Rimbaud - UN RĂSTIMP ÎN INFERN
Odinioară, dacă-mi amintesc bine, viaţa mea închipuia un ospăţ în care toate inimile se deschideau, în care curgeau vinurile toate. Într-o seară, am aşezat pe genunchii mei Frumuseţea. Şi mi s-a părut amară şi am ocărt-o. !-am înarmat împotriva "ustiţiei. #m luat-o la $ugă. O, vră"itoare, o, năpastă, o, ură, vouă v-a $ost încredinţată comoara mea% #m izbutit să sting orice năde"de omenească din cugetul meu. #m ţşnit asupra bucuriilor, bucuriilor, asupra oricăreia, într-un într-un salt surd de de $iară năprasnică, cercnd s-o gtui. &e călăi i-am chemat, pentru ca, în clipa pierzaniei, să le pot muşca patul puştii. #m chemat plăgile pentru a mă putea înăbuşi în nisip, în snge. 'enorocul mi-a $ost zeu. În noroi m-am întins. !-am uscat sub văzduhul $ărădelegii. (ar nebuniei i-am "ucat renghiuri grozave. &rimăvara mi-a dăruit dăruit hohotul hidos hidos al nerozilor. Însă, iată că mai deunăzi, tocmai în clipa în care eram pe cale să scot ultimul horcăit), mi-a venit gndul să caut din nou cheia praznicului de odinioară * mi-aş recăpăta poate po$ta de mncare. !ilostivirea !ilostivirea închipuie această cheie. #semenea inspiraţie vădeşte c-am visat.) ,,+ienă vei rămne etc..., strigă ct poate diavolul, deşi mă-ncununase cu nişte maci încntători. ,,u toate po$tele tale să-ţi cştigi moartea, cu egoismul tău, cu cele mai grele păcate, cu toate. #h % !i-am însuşit prea multe #şadar, scumpe /caraoţchi, rogu-te din toată inima, priveşte-mă cu mai puţină $urie % Şi apoi, tot aşteptnd măruntele laşităţi centrzie, domnia-ta care preţuieşte pe scriitorul lipsit de însuşiri descriptive descriptive ori instructive, in structive, iată, desprind pentru domnia ta cteva pagini din caietul meu de $iinţă blestemată.) /nge osndit !oştenesc de la strămoşii mei galici ochii albaştri-deschişi, mintea îngustă şi stngăcia-n luptă. /ocotesc veşmintele mele la $el de barbare ca şi ale lor. 0u însă nu-mi ung pletele cu unt. &entru "upuitul $iarelor si arderea ierburilor, galii erau cei mai nerozi oameni din vremea lor. !oştenesc de la ei idolatria si rvna de a pngări * oh, si toate păcatele cumplite, mnia, des$rul 1 ce măreţie, des$rul % 1 dar mai ales minciuna şi trndăvia. /imt o scrbă grozavă $aţă de toate meseriile. !eşterii şi lucrătorii de rnd, nişte ţărani cu toţii, nespus de mrşavi. !na ce ţine condeiul valorează tot att ct mna care ţine plugul. 2eac plin de mini iscusite % 0u niciodată n-am să ştiu să $ac ceva. &e urmă, prea departe e de mine rostuirea unei casnicii. erşetoria neascunsă mă mhneşte. 3ău$ăcătorii mi se par însă vrednici de scrbă ca şi scapeţii eu însă rămn neatins * aşadar nu-mi pasă. 4un % ine mi-a dat însă o limbă att de-înşelătoare, în stare să-mi îndrume şi sămi izbăvească pnă-n clipa de $aţă trndăvia 5 'u m-am $olosit de nimic, nici macar de trupul meu * şi, mai leneş dect o broască rioasă, am trăit pretutindeni. 'u-i $amilie din
0uropa pe care să n-o cunosc 1 vreau să spun $amilii la $el cum este a mea, $amilii care au căpătat tot ce stăpnesc prin declaraţia 6repturilor Omului. unosc deci pe oricare $iu de $amilie % 6e mi-aş a$la antecedentele în vreo clipă oarecare din istoria Franţei. 'u găsesc însa nimic. Şi se vădeşte tot mai limpede c-am $ost dintotdeauna de obrşie "oasă. 'u pricep răzvrătirea. 'eamul meu nu s-a răzvrătit nicicnd, dect pentru a "e$ui aşa cum se năpustesc lupii asupra prăzii pe care nu ei au ucis-o. Îmi amintesc istoria Franţei, $iica cea mai mare a 4isericii. a om de rnd, aş $i pornit spre locurile s$inte * păstrez în minte anumite drumuri din cmpiile /uabiei* văd privelişti din 4izanţ, metereze din /ol7m* cultul !adonei, duioşia $aţă de cel 3ăstignit se trezesc în adncul meu, printre alte nenumărate $eerii pro$ane. 8epros, iată-mă stnd pe cioburi de urcioare si pe urzici, la picioarele unui zid scoro"it de soare. !ai trziu, mercenar călare, voi $i poposit nopţi de-a rndul sub cerul 9ermaniei. #h, mai e ceva % iată-mă dansnd sabatul într-o poiană roşietică, laolaltă cu bătrnele şi copiii. Încolo, nu-mi amintesc de altceva dect de pămntul acesta şi de creştinătate. '-aş s$rşi niciodată, tot închipuindu-mi în acest trecut 6ar întotdeauna singur, $ără vreo $amilie* mai mult oare-n ce limbă vorbeam 5 'u mă văd niciodată printre s$etnicii lui (isus, nici în divanele domnitorilor 1 solii lui ristos. e $ost-am oare în veacul trecut 5 'u mă pot descoperi dect în ziua de azi. 'u mai a$li nici haimanale, nici războaie pornite într-o doară. /eminţia cea mai de rnd a acoperit totul 1 poporul, după cum se spune, raţiunea, naţiunea ba chiar ştiinţa. O% Ştiinţa % :otul a $ost reluat. &entru trup şi pentru su$let 1 împărtăşania. #vem medicina, avem $ilozo$ia1leacurile băbeşti şi cntecele populare dichisite. #poi, divertismentele prinţilor, şi acele "ocuri pe care ei nu le-ngăduiau % 9eogra$ia, cosmogra$ia, mecanica, chimia %... Ştiinţa, noua nobleţe% &rogresul % !erge-nainte lumea, şi de ce nu s-ar învrti 5 (ată viziunea numerelor. Înaintăm către /pirit. eea ce spun e de netăgăduit, un oracol.. 0u înţeleg, dar, ne$iind în stare să dau lămuriri $ără să mă slu"esc de vorbe păgneşti, aş voi să tac. /e-ntoarce sngele păgnesc % /piritul e-n prea"mă, dar de ce ristos nu-mi vine într-a"utor dăruind su$letului meu nobleţea şi libertatea. 2ai % /-a s$rşit cu 0vanghelia % 0vanghelia % &e 6umnezeu îl aştept cu lăcomie. /unt de neam prost, de-o veşnicie. (ată-mă acum pe pla"a americană. 6e s-ar aprinde oraşele, în amurg. ;iua mi-i încheiată * părăsesc 0uropa. #erul mărilor îmi va arde plămnii* clima meleagurilor îndepărtate îmi va tăbăci pielea. /ă înoţi, să vnezi, să striveşti iarba, dar mai cu seamă să $umezi, să bei licorile tari ca un metal în clocot 1 precum $ăceau nepreţuiţii mei strămoşi, în "urul $lăcărilor. 2oi veni îndărăt cu mădulare ca de $ier, cu pielea cătrănită, cu privirea mnioasă * după masca purtată pe $aţă, voi $i socotit din neamul celor puternici. #urul nu-mi va lipsi voi $i trndav şi brutal. Femeile îngri"esc pe schilozii necruţători care se întorc din ţinuturile calde. !ă voi amesteca în politică. 2oi $i mntuit % În clipa de $aţă sunt blestemat, mi-i groază de patrie. !ai bine-ar $i să dorm, beat mort, pe ţărmul mării .
'imeni nu pleacă. /ă pornim din nou pe drumurile de-aici, purtnd povara viciului, acest viciu cu rădăcini de grea su$erinţă în$iptă-n coasta mea, de pe cnd începusem să "udec 1 iată urcă spre cer, mă biciuie, mă răstoarnă, mă trăşte.
!ai cunosc eu oare Firea 5 !ă cunosc oare pe mine 5 /-a s$rşit cu vorbele. Îmi îngrop morţii în pntec. /trigăte, tobe, dănţuim, dănţuim, dănţuim % 'ici nu-ntrevăd măcar momentul cnd vor debarca albii şi voi luneca în neant. Foame, sete, strigăte, dans, dans, dans, dans. #lbii debarcă. 4ubuie tunul % trebuie să te supui botezului, să te-mbraci, să munceşti. #m primit în piept lovitura harului. #h, n-o prevăzusem % '-am săvrşit răul. ;ilele se vor scurge uşoare, voi $i scutit de pocăinţă. 'u voi cunoaşte $rămntările su$letului pierdut aproape pentru 4ine, în care răzbate iarăşi o lumină severă precum $ăcliile $unerare. /oarta $iului de $amilie, coşciug prematur acoperit cu lacrimi limpezi. Fără îndoială că dezmăţul este idiot, viciul stupid* putreziciunea trebuie zvrlită la o parte. Însă orologiului nu-i va $i oare hărăzit să nu sune dect ceasul neîntinatei su$erinţi 5 Fi-voi răpit precum un copil, să mă "oc în rai, uitnd orice nenorocire 5 3epede % 'i-s date oare şi alte vieţi 5 /ă dormi în snul bogăţiei nu-i cu putinţă. 4ogăţia a $ost dintotdeauna un bun obştesc. 'umai dumnezeiasca iubire dăruieşte cheile ştiinţei. Îmi dau seama că natura nu-i dect spectacolul bunătăţii- #dio himere, idealuri, păcate % ntecul chibzuit al îngerilor se ridică din corabia mntuirii iată iubirea dumnezeiască % 6ouă iubiri % &ot muri din pricina dragostei pămnteşti, din pricina devotamentului. #m lăsat în urmă su$lete a căror mhnire va creşte din pricina plecării mele% !ă alegeţi dintre cei nau$ragiaţi* cei ce rămn nu-mi sunt oare prieteni 5 !ntuiţi-i % Înţelepciunea mea s-a născut. 8umea e bună. 2oi binecuvnta viaţa. Îmi voi iubi $raţii. 'u mai e vorba de $ăgăduieli copilăreşti. 'ici de năde"dea de-a scăpa de bătrneţe şi de moarte. 6umnezeu este puterea mea, pe 6umnezeu îl preamăresc. &lictisul nu mai înseamnă dragostea mea. :urbare, dezmăţ, nebunie 1 avnturile şi dezastrele lor le cunosc pe toate 1 întreaga mea povară e dată "os. /a cumpănim $ără ameţeală, întinderea nevinovăţiei mele. '-aş mai $i în stare să cer ciomăgeli mngietoare. 'u mă socot în alaiul de nuntă, urcat de (isus ristos în corabie, în chip de socru. 'u sunt întemniţat de raţiunea mea. #m spus 6umnezeu. 2reau libertate-n mntuire cum să mă ţin pe urmele ei 5 Frivolitatea m-a părăsit. 'u-mi mai trebuie nici devotament, nici dragoste cerească. 'u-mai pare rău de veacul inimilor prea simţitoare. Fiecare cu rostul său, dispreţ ori milostivire mă opresc în vr$ul acestei scări îngereşti de bun-simţ. În ceea ce priveşte $ericirea căpătuirii, cu un cămin sau $ără... nu, îmi pare cu neputinţă. /unt prea împrăştiat, prea slab. 2iaţa în$loreşte prin muncă, e un vechi adevăr viaţa mea nu cntăreşte destul de greu, prea îşi ia zborul, plutind departe deasupra Faptei, att de scumpă omenirii. În ce hal a"ung, o $ata bătrnă % '-am cura"ul să-ndrăgesc moartea % 6e mi-ar da 6umnezeu liniştea văzduhului ceresc, rugăciunea 1 precum s$inţii de odinioară. /$inţii, $ăpturi puternice % /chivnicii, artişti de care-acum nu mai e nevoie % Farsă ne-ncetată % 'evinovăţia mea m-ar $ace să plng. 2iaţa este o $arsă pe care trebuie s-o "ucam cu toţii.
6estul % (ată pedeapsa. &ornim % #h % &lămnii ard, tmplele vuiesc% 'oaptea se rostogoleşte sub pleoape, în soarele acesta % (nima mea... mădularele... Încotro se merge 5 la luptă 5 /unt neputincios % ceilalţi înaintează.
'oaptea (adului #m dat pe gt o straşnică înghiţitură de otravă. 6e trei ori binecuvntat $ie s$atul primit% !ăruntaiele mă $rig % 2iolenţa veninului îmi răsuceşte mădularele, mă $ace di$orm, mă doboară. !or de sete, mă-năbuş, nu pot ţipa. 0 iadul, cazna $ără s$rşit % &riviţi cum se-nalţă $lăcările % #rd aşa cum se cuvine % &iei, diavole % Întrezărisem convertirea mea la bine şi la $ericire, izbăvirea % &ot oare descrie asemenea viziune, atmos$era in$ernului nu rabdă imnurile % /e a$lau milioane de $ăpturi $ermecătoare, un gingaş. concert spiritual, puterea şi pacea, ambiţiile nobile, dar ce pot şti eu 5 #mbiţiile nobile % Şi iată, din nou viaţa % 6ar dacă osndirea e hărăzită pentru vecie 5
6ar ia te uită % Orologiul vieţii s-a oprit adineauri. 'u mai e=ist. :eologia e lucru serios iadul este $ără îndoială "os 1 iar cerul, sus. 0=taz, coşmar, somn într-un cuib de $lăcări. te răutăţi cnd priveşti cu luare-aminte cmpul... Ferdinand, /atana, grăbeşte cu seminţele sălbatice... (isus calcă pe spinii purpurii, $ără să-i aplece... (isus calcă pe valurile în$uriate. 8anterna ni l-a în$ăţişat în picioare, alb, purtnd plete întunecate, lunecnd pe clina unei unde de smaragd... #m să dezvălui toate tainele taine ale religiei ori ale $irii, moartea, naşterea, viitorul, trecutul, cosmogonia, ne$iinţa. /unt maestru întru $antasmagorie % #scultaţi %... #m toate harurile %... 'u-i nimeni aici dar este cineva n-aş. vrea să-mi risipesc comoara. 6oriţi cntecele negrilor, dansuri de cadne 5 6oriţi să mă $ac nevăzut, să mazvrl în valuri, să caut inelul5 6oriţi5 &ot $ace aur, leacuri... 6eci să credeţi în mine* credinţa alină, îndrumă, tămăduieşte. 2eniţi cu toţii 1 chiar copilaşii1să vă mngi, inima revărsată asupra voastră 1 minunata inimă % 4ieţi oameni, muncitori % 'u cer din partea voastră rugăciuni * de-mi dăruiţi încrederea voastră, voi $i $ericit. Şi să ne gndim la mine. Faptul acesta mă $ace să nu-mi pară prea rău de lumea asta. #m noroc aş. putea su$eri mai cumplit. 2iaţa mea n-a $ost dect un $ir de dulci nebunii. &ăcat. 0i şi % /ă ne schimonosim în toate $elurile. +otărt, suntem în a$ara lumii. 'ici un sunet. #m pierdut pipăitul. #h % castelul meu, /a=onia mea, crngul de sălcii. /erile, zorile, nopţile, zilele... t sunt de ostenit % #r trebui să am un iad pentru mnie, un iad al meu pentru tru$ie 1 Şi iadul pentru dezmierdări * o întreagă sim$onie de iaduri. !or, sunt istovit. (ată groapa, mă-ndrept către viermi, scrnăvia scrnăviilor. 6iavole, şolticule, vrei să mă ştergi de pe $aţa pămntului cu $armecele tale. &rotestez. &rotestez % o împunsătură de $urcă, un strop de văpaie. #h % să urc iarăşi către viaţă % /ă-mi arunc ochii asupra sluţeniilor noastre% Şi otrava aceasta, sărutarea aceasta de-o mie de ori blestemată % 'eputinţa mea, cruzimea acestei lumi % 6oamne, îndurare % #scunde-mă, prea e rău ce mi se-ntmplă % /unt ascuns şi iată, nu sunt. 2ăpaia se înalţă laolaltă cu osnditul ei. 3ămas bun # şi sosit toamna% 6e ce să ducem însă dorul unui soare veşnic, dacă ne îndreptăm spre desluşirea luminii dumnezeieşti- departe de oamenii ce mor după anotimpuri. :oamna. 8untrea noastră, înălţată în negurile încremenite, crmeşte către portul mizeriei, cetatea uriaşă cu cerul pătat de $lăcări şi de noroi. #h % zdrenţele mucezite, pinea muiată de ploaie, beţia, înmiitele iubiri ce m-au răstignit % 'u se va s$rşi o dată cu acest vampir, rege peste milioane de su$lete şi trupuri moarte, ce vor $i "udecate % !ă văd din nou, cu pielea roasă de noroi şi de ciumă, viermi mişunnd prin pletele mele şi pe la subsori, cu inima scurmată de viermi încă şi mai graşi, întins printre $iinţele necunoscute, $ără vrstă, $ără simţire>#ş $i putut muri>9roaznică amintire %
- 8upta spirituală este tot att de brutală precum bătălia dintre oameni * dar viziunea 6reptăţii înseamnă des$ătarea lui 6umnezeu, a 8ui doar. (ată şi a"unul. /ă ne lăsăm pătrunşi de toate năvalnicele valuri de vigoare şi de iubire adevărată. Şi în zori de zi, înarmaţi cu $lacăra răbdării, vom păşi în oraşele minunate. 2orbit-am oare de o mnă părintească % pot rde măcar de vechile iubiri înşelătoare, pot $ace de ruşine perechile mincinoase 1 văzut-am in$ernul $emeiesc 1 voi avea răgaz, aşadar, să cuprind adevărul într-un su$let şi un trup. aprilie-august @ABC
În romneşte de '. #rgintescu-#mza
