, rolul de sustinator economic sotului, si cel de socializare a copiilor si cel de rudenie, ambilor Rolul de ingrijire si socializare a copiilor. Rolul de ingrijire se refera la satisfacerea nevoilor fizice si psihologice a copiilor,sotiile fiind antrenata mai mult in aceasta act ivitate, ele avand grija ca aceste nevoi sa fie pe deplin satisfacute, in timp ce, rolul de socializare, in care accentul este pus pe dezvoltarea abilitatii de a socializa, era impartit la ambii soti, aici tot sotiei ii revine, in cea mai mare parte, responsabilitate. Rolul de rudenie, cuprinde "relatiile ideale de rudenie", fiind introduse de B. Farber (1964, p.196), ce cuprinde: participarea la ritualuri de ceremonii, promovarea bunastarii membrilor familiei, punerea la dispozitie membrilor familiei a resurselor personale, increderea in rude, si maximizarea comunicarii.
