I
--
PLPINTE CIJ BULB!
GRUPA 8
Lafea pes triti Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari
CARTEA
GRUPA 8
1
.
Gra'dinZrit iscusit
L
.&.E*~W prefer2 locurile insorite, jate&
wcaf i sau hpkh& cu patyo htunecata
VARA Plantare Plantali bulbii In august. Ameliorafi solul cu compost ~it a l q de coarne.
lngrijire Udati plantele pe vreme de seceti indelungati. Tiiati florile ofilite deasupra primei perechi de frunze (dreapta). LSsafi neatinse frunzele. Planta are nevoie de frunzir pentru a acumula o cantitate suficienti de substanfe nutritive pentru anul urmitor.
P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza
plantei, chiar daca ii apleaci tulpina. Mai tdrziu laleaua pestrip se va indrepta de la sine.
a laentru v d Uititijo f l d l o r numai pdnh La frunra. Mu
P Mu c u w r a f i bulbi moi, I
.
'Indeplrtrti frunrekl
TOAMMA FertiIizare Toamna fertilizati cu compost maturizat. D a d fertilizafi doar prirnavara, folosi$i numai Ongriiyimi3nt organic. Laleaua pestrig nu necesita proteqie de iarna, fiind rezistenti la ger.
I
el mai aprig dugman a1 lalelei pestrife este apa stagnanta. C*lbefectul ei planta nu se dez,It&corespunzator sau tncepe s i putrezeasci, pot chiar surveni ~icontaminiri bacteriene. Neexistdnd remediu contra :estor bacterii, distrugeli imediat plantele bolnave.
IJOQJE
qns .IOM . .~JOUap J O A O ~
I
~~ n
wyde J ~ apun A $3 !$an %puo!;Sd!~%u! :,!pqd le!rapw ap a q l d nes a~eoSf$aqn,: 1-!ie3
I *
m=!qvasda
-=E-&
!
-
1
-
,
-
/
un ap Tow
'I-
p-'=-'=-'~
'JeJodUIa$ ~ e l !Gn 1edn)ap ~ uoze6 ap ~ n $ -ells qns a~etueld14 ~ o adl a l a ~ o ! ~ eseouual eu!dln$ n3 ala~ueld q n 'euweo~ ~ :a~exueld
'~nfardw!p~q;r)u@ld a~!up@p IW~QA nu ~ ~ q - l lnduF!& ul ert ~Iclb&an!# -&mi& ap mJn$ n3 lnlas aujq !leu~y
Z
T
7 Gra'dina'ritiscusit
, ' . 'spar piaii bulbi t'. ' rolumino$i, cirnosi, tari, i. netezi la palpat.
Nu cumpirafi bulbi mob
/'p
lngrijire trot and TOAMNA TIMWRIU Plantare Plantafi bulbii de Ondata ce-i putefi procura. Daci ajung 'In sol la tirnp, se inriidicineazi lnca inainte de venirea FngheJurilor.
I
infloresc deopotriva Pn locurile insorite, precum $iIn cele umbroase. Sol permeabil. Se dezvolta bine R mai toate solurile. hflorege cel mai frumos i n sol mai reavin. Nu tolereazi
PRIMAVARATARZIU
C
C I
Curqire gi divizare Taiafi frunzele moarte (itanga, jos). 4ternefi pe sol un strat de 2,5-5 cm de compost pentru a-i ameliora calitatea 1 si capacitatea de refinere a apei. Dupi cafiva ani, plantele inmulfite se pot diviza $ibulbii se pot planta $ih alte locuri. Dupi ofilirea frunzelor dezgropati bulbii, , divizafi-i ~iplantafi-i unul i d t e unul in modul descris mai sus.
1
@IMPAWMP SRL
fndepartafi sisternatic florile trecute d a d nu dorifi ca planta s i se reprodud din seminfe raspindite spontan. Plantqi viorele printre plante cu bulbi periditate de ~oareci,deoarece mirosul bulbilor sai alunga diunitorii.
liorelele pot fi atacate de ciuperci apaqinand genului Fusarium. Pe bulbi se formeazii Pete putrede negru-maroniu. Formarea noilor bulbi aproape c i inceteazi. Extragefi plantele si distrugefi-le. Nu plantafi crifiva ani in locul contaminat.
I
Gratiofi clop0tei albi I
1
La'crinubareIe pfantate des formeazawcovor floral parftmat.
Trikitura principal5 a 11rhioarelor o constituie inflorescen5eletip ciorchine format5 din clopo~eim h n g i , ce par acoperifi cu ceari si care Pnfloresc primivara pe tulpini lung de 10-15 cm. Din florile albe sau roz cu parfum dulceag in iunie ~i iulie se davolti fiuctificajii
mkunte porrodiudeschis sau rofii, care, asem5nkor hcregii plante, sunt foarte toxice. Frunzle verzi ce rind Pn sus f o r m e d covor Pndesat din primivad p h i fn vari. Cel mai cunoscut soi este ,,Granditlora" cu flori mari, albe. Soiul cu flori roz ,,Rose2 este o raritate PndrZgi~de colecpionari. ,Plenama t e un soi de asemenea rar, cu flori albe, Pnvoal te.
UNDE SE PLANT^? Ucrhioarele pot fi plantate tn orice loc umbros. Crqte repede pi se rgpindqte fn scurt timp. fn d ~ i v ani a umple golurile dintre celelalte plante. In gddini cu caracter piduros sau la marginea t u h i ~ u l u iin , sol umed, cu un covor humus formvegetal des ce acoper5 solul. Plantate la macginea gr5War dpine umbroase Iicrhioarele scunde reprezint5 o tranzitie spre florile alpine de culori, de obicei, fipiitoare. Ucrimioarele plantate ?n jurul tulpinilor arborilor sunt vii acoperitoare de sol, ce impiedid A p h d i r e a buruienilor Si uscarea solului. Nu plantaji l%crhioaresub arbori a d r o r ddscini crqte aproape de sup&p solului, deoarece le vor sustrage apa fi substanrele nutritive.
CE SE P
L
~
Florile albe, grajioase ale licrhioarelor se asort& cu alte plante ce prefed umbra. ~ c r ~ i o a r eplantate le fn f a ~ apece$i lui Solomon (Polygonarum) sunt decorative. Arbustul de pzdure Pnalt de 1 m are flori aseminitoare, dar mai mari d e d t cele ale licrhioarei ~i fnfloresc in aceeqi perioadi. Plantaji 1 5 c ~ i o a rpe e o suprafa@mai fntins5 (soiul ,Plenam)Si dituri plantagi mini de toamnii. Frunzele ce tind Pn sl~sale licrhioarelor fi rozetele rorunde ale crinului de interesante. Efectul este pi mai interesant d a d alege~icrini de
~ t o a m nW~cu fmnze albastre sau alb-pestrip Alegefi crinul de toamni scund, d nu inibufeasd ~ k r h i o a r e l e .
p% Habitat: fiuuziful usat
I
Plantali rizornii orizontal, la distanfe de 20 crn. Acoperiti rizomii cu pamant ~i u&ti abundent. Pgstrati solul umed.
Odata cu apari$ia f r u n d g , acoperiti solul cu frunzig uxat sau mulci. La Tnmugufi fertilizati cu substanti nutritivg
4
La'crhioare
GRUPA 8
Gridingrit iscusit \
@rirnivara rizorni proaspetl. himavara dsaduri lai pedabil.
ll'WDt
'plantate tn orice loc urnbros.
Sor permealif, bogat i n u m $ e nutritive, eventual optirn 'in locuri urnM9ure MmmB ~i seceta.
~~Bpafi, usca$i sau muceg&f@.
Plantafi ~n-~radina plantele cultivate prealabil iarna. Acestea vor inflori doar In anul urrnitor, ins2 planta trebuie sg obignuiasca din timp cu noul lot. Pregatiti solul pfltru plantele cumpiirate, In aceastg perioada se planteazg ~i rizomii. Dupl plantare, rnulciti solul cu compost. Primavara xoateji plantele mai mari (dreapta), apoi divizati rizornii ~idezinfectati cu praf de carbune de lemn suprafefele tiiate.
3
1
~iicrarnibare~e nu inf~oresctl"r prirnul an, deoarece Tn anul urmator veti avea o adevarata bogitie de flori. Nu necesita plantare i n straturi separate, se raspandegte usor $iliba.
Taiati fructificatiile plantei. KMMbJA Pfantare9lfnmulm Plantarea $iinrnultirea se efectuead la fel ca primivara. Nu taiati frunzele uxate.
I
I Acarianul cornun stabilit p partea dorsala a frunzelor suge seva plantelor. Frunzele se ingiilbenex, apoi se u ~ 5DSunatorii . rnici, ro$i pot fi Tndepiirtati cu un jet puternic de api. ?ncazul contaminirilor rnai grave folosifi insecticide.
ISBN 978-963-86092-8-1
Micriful ti.agilpipahmat, deseori se dovedqte a fi o
PLANTARE $1
I
r r r r r r r n ~n ~ . -:---:
INGRIJIRE n z
-I-
r
_I-
-x--~-
-::_
.-
-
VARIETQI
Mgcrigul gi-a primit denumirea de la frunzele sale asem5nPtoare trifoiului, care contin acid oxalic gi sunt ugor acrigoare. MScrigul autohton pe meleaeurile noastre este Oxalis U acetosella gi Pnfloregte in a~rilie-mai.Florile sale sunt fine, albe, noaptea gi pe vrerne innorat5 se inchid, ca si micile sale frunze. Oxalis enneaphylla are flori miirunte, dbe; roz-pal (,,Rosean)sau roz-inchis (,,Rubran). fnflorqte in aceeagi perioads. ~runzelesale sunt de culoare verde-cenugiu gi multiplu lobate. Oxalis adenophyUa este o plant5 foarte r l p i n d i d . Florile roz-violet, cu centrul alb apar in mai-iulie. Frunzele sunt adhnc lobate gi formeazg un covor vegetal inalt de 10-15 cm. Oxalis inops are frunze verde-deschis, trilobate gi Pnfloregte in iunie-septembrie. Florile sunt de culoare roz-pal, cu centrul galben.
TotodatH exist5 gi specii vulnerabile la ger, dar care pot fi cultivate in ciubsr. Este astfel binecunoscutii specia Oxalis deppei, oferit5 deseori cadou de Anul Nou, pentru a aduce noroc.
UNDE SE PLANT^? , Deoarece diferitele specii au necesitiigi diferite in privinja solului gi luminii, ele pot fi plantate in diferite ale gradinii. Oxalis acerosella prefer5 locurile aflate la umbra gi In penumbrii, plantate cu arbori pi avhnd sol reav5n gi cu humus. Celelalte specii prefer5 mai degrab5 soarele. Sunt cultivate frecvent h grgdinile alpine. Avegi ins5 in vedere faptul c5 nu suports calcarul, prefednd solul afinat, nisipos. Un loc de plantare ideal pentru ele sunt straturile cu pietris plantate cu ericacee sau spafiile libere dintre pliicile de caldarrim.
. -.
m -
W
s enneaphylla
Oxalis adenophylla
I I
I
Oxalis deppei este o floare simpadcZ, dar sensibili la ger
Multe specii sunt predispuse la crqtere b u i e Mai ales Oxalis inops se rkphndegte rapid, prin dispersarea semintelor devenind o adev5ratii buruians. Din acest motiv indepirtagi sistematic florile ofilite i'nainte de maturarea seminyelor.
CE SE-P
AIATURI! ----"-.-r-
Oxalis acerosella este o ideals acoperitoare de sol sub poala arbbrilor. h a t 5 ferrneitor gi sub ferigile inalte. Se asociaz5 bine cu coridalis (Co~ydalis cava), cu hepatica (Hepatica nobilis) gi pulmonaria (specii de Pulmonaria). Perenele scunde sau plantele ce f o r m d covor vegetal gi prefer5 de asemenea solul lipsit de calcar gi nisipos pot fi vecinele optime ale celorlalte specii.
Din aceastii categorie fac pane antenaria (Anrennaria dioica), limba-pegtelui (Armeria maririma), brum~relele,cinci-degete (Porenrilla nirida), siipun5riga (specii de Saponaria) gi iarbagrass (specii de Sedum). Oxalis inops se potrivegte bine cu garoafa de &p (Dianthus delroides), cimbri9orul 9i speciile de iarbs.
Vara pe vreme de secetl indelungata udafi din bel~ug m5cri~ulnu inflorege bogat,, declt d a d are ap5 suficienta.
5
-
Reprodrrcera:c W 4 hff0r-h-e dezgrapafi tufele, diviz4i rizomii sau plantafi din nou tuberculii mici desp5rJiTi de pe planta-mama.
Gridingit iscusit
e Toatmn&
e Seam, pmmb&L Omti5
e Mu c u m p h $ rizomi mi, zbgrcifi seru rbduri ofilke.
amtcmlJo Uxglis enneaptryla prefer4 gi umbra, restul speciilor de h r i ( prefera rnai W r a b f i soarele. e %I 91. Oxalis acetoSLnecmita sol cu humus, reavIn $ acM, celelalte specii necefzli sol niipos, afhnat.
I rimmi bri, wet. GWIk %c&aseNa se g-e gi la c~ntalwr.
#]ingrijire
-:
m j
TOAMNA
Specia Ox&
deppef paate
fi plantau gi primSvara, dar nu toleread Ongheul. Florile reac$hma& la schimUrile condkilw de luminozitate. Florile umr specii se hchid fn zilele noroase gi noaptea, florile altor specii in soarele de amiazti.
-an 7 - @-) tot
Toarnna, plantafi speciile de rnacri~rezistente la inghe3 la adincirnea de aproxirnativ 5 cm ~ila distante de 5-10 crn. in acest anotimp scoateji din sol ~i divizati tufele rnai volurninoase ale plantelor rnai h virsta.
I
ul
FOAMNA URMATOARE Proteqie contra inghefului
Pe terenurile urnede rizornii ~i organele de depozitare tuberculiforrne ale speciilor de macri?pot putrezi repede. Acoperirea cu folie asigura mentinerea urniditatii. in regiunile cu clima aspri acoperiti Oxalis inopscu frunze uscate sau crengi de brad fjos)
Mulciti solul din jurul plantelor cu compost, pentru a le asigura substante nutritive ~ia le pistra
O IMP ABnMP SRL
1
ROP-O2-1[Hn7
Pe vreme fierbinte ~iuscata macri$ulpoate f i atacat de acarieni. Daunatorii rninusculi sug seva frunzelor pbnZ cdnd acestea se ingtilbenesc $ise usuca. In cazul unei infeqii puternice pe plante se pot vedea festituri fine. Preventiv udafi ~istropifi
-
PLANTE CU BULB1
GRUPA 8
-
Flori fermecitoare in culori f n c htitoare
CARTEA
5
Sirbitoarea culorilor Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi pin.' la aparipa hghepzlui.
VARIET~~TI Daliile au o rnul$ne coplegitoare de variets~ide forrne gi culori, pi apar necontenit noi soiuri. C u excep~iaalbastrului, daliile sunt de toate nuanJele ~ o s i bile. fniiljimea plantelor este Ddia pompon de asemenea diferits. Cele rnai szunde au l 5 crn7 cu guler, dalia cu flori mai inalte ins5 ajung la Anemone sau Paeonia. impresionanta ind~irnede Daliile cu flori involte 160 crn. sunt cele mai fastuoase gi de Daliile, dupP forrna flocea mai mare varietate. rilor, se impart in 3 grupe: Printre acestea se aflg dalia flori simple, serniinvolte pi cactus, dalia pompon cu involte. flori globuloase gi dalia G~~~~ddilor cu flori orhidee cu flori exotice, simple se constirue din daliile-mignon. Acestea se numi's li dalia de recunosc dup5 mijlocul gal- SaU Dalifie sun1 foxte fruben a1 florii, lnconjurat de petale viu colorate, forrnhnd rnoase $i ca flo~-i tsiate, amhand ProasPete
NDE SE PLANTEAZ~~? Daliile, d a d sunt fertilizate, infloresc continuu, de la lnceputul verii phnP la primele ingheluri. Prezintn infloresceng slab5 doar pe teren siirac sau foarte urned. La fertilizare se vor avea in vedere urmstoarele aspecte. ~~~~~~~~l rnatur trebuie incorporat in p5rnPnt. Este indicat5 fertilizarea cu solu~ieavand con~inutridicat de potasiu la imbobocire pi, in func5ie de necesitate, $i la inflorire. Este con-
nu stagneze in vas. Fertiliza~i
A
Dalia cactus N flori mari, soi dasic
1 -bin,
CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI!
L
--
w foarte
gladiolele. D a d aceasti5 combina~iepare prea rigid2& IhgZ dalii margarete3; cosmos, salvie, crsile, pofran, veronica. Cei csrorai. nu le plac aranjarnentele prea pestrije, pot aranja straturi din doar dous-treiI ' ; soiuri pi culo
traindicats fertilizarea cu azot, deoarece acesta stimuleazP crepterea excesivz a liistarilor, epuidnd astfel planta. Daliile aratP cel mai bine plantate in grup, in straturi de flori sau borduri. Aten~iei n d la arrnonia culorilor, evita~iefectele crornatice stridente. Multe soiuri de dalii pot cultiva 8i in jardiniere sau lki. Este important d Dalie cu flognsimpl& fie udate regulat, pi apa s5
I rn
1
I
Daliile involte au flori u r i w de culori intense
t
$ .
Tuberculii se vor sadi in pimint ln a ~ fel, a inclt partea superioari a tuberculului sli fie acoperita cu un strat de 5 an de pimlnt.
3
Dupa primul inghef, xoatefi tuberculii din pimlnt. Indepartali frunzele ~iflorile, dar lesati pefiecare bulb lujeri.
5
Apiirafi daliile lnmugurite de meki prin prelrarea Yn jurul plantei a unui strat parasolar de tala$ sau scoarfa lemnoasri.
4
a Din aprilie cump&ra$ tuberculi puternici. Nu are importanp ca se vad lastarii.
Luminl natural&. Daliile se Soiurile scunde de dalie cresc dezvolta cel rnai bine in locuri bine In jardiniere sau Iki. . Insorite, aerisite ~i ferite de vant.
a Nu alegei tuberculi moi sau zbarciti. Nu cumparati a Sol permeabil. Necesita sob tuberculi ambalati tn pungi de 1 bine fertilizat. Daliile nu plastic, sau dacl au deja lastari infloresc frumos pe teren slrac, lungi. tasat sau umed.
Nu le sadifi Inainte de jumatatea lunii mai, pentru d daliile sunt sensibile la inghet. Pregatifi temeinic PRIM~VARA31VARA
constants. La imbobocire,
Toamna, o data cu primul inghet, se vor colecta tuberculii, de pe care se vor tiia frunzele. Tuberculii se vor aseza In Iizi, pe strat de turba sau nisip, lada se va tine Intrun loc uscat, ferit de Inghet.
florile moi sau rinite, lasbnd numai bobocii. Ved preveni astfel Imboln5virea plantei.
, daliile sunt deseor I ewrclre de paduchii de frunzg. Controlati plantele regulat ~istropiti-le cu solutie de sapun lichid. Diluafi 30 g de sHpun lichid fntr-un litru de ap5 calda, la care adaugati utin sairt denaturat.
I 1
ir~~~aurird .rr: .iimoio3 pip uyds (iprp~03 . . .1.1 ~ 0i3 ~ s y
,.
n
.
Gra'dinirit iscusit i
ilaToamna, mmpgrsrfib u w JnZitopi, tari. Plan_@$-i hediat sau pastre1
a? S&r& sab lrmbrl moderas i n regiunile cu clirna calda :plantafi lalelele Tn penurnbrg.
.
[email protected] adanc 5i jncorporafi pietrir fin sau nisip 'in solul tn care apa stagneaza
'mmfngr;iil I
c tot an ul
Hantare Dupa cumparare, plantafi bulbii irnediat.
PRIMAVARA Fertilzare 9 cvriipre Dupa aparifia frunzelor diluati ingrg~irnhntlichid in udafi apa de udare ~i plantele. Dulkj Tnflorire, indepartali parfile ofilite. Lasafi intacte frunzele, pans c8nd se ingalbenex. VARA DEVREME Dezgropare sau fertilizarc Dup2 ce frunzele s-au v e ~ t e
1
Dup3 infforire puteti dezgropa vasul de plantare, special construit In acest scop, ~ipune intr-un loc fntunecos. Lasati lalelele s i se retragi. Plantafi noi plante In strat. e Dupl h M m rkrtfilbv abundmt lakl&a &i strat
1
curafafi-i de pdmant ,si partrafi-i Cntr-un Ioc intunecat, rece $iuscat. Dulkj uscarea frunzelor, fertilizafi Inca o data lalelele ramase in sol.
I
1 I
Reducerea capaclWfii de inflorire poate f i cauzati de proliferarea excesiva In cursul anilor a bulbikrr mici (bulbililorf, algturi de bulbul mami. Primgvara tbrziu sau vara devrerne, dupZi uscarea frunzelor, dezgropati bulbii. DespGr$ifi bulbilii de bulbul-mami $i plantafi-i separat.
ISBN 978-9€346092-8-1
EZEA
n
uur ii E U I P E J ~ui aBunuurw I J O I ~ V .
n
,
n
V
I
7 I Gfadiofefe, flori majestuoase, pot fi principafuf pmct de atracp'e al gra'dinii.
'171.I' .,\ L
\<
i
PLANTARES1 INGRIJIRE ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic
Ci compost P plantator, furca 9 tutori
;rP ;il:
.I/
Exist2 o adevirats renqtere a popularitarii gladiolelor, flori denurnite ,si siibiuye. Gladiolele pot fi irnpgr~itein patru grupe. Gladiolele de edinii, cu flori uriage, pot dep%i inalgimea de 1 m. Soiurile Butterfly sunt rnai scunde gi rnai grafioase, florile lor sunt multicolore, cu rnarginile *or ondulate. Gladiolele-papagal au o indfirne de 60-80 cm n~talele Gladiole, dalii, mqcate q i ' , lor superioare a&ni : flori ei ingrijigi-v~de plante unui capigon. UNDE SE corespunzittoare de acoperire a Gladiolele pitice, de 50 cm, sunt &le rnai delicate. Planta~iPntotdeauna gladiolele solului. Frunzele gladiolelor in formi de sabie orneazs stratul Florile lor au un aspect judug in rupuri rnai mari. gi sunt dispuse pe tulpini rnai bn atrat, ~lantapi-lein fundal ~i dupZ ce florile s-au trecut dernult. sau in rniilocul forrnatiunii de La pu& gladiolele sun[ plantate de preferinpa llngii garduri, de care, la nevoie, se pot sprijini. D a d le cultivagi pentru flori Gate, este rnai simplu d a d le plantagi intr-un rind.
1
Plantaji gladiolele la inceputul lui mai. Sapati o groapa rotunda (0 60-80 cm) cu addncimea de 20 cm. Afdnaji fundul gropii cu furca de sipat.
2
Amestecati pamdntul extras cu trei lopeli de compost ~i o ceagcz de fain3 de oase. A~terneji amestecul intr-un strat de 5 cm pe fundul gropii.
Planmi in groapti cel pufin 8-10 bulbi apzati cu vArful In sus, la distante de 20 cm
4
-
PLANTEAZK?
3
Varietate bicolo~G
Sub gladiole aratii bine criiilele, brurnarelele anuale gi pufulerii albastru-violer. In grzdinile de la pii aliSoiul Butterfly
Gladiole pitice
m di2
HI.' -L 7
frecvent dalii scunde i~ ce se armonizeazi cu acestea. . " Elecan~alor . I
Depuncji cu lopee rartul pHmantului peste bulliS"$i presafi-l cu mlna. Udafi binegi mukifi solul cu p i e .
I
CARTEl
Gladiola
,l1
3
GRUPA 8
7
APROVIZIONARE
a Primhara, r u m m bulbi tari, volumim-Qi.A W E - i pe cei mai mari.
a Nu cuw@ra$1$uBi moi, muceglifi sau emtarninagi ru Mlnare, r e w i r hlbi hcolf ifi.
I
Brocurati bulbii din tirnp. Plantqigladidele la tnceputul lui mai, odata cu trecerea tnghefului. Varfurile Ustarilor sunt deosebit de msibile la ger, de aceea, dacl este necesar, pun~eti-i sub sticll.
I
Puteti prelungi perioada de FnBI$m i e mai uniform gi au o stobilitate mai mare Tn locuri hsorite. Sd parmeabil, bagat R rime. Bulbii nu tolereazr apa stagnata, cerinple lor de nutreie sunt mari.
smm
I I
plantafi cAte un nou grup de bulbi de gladiole.
a Tliafi gladiolele pentru v a d doar dupti ce primele doua flori ale inflorescentei s-au deschis.
Dezgropafi plantele, frunzele la lungimea de 5 cm. Curlmi bulbii )i @nl la plantarea din primlvaril Hstrati-i in turb, tntr-un loc ferit de tnghq.
Tripgii gladiolelor sunt insecte de 1 mm, care sug
seva frunzelor, a florilor ~ia bulbilor, IBs6nd in urma pete argintii. inainte de plantare, imersafi bulbii timp de dou ore intr-o solufie dezinfectanta. Stropifi plantele contaminate cu pesticide.
I
reaviin. Sprijinifi cu tutori soiurile tnalte. fnaintea Fnfloririi amestecati In sol ingr%lminte minerale.
1
O IMP ABllMP SRL
inflorke dacl la 10-14 zile
W-M-10910
ISBN 97&Q6%8MW-E1
CARTEA
GRUPA a
PLANTE CU BULB1
7
--
8
-v
' 9, h
Narcise Clopoteii lor aurii vestesc primivara I
& se preteaz5 ca flori t5iate
J ingrijire simp15
Id
florile unor soiur sunt padurnate
I
S-
Gridinsit iscusit
puternici. A se planta &t mai repede,
deoarece i n cazul depozitarii indelungate se usuci. Nu cumparafi niciodati plante uscate, moi, mucegaite sau patate.
.
dezvolta bine i n locuri luminoase sau i n penumbra. I ,S permeabilitate buns. In solurile cu a p i stagnanti bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se aseazi pietris de drenaj pe fundul gropii de
,,
'4 I .
PRIM~ARA TlMPURlU
VARA TlMPURlU
O IMP ABhMP SRC
tulpinile se vor t i i a dimineata, astfel tin mai mult.
e Narcisele ramin proaspete
timp indelungat, d a d se culeg inainte de a inflori ~ise Tnfisoari in cdrpa urnedi.
(1
Tripsii sunt insecte mici, cu aripi. Daunele produse se reflects i n faptul ca florile incep sa sc1ipeasca i n culori argintii, apoi se -filesc, se brunifics. Parfile ifectate ale plantelor se Si se distrug. Protejati ,,ntele impotriva dZun5~ r i l ocu r insecticide.
-
.-.-I-
g'%+-. --t
'
\I<
-
CARTEA
,
Narcise
GRUPA~
8
Gridinririt iscusit
I
+ Cumptirafi plante cu bulbi puternici. A se planta cat mai repede, deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuca. Nu cumptirafi niciodati plante uscate, rnoi, rnucegaite sau patate.
a
Fiecare soi de narcis2 se dezvolta bine in locuri luminoase sau i n penumbra.
in cazul florilor pentru vero tulpinile se vor taia dimineata, astfel tin mai mult.
So1 cu permeabilitate bunti. In solurile cu ap2 stagnant4 bulbii putrezesc. Daci solul este umed, se a~eazapietri~de drenaj pe fundul gropii de plantare.
Narcisele rtimln proaspete timp indelungat, dac2 se culeg inainte de a inflori ~i se infa~oariin carpa umeda.
Pngr4ire tot an of
VARA TARZIU Plantare si cotnpletare cu substanfe nutritive Bulbii se planteazi i? august-septembrie. In stratul superior al solului se amesteca comPost sau f i i n i de oase la o addncime de 10 cm.
Prelucrafi bine i n p i m d n t substanfele de imbunitifire a solului. P R I M ~ A R ATlMPURlU Culesul Frunzele se pe tulpini, pans ce se usuca singure. Tiiafi florile ofilite, apoi $i tulpinile i n apropierea solului.
VARA TlMPURlU Curafirea Daci avefi nevoie de loc de plantare, d u p i ce frunrele s-au uscat, scoatefi cu g r i j i bulbii din straturi. Depozitafi bulbii pan3 toamna timpuriu - d n d are loc plantarea - i n locuri uscate ~i reci.
Q IMP ABIIMP SRL
Tdpsli wrrt insecte rnici, cu ari I, Daunele produse se re W h faptwl cci florile
?
I m p d sclipeasd I n arlosi argintii, apoi se Ofllesc, 5e bruniflci. Pirfile i n f a a t e ale plantelor se taie ~ise distrug. Protejati piantele 'impotriva diunatorilor cu insecticide.
ISBN 978-963-86092-8-1
B h d q e l e scliphd 2a culorile violet, galben gi db s a t primde flori ale primiverii.
Brindqele, denumite gi crocus sau p b ,sunt flori in culori intense: exist5 flori in nuanje de alb, galben ~iviolet. Petalele unor soiuri sunt ornate cu dungi pale. Florile in formi de pfilnie sunt dispuse pe codije scurte. Fmnzele de reg& v e ~ i sunt lungi si ascugite. Brindugele pot fi divizate in dad categorii: b d n d q e de griidini gi b h d u g e sabatice, ambelor fiindu-le caracteriscice multicudinea de soiuri si culorile sclipitoare. Florile b h d q e l o r silbatice sunt mai suple ~i mai mici d e d t cele ale soiurilor de gridinz. Sofranul iliric albastru-ldntid (C. rommasinianus) ~i~ofranul timpuriu galben-auriu (C. ch'ysanrhus) sunt ihd%ite datoritii infloririi lor Pndelungate. Florile hibrizilor de sunt surprindtor de mari. Bogjia cromatid a soiurilor este impresionand. CumpiXhd
~~
1
'In septembrie, 4pa# o groapB adnca de 12 cm; rrJirimea ei depinde de nurnarul bulbilor. Depunep in ea cornpost maturizat.
2
A c w r i $ bulbii cu restul p2irnantului. Presati u p r pamintul cu palma.
U&$i gi muk@imlul cg 4stratde5crndesma@ m&runtitii, pentru a-l me&irii reaAn. Alte Tngrijiri nu sy@ necesare.
strat de p&m&ntde 4cm gi amestecati-1cu acesta. Planwi bulbii cu varful in sw.
pachete cu exemplare numeroase, In care brhdqele sunt selectate potrivit culorii, conua unor sume minore putegi achizijiona mulre plance frumoase.
UNDE SE PLANT-? Plantele de prirnzvarii nepretengioase se pot planta oriunde In $dink Plantaji bdndugele in iarba transformand astfel gazonul in pajigte cu flori. Conferiji o noti de vioiciune gkhii alpine cultivhd aici b r h d q e in culori pregnante, plantate in grupuri aspectuoase dispuse printre pietre decorative sau tncaddnd b u d ~ mai i mjci de s&d. Plantati-le in straturile de plante perene pentru a colora suaturile i n 6 de la inceputul primiverii. Brindqele timpurii, rnai thziu, pot fi inlocuite cu flori perene. ~ & n a , plantagi b r h d u in ~ vase gi ghivece. Astfel a q t i vestitori ai primaverii pot Infrumusep balconul sau terasa.
Pdgygy h & n
Wele pi b h d u p
, 1
CE SE P L A N T E A ALATURI? ~ E k t u l bdndqelor este cel mai impresionant, d a d sunt asociate cu flori de culoare asemhiitoare sau fi mai intensi. Se potrivesc excelent cu alte flori de prim& v d , de exemplu cu sthjeneii (Irs reticdata) sau cu ghioceii. Primzvara dwreme, plantati brsndqele sub tufe hfloritoare. Culoarea violed a soiului ,,Ruby Giant" contrast& pucernic cu culoarea galbenz, de exemplu a mahoniei. Cultivaji b h d u p d e in compozirii multicolore sub arb+ cu tiunze &dimare. Mulgimea de flori disuage atenfia de la ramurile hdgoale.
I
C Srdrd-
4-
Canferiti wloare gazonului cukivdnd pe el branduge. T3iaJi un segment de gazon, plantali bulbii ~iagezati la loc segmentul be bazdn. NU tundeli iarba pana cdnd frunzele nu s-au retras, altfel brandugele nu vor mai Fnflori anul urmator.
A
'
- 1
Gridinirit iscusit .
-
. . I
..
-
,
7
li In perioada de plantare, iarmpgrafi bulbi tari, rotunzi.
8
CU
pirfi mucegiite sau putrezite, eventual pitate, sau cu listari wrzi.
Soare deplin sau umbrll moderati. Se dezvolta optim $1 sub coroana tufelor sau a arborilor.
-
(nIfngrijire tor an ul -
yg.Jt Proiectare In aceasti perioadi apare catalogul de toamna al serviciului de expediere prin pasti, deci, putefi proiecta pe indelete.
-
Sol permeabil. fn locurile de plantare cu api stagnant3 (sol compact) amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietri~.
Nu taiafi frunzele brdndugelor. Lasati-le d creaxi nestingherite, deoarece numai astfel din bulbi se vor dezvolta flori din nou. fnmulfire: scoatefi din pimdnt bulbii, separafi bulbii mici (bulbilii) ~ireplantafi-i.
PRIM AVARA Protecfie p udare Mierla poate deteriora brlndu~elegalbene. Amplasafi intre flori morigti de vdnt. Udafi plantele pe timp de seceta persistenti.
I Planfat?
TOAMNA DWREME
Plantafi florile de primivari inainte de primul ger. Perioada ideali este inceputul lui septembrie. Depunefi in groapa de plantare pufin compost sau faini de oase (dreapta). Plantati brlnduscle totdeauna in grupuri.
Zoarecii de camp Si soarecii de casii maninca bulbii. 0 protecfie eficienti este asigurata de coprile de plantare disponibile in magazinele de specialitate. Respectali adincimea (5-7 cm) ~i distanlele (5 cm) de plantare $iin cazul in care plantali bulbii in co~uri.
r
.ajnq> azuny n3 lnlos !Iplnw iepn edna ' p s s w n i as gs !Z a#!w as nu ys eiswe ej 1% efe ulaugwed
m !!qlnq 1 u W !$ladow
9
'111:, 01-5 ap eaw!xlepe el ' ~ 01-S'L 3 ap aiue) -s!p el 'sns u~j!tnxe Inpgn ns l y n d n ~u~ l !!qlnq !lexue,d
S
'(Eq01!-" snunrcl;) wuob! urud qns ale1 -mid anseqp lo^ ru a ~ a ~ u e l d ps&a~m?d a u @ q o ErajO m p o ~ r o dappl ns a p m aeod as aJo1m!q !.tog ns
- m u ap ~ o p a d as p w m q p -!lOJ.uEl !mnN !S .!!Pol -rod aJ!asad alapl!9 n p o r r o d ap aluenu a p ~ p a j apcIxup ~p wm!Jdap q w m n o UJ -9@*!=nu"""9W aq@ !JOU n3 !nln!os apleds uj !$elmld @uap p e p a~ue%ala a m o j aIa !S rj - p a uy au!q em! es lol!msnw p Anarwap p4!zuny rn 'aleu ~ o amqoqq d a@podmq .auaq$I as~sreu!Q!Sm - p a q alalueld !S ea1sa3e a r l u ~ t$ums!p amareo o p u p ~ ~ d appl '!msnur !rnIa@ p y a
d
mw y z v m m d
.
..
ui !!uy alas n! '!eur-a!~pde uy ssaro~uy!!mdur!~ alas :pn!os aqnur FUIJsaqasoap a s '1![!~8u$ ap n~dur!sa11eoj luns 'aqp nes alalo!A 'lol!3npJIs -rulseqp '!lmsnur ap al!JoId
Muscari
.
~ , . W ~ : Y * I I
GRUPA 8 '
I(
-yt
m Cumpirati toamna bulbi
Muscari nu agreaz3 Tngr' gamintele minerale. Prim& fertilizafi solul cu compost.
Soare. In locuri insorite tnfloregte abundent, insa poate fi plantat gi in penumbra. . So1 cu humu5, ffi%~@abil,
.
Dau rezukte bune la folfs-
~~ cumparati bulbi rnb (putrezifi), patafi sat
acoperit, lurninos ~i rkoros.
/
Docrorul planrelor
TOAMNA TlMPURlU
Pentru inmulfire divizafi bul-
1
Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR lac intunecos ~irece, apoi in loc lurninos ~i racoros.
Uscarea frunzelor Dup5 inflorire nu tHiafi frun-
IWPbe-1 OQ.11
ISBN 97M@WW!-8-1
Asemenea unuf camp de macf
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo: 131 ingra$amAntchimic complex
Anemonele fkrmeca'toare, cu corofe florale In cufori intense se mla'diaza"fin In vhtul de prima'&
-
-
Anernonele infloresc in culori vii. Coloritul lor variazi de la alb, roz ~i rogu p h s la violet ,si albastru. Florile cu cenrrul negru gi tulpinile viguroase arnintesc de florile de mac, dar corolele lor in form5 de ceasd sunt rnai durabile. Printre soiurile cu flori simple, serniinvoalte gi invoalte exists dteva arnestecuri deosebit de populare: Anemonele ..De Caen" cu flori simple, in form5 de ceascii dispun de toate nuangele culorilor speciei. Florile anemonelor ,,St. Brigid" sunt serniinvoalte. Totodats exists gi soiuri speciale, cu flori de asernenea foarte diverse, atat ca forms, dt gi la culoare. Merit5 atenfie in acest sens ,,Hollandian rogustacojiu, iar dintre soiurile cu flori tnvoalte ,Rosetten roz sau
C.. Soi db
alb, dar gi ,,Don Juan" ro,suaprins, ,,Lord Derby" albastruviolet, precurn gi albul ,,Purity".
UNDE SE pLANTEa? D g i frurnusejea lor le aseamsns cu florile de drnp, anernonele trebuie plantate in straturi, unde se pot dezvolta cu adevsrat. Alege~i-leun loc protejat In straturile de flori sau de bordurii. D a d le cultivafi pentru flori Gate, anernonele pot fi plantate ,si in straturi de legume. fn perioada lor principals de inflorire anernonele forme& in gddini alpine o pat5 crornatid de efect pregnant. Plancele crescute in prealabil sunt excelente pentru plantare rapids in ciubere ~i Ihi de flori. D a d ins5 plancagi tuberculii in ghivece mai tiirziu,
I S o i d ,,Hollaadia"
1
sempervirens) sau ghdrifele (Arabis caucasica). Frurnusegea fragils a plantei este reliefat5 de pansele gi
contagi pe o inflorire mai tarzie. Fkte drept, aceste flori igi deschid bobocii ~i in sezonul estival.
flori de nu-m5-uita.
AlPturi de anemone se pot planta, in funcgie de perioada de inflorire, flori cu bulbi inflorind primgvara sau perene de v a 6 tirnpurie. Dintre plantele cu bulbi putegi alege narcisele albe, lugca de culoare crem (Omirhogalurn urnbellarum) sau hiacintoides (Hyacinrhoides
hispanica). Produc o irnpresie ferrnedtoare anernonele indilyhdu-se deasupra perenelor scunde, ca de exernplu lilicelele (Iberis
I
I
I Uda* cu jeturi upare de aph. In regiuni cu clima asprz, iarna pastrafi tuberculii in locuinja.
5
Varieratesemiilnvdra'
Anemonele sunt flori tlia* aspectuoase. Tgiaji-le #I ingrijifi-le cu rnanugi, deoarece confin subPtan9 ce iria pielea.
Anemone
braarnarl r ~scuslr
J
I
LUMINA Sl SOL
11
e Plantati anemone in fata
Toamna devreme cumpirajl Wberculi mark Wi pi glan@&d &it mai curand.
umei borduri de dmi~iri,u& a v h d un loc protejat orneaza stratul pan5 la plantarea altor flori sau legume. Anemonele nu rezista la inghef. Toamna scoatefi tuberculii din sol.
-@-
I?rprtmim.
J
ingr~j~re tot an ul
1 TOAMNA
Plantare $./ p r o m contra gerului Cea mai adecvata perioadi de plantare a t e toamna daci asigurafi anemonelor o
.
1
Pkntp* gi f ~ t j l i z a r e
I
I
)octorul planrelc
parts de g r i d i M =Id&, protejat8. Si tn =st caz mlul trebuie mulcii cu f r u m i ~@) wu ramuri ~i frunze wate. Tuberculii pot fi scqi din sol gi p&strati iama in loruin@, Tntr-un loc uscat $iferit de inghe$.
PRIMAVARA
I
TRUCURI
Anemanele plantate toamna Tnfloresc mai tdniu: C ' n maiiunie. Flwlle pot impodobi straturile de vari timpurie. andrisar administrafi plantelor compost ~i ingri$irnAntcomplex.
lelcii consurni cu nesaf frunzele fragede, lobate 3 palmate. Adunafi diunitorii pe vreme ploioasa sau seara. Diunitorii pot f i eliminaji prin capcane de bere sau garduri contra melcilor.
I
I
i
Porn poane culor. vesele Dalia-pompon este o ~lanta' popdari de vad, cu flori dmdente.
Plantarc: in rnai. Cu d t w a
Dalia-pompon cu flori globuloase aparfine daliilor invoalte. In grupa daliilor este considerat2 o varietate cu flori m h n t e , diametrul floriior sale nedepQind 4-6 cm. Cu exGpfia albastrului, ilnfloregte bogat in toate culorile. Petdele se rbucesc in mkurP diferitg i n s ~ r einteriorul florii, fiind dispuse asemenea piglelor pe acoperig. Ele au tonuri mai intunecate sDre vArfuri sau margini, ceea ce evid e n ~ i gi d mai pregnant forma sferid a florii. Dalia-pompon cregte ?n formi3 de &. Frunzele msrunte,
1& p t & d n i inaihte, pregatifi pan& la addnrimw de 3Qan, feitlilifizafi-l cu 5trrYtul: &nafi-l
ovale 8i lucioase, dispuse pe tulpini puternice, goale pe din%untruincadred frumos florile. Dalia-pompon este rezultatul unei amelior2ri artistice, nenurniiratele sale soiuri avind in comun cu strZimosul provenind din Mexic doar sensibilitatea la hghep Frunzele gi florile sale cad victim5 primului inghej. Din aceasta cauz5, dagropa~ituberculii i n d inaintea primului Pnghe~ gi plstraji-i in locuinp. Dalia cu floarea ca mingea este ruda daliei-pompon, a v k d flori mari gi de asemenea sfkrice. Pedele sale sunt la fel simetrice, dar dispuse mai lax.
UNDE SE PLANTEAZ~? Plantaji daliile-pompon pestrife ?n straturi expuse intens la soare, cu sol af3nat Si bogat in substan~enutritive.
Daliile-pompon, inflorind indelungat, merit5 un loc foarte vizibil in grsdina, ca de exemplu alsturi de intrare, in gddina de fafa& in apropierea balconului, terasei, sau l i n g locul unde obignuiji s5 v5 relaxagi. Reinviorafi cu dalii-pompon
40 cm.
Steluple cu ?&$me mijlocie, ca de exemplu Aster amellus sau piticul Aster dumosus le sunt daliilor-pompon excelente plante de companie. Ac&i tuberculii ol un sm* de aproximativ 4.7 cm de ps ndnt ~iudali-i abundent. Wlulcijj solul cu scowfa&mn$ita de arbwe. Pratejqi mugurii de meld.
3
stratul de plante anuale. C h d celelalte flori paesc ~i se ofilesc, daliile-pompon color e d din nou stratul!
Florile in form5 de minge gi tulpinile drepte ale daliei-pompon atrag irnediat privirile. Dalia-pompon se pouivegte de minune prinue florile anuale plantate in covor vegetal, fie acestea cr5iie, p&le5i sau verbene. Pute~irealiza un ansamblu aspectuos ~i asociind-o cu gladiole gi pofian.
PZanW .-->rculii cu mug^ in us,la addncimea de 10 la d i i r q e de &te
2 em,
hainte de primul inghe tiiiati daliile la 10 cm de sol $i dezgropati tuberculii. Pastrati-i intr-un loc ferit de ger.
5
I Dalii N Bod ca mingea
Chd daliile aw creecut, infigeitila o distant3 mi mare & riromi patru p r i $ le@$i-i ur bn wur.
4
...
,
CARTEA
.:+-c-
,-
Gridinarit iscusit :.
-
LUMINA $1 SOL
Fi
Cumparafi rizomi volumino~i,cu rnai mulfi tuberculi carnqi, netezi ~i tari. a Nu cumpiirafi tuberculi~
11
a Soare. Daliile-pompon necesita cel putin pse ore de
,
Piantare a n d se poate deja lucra in grading, pregetifi straturile intr-un loc?ncare nu stagneazl aerul fierbinte. Plantafi tuberculii dupi mijlocul lui mai.
1
. '
TRUCURI
soare pe zi. a 501 aftinat, permeabil. Incorporati in sol mult
Scoatere din p&m&ntJi pdstrere
Inainte de primul ger scoateti tuberculii din sol. Pastra1i-iin turba sau nisip, cu verful lastarilor h sus, intr-un loc intunecai ~irece (dar nu sub 7 "0. -
I
1 i" :
.. ,
a Taiafi primii boboci de pe tulpina principals, astfel planta va avea mai tirziu mai multe flori. a Daliile infloresc mai devmme dace i n martie sau aprilie sunt plantate in ghivece. Pot fi transplantate in gradina la finele lui mai.
sn. Evitati tuberculii rau uscati.
I
12
GRUPA 8
Pe vreme secetoasil menfinefi reavan solul daliilor. Dupli ce risar, udafi-le cu solufie cu ingra#rndnt lichid. Indepirtafi regulat florile trecute, pentru a asigura o tnflorire abundenta (dreapta).
L
'
Paduchii de frunzi sunt insede marunte ce sug seva tulpinilor. Prin frunzelor ~i pot aceasta sllbesc planta ~i rtispandi $iboli. D a d observafi d plata e contaminata, stropifi planta cu o solqie de sipun ~i alcool.
1
:
I
'
Begonia tuberhibridi Culori intense in bcuri urnbroase
F Culori superbe tot an ul
Din tuberdii rnaronii pi p a q i ai begoniei tuberhibrida apar l%mi moi pi c$rnoyi, cu frunze ashetrice pi flori hflorind toad vara. Piode sale amintesc de florile trandafirilor, cameliilor sau garoafelor. Culoarea lor poate fi alb& galben5 sau portocalie, dar gi in toate nuangele de ropu. C2teva soiuri se remarc5 ~ r i n prezenp unor flori bicolore. Begonia tuberhibridii se clasific3 potrivit constitufiei sale. Exist5 soiuri cu tulpin5 erect5 pi soiuri cu tulpid pendentil @end&). In categoria celor cu tulpini erect5 se manifest3 dikrente puternice, inclusiv referitor la mikimea florilor. De categoria begoniiior tuberhibride cu flori urhp apagin soiurile cu flori avhd
diametrul de 14-15 an.Cele mai importante sunt: ,,Giganteam,,Marginatamcu flori dantelate, ,,FimbriamWcu petale franjurate $i ,Marmorata" cu flori bicolore. I d j h e a begoniiior cu flori uriqe variaz3 Pntre 25-50 cm. Begoniile cu flori mari (Grandiflorn wmpacta x) au diametrul florilor de aproximativ 10 cm.Diferengele Pn cadrul categoriei sunt In mare identice cu cele caracteristice begoniilor cu flori uriqe. Din aceasd categorie fac parte begoniile cu flori asemhitoare cameliilor, precurn pi grupul ,Cripsa marginata" cu flori simple, dar dantelate. Hibrizii cu flori mari au o tnafime de aprox. 25-50 cm. Begoniile tuberhibride cu flori de mirime medie (grupul Muldorn) au d i i e t r u l florilor cuprins Oltre 5 gi 9 cm. Soiuri recomandate cu deosebire sunt: ,Nonstopn, ,Happy Endn pi ,,Memory". fniileea lor a t e de aproximariv 20-30 cm. Diameuul florilor begoniilor tuberhibride cu flori mici este
1PLANTARE 51 TNGRIJIRE
1
I
de 2-4 un, iar t d p m e a plantelor de 15-20 cm. Begoniile p h t e (grupul Flore pleizo pendula) au flori de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Iktari lungi, a&nf tori.
UNDE SE ' ' ' a '
CE SE P-~TURI? Asociqi begoniile niberhibrida de asemecu $lame ce p& nea penumbra. F+e gi idera le asigurZ un h d a l verde linistit. Sub ~rboribegoniile pot avm e f d unor pete m m a . -. . . -
0 caracteristid a begoniilor tuberhibrida este d sunt foarte sensibile la inghej pi prefer5 penumbra. Toate soiurile cu tulpins ere& se d m l d excelent ca plante de barduri, in locuri umbroase. Pute~iplanta ?n de balcon situate la umbd soiuri de begonii erFte ~ipendente deovotrivL fotodatg, pentru a m p h e $ copuri se preteazii mai bine soiurile pendenre. L
ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (010 cm)
-
I
I I
5
-
&PAWw
I
d---
Dezgropalituberculii dupa primul inghef. Dupa uscare indepartafi frunzele $i pirnintul. PSstrafi-le intr-un loc intunecat, rece $iuscat.
b a d frunrele sau tulpinile raman umede, begoniila pot fi atacate usor de boll micotice. Din acest motiv, udatl numai solul, nu si plantele.
Gridinirit iscusit
I
r -
-
L
"'
-
hgrijire tot an ul
IARNA TARZIU Foflare In februarie sau rnartie, forfafi in locuinfi tuberculii de begonia.
TOAMNA Pastrare Tiiafi tulpinile rnoi pdni la inilfirnea de 5 crn. Dezgropafi tuberculii irnpreuna cu pimantul lipit de acestia PRIMAVARA 00s). Lisa$ parndntul s i se Plantare usuce, apoi curifafi tuberPlantafi begonia tuberhibridi culii. Punefi-i la iernat i n in strat, i n lazi de balcon sau locuinfa intr-un loc rece, ciubere. Plantele vor Tnflori intunecat ~iferit de inghef. dupi cdteva siptimdni. VARA lngrijire Udafi ~ifertilizafi sisternatic. indepirta~i florile ~ifrunzele
I:, ,,*
&-A, 1';
I
I
...,.
2.
. 'I-
. ,
.
Begoniile pot fi atacate de fainare. Pe fa@ $idosul frunzelor, precurn ~ipe tulpini apare o peliculi albicioas2, aseminitoare pudrei. hdepirtafi imediat perfile infestate. StropiJi planta, inclusiv dosul frunzelor, cu o soluJie contra ciupercilor. Repetafi stropirea de rnai multe ori. ,
.-,. -
LaleleIe Triumf; de o fiumuse~ecfasici, sunt plante qor de hgrqit. fn cele ce urmeaG prezen&-Idteva soiuri fndrwte.
Lalelele Triumf, a v h d o forrni de pocal, sunt flori semitirnpurii, cu tulpini viguroase, raistente la v2nt si vicisitudinile vremii. Au luat nqtere prin Pncruciparea de soiuri simple, timpurii pi t k i i . Florile lor sunt mai mari pi tulpinile mai lungi d e d t cele ale soiurilor timpurii. Dup5 inflorire frunzigul lor se veptejegte repede. Exist5 in tot felul de nuanye, mai puyin albastru.
,,New Design" are flori de nuan55 roz-pal 8i frunze cu margini albe. ,,Garden Party" este un soi cu flori roz pi galben-pal fn proporfii egale. ,,Negrita9'fnflorqte fn nuanfe neobisnuite (violet-negicios) pi &tarten (petale purpurii cu margini albe, subfiri). Sunt soiuri biwlore, intre altele, ,,Burning Heart" (galben pi rogu) sau ,Union Jack" (alb gi rosu). Lalelele Triurnf se caracterireazi prin petale cu marginile de culoare diferitri, spre exemplu soiurile ,,Broadway" gi ,&en van der Mark" au petale rogii cu rnargini albe, iar ,,Abu Hassan" gi ,,Djakarta" au petale rogu-inchis pi rnargini galbene.
UNDE SE PLANT^? Lalelele Triumf se pot planta deopotrivi in straturi cu forme regulate pi neregulate, sau in ciubere. Lalelele evidentid , *precizia geometrid a straturilor regulate. Alege~iunul sau dou5 soiuri gi plantaji-le fn num% mare, pentru a obfine un wvor de flori elegant. Aceste lalele se pot planta pi in grupuri neregulate'n straturi de perene gi la poalele arbqtilor, unde creeazi o pat5 cromatid de efect. Lalelele Triumf arati bine gi in IZzi de bacon pi ghivece. Dup5 ce infloresc, bulbii pot fi
scosi sau pot r h h e in sol. Pute~imasca frunziguI lalelelor Pn ofilire prin plantarea de flori vcatice.
Lalelele Triumf existi Pn diferite culori, de aceea diversele soiuri se ~ oasocia t bine intre ele sau cu alte flori. Obyinefi o compozi9e de tonalitate rZcoroasH asociind soiul violet-alb ,,Dreaming M a i d cu florile de nu-mi-uita albastre. V5 putegi delecta cu tonalit?idcromatice d d e asociind, spre exemplu, soiurile ropii pi galbene "Djakarta" sau ,Kees Nelis" cu panselele.
Un efect vesel se poate realiza prin plantarea amestecat5 a
soiului de lalele ,,Burning Heart" cu viorelele.
Pe rnasurh ca intensitatea infloririi scade, extrageti bulbii din sol, despsrjiti-i de bulbii mici ~iapoi replantali-i.
Soi cu duroe q i i
bdepirtaf i frunzele numai dupa ce s-au uscat camplet. INu le taiafi verzi deoarece cfrunzele alimenteaza bulbii ..bu energie pentru Tnfloririle
I
CARTEA
Lalea Triumf
GRUPA 8
14
Grgdinirit iscusit %,-A
~
~
m cumpara$ n a buW &
lrPde tari la palpat, d r n q L Cu cat bulbii sunt mai mad, atilt planta v&% &
,
QJ
' r a ~bulbi i fncolfiti
te Soare, m u m b r i . Lalelele hibride ,,Tdumf" suporta penumbra temporars, dar se dezvolta optim in locurile insorite. te So1 perrneabil, bogat i n substanfe nutritive. Umiditatea excesiva poate pravoca putrezirea bulbilor.
te Pentru inrnuljire, xoatefi bulbii din sol si plantafi-i in ak loc. Dad riman prea mult timp in acelasi loc, vor consuma toate substantele nutritive ale solului. a Lalelele se pot forfa iarna. Interesafi-va referitor la soiurile cele mai adecvate Tn acest map.
L)ocrorul planrelor PRIMAVARA TARZIU
Scoatere din sol $1 Plantafi lalelele Triumf In septembrie sau octombrie, intr-un loc insorit si ferit de
Toamna, plantafi bulbii intr-un vas plat, udap-i abundent $i duceti vasul in pivnifi. Dupi trei luni mutafi-i intr-o camera ricoroaa, intr-un loc mai cald ~i mai luminos. Cu cat locul in care infloresc este mai ricoros, cu atilt
dlvizare Taiafi florile trecute 00s). Scoateti din sol bulbii plantelor care au dezvoltat mai multe frunze dec%tflori, separati-i de bulbili ~iplantali-i din nou.
Botrytis) cauzeazi Inca de la rasarirea plantei deformafii, Pete si aparitia unui strat fin brun-cenusiu. Prevenfie: indepsrtati resturile vegetale si stropiti cu solutie de coada-calului. Ondepartati din gridini lalelele contaminate.
I
Unele specii sunt impozante, dtele grafioase, & toate sunt d&it de aspectuoase.
Ceapa ornamental5 este distins5 cu un loc privilegiat chiar gi in cele mai frumoase grsdini, in pofida faptului d este ruda apropiatg a cepei pi usturoiului. In cele ce urmead v5 prezentgm dteva din speciile de gddin5 cele mai populare. Allium giganreum este o specie Pnaltii, cu flori violete, indesate, ca gi cele ale speciei Allium aflarunense.Ambele infloresc din mai ~ B n in s iunie ~i au tulpin5 viguroas5, inalti de 80-150 cm. Speciile scunde se disting prin culorile lor diferite. Allium chrisrophii are flori violete ce apar in iunie si iulie, in5lrimea plantei fiind de 3050 cm. A h u m roseum se distinge prin flori -stelate Iaxe, roz-aprins 8i infloregte in aceeqi perioads. In~lgimeasa
CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma
Allium moly
este de 15-30 cm. Allium moly (2: 20-30 cm) are flori galbene ,si inflorqte intre rnai ~i iunie, in timp ce Allium kararaviense are flori albe, dar in5lgimea sa este de doar 1525 cm.
UNDE SE P L A N T E ~ ? La soare, ceapa ornamental5 se dezvolt5 bine in mai toate solurile. Se potrive~te deopotriv5 in stratul de flori, ca gi in grsdina spontanii. fn gr5dina alpin5 cultivagi specii scunde, care cu timpul se inmulyesc gi formead un covor vegetal vast. fn stratul de flori planta~i specii inalte, de preferinfa in grupuri de mai multe plante amplasate in fundal. Florile mai rnirunte, plancate in fagada stratului pot apoi masca frunzele cepei ornamentale. h a t 5 bine gi ca plant5 crescbd spontan, mai ales pe camp sau in liziera pidurilor.
5
Primavara, de Indati ce apar
prirnii Ibtari, incorporafi in solul dimprejurul plantelor ingrS$arnantcomplex.
CARTEA
Ceapa' ornamentala'
GRUPA 8
15
plantele cu flori puTine.
Ceapa ornamental2 se p a t e utiliza ~i ca floare t2iat& Tiiaji florile d n d Tncep s i se deschidi. Lisati pa planti frunzele cu miros de ceapi, pentru c i o fortifici RarnificaJiile florale arata
64 id14as& rolul proaspit.
flori uscate.
) Uoctorul plan telor
Lisaji frunzele s i se ing2lbeneasd astfel vor furniza plantei energie. Frumle cepei ornamentale
Larva rnu~teicepei ataci planta cauzhd rssucirea, degenerarea sau ingilbenirea frunzelor. Parazitul l ~depune i ouile pe bulbi, iar lanrele penetreazain W b i . Tndepirtati ~i disugeti bulbii contaminati.
I
CARTEk
Chionodoxa
,-
GRUPA 8
16
;
Gridinirit iscusit I
Cum@@ bulbi man', tari, cw diarnetru de eel pufin 2,5 cm, care au In general mai rnulte tulpini florale.
Mu cumpara$ bulbi moi sau vatamafi, deoarece sunt -ensibili la bolile miwti-
Soare, penumbra. k dezvolta optirn i n penumbra, sub coroana arborilor cu frunzi~bogat. 501 permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Prirnivara, solul cu humus confine umiditatea necesara plantelor.
7ii~ririretot an ur Plantali chionodoxa toarnna devrerne. Pe vremea calda de toarnni se 'inridacineaza bine. lnfigeti h sol sernintele brune, mature ale plantei sau puneti-le la gerrninat Tntr-o tavi.
:,-.$d
hcorporati In solul din iurul plantei hgra$rn&nt cornplex. Dupa inflorire nu o mai tiiati, deoarece se poate inmuhi si prin serninfe.
Pentru forfare, In octornbrie, plantaTi bulbii i n ghivece. Acoperifi vasele $ifinefi-le afari tirnp de zece saptSrn3ni. Dupa aceasta, arnplasafi-le in locuinfi, Intr-un loc racoros, iar dupi ce apar lastarii asezafi-le pe pervazul ferescaldura. trei, la lurnini ~i
-
-I
PDocrorulplan relor
Chionodoxa se autoreproduce. Daca efectivul plantei crege rnai incet decdt dorifi, vara dewerne dezgropati bulbii. Desprindefi bulbii rnici 00s) si replantafi-i.
,
1
YLHIY IH K t
ACCESORII: CI bulbi de
Br;fndqa cu florile sale vesele, m h t e este p h i toamna &iu podoaba b o a s i a gridhi.
In grkiini se plant& cu mult mai pufine b r h d q e de toamnii d d t de prirnPvd. Acestea sunt $ mai pufin ameliorate, de aceea exisd cu mult mai pufine soiuri. Grocus spxiosus este cea mai cunoscud specie de @nP ce inflorqte toamna. Dispune de o floare mare, in form5 de piilnie, se auto pol en^ gi se @qte in culorile alb (de exemplu, ,,AIbusv),albasuu (de exernplu, ,,Oxonian") gi violet. C ~ ~ Csativus ~ L Fb e s e cultivat gi in antichitate, din s d u l 6 u se obfine gofranul. Pentru 1 kg de $ofran sunt necesari
$franul albasuu-violet este sensibil la frig. Alte specii fiwnoase:$0franul violet de Banat (Crocus banaricus), pfranul violet-roz, parb a t ~igra60s (Crocus longiflorus), . sofranul violet-roz-db cu coroan5 (Crocus kotschyanus), ~ofranulde Riviera, purpuriuviolet (Crocus medius), pfranul de Pirinei violet-purpuriu, inflorind uneori f n d de la s@itul lui august (Crocus nudiflorus) gi gofranul violet-albktriu grafios (Crocus pulchellus). Majoritatea speciilor se remare prihtr-un stillung, portocaliu $i infloresc Pn intervalul septembrie-noiembrie. Frunzele lor nu apar d d t primzvara, dupa inflorire.
31 I I Y U K I J I K t ofr ran CI humus de frunze sau turba
2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator
-
UNDE SE PLAN TEA^? $ofrand de toamng se a d a p t e d qor. Arad la fel de aspectuos plantat in hp perenelor inflorind la finele verii, ca gi in fap arbqtilor cu frunziy autumnal, dat i in gfidina alp& gi pe EPzon. Plantafi ~ofranulde toamns 1alea g k h i i , acolo unde v?i pute$ bucura de culoriie fermedtoare gi atunci, &d celelalte flori s-au uecut deja. & strat locul d u optim este in spatele floriior cu M i r e urnpurie, de exernplu, c r i i galbeni, s&njenei sau bujori, deoarece k l e acestora mas&& fiunzele ingdbenite ale pfranului. Planta hflorind fhii frunzi~se fice remarcad cu deosebire tn
s d cu p h t e acoperitoare de sol v+c veni. Plantafi aici b r h d q e cu ceva mai inalte d d t plantele acoperitoare de sol. Da& frunzele sunt expuse soarelui de primitvar:, b r h d q a se dezvold viguros.
Se p a t e realiza o combinafie de culori bead p l a n h d brhduga violet-purpuriu de Riviera la poalele arbodor cu frunzig auriu. B r h d u p grafioasii produce o irnpresie pitoreasd asociad cu crizantemele galbene si cele de
ma#
Plantaji bulbii. @&nt pe bulbi $ presati-l
Cu culorile sale vioaie brindup de toamnii constituie podoaba
Hurumnas) inflorind concomitent cu ea, p G q (Fesruca cinerea) sau molinia (Molinia merulea). B h d q e l o r li se potrivesc bine plantele acoperitoare de sol, de exemplu Iha-caprelor (Cerastium romen rosum var. columnae) sau 6 p u n k i p (Saponaria ocymoides).
$ofhi de ltiviua gi egi
I
Grzdinirit iscusit I
LUMINA$1 SOL Procurafi in iulie-august bulbi tari ~i carno$ de brindura de toamni.
Nu cumparafi bulbi infectafi cu putregai cenusiu, moi sau deja incolfifi.
(a]
e Brindu~asau ~ofranul,cum se mai numqte, are nevoie de multfi lumini primsvara $i toamna. Vara ?nsA prefers penumbra. e Sol permeabil cu reacgie acidi S i fie afanat $icu confinut ridicat de materie organici.
1,
TRUCURI Dupa inflorire bulbii se pot diviza. La trei-patru ani scoafeti bulbii, divizafi-i ri replantafi-i.
Marcafi locul plantelor cu firuri pentru a nu planta $i altceva pe terenul respectiv.
Pngrjire tot an ul
I
PRIMAVARA
Plantare $i divizare Menfinere Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar cumpirare. Pentru scurt timp primivara ss piarl de la sine se pot pistra In frigider. Legarea frunzelor va duce la Acum, in perioada de slibirea bulbului ~isciderea repaus, bulbii in vlrsti se randamentului de flori. pot inmulfi prin divizare. TOAMNA Udare in timp de seceti planta necesita udare. Florile se pot proteja de vlnt ~ide zipada timpurie prin acoperirea lor cu cutii de carton sau co~uri de richiti (dreapta).
Sofranul este atacat uneori de pufregaiul uscat. Pe bulbi apar Pete rnici, confluente, fnchise la culoare, drept consecingi bulbii se zblrcesc $ise usud. Indepirtafi plantele infectate.
moxa . ~ a j 'liens a J
Sthjenii creeaza"o atmosfera' vesela'521 p"& sauih vaz&
Sthnjenelul (cu barbi) este cel mai elegant $ distins dintre irigi. Se caracterized prin cele trei petale indreptate in jos, fn mijloc ornate cu fire pestrite, de unde i se pi trage numele. N u m M soiurilor este practic infinit. Cultivatorii au selecgionat culori de neimaginat phni atunci in lumea plantelor. Soiurile pi hibrizii se grupeazi astfel: Iris elatior, in aceasti grupi se g%esc soiuri mono. gi multicolore. Pe unele se vede d t e un filon sau un desen pestrif. Soiurile hibride infloresc intre mai pi iulie, pi au o indjime cuprins5 intre 70 pi 120 cm. Iris barbata media, soiurile din grupl cresc phni la 40-70 cm. fnfloresc in luna mai. Iris barbata nana are soiuri pi de 10 cm inidtime, dar nici cele rnai inalte soiuri nu dep%esc ins5 40 cm. fnfloresc intre aprilie gi mai.
Iris elatior
L
L
sthjenei ,si margarete
plantali rizomul pe
movilira din amestec de ri a,,-2nt. Printre soiurile nouapLute pe pia~5,sunt frecvente cele din sudul Statelor Unite ale Americii; ele cer multi cilduri. Cu cat UNDE SE PLAN TEA^? floarea este de o culoare rnai neobipnuiti, cu atht trebuie Dugmanii cei rnai mari ai i precauti, pentru rizomului sthnjenelului sunt s i f i ~rnai ~4 multe soiuri nu rezistg solul excesiv de umed pi apa stitutL Atenfie deci, ca solul iernii mai reci de la noi, s i aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite foarte atent. Acoperi~i tate. D a d suntefi nesiguri, A
Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina
soiurile rnai sensibile cu un strat gros de frunsi9 pi cu crengi de brad.
1
S
CE SE PLANTEAZA
AL~~TURI?
Plantaji intr-un grup de 15, sau rnai mare, sthnjeneii prezinti un spectacol splendid. Ungii ei planta~iflori suficient de viu colorate pentru a concura cu sthjeneii. Ansamblul de flori timpurii cornpus din acegtia, narcise pi lalele in nuante vesele de primivari ne pot oferi un spectacol minunat. Iris barbata media
Primhvara devreme W W sdul planrelor cu ?ngr&&inintenaturale, de pildr Rird de aase sau eu compost Wne f~mrrntat
5
Sthjenelul
I
(cu barbif)
CumHrafi rizorni tari, drnosi, cu ridicini subfiri qi uniforme.
e Lumins naturals. lrisul
e Nu cumpirafi niciodati
necesita lurninii solara cel putin o jumatate de zi, dar culoarea lui va f i si mai stralucitoare daca este expus toata ziua la soare.
flzomi rnoi sau care se f2irlmiteazi la atingere, cu p t e sau urme de mucegai.
Sol permeabil. Trnbunatititi solul cu compost.
I
Nu punefi ingri$smintele direct pe rizom, pentru cZ i l vor arde. Dupl inflorire, tsiafi tulpina intreagi. Lasati Fnsi frunzele pe plant&, pentru ca ele ajuti la inrnagazinareain rizorn a urbstan$elor nutritiue.
fnprilire tot an U.I
I
TOAMMA
I
Phnfare Rizomii stlnjenelului se planteazs toarnna.
PRIMAVARA Fertiizare
TOAMNA URMATOARE fngryire #i planbre Tiiiafi frunzele $iTndepartati parfile uscate @). Noii rizorni se vor ~ l a n t ain septembrie.
II
Se vor folosi pe cAt posibil Tngri5arninte naturale, de pilda compost. Fiina de oase ajuti veg&tia.
I
VARA T ~ ~ I U
Inmu@m Divizafi rizomii rnai vechi si plantqi irnediat plGile rezultate.
I
I I
Mucegaiul cenu9iu ataca i n primul rlnd plantele neglijate #islabite. Irnpiedicati rasplndirea bacteriozei: distrugeti cat rnai repede parfile cuprinse de mucegai.
It.
I "
..A
P L A N T A R E SI ~NGRIJIRE Aceste fimecitoare inflorecen~enu pot Lipsi din nici o graWdini de primivarZ
Florile zambilelor e m a n h d un parfum intens sunt situate Pn ciorchini indesari pe tulpini ridihdu-se dintre frunzele lungi si inguae. Florile stelare form9nd inflorescenie pot fi de culoare crem, rosu-somon, violerg, albastru-azur sau roz. Cu &t bulbii sunt rnai mari, cu atht rnai mari vor fi florile zambilei. Bulbii rnai mici (circumfering: 15-16 un) sunc folosiri mai des in straturile de flori, florile lor fiind mai raistente la vicisitudinile vremii. Bulbii mari, trataji in prealabil (circumferinjg 1822 crn) sunt excelenri pentru forrare timpurie. Cu timpul inflorescenjele zambilelor devin mai laxe, dupa d ~ i v ani a pe o tulpinP flora5 apar doar dteva flori.
de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid
i I -
Taamna deweme, shpali o groapi 30 x 30 cm, addnci de 15 crn. Captqiti-i fundul ~i IaturiC cu o plasa de sarmi con-
1
I ,
Depunqi i n groa* o lingura de compost ~ifaini de oase. Plantati bulbii i n groapti la distante de 15-20 cm.
2
tra rcur~riinr
Florile noei zvnbile &t&e
UNDE SE PLAN TEA^? Zarnbilele se folosesc pe suprafere mari la culturile tip covor vegetal, dar dgiva bulbi plantari Pn ciubk pot crea un grup floral de efect. fn strat, primpvan, plantate la poalele unui arbore in floare ofer5 o imagine splendid& Plantate in vase de ceramid?zambilele pot Empodobi frumos terasa si imprejurimea aleii la intrare. Zambilele de diferite culori se pun in valoare excelent plantare in faya gardurilor vii, de exemplu a cimiirilor.
Zambilele se pot asocia foarre bine cu alte plante cu bulbi inflorind primzvara, ca si cu arbori ~i arbqti. Plantari In golurile dintre zambilele produdnd Pntrudtva o impresie de rigiditate,
piiilule . (Bellis . perennis)..sau . pansele (Viola x wirrrockima). Lalelele (Tulipa) plantate alituri de zarnbile confe6 o not2 romantic5 stratului tip covor vegetal.
Cirqulg prunul ornamental infloresc wncomitent cu zambilele ale &ei flori violete sau albastru-intens se asorteazii arrnonios cu florile albe sau roz ale arborilor. Magnolia inflore~tede asemenea in acelqi timp cu zambilele: asociate f$i evidenjid reciproc frumuseyea. Plantari alituri de magnolia roz sau rogie zambile violete sau de culoare crern.
-C I 1
d in+ lalelele "Pink Pearlw
Depunefi p a d n t p s t e bulbi. Presati solul. Mulcifi solul cu scoaqa maruntiti de copac. Marcqi lmul bulhilor.
3
De irwlati ce apar viirfurile frunzelor, diluali i n apade udat ingragarnint lichid $i udati plantele.
4
CARTEA
GRUPA 8
19
Grzdinirit iscusit
0 Pentru strafurlte de flori curnpilra$ bulbi rnai mici. D q i florile lor vor fi rnai mhrunte, vor rezista rnai bine la vicisitudinile vremli.
Soare Wrect. Creyte uniform vertical in locurile insorite.
Nu cumpara$ bulbi moi, mucegaiJi sau avbnd fn varful bulbllor IPstari Iugi, curbali.
Sol permeabil. Zambila nu suportii apa stagnant3 $i se dezvolti cel rnai frumos in sol bogat In substante nutritive.
r
PRIMAVARATARZIU
I
IUA
Plantare Cumparali bulbii $1 plantali-i. in zonele cu ierni reci, efectuati plantarea la timp pentru ca plantele sii aibii timp $3 se hradkineze. Daca dupa cumparare nu plantafi imediat bulbi, pastrati-i fntrun loc ricoros.
PRIMAVARA hwtilizare De Indata ce apar frunzele, dil~laliIngray%mantlichid in apa de udat $i udali plantele cu acest amestec.
O IMP ABAMP SRL
DupS cafiva ani inflorexenfele devin rnai laxe y i rnai mici, de aceea, din doitrei ani plantati bulbi noi.
Inflorescenfele grele pot fi sprijinite cu ramuri de arbust bifurcate.
Talere Pndepartati inflorexenple imediat tnainte de a se trece. indepartafi frunzete numai dupcT ce s-au uscat complet, altminteri planta in anul urmator nu va inflori.
Petele de putregai brun sau negru yi radacinile firave sunt semnele unei boli micotice periculoase: putregaiul bazei bulbilor. Distrugeti bulbii infectafi yi Tn locul respectiv nu rnai plantati bulboase.
ISBN 978-963-86092-8-
Ingrijire simpli Crinii virp$, de cdori intense fi de h m e exotice sunt plante ornamentale deosebit de popdare.
Vara, ultima inflorire a crinilor, aceea a crinilor vinlrgaG, viva recornpenm pentru riibdarea cu care i-a$ qteptat. Crinul vargat este cel mai popular crin, necesitiind totodad cea mai rnodesd ingrijire. Provine din Asia Orientals, unde bulbii siii sunt consumaji pentru con6nutul lor mare de &don. Pe tulpini atingiind gi i d $ mea de 1,8 m se pot davolta chiar pi d o u k i de flori portocalii, asemhgtoare crinilor de padure. Dintre petalele reflexive, ornate de pete, se ridid antere lungi, de culoare inchisii. Tulpinile rigide nu necesid tutori. Cel rnai cunoscut soi este ,,Splendens", caracterizat de o formz excep~ionalde frumoasa gi de flori mari. Akituti de specia de b d exisd nurneroase varietinlti, , . ca de exemplu crinul vsrgat galben (Lilium lancifblium var. flavifdium) gi crinul tigrat (Lilium lanci-
Varietate&hi
I
I
PLANTARE 51 TNGRIJIRE - -
kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Li levantid CI furcg de s i r CI grebl3 CI Tngr&$%m&itchimiccmplex CI compost O cam;
La poalele arborilor
folum var. flore-plena), cu forminl special2 ji flori invoalte. Patrimoniul genetic a1 crinului viirgat se re@qte in numeroase &&;ti de Tiiinum. Hibrizii raultari din incruci~area diferitelor soiuri se disting prin flori aspectuoase, in culori pastelate.
UNDE SE PLAN TEA^? Crinul vargat aparjine plantelor cu bulbi vikatice, ce se adapt& cel mai q o r gi trGesc cel I& mult. Pe aproape toate terenurile se demold din an in an tot rnai frurnos. Preferind penumbra se d a vold bine gi in suaturi in care, datoritz umbrei arborilor, alte plante ar fi pierit demult. Plantafi crinii viirga+ la marginea zonelor cu arbori, deoarece acesta este habitarul lor original. Aici se demolt5 repede, se rispiindesc in scurt timp ~i reinprospat& verdele arborilor cu culoriie lor calde. Crinii virmti " , se pot folosi in rnulte feluri: supodnd bine gi
.
Crini virgap'ala'turi de ~ l a o t perene e
Cu ajutorul crinilor de nuan~e asernhinltoare, precum si al @benelelor mu criijelor, in @dinile rustice sau in gospodiiriile CE SE PLANTEU~~TURI?de la prii se pot realiza ansambluri florale in tonuri calde. Plantagi in jurul crinilor plante de acoperire a solului. Astfel, in& inaintea fnfloririi crinilor, stratul va fi frurnos ~itotodatinl riidkinile vor fi umbrite. Plantafi-i alinlturi de perene, florile deosebite ale crinilor se vor widen~iadeosebit. Plantele de acoperire expansive, de exernplu iarba-d5ei violet-albastru (Nepera x fiassenii) sau ciucugoara (Lobularia maririma) ii a c c e n t u d modest fiu-
bgtaia soarelui se pot asocia cu alte plante de varg.
Depuneg pamantul tn gro $ tasatl-I. Mditi printre lacurile de plantare plante de umlrrire a solului. Udafi solul.
~
1
1
CARTEA
Crin VZrgat de Japonia
Toamna sau primavara iimpuriu cumpBrafi bulbi tari, :irno~i.
Ic t m p a r e bulbi nw
nw@iti sau bulbi care au hceput si I&tireasca.
y PRIMAVARA
n
GRUPA 8
Soare sau penumbra. Pentru ca crinul vzrgat si infloreaxa abundent planta are nevoie de trei ore de soare pe zi. Sol perrneabil. in apa stagnanta plantele pot putrezi. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive ~i constant reavan.
20
Crinii virgafi sunt afectati frecvent de virusuri. Pe o razz de 30 cm nu plantafi alti bulbi. Taiafi numai o treime dik partea superioari a tulpinilor. Frunzele sunt necesare 'nfloririlor ulterioare.
I :
Doc
r l plantelor
PRIMAVARATIMPURIL Fettilizare
Dupii cumparare plantafi imediat bulbii crinului vargat, pentru a nu se usca. PBna pregatiti stratul, pas-
lncorporafi h sol tngr&$imdnt organic. Protejafi v&-ful lastarilor crinilor v5rgag de inghefurile arzii: acoperif i pirntele Vn noptile geroase cu o cuverturii de p h z Z
(Sf8nga). VARa Mulch0 solului w e r n q i On jurul tulpinilor frunti~ marunfit sau compost grosier. Astfel solul Tgi mentine umiditatea, nu este invadat de buruieni, iar radiicinile raman la racoare.
E%P*10818
$obolaniide apB pot cauza daune irnportante in stratul de crini vargafi. Ciptusifi groapa de plantare cu plasa de shrrna pentru a Trnpiedica accesul animalelor la ridicina plantei. Bilele contra moliilor, dispuse printre tulpini, alungi de asernenea diunitorii.
PLANTE C U BULB1
GRUPA 8
Stdnjen el oriental Floarea de vis a terenurilor umede
Podoabe krmeca'toare de varg
PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E ACCESORII: U rizomi de stanjenei O compost U t u r b i
Florile sthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante, ca ni9te fluturi mari.
Din rnarea grup5 a sdnjeneilor in Japonia, in rhndul horricultorilor sunt deosebit de populare dou5 specii. Ambele sunt rninunate plante de rnlqtin5, care prefed locurile urnede. Iris ensata (anterior Iris kaempfer~]d ~ o l t flori d uriage in iunie gi iulie, care pot cregte pin5 la 20 crn. Petalele poart5 desene bogate, sunt ondulate sau franjurate. Exisd foarte rnulte soiuri, rnai ales japoneze, dar gi arneri-
Iris ensata
.
-
'-
I I 1
I
cane gi germane, in culori ferrnedtoare, inclusiv variet5~iin nuanfe albe, roz, ropii, albastre gi violete, precurn pi multicolore. Florile sunt caracterizate de petale rnari, late pi o coroand de petde interioar5 rnai m i d . Locul. Plantele sensibile necesifi un sol bogat in substante nutritive, upor acid gi, din rnai p h 5 in iulie, necesit5 gi mult5 ap5. Mai t2rziu, rnai ales iarna, solul trebuie sd fie reavk doar rnoderat. Iris ensata la noi se davolt5 cel rnai bine pe terenurile rnlQtinoase create artificial, unde nivelul apei se poate regla potrivit necesitz~ilor.Planta nu tolereazii calcarul gi gunoiul de grajd proaspat gi nici inghe~ul.Ins5 ingrijirea corespunziitoare este r5spl5tit5 printr-o inflorire abundenta. Iris laevigata infloregte din iulie p b 3 in august. Tot anul suport5 terenurile rnlqtinoase, dar nu tole re^ solul calcaros. Florile 8i petalele sale &firate sunt cu ceva rnai rnici d e d t cele ale speciei anterioare. Petalele interioare aspectuoase sunt sub~iripi erecte. Ambele specii dispun de varietd~iameliorate, ;u frunze deosebit de aspectuoase, albverzui. Denurnirea soiurilor este in cazul arnbelor specii ,,Variegatan.
UNDE SE PLAN TEA^?
Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului
dinile in care se gdsqte o suprafa+ de apd. Planta dispune de umiditatea necesars pe rnalul lacului de griZdinP, in scraturile rnlQtinoase gi de-a lungul apelor curgdtoare. Frunz.de inalte, elegante, cresdnd pe verticals se rnenfin tot saonul verzi, irnpodobind tirnp indelungat grzdina.
'ln jurul plantelor o latg gi platfi, Tri rare poate acumula epa a@ng$nddirect la rMcini,
am1 3SrrdamM w
4
Udali abundsnt h
de plantare # crqkrea Rirn8vara d w m e dsap@r ' planteke cu un stPat de tamp%% &tian.
c TZiW tulpinilc Rmak dup&
2 Mlorire, Mu hdep8rrafi frun-
ulmaria).
b
',. 7
ligularia (specii de Ligularia), floarea de nu-ma-uita (Myosorispalusrris), polernoniurn (Polemonium caeruleum). In penumbd i se pot asocia ferigi regale (Osmunda regalis) gi cre~igoare(Alchemilla mollis).
Asociafi sdnjenelul preferhd urnaeala cu alte plante de mlaptina, de exernplu cu pontederia (Ponrcderia corda ra), papus (Thypha angustiblia) sau fdipendula (Filipendula h a t 5 splendid alsturi de sthnjenei perenele cresdnd pe malul lacurilor, spre exernplu crinul galben (Hemerocallis),
1
cazma 11 plantator
tele: ele fumireazii plantei
~ris
- 7 -
la p t r u .nlimadi1,0a tdaU du@ fnflorire, dez1
gropali pfanta, divizell rizomul Tn cdteva Mrfi$
I
CARTEA
Sthjen el oriental
GRUPA 8
21
Gridinirit iscusit
I
Soare, penumbra. inflorqte cel rnai frumos i n locurile Insorite. Umbra de dupiamiaz5 prelunge~teperioada de inflorire. 0 501 umed moderat acid. i n 6 Nu cumptirafi tuberculi afara anotirnpului de iarna, usca.fisau cu radlcini pufine ~i planta prefer5 apa cu ; rlgide. &mime@ k 1GI 5 cm.
I
-t
s D a d stlnjenelul de p malul apei nu se dezvoM bine, plantafi-l in lad5, I tw prirnivara amplasafi-l in lac, unde va rirnlne p h i la sfargitul infloririi. Nu udafi planta sensibila k calcar cu api de robinet, ci rnai degraba cu ap5 de ploaie.
111:rijirc tot an ul
.-r
7
TOAMMA
FeMbre Tgiafi frunzele stilnjenslului Tnrildikinat la hBlfimea & 5 crn. FwtilizafI )i mulci$ cu wn strat de compost de / 5 cm. VAM
W v b m# p h m m Anotimp adeeva't pantru plantarea tuberculllor, Stlnjeneii Tn vas se pot planta oricand (dreapta), Menfinei rreavhn exemplarele tnraid%cinate.Dupa inflorire indep%rt@itulpinile florale # divizafi tuberculii prea valumino~i.
Dup5 bflorire plantele mai au nemie de umezeala, dar nu mai trebuie d stea in a@. Tnainte de venirea iernii a$erne$i c o m p t In jurul plantelor. Frotejafi-le cu frunrig uxat gi paie.
ldr~ld rtlnjeneii trebuie feril~ de urnezeala deoarece pot fi atacafi de putrezirea rimmului. Aceasta afeqiune bacterian2 cauzeazL uscarea frunzelor ~i putrezirea prin transformarea Tntr-o rnasi moale a rizomului. Yndepirtafi ~idis- I trugefi toate parfile plantei. 1 Inlocuifi solul contaminat.
rn
I
.aJo gnop ap d w ! dnp~e] ~ ede u! !!q~nq !&und 'aJ!prgs ap a$u!eul -aseo ap gu!e4 eu!ind (0s ul !tamp
wepn el lelda~)!ieiunua~a~!~oyu! edna
I
'ro103!31nw !nlnln3unuel ~ n l nU(! ! i e ~ u e ~esd nldwaxa ap
i M f l k p lpUNV'IJ as 33 nes u o ap ~ qml U! ale] .~e%unjapui !cur 133 a18alo~u~ -uejd rj ~ o mp!d d al!Jn!oS .n!a elsax bladn~9 are01 ~ J I U ! ~ !npq101w IEJOIEP 13aja meuo!s .lelysy a ~ e n l dalap~ad -a~dw! lm !iez!pa~ l a j q ale 3a~wolnqpsnp3unuq .aqoau!!was !lop - y ~ p ~ oap q pmld rn nes A ~ T I u! ' ~ e d n ~ al-!ie~ue~ % J a3ej za3ne~3snp~rmuq .luauew~ada~Sa~ovui .alloau! !n1nSom~-p~op!d'10s ap eiej -!"as nes aldw!s a p a d n3 '!JEW al!!iua~a~d>qs!les as !p e a !JOU an! ms~ads n p ~ u n u q .ale01 ivaLMd - y J n ~oladn~ !!ie~uaza~da~ 8 '91" nes ]pap awalaap ~ e u alSa~ogu1 r nSol
!qo ap (epqwe ad -!nln!os p 1a~3uo3alaurnu qns
'103
- p u n d s a ~ marj es In301 m e!i!p -uo3 n3 '~ua~aj!pu!adeo~dealsa
as aaNn
~ ~ s o d wnes o ~1e~n1et-u p!e~6ap !oun6 !ia>npoJlu!!f I-!i -eug~e:1elueld n~luad(n(os
T
$sod~uo>nes XeJnjew p!e~6ap !oun6 D aseo ap
eu!g 0 1sodwo3 C] !nlnio>o>-ln~o!>!d ap !qlnq II] :11~oS333V
GRUPA 8
Gridiincit iscusit
LUMINA 51 SOL
'3Curnpirati bd din februaria bulbi mari $i tari, care sa aiba eel pufin patru excrescenfe. Nu curnparafi bulbi moi, deoarecc acegia pot putrezi usor. Nu alegefi bulbi la care excrescenfele sunt pipernicite sau lipsex.
11
@%I iernile geroase, initial sadifi
ranunculul in ghiveci pe pervazul ferestrei. Numai dupa trecerea gerurilor transferafi-l tn gradink
1
TRUCURI
Lurnina natural& Ranunculul se dezvolta cel mai frumos Tn locuri insorite ~iadapostite.
Sol cu perrneabilitate bun&. Solul trebuie s i fie bogat Tn Daca vrefi flori pentru vaza, humus $isubstanfe nutritive. In tibe-le numai atunci clnd deja sol prea uscat sau sarac, planta CP V P ~ P culoarea bobocilor. nu inflore* corespunzator.
/act
P R I M ~ A R ATlMPURlU Plantare Bulbii trebuie plantafi intre februarie $iaprilie, $itrebuie udafi din abundenfa. Dupa aceasta nu-i mai udafi pdna la aparifia primilor Iistari.
PRIMAVARA 51 VARA Ingrijire i n perioada de inflorire udafi planta regulat. Fertilizafi la 1-2 saptamdni cu i n g r a ~ a m l n t avlnd confinant azot, fosfor $ipotasiu. Dupa inflorire, lasati frunzele sa se vestejeascs.
l IMP AMMP SRL
22
1
l plan relor
TOAMNA TlMPURlE lernare Scoatefi bulbii din pamint. Uscafi-i, indepartafi frunzele, $ipe timpul iernii pastrafi-i intr-un loc racoros $iuscat.
Din cauza putrezirii radacinilor, tuberculul putrezefle ~i planta moare. De obicei acesta este rezultatul udirii excesive. Din aceasti causi, re recomanda s i se ude planta din abundenla imediat dupe plantare, afleptlnd cu noua udare plna clnd apar primii listari.
m woo enl)lrYu ajuw q n s u?weoq
pliE
'$
Podoabe m ulticolore ale gridinii
PLANTARE
ACCESORII: O tuberculi de gherghine Ll cazma O compost O Tngra$lmant complex O tutori 0 foatfece de gradin.3
Gherghinele, aceste dalii minunate revigoreazi gra'dinile mici pi mari deopotriv;.
Florile invoalte, aspectuoase ale gherghinelor pot orna gddina in toate culorile, cu excep~ia albasrrului. Florile, frecvent bicolore, apar in v h h l unor tulpini sub~iri,acoperite de frunze ovale. Petalele sunt drepte sau nurnai putin arcuite pi sunt dispuse unele peste altele, ca &lele pe acoperig, de aceea sunt asemuite cu florile nuferilor. In comer; se g%esc gherghine de ind~irnidiferite gi flori de dirnensiuni diferite. Soiurile scunde cresc la indvirni cuprinse intre 40-60 cm. Unul din soiurile cele rnai cunoscute este ,,Berliner Kleenex. ..SuzetteVare flori cu desene galbene interesante, ,,Daytonan se rernard prin petale portocalii purtind in v2rf o nuan~ade rogu. ,,Larissan cu flori galben-rogu gi ,,DCcoretten cu flori portocalii se disting prin flori asernanstoare crizanternelor. Soiurile semiinalte au de cele rnai multe ori flori deosebit
I
Se asearnhi cu nuEerii
SI INGRIJIRE
r
Plantare: mai. Afanqi mlul
1 profund. Fertilizafi cu suficierrt cornpost ~i Rgrl#mBnt organo-mineral complex.
3oiul ,,Kelvin Floodlight"
de mari. 1nd;imea tulpinilor este de 80-170 cm, diarnetrul florilor puthnd depsgi 20 crn. Din aceasts categorie fac parte: ,,Kelvin Floodlight" (galben), ,,Big Orange" (portocaliu) gi ,,Babylonn (rogu). 0 noutate este ,,Cafi au Lait", de culoare crern. Soiurile inalte pot cregte piin2 la 120-170 crn. 0 atenfie specials merits soiul cu flori roz, asernanator bujorului, ,,Faszinationn. Specialita~i deosebite sunt de asernenea: ,,Arabian Night" (rogu-inchis), ,,Flowerfield (galben), ,,Cool Cat" (alb-roz), ,,HeidilandX (roz, cu rnargini albe) gi ,,Suffolk Punch" (purpuriu).
UNDE SE PLANTEAZA? Gherghinele sunt utilizate diferit, in func~iede ind~imealor. De-a lungul aleilor sau ca plante de incadrare sunt potrivite gherghinele scunde de strat. Gherghinele arata bine gi plantate in vas. fn fundalul sau in rnijlocul straturilor sunt adecvate
Gherghine rojii cu p&e#
ji bunghifori
gherghinele inalte, respectiv semiinalte. In gradinile de legume gherghinele inalte adaugs un colorit diferit straturilor dorninate de verde, totodata protejeazii stratul contra viintului.
CE- SE
-
---
B i
---=-
--->
Gherghinele se pot asocia excelent cu plante inflorind la sfiqitul veri;in culori calde similare sau cu florile de cornpletare, albastre sau violete. Plante cu flori in nuante albastre ~i violete sunt de exemplu omagul (Aconirum carmichaelii), salvia albastra (Salvia hrinacea), salvia de rnlqtin5 (Salvia oliginosa), verbena uriags (Verbena bonariensis) sau veronica (Veronica longifolia) . Plante asociate albe pot fi plantele cu flori mhunte, cornpletind inreresant florile uriage
ale gherghinelor, ca de exernplu tanaceturn (Tanacetum parthenium), bunghigorul (Erigeron) sau floarea-rniresei (Gypsophila paniculara). In compozi;iile in tonalit59 calde sunt indicate: rudbeckia (Rudbechia), gladiolele (Gladiolus) sau heliopsis (Heilopsis helianthoides var. scabra).
-
=
~ o i u,,cool l cat"
Planwi tuberculii tu rnugurii tn sus. Depunefi peste ei 5-10 cm de plmant. Press# cu grija solul.
3
~itliati llstarii inainte de venirea
%pag fiecgrul tukwul cclm o groapl adand de 26 cm (di tanp dintre plante: 80 cm), In
2
fiecare groapa Infig@ un t w r e
CARTEA
Gherghine
GRUPA 8
23
Grainirit iscusit
I 1
Alegqi tuberculi rnari, drnoyi, cu suprafafa netedi gi tari la palpat, cornpugi din rnai multe pirfi.
Nu curnplrati tuberculi uscafi, rnoi, rnucegiifi sau deja Tncoltili.
I,
Soare. Gherghinele inflorex cel rnai frurnos daca sunt expuse la soare cel pufin gase ore pe zi. So1 permeabil. La plantare arnestecafi rnult compost in sol, pentru a-i rnenfine urnezeala. Arneliorafi cu nisip solul compact.
Ingrijil c: tot an ul PRIMWARP,
Prirnivara, la divizarea tuberculilor, avefi grija ca pe fiecare parte s3 rirnani cafiva rnuguri. Sprijinifi gherghinele cu tutori. Folosifi material de legat gros. Legafi plantele lax, pentru a nu leza listarii.
I
-FOAMNA
Plantare $i divizare
.Scoatere$i depozitare
Pregitifi stratul. Plantati tuberculii din mai, dupi ce a trecut pericolul Inghetului. D a d este necesar divizafi In rnai multe pirfi tuberculii transplantafi.
pezgropafi tuberculii. TZiiaji listarii de deasupra solului la o palmi de sol. Usafi tuberculii % se zvante tirnp de cateva zile, apoi pastrati-iin turbl sau nisip Oos), In loc riicoros, uxat yi htunecos.
VARA
1 in cazul bolii pitarii frunzelor pe frunze apar Pete verde-gilbeniu ce se brunifica, iar marginile se coloreaza in bruninchis. Ondepartafi frunzele contaminate. Nu plantali aproape gherginele, evitati solul constant urned. Comba-
Ilngrijire Udafi bine gherghinele. Pan3 la inflorire, fertilizafi din patru in patru s i p tamani. Tiiati sisternatic florile trecute pentru a stirnula infloririle viitoare.
I
I tefi inferfiile grave prin stro piri cu solufii confinand cupru.
jay3zap pdnp
.
3 s a ~ o pvua3 i ,i 3 i w
-
..
CARTEA
Stihjenel pitic
.
-z
--
2
,
- GRUPA a
24
Gr;idn&it iscusit
e Tmmna dwreme,
c
cunr@tm# butbi tari ~i drnqi.
Mu bu%bi moi, u-i saw cu aspect mwqiit. Nu cumpSirafi nici k l b i Tncol#ii sau lezati.
Primdma, Mnjenelul pitic m e s M razde solare t o t timpul riki. Sol Wr, gefnmbil. Perrnea b i l i i e a miului se p a t e ameliora prin afanare gi adaos de nisip. Nu plantafi d n j e n e i pitici On locuri i n care existi pericolul apei stagnante.
..
w-
a n d bulbii rgsar, acoperifi-i cu compost, pentru a le Tncetini crwerea.
c PHstrati i n pungi de hertie sau vase neetarrv, fn locuri reci, uxate d rntunecoase, bulbii nu putmeso.
,.,I
fngrbire lor an ul
-
TOAMNA DWREME Plantare
Plantafi stlnjeneii pitici de indata ce i-afi cumparat. Pentru foflarea In locui@ plantafi bulbii Tn vase plate umplute cu pimint. Udap-i pi amplasafi-i intr-un loc expus radiafiilor solare directe.
Dupa Craciun, amplasafi vawle tntr-o indpere luminoasi ~i racoroasi5; acoperQivasele pentru clteva zile cu o hBrtie de ziar, pentru a obignui bulbii cu
PRIMXVARA h~grijire indepartafi florile trecute ale stanjeneilor pitici. Clnd frunzele incep sa creasci%,presarafi faina de oase in jurul plantelor 00s) pentru a stimula inflorirea din anul urmator.
I I
I 'zsul pGc p-tacat de mucegaiul cenusiu. Infestarea se poate recunoage dupl petele portocaliu-maroniuce apar pe frunze. Din cauza contaminarii cu mucegaiul cenu~ i uplanta , nu se dezvolta corespunzltor Si se ingilbenege. 1 Prevenfie: stropifi planta cu o fierturl de coada-calului. Distrugefi plantele bolnave.
ISBN 978-963-86W-8-1
Rodul p;imhtului a t e decorativprima'vara datorita' florilor, iar toiunna datorig bacelor ro#.
Rodul p9m3ntului are trei specii adecvate cultivzrii in gddinL Se dezvold corespunGtor in ~ e n u m b dsub , arborii cu frunzig, inflorqte in apriliernai gi pot fi deosebite soiuri rezistente sau sensibile la ger. Atenfie: fiecare parte a rodului p h h t u l u i este foarte toxid! Denumirea de Arum macufrunzelor cu Pete care apar rirngvara inainte de inflorire. Pn mai spadicek de nuan@ galbenH este protejat de un periant in interior alb iar in exterior verzui. Din s ~ a d i c ese d a vold bace de nuan55 verde, care devin apoi stacojii. Frunzele lucioase. fn form5 de s@eat?i ale speciei Arum creticum se dezvoltz f n d de toamna. In regiuni cu ternperaturi moderate d e c o r e d g d dinile de iarna, ins3 impotriva gerului plantele trebuie acoperite cu frunzig sau crengi. AceastZ specie dezvolt5 ~i ea spadice galben 8i periant alb,
I de sfhqltul Facefi adhnci de 2 crn. PLantaf tubermlii wrii. Af&naJisolul apoi a&u1 gaTi-i carbonat de alge comin grupuri, la distan9 de cm, Parioada
~opi
15-20
~i
galben sau verde. Florile, spre deosebire de cclelate specii de rodul p5m4ntului au parfum plkut. Arum idicum asemgnator rudei Arum crericum dezvold frunze in forma de lance deja toamna. care, datorita nervurii deschise, sunt foarte decorative. In primul r h d soiul ,,Pictumn este de o frumusefe aparte. Inflorescen5ele ce apar din mai au nuan@ galbena, gi lungirnea acestora este doar jumatate din lungirnea periantului verde-grilbui, de dimensiuni mari. Aceastl specie necesid d d u d , astfel poate fi i n t a n i d in special la colec5ionari. AsemZnPtor speciei Arum maculatum gi speciile mediteraneene dezvold pin5 la sfiqitul verii bace rogu-intens.
Rodul p h i n t u l u i prefer5 umbra arborilor foiogi. Primsvara necesid sol umed, iar vara sol mai uscat.
Rodulp;im&tului "&p
locnl de snb f-,wd
Planta~irodul p h h t u l u i sub grupul plantelor cu tulpinii lemnoas& care impodobegte gddina prim% vara cu flori, iar vara cu bace. De-a lungul dnunurilor umbroase bacele rogii alaturi de frunzigul colorat al arbu~tilorofed o imagine minunad. Rodul p h 9 n t u l u i poate fi crescut mulri ani h vas. Iarna q e z a ~ghiveciul i pe pervazul ferestrei gi rareori udafi plantele.
Alege~ialkuri de rodul p5mbtului plante asociate a &or culoare se asorteaz5 cu culoarea florilor gi a bacelor. Bacele ropii sunt foarte decorative in fa5a iederei de culoare inchis5 sau sub frunzi-
in pozif ie orizontalii.
rar a1 arborilor
cornului decorativ (Cornus alba ,,SibiricaY'). Plante asociate frumoase ale rodului p h i n t u l u i inflorit sunt m&eaua-ciutei (Eryrhronium), lugca (specii Ornithogalum), kicrhioarele (Convallaria majalis) gi bulbucii (Trollius). LY; '
.
'.
i-1
0
bL 'N
-
crengile. Pe timp de seceta ndelungatii udati abundent.
i
20
post.
Bacele s p e c i e i h macniahlm
UNDE SE PLANTEAZ~?
Arum itdcum
plentuo:
I
Rodul p ; i m h d u i
Griidiniirit iscusit
I
r CumpEirafi tubercuti mari, viguro$ F i atenfi ~ ca x q t i a &I fie tslri.
r Semiumbrl. Rodul pZWntulcri supravietuie$te si W19. h H umbroase. r Sol cu humus, adanc,
6 Nu cumperafi tuberculi
ioi, mucegaiti, uscafi sau ..~colfi$i.
afbnat, slab calcaros, reavan, dar nu ud. Ameliorati solul nisipos sau argilos cu compost sau material de mulcire.
r Rodul pamiintului poate fi crescut ani de-a lungul in vas. Fertilizati anual i n timpul incollirii ~ial infloririi. r 'In regiuni cu temperaturi scazute rodul pimlntului necesita protejare impotriva gerului. Acoperiti plantele cu frunzir sau crengi.
Uoctorulplanrelor WARATARZIU Plantam 91 ?nmul$fm Pentru inmultire ~ o a t e ftuberi culii mai batrani ri separati-i. Planta poate f i Inmul$ta ~i din seminje: adunati apoi semanati sminfele maturate In vas cu ptimAnt pentru semanat (jos). Pe timpul iernii puneti plantele in rlsadnite.
PRI~VARA fmgrijire
lntindefi Tn jurul plantelor compost MU f r u m i ~maruntit. Tn funqie de specie, frunzele rodului pirnantului se dezvolt3 toamna MU primavara. Pe tirnp de seceta uda$i plantele.
Mulcirea soluIui 9i marcaxe
"
~
Mulctti solul cu frunzi~)i pastrati pZm3ntul reavan. CAnd frunzele incep s2 se ofileasca, marcati locul plantelor ca sa nu fie xoase din gre~ealtiIn perioada de repaus. -
Frunzele Tngilbenite sau uscate sunt semnele putrezirii tuberculilor. Mai ales speciile mediteraneene necesita sol rnai uscat in timpul verii, deoarece dupa ploaie acestea pot putrezi. Scoateji plantele din sol, verificati tuberculii ~i tiiati cu culitul porfiunile bolnave. Alegqi plantelor locul ~respunzator.
I
I
1
ACCESORII. 1 bulbi de crln 1 compost 1 J furca de sapat J faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex
.
Dintre crini, crrinii asiatici in cdori vesefe infloresc cel mai devremq-
-
-
L..
YAIUET~TI
UNDE SE PLANTEAZ~
Crinul asiatic I d o r q e In alb, galben, portocaliu, roz Si ropu. Fiecare floare are Sase pemle. E x i d trei tipuri de floare: floarea ?n forma de cuib, deschis5 & sus, floarea deschid lateral gi floarea a&n&oare, cu p e d e reflexive, asemhgtoare unui turban. Printre crinii asiauci exist5 grupuri foarte cunoscute, de exemplu, hibrizii ,,Micentmy" pi .Conneticutn. CeI mai cunoscut hibrid este ,Enchantment". Acesta este popular nu numai datorita petalelelor sale rogu-portocaliu, m i b a s e , cu Pete negre, dar gi pentru cii este foarte durabil, chiar pi fn conditiile unei ingrijiri minime.
Crinul &tic se adaptead bine 6 se ingrijgte y r . Supon3 chiar ,si In $in2 floare transplantarea, cu condifia ca ulterior d fie bine udat. In comerf se @esc fiecvent amestecuri de hibrizi la prq avantajos, care se pot db5tici upr. Preferhd penumbra se cultivs bine de exemplu In liziera piidurilor. Se pot planta i n d ~iPn suaturi cu arbqti sau d a t e In penumbd. In d e de plante perene o&& un spectacol hPorn umple c h i un strat tastic. Plane-1 fn mijloc, astfel celeldte plante ii masthead ?n-. Soiurile umpurii, cu fi-umipul vqtejindu-se In ilnflorire normal5 sau &mie asociate altor soiuri de crin pot ultimele luni de v d , crea o combinafie krmdtoare, ornhd +ins coat5 vara. D a d este cukvat in principal penuu arts buchetied, plantaji crinul asiatic Pntr-un colf laturalnic al @dinii pentru a nu stria imaginea de ansarnblu &d tulpinile cu flori vor fi tsate.
I
I
I
m 1
SEPwALkTURI? 1
I
Crinul asiatic este Intradt de impozant, Pndt poate fi cultivat gi solitar. 061% o imagine de vis fnd dad m e asodat a alte flori ssu plante a fi-unzig
- u
-
Toamna, @mt@i bulbii: afanafi wlul la o addndme de 3(3crn Si ameliar@&Icu un strat de 5 crn de cornpast,
Sap@ cuibud ac&ndcTh 20 un, la dim@ 8 2QJcm. Introducqi h acqtia cate o linguri@de de oase ~i amestecafi-o in sol.
Nantaji In fiecare groapa cdte un bulb cu varful Tn sus. Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin
4
1
2
I ,Chinookn in n n w p d d e de piersid se armonkaz3 mhunat cu dopojeii (Campanula medium), cafelup (LupinuspolphyUus x) iarba-m8fei caucaziana mwinii), plante cu rqte mncomitent. D d vri place doarea ro+
Acoperiti bulbir cu pawn% tasafi pamBntul Si udap-I. Asemefi un strat de 5-10 cm de materie aroperitoare de sol.
socia$
menta ornamenmh rqu-car ( M o d x). Se poate ob$ne un efacr demebit de elegant asodindu-1 cu dematisul violetpurpuriu plantat in fundal. Cei care prefer8 bujorii (Paeonia r), planrPnd printre aceptia crin asiaric roz, pot Prirnlvara, cAnd frunzi~ul are Tnalfimea de aproximativ 10 crn, presarati in jurul plantelor
Crinii
TZiajii tulpinile crinilor pentru vazi astfel ca dous treimi a tulpinii s5 rgmdna pe plant& altfel plants nu va PnfIori I n anul urmgtor.
CARTEA
Crin asiatic
GRUPA 8
27
Gridinirit iscusit 1
in
tari, drnqi. bulbii mi marl se demM Mimi rnari.
I
IYw am@* h W wfi sau rnuc~g@i, hubif an toarnna a ~ w e rIWari I mni, iarna pot piere.
I
TOAMNA Plantare Plantafi bulbii irnediat dupi ' cumpirare, deoarece nu au perioadi de repaus. Pot f i pastrati scurt tirnp in nisip urned, intr-un loc rece.
1
'
r Bzm tulplnfi trebuie umbrttg. iar floarea necesiti soare - iati secretul d e m M r i i optime a crinului. 0% pmmMI. I Crinul asiatic s u m mai multa urniditate ck&tceilalfi ccn'ni. Solul prmanent wd Insi, poate cauza putrezirea bulbilor.
Taiap flofie trecute. h t f e l planta nu-$ rnai risipege energia si se dezvolta mai bine. Dupa InRorire laai frunzele pe planti p%nicdnd pier vara tarziu, astfel bulbii pot acumula energie pentru anul urrnator.
VARA Mulcirea solului Crinul asiatic prefera ricoarea in zona ridicinii. Wernefi Pe sol un firat de acoperire de 10 cm, care protejeaza contra caldurii ~iimpiedid dezvoltarea buruienelor lios).
I Daca frunziyl este de aproxirnativ 10 cm putefi administra crinilor Tngrigirnint mineral. Putefi arnesteca In apa de udat ~iIngragarninte lichide cu care udaji apoi plantele.
O IMP ABnMP SRL
I
I
Pentru indepartarea soarecilor de camp arnplasaji in jurul bulbilor o ,,cu~ca" de plasi de sarmi deasi, prin care radicinile pot iesi.
.n!lu!%re . r o l u o ~~a!iudee a ~ u ~n!rp ui + m m j n:, (JOIO~!~ o p a u ~ ) n!~e~rnap alsa 101 p9~zun.1.~ ~ w o p ~ 19~(yaurnlq d s snalo3) .awa1 ad ap apscb ui a~mueld einp!wn w n x r d azun.y a p p ! luns zn!~!d aI!rn!os -!a~uelde a w g p ~ q r d aApeIcnap amid ap !rn~ -ep ~ n q Isenurn d un y a j o amap!suo3 ul p q n l p a y .(urnm .apuaureuro ropmsel p p leap! p!os a%ap .qqnp ad euue3 !ie~ue~d -JoRrnmq u! !uawaw ap !5 !~Snqreap -!uolsnoy urnma*) !11hqp p p m pajard euue3 ~ o p i a l y n de nes ' p a % aronrn ~ rol!!@ wu!%reur el nes roIIrnx1 .arelredap u!p al!~!rd p p w ad 1.5 mueld aleod Idalp p!soloj (sua~og~admas !4 an!lero3ap mns !JEW aprov as -ar!radox ap n!A p d !nun E!u&~) 2.501 !a!uo%aq e
ye3
-40.1 eiuenu ap Joiazunrj dy u! an!larmap alreoj 'u!wrw-nHor !JOB a n ,I$!N ~ 3 e l gpas '~
re! 'apran-uaqp8 Punp n3 az -ung are 6c~apeploE)u c!nln~u~rq ~meoln:,ap a p u n y arlupd p ! ~ ~ s aasp [email protected]~ aps al!Jog 'amde J ~ u n raj n G%u!uroX~a ~n!os ~ ~ ~ m - amap n 4 o ~ -unqe pog n:, "lueI1pgu 19n@ -01rod-nlor !log n3 ~ ~ p u e r p ~ o ~ ) 'ZOJ pog ns ,ym;d uour@su ("3 02 l -08) a p u P a s roErn!os !apoSa~murindv -euaq@ eau -!S~aw n:, e!!Sor luns U~ajpn7u 3!1!d !np!os alapad -ZOJ a p o g n3 ,q:,!-TaqW 14 auaqp2 !log n3 uy3nJ"
CARTEA
Canna
GRUPA 8
Cummati rizomi tari, cu suprafala netedl ~icu cel pufin doi-trei rnuguri.
I)
Mu curnp5rafi rizomi
abarciti, uscati, cripati, cu r mugure saann.ftrez
I
I I I
Sol permeabil, bogat i n substanfe nutritive. UdaP $i fertilizati planta regulat.
Canna se poate inrnulti 59 prin seminfe. hainte de seminare, puneti semintel~ k
aM. Dupi inflorire tIiiafi listarul principal pani la 7niljimea de 20 crn, astfel va dezvolta ramifidri $iflori noi.
Inf;lijire tot an U I
htare Pentru a objine o TnfCorire timpurie plantele pot fi fortate in casi incepAnd din martie, apoi plantatein grsdini fncewnd de la mijlocu lui mai. Rizomii plantaji in mai la loc definitiv infloresc mai tarziu. VARA Ware @ fertilizare
I /
Soare. Canna preferi locurite ferite de v%nt~i expuse la soare. i n penumbri nu Tnflore~te.
26
Datoriti frunzi~uluivoluminos $iformei viguroase, necesita rnulta ap5 ~imulte substante nutritive. Pastrati solul umed. bans la mijlocul lui august fertilizati o data la doul saptimini.
TOAMNA Adunarea $ depozitarea
riromilcr TIiati lastarii inainte de sosirea primului ger. Scoatei rizomii din pamint ~iI&afi-i la M a t timp de ceteva zile. Lasafi rizomii la iernat in loc uxat, intunecos, la temperatura (ie 10 "C, de exemplu fn nisip (jor).
-
I Ifara canna poate fi atacatci
e p6duchii de frunza. La contaminciri mai mici spalafi daunatorii cu apa, la contaminarile mai serioase stropiji planta cu solutie stipun-alcool (adtiugaji la 10 1 apii 200 g de pasti de scipun ~i0,5 1 de alcool denaturat) sau substanfa pe bazB de pirethrur
Turnuri de flori parfuma re
-
L-
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
Florile crinilor trompeti ipi revarsi p h m d ame@or toati vara.
lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului
VARIETATI Crinii tromperP constituie o mare reqit5 En istoria ameIiorEirii crinilor. fn 1925 francaul E. Debras a Pncrucigat crinul alb ,,Sargentn (Lilium sargen riae) cu Lilium henry;, un crin portocaliu, de Pndyimea unui om, cu flori Pn forms de turban. Floarea asrfel ob5inuti a fost crinul trompet3 (Lilium x aurelianense), f i n d denumir astfel de creatorul siu. Cu floarea sa pendentii, deschidndu-se larg, acest crin este strZmogul tuturor hibrizilor ,,Aureliann, din acest crin nssisdndu-se apoi ameliorari in forme. Clteva de multe proprietiyi culori sunt gi incredibil Pnsa generale: toate aceste plante sunt Snitoase, viguroase 5i parhmate. Florile acestor crini au formi4 de ceagd sau pdnie. Pe o plant5 se pot davolta peste douzzeci de flori. Culoarea florilor este de regula albi, galbenii, portocalie, roz sau rogie.
Plantwe: toamna. Afdnati
1a&nc solul stratului, imbu&iti$ti-l cu compost $
ingr&@mdnt lichid, iar dace este ca pact $i cu nirip.
,,Black Drqgonnh f l o e
IaB & t e n soiuri cunoscute: ,Golden Splendor": flori in formi de trompeta, galbenauriu, dungate portocaliu-brun pe exterior. forma ,,Black de pdnie, Dragon": albe,flori cu un in
Uiprfi o groapi ku dim'&% de M cm ~icu adancim&$iy 30 cm. Contra cartifelor,
2
8 hsambfu de crini uompetig rranddiri
Plantafi crinii h fap arborilor gi tufelor. Florile de
colorit brun-purpuriu in exterior. ,Pink Perfection": flori In form3 de pdnie, de culoare roz. ,,Royal Gold": flori in formii de p h i e , galben-auriu, cu desene galben-lamlie pe exteriorul petalelor. "Heart's Desire": flori in forma de pdnie, galbene, cu centrul portocaliu. ,Thunderbolt": flori ste- late, galben-auriu, asemanitoare cu crinul galben.
1Psayi-i s3 domine. Pe dt posibil, plantaji-i in forrna~iunide d t e cinci sau mai multe plante. Florile minunate pot rnasca gi colprile casei sau ale garajului. Averi grij: ca ferestrele salonului sau ale dormitorului sii nu se afle prea aproape.
UNDE SE PLANTEAZA?
CE SE
Crinii trompeta prin d r i r n e a gi frumuserea lor atrag atentia in orice strat de flori. Nu-i plantafi in apropierea rerasei, deoarece parfumul lor intens gi ame~itor,mai ales noaptea, nu este agreat de toad lumea.
Asociari crinii trornpeti doar cu flori cu rol subordonat. Nepeta plantad ca acoperitoare de sol umbrqte rzdkinile crinilor, indep p r t e d melcii ~i este splendid3 pi ca imagine.
culori pregnante se eviden~iazii bine pe fundalul format din frunzipl in nuanbe inchise.
fn straturile de perene,
PLANT^ AL~IVRI?
Floarea-miresei albji p a t e inconjura crinii inal~igi completa golurile dintre acqtia. Crinii tromped galbeni a r a ~ nemaipomenit alaturi de veronica v i o l 4 gi echinacea
galben-auriu.
E
Depumg pr fund un strat de 10 cm de sol amestecat cu nisip, pe care apzafi cinci bulbi la distanle de cdte 20 cm.
3
DupS ce primevara urmSitoare apar varfurile ISstarilor, fertilizaji crinii prin adaos de ingrS~Bm6ntlichid la apa de
5
4
Dapum # m n t pesmibu@Ij R m i ri udafi pi5dntul. 10.. sfaqit, mukiti solul cu frunze arbore sau p i e .
*,
Crinii inalfi se pot rupe dm I nu sunt sprijiniji. D a d tulpina atinge ingltimea de 10cm, legaji-o de un arac CU ~ngimeade 1,2 r I
Crini trompeta'
GRUPA 8
29
Gr~diniritiscusit ---q I
Soare. Wmi$Wornpeti prefers locufle tnsorite, calde, insi urnbrifi-le baza tulpinii.
.
O W incorporafi tn sal nYp pentru a ameliora mlul compact )i a evlta forr w e a apei stagnante.
[I ~
N Plantare
m
-
Plantafi dupi curnpirare bulbii crinilor trompeti. Afanafi profund solul, iar, daca este necesar, arneliorafi-i perrneabilitatea prin adaos de nisip. Protejafi locul plantgrii cu frunze de arbore sau paie 1. -
Plantafi crinii trompeti r o ~ i i in locuri situate la est sau vest, pentru c i dogoarea soarelui le decoloreazi florile.
-
3ngnyre tot anul A
Vara tarziu lssafi frunzi~ul s l se usuce. D a d tiiati psrfile ofilite, rnenfinefi doui treirni a frunzelor.
)octorul plantelor
I
Crinii sunt contarninafi des de putregaiul cenu~iu (Botrytis). Pe tulpini $ifrur ze apar pete rnaronii, apoi pirfile vegetale putrezesc $i sunt acoperite de un strat de ciuperci. Deoarece boala nu afecteazi $ibulbii, tiiati pirfile infectate.
I
~IMAVARA Protede contra hghe$ui gi fertilizare Protejafi lastarii tineri contra tnghefurilor tdrzii. Pncorporafi R sol ingra~grnlntchirnic ~i compost rnaturizat.
v m Wulcire gi sprijinire Menfinefi la rkoare ridicina plantelor prin rnulcirea solului sau cultivand plante acoperitoare de sol. Sprijiniji crinii cu tutori inainte de a se inclina. Udati pe vrerne w e toass.
I I
ISBN 97WW-EKMS1
t I
A
PLANTE CU BULB1
Eran tis Vestitorul galben al primriverii
GRUPA 8
-
Frumusete unica' I
D a U e - m b o s colorate nu pot &si dio niu'o
Petalele Indesat invoalte ale daliei-cactus sunt mult rnai impresionante d e d t cele ale celorlalte dalii decorative. Unele petale ale daliei-cactus se dsucesc gi se terming in viirfuri subgiri. Horticultorii au ameliorat mai departe aceste plante deosebite, astfel au luat nagtere noi subgrupe. Daliapgianjen are petale ca nigte tubugoare gi, spre deosebire de dalia-cactus, petalele sale nu sunt dispuse radial gi erect, ci se aulead in directii diferite, asemiinhdu-se cu picioarele unui ptianjen. 0 subgrupii apart; este constituitgde-daliile in form2 de coarne de cerb, deoarece petalele se bifurd la viirf o dati sau de mai multe ori, aviind un aspect franjurat. Dalia semi-cactus repraind tranzi~iadintre daliile-cactus gi daliile decorative. Petalele se rhucesc doar par~ial,unele sunt fin arcuite gi nu se ter-
r
I
Dalia-pgaqjen
mini5 in pAnie. Floarea pare rnai putin bizarit. Dalii-cactus exist5 "i toate culorile, mai pugin albastru gi negru. petalel; lor pot fi monocolore, bicolore cu desene ca nigte flacsri, sau cu viirhrile de At2 culoare.
.
c
UNDE SE PLAN TEA^? Daliile fnflorind indelungat merit2 un loc deosebit in grZdins. Planta~i-lesolitar sau asociate cu alte plante, in straturi de bordurg sau in ciubere, unde atrag imediat atenPa. Dalia-cactus este adecvatii si pentru plantarea in borduri. Datoriti crqterii sale rapide pi coloritului sgu, dalia Pmpodobqte tirnp indelungat ca o panglici5 colorad marginile aleilor. Plantati dalii colorate in h n d a l d straturilor de perene. Zidurile Pnsorite ale caselor pot fi de asemenea irnuodobite cu dalii-cactus. Alegegi soiuri care diferii de culoarea zidului.
Podoaba dpdei: dalii-caetuspestrip
Daliile-cactus se pot asocia fn moduri diferite cu alte flori vkatice. Putefi crea o tranzifie cromatid de la rogu la galben cultivand soiul ,Feuervogel". Dalia galbens, cu petale a v k d vkful rogu se potrivesc de minune cu crti~eleportocalii gi galben-lwiie gi cu titonia galben8 (Tithonia rorundiflora). Asociagi dalii de culoare rogu-somon cu flori Pn nuange albastre, de exemplu jaleg (Salvia brinacea) sau veronica (Veronica longifolia). Planta~idalii-cactus roz alZturi de gladiole violete sau de aceeagi culoare. f n c o n j ~ r a ~ i stratul cu pufulegi albqtri (Ageratum housronianum).
I
1 Dalia s
p r m S P r m ~ ~
Taanlne *mitt, scoatefl tubermlii din sol. n14i ~ I p t nib la o palm5 de sot. Mstrqi
5
,
I , ;
--
ilor: acoperifi-le h primele no@ fieemm. OacS tirnpul se rerncFdzegte, cialiile T ~ ~ I Q 1-
CARTEA
GRUPA 8
Gridinirit iscusit
34
I
7
*
% mmavara, cumpirafi K&erculi rnari, tari, ccirnqi de la serviciile de coletZrie sau din magazinele de horticultura. INu cumplrafi tuberculi
mici, uscati, zbbrciti, tncoltifi, MU
cu wte wtr&te.
I
1-7-
Soare. Daliile prefers lumina ~i caldura. N e c e M Sase ore de soare pe zi. Sol permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Substanfete organice asigurg substanfete nutritive ~ivara pastreazi
um~t&w1
Ingryre tot an uj ----
PRIMAVARA Plantare in aprilie, pregltiji stratul, iar i n mai plantafi tuberculii de dalie.
VARA
Ingrijir-e Pe vreme calda $iu x a t l mentineti reavan solul daliilor. Administrati-le pAna la mijlocul verii ingr3gmAnt complex, o data la patru saptamhi. indepirtati sistematic parfile ofilite p n t r u a stimula infloririle ulterioare (dreapra).
,
D a d rlrifi bobocii, florib vor f i mai mari.
Nu plantafi daliile I%ngi arbustii care le sustrag multi apa ~isubstante nutritive.
I
TOAMNA Pregitire pentru iarni Scoatefi tuberculii daliei din sol toamna tlrziu, inainte de venirea primelor inghejuri. PBstraji tuberculii i n pungi inscripfionate intr-un loc intunecat, rece, ferit de inghef.
loctorul plan telor
oatarea frunzelor daliei este :auzata de ciuperca Entyloma. Pe frunze apar Pete galben-verzui, care in interior se coloreaza in bruncenusiu. indepgrta~ifrunzele si stropifi cu solu.fii pe baza de cupru. Toamna adunafi frunzele cazute. Plantati tuberculii intr-un strat nou.
-
t
we!@ IJOIJ n 4 uad pzeajerd a s
I
I
Gratioge precum crin ul r--;
r
,
Udde &%ride eu h d e lor W t e arcid qladid h taate +e &p r h g v d
heste lalele hibride fnfloresc in
.
wiate culori, iar k r i gi bicolore. Este sedu&toare mai ales forma lor, asemhPtoare crinilor. Petalele sunt inguste, cu v%fd ascqit, iar marginile se r&&g spre exterior. Oferta de soiuri a lalelelor hibride f n d e i t e din cauza fiumuse@ lor crqte pe zi ce trece. Se @esc fiecvent fn amestecuri colorate, dar exist5 gi rnulte soiuri separate deosebite. Se distinge prin flori galbene varietatea ,,Westpoint", iar ,,Mona Lisa" pi ,Elegant Lady" prin rop-incendiar, ultima a h d margini rogu-violet. Apaqin s p d o r rogii ,,Queen of Sheba" (rogu-maro-
%Mare: toamna. Pentru 8-10 bulbi sripali o groapa de 20 cm adhcime ~i30 cm Istime fn stratul afanat.
,,ourgunay mpu-muus
niu, cu rnarginea galbens), ,,BalladeP(rogu-inchii, cu margini albe), ,,Aladdinn (rqu-stacojiu, cu margii galben-crem), ,,Red Shine" (rogu-rubiniu, cu centru albasuu), ,,Maytime" (purpuriu cu alb) i ,Burgundy" (rogu-inchis intens). Flori de culoare nn are minunatul ,,Marierte" (cuornamente verzi) gi hibridul foarte rkphdit ,,China Pink. Sunt majoritar albe soiuriie ,,White Triumphator" (alb ca neaua) gi ,Marylinn (cu ornamente ro~ii).
I
Nu plant4 lalelele hibride ?n h d u r i , ci tn grupuri rotunde, pentru a produce un e k t natu-
ral. fn straturile de flori planm+
k Pn centru sau in hndal, pen-
8
I
ACCESORII: Ll bulbi de lalele O ac U ingrA$irr lex C
I
UNDE SE PLANT^?
.--..
I
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
I
VARIET~
Maytime" cu margini dbe
1-
. L A
rm ca oelelalte plante s3-i maxhae frunzele ce se reuag. fn fap a r b ~ o rmai , ales in hp celor vqnic verzi, se eviden6a& h m o s florile sale gragoase.
Soid
-
uri de eml
h griidide de gi de-a lungul aleilor de grikiinz hibrizii de lalea @ipot des%ura din plln feeria florals.
I
de
Florile roz-satin ale hibridului ,@ha Pinknse inalp ju+ al&uri de floriie albastre ale saschiului (Vhca minor).
C E S E P ~ A ~ W [ Lalelele hibride se pot combina excelent cu alte flori de p f d -
-.
Un efm rustic produce ,,Marietten, de culoare roztnchis, ali%turide pansele de @dm3 (Viola x w i m o ~ de culoare violet-albikuui. Florile galbene ale varied@ ,,Westpoint" produce o atmosfe15vioaie printre ciubo~icacucului (Primula vulp-is), m w cari albi (Muscari bonyoides ,,Alba7')pi narcise Invoalte ,CheerfdnessP cu flori albcrern.
-'
&
Milllti$i lalolele in grupuri
de &e dnci plante, deoarece numai un numlrr mai mare de flori praduce ta soiuri diferite de lalele, dar in grupuri separate. Grupati diferitele soiuri, etajat, conform Tngltimii lor.
Afana$i sdul p fundul grepi arntstwaji-l cu trei linguri de fngri3$hmdntcomplex $ cu nisip.
2 ~i
CARTEA
GRUPA 8
35
Gra'dinirit iscusit
I
Cumpiirafi toarnna bulbj cM rnai rnari, tari, cu coaja intact&
Nu cumparati bulbi deteriorafi sau rnoi ~i rnucegiiiti, respectiv deja tncolf ifi.
e Soare, penumbr%. Prefera M a w cu beli~oarelocul locurile insorite, dar suporta ~i lalelelor pentru ca toarnna s i penumbra. le putefi fertiliza solul inca o data. Sol permeabil. Vara nu Din doi h doi ani transplantafi bulbii de laleba, suporta urnezeala excesivz. Arnestecafi i n sol nisip pentru deoarece dupa lnflorirea din a evita forrnarea apei prirnul an dezvolti din ce Fn stagnante. ce rnai pufine flori.
2
Ingrijire tot an ul TOAMNA Plantare gi fertikzate Plantafi lalelele irnediat ce le-qi cumparat. Arnestecafi parnintul de plantare cu ingri@rnantorganic. larna finefi solul plantafiei acoperit cu rnulci.
PRIMAVARA Fertiiizamgi curSpre De hdati ce lalelelc au risirit, prelucrafi in sol ingri5sirndnt organic complex. Tgiafi florile ofilite. Usafi in sol tulpinile si frunzele pana ce se ingalbe nex ~ise pot scoate usor din parnbnt (dreapta).
O IMP ABAMP Sf%
VARA Protecfie Protejafi lalelele de urnezeala excesivi prin plantarea de plante anuale cu ridacini superficiale care necesita mutt3 ap2 ~iastfel rnenfin bulbii uxafi. alelele cu lastari sfrijifi sau vestejifi sunt contarninafi deseori cu mucegai cenupiu, cauzat de ciuperci. Pe frunze ~i lgstari apar Pete brundeschis, iar pe bulbi Pete negre. Dezgropafi $i distrugefi irnediat plantele contaminate.
I
ISBN 975963-86092-8-1
PLANTE CU BULB1
GRUPA 8
Crin davidian Flori de o frumusete exotica' I
iulie-august
4 ingrijire simpla
& se preteaza pentru flori tiiiate
Plant i din Orientul hdepikt~t I -
Elegm tde flori portocalii ale crinului se aseamiiuii cu cele ale crinului de piidwe.
Crinul davidian esre originar din wnele rnuntoase ale Chinei. Soiul ,,Maxwill" gi varietpfle acestuia sunt flori de o frurnuseje exotid. Pot fi ingrijite sirnplu, astfel pi gddinarii incepatori se pot d n d r i cu aceste minunate flori. Inflorescen~eleasemh5toare cu cele ale crinului de piidwe sunt stacojii sau rogu-
tija floral5 indti5 pi puternid. Varietatea cea mai scundP este crinul davidian var. unicolor (Lilium davidii var. unicolor) de doar 1 rn pi rnai puyin raistent d e d t celelalte tipuri. Varietiige indte ca de exernplu crinul , - ...davidian . var. . . macranthum (Lil~um davidii var. macranrhum), crinul davidian inalt (Lilium davidii var. willmortiae) pot aringe ,si indgirnea de 1,5-1,8 rn, au flori ropu-portocaliu, iar spre interiorul florilor apar pete de culoare
A
ACCESORII: D bulbi
lavidian CI cazma CI arac CI n i s i ~ compost sau fngragmdnt matur
&&,
~ p s f j o g ~ ~ ~ c m , PlnRge$ e aml. ~ h l n d u l g m p i i p u n ~ u n m n ~pmuprW,muir(ulh.uy de 3-51cm nisip, apoi @erne$ f d h a t AramjaZi rtidkinite unipi(m3nt rnu$uraindu-l 'in mijlw, kwm.
1
-
Inflorescenjein forms depiramidi
UNDE SE PLAN TEAL^?
Asociari crinul davidian in toate Plan&$ crinul davidian fn ppan' cazurile cu ~ l a n t scunde, e care vor asigura umbra necesarii bazei tulpinii. Plantaji crinul in grupuri de cel p u ~ i n5-7 plante. CE SE - drinul davidian ~ r e f e n locurile Pnsorite ~i solul perrne- Asociayi crinul davidian cu flori abil, bogat in substante nutriropu-portocaliu cu plante albe, tive. Spre deosebire de celelalte galbene sau albastru-violet. tipuri de crin, crinul davidian Plante asociate albe: crinul tolereaz5 ,si sold calcaros. davidian ofed o priveligte Este foarte decorativ h f n h d t o a r e daturi de plante apropierea teraselor sau planinalte de 20-25 cm. ca de exerntat in straturi lungi sau insulare, plu ciocul-bemi, clopotei , precum ,si in f a p arbugtilor cu (Campanula carparica ,,Weisse frunzis verde-inchis cum ar fi Clipsn), clopoyei pitici cirnipirul, tisa sau laurul, care (Campanula cochleariifolia vor accentua farrnecul florilor. ,,Alba;) sau jalq cu frunze Crinul davidian Doate fi culti- argintii. vat ~ipe balcon sau ter&, In Plante asociate galbene: vase mai mari. Iernarea se va putefi objine o atmosfera rustn loc ferit de ingheb in t i d planthd crinul davidian
.
seamininn cu uinul de psdure
PLANTARE S1 iNGRIJIRE
d
mari
' h p r e u n %cu crGje de 25 cm (Tageres parula, Tageres renuifolia) sau cioroi (Inula ensifolia). Cornpozijia de crin davidian pi flornis (Phlomis russeliana) de 60 crn, cu flori " dben-deschis ofera o atrnosfera elegant3. Plantele asociate cu flori albastru-violet alaturi de crinul davidian c r d o aunosfkd aparte. Puteji objine o priveligte deosebita cultivhd crin davidian E m p r e u ~cu clopo~ei,sdvie (Salvia nemorosa), nepeta (Nepera x faassenii) sau veronica '(veronica ausrriaca ssp. teucrium).
p&mlnt-nlsip,apoi tasag
Pentru 'inrnulfire tdldrl h 1 bllli ce cresc pe partea sub-
Mutriji locul plantiira cu sh: de 10 crn de campost saw 'Ingr@arntlntrnatur, pentru a proteja bulbii de Tnghet,
cl~nuludvldian poate fi inmuljit ~i din seminte:
Gra'dinirit iscusit
I I
Cum@ra# la finele lui septembrie sau lnceputul lui octombrie bulbi tori, Tndesafi.
Sob~e.I n mndifii ideale florils sunt expuse la soare iar baza tulpinii este umbrita.
Sol permeabil. Apa stagnant3 poate fi fatal&, planta prefera solul cu calcar, nisipos-argilos, bogat tn substanfe nutritive.
TOAMNA
D a d dorifi flori taiate, pastrati d o G treimi din planta ~iaiafi doar treimea superioara.
Plantele se @stread timp indelungat d a d sunt culcate in ap8 rece timp de dteva ore.
URMATOARE
Acoperiti zana radacinii cu strat gros de compost, gunoi Mitsre# Ud iam La aparifia primilor IBstari fer-
tilizafi solul cu ingr@BMnt artificial. Pan&la inflorire udati abundent. hotejaji Ils-
Q IMP ABnMP SRC
RO-P-02-10-014
ISBN 976-983-86092-8-1
;"?I
G3)m;,, C m 0
w E I S =' "m 7",J N
E'? m *
.-V*
='g&
E
c -
f
='
o a?!.-
Z.
,*+ .?Ern ;s $ E2 =5
a,'-
1 = a, a , r 0~ . % wjiigy.7 .2 d cbag.
8
a C =tJ m
o,",ab4E
Narcisa' cu flori hvolte
Grzdinirit iscusitI-I - a -
I
m, I
Cumparafl bulbi cat rnai mari. Bulbii cu doi colfi dezvolta doua, cei cu trei colfi dezvolta trei tulpini florale.
Nu cumparafi bulbi rnoi sau rnuceg3iji.
1
Kg1jii
Penumbra, soare. Umbra slab3 de sub coroana a r b rilor este narciselorcu flori involte.
Sprijiniti florile grele s3 nu se rupa de la greutatea apei de ploaie.
Sol ~ermeabilncu substanfe nutritive. Solul neperrneabil provoaci putrezirea bulbilor.
,ant,
Alegefi locuri ferite de deoarecetija florilor grele se poate rupe foarte usor.
L";.ul 1-
TOAMNA TIMPURIU
Plantare
Tiiiarea frunzelor $i
La sfarsitul lui august si divizarea pan3 la mijlocul lui septemIndepirtati frunzele galbrie plantafi bulbii proaspeti bene, ofilite. Scoateti cu furla adAncimea de 10-20 cm ~i ca de sapat grupurile cresdistanta de 10-20 cm. In sol cute prea mari. Pastrati bulcompact facefi drenaj cu un bii Tn loc rkoros pan3 la strat de nisip. plantarea de toamna.
PRIMAVARA
b
1 1
Fertilizare $i curiipre fndepartati florile ofilite si lisafi frunzele sa se retragz. C6nd apar lastari noi, a~ternefiingr2$3rnlnt organic in jurul plantelor (dreapta).
1
1
utregaiul cenuliu este brovocat de o ciuperca ce , ataca frunzele ~iflorile pe ' vrerne urneda si calda. Pe plante apar Pete rnaro, apoi putrezesc. lndepirtafi $i distrugefi frunzele contarninate. Divizafi grupurile prea rnari.
~
De trei ori trei norile d i i g i i f q ale traurnulw'sunt hdriigite de amatorii plan tefor.
Majoritatea speciilor de Trillium plantate in @din2 sunt bitpirqe in piidurile americane de foioase ~i infloresc din aprilie p h i i in iunie. In regiun;1e noastre trsesc indelungat doar plantate in locuri umbroase, cu sol cu humus, umed, slab acidulat. Planta inaltii de 15-40 cm d a voltii flori caracteristice, formate din trei petale gi trei frunze tridirecfionale, dezvoltate direct din rizomi. Triffiumgrandiflonun are flori albe sau roz gi inflorqte Pn mai-iunie. Aceasd specie plantad cel mai des in griidini are numeroase soiuri. Diferitele variante ale speciei T&um erecturn pot avea flori albe, roz sau maro-rogcat gi pot atinge Pnid~imeade chiar 60 cm. Trillium smile are flori parfumate rogu-Inchis, ins9 florile soiului ,,Californicum"
C
Trillium maro-rogcat
sunt albe. Frunzele piitate gi florile se d a v o l d firs pefiol, direct pe tulpinii. Trillium Iuteum are flori simple, galben-verzui, ins2 cu parfum dulceag foarte puternic. Pe Ian@ n e ~ l r i frunzele t au creionitri frumoase, de culoare deschiss. Trillium chloropetalum are flori verde-gdbui. Soiurile acestor specii dezvolti flori albe sau rogu-purpuriu.
UNDE SE PLANTEAZA? Trillium necesitz loc umbros gi condijii de sol speciale. Plantafi trillium in straturi mai mici, sub coroana unui arbore rnai mare sau in paduricea din grsdinit, unde planta inveselegte rnediul verde. Trillium este foarte decorativ ~i de-a lungul drumurilor umbroase. fn gr3idini alpine cu solul acidulat, trillium se dezvolt%
I rillium p d i 8 0 n u o
afihui de fir* ?i nu-mi-uita
CE SE PLANTWZilAL;iTURI? Trillium poate fi asociat cu plante arbori gi arbugti cu flori care prefer2 umbra. sub arbqtii care infloresc primitvara poate fi plantat trillium cu flori de orice culoare. Putefi obfine compozifii atractive cu trillium plantat sub d e e cu preten~iide lumin2 gi sol asem2nHtoare. De-a lungul drumului trillium poate fi asociat cu a t e plante perene decorative prin frunze, precum diferitele soiuri de ferigs sau crini de toarnni (Hosra). Cerceii-doamnei (Dicenrra , spectabifis), crgciunifa I
alb~str;(~ec&o~sisbetonicifolia), r o d u l - p h b t u l u i (Arum iraficum) gi ungureanca (Arum macularum) ii pot fi plante asociate decorative.
Acopwiti solul cu strat de 5 de compost sau frunze rnaruntite $ udag plantele. Marcati locul plantirii.
3 an
4 plantele. nevoie mudrn repetat w t r u a p?Sara umfd-. La
tatea solului.
',
Trillium
Pentru -area urnid'mii solului ~idervoltatw campunzatoare a phntei, vara 9coperlfl sold cu stoat@ t w t a , crengi de brad sau turb8. Nu replantap exernplarele lnradidkinate. h locuri corespunzitoare trillium p a t e trai indelungat.
[# fnprijire tot an ul TOAMNA Plantare $i pmtejare impotriva gemlui La inceputul toarnnei plantali rizornii in sol adlnc afbnat, la adencimea de 10 crn. larna acoperifi solul in jurul rsdkinii cu compost, turba, frunzi~sau scoam tocata.
Mulcirea solului Mulcifi solul ?nzona ridicinii pentru a pcistra urniditatea ~i ricoarea solului si in zilele fierbinfi de vari. Acoperifi solul cu turbi, compost sau scoarfi de brad 00s) ~iclnd plantele se retrag deja.
Jetcii, asernanator trilliu-
PRIMAVARA
1
lngrijire Pe tirnp de secetci udali plantele. P h i la tnflorire necesita rnulta aps ~iurniditate uniforrni. Nu indepartafi florile trecute. Unele specii se r2spbndesc prin serninfe.
1
rnului prefer5 locurile urnede. Melcii rod frunzele in special noaptea ~i in zilele ploioase. Adunafi diunitorii sau punefi capcane cumparate din rnaga-inele de specialitate.
I
Flori stelate albe Bdupca invioreaza' colprife monotone ale gra'dinii pi se rhpindqte mai departe in fiecare an.
VARIETATI Florile de bdusd, articulate in gase p ~ ggii dispuse in m h u n chiuri, orneaz.5 gridina primivara gi vara cimpuriu. Frunz.de sale asemhinkoare ierbii sunt grupate in miinunchiuri. Ornithogalum umbellatum are indilFimea de 30 cm ~iinflorqre in aprilie gi mai. Erte cea mai cunoscuti specie, avind drept caracteristid o dung5 median5 verde pe dosul petalelor. Ornithogafum nutans are flori in formi de clopot, dungate cu alb gi verde pi indgimea de 25-40 cm. fnflorqte in aprilie gi mai. Ornithogahm magnum crqte p h i la ind~imeade cel mult 80 cm, numeroasele sale flori albe apar in iunie gi iulie. Sunt foarte asemanStoare, dar pugin mai scunde speciile 0. narbonense, 0.pyrenaicum gi 0 . pyramidale.
r
I
I Ed+
u e s h d sdbatic
Orm'thogafum balansae este o specie pitid, c r e s h d p h i la ind~imeade 10- 15 cm. Deasupra frunzelor sale verdelucios apar Inca din martie flori mari, albe. Alituri de aceste specii uneori in comer! se g&esc speciile exotice (provenind din regiuni clirnatice sraine) precum 0.arabicum ,si 0.rhyrsoides, sensibile la inghet, dar f u r n i h d vara flori &ate aspectuoase. Iarna bulbii lor trebuie pistragi in locuingi, protejari de inghet.
! plantagii naturale, unde forme& repede asociafi de plante. 0.balansae este o planG caracteristid grkihilor alpine. Speciile exotice aratz bine in straturile de perene sau printre florile viratice.
Alituri de speciile halte au un efect frumos urzica moarti rogie (Lamium macularum), urzica galbena (Lamiastrum galeobdolon) sau ciocul-benei (specii de Geranium)gi ferigile.
UNDE SE PLAN TEA^?
Ornithogalum umbellatum
Planta~ibdugca intr-un loc in care se poate extinde nestingherit. Este o planti extrem de nepretenfioasii, se men~inecu vigoare chiar si alaturi de ,,concuren~i"precum arborii, gazonul sau plantcle acoperitoare de sol. Nu tiia~iiarba d e d t dupii vqtejirea frunzelor plantei. Toate speciile de bdugd se davolti o ~ t i mb ~enumbd,la liziera zonelor impidurite sau in
B d q c a se poate asocia in multe feluri cu alte plante. Cu speciile scunde se porrivesc excelent cerceii-doamnei (Dicenrra eximia), muscarii albagtri (Muscariarmeniacum) sau viorelcle spaniole (Hyacinthoides hispanica). Florile stelate albe ies bine in valoare imprigtiate lax pe covorul vegetal format de omfalodes (Om~hdodes vernal sau bru' nera (Brunnera macrophylla). ~
Ornithogalum nutans
CARTEA
GRUPA 8
40
Gridinirit iscusit
I
IIMINA
0 Nu cumparaji bulbi moir In putrezire sau bulbi cu pete' rlbastre sau cenuqii, d e o a m a iicoticg.
-
Planfate #i mrngnare Taarnna, plantafi balusca I n grupuri mici, la distanfe de aproxirnativ 10 cm, la adancirnea de 5-10 crn. Tot atunci putei semana ti in lada seminfele maturate. Bilusca este o planta ce gerrnineaza la rece. Dupii iernare, r h r e In rasadnt$?i (dr~apta).
PRIMAVAWA Plantam @ cu&@re Plantafi speciile sensibile la Tnghef nurnai din rnai. T%iafi sisternatic florile trecvte, pentru a impiedica o raspandire nedorita.
ml
Soare, penrumbr8. Ornithogalum magnum prefer2 smrele deplin, celelalte specii M cel mai bine sub s-dr coroana arborilor, in penumbra rnoderata. So1 permeabil, afanat. Bulbii nu suporta apa stagnant%
~ngrijire ., , tot an ul %MNA
2j1
11
T R l Ifl l R l
0 Pentru a evita o proliferare excesivci, tiiiali tulpinile florale trecute inainte de a - ~ i raspdndi seminfele.
Omithogalum umbellatum
Tri deschide florile numai Tn bataia soarelui de amiaza.
-*1
VAKA
Sem&nate gi ditn'xare Tndepcirtafi frunzele Ongalbenite. Tundefi iarba nurnai dupa ce toate frunzele s-au vqtejit. Daca este necesar divizati bulbii.
I
In api stagnant%,dupa o iarna urnedzi sau in sol cornpact planta poate fi atacata de putregaiul bulbilor. Cea mai bun2 solufie este stratul de drenaj format din nisip sau pietrir fin. hdepartafi ~idistrugefi plantele infectate. Controlafi bulbii la fiecare divizare.
CARTEA
Narcisii reverenfioasa'
GRUPA 8
41
Gridinirit iscusit
I
LUMINA $1 SOL 0 Toamna cum$rafi,
pe cat posibil, bulbi mari. Bulbii rnici nu inflorex prea abundent.
gremrmbra. 8 Nu cumplra@bv i t i m # s u t-iweg&ig, respeetk W are par rnoi la
TOAMNA DEVREME Plantare In septembrie sau octombrie, plantali bulbii la adancimea de 10 cm, la distanje de 10 cm.
PRIMAVARA Fetfilizare #i fngn'jre
,
Dupi ce narcisele au risarit, incorporati cu grija tn so1 tngrZ$imflnt organic (dreapta). Pe vreme secetoasa, udati abundent pan8 la inflorire. TiiaJi florile ofilite, dar lasati frunzele pe planta pana se vqtejesc.
@ W pomeabll, bogat On
d s t m p nutrlthrr. Bulbii pot putrezi dad tn sol se fonnead a@ stagnant&
1
TRUCURI Bulbii de narcid dunglg parecii de dmp. ProZejei celelake plante cu bulM plantdnd printre ele narcise. Narcisele rewrentinu se~pot forfa i n locuim. In acest xop, folosQi alte specii Tnflorind devrerne.
VARA Curafire si divizare Indepirtaii ~i compostafi frunzele ingilbenite. Dezgropati bulbii mai batrani, crescand des ~i divizafi-i. Replantav-i imediat. dtregai cenu~iueste o Uvala cauzata de ciuperca Botrytis in urma careia apar pe flori locuri transparente, pe frunze pete lunguiete, galbui sau castanii, iar mai t h i u putregaiul cenu~iu.Ploaia favorizeaza lnmultirea ciupercilor. Distrugefi plantele contaminate.
ISBN 9f&%?M@W!-€
Mare deasi de flori
PLANTARE $I lNGRlJlRE ACCESORII: D bulb de lalea D cazrna Q plantator Ll foarfece tlfr4ina de coame sau Tngrtigmlnt cu descompunere EentZi Cl mulci D nisip
Lalelele hvolte sun t foarte decorative datoriti florilor lor w i v e , de culori vii. -.
PL-.-.-x
Lalsleb? W cu flori hvolte, bujb ribr, ~ wdrisnele t lal& ce tn&mac ?n &in%- A ~ e s ~ et#i a rreye pi se aseamik~~ cu flo& t r a n a d u i mu ale bujoruluiui W d d o d e din mai p W la 2neepurwl15 iunie. Unul dinW d s tiBnpdi ~i flori hvolte Moresc deja in aprilie, tre m i d e mk mai cUftQsL:ute AszEeldc soiuri cunoscuti sunt are ~ q u t i "Bobocii ' ,,Elektran,,Goyan, ,Momella", arnintesc de bobocii tranM1,Widem v. Orange" gi rului roz care d d k i au flori ,Schoanoordn. Unele soiuri ca pufoase, parhmare, crem cu o fin5 nuan$ de roz. Alte soiui de exemplu ,,Peach Blossom" cu flori roz, sau ,,Monte Carlo" reamandate sunt .Gold Medaln, ,Mount Tacoma", cu flori galbene pot fi chiar foxpte. Toate soiurile au ,,Nefereete", ,,Wrosan gi ,,May Wondern. h d w e a de 25-35 cm. Selurile bicolore m ,Bonanzaw cu flori rogu-galhen, ,Carneval de Nicen cu flori rap-alb, , , N h n cu flori galben-rogu gi ,Orange Triumph" cu flori portocaliuropu sunt de un efect deosebit. Udde cu flori fnvolte, de o f n u m q apam, au p d e
Lalelele cu flori fnvolte, Tndesate evod aunosfera gr&bnilor
I
I I
vechi de la sate gi pot fi util k t e Pn variate feluri. Este important totugi s3 fie plantate & locuri ferire, pentru ca ploaia gi vhtul sZI nu le rupg florile. Plantati florile de a-i &ere la un loc, Pn grupuri, astfel nuanfele pure vor fi mai accentuate. ~ r b u r i l de e culori asortate ofwg o imagine minunatil. Efectul culorilor p a t e fi aecentuat prin asocierea Idelelor cu amperiroare de sol potrivire.
Dad plantafi lalele pntru face$ ha-un strat separat un $ant de aancimea de 20 cm. Plantare:in septembrieaaom brie.
1 Rari ti%&
Pe terase, Pn vase sau ' h i d e albe gi roz-deschis ciubhe mari aceste ampozi$i arad b o s &turi de plante I p+ate ca de exemplu sunt de asemenea decorative. Lalelele cu flori lnvolte sunt d e d i ~albi i gi a l b t r i foarte frumoase in strata& cu (Anemone &&), @rdufe plante perene, unde perenele I roz (Bellisp e r m % )fi flori de din prim plan acoped f m d e nu-mii-uim albasuu-azuriu. ce se retrag dupg ofdirea floCa plante mperitoare de sol rilor. planta~ialhituri de soiurile galCa flori t&te pot fi ornabene mu reg3 panselufe de mentele buchetelor de prima- I culori d d i s e . vars bogate, intens colorateQ Penuu flori &ate plantafi lalelele in straturi separate.
Florile mari, bine evidenfiate ale lalelelor cu flori fnvolte sunt f m e decorative, hs% acoperitoarele de sol ce se a s o k b cu m t e a scot h eviden55 ~i mai mult culorile lor fermedtoare.
Plantag bulbii cu v&-ful in sus, la distanfe de 15-20 cm intre ei. A p k f i fin bulbii in sol.
3
5
F
\
I
Sdut,&mmtT"-* F
p e n t T vaza. l r a t i frunzele pe plante. Dupa ce toate florile 5-au
2
Afi3nqi ad&,,&. 3epuneSi un strat sollul de 5 cm de nisip. Arnesteqi plirnantul cu fliinB de coarne sau ingra@m%nt.
Acoperiti bulbii cu p5m%nt ~i udafi abundent l m l plantlirii, apoi acoperifi solul un strat gros de material de mulcire.
4
l i scoaterea Raplantafi bulbilli glrigi la bulbilor. Acqtla vor 'inflori peste '1-2mi.
1
I
-
CARTEA
Lalele cu flori hvolte
GRUPA 8
Gridinirit iscusit
7
42
1
.
m ~ a j T b u l t r t a r f ru , Ouprafata neteda, Gnatofi $i c l t mai rnari deoarece din gcegia se dezvolta flori mari.
@Nucumparafi bulbi rnoi, cu pete, raniti sau deja incoltiti.
@ Penumbra, soare. Lalelele infloresc cel rnai bogat in locuri expuse la soare, ferite de vlnt. So1 permeabil, bogat i n substanje nutritive. Solul nisipo-argilos este potrivit IaIeIeIor. Tn pamlnt compact, urned, bulbii putrezesc usor.
Lalelele cu flori Tnvolte sunt foarte decorative i n vazi. Daca puneti in apg conservant, acestea vor ramlne frurnoase tirnp indelungat. Dupa ingalbenirea frunzelor pastrati bulbii p i n i toarnna in loc racoros, uscat ~i intunecos.
or
Plantare In septembrie sau octornbrie plantati bulbii lalelelor cu . flori involte la adlncirnea de 10-15 cm si distanfa de 1520 cm. In sol compact faceti drenaj cu un strat de nisip.
PRIM&ARA Fertilizare $i cur.4fare 0 data cu raslrirea arnestecaji solul din jurul plantei cu i n g r i ~ i r n l norganic t $i mineral. Indepartati tulpinile florilor ofilite. Pastrati frunzele pdna se retrag de la sine.
Q IMP ABJIMP SRL
VAh Scoaterea bulbilor Dupa retragerea frunzelor scoatefi bulbii din sol 60s). Pastrati bulbii p l n i toarnna intr-un loc curat, uscat si ricoros. Daci lasafi bulbii in pamint, planta infloreste pe durata mai scurt%de tirnp.
L
I Pe vreme urnedi ~i caldi bulbii pot fi atacafi de ciuperci care provoaci putregai cenugiu. Wstarii se deformeaza ~ise ofilesc, tulpina ~ibulbul vor putrezi. Distrugefi bulbii contaminafi (nu ii cornpostati!).
I
RO-P-02-10-032
ISBN 978-983-860924-1
Frum usete exotica'
PLANTARE $1 INGRIJIRE
I
ACCESORII: 0 bulbi de cri.. - -- - turba O ingr8y8mant chin.., complex Q nisip 5 araci 5 p l a a de Grma O material de acoperire
Crinii orient&, superbi fi risphdind un parfLm ame$tor constitur'e elementul de atraq*ea1 p W d i n i i .
Din grupul crinilor orientdi fac parte cei mai frumoai crini. Florile lor in nuanfe minunate, parfumul lor imbietor Fi dimensiunile lor mari constituie o performan~sde virf a ameliodrii. Ins2 a q t i crini sunt frumuse$ sensibile, care tdiesc mai mulfi ani doar In clima din apropierea msrilor gi in sol Ed calcar. fn alte locuri nu se pot cultiva mai mult de unudoi ani. Multe specii sunt vulnerabile la bolile virotice ~i micotice, din acest motiv aceste flori de o frurnuse~e excepfionalP sunt cultivate in primul r b d de horticultorii avizafi. Crinii orientali au raultat f b 5 excepfie din hcruciparea speciilor de crini japonai sau a celor din Asia Orientals. Dintre ace~tiahc parte, printre altele, urrniitoarele specii de crini: Lilium aurarum, Lilium
Periowla de plantare: prim% vara. Afdnafi adtinc xllul~ stratului. Arnestecafi in 50.1 o lapsta de compost ~i wn pumn de inpr&$%mbnt complex.
campact sapati o de 3Qcm adancime, qtern@i pe fundul gropii un strat de nisip de 5 cm peste care depuneti phmdntul de plantare.
bulbilor, infigeti un a r x .
irma, ca proteqie contr, parecilor de camp. Plantafi-i adgncimea de 15-20 cm.
1
2 groa@sd In
Un soi scundz ,Sanssouci"
speciosum, Lilium Lilium rubellum ~i henryi. Numerogii hibrizi sunt deosebiji pe baza fbrmei florilor. Exist2 soiuri cu flori in forms de tromped, turban sau cuib.
Soi alb pur
UNDE SE PLAN TEA^!
Asociafi crinii orientali cu plante cu un aspect mai modest, d k u r i de care florile in cdori aprinse si desenele lor pregnante ies In evidencg. Vecinii de nelipsit ai kinilor sunt trandafiri intr-o mare varietate de culori si forme. Nuanfie de db gi cenugiuargintiu se potrivesc cu aproape toate culorile crinil Cimicifuga (specii de Cimicihga),nemfigorul (Delphinium),spdgcioasa (Senecio bicolor),stahis
Crinii orientali necesits aer umed, dims blbds, loc hsorit #i protejat, precurn ,si un sol umbrit, fbii calcar ,si permeabil. Se dezvoltii optim in straturi de perene cu sol moderat acid. Plantafi-i in mijlocul stratului de bordud sau in hndal. Numeroai crini orientali amelioraji trgiesc mai m d t d a d sunt cdtivafi h container, astfel iarna pot fi d q i in locuinf5. Amelioratorii au dej in vedere acest fapt, c r h d soiuri scunde de doar 60-80 cm inidjime, ca de exemplu ,,Sanssouci".
--
cu antere pregnante
sEpmALkm?
avsnd ca fundal plante vqnic verzi cu tulpinii 1emnop.t ca m e exemplu rododendronul ~i
lefi cu grija groapa cu lamint. Presafi phmbntul, ' ' cu un jet usor de apa si
de crin in cdori
,pastelate aratii frumos
Legati crinii Pn crestere dt araci. Udafi pe vreme secl toad. Nu mai adrninistrali aF
6
CARTEA
Crin oriental
GRUPA 8
43
Gra'dina'rit iscusit
im
LUMINA 51 SOL Toamna fau p?im~vara cumpilraji bulbi tari, de culoare deschia, uniforms.
Soare. Crinii oriental1 se dezvolti optim la soare, dar baza tulpinii trebuie umbritl.
,mlrunti, moi, mucegalfi sau pe care s-au dezvoltat listari ilungi.
TRUCURI
So1 permeabil, cu humus. Bulbii necesiti sol bogat in substante nutritive. Tn a p i stagnant2 se imbolnivesc
In f inefi c~Fw ?n IEc M ~ K m .b ingropafi-i impreunl a containerul in sol, iarnr scoatefi vasul din strat gi pistrafi-l In locuinp. Cumplrafi crini scunzi ameliorafi special pentru
rqeale.
cultivarea h cnatabrI
m e Nu cumpi4rafl bulb8
11
fngrijire tot an ul TOAMNA Plantare gi protecfie contra inghefului
Perioada favorabila plantarii in regiunile cu clima bland& Acoperifi cu compost, frunzi~ uscat, eventual cu ramuri uscate crinii plantafi anterior. in regiunile cu clima aspra dezgropafi bulbii, replantafi-i in ghivece ~i pastrafi-i pe durata iernii in locuinfa.
PRIMAVARA Plantare si fertilizare
Perioada favorabila plantarii in reaiunile cu clima aswa. ~melioraficu ingraSiimintcornplex ~imineral solul crinilor plantafi in anii anteriori.
VARA -re
lnainte de inflorire amestecafi in apa de udat solufii nutritive. Pe vreme uscata udafi ~imulciti solul cu scoarfa marunfita de copac. Usafi pe planti doua treimi din tulpina crinilor taiafi pentru vaza 00s). cauzeaza pete portocalii sau brun-deschis pe frunze contaminate de aceasta boala micotica. Bulbii In ~ h i m rimdn b slnitogi. Tiiafi frunzele gi stropifi planta cu fungicide. Crinii nu vor inflori i n anul urmiitor.
1
JI
" I . ,
.E
Grridinririt iscusit
I
il
cumMra9 bulbi 1 Flori mari se aezvolta numai din bulbi viguro~i.
Soare, penumbra. Crocosmia se dezvolta ~ii n penumbra, dar nu inflorege atat de abundent.
u Nu cumparafi bulbi moi,
So1 cu humus, permeabil. Ameliorafi solul cu compost, pentru a ramane lax.
cripav, deteriorafi sau rnnCol$i~.
[a] 7 -
Placile de limitare din metal sau plastic fixate la adancimea de 20 cm impiedici cresterea buiaci a plantei. Tiiafi tulpinile florale pentru vaza numai d u p i crr jumltate din flori au inflorit. Astfel inflorescenfele vor t&i mai bine de o dptimAn3.
Ingrjire tot an ul
PRIMAVARA Aprovizionare si plantare In magazinele de specialitate putefi alege dintr-o mare varietate de soiuri $iculori. Consacrafi timp pentru alegerea soiurilor preferate. Plantali bulbii in aprilie sau mai, la adancimea de aproximativ 10 cm, la distanfe de 20-30 cm.
1
Pngtijire Pe vreme vantoasi legafi soiurile Tnalte de tutori. Tiiafi florile trecute cu p q i n sub ultima floare (stanga, jos). TOAMNA Pastrare 9proteqie contra hghefului Dupi primul inghej, dezgropafi bulbii soiurilor cu flori mari $ipistrafi-i intr-un loc rece, ferit de inghef. Acoperifi pe durata iernii soiurile rezistente cu frunzi? ~iramuri uscate.
I
I
rripgii, de numai 1 mm, .~erforeazifesuturile plantei ~i0 sug seva. Pe frunze apar pete argintii, florile se sfrijesc. Preventiv menfinefi solul reavin $imulcifi-I. ?n caz de daune serioase, stropifi cu o solutie de sipun lichid sau cu insecticide.
'@my -rnw e!repqg) greoh:,np qns 10s ap amcupadox m y d ; w !8 wp Cr~uamefx mada1\~, 1 e~adau'(asuauoqreutrmu!7) auuoqJeN ap Inu!'urn3a~d I
-
"8"9P agP !lop ap !lm -pS! p e l w ~ dy aleod eFI '!lop3
ap i " l J 9 F T m p e 0 EJafo (S""-Q =!!TI WEq@ enaqoI nm '@ltrruaj)eqp e!un~ad ' ( ~ ? a q em p p s ) a!So~ w a p u e a p o p ap !rnIgw .ai!nsad pop n3 apmlwls @ea~o!~q e r ~
'aseJa3 nes auecn@qad !g e~elndod .(sn!reurnld s n ~ u e ! a ) alalyo~~2i 13( ~ m p ~ r e w asa lapse 'eunl o a~Sa&dap e.r.raw~) euaurfl W J pop arpop~ ap epeopad -qqnp n3 alepose a l y d rj lod q pmueld !B p j o ~ n pas EFI
aEJOv n3 u ~ a r a dX~ a O ~ '(s93u~-nhig d n s n:, ng -EJolJod) s ~ o p a l J v "Kl W!Un !m!os !qasoap ~ o ads - J O ~ -OD leareoln3 ap alSaq-p as a3 areolgdg a r e o p ap g d p s o q ! q ~ !alsa ~ uop Iaqpay ~ l u l -urn ug .!!fo~ nes z o ~ ~ ~ u 'auaq@ [aqp y ~ o ad p o ~ .ale!ren !lop3 UJ g ~ d r u r y u lod aleqepads ap alaup%m UE & ! w3 03-OP T %"le a m 'F!ap w 4 -IS luns !~!PUFdsEJfercr !a=)
I
luns !u1pp3 ug -alyaa ~ o p ap 02 ap mf q rede !r$qns a ~ d l m ad a?U"I ua cued Fa
-mP as eJueFd 'PF~!~R !"?d EMS *?q= ap WJaj qns c a d ~mnr k 3pWcUd
IEyirn~
-
-
Ixia
GRUPA8
I
Gridinlirit iscusit
Cumparaji prirnivara gragi. tuberculi de ixia rnari ~i Bulbii rnici, ieftini probabil nu vor inflori i n prirnul an.
1 2.
Soare. lxia inflorege i n deplina splendoare doar i n locuri expuse la soare.
So1 permeabil. I n sol urned tuberculii putrezesc repede. P h i la Tnflorire pistrafi solul uniform umed, apoi uscat.
* Nu cumparafi tuberculi rnucegaifi, rnoi, putrezi.
rn= Plantare
Plantafi in grading tuberculii de ixia incepAnd din aprilie. in caz de inghefuri tarzii acoperifi lastarii tineri cu sticla sau carton, protejand astfel plantele de frig (dreapta, jos). Be timp de seceta pastrati solul uniform umed.
Ilngroire
Taiati intotdeaunatulp~naflorilor ofilite, dupa care plantele nu trebuie udate. Pe timp cu ploi 'indelungate protejafi tuberculii de umezeala folosind o folie de acoperire.
-
-
CARTE)
45
lxia poate f i cultivati ~i i n ciubir. Primivara a~ezafi i n strat planta i n ghiveci, toarnna scoatefi vasul ~i punefi-l la iernat Cn casii. Dupa inflorire, pe vrerne cu ploi indelungate protejafi tuberculii cu folie de plastic.
,,
-
TOAMNA lernat
Scoatefi planteledin pement inainte de sosirea primului ger. indepartafi frunzele ~iplantafi tuberculii in ghiveci. Usafi plantele la iernat intr-un loc racoros gi intunecos (10-15 "C) ~iudafi cu pufini apa.
b
lxia este rezistenti la boli , daunltori. Rareori rnelcii pot provoca daune pe frunzele plantei. Daci frunzele $itulpina sunt foarte rinit planta rnoare. Adunafi rnelcii sau puneJi-le curse
I
UJ
' ( um.rnJ3) 7 ravaq -mid 0 nN TPoumy P p m m id - p p ~ u ann o~s e a x ~ d ped o npdurp ~ ~ e n p qap 8 U a P x a ~ q m n uid P u r r 0 3 Jq!J=qP P ad .!ou pog pp M n d c ~ ~earmn p ~ @np g c a p ! 16 ] u p ap ~ [ a c u od~ e p qq ~ ( ~ m . p p mqoLR) m apmd a m q d aFynL w ~ v m d -ogq rn apog a m 3 IU nes (sparadsgpg) a l n w d
..
I I
I
fi asPren ? & m a p 9 E F I
PUP+
n--q~-9a%ng,
I
U
cl
mp!os apog ad 'ap-as lolap& udnseap xmn* as w 'pum as nu aim a l a p d $0-nnsqp !JOB upd ."lqns pm S ! 1 a ap ,uopoUJE! 'aslop uog upd P O 3 ur, 'vpq-tlnseqp pd a%pslp as u e a ~ m d m ~ -nnqp u 'ala~op'aqp uog a~ mp 'sns pur plnu!ure e p d s IU .aaseqp a f m u q uog are !I un 09-0Cap ~ U J ~ ~ 9P1-dE m- .W9E)*l Y=="Yl -ap nu gsmmmb v.pmung 'SUIJ~~? . a p ! UZ lpgd -nnszqp uog upd p w a i 08 IeW YPw* 3saqoPOdun~ as , % n q u a m ~ zp~!os !I d u p e a~eod~ u + h r ncale~ ~ m q f l q p -um1-3~012 -npuo ioh luns 101a p i h q q ~~.%unppq pm n p < n p p pm a ~ h o pp!os j !I alpon . u o l wdnseap ~ apun 'via -qm pop an: u m l d p x a ~ u q as-npugnqs ca~sn%q caseopnl JU"S aI=d .uJ T 9lpgd .MseqF!$ mq&@ 'qle &D am^^ .sua~y-nnsqp 'aelas uog ap pns o rev !sfd 1od as p q d p o ad .;~pwcmp ;nreo~auyxopaiumvao~fu! ?P=d.w..a3!3lmlp anseou apjpum q $ +p ~ o ~s d !=I
cmd
-
P ~ P UulUW + ~ "q a-
F P ~=?a P .apaum *[ed ad a b apun ~ p i o ap ~ p u a q e ppsan euoz u~pol -qane pmqd o a m
I
Ity~am~
Camassia
Gridinirit iscusit
I I
r Toamna devreme cump#ra$i
r *re, penumh5. Camassia bulbi tari la palpat, Ginito~i~i nu se dezvob corespunzitor plantali-i cat mai repede. Tn locurile cu umbra puternid. Sol reavzn, dar fira a@ stagnant&. Cu cdt sunt expuse mai rnult la soare, cu atBt r Nu cumpirafi bulbi prea necesita un sol rnai umed. h solurile uscate plantafi mici, uscafi, patafi, putrezifi sau muceg3ifi. camwia la penumbra.
Planta~ Plantafi bulbii imediat dupi cumpirare. Mulcifi solul cu compost sau frunzi~uscat (dreapta,jm).
PRIMAVARA Fertr7izare $ cutiSJim DUNce bulbii au ra&riit, amestecafi h sol compost. DUNOnflorire, aiafi tulpinile florale, sau la@i-Ie sti se maturizeze pentru obfinerea de seminfe.
VARA Wn? gi mproducere
--
teavan. Strange$ seminfele mature pentru reproducere ~i sernanqi-le Fn sol menfinut reavin Muke soiuri nu se Onmulpx d& prin bulbi. Dupii lrxarea frunzelor, dezgropafi plantele crexute excesiv ~idivizafi-le On mai multe
* D a d cu tirnpul planta produce mai pufine flori, dupa ofilirea frunzisului dezgropafi planta, separafi bulbii mici ~i replantafi-i irnediat. Dupa inflorire, tsiafi tulpinile florale, dar lisafi frunzeje SA se usuce de la sine.
r
E
HrFi.
--
Camassia este atacata rar de boli ~id%unStori.Cu cat sunt expuse rnai intens la soare, cu atdt trebuie sB aiba solul rnai umed. Tn sol uscat frunzele se ingalbenesc, apoi se brunifica ~i mai tarziu planta moare.
I
Pdni d n d frunzele rirrdn verzi, rneflinqi solul uniform
Q IMP AMMP SRL
ISBN 9 ? 8 - ~ - 8 - 1
-
Vestitorul prima'verii
PLANTARE 51 ~ N G R I J I R E a%~ R I Q L ~uI cazma u Turca ue sapar L l compost Ll plantatar L l b t e de marcare
~ ~ L L L ~ U K Iu I : RUIM
Florde aplecate, i?n parfiunate, sunt semnele dqteptirii naturii.
In comeq sunt disponibile numeroase specii gi soiuri de ghiocei, care la prima vedere se pot deosebi cu greu. Unele dintre ele nu sunt fertile, demoltii seminge doar d a d au in apropiere gi alte specii. Pentru toate formele sunt caracterisrice florile albe, campanulate ce se dezvoltii pe o tijii floralii verde gi groasii ~i rbplndesc un parfum plicut. Toate piirjile ghioceilor sunt toxice. f n funcjie de specie cele trei tepale interioare au creioniri diferite. Gdanthus nivalis b%tinq 3n regiunile noastre cregte liber sub arborii cu frunzig rar gi la marginea pzdurilor. Aceste colonii sunt protejate, nu pot fi scoase din p h g n t . Vdrful petalelor interioare ale ghiocelului au creioniiri veni. Pot
1-
1
Perioada dc? plantare: septembrie. Despachetati bulbii doar inainte &a plantare, pentru a evita m r e a acestera.
2
ABnatj sdul cu furca de 9pat $ amestecafi Tn ml tfei pumni de compost.
4
Marc@ cu camaua un teren dreptunghiular sub un arbore cu frunze casluce si ridicali ruloul de gazon.
fi deosebite gi soiuri cu flori invoalte precum ,,Flare Pleno". Galanthus elwesii este mai viguros, petalele au dungi veni gi se davoltii corespunziitor gi in locuri secetoase vara. Tepalele speciei Galan&us caucxsicus au modele Pn formii de semilunL soiul ,,Plenus" are flori invoalte. Galanthusplicatus inflorqte doar din martie. Si acest ghiocel are soiuri cu flori invoalte.
UNDE SE PLANTEAZ~ Ghiocelul prefers locurile de sub arborii cu frunze caduce gi pomii rklegi. Primiivara se r%pdndegte de la marginea urnedii a piidurilor in direcjia pajigtilor. Esafi ghioceii sii se riisp4ndeasd liber sub arbupti gi arbori. R5spdndirea ghioceilor este ajutatii gi de furnici, care car5 in spate casele seminale coapte.
Ghiocei alGturi de erantis ti s o h
Ghiocelul poate fi plantat pi in straturi. Alege~ilocuri in care plantele se pot retrage &rii probleme.
CE SE PLANTFAZA
pozigiile de flori alb-rogu-mov, d d t u i t e din ghiocei, Anemone blanda, ciclarnen (Cyclamen coum), sofran sau iris (Iris reticula ra).
ALATURI?
Ghiocelul poate fi asociat cu alte plante de primivara cu bulbi sau cu rizomi, cu pretengii asemiinPtoare. Oferii o imagine aparte compozifia monocolor&de ghiocei gi flori-de-Pagti (Anemone nemorosa). Vegi obfine un contrast interesant plantiind lings ghiocei piigtipii (Anemone ranunculoides), stdnjenel galben-intens (Iris danfordiae) sau erantis (Eran this hyemalis, Sunt ademenitoare corn-
3
--,a
- 8
,-'-4
I
Galanthus nivdjs
.
-
-
Plantag bulbii in solul afsnat la addncimea de 5-8 cm, la distanfe de cdte 10-15 cm. Formati grupuri alcatuite din minim 5 bulbi.
CARTEA
GRUPA 8
47
I Gridinirit iscusi 1 -t 1
Cumpika$ bulbi Gnitogi, tari gi plantafi-i cat rnai repede.
@ Nu eurnpara$i bulbi rrnucegiifi sau uscati, sau pe a r e sunt deja vizibili mugurii wrzi.
a Pentru forfare plan* bulbii i n septernbrie in vas rezistent la ger ~ia~ezafivasul in piirnant, in noiernbrie punefi ghivecele in cad la loc lurninos ~i ricoros. Pentru flori tiiate sunt potrivite soiurile cu tija florala lung&
Penumbra. Prirnavara ghioceii n e c e s i ~rnult soare, iar vara un loc riicoros gi urnbros. So1 permeabil cu humus, care piistreazi urniditatea solului. Ghiocelul supraviefuiege ~ii n sol nisipos, arneliorat cu pimant de frunze.
1-
ingryire tot an ul TOAMMA Plantam gi forfam Plantafi bulbii noi deja din septernbrie. Nu fertilizafi solul, deoarece vor inflori rar gi vor dezvolta in special frunze. Pentru forfare plantali bulbii noi sau pe cei scqi din sol In ghivece, iar i n noiembrie duceli plantele in casi.
)octorul plan relor
VaRA
Semgnare Nu tiiafi casele serninale, ci de Tndati ce acestea sunt maturate gi galbene, Tnfigefile i n sol. Plantele din serninfe dezvolta flori doar dupii 2-3 ani.
PRIMAVARA Divizarea Dupi inflorire ririfi coloniile rnai intinse, divizafi plantele replantafi bulcu cazrnaua $i bii (dreapta).
1 1
fumerus strigatus poate ataca gi ghiocelul, igi depune ouale pe varful bulbilor, apoi ornizile de culoare bej vor roade bulbii. Plantele contaminate au frunze crqe sau firoa. Fifi atenfi ca varful bulbilc ~5 fie acoperit de pirnant.
CARTEA
GRUPA 8
48
Gridinirit iscusit
Vara tarziu cumpkraji bulbi tari, carnogi. Plantafi-i &t mai repede, deoarece nu se pot pastra.
C
Nu cumpsrati bulbi uxafi chircifi. ~
a
w
Penumbra. Se dezvolti optim sub coroana arborilor, i n penumbra.
Sol reavan, permeabil. Amestecafi in sol compost, deoarece menfine solul readn perrneabil.
Lisafi coco~eiis5 se dezvolte nestingheriti. Este suficient s% a~ternefitoamna in jurul lor un strat de proteqie de iarnH din frunze uscate, iar primavara sa le administrati putin compost. Nu administrafi plantelor alte i n g r w i n t e .
~ n g r y ~tot r c an ul
TOAMNA Plantare $i mulcire Plantafi bulbii de indati ce i-afi cumpirat. Deoarece nu dispun de coaji de proteeie se pot usca repede. Permeabilizafisolul compact cu nisip. Acoperiti locul plantirii cu un strat gros de frunze, in regiuni mai reci adaugafi ~iramuri uscate.
CBnd planta incepe s l risari, aflernqi pe sol un strat de compost (stkinga, jos). Dupe aceasta nu mai fertilizafi. Dupl inflorire nu tiiafi frunzele, ci lasafi-le s i se retraga. Dezgropafi tufele mai bitrane, mai mari ~iseparafi bulbii mici.
VARA Mulcire $i udare Vara mulciti solul din jurul plantei. Udafi pe timp sece-
1 Planta poate fi atacati de diferitele specii de piduchi de frunz5. Dciunitorii strapung fesuturile plantei $i Ti sug seva. Planta se ofilwe, iar in caz de contaminare puternid poate pieri. Stropifi plantele bolnave cu un jet puternic de apl sau cu
CARTEA
Iris olandez
GRUPA 8
49
Grridinririt iscusit
Cumpgrati b u l M W i lar palpat, netezi, cu h b galben-auriu, incZ netnco&@.
a m cum tb~
mi,ln
ia t w j ar v W m M sau cu m e de mucegai.
Soare. PreferZ locurile protejate, insorite.
%I perma1 profund. Se dcmla WDm In sol afhat, ~a1"5611@mu nlsipos. in verile cu pm.pit@ii abuncknte bulbii pot pwezi.
Pentru forfare, de la sfarritul lui ianuarie, plantafi bulbii in ghivece. Dupi ce plantele au atins inalfirnea de 7.5 cm, amplasafi-le l%ng5o fereastr;?insorita. in sol compact, calcaros nu plantati bulbii la o adancime mai mare de 5 cm.
)octorul plan telor TQAMNA
VARA
Plantare
D=?2roPare
Plantafl bulbii i n septembrie sau octombrie. Deoarece bulbii nu se dezvolta corespunrator Fn sol proaspat fertilizat, la plantare nu fertilizafi solul. larna, acoperiii cu ramuri de brad wlul de deasupra bulbilot.
In regiunile cu precipitafii abundente dezgropafi bulbii de tndats ce fiunrele s-au uxat, apoi uxafi-i gi curafafi-i fjos). Psstrafi-i In nisip 'intr-un lac intunecos ~i rece. Replantati-itoamna.
fndepartafi acoperirea de iama. Taiafi florile trecute deasupra prirnei frunze superioare. Lasafi frunzirul sa se usuce.
C
Gstarii ~iflorile deformate semnaleaza prezenfa ciupercii Penicillium, care formeazz pe suprafafa bulbilor un Tnveli~de spori verde-albistriu. Distrugefi bulbii contaminafi. Preventiv pastrafi bulbii intr-un loc uscat, aerisit $i la plantare nu lezafi frunzele inveli~ului.
I
Pentru a obtine flori in toarnna, curnplrafi i n iunie bulbi tari (diametru: 3-5 crn).
Soare permanent. Se dezvolta optirn In bataia fierbinte a soarelui de vari, in locuri uxate.
Pentru a evita murdirirea frunzelor in tirnpul averselor de ploaie, mulcifi solul in jurul
So1 cu b u d permeabilitate. Nu curnHrafi bulbi moi sau mucegiiti, deoarece pot 19
Se dezvolta cel rnai bine in taluzuri, In straturi ridicate, sau In gradini alpine cu sol
-
fngrijifi-v& de aplrarea ghioceilor de toarnna contm gerului din tirnpul iernii.
Docrod plan relor
TOAMNA
introduceti In sol faina de
Luna iunie este cea rnai adecvath planthrii. Plantati bulbii de 3-5 cm la o adincirne de 10-12 cm. Tot
aspru, dupa Inflorire este indicata replantarea in ghivece. Pastrati ghivecele In locuin@sau In alt loc de
lulbii ghiocelului de ~oarnnipot f i atacaji de acarieni, care le provoaci putrezirea. Pe frunze apar Pete brune, planta Tncepe sa se ofileascii ti apoi piere. Pe bulbi se pot vedea adAncituri de culoare negru-brun. Scoatefi irnediat din pamint bulbii 'itiimafi ~idistrugeli-i.
qns ul 1e6re~aurnuad*PI
a w ! n !JOB r u ~ -uad gzea~ardes
A venit primivara!
rn
'I
Culoarea galben-aprins a narciselor hvioreazi graWdina.
E
I r
m I'
i
iI i !
VARIETQI Corola secundarii (coronula) caracteristicii narciselor este tot atPt de mare sau chiar mai mare d e d t petalele ce forrneaG periantul florii. Narcisele sunt plante raistente gi longevive. Pe o tulpinl se dezvoltii o singurii floare, unele soiuri sunt discret parhrnate. Culoarea lor de baza este galbeng, dar exist2 soiuri rnonocolor albe sau bicolore (albportocaliu gi alb-roz). Soiuri cu flori galbene dernult cunoscute sunt: ,Dutch Master", ,,Golden Harvest" gi ,King Alfred", provenind din secolul a1 XIXlea. Soiuri cu flori albe sunt urmiitoarele: ,,Cantatricev, cu flori albe ca neaua, ,,Mount H o o d , cu corolii de culoare crern gi ,,Ernpress of Ireland". Soiurile bicolore au coronule, respectiv corole de culori diferite. Soiul ,,Bravourn are corolii alb-irnaculat gi coronulii
1 I w
r
L L
I Soiul ,Golden Harvest''
I ACCESORII: CI bulbi de narcise C1 cazrna C1 furcB de sHpat CI compost CI betipare CI ingr3grndnt pentru plante cu bulbi
Plantare: primhara deweme, in rtrat sao pe gazon grwl diametrul de 40 cm. pen-
1Stpap m
fdorl
blbi.
Gmpa de plantare trebuie $i aiM adancimea de 30 cm. Amatecap On sol o galeat8 de compost maturizat.
2
Soiul ,,Easter Bonnet"
galbenii, in cazul soiului ,,Spelbinder" culorile se praintii invers. ,,Glenfarclas" gi ,,Fortissimon dispun de corole galbene gi coronule portocalii. Coronula roz a soiului ,,Easter Bonnet" aratii deosebit de bine printre petalele corolei albe ca neaua.
UNDE SE P L A N T E ~ ? Narcisele triiiesc mult tirnp $1 forrneazi colonii intinse. Plantate in straturi pot miirgini aleea ce duce la casii sau pot sernnala venirea prirniverii Pn griidlna de fa~adii.In straturile de perene plantagi narcisele la mijloc sau Pn hndal, astfel, frunzele ofilite vor fi mascate rnai tPrziu de perene. Narcisele, sirnplu de ingrijit, se rhp2ndesc repede in g d dins. D a d sunt expuse la soare prlrniivara 81se aflii in urnbrz vara, se reproduc spontan vreme de ani de zde. Planta~i
-
Compou'$e fiumoasir narcise 9; lkrimioare
bulbii, pe dt posibil, in grupuri, pentru a putea fi ocolite ugor la tunsul ierbii. Frunzele narciselor nu pot fi tiiiate dupii ofilire, trebuie h a t e sii se usuce $i s3 se retragii.
de narcise, spre exernplu chinodoxa, rnuscari, vlorelele gi floarea de nu-rng-uita. Nu uitaji nici de asocierea portodiu-ropu, foarte indriigitii. Plantaji aliituri de narcise, amestecat, lalelele gi lalele pestri~e.
CE SE P ~ A L ~ T U R I ? Narcisele se potrivesc bine cu arbugtii gi alte plante inflorind primiivara. Aliituri de arbqti narcisa giisqte condijii optirne. Narcisele galbene au flori de o nuan@ asemiinztoare forsijiei. Cele cu flori albe se pot asocia cu tulichina cu flori roz, iar celor cu flor~galbene li se potrivegte excelent magnolia cu flori stelate albe. 0 impresie deosebita produc florile albastre plantate aliituri
C
Soiul,,Bravour"
I kpunefi pe fundul gFepikrs 115m d@ sol. Plants$ In acesw bulbii dispqi cu drful in sus, la &m$ede 15-20 cm.
I"
Primavara, dup%Wrire, fertilizafi. indeflrtag Rorile trecute. LSsafi frunzele sg se usuce $i sa se contracte.
5
Presarafi restul soluiui pe bulbi. Presafi solul cu plantatmul sau cu cazmaua, Udafi 5j marcati locul cu betipare.
4
CARTEA
GRUPA 8
51
Gridinirit iscusit I
71'6 P'eriumba ~arckele .
am
y
;
uolurninqi, tari la p a w Bulbii cu trei varfuri sunt rnai #urnpi, dar dezvolti sirnultan &reiflori.
Plantare $i forfare Plantali bulbii. Plantali cAfiva bulbi ri in ghivece, pentru forfare. lngropafi vasele R strat. In noiernbrie dezgropafi-le si amplasafi-le 'in locuint8, pe pervazul ferestrei, la ricoare ~i lurnina. Astfel narcisele vor inflori si in cursul iernii.
I
Dupa ce bulbii risar, amestecafi in sol ingri~arnintorganic. indepartati florile trecute.
I
O IMP ABnMP SRL
Dac3 dorifi s2i punefi
prefer8 prirnavara locurk Insorite, iar vara pe cele urnbroase. 501 bogat fn suhstanw nutritive. Prirnivara menfineti solul reavln, dar evitati apa stagnantl. Plantele suporti bine seceta de uara.
Curafire fi divizare I T8iaJi frunzele numai dupa ce s-au ingalbenit. Narcisele prea expansive pot f i tiiate si cu rnasina de tuns iarba 00s). Dezgropati bulbii virstnici, separati bulbii rnici $ireplantali-i sau pistrafi-i pin8 toarnna.
fi--
din narcise le sunt insuportabile.
I
- -
-
m
WM-10030
1
I
Jezvottarea insuficienti, uscarea florilor $ifrunzele Ingilbenite sernnalead prezenta m ~ t enarciselor. i Larvele sale rnari penetreazi In bulbi gi prin aceasta lezeaza centrul de energie al plantei. Dezgropali bulbii contarnilati ai distrugeti-i.
I
ISBN 978983-880924-1
CARTEA
GRUPA 8
53
Gridinirk iscusit
I
9 Cump&r@ituberculi mari, 4ari la palpat. Din tuberc* 9olumino~icresc uneori Qulpini fbrale ramificate.
I
* Mu amph# tuhrculi moi,
rnuc@@i, m tuberculi On EWrJ de- t
p"-'
H
fngrjire tot an ~l -
Plantafi tuberculii de la s f a ~ i tul lui aprilie pani in iunie. Plantele vor inflori la doui luni dupi plantare.
grijire plantele. Qnd tulpinile florale incep Ci se dezvolte, administrati plantelor ingrigimlnt lichid Tn cantitatea prescrisa. Dupi trecerea florilor tiiafi tulpinile deasupra frunzei superioare ~i Iisafi frunzele s i se usuce.
OWABnMPSRL
Soare. lnflorege cel mai intens fn Iwuri insorite. So1 permeabil, bogat i n substanfe nutritive. Udand regulat plantele ~ifertilizand solul cu compost $i ingri~amantartificial, stirnulati infloririle mai abundente.
.
.
Onflorirea se poate prelungi prin plantarea tuberculilor la intervale de doui siptimani, de primivara plna vara devreme. Toamna dezgropafi tuberculii, recuperati tuberculii mirunfi, iar primavara plantafi-i separat. Plantele noi vor Tnflori dupi 1-2 ani.
I
Dupi uscarea frunzelor dezgropafi tuberculii ~i lisafi-i s i se usuce suspendafi, timp de o siptimani. Dupi aceasta tiiafi tulpinile pan2 la lungimea de 5 cm 00s). Pistrafi tuberculii intr-un loc intunecos, rece ~iuxat.
di
~-02-1(W142
I-*
octor p ante or
'runzele pitate $iflorile deformate trideazi prezenfa tripgilor. Atacul se poate extinde 5i la ceilalti tuberculi, de acesa curifafi bine dupa dezgropare tuberculii contaminafi ~i inmuiafi-i intr-o solufie insecticidi. Stropirea cu insecticide a plantelor, in general, este ineficienti.
ISBN 978-24
HibM de narci'se se asearnha' prin cornla lor da&"
Caracteristica hibrizilor de narcise este coronula (corob secundarii) a&c divizati, hparte puternic ref-lexivii gi ondulad. Pede galbene. ,,Baccaratn, ,,Tiritomban gi ,Mistral" dispun de ~ e d galben-deschis e gi coronu15 galben-auriu. ,Tripartiten f o r m e d mai multe flori gdbene. Soiul nou ,Lemon Beauty" str;ilucqte prim culoarea galbenFamilie a florilor. Specificul soiuriior ,Gold Collar", ,Mondragonn gi ,Brillant Starn este coronula galben-portocaliu. Petale albe. ,,Colblanc" pi ,Chablisn au flori complet albe. Soiului ,Canastan ii este caracteriistid coronula cu pliuri, de culoare galbenii. Soiurile ,,Congress", ,Orangeryn gi ,,Parisiennen se disting prin coronula lor portocalie.
S o s r aenvwse
,Collarosan se remar& prin
flori roz-palid, in timp ce ,Pearl Shell" prin flori de culoarea caiselor.
UNDE SE PLAN TEA^? Plantafi narcisele hibride cu p e d e ondulate in ace1 loc al griidinii, Pn care se p a t e evidenfia in mod corespundtor forrna lor surpriidtoare. Aceste narcise produc un efect cromatic puternic in suaturile de b o r d d ~i in cele de plante perene, respectiv sub arbqtii desfrunzi~iiarna, precum gi in liziera fnsorid a piduriior. Plantate in gmpuri ele pot constimi podoaba gridinii de fapdi sau a suatului de I%n@terasi. Sunt aspectuoase de asemenea plantate Pn kizi de flori sau tn uubh. Asociafi narciselor mari gi ariitoase plante de acoperire a solului scunde. Plantafi soiurile cu flori 2n
nwnpderoz~ickculoara caiselor Pn penumbrii, deoarece la soare se pot decolora.
Narcisa hibrid?i cu p e d e ondulate se a s o c i d extrem de bine cu alte plante expansive gi cu florile Pnvolate Inflorind primiivara. Aceste flori exotice ins5 nu se potrivesc florilor sdbatice autohtone. Soiurile galbene sunt foarte frumoase allturi de ldelele rosii invodte (spre exemplu ,Carltonn) gi muscarii albqtri (Musari armeniacum). Soiurile albe au un efect fermedtor hcompania muscarilor albasuu-palid ( M w i armeniacum ,Blue Spike"), a zambilelor albastru-aprins sau violete (Hyadnrhus orienralis) sau a floriior d e nu-mii-uita albastm-azur ( M p o r i s sylvatica). Narcisek devin ~i mai st&citoare d a d sub ele, ca acoperitoare de sol, sunt plantate
pansele (Viola wimockiana x), flori a &or adoare se armon i z e d cu culorile narciselor. Soiurile de pansele cu p e d e ondulate sunt aspectuoase plante de acompaniament, forma florilor semkiind cu aceea a narciselor.
-
Grridinririt iscusit I
APROVIZIONARE Cumpara$, pe c% posibil, bulbi de &ngn&miqri. D ~ R bulhiPwefpmW*rfud se vor dezvolta t o t atatea flori. Avefi grija: coaja bulbilor sti fie stinatoasi. Nu cumparaji hula mucegiw .ficcu cr&p&wi$i sechele.
LUMINA 51 SOL wmmh&m k l a b Tnflarex
pc9m& nh lr
compact cu nisip
mu campost.
~ngrljlretot an ul
,
TOAMNA
Plantme ~i mfareesohrlui In septembrie plantqi bulbii la o a&ncime de 10-20 cm gi la distante de 10-20 m.In solurile compade a p z t i pe fundul gropii de plantare un strat de drenaj din nisip sau pietrif. Acoperifi solul cu compost sau frunzis mat.
Cufk$re gI divizam ?ndep&tali frunzele de Indaa ce 5-au Ilngalbenit. Scoatei din p&manttufele prea dense ~i divizaple bulbii. Replantafi imediat bulbii mu pistrafi-i Fntr-un IM uscat li rkoros pana la plantarea de primavarii,
rnlW~Al?A F e m m I fS h curiijire C a d &ar, administrati nar-
ciselor compt, tala2 de coame sau ingr&$3m8ntde stirnulare a tnfloririi (dreapta). Mai tarziu lndepartqi florile trecute.
0 IMP AWMP 8RL
0 Pentru cultivarea i n ciubir este adecvati narcisa hibrida a petale ondulate, care Tnsa iarna nu se preteaza la fortare Nu taiafi frunzele panti nu se retrag. Acestea sunt necesare pentru acumularea de energie I n vederea Tnfloriri din anul urmator.
F
E
I
Y
I r I
Putrezirea bazei bulbilor are drept consecinfi moartea radicinilor. Pe solzi apar Pete negre. Ciuperca se dezvolta deosebit de bine intr-un mediu umed ~i cald. Din aceasti cauzi pastrati bulbii intr-un loc uscat Si ricoros. Distrugefi bulbii infectafi ~ialegefi un alt loc pentru cultivarea narciselor.
ISBN 97E963-86092-8-1
7 I
plum usete de primivara' I
PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
I
Foqa de n a + e n oarcisei cu diciu mic se &tor-" ilorii sale grapoase. -
VARIET~I 0 caracteristicii a narciselor cu caliciu mic este sepala scurt5, ce nu crqte mai mult d e d t treimea corolei exterioare. Petalele gi wrola florii sunt ori de diferite nuanje ale aceleagi culori, sau de culori diferite. Soiuri cu petale albe:
sepale in culori contrastante si petalele albe: ,,Merlinn (galben-pal, cu margini caliij, Verger" (&b duri portocalie), ,E Browning" (portocaliu), ,Limerick" (rogu-portocali~ ,,La Riante" (ro~u-portocali, cu Pete verde-@lb;i) gi ,,Rockall" (rogu-portocaliu). Varietiifi cu petale galbene: infloresc ~ r e ~ o n d e r egalben nt ,Venvood", ,,Citronita" si ,,Perimeter" (petale secundare
Marcafi ramuri xu& lcrcu~ bulbilor. StrZd~f~i-v% & pam netural.
ur 2 1 devreme. and h mad t$~~er&a Is disp~qiIn nod Plantag nafcisele prim2jvara .S+3lb;lticC.tl+le" plantrulbii paal~llearkqtilors
I
I
ortocaliu: Jchduar ,Bitma", ,Doubtful" si C--1ett O'Hara". rietatea ,,Sabine Hay" disune de petale portocalii 5;i de petale secundare rogii.
UNDE SE PLAN TEA^?
liciul mic ~ n s u n b ~do? unmBIYJse c
ornamental rogu-aprins (Ribes sanguineurn), iar cele cu corolii portocalie, cu arbustul cu flori d b e n e formthia. U fn f a p unki fundal de culori jnchise, de exemplu Pn CE SE PLANTEAZ~AL~TURI? faga brazilor sau a gardului viu , din cimigiri (buxus), se evid e n ~ i a dminunat narcisele de Narcisa cu caliciu mic a t e o plantii multilateral3, cu o mare culdri deschise. ada~tabilitate.Culorile sale vii gi deschise se asociazii bine cu multe alte flori de primiivarP. Arad frumos aliituri de alte narcise de culori asortate, ca de exemplu ,,Birmam,hibridul ,,Scarlet Gem" sau ,,Barrett Browning" 5i ,,Geraniumn. La poalele arbqtilor, narcisele se pot ,sAbiitici" de minune tn compania clopogeilor (Muscari armeniacum), a floriide-papi - . (Anemone nernorosa) sau a ciubojicii-cucului. Frumusetea-i simp15 se remarc5 8i 2x1 vase sau 1Hi de balwn. Aratii excelent Pn buchete pestri~ede primiivarz.
I -
Narcisa cu aliciu mic a t e o plant3 cu bulbi, de mare longevitate, gi se Pngrijqte simwlu. Aratii frumos Iweste tot. L valoarea-i iese Pn evidenfii atat tn straturile organizate , d t gi sub arbugti sau pe gazon liisat sdbaric. In locurile cultivate sporadic se poate ,,sdbiiticiY7 cu ugurinjl. Crepe excelent gi In zonele neprotejate, unde flori de primiivari mai pujin reziswnte pier sub efectul v h turilor fi al ploii. fn straturile organizate nardsele cu caliciu mic dau
-
I
UngB fiecare loc rnarcat siipafi cu plantatorul o groapa, in care puneti cgte o linguriti de Tngr&$4rnlnt.
paflile uscate. Nu taia$i frunzele,
I ci IBsati-le sa se IngilbeneascB ~i
Amestecafi p8rnflntul cu [email protected] h l b l i la o adtlwirne de 10-20 on,cu vtirful In sus. Acoperiii-i cu pamint, iar apoi cu frunzi~.
4
APROVIZIONARF a Cump&refi, pe cdt posibil, bulbi mari, s&tatosi, cu foi exterioary Tntregi, newde pi brune.
Soare, penumbra. Se dezvolti optim la penumbra arborilor cu coroana inci neinfrunziti, sau la soare.
Este oMvitoare, de aceea rozatoarele o eviti. Planta$i narcise in jurul plantelor cu bulbi periclitafi, spre exemph i n jurul lalelelor.
Nu curnpgt@ buki moi, presafi sau mucegaiti, sau ale
So1 cu bun4 permeabllitate. In solul compact viafa bulbilor va fi mai scurti.
Nu tiiafi frunzele narciselor nici chiar pe garon, ci lasafi-le s i se usuce.
Scoatere gi divizare plantafi bulbii, i n funqie de mirimea lor la addncimea de 10-20 cm, la distante de 10-20 cm intre ei. Pentru forfare putefi planta bulbii pe durata iernii in ghivece (dreapta). Pistrafi bulbii intr-un loc ricoros.
sele, prelucrafi in sol ingri~imdntorganic. Mai
benite ~icompostati-le. Scoatefi din pimant tufele crescute excesiv. Divizafi-le, separati bulbii mici, nou crescufi $ireplantafi-i imediat sau pistrafi-i intr-un loc ricoros pdna la plantarea lor din toamni.
I
larcisele pot f i atacate oe viermi sdrma, cauzand W r e a inelari galbeni. runzele se curbeaza ~i apar pe ele noduri galbene. Tndepirtafi pi distrugefi plantele infestate. Vreme de un an nu cultivafi narcise pe locul infestat.
I u
CARTEA
Floarea Pusfin
m hrnp%rafl bulbi cu coaja
GRUPA 8
*
Soare, penurnbrs. netedri, maro-deschis, asem%- Primrivara necesiti soare, vara p ~ a , perg Diametrul u d bulb &a05 M e de 2 cm. Sol perrneabil. Floarea Puskin nu este pretenfioasi, B Nu curnpfirafi bulbi moi, cu se plantead in sol permeabil, nucegai uxafi sau incoltifi. nu prea uscat.
58
fn prirnul an de dwpg plantare florile se &wolt5 in apropierea solului, Tn anul urmitor ating Tniltimea obi~nuiti. Se dezvolti optirn daca nu este mi~catatimp de mai multi ani.
Ingrijire tot anul TCTAMW TIMPURIU Plantare Plantafi floarea Puskin de indata ce cumparafi bulbii. Dad Ti pastrati prea fndelungat, bulbii se pot uxa. Pentnr foqare q z a f i bulbii in ghiveci, str6ns unul leng4 altul, ~ipunefi ghiveciul timp de 14 saptiimlni Tn risadnifi.
IARNA k'l?u l FaGare Mutafi bulbii cu ghiveci cu tot din dsadnifa in casZi (stanga, jos). Dupii inflorire ducefi-i afar&
PRIMAVARA
curspre
Inl&urafi din straturi florile ofilite. Lasati floarea Puskin si-ri imprii$ie seminfele, a&fel va forma un c m r floral des. Putefi scoate ~isemina seminfele Cincol$ezcla lurnina). Lasafif runzele rc? se usuce.
Frunzele decorative ale florii Puskin deseori devin prada rnelcilor. Facefi capcan5 de bere. In prirniiverile ploioase este recomandata ~regitireacapcanelor cu :apac, care nu se umple cu Jpa de ploaie, ins3 rnelcii intri in ele.
-
n\
PLANTE CU BULB1
GRUPA -
-
I'orescen~edense in locuri umbroase
nartie-mai
r/ ingrijire simpli
-
I
Culori ra'coroase de flori
PLANTARE $1 INGRIJIRE ACCESORII: LI tuberculi de brebenel D cultivator O turba sau compost U grebli Cl plantator O lopata D material acoperitor de so
Brebenefd, cu un aspect exterior fi.agil, este o plan ti perena' rezistenti ce se poate cdtiva in focuri umbroase.
VARIANTE -
Specificul brebenelului consti In inflorescen~eleformare din ciorchini sirua~ipe Iistari drnogi, florile tubulare cu pinteni $i frunzele cu limbul multiplu sectat, de culoare verde-fraged. Din genul brebenelului fac pane aproximativ 300 de specii, care se pot diviza in doui grupe. Primei grupe ii apaqin speciile ce cresc sub formi de tub, spre exemplu brebenelulgalben (Co'ydalislutea) gi brebenelul-nobil (Co'ydalis nobilis), iar din a doua grupi fac parte speciile cu tuberculi sau cu rizom tuberculiform, prezentace In cele ce urmead. Brebenelului giunos (Co'yddis cava) i se trage numele de la ruberculul go1 pe interior, aseminitor unei nuci. fn zona noastd, specia autohtoni dispune de inflorescenye in nuanre de alb gi roz-violet gi fnflorqte din marrie p h i in aprilie, pe tije inalre de 30 cm. Brebenelul Corydalis solida seamini cu brebenelul gunos, dar nu crqte dedt 10-20 cm.
Aceasti plan^ este de asemenea aurohroni in pirgile noastre, inflorind la fel, din manie plni in aprilie. Soiul ,,George Baker" (cunoscut gi sub numele de ,Transsylvanica") este, daroriti florilor sale portocalii sau de culoarea somonului. deosebit de aspectuos. Brebenelul de Cqmir (Corydalis cashmeriana)are flori albGru-aprins. Inflore$tedin aprilie in mai, florile-i fiind susginure de tije Pnalte de 5-15 cm, cresdnd din ddicini tuberculiforme. Planta se davolri optim in zone dcoroase, cu armosferi umedi, in sol acid gi cu humus. Brebenelul azuriu (Co'ydalis flexuosa) a fost descoperir in China in 1989, gi de atunci esre cultivar gi in grsdini. Florile-i lunguieye, de culoare albastri, apar din aprilie p h i in iunie pe rije de cel mulr 30 cm.
UNDE SE PLAN TEA^? Alegeyi-i brebenelui un loc in penumbd, la poalele unor plante cu rulpini lemnoas5.
Brebenei giiunqi, mperitori de sol
La coroana arborilor solitari sau in faga garduriior vii, brebenelul form& cu timpul un strat vegetal dens. Tuberculii brebenelului pot profita de solul bine permeabil a1 gr;idinilor alpine umbroase, atlt de necesar davoltirii sale optime. Florile aspectuoase ale brebenelului pot fi contemplate de aproape, d a d plantapi brebebeii de-a lung111deilor umbroase.
Brebenelul i se potrivqte fiedrei plante de piduie. &at s i se d a volte nesungherit, brebenelul se va dezvolta in toati splendoarea sa. Plantele de primiivarZ cu bulbi - printre ele narcisa ~i laleaua-pesuiyi (FritiIIaria meleagris) - Infloresc concomitent cu brebenelul. Erantis (Eranrhishyemdis) $i ghioceii de bald (Leucojum vernum) infloresc ceva
mai devreme, prevestind pard inflorirea brebenelului. In categoria plantelor asociate meriti men~ionagigi crinii de toamnii gi ferigile, deoarece frunzigul lor va umple spagiul go1 ]%at de frunzele plantelor cu bulbi, care cu timpul se retrag. A l b a s d brebenelului de cqmir arari fermeciitor alituri de miseaua-ciutei (Er/thronium) sau sub rododendron.
I
Tnfige~ivertical plantatorulin parrdnt ~irnigc3ndu-l lateral efectuati gropi de 10 cm ~ddncime(distanfa de piantare: !5-35 crn).
I 1 Flori QI pintcni
Nu curafafi, nu fertilizafi ti nu diviza$ibrebeneii. In perioada de vegetafie rneqinefi reaviin M u l p o l u l pe tot parcur-
Presira# pam&ntpe tubemall ~ibiitatorifi-l usor. Udati acoperiti plantajia cu un strat de acoperire organic de 2,5 em.
4
Gra'dinzrit iscusit
Vara tAniu, cumPliia$ tuberculi tari, care se @sex. de regula, On magazinele de specialitate. Nu cumphrafi tuberculi rnoi, mucegaiti. Tuberculii deshidrataji s-au deteriorat probabil I n urma unei depozitari necorespunzatoare.
Penumbri, umbd. Se dezvolta optim la poalele arborilor cu frunze dzatoare, dar nu ~ila umbra plantelor ve~nicvcrzi. Sol cu bun& permeabilitate, cu humus. 0 excepjie o constituie brebenelul de Ca~mir,care necesiti sol acid.
9-
. . 4 -
1
Mulcire
Reinnoifi stratul de acoperire compus din scoaqa de copac marunfita, cornpost sau frunz i uscat ~ ~ilasafi-l pe sol tot anul.
Plantafi brebenelul imediat dupa cumparare, pentru ca 9 tuberculii sa nu se usuce. hainte de primul ger, acopei rifi locul plantarii cu frunzi~ uscat sau cu crengi de arbori.
Udare gi semsnare
I a
Q IMP ABnMP SRL
)octorul plan relor
W I I
PRIMAVARA
TOAMNA Plantare gi protecfie contra gerului
Toarnna, 'Indepartafi cu grebla stratul de acoperire vechi ~iagterneji unul nou, pentru a evita bolile. Semin$ele sunt raspdndite de furnici. Dupa tnflorire scoatefi din parndnt plantele nou dezvoltate ~ireplantaji-le altundeva.
-
tlfngrjire tot an ul
1
In lipsa unei umiditafi corespunzatoare, brebenelul se retrage, in urma sa riminand locul gol. In vreme secetoasa menpnefi-i solul constant umed (stanga). Plantele retrase pot jnverzi din nou primavara urmatoare. Culegefi seminfele imediat dupa maturizare si semanati-~e.
RO-P-02-10-059
I
La~ele moliei galicole se pot instala intre tesuturile frunzei, pe care le roade. Distrugeji frunzele pe care observaji urme sinuoase de culoare deschisa, provocate de rosaturi. Reinnoiji toamna ~iprimavara stratul de acoperire, pentru ca acesta sa nu serveasca drept loc de rnare pentru daunatori.
I
ISBN 978-96386092-8-1
(s!p!!~adury e ! n ~ ~ n ! ~ai!~~sad tl) aIaTap1 'alas!3nu 'alalapl !aua[ -ups ap !1m13p aleluald IJ lod p q m p d a p a v o 0 anu!a .~eo!ladpp o- lug pu!~oguj ala~ueldn3 !S 3san!r1od as aseonnadse aps alaz -mjn p 'g~en~ur!~d ap a l ! ~ o ~
ale01 n3 epose awed ap p s p ~
'!nlnIos e i v ~ d n el s a,eru!s alb~ogu!e e p wn e q n q S!JI a p u o z p o Jopupepy elpolep - p n e u r p d ap smog au!q ap laj el e ~ p ~ nawod :, as p q n a p e o a m a!pde-!em 6 p a d w ~ad ap apupgdl ug u!p ES eaJ!Jogul upd -alpua ~w aps alapru l p a p auramap -elEap! alsa g mlnlos eae~!l!qeaur~ad ~ u a r l b ~ oe m ~ uj weqnq apun 'alposu! amdp a p ~ @ s!q . a p o p g ap apllopad eaiuenu ut aunu!ur ap a ~ b n ! ~ l oads allnur !em ap 19 aJoIm!q !J~!OS -PJoq ap pmld e~ IS u r n ~ a ~
d
azuruj ap a1pn!l13unqw .!3!1!d !!aua[q~s $01 el arepur!s ~ u n as l a l b ~ 3ap ap3?!.1a13m3 . ~ o p z u n qmdnseap le!p -aur! asnds!p ~ u n as l p o ~' a ~ p u t ~ u aIun!os r ap anqasoap a ~ d s O ~ 1O ~ e o ap p aur!i~ujo a n w ~ m d upd y (x E . ~ ~ ~ U I / J O ! -ep n e q n q s!q) n!>ol[!ur p ap a n x d s a ~' I ~ U Jplaua(ups ap a~bqasoap -lonela eleqleq a s -aza% ~!JI!"Ins -onnadse t esnpal aur!ipug ap I?almapeAa s a s u m meqnq S!JI
....,
.
.
Jocrorul plantelor
rl
'
Agternefi intre manunchiurile de frunze pufin ingra~amantorganic. Dup5 inflorire, t5iati tijele florale deasupra solului (stinga) ri divizati tufele dense.
Primul semn al putrezirii bacteriene a rizomului este 'ingalbenirea $iuxarea v&rfului frunzelor. Umiditatea solului ~ifertilizarea unilaterala cu azot stimuleaza aparitia bolii. lndepirtafi rizomii vatimap. Administrati stanjeneilor Yngra~amlntbogat tn fosfor.
Iris
GrZdinirit iscusit
I
1APROVIZIONARE 1 CiumpSErfl bum! tari, cq 0 Soare. Unefe specii se eoaja netedti sau rjz~mimifi dezvolts satisfaciitor ~i Tn d e culoare deschid @& d penurnW On funqie de specie necesitii Mnam& sal uscat sau umed. Rizornul sau bulbul anurnitor specii 0 Nu c u r n p h j i bulbi putrezi, putrezqte i n sol urned, Insi anurnite specii prefer5 solul cu Pete rau rizorni zbdrcifi, f i i r i frunze. umed
-
Scoatefi cu maria buruienile dintre stanjenei. Pentru a nu vtittirna rizornii fi bulbii din apropierea suprafefei solului, evitati folosirea sapei. Tiiati florile pentru vazl cand bobocii incep se deschida.
,
TQAMNA TlMPClWU
Plattam @ fm.Ffzaze hi~rnavaraeste wioada awespunzgtoare plantirii stdnjenelului de bala ~ial st&njenelului sibwian. Tala$ frunzele uaate de pe plante du@ iemare ti amestecati mlul cu R i d de coarne.
fngrijim @ divlmrt~riWciniI~~ in timo de secet3 udati , ,~lanwtele. Dupa inflorire pistrati frunzele ~it&ia$i dmr tulpinile. irnp&jifi rizomii rnai mari in mai multe pZi6i.&erne$ praf de drbune de lemn .w suwrafetele . , ttiiate si replantali rizomii divizati.
Plantam $ . i ?rnpmiva ?ngh@uIlui Toamna este perioada optima planarii MbarBata, Iris kaemp feri, a anjenelului de Pirenei fi stilnjenelului cu bulbi (irisul olandez $ stsnjenel w i t ) . Plantati rizmul h Iris LMrB$ta superficial @), d nu putrezeasca.
--0 IMP AWMP SRL
- M
Arsurile p frunze apar Indeoebi pe vreme umedti. Petele mari, de culoare Inchisti, cu margine galbenti sunt provocate de fungi. Primavara tndepartati frunzele btrilne, maronii, deoarece fungii dewori ierneaza pe suprafqa acestora. Stropig plantele cu sulfat de cupru (piatrZ-vilnBti3).
'~nom1a -
Q
ura VPI ;usa
PW
6 a ~ l (apu q w
. .
7 .'.?@
!& :,:,
, ! q . I
1:
C
'\
r.
'
:,>t
T '
8
.
tuberculi m e , Wi, cu mi rnulte inele, care h& mau hcoltit.
0 Mw CU@&X@ tubmrli usmi gi zb&cifl', rnoi mu deja Incoltifi.
Gra'diniritiscusit I --
Soare beptin. Daliile necesitl un loc protejat, unde beneficiazil de cel putin gase ore de soare pe zi. Sol cu buM penneabilitate, bagat In substaw nutrithre. Ameliorafi piirnantul cu compost. dar nu utilizati Ongr&$m&nt de grajd proasplt.
6 Incepdnd din martle f o m ~ i daliile Tn ghivece, pentru a obine o Tnflorire timpurie. In mai, transplantati rlsadurile tn grldinl. Pentru a mlri durata de via@ a daliilor, din august nu le rnai fertilizafi, altminteri tuberculii pot lesne putrezi.
3
I
Afsnafi profund straturile ~i ameliorati-le cu compost. Plantaji tuberculii de la sf&situl lui aprilie. Daliile forfate
Meqinefi reavln solul daliilor toatl vara. Fertilizafi-le lunar cu Ingrl$imht sirac Cn azot. bdeplrtafi sisternatic
colul inghefului a trecut.
TOAMNA Dezgropare #i @strare Dezgropati tuberculii dupl prirnul tnghet. TZiati IaRarii la o palm3 de sol. Llsafi tuberculii s l se usuce pe o hdrtie de ziar (itanga), apoi curipfi-i. Pistrati-i in nisip sau turbl, intr-un loc ferit de ger, uscat gi intunecat.
I
I
loctorul plantelor
Dalia este o hranl prefer a t i a melcilor. Tntr-o singurl noapte Fi pot consurna h Tntregirne llstarii tineri, dar pot dluna grav ~iunui lot rnai mare de exernplare. Adunati melcii noaptea, pe vrerne ploioasl. Arnplasati un gard contra rnelcilor.
ISBN 9-4-1
-gp3a5 ap dug ad !iepn '~!ueEi~ ~ g w g f ~ nes ~ 6pod~iloa u~ n:, lnjos !iez!i!ua+ ' e ~ e q w gr
CI
-$ap.nv=uap you o !!UI~EJ~ y a p m ~pndsp s g ppuaiups
'(S?SO&?UE~&~ uIKID~Eu~~v) uIma3eux nes ( m ~ -*A uwnm J) !aw ' ( md.8 ~ ~ d n s&u ) n3 ~ e p o s v .A!mns p m o p ~m m e s.r.JflUe!J w 13 ug '(R~!J!~!s -aq!s pua!qs ap ! J ~ I Eqmds ~ S ~ I~!T I p u p n l d pnauay ad!zodwm o e!maure $and .!!Sol nes !uaq@ +ypuen @uq ad
.-wFlpllll
!4 umsard 'aps J O ~ J O U~ o p u -n!suatq ~ ! J O I V $ur, '!qpq ru aqp p o a~n uauerq p A y ru ppua(ups !S w afi3eprd .,'Lea XuunsuO! u u q a!tp,rtr" ',~flg"JO~.I~!OSalp ! h e m p z q l n as -00n p e - w q p m n p s e p d s S!JIpp-arpnq w e UJ 'paA p d w ! ~ e~01ah-uareoqqwase UJ p ~ d u!s ' J O ~ O Z I Jp u n w
-=uy aI!Jold ?pedsJ~I"w !%e-l1"1P='J-
!S
''m XTJ" 1 a p l w ap aFJBds m+d p
u as rrfmds9
I Gra'dinirit iscusit 7 ,I
1
LUMINA Sl SOL e Cumparap todmna rlzomi
Soare. fnflorqte cel rnai bogat I n locuri dlduroase.
riguro~isau iris cracut In ghiveci.
Sol de gradina afanat, cu humus. Optirn li este solul neutru sau slab calcaros, care nu se usci repede Si in care apa nu stagneaza.
a Nu cumphrafi r i z o d putrezifi, uscafi, sau plante hridicinate cu frunzgr ondulate sau pitate.
tot all
I
TRUCURI
a Pentru dfvizarea plantelor scoatefi toarnna rizornii, tiiafi-i in rnai rnulte pit$ cu ajutorul unui cufit $i replantafi-i repede. Cre~teOncet, astfel trebuie lisat s i se dezvolte Tn acelagi loc timp de mai mulfi ani.
r
VARA -re Udafi regulat in tirnpul
u
l
@IMPAB/lMP SRL
secetelor de vari. lndepirtaji florile ofilite (stsnga, jos) deoarece forrnarea serninfelor slibe~teplanta. Dupi lnflorire pistrafi solul rnai uscat.
TOAMNA Plantare Este cea rnai potriviti perioada de plantare. Tiiafi frunzele la inilfirnea de 20 crn, plantafi rizornii la adancirnea de 5-10 crn ~ipistrafi-i urnezi p h i la risirire. Nu necesiti protejare Irnpotriva inghefului.
Urnfliturile rqcat-gilbui sau rnaro de pe frunze sunt provocate de rugina sarijenelului. Preventiv, sau tn cazul contarninirilor rnai slabe, dirnineafa, stropili sau udafi plantele cu infuzie de coada-calului. Tiiati ~idistrugeji frunzele contaminate.
as erpusn ( s eq ~ paueld
.~~!PUO"umrp
XONJ) JIEJO~CD apnue a p p m . ~ q S! (Eruu.urreUI t?!IEplqOz) p d m n p < ( s d pzpydod3) ! a s a ~ ~ ~ ~ '- e( a~m p~ w ay u e u s r ~anseqp ) aqmmm
'('puom ~.@ut,)
ueur !JOB
4n!aups nldwaxa ap FA !Jq ap !JwFmm1d a d 3s
s!wo3ng) mmah ps!urmna S! (-2qru -!PuJuro3) eu~JUIrn'(umapua~ m * nn~.~nn-m~seqp ~ ) q~~uaur -ewe e d m &(x w.~u!2:urre~)) a"Pk@ ap (PW) !d!Slaq a p apun3s apm!os nldmxa a d s '!P-w 14 !91"9 "3 a p u e l d a y q amof 3sa~modas I -!ayp!%p a p w o p x anq $p!~a3au ru awqd +Saw
W? - a ~ u a u ryg ~ ~ n~ oh IS nune '
-!!b~ sad ap IEUJO pnw ID ~ u neu!dln~ s a m 9 ad .p. o ]pap 'pd-WJ pop are a p ~ ~ a ~a b nu y rep 6pypualdsp v .nb~-uaq$ auasap m p e ~ .pq!zp a y q ' a d ru Anour un ap ~ e w alsa o !!JOB p n u -auaJa ~ 'pp pur !'JX$UJ apad ran n3 a~!qopoduqv o p !JOB upd 14 aA?p oh 'areo!m1xa apad p amduror, ~ u nspo~d s VJ 3s 2="m' . =p&q-ap.w~ un ap alaPsuI ad ?P@w E d !m w ax3ap ~leurop o p pn rzb@un-(x m y asndslp luns -uw P ' awap are p@-wq -$ !lop I a s ! s m ~ cUI $ ~ ~ ~ a p = o p m ~ ~ ' w " pop "eamgp nr!a~as - ~ ~ a p l e u ~ o a s a ~ o ~ @ uaq@ pnum'aqp luns "Eqw I"P!05 apJOld .a*op ap ap p r o s alpw !S are EJ I% !L ! .nydmd-nSar aad ap n u ~ po y y !Jon pn -urn ' n p - n p u o d - n J a anopu ap a1sa w p ~ q !$pa!m p mxeo~d .!qurydp ~do-asdp m p ! a ~ w ~e da p o p j ap ept?oyad
-!VS
"
-ye
I
"" "P PIrlJsap as a m
CARTE
Tigridia
GRUPA 8
69
Gridinirit iscusit I
h aprilie, cumpiirafi bulbi & tigridia mari, sinitqi, tari.
Soare deplin. Prefer2 locurile calde, protejate ~i
Nu cumpirafi bulbi zbdrcifi m u mucegiifi, cu inveliyl exterior vitimat sau puternic fncolli$.
bogat In substante nutritive. Solul trebuie s i fie lax 5i rnoderat nisipos, dar nu prea usor ~iuscat.
Bulbii sensibili pot rimane i n pimant i n regiunile viticole ~iR locurile protejate. Pentru a-i proteja de inghet acoperifi-i cu frunzi~#iramuri uscate. Dupi inflorire nu mai udafi planta, ca s i se poata retrage.
I
re tot an ul ijlocul lunii aprilie, plantafi bulbii intr-un strat bine pregitit (adbncime: 8 cm, distanfa dinte bulbi: 10-12 cm). Pentru inmulfire plantali intr-un strat separat bulbii tineri, care vor inflori
I;.
!
'4r 7
lndepirtafi tulpinile florilor trecute (itinga,jos). Pe timp de seceti, in perioada de inflorire, udafi plantele, dar dupi inflorire nu mai udafi.
TOAMNA Extragere $i depozitare Scoatefi din pimant bulbii ~i lasafi-i o zi s i se usuce. Curijafi-i ~ipistrafi-i pe durata iernii intr-un loc uscat, la mperaturi cuprinse intre 12" C. i n regiunile cu climi e ~ e b ide t blbnda bulbii pot i lisali ~i iarna in strat.
W%2-10-@4B
Tigridia este o planti deosebit de rezistenti, d a ~ poate f i atacata de nema tori. Acegi viermi mici paraziteaza vasele frunzelor. Frunzele devin sticloase intre nervuri ~ise ve~tejesc.Distrugefi
I plantele infestate.
ISBN 978463-WW-8-t
Ffori de frumusete nobila' I
Alstroemeria este
tiiarna ca Aoare t&iit;i,vara
VARIETATI Alstroemeria face parte din farnilia amarilisurilor sensibile la ger, cu toate d florile in form5 de pdnie amintesc mai mult de crini. Unele flori f o r m e d inflorescenfe umbeli-
Alte caracteristici ale plantei perene sunt riwmul c5rnos gi frunzele sucite, intoarse cu partea dorsal5 in sus. Afstroemeria auranriaca este specia cea mai raistent5 la Pnghej. Sunt comercializate numeroase soiuri, unele cu flori monocolore, altele cu petale creionate. Are flori galben-vioi soiul ,,Lutean gi ,,Aurean,flori mari, portocaliuPnchis ,,SplendensW,,,Dover Orange" gi ,Moerheim Orange". Florile soiului ,,Orange King" sunt rogu-portocaliu, iar cele ale soiului ,,Concolor" galben-monocolor.
1
I
Soiul ,,Moerheim OrangeJ'
Florile galben-viu cu creionari rogii sau florile albe ale Afstroemerieipuldua formeaki buchete mici. Alstroemeria l i p necesit5 multa d d u r g , are flori albe, roz, rogii, portocalii sau galben-lh2ie. Pe cele trei petale interioare este vizibilg d t e o dung5 de culoare inchisii. Aceste varietaji sunt in general rezultatul hibridiGrii speciilor Alsrroemeria ligtu gi
Plante asociate cu M
-
p cenupiu: lum$oirim t i p e h
Alsrroemeria haernantha.
fn f a p coniferelor cu frunzig de culoare Pnchid sau 19ngii arbugtii cu frunzig cenugiu florile sale de culori vii ofer5 o imagine deosebit de atr@5toare. Plantafi rizomii intotdeauna in grupuri. Ca flori &ate sunt indr%gite nu doar de d t r e florari. Nu t5iafi ins5 prea multe flori de pe plantele tinere.
UNDE SE PLANTEAZ~?
CE SE-P
Muljumit5 infloririi indelungate gi nuanrelor calde, alstroemeria este plantat5 in straturi expuse la soare, dar se dezvoltg corespundtor gi in locurile semiumbroase din apropierea arborilor gi arbugtilor. In straturi de flori plantaji alstroemeria in zona central& in care florile umbeliforme capst5 un rol important. Ung5 plante asociate cu tulpin5 viguroas5 alstroemeria nu necesitg adcire.
Florile colorate gi creionate ale alstroemeriei se asorteazii cu alte flori perene de var5. Asociatii cu plante cu flori galben-lhiiie gi portocalii vefi objine strglucitoare compozijii de var5. fnfloregte Fn culori asemHn5toare cnifofia (khiphofia), rujii galbeni (Rudbeckia fulgida) gi lipscgnoaiele (Coreopsisgrandi-
AL~TURI?
flora). Din asocierea alstroemeriei cu flori dbastre precum
jalgul de d m p (Salvia nernorosa), iarba-mlyei (Nepera x &assenii) sau crinul albastru
(&panth us Headbourne)
rezult5 frumoase contraste puternice. Ierburile ornamentale indte ca de exemplu molinia (Molinia arundinacea) sau meiul (Panicurn virgarurn)ii sunt ideale plante de fundal.
Alsmemeria ligm de culoare ga/beni
c
Nstroem eria
GRUPA 8
7C
Grzdiniiit iscusit
I
1 I
LUMINA $1 SOL e Frirn&w~amu b a r n
Soare, panumW. Se demmlt% optim In locuri ferite, expm b mare.
in
mtinuei bulbii cu grijl.
I
t a l e r e d stagnarea apei, Tn sol prea compact radacinile putfezex. Prefer&solul afanat, cu humus.
a Nu rizomi moi, u w i , rani$ sau cu radacina
30-45 cm. Plantele mai Tn v ~ pot Mfi divizate. Semi-
L, nevoie
, Q IMP AB/IMP SRL
1
h 2 TRUCURI Serni@b vor Tncohi mai q o r dacii fnainte de semanare stau timp de o zi tn apa calda. bezafi lada de fnmultire tntrun loc cald. Dup8 plantare, plantele necesita timp mai indelungat pentru adaptare $ifnradacinare.
plantele.
solului, acoperifi rizomii cu frunzi~sau crengi de brad (str9nga).h locurile cu clima mai rece scoatefi rizomii din sol ~i puneji-i la iernat aserncinator tuberculilor de dalii.
RO-P-02-10680
Pe vrerne ploioasa ~i plar tata prea des, alstroemeria poate fi atacati de putregaiul cenugiu. Frunzele $i florile vor f i acoperite de un strat gri de mucegai, apoi putrezesc. i n l a t u r a ~ ~ distrugeJi partile contaminate, dar nu le puneji niciodata in compost.
I
J ,II OZ-s ap aiuels!p el '!os ap a!bun4 UJ 'sns u! I ~ J J ~n, A~ q l n q 10s u! !iab!yu~!k 3alsaue ap UIJ s ap l e ~ un ~ sedeo~6u?!iaund
Z
.UIJ 5 1 ap puepe a~elueld ap edeo~6o ! i e d e ~y n 6 n e -a!ln! :arelueld ap gpeo!rad
1
Brdndupi
-
L
8
--
Gridinirit iscusit
GRUPA 8
71
1
I
oumpiira$ bulbi mari, sanlto~ gi tari,
-
I
:m
,$;, ., v2Z.c ,
Nu cumphafi bulbi mici, uscaji, moi, cu mucegai sau tncoltiji.
rM '1,griire tot PRIMXVARA h9rijh-e Udati brlnduga pe timp de seceti indelungat5. Primavara este perioada risiririi. ?ndepirtafi frunziyl doar dupa ce s-a Tngilbenit de tot.
Planta se dezvolti frumati, daci nu este perturbat&.
mu[-h
mai vechi de bulbi cu ajutoru~ I I furcii de sipat gi desfacefi-i Tn I mai multe pirfi. Plantali bul- , bii imediat. Seminfele se matureazi in iulie, astfel pot I fi seminate in stratul de inmultire, rar. Risadurile 1 fnfloresc prima oar3 la doi ; ani de la semanare. I
i
VARA Plantare $1 fnmulfire Tn iulie sa" august plantali bulbii in grupuri mici, la adlncimea de 10 cm. Tn funcjie de specie sau soi pistrati distanfa dintre plante de 5-20 cm. Pentru inmultire scoateli cu griji grupurile
8 IMP ABllMP SRL
e Data v r q i d ave$ toamma branduge Tnflorite Tn vas, agezati vara bulbii strlns unul l l n g i celalalt Tntr-un bol cu pietrig, fir3 pamant gi pastrati-i uxati.
Soare, penumbra. Se dezvolt5 satisf5dtor gi i n penumbra. Sol permeabil, cu humus. Specia endogena de pe meleagurile noastre prefera solul umed, celelalte specii necesita sol uscat, numai primhvara umed.
Brlnduga este planti sarititoasi, foarte rezistenti, insa uneori, primavara, melcii pot ataca frunzele. CBnd daunele sunt mari, toamna Tnfloregte mai slab. Adunati melcii sau agezaji capcane de bere.
RO-P-02-10-078
Floare -
P
Pe tulpina crinifor peste 20 de flori ma'tisoase, asemina'toare unui turban.
fnd5irneaainilor din Asia de Est (Lilium hansonii) poate atinge 150 crn, florile lor parfurnate sunt portocalii cu Pete rnaro. m a r foarte devrerne, de aceea sunt peridita~ide ger. Este indicak din acest rnotiv protejarea 1Pstarilor tirnpurii cu crengi - de brad sau ghivece de lut ars intoarse cu gura in jos. Crinul de pgdure (Lilium marragon), autohton pe rneleagurile noastre, este o floare siilbaticii, protejatg. Coloritul florilor cuprinde un sDectru de la roz-inchis p$n?i la durpuriu, iniilgimea plaAtei fiind cuprinsii Pntre 60 gi 180 crn. Florile au un ~arfurn caracteristic, ca de scorfigoarii. Soiul ,,Album" are flori de un alb strducitor gi irnaculat. Din aceste specii, prin Incrucipare, s-au creat multiple varietiifi prolifice gi cu inflorire abuidentii. Acestea necesita rnai rnult soare gi Pnfloresc rnai tbrziu. 0 sub-
I
1Par'&
da plantam primkivara
mi W m a . bfanafi rolul la &ndmea rle 30 m.Maupti wnlsru fierare bulb 1 lingurip de
------- - --, grupg important5 a t e constiruid de hibrizii Paisley, de cel rnult 120 crn, care ~i-auprimit numele de Ia rnotivele vestitei tasturi. Culorile florilor sunt: dben-deschis, portodiu, culoarea somonului, rop-proh d . Sunt remarcabili si hibI rizii Marhan, prinue ei CE SE AL~TUBJI?I gi ~dianrumvenusrum proven' it din Himalaia. ,Jacques S. Dijt*, ale c h i lizim p&ddor pedele galben-crern sunt Crinii de pklure cu flori brnate c i pete rqii. f n d ~ m e a stducitoare au un efect domi- degepelul r o p (Digiralispuracestora poate atinge 150 cm. nant chiar ~ih forrna~iunicu purea), d d i h p comuns violet Inchis (Apuifegiavufpris) pugne plante. Drept plant3 perenii halt5 i se potrivqte sau Cimicdizga racemosa dbUNDE SE nernjigorul ornamental dbasgdbui, cu tulpini scurte, se a r m o n i d bine cu crinii de trul (Delphinium elatum) sau floarea-dragostei (Agapanrhus ' pPdure. Crind de ~Pdureeste multilateral. Preferhd dcoarea, poate ampanulam), tot de culoare fi asociat cu tufe sau arbqti albastd. Araa bine gi algturi de scaunul-popii (Lychnis scunzi. fn s d e perene crinii chalcedonica),in hncrie de 1 h d G , fn floare, constituie un cuioarea lui alba sau rqufundal de efea. Plantqi prinaprins. tre plantele joase de acoperire Plmte perene scunde asociate pot fi: clopojeii violeta sdlului, ei cr& pere* vii fnchis (Campanufaq a t i c a verticali, plini de Aloake. La poalele arborilor gi Pn Kobdtglocke"), rnenta-m9gd gddini naturale, crinii de a l b a s t ~(Nepeta x &sseii), padure Igi reg&esc starea de sau plantele cu f r u e ornamental, ca de pildii pclinul cu dlbiiticie. fn fip unui h d a l htunecat florile lor s t ~ u c e s c
Mpafi la distante de 20.30 #,
2 gmpi cu-meaeiaamn,
a w i pres8mfi Tn ede un strat de 5 cm de nisip.
PLANTEAZX
p~
c.&
Depunefi pe fundul gropilw, la o adhncime de 12-15 crn, un bulb cu drful Tn sus. frunze pe tulpinl.
PLANT^?
.
I
'I
Indepartati florile ofilite, scurtand ramurile florale cu cel mult o treime din lungimea acestora. Lasati pe planta cat mai multe frunze posibil.
5-
Prim5vara afflnati solul. Adaugap-i compost si ingra@mintepentru ca crinii da pgdure s3 se poata dezvolta ~iTnmulti repede.
prirnivara tirnpuriu bulbi rnari, tari gi cirnogi. Plantafi-i cdt rnai curdnc
ulbi rnoi, ducegaiti, uscafi sau deja Ikmuguriti.
bulbi I n arac solid: T u t m . -l e va indica rnai intai locul : plantarii, rnai apoi Tiva sewi plantei drept reazarn. Pentru a fortifica bulbii ?nde@ita$i piqile ofilite, crutlnd Tnsi pans toarnna tulpinile $ frunzele
directe de la rniezul zilei diuneaza plantei ~ i -reduc i perioada de inflorire. Crinii din Asia de Est (Lilium hansonii)gi hibrizii lor necesita un sol neutru. Crinul de padure (Lilium martagon) ins3 agreaza solul usor calcaros.
a-
TOAMNA, P R I M ~ A R A Pe cat posibil, bulbii crinilor de padure trebuie plantali irnediat dupi cumparare. Perioada Cea rnai adecvati este septernbrie-oct~rnbrie, dar se Pot ~ l a n t aSi ?nmar-
fngrlglrndnt de grajd proaspat. VARA
W4
1
Acoperireasolului Crinii crest in mod optirn data radHcinilelorsunt la racoare. Acoperiji solul cu un strat de cltiva centirnetri de rnaterie organic2 pentru fjos). a-l pistrz
I
r
Dupi ce bulbii au gerrninat, fertilizati crinii cu Tngrigarnlnt stimulator de inflorire, compost, Tngragarnlnt de grajd bine ferrnentat gi frunze rnsrunfite, dar niciodata cu
rw!
-
I
Petele rnari, rnaroniudeschis, cu rnarginile rnaroniu-inchis de pe frunze, sunt cauzate de Cercosporella, o ciuperca ce ataca Tn special crinii de pidure. in lupta de cornbatere este eficienta pulverizarea repetata a plantei cu substante fungicide pe bazl de cupru.
ISBN 978-963-8609281
'1
UF
. ~ n a ~ VWIS d q a l q d a p u j y ~ o edu m o L -$&d ap ~mdsen3 a p p p
vu=lmJp a+! ?Ppard up amqau Q! m x ~ u r r ~ d nu g p x ~uluadJ O ~ J O Ua p anupucn a p r g ~ p uIaj l eb -1UEld J S JOIIT@p lIJl3JaqIU U! asndsp rf ~ o am d uou !B .rolalo!pe12 nqpq aJaJeoaa -apunDs !@P qal!Jaj!p w u a d a u q d m p a r l s u! . a r e o ~ p u p uuop ~ e u m ~ aJlU!p JOIpWJaj $put as ~ q m~ d ap g&y apun3s !alo!peP a p alpuj alpold - J O ~ al!Jn!os 'Jopap pSun1 e-ap -!pp vaym~adalerap!sum luns 'F"PJ0'l aP aI!-ms 7 (X SnlO!Ptl3) aPI@IPel3 .gasah au!%ur! wo~sasep arman uj pS~unxfpur~adcne knxewpd o pajo A! ap a p o p 3fr ssaroput m aseoqpq ~olalue~d - m - - e y dy UJ sElUEld SOUInrf .EPeLef aP p q .aua~ada~ueldnes a p u e eamd UJ nes ~OI[!UI UJ aprpp anarad ~m,w u! uop ap !'me@ pmueld rj a~eod !le~ue~d . ~ A ~ ! ! J I ~alumsqns U 6! m m e '$p$d ap ~ ~ a d sn3 r! !a!pp ~ o l u !aurJoj o ~ ypox.a snumq uj1&oq 10s n3
i~n~w p a ~ ~ v 3s ? 33 d
-
" ~ u o d n ama!suotyu n~duraxa aP =l!J"!OS .s!zpq-nQar ,eyu~" Q! ZOJ uesoa luem!au
'am
! J O ~ n3
-u308 ap Sune '(uaqp wrur n3 uouros -ax) u b ~ S! (uaq$ ~ ~ n2 U qp) ,p~ursapugU '(sm~u!-nb~) , s u r q u '(usqp2 2a!m !3 !mp
-v !an nles p o p u~aqp apad)
ua~qoposeau c(npndmd-zo~)
esu$'aJoIm!un !Jn!os 3saqasoap as '~qurqap p ~ oulj a p a d ap asndwcn nes aldurrs alazoJ
a m 'aun3s pnqm aseoJaurnu q sndurcn dm un-nu!p m~cya m InJlua3 -a!Jajlp ! ~ o p 3ap
1
CARTEA
Ddii CLI aspect d e p+tipi
e Cumpirafi primavara tuberculi c%rno$i,sinrito~i$ muguri ., 8
:
Nu cumpirafi bulbi moi, . ptrezi, atrofiafi ST-. '---%.'
a: l a r e . Planta necesiti Mdura. Prefera soarele de dimineafa, ca frunzele s i se zvante, tmpiedicind astfel tmbolnavirile. So1 permeabil, bogat i n substanfe nutritive. lmbunat2lfifi solul cu mult compost.
GRUPA8
75
Pentru stirnularea dezvoltirii tufelor, ciup4i vlrful lastarilor clnd ace~tia ating Inilfimea de 10-15 cm. Ca tuberculii s i nu putrezeasci in timpul depozitirii, scoatefi-i din sol pe vreme uscata ~ipistrali-i Dteva zile la umbri.
Pentru stirnularea Tnfloririi, tiiati florile ofilite 00s). Pregatifi stratul de lndata ce solul devine cultivabil. Plantati tuberculii TnceMnd de la ,e i, ,,her-
culii. Daliile vor rnflori mai
formarea bobocilor fertilizati
Swatera
bulbitor
Tundefi IZstarii. Scoateti tuberculii din @m&ntfi lasati-i la uxat. Pastratituberculii 7n Daliile sunt des atacate de Mduchele negru al sfeclei. Paduchii sug pe partea dorsali a frunzelor sau pe tulpina acestora seva plantelor. Frunzele se ofilesc ~idevin lipicioase. Stropifi daliile cu rolutie de sipun lichid-alcool sau lutie pe bazi de acid gras.
Prum usete timpur~e I
Fforiledes&se ale lalelelor K k u h a m par miWodse stele hexagonale.
Varietatea Kaufrnann - hibrizi a i lalelei dbatice cu acelqi nume (Tulipa kauiinanniana)aparrine lalelelor cu inflorirea cea mai timpurie. Multe soiuri tgi deschid florile multicolore f n d din martie. Aceste flori au deseori alt5 culoare in exterior d e d t in interior. Frecvent, reversul ~etalelor a t e incadrat de o alt5 culoare. Florile tn forrng de pocal sunt susginute de o tulpin5 puternid de numai 15-30 cm. In bgtaia soarelui ele se deschid larg in form5 de stea, observ$ndu-se astfel bine centrul de culoare contrastand d florii. Florile acestor lalele pot fi albe, galbene, roz, rqii. Exist5 gi multe flori multicolore, qa-numitele amestecuri-curcubeu. Din pzcate, florile trsesc pu~intirnp. Frunzele unor soiuri sunt aparte, a v h d dungi rogu-maroniu. Sunt preponderent rogii variedjile ,,Shakespearev, ,DaylightB, Showwinner" gi ,,Early Harvest" .
Soiul ,,Shakespeare"de culoare roga-scarlat
Nuanple de roz sunt preponderente la varied~ile ,JeantineWgi ,,Heart's Delight". Sunt foarte indrggite varietZfilede culoare crem sau albZ ,,The Firstn, ,,Franz Lehar", Johann Strauss" gi ,,Ancillam. f n mare parte sunt galbene ,,Primrose", ,,Gluck", Goldstiick", ,,Verdi3'~i ,,Stman.
UNDE SE PLAN TEA^? Lalelele ,,Kaufrnannn se dezvolt5 bine in toate straturile insorite, cu sol cu perrneabilitate bung. In gridinile alpine florile par un accesoriu indispensabil al decorului. In stratwile perene, din cauza taliei lor scunde, pentru a se eviden~ia,trebuie plantate in f a ~ stratului. a Aspectul nor nu va fi nepl5cut nici dup5 ce florile s-au trecut, deoarece $i retrag frunzele repede. fn straturile din fip arborilor, constituie o oazi de culoare extrem de pre~nancs.
Lalele Kautinann alzturi de zambile de culoarea somonului
fn compania arborelui-Iudei
prealabil in locuintg, micile lalele pot imbogiipi paleta crornatid a balconului sau terasei, ba pot chiar inflori gi de CrZciun.
CE SE pLAN~uALLTUR1
(Cercis siliyuastrum), cu flori
?
Lalelele scunde se vor planta grupat. Ele se armonizead de minune cu alte flori de prirn5vars sau cu arbugti cu inflorire tirn~urie. Specia curad de lalea Kaufmann (Tulipa kaufmanniana) avhnd flori albe cu centrul galben, sau soiul ,Goldstuck" ale c h i flori de cel mult 10 cm sunt invitluite in exterior de o nuant5 de culoarea sornonului, aratii superb sub alunul chinezesc (Hamamelis mollis) cu flori galbene. LSn@ arbustul ornamental Forsythia ovata cu inflorire timpurie, variet5rile galben-rogiahc ,,Verdin,sau ,,Stresawproduc un contrast de efect.
roz, aratii minunat ,,Ancillan albg cu inflexiuni trandafirii. Frurnuserea lalelelor va fi scoasa in evidenjg de flori albastre de primhu?i, precum Chionodoxa luciliae, gofranul violaceu, Scilla siberica sau clopojeii arrnenqti (Muscari armeniacum), ce infloresc ceva mai thrziu.
P
I Soiul ,,Ancilla''
-
~ I
'
1
CARTEA
GRUPA8
~ump&a$ bulbii de lalea erirnlvara. Pe cat posibil, rrlegefi bulbi rnari, tari, Brno~i,cu pielifa netedl, Lucioasi, de culoare bruni.
(
rnucegiifi sau dej- :-nugurifi.
I I 1
76
Soare. Pe cat posibil plantafi bulbii tn locuri 'insorite, asigurandu-le astfel conditii de a se inrnulfi optirn.
Plantafibulbii pe o pant% tnsoriti, in locuri tn care apa nu stagneazi, iar precipitafiile se scurg repede.
So1 cu buni permeabilitate. Solul prea umed, rnai ales vara, va scurta durata de via@ a bulbil*
Nu taiafi frunzele, ci lasafile s i piari de la sine. Nurnai astfel tulpinile vor inflori ~iIn '
II -
I
't
fngrijire tot an imTOAMNA Plantare $i profecfie Perioada adecvati plantirii bulbilor curnplrafi sau depozitafi este Tn lunile septembrie-octornbrie. Protejati bulbii plantafi cu un strat de frunzis sau compost.
Fertrlizare #i ewtragere De indat2 ce risar lalelele amestecati tn pimant cu sipaliga compost sau FngrS~irnant artificial. Dupi lnflorire tiiafi lujerii uscafi (dreapta). Nu indeplrtafi frunzele dealt dup%ce s-au
ofilit. Dupi aceasta extrageti din pimant bulbii care nu au dat flori. Dad vara ploui abundent extragefi tofi bulbii. Pistrafi-i la intuneris Intr-un loc uxat, pentru a-i replanta toamna.
.utmgaiul cenu~iua t a d IItarii, care nu se rnai dezvolt& ci putrezesc acoperifi de o peliculi rnicoticl albi. Indepartandfoliolele pergarnentoase de hvelis se va vedea gatul bulbului brunificat sau alb-pufos. Dat fiind ca boala este contagioasa, bulbii vltimafi trebuie idepirtafi trnpreuni cu ISBN s7
I
Orl
U!
flaueld !-Fasa p p ! agnlos
a n o p ap !u+urau n-es (mom w c u ! 3 WFP ) . . . I
n-es aqp: *nu ug aqeq auqd ru depose !JE%U !up UIJ audqo a w d as p&p a$+urw 0 -&pj !4 qwuaureuro e q q '~nryep -"En !$rep ' ( V J d q ~ V S ) v s !$ ( e p l d u r e 3 ) nalodop '(m.v) Pumml-pe a w d m l s a s e u yp1os~@ -areapatuq n ~ m u y a a e o d =vqurn
* mruw
A
- q O S JOIazeJ
~uaueuuadasndxa luns apog q "e;lquJ" UL m m w = ' o z n e P T -aid '*c)n! ap JOlao==!w UJ luapxa as ~ e p ~ s anzopu ed ap apold - ! y wmoz pqum a1 e nnuad q euqi a+! UIJ 3sa~ogu~ b!u~a capun3sauarad a l y d JOI p n ! uj -nd ~d un n v . ~ d p ad u nq E a d d a y 6 '!JON ap J 0 P l - S a@ -ruryuadrad n-es I ~ X 10611 m y t u o p anunsucx, apuaur -?P 1U"S 'm S 1-01 aUrr%unlo ne atadman pun s apold - z d wrmn m ~sa,eul ' ~ rg p -ap ~ u n aseomadse .dw ap uamp - m d w u -9 0 P W ~1Z""ItI QIe Fur - Tq!- ap'IUD 021-09 aP mUTdlW! -$ad q m w a ~ w ~d ~ a l 101 n d .r euqi p m =@A pum)red -oap 'enqns !ydpl ad ~ q d h a aus n d s ~luns !ialre~d!-nu 'pq!sod a m p a =elmy a y d . a ~ q~au!qp pur JOT .apada~p~ ~p$aueld amq danumy w nnuad pp~ p~ -an r w d u m 3 ednp ap ! m a d UL @J?!U!J3 d ~ y 6 'apedarpnmas -un51 el&
*&"
.
.%un[~
qOS
l
p
~
ap
'(=JSL1-I) n!me-uaq@ !Jog aP103 @OX" P!m JY'(ur 2'1-8'0) a4@ q d w w uog ale - u m q w p!os :loppad w o p u & ~ u d w UL w ap enadsap a u a ~ ! P p!os yop p~ Laurcn t q .npndmd-uxr .le&mp o ap JO - p x a ul am1.10~ u n us a q p p
-
I , Lrm regal
Gridinzrit iscusit
I
Toamna, amp&* kl$i mari, siin3to$i, tari la pelpat. Plantafi-i cat mai curdnd posibil.
Soare deplin. Prefer3 locurile tnsoritezcalde, ins3 umbrifi-i neapirat tulpina.
Nu cumpikati bulbi zbdrcif i, mucegZit$ sau cu vtirfurile deja incoltite.
0 Sol cu humus, cu b u n i p e r m d t a t e . Se dezvolti optim i n soluri u p r gcide sau calcaroase, afanate dar nu prea uxate.
D a d le culegefi pentru a le pune Tn vaz$ M a t i doar o treime a tulpinilor, altminteri in anul urmPtor crinii nu vor inf lori. 0 AvefC grijl ca anterele galbene s% nu lase urme pe haine, deoarece polenul se cur&$&dificil.
I
@]=ire
tor mu1
I
TOAMIHA
nslwvm
Plantaro Dupa ce La$ cumpfirat, plantati &t mi repede hulbii crinilor regali, deoamce se usucir foarte upr. h i n t e de plantare a m adanc solul, iar ln solul compact amestecaP nbip. Mukii zona rMHcinii cu compost ~i h z & wcat
Ptot#fSe-
~~ Proteia$ plantele proasp3t lnfrumitecontra fngheului W u : acopr@i-lecu un g h i i de diimiuni mai mari (st&nga, @). Udafizona radaciniiin perioadg de cre$ere pe vrerne &secet%.
M * @ m
I B IMP ABIlW SRL
Mukii solul pentru a-l pktra mavin ~iplantdo eipoata asi. mila substartple nutritive. Legs$ tulpinik bake de tutori. Dup5 Tnflorire nw mi miplantele.
W P M - 10-085
I Plant3 rezistenta. Cele mai mari daune pot fi cauzate de ~oareciide &p. Pentru apirarea bulbilor folositi la plantare co~urispeciale de plante sau csptu~ifigropile de plantare cu o plasa deasi de sdrmi. DHunBtorii pot fi tndepartafi ~icu bile contra moliilor.
ISBN 978-963-860928
ap qmnrr qns rfn3sosoun3
Niacin toides
GrZdinZrit iscusit
I 1
APROVIZIONARE -~ in septernbrie sau octornbrie, wmpL@ M i mri, dn@ mi.
.' R I ~ V A R A lngrgit-e Udafi pe vrerne de seceta persistenti de prirnivara. Mukifi cu compost solul in jurul plantelor Tnradkinate. VARA -re si divizare ?nde@rtafiflorile trecute (dreapta), daca dorifi sa evitafi inrnubirea prin seminfe si nu doriji si colectafi serninfele plantai. In vederea reproducerii, vara scoatefi din pirnhnt cu grija cu furca de dpat tufele bitrdne, divizafile ~ireplantafi-le irnediat.
-
IMP AMMP SfiL
e Penumbra, umbra. Sunt ideale locurile racoroase cu un aer cu con$inut mare de urniditate. a So1 cu humus, reavin. Prek r i solurile usor acide si mmsM, mi dm prlMvara, umMtme mre.Solul argibs cu R corespunzdtor.
TOAMNA S d n a r e si plantare Colectafi seminfele rnaturizate ~isernanafi-le irnediat in gridina, direct Tn b r a t On sep tembrie sau in octornbrie, plantati bulbii la aproximativ 10 crn addncirne, la distanfe de 15-20 crn.
UUIDII nu sunt consumafi de ~oareciide camp, din acest rnotiv clopofeii alba~triise pot planta si printre speciile periclitate.
Speciile pure se inrnulfex in locuri optime deseori prin autoinam4ntare.
Putrezirea bazei bulbilor este o boala cauzati de ciuperci, ce se rnanifesta prin leziuni pe bulbii. Pe bulbi se forrneaza zone negre, putrede ~ibulbii abia daca rnai dezvolta ridacini. Distrugefi plantele infestate. in locul cu pricina nurnai dupa cel pufin cinci ani putefi cultiva plante cu bulbi.
Grildinilrit iscusit
frunze, pentru ca planta d depoziteze energie pentru anul ce urmeazl. leziuni patogenii pot pltrunde ^m interiorul '-ulbilw.
De indata ce apar prirnii lastari, fertilizati solul cu fainl de coarne sau cu Tngrlslmint ce stimuleazl Inflorirea. Tsiafi florile ofilite 00s). Patrafi frunzele ca
optim solul nisipo-argilos; in solul compact bulbii vor
stoca substante nutritive. Dacl Sn ca-fivaani lalelete nu rnai sunt la fel de frumoase ca initial, stoatefi bulbii din p l m i n t dupl retragerea frunzelor, curlfafi-i si pls-
TOAMNA Plarrtafi bulbii In grupuri in
POI permeabil, fertilizat cu gunoi de grajd matur, la
rn
intotdeauna flori mari, cumparafi $iplantafi Tn fiecare an bulbi mari, noi.
odhncirnea de 10-15 cm $i distanfe de 15-20 cm.
micoze apar pete inchise ~i semnele putrezirii pe tulpin bulbi ~i pe frunzele solzoasc. Frunzele se ingilbenesc ~i tulpina se ristoarna. Distrugefi plantele contarninate ~i nu plantafi nimic in locul lor tirnp de 5 ani.
ISBN 978-963-86092-81
M+
Spectacol floral trirziu a t e lalele reprezinti o tsanzige pestrig de la dorife primivari la cele de vari . -,
fn&oriiilor de p~~ gold keep Suikopii lor $in @id caselor de la pr5 b d e z e , resp&v en*. Florile lor, de o f o r d ovoid gragios, sunt foarte mari gi sunt compuse din pse petale. Sunt dispuse pe rulpini puternice, iar tn wdi sunt faarte durabile. Faza lor de "&orire este lung& p u h d dep@ichiar si o ~ a p t h b a . ~ekdadade inflorGe este cuprind h u e mai si iunie. Exist5 nenurnbte soiuri cu o singur5 floare gi o mul+ne de soiuri cu mai multe flori. Soluci de inil$me mijlocie (40-55 cm)cu o siqm5 floare sunt urrn2toarele: ..$&bet" albcrem, cu desene ropii, ,Union Jack"alb, cu margini ropii, ,,Shirley" alb-crem, cu margini purpurii, ,Priicess Rosen gdben, cu margini portomlii, ,Dillenburg" porrocaliuwiu, ,Palestrinan roz de
.
r
I
.ha.,,
-
ACCESORII: P bulbi de ialea R plantator P nirip O fSini4 de coarr R befisoare Cl material de xoperire a solului R foarfece de gradina
I
,
I
-1$
t
I_'
.
I ,,wk&?ower% aoi cu A&
mid*
somon De fond verde, ..Row Wiigs"roz, cu mijloc hb, ' ,Firesiden galben, cu desene m?ii $i ,,~reuze' violet-intens. Soiuri ?nalte (60-75 cm)sunt urrnPtoarele: ,,White City" alb, ,,MaureenBalb-crem, cu inflexiuni brun-pal, ,,Magiernalb, cu margini albastru-violet, ,Golden Harvestn galben-lh&ie, ,,Temple of Beau$ portocaliu-rogu-sta&jiu, ,,Kingsblood ropu-eniu, cu margini ropu-stacojiu, ,,Advancen rop-stacojiu, cu mijloc albasuu $ ,,Queen of Night" purpuriu cu idexiuni n q e . Soiuri cu mai multe flod f. i d ,t i i : 45-64 cm)sunt
,, ,,Union Jack": un soi alb-mu, cu flori mar;
I(
Soigalben alzturi de floarea de nu-mi-uita
1 ,Berliner Weisse" alb, ,,ModStyle" alb, cu desene roz, ,,Mamasangalben-auriu, ,,Orange Bouquet" portocaliu-rqu, ,,Red Georgecte" rap-aprins, precum gi ,,WaMower~lalea cu t u l p a viguroasit, ro~u-mahon,cu interiorul florii galben.
UNDE SE PLANTEAZA? U e i q l e cu fnflorire M e d bine plantate fn fnma$uni de cel ~ u r i ncinci exemulare. lalele pot wnstitui o tranzi$e h perioada de pa^ ce dur& la deschidaea florilor de wrii Nu le plantaF; ins2 k +de, deoarece frunzele in reagere pot constitui o pri-
In vas sunt aspectuoase in ~rimulr&nd soiurile de r n f ime mijlocie 8i cele cu mai multe flori.
I ligte ~ ~ b w k m & @ b
1
Sulit flori b i e d e aspeccuoase panselele & floarea de nu-m2uita. Dinue phrele cu bulbi se potrivesc bine cu lalelele anemonele (hemone hortemis), hiacinmida (Hyacinthoides hisp a n i d rnmcari (Mus- LzifblimJ7 viorelele ( S d a #-a=talg gaben-auriu (Alfiummoly). Put$ crea un ansarnblu vegetal minunar dim lalele pi diferig arb@. Florile par a s&teia ?n fip hndalului htunecat a1 tisei japoneze (Taxuscuspidar-a ,,NanaS), iar soiuriie violetinchis produc un efect deosebit in vecin2tatea colcvi+ei (Kolkwiaia arnabilis) cu flori roz-deschis.
I
CARTEA
GRUPA8
81
Gridinirit iscusit
L
dezvolti bine ~ii n penumbra. Nu cumptirafi bulbi r r ~ ~ r f , bulbi oferiji la ofertele de
c i i n faza de boboci, cAnd cesta prezinti deja culoarea efinitivl. inilfimea apei Pn a n u &@pas& 10 cm.
lipsit de a p i stagnanti.
magazie.
pi
L. -'-
.
an U Y -a .,.orUl
D 1 l ~ l g ~ tot ~ll~~
PRIM~JARA Fertilizare gi ingrijire -
Toamna, plantali lalelele in grupuri intr-un sol bogat in substante nutritive ~icu buna permeabilitate, dar nefertilizat cu ingr8samdnt de grajd proaspat. Adancimea de plantare: 10-15 cm; dirtanla din
L
-
De indata ce primavara apar primele varfuri ale frunzelor, administrati lalelelor ingra@mAntde stirnulare a infloririi sau flina de coarne (stiinga, jos). Dupa inflorire, indepirtati paqile vegejite, dar lasati frunzele intacte, pentru ca acestea sa se retragl de la sine. Dace dupa doi-trei ani scade numarul florilor, dupi retragerea frunzelor extrageti bulbii din pamAnt $itoamna plantafi bulbi noi, intr-alt loc, bogat in substante nutritive.
8 IMP ABIIMP SRL
W42-10-091
T
pfantefor
I I
.,,,
1
P,. JI cenu~iu provoaci pipernicirea listarilor. Pe frunze apar Pete cenusiu-~ters,frunzele se deterioreazi ~ire gluresc sau se decoloreaza la VATfuri. Florile par a f i ciupite de virsat. Extrageji bulbii ti
---
,distrugeti-i irnpreuni cu ~imantulinconjuritor.
I
L
ISBN 078-%3%6092-8-1
RUPA 8
Specii sifbatice de brhdupi Covor pestrit de flori de primivari I
r'
I
covor vesel intins.
Pn categoria brbdqelor inflorind prirnivara se pot distinge brandugele sllbatice 8i b r h dqele de gridin%.Bhdugele siilbatice tnfloresc la ince~utul lui februarie, rnai devrerne declt brandqele de @ding, dar sunt mai m5runte. Sofranul iliric (Crocus tommasinianus) foarte inddgit, are de cele rnai multe ori flori de culoare violet, in forms de panie gragioasi, gi antere galbene strducitoare. Soiurile sale violet sunt ,,Ruby Giantn, ,,Whitewell Purple" ~i ,,Taplow Ruby". Sofranul cu centrul florii galben (Crocus sieberi) are flori mirunte, rotunde, de culoare violet-deschis. Sunt recomandate soiurile sale ,,Fireflyn gi ,Violet Queenn. Flori galbene are gofranul de Ankara (Crocus ancyrensis), gofranul brocat aurii (Crocus angustifolius) gi gofranul
I
-
m
P h t a f l toarnna tirnpurlu. Data doriti &iplantati bran-
1
m
dqele sub arbarl, anterior prescirag sub ei o mSnB de 'ingr&$rnPnt artificial.
fn c o r n p a plan& Emnuus hyuoalis
Balansa (Crocus balansae), al d r u i soi ,,Zwanenburgn infloregte foarte Pndelungat. Florile albe ale gofranului cu flori duble (Crocus biflorus) sunt ornate in exterior de dungi purpurii. Este foarte aseminitor gofranul brocat argintiu (Crocus versicolor), cu flori albe gi nervagiuni violet. Sofranul italian bicolor (Crocus imperati) dispune de petale de culoare -galben-crem gi purpuriu-violet. Este extrem de pestrif gofranul tirnpuriu (Crocus chrysanthus), ale d r u i soiuri se gisesc in corner[ in diverse culori.
UNDE SE PLANTEAZ~? Plantaji branduga sllbatid in acea parte a gridinii in care se poate extinde nestingherit. Suprafefele de gazon rarefiat dintre arborii inalgi, nu prea dengi, constituie un teren ideal pentru dlbaticirea acestei plante. fn g d i n i l e alpine sau la poalele arbugtilor gofranul se
$ o h d ,,Fireg."
N
end Borii de culoaregillbeni
davold, de asemenea, excelent. Plantagi-1 intotdeauna in grupuri nurneroase: astfel micile flori gragioase se valorizeaz5 excelent.
Alituri de planta Eranthis hyemalis gi ghiocei (Galan thus nivalis), brindugele sdbatice k c parte dintre primele flori de primivad tirnpurie. Putegi realiza o compozigie parhrnati, plantind aceste flori in grupuri mari formate din plante intercalate. Iarna, aceste ansambluri de flori ofer5 o privelipte rninunatii sub arbugtii cu rarnurile golqe, dar gi in faja coniferelor ori in gradinile alpine, printre plante ve~nicverzi formlnd un covor vegetal, de exemplu aliituri de lirnba-rnarii (Iberis sem-
pervirens), p a v z (Stachys byzanrina) sau aubrieta (Aubriera x). Aceste companii florale arati minunat gi sub arbugtii verzi vara, acum cu frunzig impurinat, precurn ciclamend ( ~ j c l i r n e ncoum) si spbzul (Helleborus x).
5
_.
-
2
I
Nu taia florile, pentru ca plantele sB se poata tnmuifi prin diseminare.
S o h u l brocat vgioriu
-
Afhafi d u l cu fiura la adancirnea de ?5-20 tmf @ Pnfigerea v&'tzaM b sol a %J@4 apoi prin migarea &&rag$ Wh teia.
I
Primsvara devreme, Ind partafi cu grebla stratul gros de acoperire, pentru ca plantele sa poatz r%ri
CARTE
Specii sdba tice de brhdu$i (
- - .---
GRUPA 8
82
Grgdinririt iscusit
6
$ulbi tari ~idrnogi. krviciile del Pvrare la domiciliu ofera deseori cun sortiment mai bagat decfrt nagazinele de horticultura. @ Nu cumparap bulbi moi sau pe care se vid urme de tiieri mu loviri, respectiv bulbi deja
Y
Aceste plante infloresc cel mai abundent in plin soare.
So1 cu buni permeabilitate. Solul ideal este cel nisipos, uSor acid. AfSnaJi prin adaos de nisip solul foarte compact, calcaros.
Se Inrnubesc cel mai bine prin seminfe. SemanaJi brdndu~elesilbatice ?nsol nisipos, acoperiti-le cu un strat subtire de nisip ~imentineti-le in umiditate constant& BrBndugele srilbatice nu trebuie divizate. Dupa cdtiva ati fmmeazi colonii dense.
~ngrijiretor an uf TOAMNA Piantare @ ferti~izam Plantafi brhnduge silbatice toamna, cdnd solul s-a rzcit. Plantafi bulbii Dn cuiburi aflate la distanfe de 5-10 cm, 'I la o adancime de 5-10 cm. - Acoperiti stratul cu frunzig I uscat care Ti protejeazi gi le fertilizead solul.
f
PRIMAVAWA lngruire g fnrnu@ire
-a*
Brdndu~elesilbatice sunt extrem de nepretenjioase, abia trebuie hgrijite. k $ i dupi tnflorire frunzele asem6nStoare cu iarba s i se retragl, pentru ca bulbii s i poati inmagazina substante nutritive. Du@ aceasta pot fi xqi din Nmdnt, iar prin recoltarea bulbilor mici planta se poate reproduce (anga). Se pot colecta gi semiNele maturate In vederea semanlrii lor toamna sau primivara urmatoare.
I
I I
Daca planta dezvolta lastari scuqi, care apoi incep repede s i putrezeasca, este posibil ca bulbii s i fi fost atacati de rnucegaiul cenusiu. lndepiirtati $idistrugeti bulbii infestati, acoperiji de Jesuturile cenugii, pdsloase ale ciupercii. Pe loc infestat, timp de cinci ani nu cultivati plante cu bulbi.
I
I
PLANTE CU BULB1
GRUPA 8
Mu1te flori parfumate din tr-un singur bulb
ingrijire simpla
&,
se preteazg pen tru flori Wate
hibrizi de Marcisus
CARTEA
Narcisa' hibrida'
GRUPA 8
83
Gra'dina'rit iscusit I
m CumMrafi bulbi rnari, deoarece acela~ibulb poa' Lzvolta chiar ~iopt flori.
83ar cumparati bulbi moi, cu mucegai sau cu rani. Verificafi m%nunfitfiecare bulb.
Soare, penumbra. k dezvolti optirn Fn locuri calde, ferite de vbnt, in apropierea zidului casei sau in fafa zidurilor de piatri. iu Sol bogat in substanfe 'nutritive, cu humus. Apa stagnanti provoaca putrezirea bulbilor.
Punefi la inceputul lui decernbrie bulbii de narcise tratati prealabil pbna la o treimt In nisip sau granule de argila ~i a~ezafivasul intr-un loc luminos, la temperatura camerei. Incolfirea bulbilor netratati prealabil necesita un timp mai indelungat.
) Doctorufplan telc
tembrie in solul arneliorat cu compost. larna, rnulcifi locul planGrii cu frunzis sau crengi de brad. Pentru forfare, transplantafi bulbii in ghivece la inceputul lui octombrie.
ferestrei, intr-un loc luminos, dar nu prea cald. Narcisele vor incepe sa infloreasci in 2-3 saptambni.
Taiafi f lorile ofilite (stsnga) $i lasafi frunzele s i se usuce, apoi scoatefi bulbii mai vbrstnici ~idetasafi de pe ei bulbilii. Plantafi-isau pastrafi-i pan2 toarnna intr-un loc ricoros ~i
Diferitele viroze pot cauza dungi sau Pete pe suprafafa frunzelor. Deoarece nu exista mod de combatere a bolii, scoatefi ~idistrugefi bulbii contaminafi. Deseori, piduchii de frunze transmit boala. Stropifi plantele cu solufie de sapun lichid-alcool.
I
PLANTE CU BULB1
I
Podoabele min una te ale gridinii de primivari
CRUPA 8
A
Florile deosebite ale diferiteforspecii de lalefe dbatice p&& vraj'a florilor silbatice.
-Wde st&&
(Tulipa ba-
keri)"doregte din mafiieparla:fn aprilie fi este halt5 de 15 cm. l a h l a W d (Tulipb80ra) hfloqre fn aprilie, are o Inid+e de 10 cm i flori albe, fn f o r d de sea, cu marl gaben.
Laleawl ,W" (Td@ clwiana var. duysantha) ? d o r q t e de asemenea fn apdie,
fiind f n d de ~ 20 un fi avbd flori fnguste, fn f o d de dopot, de doare &ten-auriu In interior ji rqu-tannin in exterior. Ideaua ur+ (Tuhpa &cerima) f d b qPn aprili, are o h-e de 40 a ji flori mari In hrmZ de tea@, de culoare q u viu, cu centru negru, fi prezind numaqi hibrizi.
I.dtiptit (Tul@ greidi) hPnBcyte de la & i d lui a$ep$nliEnmai*iareo f d + e de 25 a. Are flori ropaprins fn h d de dopot, cu cen-
ma'%="Laleaup pidd (Tulipa hum&) W l o fn~martie ji aprilie, av&d o Wlfime de numai 15 an.
La-
,,Kdi-nn
h d Mtiide 20 a. Florile Pn form5 de p i b e au reflare db crcm fn interior ji v e r d c - a l b 6 in exterior, pe fond portocaliu.
(Tulip
kautmanniaaa)Mloqte fn martie ~iaprilie gi e4oe fnad de 20 un. nuferilor, laleaua este de culoare aIb-cJem fn interior, galbed la mijloc rqie fn exterior. Dispune de multe soiuri ji mulfi hibrizi. Lpl-depidure(T* sylvesrris) Uoregte fn aprilie mai*q t e pAn3 la f d j h e a de 30 cm.Se remard prin flori parfumate, galbene fn interior gi venui fn exmior, flori la hoeput avlecate, mai t k i u erecxe.
UNDE SE PLANTEAZ~
Ase-toare
+
+
Lal-
bi&d
Lalelde dbatice ofe15 o privdipe minunat5 Pn gtraturile de flari pi de bod114formate din dte flori de p r i r d d fn g&i& alpine florile lor multicolore sunt vestitoarele pridverii. Pot fi dbaticite h lizlera &p i l o r sau pe p n . ~n~sauh~deftori inwlesc bakond sau terasa
(Tulipa w-
da) Moregte h aprilie, W@mea
ei este de 10 cm. Florile fn f o r d de stea sunt dbe, cu centru gillben. AL;rturi de lalelele sibatice culade Tudmmm (Tulip v a plante ~ xunde, care nu le a&afm-~31) 5flo2n &~ft& lldmsc.
~~
h ~ & f l ~ r i g ~ ~ s e obfine un contrast cromadt s ~ o prins wcierea lor cu cipionodom (C&ionodoa lm; liae) sau cu viorclde (S& siberia). f n ~ e ~ l i s e p o t &tura m d s e l e dbe n%hnte (NarLi- I$.
5
Primivara timpuriu ir rati in sd compost $i
,
ingrB@mantde stimulare a Infloririi. Du@ inflorire taiafi paale ofilite.
rn vederea inmulgrii, dw@ ofilirea frunsebr desgropa$ bulbii, spar@ micii bulbi c r ~ u fUJW~O~ l
c4mA
Specii dbatice de lalele
GRUPA 8
84
GrZdinirit iscusit
I
JbT&mna cumparafi W o ~$i i tari de lalek. Plantagi-i imediat sau p&st~iw ti-ilntr-un lac uscat Intunecoe $d' racoros. 0 Nu curnpLafi bulbi mucegaiti, deja Tncoljiti sau cu lnueli u1thaL
(@i'jiy1Pe
Soare. Ptantati lalelele tn locuri cu mult soare, pentru a lnf lari In permanent5 abundent. So1 cu bung permeabilitate, bogat ih substante nutritive. Solul ideal este din toamn8 pan3 primgvara usor reavan, iw m a uscat
tot
Dup3 ce vara lalelele silbatice s-au trecut, plantafi printre ele flori mirunte de vara, pentru a masca astfel frunzele ofilite. Lalelele silbatice pot f i cultivate si in vase voluminoase. Vara amplasfi-le htr-un b c WL
ul
I
ITOAMNA
Plantare si acoperirea solului Plantafi bulbii, pe cM posibil, imediat dupa ce i-afi cumparat. Administrati in groapa de plantare ingrA$imdnt de stimulare a infloririi. Acoperifi cu un strat de compost atdt lalelele nou plantate, cdt si pe cele plantate mai demult. PRIMAVARA Fertilizare$i cur8fare De Indatci ce apar listarii, incorporafi In sol cornpost $i fertilizafi plantele. Tngrigamantul artificial de stimulare a infloririi trebuie
w
dozat potrivit instrucfiunilor ~i Incorporat cu grija Tn stratul superior al solului (jos). Dup2 ce petalele s-au scuturat, tiiafi florile. Lasafi sa se ofileasci tulpinile $ifrunzele. Dupa ce s-au Ingalbenit, le putefi lesne smulge din pcimint. Tundefi gazonul cu lalele salbatice nurnai dupa ce frunzele acestora s-au ofilit.
:el mai mare pericol al lalelelor salbatice il reprezint5 soarecii de camp, deoarece roztindu-le bulbii, plantele se ofilesc ~imai arziu pier. D a d tn gradin8 e x i M rozatoare, plantali bulbii Tn plase dense de sarm3.
Caracteristica lalelei hibride Greigii o constimNe iEunzele decorative, cu dun@ maronii.
VARIETATI Laleaua Greigii este hibridul lalelei sdbatice Tulipa greigii ~i aparrine lalelele botanice cu inflorire tarzie. Tulipa Greigii produce in lunile aprilie-mai flori stacojii, p a r b a t e , dispuse pe tulpini inalte de 30 cm. Prezenja creionarilor longitudinale rogumaroniu pe frunzele gri-verzui, late, cu margine ondulats, reprezinta o caracteristid aparte a hibridului. Aceasta tr&kud a fost pastrata de majoritatea hibrizilor. Pe dosul petalelor galbene ale speciei Tulipa greigii var. aurea se poate observa o band5 portocalie. Soiurile sunt de obicei rogii sau galbene, gi, deseori, bicolore. Florile situate pe tulpini de 20-40 cm apar la sfiqitul primaverii. Petalele cu v2rful ascugit se vor deschide in locuri cu mult soare. Gama de soiuri este foarte la@. Cel rnai popular este soiul ,,Rotkppchenn (cunos-
. I I
Soid,, Yellow Dawn"
sunt: ,,Yellow Dawn" (galben cu roz-inchis, 25 cm), ,Oratorio"
UNDE SE PLANTEAZA?
Pot fi plancate & straturi ordonate deoarece se dezvoltii
r ornamental (Mdu
plantate alaturi de alte lalele botanice, vor asigura o indelunga6 primele infloresc lalele Kaufrnann
Ado;.
umed pbna cbnd frunzele se
Frunzif decorativ
Lalea hibrida Greigii
GrZdinirit iscusit
Cump&ra$ la Tnceputul toarnnei bulbi cirno~i,tari, cu suprafati netedi ~ilucioad, cu solzi rnaronii.
.
I
LUU cumpara$ bulbi mucegiiti sau Tncolfiti:
h -a
61
Soare. In locuri Tnsorite sau semiumbroase Tnflore$tede-a lungul a mai mulfi ani.
Sol permeabil. In special tara, daca solul este prea umed, durata de viafi a bulbilor se scurteazi.
fngrijiljr rut anul
TC3AMNa P&ntate $ MIriarea dului Perioada de plantare: septernbrie-octombrie. CATiva bulbi plantqiR ghiveci pot fi cukiv@i & prealabiltn cad. Timp de 14 dptadni tine$ ghivecele Tn loc rkicoros, apoi mutali-k in loc dlduros (dreapa,jw). Inainte de sasirea gerului fertilizai lalelele din gridini, astFel ca prin ploile de toamna ingrwm$ntul d ajunga la r&&cina plantelor.
Dad toamna nu a$ fertilizat solul, duH radrirea plantelor
Soiurile cu multe flori, plantate in locuri mici, vor produce multe flori. Pot fi plantate in ciubir sau Tn straturi mici. Pentru ca anul urmtitor d avefi din nou multe flori in grtidina, ttiiafi tulpina florilor uscate. Lisafi frunzele s i 5e
1
Milizafi cu ingrigmhnt pentru plante cu bulbi. Taiali florile uxate. Dupi Tnflorire transplantai R gradine laleldevexute R ciubsr. Nu 1-i bulbii si hcolpaxli pentru a doua oarii h ghiveci.
I
1
Frunzele deforrnate $iflorile cu Pete $iticiune sunt sernnele putregaiului cenu~iu. Deseori bobocii nu se vor deschide. Contarninarea rnicotici porneste de la ridacina si se risphndqte foarte repede. ktlaturafi $i nirnicifi plantele contarninate irnpreuni cu solul dir jurul acestora.
I
w, OZ-OL -qns UJ
%
Diversitate vast8 de culori Narcisa hibrida' lnflorqte lntr-o multitudine de culori, inspkhdpeste tot voie bunk
MiXrirnea corolei secundare larg deschise a narcisei hibride depQegte cu o treirne lungimea sepalelor exterioare. Soiuri albe sunt ,Frigid, ,,White Butterflym,,,Stainlessn gi ,,Pigeonw.,,Ice Follies" isi transfornii la deschierea florilor culoarea galben-deschis a corolei secundare in alb pur. Soiuri galbene sunt ,,Carltonn, ,,Yellow Sun" gi ,,Golden Auran. ,,Duke of Windsor", ,,Don Carlos", ,,Flower Record, ,,Professor Eistein" si ,,Sernper Avanti" se rernarcii prin flori bicolore: petale albe pi corolii secundarii portocalie. ,,Silver Standard are petale de culoarea sulfului pal. Nuanfa roz a corolei produce un efect aparte la narcisele ,Cool Flame", ,,Romancen, ,,Salmon Trout" si ,,Salomen. Sunt narcise bicolore cu petale galbene ,Binkien si ,,Daydreamm, care ewe de o nuan@ mai
deschisa. Soiurile ,,Ceylonn, ,,Sun Chariot", ,,Fortunen, ,,Red Devon" si ,,Ambergaten cu petale portocalii sau rogii se disting prin culori contrastante.
CE SE PLANT^ A ~ T U R I ?macrophylla)sau a zambilei
UNDE SE PLAN TEA^?
La plantarea narciselor respec-
Griidina Doate fi ornatii foarte divers cu narcise hibride. Narcisele atrag privirile deopotrivs fn borduri si straturi, respectiv in zona insorita din f a p arbqtilor. Pe terenurile cu gazon si la poalele arbugtilor rnai rnulte specii pot fi lasate sii se lnmul$easd liber, cele mai potrivite pentru acest scop fiind ,,Carltonn gi ,,Silver Standard. Narcisele hibride sunt foarte aspectuoase plantate gi Pn I5zi sau ciubere. Soiurile cu oetale roz trebuie plantate in penumbra. Proteja~i-lede arsifa soarelui de la rniezul-zilei, deoarece soarele le decoloread.
tafi arrnonia culorilor. Nu amestecafi diferitele culori, ci plantaji florile grupate potrivit soiului. Soiurile galbene se armonizeazii perfect cu lalelele rosii, rnuscarii albastri (Muscari armeniacum) si florile de numi-uita (Mvosorissvlvarica). ~oiurilo;bicolok li se p i t @si usor flori adecvate in garna bogata de culori a panselelor (Viola x witrrockiana), at&tin privinfa tonalidpilor contrastante, dt si in a diferitelor nuanre ale unei singure culori. Caracterul suav si grarios al soiurilor albe se evidenjiazii cu deosebire in cornpania florii albastre omfalodes (Omphalodes verna), a brunerei ckcaziene (Brunnera
spaniole (Hyacinthoideshispanica). Acestor plante perene, cresdnd la liziera piidurilor, li se pot asocia si soiuri de narcise hibride cu petale roz.
'
Acoperw bulbii cu pama Presati cu mina, udati abundent ~iaflerneti un strat de acoperire.
5
h g i lalele
indep&rtafi p&qile vestejite. Toamna, administrati plantelor compost sau ingra~amfrntartificial.
I I
C
GRUPA 8
Gridinirit iscusit
0 ChpSria'JI,d a d eSte posibil, bulbi mari. Bulbii cu doui vdrfuri, de reguli, vor avea doui flori.
Nu cu;np&r@ bulbi moi, mucegiifi, crapafi sau cu suprafafa vitamat&
(E
Ingrjire tor-an u l n
Plantare #i fertilizare In luna septembrie, plantali bulbii la o addncime de 10-20 cm, la distanfe de 10-20 cm. In solurile compacte amenajafi neapirat sub bulbi un strat de drenaj din nisip sau pietri~ fin. bternefi pe sol compost sau faini de coarne, apoi incorporaji-I In sol. h lazi ~iciubere, plantafi bulbii la o addncime mai mica (dreapta).
B IMP ANIMP SRL
.
Yara, marcafl locurile insorite de sub arbugi, pentru a $i unde va fi locul optim pentru plantarea ~i reproducerea narciselor. Nu Tndepartafi frunzele frminte de a se Tngalbeni. Pentru inflorirea urmatoare planta I@ obfine inci de alci energia.
A
TOAMNA
,.
Soa Soiurile roz prefer2 locurile i n penumbra, unde sunt protejate de dogoarea torida a soarelui de la miezul-zilei. Sol bogat On substanfe nutritive, cu bun5 permeabilitate. Afdnafi solul compact cu n. ' sau co .
l CuraJire~i divizare fndepartafi florile ofilite, dar lisafi intacte frunzele, plna cdnd se Ingilbenesc. Dezgropafi si divizafi grupurile de plante prea dense. Replantaji imediat bulbii sau pistraji-i intr-un loc ricoros pdni la plantarea din toamnl.
RO-P-02-10-067
ratarea frunzelor de narcis& se manifest2 pe marginea frunzelor prin dungi late, adlnci, de culoare verdedeschis. Pitarea este cauzati de o boala virotici, rispdndit5 de parazitul Meloidogyne incognita. Distrugefi bulbii contarninaji. Timp de cdjiva ani nu cultivati pe locurile infestate narcise. ISBN 978-963-8609281
B h d u p pestrip Pnflorgte cu d o d s i i p t h h i fnainte de b f i dusele olandeze cu flori mari. Un bulb poate produce chiar zece flori. Specia p& este a u t o h t o In ~ Peninsula Balcanid gi Asia Mid. Cele trei petale exterioare au deseori nervuri de culoare inchis5 sau sunt de nuan55 inchii. Frunzele tnguste, asemiiniitoare firelor de iarbs apar concomitent cu floriie gi sunt traversate la mijloc de o dun@ albii. Dupg inflorirea plantei, nu le i n d e p h i . Din sped a p u d au fost obfiu+ mulpi hibrizi. Hibrizii sunt de culoare alb-gdbui, galbeni, portocalii, albqtri sau violet gi sunt ornafi deseori cu un motiv sau cu newuri de culoare diferita. Soiuri galbene sunt urmE toarele: Advance" (partea exter i o d cu motive bmn-rogcat), ,,Cream Beauty" (galben-crem), .E. P. Bowles" (partea exterioG cu nervuri rop-purpuriu), ,,Gipsy Girl" (partea exterioad cu nervuri rogu-maroniu, flori mari), .Goldilocks" (fond brun-ro~cat), ,Jeanninen (nervuri violet-
albtrui), ,,Saturnus'"dungi rqu-fnchis pe partea exterioarii), precum gi ,,Zwanenburg Bronce" (oartea exterioarP de culoarea bronzului). Are flori albe ,Ladykillern (baza florii este purpurie), ,Snow Bunting" (partea exterioad cu n e ~ l rfine, i centrul florii de culoare aurie) ~i ,,White Beauty" (dungi roau-purpuriu pe partea exterioarii). La urmiitoarele soiuri medoming nuan~eleviolet-hbltrui: ,Blue Birdn (partea exterioG albastm-cenGiu, cea interioG albii), ,Blue Pearln (albastrudeschis pe fond de culoarea bronzului), ,Blue Peter" (partea exterioad violet-albkuui, cea interioa6 albastru-deschis, centru galben), ,,Princess Beatrii" (albasu u de lobelie, partea exterioarii cu nervuri htunecate, fond galben) gi .Skylinen ( albastru-deschis, partea exterioarii cu newuri violet).
UNDE SE
PLANT^? -
--
-
Bdnduga pestripg este una dintre primele flori ale primkerii, din acest motiv este foarte aspectuoasi in toate locuriie tnsorite.
Nu plantqi b h d q a intr-un loc ascuns al gddinii, acolo unde, eventual, florile sale timpurii nu ar fi remarcate. fmpodobi5i cu brsndqe m a de fapad& unde vZ vefi putea bucura deseori de florile minunate. Brhdugele produc un efect cromatic deosebit cultivate sub arbugti f n d netnfrunzi5i. hapi-le .sa se sdbgticeasd" in grupuri mari.
in compania sthjenelului albastru (Iris rericulara ,,Harmonyv) gi erantis (Eranthis hyemalis), cu flori de culoare aurie. C r e d o impresie de voiofie plahtad aliituri de ghiocei (Galanthus nivafis) sau hamamelis (Hamamelis mollis). Ob+nefi o @ de culoare p l h t i i , d a d asodafi erica (Erica carnea) de culoarea drnii cu brhdqele albe sau violet.
Presafl bulbii in @mint la o adancime de 5 cm, la distante de 7,510 cm, astfel acegia s2 ajunga la o adancime totala dc 10 cm in sol.
3
penuu brhduge un sol corespund t o r &at, ce le asiguri o via@ lun@.
--
CE SE PLANTEAZ~ALATURI? Bdnduga pestri@se poate asocia excelent cu alte plante cu bulbi, precum gi cu arbusti ce Pnfloresc timpuriu. Soiul ,CrBeauty" p a t e constitui o formafiune aspectuoasii de 10 cm i d ~ i m eplantat ,
Primavaritundeti gazonul
tot terenul. Soiul,,Snow Buaring"
Derulati la loc segmentull de gazon secfionat ~i batatori$i-l bine. Udati din bel~ugpentru a facilita inrsdacinarea bulbilor.
4
Grzdinirit iscusit
1 I
@ tump8rafi
ioamna tar& bulbi tari do brindqe.
@I&
hdhE m i d M.U v&l%m$laipu &#la
w-
6 Mutt soare. OeTnmulfe~te gi inflore~tenumai daci este expusi la soare tot anul.
Sol cu bun3 permeabilitate. Necesitl sol afanat $ipufin RMpos. Ameliorafi solul compact prin adaos de compost g nisip grosier.
Dac3 produce flori puffw, divizafi planta. De tndati ce frunzele se 'lngilbenesc, extrageTi bulbii $ireplant@di. Aruncafi bulbii bitrani, deshidratafi. fn primul an brsndu~a hflore~tepugin mai arziu.
I
rlocrorul plan relor
'RR
r k o r $i ~ htunecos. Fertilizati plantele anterior plantate cu ingr3glrnBnt de stirnulare a infloririi, in perioadele cu precipitafii reduse menfinefi umed solul din jurul plantelor. TOAMNA TARZIU Protecjie de iarn3 Acoperifi bulbii nou plantafi cu un strat de 5-7,5 cm de compost sau frunzi~rnirunjit (dreapta).
florilor, lisafi frunzele s8 se uruce. Plantafi in fafa lor flori anuale cu inflorire tirnpurie, pentru a rnasca frunzele ofilite.
I
Brandu~elei n floare sunt frecvent ciupite de mierle, carora fiindu-le sete sug seva din florile tirnpurii. Prevenfie: arnplasafi un adipitor de pisiri ~iavefi grijl ca tn nopfile geroase apa s5 nu inghefe.
Fermecitoare flori de pididure
PLANTARE 51 ~ N G R I J I R F
Pecetea lui Solomon decoreaza' locurile umbroase cu grafioase Aorii8i bace nem-albhtrui
Pe htarii fin arcuiri ai pecerii lui Solomon sunt dispuse frunze eliptice, cu nervagiune paralel5. De la subsuoara frunzelor, Pn funcjie de specie, pornesc cel mult cinci flori in formii de tub, de culoare alb5, cu marginea verde. Cu excepria hibrizilor, fructul fiedrei specii este o b a d negru-alb&trui. Pecetea lui Solomon u&Z
Plantare: prirnivara sau toamna, c'dnd rizomii sunt In stare repaus. Afanafi solul gi adiw gap-i cmpost
1 de
30-45 cm.
gfidmi mari sau parcuri umbroase.$(~ 1gonarum r Pecetea lui Solomon multi- ,,&hennephan") an flor5 (Polygonarum mulufloa g f i m e a de 60-90 cx Icrllrile Iumir rum) prod& 3-5 flori pe o tijg lung5 ce pornqte de la subsubsuo frun suoara fiunzelor, indjimea d t e patn ri, n acesteia atinghd 60 cm. tora poate arlnge ta Cea mai padurnat5 a t e a se dezvolt5 repedt@ da-cocopului (Polygonarum tufe mari gi dese. odorarum), cu flori gra~ioase~i ind~imeade 3 0 4 5 cm. Specia UNDE SE PLAN E ,,Variegatumn,cu indgimea de 60 cm, are fiumoase frunze cu margine alba. Solomon se Impune cel bine phntad in grup. Speciile inalte sunt nespus de decorative
+
7
S E ' P L A N T EA~ ~ T U R I ?
q&+;TI .pb~te'fi k,.a-, lui Solo -dt~
~ntatialsturi de %&be plante de pgdure. Plantiind-o PmpreunH cu ierburi de p5dure ~i ferigi, vegi obrine o privelite verde, cu aspect diversificat datoritii fiunzelor de forme ~i mikimi variate, Pecetea lui Solomon plantatii d5turi de flori dbe precum astilbele ,,~eutschland"(Asrilbe japonica ,,Deutschland"), tiarela umbd sau penumbd, pecetea (TiareUa cordifolia) sau lui Solomon se Pnmulrqte q o r . anemonele (Anemone sylvesrris) In straturi de flori confer5 o noti3 nobilii peisajului. umbroase va atrage atenria, Florile albastre scot in eviins5 ofed priveliste aparte plan- denr5 culoarea crem a florilor tat5 la r5dPcina arborilor mari. pecegii lui Solomon, asfel de In penumbrii, in apropierea plante recomandate fiind bhcilor din griidinZ, puteri saschiul (Vinca minor), savura parfumul varietiigii ~ o a - ,z~!ppo~eii ~. cu frund lac5 7 : ~ da-cow~ului. p pa nu la larifolia), hi$tinA
toides (Hyacinthoides nonscripta) ~ivine~ica(Ajuga reptans). Florile rogii asigud un ton cald si in umbd. Frumoase plante ce se a s o r t e sunt ~ degetarul rosu (Digitalis purpurea), xren!elul (Geum x) fi crinul de Ire (Lilium marragon).
Plantati b m i i cu mugurif tn sus gi aranjati ridacinile. Acoperiti rizomii cu un strat de 3 cm de pilrnant, apoi tasati-l puternic.
3
a
'
Peatea lei Solomod muiri80ri
Facefi pentru fiecare rizom un gag adlnc de 5 cm ~iwficlent de lat. Distanta dintre radacini, h funaie de specie, s3 fie de .
2
5 Laug
plantale % se retraga, folositi pentru fertilizare doar compost, iar toamna rnulcifi solul.
UdBfl 4 FNm grosimea
ahndent. Acoperifi lacul plantarilcu un strat de cu de 5 em fi p85tt-41umiditatea tot tirnpul sezonuhl,
Pecetea lui Solomon
:
GrZdini'rit iscusit1-
Cump8rafi toamna sau primzvara timpuriu rizom'i 1 turgescenfi cu multe ridicini
,
Penumbr8-urnbr5. F e d reavin suporti dteva ore de ware.
1PlGlrile consumi3 kudelc
plantei, fi ,seamHnln seminwle nedin~rate.
Fiecare parte a plantei este ugor toxid. Nu Ilsafi copiii Tn spropierea plantei.
7octorulplan telor
/
4
I
/
Plantali rizomii. Dup4 ingilbenirea frunzelor, separafi
In vreme uscata udaji planta pentru a se dezvolta kumos
rolul b strat mai subire, la cele tinere in strat mai gros.
nu va aduce flori frurnoase.
Plantag rizomi sau pufin mai tarziu plante tinere. Pe Pndati ce apar I3starii noi, separafi plantele prea dese. Pecetea
Melcul de llvada provoaca fisuri cu margine zimfati ~i las8 urme strilucitoare pe suprafala frunzelor. Dimineata si seara melcii pot fi adunafi foarte u8or. Cu var sau rumegus proaspit pres2rafi cercuri de proteqie i n jurul ~lantelor.
I
A
PLANTE CU BULB1
GRUPA 8
Flori ce f n h s c pini toamna
rnDalii cu flori simple A
-
Dalii cu flori simple L.
%?+>
Griidiniirit iscu
I
LUMINA SI SOL Cumpirqi tuberculi rnari, tari, plante i n ghiveci, stufoase, cu frunze verdeinchis, sau serninfe.
Nu cumpiirafi tuberculi rnoi, atrofiafi, putrezi sau cu pete, respectiv serninfe vechi.
PRlM&ARA sem&ma'*m fn kbruariemartie semihji daliile mignonTn d. De Tndat2i ce wlul derine racat $ cald, afanafl straturtte $ amestw' MrnSWl a campost Plantqi tubed1i la hceputul. iar riwdurile la mijlocul lunii mai.
I
TRUCURI
Mutt soare. ?nflorefle abundent Tn locurile calde, expuse la soare.
Melcii pot manca rasadurile intr-o singurB noapte. Asezafi garduri trnpotriva melcilor garduri sau capcane cu bere. Daliile mignon crescute i n prealabil din serninfe sunt sensibile la inghef. Plantafi-le i n gridini doar i n a doua jurnitate a lunii mai.
So1 permeabil, bine fertilizat. lnainte de tnflorire, fertilizafi solul cu TngrigmAnt cu continut de potasiu.
TOAMNA
-#
brd-
bib DU@ sosirea primului hgw xoat@igj. curImi tuberculii, q o i qea$-i ?nnisip sau turM ~ipiishati-i h loc wscat, k r i t de lurnird $ Onghej. Prirnhra urm&tace p i m i t W i i
din MU. I
1 @ IMP ABllMP SRL
RGP-02-10-C52
Dalia este deseori atacati de plopnife. Locurile i n care acestea sug seva frunzelor devin maronii, apoi se umfli, se rup $ifrunzele se ciuruiesc. Verificafi plantele regulat. Dirnineata devrerne adunati d i u n i torii de pe dosul frunzelor.
ISBN 978-963-860924-1
I Ilt-7 Galtonia PLANTE CU BULB1 -
r T l,lCl
,
Clopotei de vari I
C
I
-(ap -u?o J ~ A I ~ E J ) Iauapo In3eur nes (s!gytmads m u m a ) !au - m o p -!a31a3 n~duraxaa ~ d w s 'npndtuy m m ~ pupopt d auwd ~ o p n e l dp![a~Sa~ aurln UJ aFo3 a s e q ~ol!$eds eanl
JlJ!U!1lRllS LITl eaJ3 10d apmW8 a p u z !sou n. p p o v -a~!~adme ap nes l u a m -!wdurme ap a~ueld~ d a p~ aps lod a m &auaad14 a 3 n w !IOU aseolaurnu n3 epose a ~ m da s
I
-
@PB@W
all
I
-MY
t i ~ a ~ m eqpu g ) nes (snleuu+q ap eyp@ uj nes p!ur ~ u !up r -gfi UJ 'a1w1d nes !a11 a l p ap !un!ieur~oj UJ Y E A ! I ~ ~alsa p e p IwnuraJ ap oh tzmaurase '(ELU!I!JE~ ti!.rtiynqq) ap alsa mgos pnueld ' ~ P P anol!soJ!ur d!qp '(snptiqEs sny 'JOIunp!z €59UJ S! w 'asIrplq ' p ~ a r %u r y n d un p q w u r a -MIOAUO~) eJnq1oA '(wnau!Sti~ ~ nt PJOPPJ~S '!u-pupdgs nned ap a u m eu!p - 7 d cun!yq) !nlad~eS-pdw dy ut ~$uap!m UJ m a p x a say - ~ ~8s q o p o d u .ar~qurazdas r~ ul 6(vn~tid ~1a3ti._lu) apun3s alaign anolpurJaj 'aq@ a@sapJoId p q d a!p! u p lsns q soj ap A=! .!n~mm1s -ms p!rpsap as !S aur@unlun 5 <(snu!.ra ti!yaqg) e!laqol ' n ~ d -waxa a ~ d ‘sunup s ap punds p301[!w ul e!uo1pz8 ap pndnr% ap eaunyraunp Sune al!Jold -aJm !J do3s !naa3v -sorusadse 'kq@a n o p s ap '!ppud alp" !cur !imueld a u d !aiodop-!JOU 01-02a l p n3 a p ap !mu ~ u axp m a s ul; 1 n!y p u n 'prreu '@~u"JUJ g#tz!ln anoU p m a ad 'ur ~ ' ap -o!sa~dur! mur@un1n3 al!u!dp $ m m ~ da a p o q apnrlms 9 p!pp as JOI ln301fiu1 u!a '1n3a~1 na-s 'npndurp en^ p u r ~ o g u ~ -aur!%n~ un 05 19 aur!b~ur3 g 'aua~adapueld eiap p w 11nw 1m ap 'aia?n%un~ ' a ~ d q punle WOI m3alap galnd FA p ~ ~ q p - a p azunJj ~ a n ssa~:, !nur ~ p . r es o ~eanopualds UJ - q ~ o s u ~ ~n!~uaw!pap 3 s !!qpq U!a !S p p 301 Un p!!XDU E N O I F 3 -!u!pp% UJ geAnp3 i u a m J j mw em p d s alsa ( s m U K ) ' p m
~~
9 u m ) BSape p ~ e t )
-I&ap luaj 301 un-JIUJ !-!impodap S! ~ v r u e du p !q - p q $aleox ~ u al!un@ar r 'alwsn p n w TS S!m~jn3 !-fl!~adox UJ . a u a a m a p u r afauoz y nes nes 10s u ~ ~p q p !-$~IEo~s q ?pv1q am03 m ru UJ Furnu p a ! a1Sapfapwdns ' e m m L 'un 5~ ~ u r n uap eaurfl~uj a%ue apads psmv Jaq!l Ja= UJ .JOF!T!I PITIT -apqma~dasuj y q d aqn! aurhd-b. .pns ap ~ l W 9 pu!ua~o~d'la%el mqeau[m u!p muauras ap rede !nuaA
F+J
*"9rp"9rpar% ap !JOBaqqaIa3 a 4 q ~ tt!,pq d _pmrnar as !apa@gp laiodop ap yu.rq qns at~urnjnd a p o ~
CARTE,
Galtonia
0
Primavara, cumpsrafi bulbi
GRUPA8
90
Plin soare. Se dezvolt2
Planta se poate reproduce
rnenfinut vara usor reavsn.
plantafi-le I n strat. Vor Tnflori
multe tulpini florale.
Nu curnNrafi bulbi mucegaifi sau deshidratafi, cu
uxate 00s). lernati bulbii in loc uscat, intunecat, ferit de ger.
Dupe ofilire nu mai ud
dgunatori n u atlaca galtonia. Noaptea melcii rod Itistarii tineri, rnai tdrziu frunzele, lLs8nd gauri tn eel. Proteqie: capcanl de bere, gard contra rnelcilor. fn caz de invazie rnwivl, adrninistrafi granule contra rnel-
ISBN 078-963-86092-8-1
U? 'w,
s t s L 8-8 R
nes ueAear glqurnuad f l e ~
alp!-!cur
.]
'LUJ
st'-0E
ap aiue$s!p el unwo3 la, ad Je! 'w) ~ 2 - ap s ~aiu~s!pel ue>!Jawe BUeq ap ~nlaua!uns!ieJueld
ap (s!~~sn@de q ~ p 3 )Inpp-ea3 -p!"s!JJ"@~ qp3) eqp e p p u a [ q s ap !Jnqp $mueld .asupxa FLU eu!pg~Sap !~ruel !f 1E!lj3 3 Z O Ul ~ U l J O j S U W l aleod p p q ap p l a u a ( q ~ s !S suap pmutu p a p m nlqmesne un VaurJoj p p q ap lnlaua[ups < ( s n m psn~cnv)
I ~ ~ eLa ~ Ud apumxa as nu e ~ u ~ u a d 'a~ueldap !ln$o3 ul eammld ypueuro3al a m 'up fun -!s-mn, =P J O F l I n m UJ .auxarA p n 3 s uj ~ s a p u ~asd az ~l -umj ap al!un!Jeuuoj !31y -ur301 11nw la3 ap eaurpqpe n3 ade ul '~ol!mp~dj n k n ~e-ap ~!13adsar 'rol!~n3e11npw ad ap aseol -vom alauoz ul anllohzap ap a!uppd !!lpucn ap aunds!a .eu!p~% ap alspnlm a p i q q arappa~d n:, lepueurmal a l q 'erolme ma!do~daui nes ade ui sournrj !em la3 a l b ~ =.epwum ) amalto n3 a[!~n301a1eo1 ul yjo~zapas a m
.aseourny !muau n3 a ~ n q r \ a ~cu!w~m-nPo~ d apoU apspn3arm luns !I c'w!sa~~ay" !nIn!oS 'aleoleuwe lolapad !!w!%unl raelgurn[ ]pap ne nu anara a p p a d
-unqe u!p podwo3 la u? !je~>nl - a ~ d!5 lnjos !jeu?~v.n!~ndu!$elen -gw!~dnes !auueo~ln$nda>ui
e-s JT JON ap m!JaV u~ p e q p eluejd o a m (~o~cn!sran s!31) m ! ~ a m~npua!qg " ' 3 0s Furnu ap aur!lpul o p u p 'sp!d !os un nsa joquaynax & L 'qp ~ !S aplaa ul n a u n p p u y 'aseoru -3adse 1uns "e~e%a!n~" !np!os alazurud ' ( U ~ ~ aa~old") l d JI~OAUJ !JOU n3 [nun ~ " a d n ~ c(ueqr) r u a r ~ q p!os un ps!q .n!lne -uaqpS cpeur!log are "uaanb uaplo3" P!OS 'n!paur-uaq -p%anoln3 ap pu!y " p l & u a % ~ ~ ~ S! UuoJnagufd-uaqp% anoln3 ap 1uns~aSl1aj~@d" !S *!!pn1segu apJn!oS .a@u!S!ro !apads a l ~ o p ap 3 alpaj!p poIn3 ap NOH n3 'alaro!laure !ln!os e m l p p e q ap epads ap ~ e f ui e %~n1n3
T
Grainirit iscusit
I
TRUcl JRI a Prirnivara sau toamna, cumpira$, daci este posibil, rizorni in container.
A
l Soare, penumbri. ?nflore$e cel rnai frumos in bitaia deplini a soarelui. Plantelor cultivate in sol uscat le este rnai favorabili umbra.
L h mir h m h WPa
k@m#
jBceqtiig sii nu fk uscati, mi MU lipiciqi.
I
I
l So1 reavgn. Se dezvolti bine ~iin api, la addncirnea de max. 10 crn.
? nscopul sporirii efectivului, toarnna divizafi rizornii Onridicinali ~i replantali-i imediat. Dupi serninarea din ianuarie-februarie, finefi rkadnifa In frigider doui siptarndni, dupa care psstrafi-i solul reavin ~ifinefi-o la cald.
PRIMAVARA TlMPURlU
Plantare $i tiiere
Perioadi adecvati plantirii. Tiiaji la 10 crn de sol frunzele uscate, ofilite sau v i t i mate ale plantelor inridicinate. Agerneli compost printre plante.
Tiiafi florile trecute (stanga, jos). Daca dorifi s i inrnulfifi stdnjenelul galben prin seminfe, nu indepirtafi florile, ci lisafi s i se rnaturizeze capsulele seminal?. ?nsieste mai sirnplu a reproduce efectivul prin divizarea tulpinilor.
TOAMNA +
Plantare $i divizarea tul~inilor Rizornii pot fi plantafi #i toarnna devrerne. Scoatefi din pirndnt segrnente mai rnari ~iseparafi-le cu caz-
In anii ploio~iplantele por f i atacate de micoze: pe vdrful frunzelor apar pete, care dupi tnflorire se extind pdni cdnd frunzele se usuci. Drept prevenfie, prirnivara, inainte de Onfrunzire, indepEirtati vechile resturi de frunze.
I
