Plan te legumicole $1
condimen tare
Nu este condiment numaipentru pizza
I ,
.
cuuoscut fj sub denumirea de oregano, a t e pianta aromatica' de b a s a tuturor &idhilor, ?api a t e P o idealipiantP acoperitoare de sol sau piaati de ghiveci. $0
Din genul Origanum fac pane specii ce necesitli multii k l d u 2 . Aceste plante pot fi serniarbqti cu tulpina slab lernnoasii sau plante perene. Datorid frunzigului cu arornii purernic wndirnentatii toate speciile sunt ingrediente Pnddgite Pn buddria italiana gi din sudul Franyei, folosite la condimentarea pizzei, supelor ~i a altor m h d r u r i . Cele mai arornate sunt speciile mediteraneene, in special ~ovarfulverde. Aceste plante rnediteraneene in regiunile noastre necesid o u~oarliprotecyie impotriva gerului.
I
r
Origanum vulssp. vulnumit gi ma- \
gh& sdbatic, este plant cu aromii slabli. Florile alb roz sau purpurii se deschid Pn v2rM I&tarilor h buchete indesare din iulie pihit in seprernbrie. Aroma plantei este de intensitate maxim5 in aceastli p e r i o d , acum se recornan& adunarea ~i uscarea rarnurilor. Numeroase soiuri sunt foarte decorative gi aratii bine plantate in grPdini alpine sau straturi perene insorire. Pe king5 frunze, Si florile pot fi uscate, deoarece pot fi folosite la wroane sau buchete de flori uscaw.
P
wm
-11 4,
-
PLANTARE $1 . ..-.--
;
r
9
0%
.:;;, * , :-L-?
--
,.'-C
"at,
4
ACCESORII: D sovirf la ghiveci C] furca de sapat C] compost D plantator D foarfece de gridina
c
)1
G
-
-3.
INGRIJIRE
7
1
-
1
Primavara afanafi solul cu furca de I p a t . Wernefi compost in strat de grosimea de 5 cm $i amestecafi-l cu pamlntul.
%mate@ planta din ves, D& radacinile sunt prea intrefesute, afanati sau # u t ~ l e ' upr.
Facefi groa@ cu plantatorul ~i plantati ~ovhrfulla adancimea identka cu cea din ghiveci.
Frunzefe pi fastarii se p@ recolta vara-toammaP e m uscare taiati lastariidndg d incepe d 'infloreasca.
2
_. WP'
" . "
wide-inchis; flori roi-purpuriu; i: 40-50 cm
e
r g g n m n u s ; frunln decorar~vearglntll, piroase, cu par urn arornat or] mari v~olet-desch~s; i. 40 cm
primWa~a,m
la W an
4
'
pvart
,
-
1
Cumpgr@l plante Tndesate, tufoase. La cultivatori este disponibila o gama variatl de soiuri ~ispecii.
- -,
.
Soare. Sovarful &re arornti doar plantat In locuri expusa la soare, ferite.
Sol pwmeabil. Plantele cele mai aromatice se dezvolta In sol af&nat calcaros $islab. Nu tolerearti apa stagnant&.
9 Nu cumparafi plante cu
frunze slabe, ofilite sau lngllbenite.
fi.qyjjire tot an d PRIMAVARA
"
-
-
,
=
Plantare
GRUPA 12
I
rla~rta$i~ov%rful In grtidim cu zarzavaturi. Este o ideal4 planta asociatti a morcovilar pi a verzei. Aroma frunzelor sale este cea mai putemid Tnainte dc Fnflorire, excep$ie f&dnd p a r ful comun a d r u i aroma este &plin& Tn perioada tnfloririi.
I
!~ ~ R I M A V A RURMATOARE A
Divizarea plantelor
$ovarful se planteaza dupa trecerea Inghefurilor de noapte.
Divizafi plaitele mai bltrane primivara sau la Tnceputul verii. Tiiafi cu plantatorul bucafi de pe marginea tufei DIN V A PANA ~ TOAMNA oos), apoi replantaji piflile Recoltarea tiiate. Pentru consumul In stare proaspiti se pot recolta toati vara frunze mici. Pentru uscare, tiiafi plantele la o palm&deasupra solului, legafi-le laolalti ~iatarnafi buchetele intr-un loc intunecos ~iuscat. Pastrafi lastarii intregi ~imlrunfifi-i doar lnainte de folosire.
> IMP AWMP SRL
RO-P-02-10M6
Pe vreme caldi ~iuscats lndelungat plantele pot f i atacate de acarieni. Semnele atacului sunt frunzele patate, Ingalbenite si aparifia fesaturii fine pe lastari. Spilafi planta cu a p i sau stropifi-o cu solufie cu sapun.
ISBN 978-963-860924
Gra'dina'ritiscusit
Cump&ra$ soiuri tirnpurii ti Luminii natural&: tnsilrnande vari. Astfel weti avea @ti ridichi nurnai tn locurile recoltii aproape tot anul. neurnbrite de alte plante. Nu cump&ra$ nkbdatii serninte cu garantie expiratii, Sol af&nat, cu confinut de deoarece nu e sigur c i vor humus. Ridichea nu are nevoie Tncolli. Nu rnerita curnpira$i de prea rnulte substante rkaduri, cici nu se dezvolti nutritive, de aceea se va satisficitor. fertiliza doar solul slab.
I
I
Ridichea are flori ariitoase. l n a dupi 'lnflorirea plantei, ridichea nu se consurni, deoarece devine giunoad ~i lernnoasi. Se poate consuma Cntreaga p i a d . Din frunzele tinere se poate face salatti sau sup&
1
loctorul plan telor
PRIMAVARA TIMPURIU
tn trei siptirnani, astfel putqi pune pe rnasi rnereu
purii pot f i insimlnfate 5n sere. De la rniilocul lui rnartie ele pot fi in;irnlnjate ti in aer liber. Recolta se obtine rnai curlnd daca acoperifi stratul cu folii de plastic previzute cu orificii de aerisire.
TOAMNA Acomrire ~ c o i e r i fsolul i cu paie pentru a tine la distanfi rnelcii de gridini.
hgrijire $i indm4nfare Ridichile trebuie si aiba conditii de urniditate uniform& Se va p r i ~regulat i pentru ca solul s i fie afinat. P I n l Fn toarnni insirnlnfafi din trei 1 .
IMP AMMP SRL
I
Viermii de sarrna a t a 6 ridichea relativ rar, d a d
I b Y /nsi larvele i n t r i se strici ridgrin&, ridichea
VARA TlMPURlU
-
I
-
-,
-
repede. . Pentru prevenire mai ales la fnsirnlnlarea de la inceputul toarnnei amestecafi pirnlntul cu
1
- , RO-Pa-10-003
ISBN 978-963W3W-8
F
Gustos ~i a
PLANTARE $1
-
- ' :.-INGRIJIRE 'a';n
+
1
ACCESORII: Ci serninfe de pi pentru stufat L ,~rnpost Ci g r e b l i EI plantator
Gustzd lrpr de ceapa' a1 plantei aromatice se poate savura pe tot parcmd muhi. Cu frunzele verzi, care se dez- g voltii din bulbul plantei, putem condimenm diferite preparate. Gustul plantei aromate se evidentid indeosebi 1 in stare proasp5tii. A nu se de suprafap solului. Nu fierbe In mhciiruri pentru &- i m e d i a ~a p5stiiioaselor sau a ai pierde aroma. vitmoaselor. culegeji ins5 prea multe frunFlorile sale de culoare roz ze deodatii, pentru d planta Arpagicul se poate planta va muri. sunt comestibile. Se pot utioriunde, unde solul este sufiArpagicul se congeleazii liza ~ila ornarea salatelor ai a cient de umed. Nu plantaji imediat dup5 culegere. Ofilit, rnbdrurilor reci. niciodatii arpagic In soluri va pierde mult din aroma Ceapa pentru stufit se uscate. poate culege din vad pin5 in obignuit%. Se poate asocia cu alte In comerf se @esc pu@e toamnP. Frunzele se vor t5ia plante aromate ai flori, dar cu un cujit ascugit, la 2-3 cm soiuri. Un soi comercializat nu-1 plantari in vecinztatea
frecvent este ,Gorlau", recunoscut pentru fiunzele sale groase. Exist5 in& pi soiuri cu frunze mai subjiri. 0 gamg lar@ de soiuri se ggeate numai in magazinele de seminje bine dotate.
&
Facefl econornii
CEAPA PE PERVAZUL FERESTREI Plantele aromate, proaspete, ingrijite pe pervaz, se pot consuma pe tot parcursul anului. Cumphhd arpagic in recipient, p u t 4 ob@e cel mai simplu pi mai rapid o gr5dinH de condimente.
AceastH plant5 se poate h u l 9 qor. Impr~tiaFi seminte intr-un vas acoperit cu o folie transparend prevHzutH cu orificii de aerisire. Umiditatea solului se va mentine cu ajutorul unui pul-
ai asteptati p h 5 d n d vor create din nou. ..a Pentru consumul frecvent de arpagic se recornand5 plantarea in paralel a mai multor rHd5cini. C h d frunzele Incep sg I
.
Proteqia plantelor culti-
r-A.
Putefi cultiva arpagic $i iarna: toarnna scoatefi u n fir de arpagic din grHdin2, scuturati parnintul de pe r3dScinEi ~ifinefi-l 4-5 s a p t i m i n i Sntr-un loc uscat, aerisit, pan3 ce frunzele se usuca. Plantafi-l apoi i n recipient, intr-un loc lurninos ~i
1
, Totdeauna t5iati numai jumztate din frunzele plantei
SerninJeIe se seaming des. Distanp dintre randuri sg fie de 20 de un. Acoperifi seminfele cu pamant, apoi udati din bel~ug.
3
Dupa cateva saptamdni se pot deja recolta frunze noi. Primavara plantafi din nou planta afar2 i n gradina.
Radacina bulboasi, dup% 2-3 ani se fragmenteazg, rnpiediclndu-se astfel subfierea 5i dezvoltarea mai enta a frunzelor.
4
Scoatefi din sol ctite 20 de rssaduri mai puternice ~iplantafi-le grupat la 20 de cm distant5 intre ele.
albe seamani cu ceapa pentru stufat, iar aroma ne amintegte de usturoi. Se insarndnfeaza din
CARTEA
GRUPA 12
3
Gridingrit iscusit
a Cumparap r3fsadui-i cu
a Se dezvoka excelent Tn
radacini puternice.
locuri insorite si penumbri.
Pe ambalajul serninfelor ramam notafi data cump3rSrii. Seminfele vechi rssar greu. 0
a 401 bine fertilizat ~i usor a Nu curnparafi niciodata plante ofilite. Solul s l n u fie uscat sau noduros. Aroma sa n u acra. fie proaspa63 $i
urned. Pe timp de seceta indelungata frunzele taiate se regenereaza cu greu. Uc!i$ &nta regulat.
I n a i n t e de congelare m5runPji ceapa ~idepozitafi-o i n pahare de iaurt din plastic, bine spalate.
L
PRIMAVARA ~MPUMU hgr#ire prealabII. Semintele se hdmanteazii tn perioada februarie-mai pe pervazul ferestrei, in vase de semiinat, sau afarli, In straturi timpurii. PRI~VARA !nGrn&@re hcepand din luna apriliemai T I putei hsiimanta $iafarii, in straturi din griidinii. Pliintutelese planteazii Tn legaturi, astfel ca distanta Intre randuri sii fie de 20 cm.
VARA
l'ngrijire Stratul sii fie curitit de buruieni. Tiiiafi florile, ajutand astfel dezvoltarea frunzelor 00s).
ToAMNk Fertilfzare cu urbstanfc nutritive. hezati la riidacina plantelor compost sau fngr5$iimlnt organic bine fermentat.
PRIMAVARA URMATOARE l'nmuffite Taiaji in buciiti radiicina bul, boasi a plantei.
In lunile aprilie - mai musca cepei (Phorbia antique) pericliteazi risadurile, deoarece~i depune ouile pe plant& La~ele sale consumi frunsele ~iridicinile, de aceea planta poate pieri. Contra acestor diiuniitori se pot amplasa plase pentru insecte. Plantele infestate trebuie eliminate.
ISBN 978-963-8609281
Ii
PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE
GRUPA 12
Rosmarin Plan t i parfimati, condiment apetisant
=
9
tot anul
-
C
Parfum de mirodenie m editeraneani
P L A N T A R-.E $1-~NGRIJIRE
--
1
Rosmarin d cultivat in strat sau fn ciubk nu poa te fipsi din nicio gragradini de condimente. Exist5 rosmarin cu tdpinii erectii pi rosmarin drltor, dar, asemenea altor plante cu tulpina lemnoas5, niciun soi de rosmarin nu se davolt5 foarte repede. Frecate intre degete h l e aciculare v&c veni riisplndesc un parfum de r+iing, camfor pi brad. Faga frunzelor este lucioas5, verde-inchis, reversul este pklos la palpat. Planta inflorqte - in funqie de soi - din martie piin5 in
iunie. Florile sale sunt m5runte, albe, roz sau violete. Unele soiuri ins5 infloresc doar la finele verii sau toarnna. Rosmarinul este nu numai o rnirodenie verde cu virtufi culinare, dar gi o plant5 medicinal5 consacrat5. Baia pi ceaiul de rosrnarin revigoreazii, stirnuleG circulagia sanguina ~idigestia, amelioreazZ func~iilementale pi atenueazii migrenele.
.,.
ACCESORII: U rosrnarin L , ~ J i tO ghivec. , , O piatra sau sdrrnl de fixare O amestec de parnant-nisip
I ;
Rosmarinul sa pate inmulfi h mi sau iunie prin marcotaj. Efectuafi o incitie pe un 1%tar w&, mai in vbrsta.
Culcqi pe sd partea Pi@ a l&starului.Fixati ~i acoperi$l cu firnent lastarul, astfel ca vSr-
€bpi4re now plantti c a dezvoltat gi listargte viguros, des@ir$$i-o de plantamma.
potrivit Ciupy @gidBL 4 necesitatilor. cm lungime din -
ROSMARINUL PN STRAT $1 C I U B ~ Arbustul de rosmarin ingrijit corespundtor este longeviv in strat pi ciub& deopotriv%.Indgimea sa poate atinge 1,6 m. fn strat, plantaji-1 numai in zonele unde iarna este blhdZ, deoarece toleread inghegul
doar in mkur5 limitat%.Dac5 temperatura se mensine mai mults vreme sub -5 "C,planta va fi v5tkat5. D a d totupi preferagi cultivarea afar%,alegeji un loc in intregime jlnsorit gi protejat gi un soi raistent la ger. Astfel de soiuri sunt: ,,Arpm,,,Salemn sau ,Veitshochheimn. Pentm iarn5 muguroiri tulpinile cu p k l n t , protejaG planta de burnig5 pi v h t prin acoperire cu ramuri uscate sau pbnd de sac. Rosmarinul se davoltl bine in ciubL. Plantagi arbustd vqnic verde in amestec de p h 8 n t de flori pi nisip. Adsugagi amestecului o m h 5 de calcar concasat, deoarece lanta prefer5 sold calcaros. ntre mai pi octombrie amplasari ciubPrul la soare. Aleglnd un vasdecorativ5 aspectuos,a vegi spori valoarea
A! -
plantei.
Oaspegii vor fi pl5cut impresionaji d a d vor fi " i t h p i n a f i pe cele d o d laturi ale inde doui vase de ceramid cu d t e un arbust de rosmarin. Pe balcon sau terasii puteji aldtui o gddin5 de mirodenii Pndntgtoare, dar rosmarinul crescut intr-un vas decorativ poate fi si o podoab5 a gGdinii. fn perioada de iarnH amplasari planta in ghiveci in 4,intr-un loc luminos pi ferit de ger. Udagi-o cu mkur5, mensinind balotul radacinii intotdeauna umed. Putegi culege IZstari fragezi in orice perioada a anului. Florile 8i hunzele sunt deopotrivg comestibile. Rosmarinul fpi pktreaz5 aroma caracteristid pi En stare uscat5.
I
Recoltap
2,5-5
v&-fprile
Ilstarilor, astfel stimulafiji crqterea tufoasa a plantei.
Putregaiul rldlcinii poate cauza pieirea rosmarinului. Boala provocata de apa stagnanta poate fi prevenitl prin arnestecarea in sol de pietri~ marunt sau compost, respec, tiv prin cultivarea pe stratur inalte sau in ciubar.
I .->
1
I
Numeroase boli pot fi evitate daci se cultiva soiuri tiritoare, in locuri aerisite ~i se arnested 'in sol bazalt
-u I.-
Toamna, plantati rosmarinul intr-un vas de ceramica voluminos, umplut cu amestec de pamlnt ~i nisip. Punefi-l la iernat intr-un loc rece ~i luminos.
~osrnarinulse poate inrnulfi ~i prin butQire. august, tliafi llstari de cm zi infigefi-i In nisip -
-.
CARTEA
Rosmarin
4
GRUPA 12
.q
Grgdm5kit iscusit % MA. d
'
d.
.
cum^^ plante viguroase.
.a %me. Rasmarinul n e m i t a
Cu florile comestibile de o aroma particulars se pot condimenta mttncaruri de legume, de came ~isalate. Nu culsgeji odati mi mutt de o cincime din 13starii plantei, deoarece aceasta poate slabi exresiv sau chiar pi--'
Ealdura $isoare direct.
exemplare cu lastari dei, plantate separat I n ghivece cu diametrul de 7,5 cm. a Nu cum@ra$ plante ofilite. Nu inmulfifi rosmarinul prin seminfe, deoarece planta se dezvom foarte Ic"
So1 aftmat, calcetros. ?n sol umed, rosmarinul se imbolnave~terepede. Amestecafi Sn sol perlit, nisip sau bazalt concasat, pentru a-i ameliora permeabilitatea.
rn
-F
fngryire tot an ul
-
Pn jurul tulpinii plantelu~ruluvate afar& lngrijiji-vi de proRosmarinul se poate planta din teoia contra gerului prin mai. Acum se pot amplasa acoperirea cu ramuri de afari ~iplantele crescute In arbore. Fiind o planta vesnic vase. In perioada de inflorire verde necesita udare regulata, fertilizati solul cu faina de oase dar cu putina apa. (dreapta, jos). Plantare
1r.= -
Ingrijire esrcioatre recoltam Pe vreme de seceta indelungat& udati plantele. Ciupifi varful lastarilor.
1
Paduchii lano$ formand pufulefi albi, cerati, sug seva frunzelor $itulpinilor. Plantele contaminate se dezvolta insuficient, iar diunatorii pot transmite boli de la o plants la alta. Ztergeti paduchii cu o vati imbibata i n alcool.
TOAMNA Pmtecfe contra gerului $i iernare
Tn regiunile cu clima blind& in noiembrie, mu~uroilipamintul
ROP-02-10-010
ISBN 9
7
8
~
8
PLANTE LEGUMICOLE 51 CONDIMENTARE
Salata verde
GRUPA 12
m..rid
Simnlrl de fngrjiit- crocant i ji gustoad
--it@
.$n3gldvadse un a. !feunil03 n3 !£ aseonvad! al!q!pawo> alueld aye n3 ple!>ose nes '$e&n$sn ~ l u a d edea:, nldwaxa ap 'aJeluaw -!puo3 alueld ap !Jnjple glns -sa~>eleles u!p e!i!zodwo~ .!nlnlae e!ieln>~p !£ aleos el ea~aundxae16a~ aped as ! apun 'SPA U? !£
klc.'u~CY!JI~II U :JIUAM~ ~ !a! :n!uaql$-ap~anazunij ale .lmog peleSuealele!ien!!!$xuny a n3 !os
I
I
I-
,,IMOO PEPS pall'' I".*
'JlUJ
;ale
mnv
~ n ~u!p n [ a(!~n(olje> lapse ' q q !iepn .~nlu?wgdau!q !iesa~g .,esgd n3 edeo~6! $ a l d ~ n euurw~!b pren 6 p ~ e m ! ~apd 11. mauqd ru~uad!su"de-~di-uruq 'asmr>nlazuny m tg~$$pap pep amnb SaD alrra
I ,I r.. ; . ...
-. -.;..
nun e puo!lauie alaa!ien !p!dln~plonzap nu 'n!uaqp3-apianc y eap~ eleles ',z JauuoS l a u ~ ~ g q "
-eur!~dap eiueld aieod a s
1
iod as nu !of ap me@s .!ma $mu maps
!r
. ~ u a!cur l y l o ~ w pas a~er,L e l eap ~ !Jn!os !S w n m d
Salata verde
.
1
.. -
-
L..., .
..
-
.GRUPA 12
5
E
Gridinirit iscusit
s
a Cumparafi serntnTe de
~
a Plantajl alaturi ceapa, roqii
a Soare qi penumbra. Salata se dezvolta optirn prirnavara $i bamna La miare, iar vara i n
mlata sau rasaduri crescuw I n pmalztlrril,
~ivarzi. lntre cipifAni put@ pune alte legume.
a Controlafi gustul frunzelor, s5 nu fie arnare: rupeji i n
wl humus, deoa-
$i C M ~gpedePulping flmliti. .
rM ,
1
af&m beget ?n s W n $ e
I
doua o frunza, daca din ea se prelinge o seva alba laptoasa, i planta.
lllgrji~ c tot and
PRIMAVAUA Semihue si plantare Cu incepere din martie, seminati salata sub sticla (dreapta, ps) sau de la sfirgitul lui aprilie, plantafi-o in strat. Acoperifi bine plantele, pentru ca ingheturile tanii d nu dluneze pllntulelor. Salata creafa aurie ~i salata de foi (care nu formeazl cipifani) se planteazl doar vara devreme, deoarece de la mijlocul verii incep si9i dezvolte rapid tulpinile. VARA
Recoltare Salata se poate recolta dupi cel mult opt-noui dptimani de la
>Iantare, inainte ca cotorul a inceapl a se lignifica, ceea ce inseamni c i tulpina floral5 a plantei incepe si se dervolte, salata devenind astfel necomestibili.
..lelcilor f i r s cochilie le place salata. Amenajafi in jurul stratului un gard contra melcilor, arnplasaji capcane pentru rnelci sau resirafi rurnegus Pn jurul plantelor. Protejafi i n special rasadurile, deoarece rnelcii le pot consurna intr-o noapte.
1
aunBat ap ~ u, r p t uip ~. z E S ~ J E X ~ Q n
n
-old J O ~ ~ L lnue U J ~ u~'qn~u ap A!sa>xa $qo>aJ !ie p e a - a ~ e i u e ~aod
.lape p e a l 3 es ap~anlaq6ue~ eds ap al!JnpqJ desn .s!q>sap qugw@ !bund !ew nu ue I n u ~ ~ d azejgwn! ad 1nQe-5jugwpd UJ -1uapunqe !$epn '~uguyd
2' LIC
.a!un! !n~p!%s el ~ u v d p$wreds ap a~adsko~d ~ d p z a 3 riamd ' ~ u polgulm t !!rre 9 ~ ! q q l & mled s ap d q ~ e o p q %muqd Ednp !ue !an el pep q d ruluad 1141.mapunqe fern 3~apo.1!~daqq.q '!ou apn!oS .?~npesp eqe12ap ~ u $rq d u m 3 !~!ur a l p p ~ n.rluad 2 'gseop -0qe1 ap ura~lxarep '.euya! few S! 1 a3 m‘aiquras w ~ e q uU!J~ r a -!~npe?~ sI ~ &Enurupd tq aleod as p l a q & m ~ d ~ .UT~ oz-5 1 ap
a%pe
;M
eaur$pu;
zmpaw!
FI
pa.^ s a p m ~ pp+uaredg -F=JE
ap alufeui aplueld k n n p as
$ ! O J ~ ~ J I ~.aueopq I ad
-$ultm%!s UJ ~ u n 51 s apu!2Epp apun .eu!p@ ul u ~ ~ l 301 da un !-!IEAI~P~ '!LIE ap O Z - ~ ap I durn y m a J a ~ o ar d a3 ymrad
~~d o axsa p p q 8 w d g
.Xi!XOl
'sqdv-nSo~cnaq ~ n p o auru ~d - p a j a~aqduraxaG e u u r e o.so ~ -nuadse aueoj alsa wan s!ysap -apJaA aJeopu ap IS ~ q ~ uy ! p
Cumparafi plante gnitoase, de un an, cu radicina tare ~icirnoasa. Plantafi-le imediat.
e Nu cumparafi plante firave, vitamate sau risaduri de doi rni, care suporti mai grel aransplantarea.
e Soare. Sparanghelul
Sol bogat m substanfe nutritive, permeabil. Solulia optima este ca solul constant reavin s i confinl pufin nisip $imulte materii organice.
Rpriiire tot anul
I PRIMAVARA
Piantare #i amperire Plantafi imediat risadurile de sparanghel, de Fndati ce solul devine practicabil.Acoperiti biloanelesparanghelului etiolat cu folie, pentru a se putea recolta mai devreme.
VARA Udare ~i fertrrtrIizare Dupa recoltare nivelati .--Ie sparanghelului etiolat. Incorporafi abundent compost in solul sparanghelului albit ~i verde deopotriva (dreapta). Mentineti solul constant reavan pentru ca frunzele plantei sa
Pentru a impiedica Tnmulfirea buruienilor, dupi recoltare mulcifi solul cu frunzi~uscat. Recoltarea poate incepe dup3 doi ani. Pentru prima oar; nu recoltati decit timp de patru saptimini, astfel In anul urmator perioada de mcoltare va fi mai lungs.
suporta penumbra, dar rod-te mai sgrac.
-
poatl Tnmagazina energie suficientl pentru sezonul urmator. TOAMNA ProtecJie
Pentru evitarea bolilor taiati frunzele ingalbenite. Mulci$ stratul cu frunzi~uscat.
I
,--
-:
-
Gndacul sparanghelului este de culoare are 7 mm ~i albastrl, cu Pete galbene. Diunitorul poate roade complet listarii. ki depune ouile pe lidari. Colectati diunitorii sau dupg recoltare stropifi tulpinile cu solufii insecticide organice. iiav frunzele Tngilbenitc
3A
- ,
+I:
h
1
.a!un! !nI p ~ ! S q sel e ~ d (lelo!~a)qqp pla$hmdg p$mnds ap a~adseord!u!dp~ .$m&!s uj Juns !j al!u!3eper apun
@ CumpHrafi plante
Snitoase, de un an, cu ~2idicinatare #icirnoas3. Plantali-le imediat.
e Nu cumparafi plante firave, gatamate sau rasaduri de doi rni, care suporti mai greu Wansplantarea.
egrwoperkr, Plantali imediat risadurile de sparanghel, de Ondata ce solul &vine practicabil. Acoperig
ta mi devrem.
Soare. Sparanghelul suporti penumbra, dar rode~temai siirac. So1 bogat i n substanfs nutritive, permeabil. Solqia optima este ca solul constant reavan B contina putin nisip g multe materii organice.
0
Pentru a impiedica inmulti-
rerr buruienilor, dupi recoltare mulciti solul cu frunzi~uscat. Recoltarea poate incepe dupa doi ani. Pentru prima oari nu recoltafi decit timp de patru Bptamdni, astfel in anul urmitor perioada de recoltare va fi mai lung&.
p t B fnmagazina energie suficienta pentru wxmul urmitor.
T W W
stratul cu frunzb uwat.
Udsr,#i~ive
Duph recottare nbelafi biloanele spranghelutui etioiiat hcorpora$iabundent compost In rdul sparanghclului albit fi wrde dmpotrivi fdreapta).
%
.
are 7 mm ~ieste de culoare albastra, cu Pete galbene. DZunZtorul poate roade complet listarii. T#idepune ouile pe listari. Colectafi daunitorii sau dupa recoltare stropifi tulpinile cu
ISBN 97E963-860928
Gridinsit iscusit
I
Cumparati plante sanatoase, de un an, cu r i d k i n a tare ~i carnoasa. Plantaji-le imediat. Nu cumparati plante firave, vatamate sau risaduri de doi ani, care suporta mai greu transplantarea.
Soare. Sparanghelul suport2 penumbra, dar rodeste mai sarac. So1 bogat i n substante nutritive, permeabil. Solutia optima este ca solul constant , reavan sa confin-3 pujin nisip ~imulte materii organice.
Pentru a impiedica inmultirea buruienilor, dupe recoltare mulciti solul cu frunzi~uscat. Recoltarea poate 'incepe dupa doi ani. Pentru prima oar2 nu recoltafi decdt timp de patru siptamdni, astfel i n anul urmator perioada de recoltare va f i mai lung2.
ingrqire tot an ul PRIMAVARA Plantare $i acoperire
Plantati imediat rasadurile de sparanghel, de Tndata ce solul devine practicabil. Acoperiti biloanele sparanghelului etiolat cu folie, pentru a se putea recolta mai devreme. VARA Udare P fertilizare
Dupa recoltare nivelafi biloanele sparanghelului etiolat. Incorporati abundent compost in solul sparanghelului albit ~i wrde deopotriva (dreapta). Mentineti solul constant reavan pentru ca frunzele plantei s2
Q IMP ARAMP SRL
poats fnmagazina energie suficienta pentru sezonul urmator. TOAMNA ProtecJie
Pentru evitarea bolilor taiafi frunzele ingalbenite. Mulcifi stratul cu frunzi~uscat. GBndacul sparanghehlui are 7 mm ~ieste de culoare albastri, cu Pete galbene. DBunitorul poate roade complet lastarii. &i depune ouale pe lastari. Colectati daunatorii sau dupa recoltare stropiti tulpinile cu solutii insecticide organice. Tiiaji frunzele ingalbenite.
ISBN 978-963-86092-81
-Jalnd InlugA ap !5 pysa3xa eleazawn ap al!!fo~!ie[azo~d 'JOI!!~OJ 1npn6gzeaiuanyu! n u Jep ' g ~ n i e ~ a d w a l\ ap al!!ieyen ap giezneJ ax= p e o w q a p el!le!d
,
'amsn as gs ze3 un p!u u l !iesq 1-nu '~olaiueld~ n ~u? n! pawn lnlos !Lu!iuayy 'g$el -n6aJau eaJepn ap paasap paezne:, 'EiuaJn2 rgwalqo~do asa rol!~Bculs&la!d - d p ~ .JOlapnJ4 ealelnlecu alds !alueld e!6~aua pue~~ua~uo, 'led!~u!~d !nln~elsq 'JolazunJ4 eleonsqns ~ n p !i!dn!> y 'ajua,sa~ol4u! el !ienl!s 'UJJ ap '!J!UJy e , w e d clap ne alalueld p u g -re1 !i!dn!, : l e u y g d ~ !s~ ! J w
S
aJplnw ap aleyaiew 13 $ U ~ J A @ ~0J1sodwo3 ~ U J 13 FwJes ap pl!J6 nes ! ~ o i nC] i ~ 0 l e j u e l d13 !!£oJap ! ~ n p e s e13~ : I I U O S ~ ~ ~ ) '
-
CARTEA
7
GRUPA 12
Gridinirit iscusit
I
APROVIZIONARE @ Cumparrap r h d u r i k . Alegefi r w d u r i s&natuam,la ghiveci, ne'lnflodte, cu frunriz verde gi cu radlBeinig alM. Nu cum@ra@r W u r l pipernicite, cu tulpinl sueiri sau uscate. Parnentul din ghiveci s?i nu aibi miros rnucegiit.
Soare. Plantafi rogiile tntrun loc cald, ferit de vant gi de d l d u r i toridi. @ Sol bogat Pn humus ~i
Udafi bine cu a p i cildufi zona ridicinii rogiilor nou plantate. Evitafi ca apa ajungi pe frunze.
oubstanp nuttStive. Ameliorafi pigrnAntul de plantare cu compost sau tngri#m&nt de grajd maturizat. Fertillzafi lunar.
Dupi plantare, mukifi solul cu paie f i r i buruieni. M e l pirnantul tsi va rnentine urnezeala.
PRIMWARA .
Seminare 'In martie sau aprilie seminati seminfele de rogii 'ln sol f i r i turbi. Arnplasafi vasele intr-un loc lurninos, urned gi cald (in jur de 20 OC).
2
'In verile umede putregaiul brun poate distruge rogiile. Frunzele se brunifici, tulpinile se innegresc. Prevenfie: asigurafi igiena plantelor. Acoperirea cu folie poate f i o solufie eficienti. in anul urmitor nu rnai plantafi In acela~iloc.
Aceasti problems frecventi~ este cauzati de carenfa de ! calciu ~ivariafiile de umiditate. Udafi regulat ri administrati plantelor calciu.
PRIMAVARATARZIU 1
!
i
Plantare Dupi ultimul ger, plantafi ro~iile adanc 'ln pimant, pans la prima frunzi de jos.
CapMul florilor putrezqte, partea inferioari a legurnelor se brunifici ~icapita o structurB pieloass (dreapta).
ISBN 978-963-86092-8-1
I
PLANTE LEGUMICOLE 51 CONDIMENTARE
GRUPA 1
Dovlecel zucchini Leguma' gustoasa' cu roade bogate
Ffori abunden te ji roade bogate Dovleceii verzi, zucchini, de culori ji forme difkrite ofera' diversitate pWdinilor. Dovlecelul zucchini este o plants foarte productivs. In gospodiirii mai mici este suficientii o singurs plants. Roadele tinere au gust asemsnPtor nucilor, rniezul este foarte fraged, ins5 dacii nu sunt adunate la tirnp, devin uscate, grele pi cu coaja groasii. Florile decorative sunt gi ele comestibile, urnplute sau priijite in ulei sunt foarte gustoase.
I
In zilele noastre sunt comercializate doar soiurile care A f o r m d tu&, ce necesitii , mult spariu pi ale d r o r frui ze mari, deseori cu Pete reprezintii ornamentele gddinii de zarzavaturi. Dovleceii zucchini pot fi cultivagi pi pe balcoane 1 sau terase hsorite, plant a ~ in i vase mari sau ciubere.
4
mjii &g%lbui; $pa altia; hcte lunguiqe; produqii ridicate
.Eliten
aoaji verde-deschis cu pete fine; pulpa albk produclii ridicare
.Goeode von
chiavo di Nizza"
,,hlbdo~~
DupB mijlocul lui aprilie plan-
4
,Law White Bush''
I Triwlis" I
A
cogjfi vrrdodcschis cu
durg de-hchis;frucre foane lungi; produqii ii-
cate
I=
mj3 nemii,vde-eKhis; produqii foam mari; se d r e a d Indelungar
oaji neredi verde-negrul; produql~toarre marl
I ta#i1-2 seminfe in tablete de turM, la adancimea de 3 cm, apoi tasafi plimtlntul.
3
r&aduribr runt aGt de mari iMt re ating. hdemrtafi ghivecele ca plantele d nu se atin*.
I I
ag Wati3 ce frunzele
Fructele subfiate spre vArf, deformate sunt semnele lipsei de api. Pe timp de seceti udafi abundent ~ ipentru , pastrarea urniditafii solului, la nevoie, rnulcifi zona radacinii cu paie. Daci avefi fructe uxate, mici, negre, tnsearnna c8 florile nu au fost fertilizate, deseori cauza fiind vrernea nefavorabila. Daci adunafi aceste fructe, planta va dezvolta boboci noi, care pe tirnp uscat vor Tnflori.
1
un P
4 aa
la mijkcul hi mid pregatifi Rratul: aftlnati-I, adlugafi-i compost ~i Ongr$am6nt organic amestdnd cu grebla.
L I
Plantali W u r h l e (dktanp dintre plante 80-la0 cm). DatoritB rodirii abuncknte, trei mai mari. piante sunt suficlente unel hmilji
5
MluEufi radiklna plantelor
6 p&w&
mi mari, &el
solul re
uniform umed ti muirid tmpkdica pmezirea plantel.
I
I Gra'dinirit iscusit
APROVIZIONARE
11 LUMINA $1 SOL
r Cump&r@i serninte sau plante hdesate, cu listari viguro~i~ifrunze verdeTnchis.
Nu cumpihrati plante rare, cu tulpina rupti sau cu frunze atacate de muscuk&a albi de sera. I
rm
r Seare. Dovlemlul wrde (zucchini) necesitci spafiu Intins gi cald Curentii de aer Trnpidid cantarninarea cu fainare. r Sal cu humus. Datoriti dezvott&rii rapide, dovlecelul zucchini are nevoie de sol bogat On humus $isubstante nutritive.
r D a d vrefi s i economisiji spajiu, plantafi dovlecelul zucchini h strat tn&l$d. r La cultivarea dovleceilor gr&mzile de sunt ideale ~i compost. knprifiafi putin pirnAnt pe gr&rnezlletnalte de aprox. 90 crn, apoi sernanafi seminfele.
--
fngryire tot a n T - 1
Docrord plan relor
I
-
PRIMAV~ PIWIUCBF~Bfa9~)duJui Incepand de la mijlocul lui aprilie seMnati 1-2 semifle In ghivece de turM fdreapta,jos). Folosiji sol de calitate pentru rlsaduri. Puneji semlnatura la incobire pe pervaz, la temperaturi de 20-25 "C
fowre, la distanja de 80 cm Fntre fire.
Adunarea roadelor Culegeji roadele de 15-20 cm lungime ~i 5 cm grosime. Acestea sunt cele mai gustoase ~i astfel planta rodegte mai bogat.
I 1
PRIMXVARA TARZIU W n a r e gi plantare incep&nddin mai seminjele pot fi semsnate $ Tn strat. Punqi Gte 2 seminp la addncimea de 3 cm $1 distam de 90 cm htre cuiburi. Rasadurile cultivate fn prealabil se planteaza dupa
@IMPABnMP SRL
FBinarea ataci plantele pe vrerne calda ~iuscati. Pe frunze apar la inceput Pete albe, apoi cenusii. Preventiv, udafi pe tirnp de seceti. Evitafi fertilizarea exagerati cu TngrB.girn%nt cu confinut de azot ~i stropiti cu solutie de coadacalului.
I
ISBN 978-963-sBW8
f
-
Flori si fmnze parfumate I
PLANTARE SI ~ N G RIIRF I
-
-2
ACCESORII: u cfmDnpr la gnlvecl u toartece de gradini 0 nisip sau compost 0 plantator
Oinbriforul este o plants' decorativa' ce nu poate fipsi din nicio gr&&a' de zanavatun'. Pun$ akge dintre rnai multe specii de cimbripr, care pot fi ?mp&$et In do& grupuri: wnkhpi cu cqtere dreapd gi plante t3dtoare acoperitoare de sol. Din categoria s p d o r ca c r q m e dreaptii f i e pane ~i cimbri~orulde &ti5 cu toate soiurile gi tofi hibrizii, care sunt ideali nu doar f n straturile de plante aromatice, c i g i ca b o r d u d de-a l u n g drumurilor pi a scibilor. Speciile de cimbriwr didtor sunt indr%te f n locurile fnsorite, pkntate ca acopericoare parfumate de sol sau fn cornpletarea gazonului. fn &dm alsne, ziduri de uscare sau chiar in vase, cim-
I I/.-*\& Ms.
b r i g o d r&&~,r p a t e fi d r i v a t foane simplu. C i b r i g o r u l & % t o rse poate uuliza pi drept condiment; parfLmul acmtuia esoe pujin mai slab d d t cel al cimbriprului de
Dulpa ultimul ger sapafi o groa@ de daua ori mai lata $imai adand decit vasul cim-
@k Parfurnu1 cimbrko se simte atin@nd frunzele. Apzaji planta la &veci f n fip qii de la budtiirie sau pe tern&, unde este q o r acesibil, astfel putefi avea ori&d fiunze proaspete. Pentru iernat ducefi cimbriporul f n &, fntr-un loc luminos, ~i udqi planm ocazional.
SPECI-
--
I DESCRIERE
Cimbripr de
Thymus v u l p i ; flori de culori variate, Pntre aIb gi rnov-&is;
cr6Aini
arnmarifi
k
1.
I
plant5 dasid
P 2nAn rm
...
1.
. .
Thymusx citridoms ,,ArgenteusUsau .Silver ueinu
cimdoru,
Thymus serpyllum
...
AmPtgcafi solul scos in proporfie de 1:l cu nisip (solul argilos cu compost) ~idepuneti un strat de cdtiva cm in groapa.
. ... .
.
- .
Queenn;flori albastru-&an!
~ ~ p m u s ~ flon u matbe ; ma, rm-Mi,r q u a m i n ; hvwie ~k~5-15m
L I
I
-"%Far- p
Ldstarii lignificafi ai plantelor mai varstnice Tngheata repede i n timpul iernilor reci. TiiiaJi plants regulat ~iindeplrtati ramurile batrane, goale ~i slabe. Frunzele brunificate ale cirnbri~oruluipot fi semnul micozei care ataca planta i n umezeali ~i fn lipsi de soare. Tiiali I3starii ca aerul ~i soarele si5 poata patrunde i n interiorul plantei. Nu fertilizati planta pentru a avea timp s3 se refaci d u p i tratament. Udali cu grija.
I
Scoatefi planta din ghiveci ~i afdnati-i cu grija radacinile. Plantati cimbri~orulla adancime identica cu cea din ghiveci.
I
UmpleJi groapa cu pamant, tasafi-l $iudati-l cu griji. Cimbriprul prefera solul uxat, de aceea mai ttirziu nu o mai udaJi.
4
r
wZ;fl pb ,-
I
Primhvara, taiafi I&tarii InghepJi. Nu aruncafi nici plantele care aparent sunt uscate, deorece ele pot fnfrunzi.
- -
ara tarziu se pot taia butqi. Alegeti listari sinatosi, cu 4-6frunze ~i puneIi-iintr-un ghiveci cu amestec de pSm8nt-nisip. &ezafi ghiveciul pe p r azul unei ferestre insorite: stfel veti avea toata iarna imbri~orproasp?&.
I
I
I
I
CARTEA
GRUPA 12
L r Cumpika$ cirnbri~oriviguro~i,stufo~i,cu multe ramuri, i n ghivece separate, cu diarnetrul de cel putin 7,5 crn.
vate in prealabil. Dupa iernare, t2iafi cimbri~orulrnoderat
Pentru uxat t2iafi planta cu pulin sub flori, apoi aarnati
Soare. Cirnbriwrul prefer2 locurile calde ~iuscate. in locuri serniurnbroase se poate Frnboln2vi cu u~urint2. Sol aftinat, permeabil. Cirnbri~oruleste sensibil la putregaiul radicinilor. Prefer2
9
TRUCURI
Florile comestibile pot fi utilizate ~ila decorarea bucatelor. Au parfurn identY cu cel al frunzelor, dar gust
Pe solurile umede, Tnainte de plantare, punefi Tn gropi straturi de drenaj.
frunzi~ cazut sau compost, iar Fn zonele reci $iploioase, cu
galbene ~itulpina putrezita sufera, probabil, de putregaiul ridicinilor. Aceasti boali este provocata de bacteriile din sol, cirora le este favorabila apa stagnant& Pentru evitarea aparifiei bolii, la plantare facefi drenaj corespunzator. lndeparta~i plantele contaminate.
IOU 3 0 l 9 ~ el ap gzlohzap $eld -a~eouapa gullat ap al~nlo!$dd!amnu &~xlvwu
'uJoj!un !Sez!l!vaj 15 Juap unqe !$epn .!~nlo!Pdad !ma -qdgn a ~ n p o ~aped d koze $]nue a ~ dne5 gde ap esd!g
I
.$soduo:, ap snepe u!~de!pauiaJ aeod as eleo . ~ o qap e$ua~e> o gypu~
1
a~4.&1wU
nN .apadar pul a 3 b p q d s p a u ~ aa m~ :,!Ian!l!anu a i m s e a m ~ opj n q s ~ U pmwad I as 1nrdannd !i r p l ago3 qns ssapqdsp as nu zmrs q !I so^ .pa%l?y y a m p EA pum3 !I alqo -n+ pur abm ejmjd (!np~os q n s ut nBoq
m
r
-*
C
L Telinr pen
tru pe*l
Griidinirit iscusit
I
tot mil PRIMAVARA TlMPURlU Semsnare La mijlocul lui martie semanati semintele rn IadA de semanat, 'inlocuinfi. Repicati plintutele de Ondaa ce au ap&rut primele doui perechi de frunze.
TOAMNA Pastrare
fnainte de primul Onghet serios scoatefi plantele din sol, cu radacina cu tot. Punefi-le 'in vase, acoperiti radicina cu nisip umed 00s). Pastrati-le 'intr-un loc rece ~iOntunecos.
PRIMAVARA Plant~~m gj fng#ire Plantali telina Tn gradini dupa mijlocul lui mai. Udafi ~ifertilizafi regulat.
Recoltare Din august se poate recolta rupAnd pefiolurile viguroase.
--I
I
Telina este des atacat3 de septoriozi. Frunzele se tngalbenesc ~irnor. Preventiv plantali soiuri rnai rezistente, dar nu le plantali de d o u i ori consecutiv tn acela~istrat. Culturile rnixte rniyoreazi pericolul contarninirii.
g -
Plenitudine de miresme fi arome
Busuiocul este o plant5 condimentara"indagiti. Crqte Lprtb: hiate deopotriva' pe pervazul ferestrei de la bu&t;irie pi in gridink
-P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
t Busuiocul este o plant5 condimentara tufoasa. Florile albe, roz sau rogii, precum gi frunzele ovale sunt comestibile. Diferen~iereadiverselor soiuri se face de obicei pe baza culorii verzi sau rogu-inchis a frunzelor. Cel rnai frecvent este bbusiocul obignuit, care poate crqte in gradin5 la o Pndilgime de p b a la 60 cm, frunzele lui sunt foarte aromate, iar florile in form5 de spic sunt albe sau ro~ii. Poate crqte gi in form5 sferid, ca o tuf5 ornamentals in miniatura, dar
poare crqte gi I ' bogat, dens sau chiar tntins. Frunzele ugor frecate emana o aroma agreabila inconfundabila. , Ghivecele cu busuioc pot fi plasate pe pewazul ferestrei, pe terasa insoritz, sau direct in grzdin5.
I
--
r
frunze hq gust p u e 2.20-25 un;am& p l h & a;w
. -I
Spati o grorapB de d w a ori ma1 adlrrd d d t ghlveciul. Adtui9 din pietricele un strat
1
a&
fi
2
cu o cantitate echivakma dr compost. Reintroducexi tn
I
Ueines Feinblattrig
lloulin Rouge"
trunze luaoase, rqu-[nchls; torma estetlca; spectacuios In strat sau In ~ I I I V ~ C I
fac adesm inutil5 foiosirea insecticidelor. Busuiocul plantat llngg ropii a p l r l legumele de omizi gi de alfi dsunltori. Plantafi-l aproape de locuri unde obi~nufZis i v5 relaxsfi In ' gr5dinS. Uleiurile volatile, eliberate prin frecarea ugoar5 a frunzefor, alungg insectele.
Men,
Ji p5
)Ferili frunzele de apa,
1
[Y ,
,
~DurDuriunm81 ~ ~ ~ frunzt, i ~rosu inchis, ~ de dimensiune rnedie ~i cu rnargini foarre crestare;
I
deoarece, sub acfiunea saarelui, pe acestea vor aparea 3 brune.
frunze, retezay twlp!na la nivelul ctilei dt? a doua p??&hi de frunze. Astfel planta w
I
Gra'dina'rit iscusit
I
l CumPgrag rhaduri bine
dezvokate, cu mai rnulte ramuri, 'lnvase cu diametrul de cel pufin 8 cm. l Nu cum@ra$i plante cu tulpina sub$ie sau alungm, cu frunze palide sau vmejite, plantate Tn plmdnt uscat.
7.
I'
l Muk -re.
Busuiwul are nevoie de cca. 6 ore de soare pe zi. Asigu@i-i temperatura mai kdiia, d a d este in penumbra. l Sol cu buni permeabilitate ~i reavb. Are nwoie de sol bogat Yn substan* nutriiive, e,iacoperit cu material de umbrire sau cu compost.
? ntimpul uscarii, busuiocul pierde mult din aroma-i placuta.
l Frunzele de busuioc pot fi
congelate. D q i se hnegresc, nu i ~pierd i gustul specific.
J1fngrijire tot an ul
v
9L
I O C ~ O ~~Ul ~arelor n
1
PRIM~~ARA TIMPURIU
casa, in lasi pe la sfare,itul lui martie, Tnceputul lui aprilie (dreapta). Dupe aparitia celei de a doua perechi de frunze trebuie tronsplantat
Recoltare Prin lndepirtarea regulatuti a vBrfului 13starilor. se poate decala perioada de Tnflorire. Dup3 fiecare recoltare apar mai mufi lastari noi. Frunzelc trebuie culese regulat, cam o data pe saptamana.
PRIMWARA TARZIU
I
,
intre rasaduri.
Q IMP ABnMP SRL
RQPM-10-002
Melcului firs cochilie ti place foarte mult busuiocul. Preventiv, presiirafi In jurul plantelor pufin silex. Nu acoperifi solul, pentru c3 aceasta atrage melcii. Bucafile de fier plasate in sol pot reprezenta un obstacol suplimentar.
ISBN 978-983-8606214-1
Jdqul,plant3 cu iEunzeparfirmate fi flori
CI nisip Ll campst El W
k con*,
aspectuoase este o plan ti nepretenfioasi Frunzele emanand un ~ a r f u m plgcut gi florile frumoase ale jalqului pot constitui podoaba oriciirei griidini, dar nu pot lipsi nici din grHdina de mirodenii. Frunzele verde-cenugiu, dis-
C
whir-
-:
.-L--?.
Nu-i dauneazz nici aqi~a,nici seceta gi nici solul sHrac Pn substanre nutritive. Culoarea
- 7+:--
!',
7
I
,J-kfvia &cin&;
mu&,
&~u,
phasq flori violet-
d k ; p h t g m n b d p p u u mhbusr, E 30-60 an balna offland~s.1ncoloi ; trunzele verde-alb, drcare, pralnra paq~alo nuanti de roz-violet; planri condimentari ri ornamental%sensibili la ger; i: 30 cm
_
.Purpunwmsn;fnuueh nuanv violete; flori violete; pland cundimentari ornament&; consriruriefmv&&end la gcr;
Salvia &&
_iul .Jurpurascensn
I
Salvia o / ? i i d s ,,Berganen"; fium mrunde, cenqiu-ugintiu; flori violaabhmi; pland condiintari ti ornunen& crgtere cmpacd; nisren# mate la p, E ma. 40 cm
pland condimcncui j o m e n & ; mist@ marc la gu; E mar. 40 cm
I
1
I
Salvia sclarea (jales muscat) dupa semanare, In primul an, dezvolta doar rozete de I frunze. In a1 doilea an, in iulie-august ii apar inflorescentele lungi, albe, roz sau violete pe lastari de 80100 cm. Frunzele sunt mari, late, rotunde, ganglionarparoase, iar frecate intre degete emani un parfum de muscat. Seminaji planta in iulie. In condijii prielnice Salvia sclarea se reproduce ~i prin raspandirea spontana a semintelor.
inainte de plantare, udei jd@. DUNpy$n timp icoateg jalegii din ghiiece $i a%lati-le babtul &&nii.
Tasei solul fn jurul plant@lw9 udati-leabundent.
,
avand grija ~ZI nu se
1
* CumpSrafi plante ' compacte, tufoase, viguroase, tn ghivece cu diametrul de cel pufin 7,s cm. s Nu cum@rafi plante crescute alungit, inghesuite i n ghivece Fnguste. Verificafi ca pe dosul frunzelor s i nu fie , TTWW&,@ &&+&a &&%. . , c
-
.
LUMINA 51 SOL
TRUCURI
&are deplin. ~ d l e ~ u l necesiti mult soare, simfinduse bine Si in ar~ifacea mai intens&
Nu tratafi jale~ulcu pesticide, mai ales d a d fi consumafi frunzele sau florile.
Sol permeabil. Planta preferi solul lax, calcaros ~i bogat in substante nutritive. ~vitafisolul compact gi umed.
VARa
Recdtare Seminaji serninfale i n locuinp Tn aprilie. Transplantati Fn ghivece de turbi plintutele d n d au Fnalfimea de 5 cm. Transplantali r h d u r i l e i n gradini la sfdr~itullui mai, c6nd lngheturila au trecut $i solul s-a Tncilzit. Distanfa dintre plante si3 fie cel p a i n 30 cm.Mulciti solul numai i n primele Gptimani. De la mijlocul lunii mei putefi sernana ~i direct i n strat.
Tiiafi frunzela p t r i v i t nece sitstilor. Frunzele sunt cale rnai gusto- N pufin tnainte de inflorire. Vara tdirziu se pot taia mai multe ramuri. Buchetele plicut pal fumate se pot agafo i n budtarie.
TOAMNA Protecjie contra fnghefului Acoperifi solul cu frunzi~ uscat, pimdnt sau scoaqi de copac mirunfiti. Protejati plantele cu ramuri ~i frunze uxate.
Musculifele albe de sera pot dauna plantufelor de jale~. Lawele insectelor minuscule, fainoase, cu aripi albe se hranesc cu frunzele plantei. Amplasafi capcane galbene de insecte ~istropifi cu extract de urzica.
L A N T A R E $1 ~NGRIJIRE CCESORII: U rasaduri de arde
-
ltator U compost 'U cufil
D solulie nutritiva organic3
1 Asernih5tor wmatelor, $i
necesirii ar9cire.
o groapa
1 Smaiifimmare
rr ur I
dedt I ul ilacinii. Ammtecafi solul ~ o cu s
9-t
le din gh radhiclma este prea in*at& xurtari-n la trd rfalturi. r
3 wi ccugrtja, iar d& te are nnde &nowe,
-.--
.-*
r I
Puneg piimintul in groapki, apoi asezafi planta la dincirne identic&cu cea din
2
IW 4P
risadurile. A$ernefi fngr&$%mdntul in jurul nlantetor ~iudati-le bine.
."
neprotejat5 sau nrlme
Vefi avea recolts mi bogat3 data pastrati doar 3-4 Igstari pe fiecare planCiupiti restul ramificafii lor imediat d u p l IiWZirire. Udati planta regulat. Pe weme uscatti MU r l c o r m planta $i pierde florile.
a.
lden Hit"
bd roadele sunt prea grele, cig plantele. Udati abundent ~irnulcifi xrlul cu paie. I
I
violet-$chis, dclidw; sai ri ?"
LC,,,;
&#.
iu; mltivabil in sc&slu
Ardei gras
Grgdinririt iscusit
I
* Soare, mult3 c3ldur3. Plantafi riisadurile de ardei Tn locuri expuse la soare, ferite d e vant. a Sol permeabil, foarte bogat I n substanfe nutritive. Tn plant& w lastari subfiri, d e
a Nu cumpiirafi
mati wu @hen&
PRI~VARA TIMWIR~U
In februarie-martie semanafi semin$elei n tavi, la temperatura de 22 "C, lnsa nu acopeai semi%dtura cu p8rrdnt. La 4 siptim8ni tran~lantatiplantele in ghivece de 0 8 an (dreapta, jos) ~itine$-le la temperatura de 16-18 "C
PRIMAVARAT
~
a Taiafi roadele cu un cufit m u f i t la mijlocul pedunculului, deoarece lastarii se pat rupe. Tn caz d e pericol d e i n g h e adunafi toate roadele. D a d sunt deja aproape colorate se vor mace ~i h cad.
v m hgrure gi admama roadeEor Udafi plantele regulat ~iLa apari$a roadelor fertiliza$l solul din nou. Primii ardei wmi pot fi culgi la s M ~ i t ului l iulie, i n d roadele coapte sunt mai gustoase.
U
Plantare Plantafi r-urile de la jumAtatea lui mai in sere sau sub a&post de folie, iar de la inceputul lui iunie i n gradid, in loc expus la soare. Formati m ~ u r o a i e In jurul tinerelw plante 3i acoperitiC e cu paie.
Rasadurile de ardei pot fi at cate de Hduchii de frunzi. Verificati permanent plantele. i n caz ca daunatorii sunt pufini, pot f i inl8turafi manual, dar la infestiri mai grave stropifi plantele cu solufie s8pun lichid-alcool sau extract de urzici.
I
Crocante $ suculen te
PLANTARE SI INGRIJIRE ACCESORII: O rasaduri de conopida P furca de Gpat Q fol P compost P ingrifam8nt de grajd CI paie
Conopida este una din cele mai nobile specii de v h a s e , din care se pot @ti o sumedenie de m;incimri gustoase.
foarte bogat in substan~enutritive gi in d d u d moderata. Pe timp fierbinte gi uscat dp55Snile nu cresc, de aceea, in regiunile calde nu le plantapi afar2 dedt in iulie.
Conopida violet5 gi verde nu necesitii acoperire. Acestea se pot cultiva rnai sirnplu ca 1 soiurile albe. Ambele variedfi se pot consurna crude gi fierte. Recolt4 rozetele de
2 Plantag
1$
Afinaji solul cu furca de dipat. Arnatecati Tn sol cornpost fngr&@mant de grajd.
r 2 d u r i l e h r$&uri, la dim* de M un. Udafi ahndent cu jeturi fine de a@.
Protqati rasadurile contra muflei verzei: acoper6i-le cu folie transparenta ~ipermeabila. Fixati marginile foliei h sol.
4
sot roarre nmpurlu, CUltlVaDll In dmp $1 s u roue; ~ rozere am-~mac~uat, roarre convexe, tari
3
soi semitimpuriu, cultivabil pini toamna; rozete alb-plin, puternic convexe, cu ' peri f
soi k i u ; rozere de mirime medie, mi, veni; gust excelenr
soi drziu;r m qu-violet, foam nri, c o l d In verdbtnchis
at muguri
mici; la fierbere se
conoplaa ae lama; rezlsta la lngnel pana la -1u "L;se s m a n a In tulle, se m a r u r i u in mai; autoamperitor; rozete albe, tari
_ - - -
Cdnd plantele au crescut sufi, dent, Pndepartatifolia. Mulcifi solul cu paie, pentru a-l mentine reavan.
seminfe lnainte de vreme. Udafi regulat plantele. Mulcifi solul cu iarba tiiata, pentru a rarnane reavan. Data primavara contafi pe o vara cu temperaturi inalte, alegefi soiuri care suporta caldura. Acolo unde vara este fierbinte, cultivafi Plintu$ele expuse la ternperaturi sub 10 "C produc rozete marunte, de mirimea unui nasture. Plantafi afara rasadurile numai daca temperatura solului este mai mare de 10 OC.
snveliti cu frunzele plantei soiurile care nu sunt autoacoperitoare, pentru a nu se brunifica.
5
I
Conopida este o planta cu necesitati sporite de sibstam nutritive. AdSuga$ o daa la patru ssptamdni solufie nutritiva la apa de udat.
I
Conopida'
- -
-
1 Gridingrit iscusit I - -
De la mijlocul lui martie rsump5rafi risaduri sAnStoase, ~iguroasece se pot planta afar& a Semgnafi numai conopida r u perioada de vegetatie wurta. In primul rand, soiurile timpurii sunt greu de cultivat @i necesitii mult timp.
[a]
Soare. Conopida se dezvolta optim la soare. Plantafi soiurile de toamna In locuri tn care treneficiaza de soarele de dupa-amiaza. a Sol permeabil, bogat Cn substanfe nutritive, cu continut bogat de substanfe organyice,
fngr;iire tot
an ul
a Plantafi conopida In rulturi mixte, de exernplu TrnpreunZi cu r q i i $ salat8, astfel planta este mai putin vulnerabila la boli ~idaunatori. a Pe vreme uscati udafi regulat conopida, pentru a nu se debilita.
I
PRIMAVARA
I
I I
Protejati-lede Inghef ~ide m u m verzei prin acoperirea Sednare $/ plantare cu folie. Dad dorifi d cultivati conopida, dupli mijlocul lui februarie sednafi sernin$ele VARA In locuing. Rbadurile pot fi hgjjire$ plantate afar& duM aproxiUdafi ~i fertilizafi regulat. mativ opt dpthitini, cel rnai prasi$ des ~ 1 ~ D1 . U ce~ devreme la m i j k u l lui aprilie. rozkele s-au demoitat, acoperifi-le cu fnrnzele plantei. Recoltarea se poate efectua durn trei luni de la plantare. Taiafi ca@tAnile de pe tulpinb Cmpreut$l cu frunzele interioare (st&nga)-Dupli ce a trecut canicula de varZ folosifi frunzele ramase pentru mulcirea solului.
-
B IMP ABIIMP SRL L .
I'
RO-P-02-10-021 .
'eronospora cauzeaza Pete galbene pe fafa frunzelor ~i aparitia unor colonii de spori pe dosul lor. Pe rozetele de conopidl se fac vizibile semnele putrezirii. Daca rozetele Inca nu au aparut, stropifi plantele cu pesticide. Daci au aplirut deja, smulgefi-le din sol.
ISBN 978-963-86092-8-1
. -L.&m
.. :- ' - - d - ,
-
.
-
a
Recof ta' de vari suculen t i . & gr;dinile mici este bine sa' dirijag castrave@ &&tori pe gard sau pe pergola' Exist5 castraveyi pentru salat5, pentru rnurat ~i de decojit. Castraveyii lungi pentru salag pot atinge chiar pi GO crn lungime, cresc numai i'n ser5, pe sistern de susginere. Soiul de grHdin5 este de regula rnai scurt (max. 40 crn) 8i rnai gros, dar mult rnai rezistent. Castravepi de murat sunt de cel mult 15 crn ~i se pot cultiva pi in gradinii.
Castravepi cu coajii groasl se vor cultiva in aer liber. Toate grupele prezints soiuri ce cresc sub form2 de tufi sau cu lujeri. Soiurile cu lujeri se pot cultiva pe pergole, +tig$nd astfel spayiu. Soiurile cultivate in grgdinii sunt totodatz plante ce acoper5 solul.
A
mentat. Efectuafi biloane cu hahirnea de 28 cm la distante de
t u l ~udafi-1, j
DESCRIERE
Cdnd, dup8 germinare. pe planta de 5-10 cm apare a doua pereche de frunze, rariti
ingrS~Sminte,recolta nu va fi bogata. Menfineti solul urned ~i fertilizati-l din 3 Pn 3 saptarnani cu ingra~arnant
Culegefi recolta periodic, pentru a stimula obtinerea Tn cazul i n care fructele nu se culeg la tirnp, castravete s5 nu rnai dea alte roade.
m
TI
Soiurile tdrtitoare se vor planta la distanta de ctite 50 crn, pe pergole bine fixate. Plantele se vor ag@a prin interrnediul lujerilor de ~ipci,ajungdnd ca, prin putere proprie, sa se catare p h i la 1,8-2,4 rn iniilfirne. Crescuti astfel, castraveti vor da roade rnai bogate, cu fructe rnai rnari.
ZARTEA
15
GRUPA 12
a D a d planta nu primqte Pentru pretnciilzirea solului folositi o folie neagrg.
a Pgmlnt bagat tn humus. S l u l sii f i i iefAnat ~ibogat fn substante minerale.
strei sau in sere, deoarece
VARA
udafi-1 din belrjug. aCiupifi IgStarii dupii 5- 6 frunze pentru a p r a m ramificaraa tulpinii. M e t plants va produce r w E i mai bog&. .
-
.
I
astravefii de sera sunt dese-
Acestea se instaleazs pe
PRIMAVARA TARZIU
sugandu-le seva. Viespea encarsia le este tnsa un durjman pe mSsur3. Nu folosifi irlgra$imant cu continut
I
O IMP AWIMP SRL
QQ-P42-10-004
ISBN 974-
qazuny ap~ardJOA
u:,O L .xo~deap wns alnlelu - e ~ a d w ap~u p !IeugUrag 'ellc
allgsqd .nnu!iuo:, !MIOW!
-eJme)au p m n ~ e ~ a d w'le. a~ -aua6 UJ 'apa pearc!web ni a[airr!uras e:,~n~mdkq astne:: - - - -
--
a m alley a1~1!nn3npoids!aou!
epeopad ug aJaozgxn jalose,
esdlj emleuwas aq,qias
I
!8eaealintapisu al[epyd -
-dea~pel efiugp el ap a ~ e ~ n J g u i
UJ aIESE1 .!alUE~d ~!i!Zods!p und !S rae u!p mom ezeaxrj Faz!pmau a1 E S U ~earaqrarj 'a>! arm !!lra~eq psGa ! u p p e l - x o ~luns arew aaelnum ad eqohzap as a :,3!ur al!lg~ -!zopou u j -lug-d u l 3 q e U; a3 duasqns a y l u m ~ p n r -3 S O I aueoj ~ ~ pugzunrz~da@sa p u p ~ p e (nl r ~saae~oganre q~luap luaur!~un a~saealosej gauyoad ap amm -rja ap uraJ1xa alsa ~alosed p p n u $ u o ~FI!IOIE~ .pnr ml ~n301[!w .aeoqurrn ~ d n p u p p o-ySmuqd l o p r n l p a3gauaq 'Say%ujel ~pq!suasy m ~ od py!d 'lrodns ad ZlnxaJs ~ I O A !$!PUO~ FZIZXIJLI -zap as ( s p 8 p .EA sllri&p snloas~ifd)aRo1g.m eaIo=g
w
P
!U!~.BJJP
alsase
LUMINA $1 SOL Soare. Se dezvolta optirn intr-un loc insorit ~iprotejat. Serninfele gerrnineaza Tn sol la temperatura peste 15 "C. Nu cumpirafi serninje cu
Sol permeabil. Rldacinile
arnbalaj deteriorat,
din aceasti cauza necesita sol
-
--
lngrijire gi recoltare Mu~uroiti solul in jurul plantelor $inu lasafi solul s l se usuce. Recoltafi continuu.
#ighivecele de turbi. Califi plantele cAnd ating 10 crn.
de fragede, cele rnai mature sunt rnai tari, dar mai gustoase
dip WIMP SRL
Boabele de fasole pot f l pastrate pentru anul viitor, uscate #ifinute intr-un loc racoros.
, I
VARA $1 TOAMNA
De la sfapitul lui aprilie pin2 la inceputul lui mai crefleji fasolea In locuinfi (dreapta,
plantare pregltifi suporturile. De exernplu batefi adanc in sol parii, la distanje de 50 cm
,Piramidam este un suport aspectuos. Legafi la caplt patru-cinci pari inalji de 2 rn.
E
Crestere prealabila
PRIMXVARATARZIU
TRUCURI
Virusul mozaicului fasolei cauzeazi aparifia de Pete verde-galbui pe frunze ~ide Pete verzi pe plstai. VBrfurile lastarilor #i inflorescenfele pier. Nu plantafi in apropiere plante-gazda, de exemplu gladiole. Distrugefi plantele infectate.
ISBN 978-963--2-8-1
as as 'luglued ad ai!z eAal53 a1 -!jess1 .iuglued u!p aseox !y ~ o d alada~'p~ealdeas !t pnsn as a1azun.q a:, w p u j aa
9
.aua!nJnq au!$nd !elu n:, 'UeAeaJ auglup lnlos lapsv . ~ ~ l ! ~ ! d ~ lnn~lu!p n! lnlos a!ed n:, !Q3lnur elen ap !Jeu Jol!Jnply:, pwda:,uj el
5I
ap ZeJjs un n3 gJado3e a alaiu!was aJe:, gdnp 'apzeJc u~y z e a n ~ y a as j e ~ u p
10s u?euneapjoj !ieugwag .gzeapedwo~as lnlo J O ~e~dnseapp e p >sa$lo:,u nu edea~ap ala$u!wa! .JO~!AO~JOW e ~ ! v a d s a'pda ~ alajtnw ,o~d!sa~gzeavgc -apui $1 ajueld gnop ala: .!noxrolu ap !mqsle pda: e yp!w ea~e~!jln3 gje~3es -uo3 gpojaw o a!nysuo-
~ L W S 3a S aaw aa33
!qlr 'puniol cilru? 'alrm alu!d!lu ap !os !$rd~tnes alu!luas u!p !A!I~"~as ':,!leu as!s!$lfyJd'p!Lp!~lu!yJ@eJ6ul .los u?!odeu?@16 n:, q-!ja6u!dwl .sns USa(ada3 6u!dlul !loasap lepn ap !ade !ie6nepe eunl ad e~epo auqunqe !$epn al!u!=ppp~plgzo~!!UW!A
7
I
'gqlr sum !punloJ l~eld'a!Sol $03
.,-
-
n3 [os !~!8rdlr nrs alu!luas u!~d p!lln>
as
I
jB$!a~+iuIieJ~
10s
1
LILy3
aa y m 3
I
.aiufurs 'apn! up pq~ I I U ~ Uada, I ap u!~d~sa5purqas !3 a+ aundsrp +A ppsv . p q ap FLU Juns < a map ~!cpsoapaur!qr -w n:, plos $pad033 !d a@= o nv F@S ap a p d ~ m m p ad &omh~ .dl ap rr@dn -~um!dd nt: 14 p a p alnu t:] 1uasp.1@q
:po%a~m alaJt:olyun q a & d q rj mod tt~tlsuo L
Y $+P P $ U ~ Pp a
.aiupss upd aurase ap 3safpmq as
+
'amasurn n n d asannp
ap alada3 . @ a ~ pw p i -a8 ul MJTUVEU as 3-m~ u p a~nuySqoapnqdazaq -3@d~eu p nts a m m p ~ yrd le~np3a d a dy
-r.mas"g ~JE!JEA p m ~ o ~ po ~~~ m d s a ~ r
.
.
CARTEA
GRUPA 12
Gridinirit iscusit
OCumpirafi arpagic cu coaja netedi, tare la palpat, la cdntar sau la punga, In arnbalaj transparent.
0 Nu cumpgrafi
arpagic moale sau pitat.
rn Soare. Se dezvolti optirn la soare. Sol permeabil, cu humus. Este indicat solul cu confinut rnediu de substanfe nutritive. Afbnati cu nisip solul compact. Ceapa crescuti in sol compact se pistreazi greu.
TOAMNA Recoltare Din februarie sernanafi Cdnd frunzele se tngalbenesc seminfele In locuinfi sau ~i se culci la pirndnt, sera (dreapta, jos). Dupl scoatefi cepele din pirndnt ~i doui luni repicati plantufele. Iisafi-le s i se usuce. Folosifi In rnai se pot transplanta cat rnai repede cepele cu afar%.Arpagicul se planteazi tulpini groasi. in strat In rnartie-aprilie.
17
1
Pentru piistrarea cepelor irnpletiti in funii frunzele cepelor ~isuspendafi-le intrun loc rece ~i uscat.
rn Pentru combaterea moliei cepei, plantafi patrunjel printre rdndurile de ceapi.
Semihare #i plantare
VARA Udare, fertilizare $ prssire Menfinefi solul constant reavin. Fertilizafi-l o dati pe luni. P r i ~ i fcu i griji solul dintre rdnduri.
Q IMP AMMP SRL
--
I
arvele m u ~ t ecepei i rod cepele forrndnd canale In interiorul acestora. Proteqie: intindefi deasupra plantelor o plasi de captare a insectelor sau, dupi risirire, presirafi regulat pulbere de roci peste frunze. Distrugefi plantele infestate.
ISBN 978-963-86092-8-
euipe.8 ei~dorduip a hegipa
n
.
n
I
Lr uperca crescu ta pe paie
P L A N T A R E $1 I N G R I J I R E ACCESORII: U germeni de ciuperci L l balot de paie U bazlr
C o w umbros a1 pWdinii este ideal cultivirii acestor
dorlalte ciuperci, nu confine dorofib, ascfel consumi substanpele nutritive descompuse de d m alte viepitoare. Aparfine ciupercilor saprofite, care se h6inesc cu substanfe organice fn descompunere. In natur?i crqte pe uunchiul arborilor bi&, c e r d t o r i i au demonstrat d aceasG ciuperd crqte mai repede pe paie syciale. Ciupercile din naturii se inmulpesc prin spori, PnG cresdtorii de duperci inoculeazii cu germeni de ciupetci v-nurnitul substrat de cultivare: dupi pasteurizarea
de cereale, miceliul e&e insim h p t pe s u p d i p boabelor pe care se vor dezvolta ciupercile. Germenii de bun2 calitate sunt htre5esuG de miceliu alb. Miceliul se c u r n p z cu pugir, timp fnainte de i n s h h p r e $1 se pktreazi la frigider doar o p e r i o d s c u d . Pentru fieclare balot de paie sunt necesare 11 doze de germeni. La pretirea pi f n s h h w e a baloturiilor cel mai importan criteriu este igiena pentru evitarea rikphdirii in substrat a organismelor concurente, ca de exemplu mucegaiuri sau bacterii.
5
r
VAIUETATI
U caramids Ll folie U plantator U foarfece
I ! 1
DE PLEUROTUS
Tulpinile de cultuG ale ciuper& pleurotus de iarni se trag de la pleurotusul spontan, prezent pi pe meleagurile noastre. Denumirea se explid cu faptul d ciuperca crqte la temperaturi de 4-15 "C, astfel poate fi recoltad din toamni p h i primgvara. Pleurotusul
-
de iarni are culoarea gri, albastru-metal sau maro-deschis, pi carnea ciupercii este tare. Pleurotusul cultivat este o tulpini originarg din Florida. Rodqte la temperaturi de 1525 "C. La mijlocul verii, &d ternperatura aerului dep&qte 28 "'C, ciupercile se o p & c
qtere. Carnea pleurotusului cultivat este mai fragedi gi culoarea acesteia v a r i d intre maro-deschis pi gdbui, dar uneori poate fi aproape alb2. Varietatea ce rodqte tot anul este ruda pleurotusului cunoscut sub numele de Pfeurorus pulmonarius, care rodeste la tem~eraturide 6-28 "C. Ciuperca crqte de primivar5 p h i toarnna tirziu gi culoarea pdiriei a t e gr deschis sau inchis. Pot fi deosebite dteva rude gustoase ale ciupercii ca: Pleurorus cornucopiae,
meleagurile noastre creg natud, dar tn Orientul pPrtat se cultivi. Pleurotusu gri cregte doar in naturi. Niciuna dintre cele doug forme nu este i n d crescuti de -cultivatoriF de ciuperci. 3 ,J , ': -
-
Cu un lemn curat faceti gauri cu adancimea de 10-15 cm, la distante de 10 cm, in pirjile unde sunt vizibile vlrfurile paielor.
3
Culturilesempreparate swrt mai costisitoare, dar culhtarea este msi upara. Se pot cumpSra si paie presate fermentarea lor este foarte simpla duptl care urmeaz9 inocularea. Desaori dupi3 patru saptamani D* aduna roadele.
linguri de germeni. Folositi o lingura curata, farti a atinge germenii cu mlna.
I
-
,
Trunchiul lung fi palaria fn forma de palnie sunt semnele concentta$iei ridicate de bioxid de carbon ceea ce este ca-
I Acoperiti balotul insiimlnfat cu folie in care s-au executat anterior, cu foarfecele, orificii de aerisire.
5
in 3-5 sBptamlni hifele percii intretes balotul. Scoateli folia. Dad vremea este favorabila, peste outin timp apar fructificatiile.
6
I
CARTE
GRUPA 12
18
.r Gr2din;irit iscusit
yizibile fire albe. N u cumparafi germeni
9-
(rniceliu) se nimicesc. Paie fermentate. Folosind paie ferrnentate n u se
-,
fngrijire tot an ul DIN PRIMAVARA PANA TOAMNA /nsbmiin~re~imoltare insamantarea balotului de paie cu miceliul ciupercii (tesutul filamentelor celulare ce formeazi trunchiul reproducitor): acest proces se face la pleurotusulde cultura i n mai-iunie, la pleurotusul de iarni i n iulie-septembrie $ila varietifile ce rodesc tot anul de primivara pana toamna. Dupi 3-5 siptimani miceliul intrefese tot balotul. La baloturile insamantatetoamna acest proces se poate prelungi p h i primivara. Toate culturile sunt rezistente la ger. La
IP WIMPS
recoltare tiiati ciupercile cu cufitul, la suprafala balotului 00s). Pleurotusul cultivat aduce roade vara, la temperaturi mai xazute de 28 O C , in zilele de iarni fari ger de toamna pana primivara ~icel ce rodege tot anul poate f i cules continuu in zile fir5 ger si nu prea fierbinti.
I
~cunoscuttiduph piiflile de culoare rnaro-r-t sau albastru-verzui. La cumpararefiii aten$ ca gerrnenii sli fie Tntretesuji doar de fire albe. Phstrafi gerrnenli ?nfrigidw, la fermentarea ~ialtoirea balatului de paie fiJi atenti la igiens.
-
mp)u!rwss
areu!wla6 qdnp lo^
!iepn .!>an!y6 awxy ul aiuluri)s
I
ad 'eleazaun au!iuau !-e n~luad(nlosau!q ! i p l n ~ .p!deJ g>nsn as lapse '10s
I
!UJnd
4I?#?
-~;ulrd!~el~nrupl p a q m s x, awpq Imp5amoi !nm!OS
SP~!""~I"
-. - --%I P W J ,' Z P O U e!13 u!p - u pp n ! ~ 'alaIO!A nes !marl 6 1-0 I ap aun!lod o ru gun aiuxm~o.[fy n:, !Jn!os p x g -a~duq' a s ~ u wq j apiua3sar .=adnard ajanmSa1 wuaurase ap q w a ~ ! h n d 'aqn!+un! UJ ! u p q d
C
Broccoli
Grzdiinzrit iscusit
1
I
.'
r Cultiuafl
broccoli asoriai cu salati gi rogii, in culturi rnixte, pentru a irnpiedica aparifia puricilor de pirnant.
duri cu-cel pujin doui perechi? vrerne rece lurnini deplini. in de frunze verde-rnediu. caniculi suporti4 ~iumbra. Nu curnplrafi rasaduri prea mari pentru dirnensiunea ghiveciului sau din care, daca w n t scuturate, i ~iau i zborul Fnsecte.
Sol bogat in substanje nutritive. Broccoli se dezvolti optirn in sol arneliorat cu corn post si ingrlgarnlnt organic.
7
I fngrjire tot an ul I PRIMAVARA TlMPURlU
'
SemAnare in februarie-rnartie serninafi serninfele in locuinfi, in lada de inmullire cu parnlnt pentru serninat 00s). PRIMAVARA Plantare Cilifi treptat plintufele de
7
broccoli: expunefi-le in fiecare zi la aer liber, intr-un loc protejat, la urnbra. Mirifi triptat durata expunerii, in sfirgit lisafi-le afari gi noaptea. La sfir~itullui aprilie, pe vrerne innorata, plantaji rasadurile in grading. Plantarea este posibili p l n i in iulie. VARASITOAMNA Recoltare Culegefi rozetele de broccoli cind au atins rnarirnea corespunzitoare, dar Tnainte de deschiderea bobocilor ~ia flo-
1 rilor galbene. d
O IMP AB/IMP SRL
.
Dupa recoltare broccoli nbl se poate pistra rnulta vrema. Pan5 la utilizare pistrali-l in frigider.
'
ruccuru plan relor
I
I
I
Larvele buhei verzei se ansforrni din bruncenugiu in verde. Noaptea, ornizile tinere consurnl paqile aeriene ale plantei, iar cele rnai bitrine rod coletul. Stropiti plantele cu o fierturi de vetrice sau pelin alb gi colectafi ornizile.
.bng~aqU!P !iepn 3, R L a$dgdap eJn$~JadUJ$pug3 -a!$e~nes $e6al ap le!~a$ewn3 ala~ueld!$?hi 'a!lo+ ap a(a~odo(3 !iepgdapul .gua~edsuel$ayo4 n3 apnp - ! J ~ ~ ~ulI !i*!~ul o s ' ~ OE3 ap eau!Slgul6u!$e a~a~ueld pug3
F~=m*~wfP
as w o w 1uTp m p p s!- nIY3 " T ~n=J auaq -@ 'jn! 'a!irust! 'pp a39
spusp as aua~ada p y d 36 -p#OJdeW" 0 a3sa (swm --?Jumr?sde31 m
rs +*I
'm
' ~ 1 . 1 17-
, P 1 T E S!!TW a6aouadeplfff r.4 axn! m y a s s!ucxIapjd 'an! "&w =POJ~ F """3nJd 'w-3 81 Y m d a%un!B amod JOl €?au@unl a u e q mns u ~ p u m q F F P W -,apex &=I T v = A u!# . 3 u d e 3 a a mTSOJ !ode 'aplaa yq a.mp3ap '!~jqns '&In% -=I-' a l w +S ~apZ!IIUeTLIas p ;sapre TJUI?FW $ nJ1uad 3!19 0 ITO a l - d g h ~ ~ Ed ~ U ~ ~ap O n;u I a w o w 9. v J ~ l rr~rrtlPk d ap zm ug
mu
w--
=ug v"1dIsw lew T"1 PI[?"
7 w '13-q
-aj UJ
==@PP
UJ
suapunqe 91-J
'!3!u1
#! lep o!nqans q Mpp3 as qoq nJ1uad ITapse I-
7
'!naA
ppre l a p jn! y n xuns laydm03 !*Jtuew!!apq7 -pas UJ-!5e~!lp3 !aw amw ap xpz aIJmua3:um o n t nu pp j e ~ n l n 3gapm : a m n p 3p P P O ~ ap 6!W ap -4pvfdap =OIIaPR? F"WP
='mm=P d=-ap+-
CARTI
Ardei iute
GRUPA 12
21
I
Gridinirit iscusit
I r-n
Curnp&r@i exemplare cornpacte, bogat ramificate, fira flori.
Soare. Cultivafi ardeiul iute intr-un loc insorit, ferit de v8nt.
Nu cumpirafi plante firave, cu frunze pale, rarnuri rupte, .far2 frunze sau cu ridicina ie~indprin orificiile de scurgere a apei.
S d cu humus, perrneabil. Menfinefi solul reavan ~i evitati apa stagnanti.
-
--
I
Semznare Daci dorifi s i cultivati ardeii din serninte, in februarie serninafi sernintele in locuing, in vase de sernanat. Acoperiti-le cu un strat 1 foarte subtire de pirnlnt, 1 deoarece incohesc la lurnini. Cre~tefiplantele la caldura (22-25 "C) si soare. 1
7
-
U s c a ardeii atdrnati de codife legate cu sfoar3 Tn siruri agafate Intr-o fereastra la soare.
e
,;M
~ngryiretot an ul
%Ira AvArt.
Pe vrerne cankularl. plantati rasadurile seara. Urnbriti-le cu cutii de carton pdna ce Tncep d se inalfe.
Plantare De la rnijlocul lui rnai acoperifi stratul cu folie. Giurifi-o $iin orificii plantafi risadurile. Pdni la rnijlocul lui iunie protejati ardeii de frig cu clopote de folie.
VARA lngrijire Nu lisati pe o planti decdt : 3-4lzstari, pe ceilalfi indepartafi-i. Menfinefi constarrt, reavin solul plantelor. Tnde partafi plantele ofilite.
u
Buha este un fluture parazit nocturn. Lawele sale brun-cenu~iuziua traiesc sub sol, de unde nu ies d e d t noaptea pentru a roade rnai ales plantele nou sadite. Exarninafi sistematic plantele. Strlngeti lawele ~i distrugefi-le.
I
PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE -
-
m
GRUPA 12
Safata' pa'sa'reasca' Frunze verzi crocan te de toamna p9ni primivara
.leJp lie un-gu?a~eauelda~ !J lod 10s u!p aseo3s alaaueld 'alueld aqug w:, 01-5 ap a&eis!p el asap eald al!JnpesgJ !$!J~M
9
~a~eu!ur~a6 el eugd ueheaJ In)eJls !$au!iuaw !Zluapunqe !$epn .lugugd ap ap %ellsun n, alaiu!uras j!~admeelqa~fipu!solod
ur,
I -'alu!uras ap 6 2-5'1
aIP5amugns aeayd q a w un ad %p eahKf nurep 'yB~e1a!@$ '64~1 al4u!was !$e*~psau
ap a e ~ pun la u j ! t e ~ o d ~ , lnlos !&ug+e aleupuras ap aau!eu guewpld~ o n3 .pn6ne !nl lnml[!ur pdnp ~teuguias
1
.Ja$ul el alualsyzar !S ? P O 0 trr1dpll910-P JO~!J~!OS a@a l a a3pp a p a w p e q q d ms@s 'areA .al:@s a@ 3san a a ~ dnu laqq ~ u !loasap r 1uns 101 ap-zunq . ~ u u r e ou~ ~clap asap3 ~ o as d pa qns p w 'en~I$qld !d eu -re! y a~eodmmwv .(v !d apadar 3mr3 a a z o a p
6 1sn9n.e !nl p m ~ [ap v amFug !leugwas o nN .a*rogug
Gr;idinirit iscusit
I
I
I I
1
I
e Cumph$i seminfe proaspete de salatl. Pentru recolta de primkara alegefi soiuri rezistente iarna.
Soare. Salata pasireasd se poate cultiva ca planta de zi lunga din toamni pani In primavara. La soare se dezvolta cel mai bine.
Nu cumparati rminfe din anul anterior. Seminfele de salata vechi germiread greu.
Sol permeabil, cu humus. Planta expansiva prefera solul nisipos, usor argilos.
Cu ajutorul marcatorului de brazde trasati locul brazdelor pentru semiinarea i n randuri. Distanta dintre randuri: 10-15 cm. Seminarea prin impragtiere nu este recomandati dedt pe soluri far3 buruieni, altrninteri salata va rasgri doar sporadic.
IARMA Dad doriti si3 recoltafi salata toamna, M n a f i - o la mijlocul lui august; pentru iernare $irecoltare de primavara senkinati la mijlourl lui ~jptembrie.Soiurile cu dezvoltare rapid5 pot fi culese din actombrie. hntru cultivarea in sera se poate semana chiar mi tarziu. Semlnafi salata panh la sfllrgitul lui septembrie pentru stratul de primilvivilrfi ~i p&na la sfaqitul lui oaombrie in sera.
Pmdecfiecontra InghejuEui De la mijlocul lui decernbrie mperiti salata cu ramuri de brad. Folia nu corespunde acestui scop. Dad exist$ deja un covor de zBpadl omogen, a l t i protecfie nu este necesara.
PRI~YARA
W 9 iw mdt4 Culegei ultimle salate @na la finele lui martie, D a d fn centrul rozetei, pe tulpinile lungi s-au format boboci, frunzele devin amare ~inu se pot utiliza dedt pentru compost.
.:iinarea este o boala micotic5. Pe faJa frunzelor devin vizibile Pete brungiilbeniu, iar pe dosul lor se formeaza un Jesut micotic albicios. Alegeti soiuri rezistente, nu semanati prea des ~iudati cu grija. in caz de infeqie stropiti cu o fierura de coada-calului.
ISBN 978-963-860928-1
r x u ~ ~ BWOR ~ n d n3 c r ~ oERJ~ U~J I w III~ ~ U urn[' O~
n
a
n
n
n
n
n
n
Cultivare in gridin2
PLANTARE $1 TNGRIJIRE ACCESORII: Q usturoi Cl plantator a paie Ll foarfece de gridina
Daton'ta' calita'flor sale excefente, usmid este o plant; indispensabifi2n gr;idini fi buca'tirie.
d [ a w n ~ c i w r a ) cj hdbi minmculi, care se ~unadi?a&rn%it3tf%m% plan& asemenea dleilor. hte o phd ce p&r?l plme fi @dbeta,& b r i ~ad , & cu fermenlam. Md& ~ U H fl L" ~ i & tilimte d e . Plant& ustup e n w aromeb sale pi-=. roiul ?n sol &at, bogar In M i n d &n p m m k pe c a r e m ~ f i w ~ hmw n ~ fn r e $ d e cu h a t b l b d cut, me p d w de akkl p h q 3 Pn eeptimbrie sau ete&ctlcxm$h~h&f mombrie, Pn ceIe cu climg (dbh).E f k d k $ i c asp& tn aprilie. Plant* djeii supra dn2dlfii indiscumbil: reduce t e n s i w arte- la dimp de 10-15 cm, la idhcimea de 5 em. D i w p rial% atenu& s i m p m d e uteriode&, s t i m u l d cir- dintre r M m i sit fie de 20 em. h p e r i f i c d w de iarnP cu culafia s q u i d gi diptia. ramuri & b d . Totodacli And& afecgiunile Usntroiul ate o p h d ce intestinale gi confine vitamine necesia o 2agFijire eacem de si &uri minerale. Blimp&. Con- buruiedor La noi usturoiul ?nRorep muIci6 sau p e i f i mlul. Pe de reg& doar h al doilea an, tn iulie sau august. Florile sunt vreme sererod udqi, altminteri dpii vor mici. grupate h umbele albe, Usturoiui m e foam rar atacat mbunte si rotunde. fn recepde &unatori. Subsmnjde tacul se form& nu seminfe,
eimF=lr
U
Perioada de plantare: sepMulciti solul cu pentru impiedica dezvoltarea buruie2 1 tembrie, octombrie sau nilor. Mentineti solul reavan aprilie. Desfacefi catei pie
bulbii Fn
odorante pe care le confine p r o t e j d de diunztori i plantele din v d t a t e , din acest motiv este deseori plantat printre legume. pe vreme uscat5, cPutd h d e hcep s i se
Scoateti din bulb Taiati tulpinile pentru 4 frunzele incep sa ingalbebulbilor le rimlna mai 3multa energie. neaxa. Daca de acesta cateii indepartati florale
Wm-aavru:
sol un
cand
se
d
pe
USTUROIUL ESTE BENEFIC PLANTELOR G R ~ I N I I piiduchii de frunzii i ideqiile micotice, plant@ &pi de usturoi prinue legume i flori. Poate preveni mai ales conmmidde mai importante ale trandafirilor. Usturoiul dm@ #i parecii de c h p . &lilt m i d o e se pot combare i prim ceai de wturoi, preparat Tn a%. Plantele udate preventiv cu aces pttparat ?#i&fortifidper+ d d e l o r i devin rnai rezismte h bali. Este dcient h 4 p e d contra bouor micotice
vreme secetoad.
usuce: fn august si septembrie usturoiul plantat primgvara, ~i in mai ~i iunie pe acela plantat toamna. Pibtragi bulbii uscaii corespunziitor htr-un loc aerisit. ca
U s m i d are un efrct b r a bil gi mpra &in&&& piatl&r. b t ~ a uh d e p h a
$i pe
~i
plantati-i la ad~ndrncade 5 cm,
a
buruienile prin pra~itsau plivit. 1% stropirea cu oeai de usturoi nu v-5 mai poate ajum. Modul de prepatare a oeaiwllzi este ~matorul:turnag 10 1 de ap& ?nclocot pate 500 g de usturoi t$li.at mkunt. WP$ la macerat nmp de 24 de ore, apoi $ecmtaji-1 gi diluafi-1 cu apii In psapoqie de 1:lO. Udafi sold din jurul tulpinii plantelor. La usturoi se poare a&uga ~imap&.
Usturoiul poate fi plantat ca planti de proteqie alituri de salati, morcovi, rogii, castravefi, sfecli, cartofi ~i cip~uni.Nu-l plantafi alituri de fasole, mazare sau virzoase, deoarece le franeazi
se desfac usor, usturoiul se poate recolta.
-
Usturoi
Gridinirit iscusit
I
a ~"m-p bulb1 sinito$, cu coaja de culoare dexhisk tari la palpat. Cifeii sB fie mari ~id r n o ~ i .
a Soare. usturoiul necesiti cel w i n wse ore de soare pe zi.
Nu uirnph$ bulbi destinati consumului, deoarece, h general, nu Tncolfex.
dsw8Mm @ oi
a Perrtru pZbtrare legafi h l b i i ~iuscafi-i Tntr-un loc ferit de ploaie, la c3lduri.
e W l &Inat, cu humus. Se In sol usor
nisipas, amelio~atcu compost. Nu-l fertillzafi cu TngrB#im%nt
de grajd proaspiit!
a lndepirtafi mai tarziu frunzele uxate. Pistrati bulbii Tntr-un loc aerisit, uscat la temperatura locuinpi.
I
Doctorul planrelor
Plantare Plantali cileii in septembrie, octombrie sau aprilie. VARA DEVREME Recoltare ri mulcirea solului Bulbii plantafi toamna pot f i recoltali in mai sau iunie. Mulcili sau p r i ~ i lsolul i din jurul usturoiului plantat primivara. Udali plantele pe vreme de secet3. VARA TARZIU Recoltare Recoltafi bulbii plantati
brie, pe vreme uscati, cdnd frunzele sunt deja uscate 00s). Scoateli din sol bulbii cdt mai repede deoarece li se poate des'hide coaja ~iastfel pot fi pastrati mai puling vreme. Putrezirea bacterianti apare mai Tntii la colet, apoi se raspande~te ~ipe frunzele solzoase, care se brunificti, devin sticlqase ~imucilaginoase. Bacteria infecteazi plantele penetrandu-le prin leziunile acestora, sau este rispanditi de musca cepei. indepirtali imediat plantele contaminate.
Gridinirit iscusit
I 1
LUMINA $1 SOL Soare. Prefera dldura ~i soarele.
Pentru plantare cumpara cartofi drnogi, tari, cu colti.
a 501 permeabil. Se dezvola Nu cu@rafi cartof i uscgi, moi sau putrerili. Nu consumafi cartofi trata$ cu chimicals
P.yFpA
optim Tn sol afanat, slab acidulat, bogat fn substanfe organire. Rntru plantare alegei un sol In care apa nu stagneazs.
11
--
-----*
TRUClJRl
Printre randurile de cartofi planta$icoltuna$, plante care pe ldnga faptul cti sunt decorative, piistreazl solul umed gi ajutil la sufocarea buruienilor. Cartoful este o plana optima de arneiiome a solului, ideal gi On gradinile noi.
-
lngr~j~re tot an ul . VARk
or la de la plantali in gradini. Acoperifi stratul cu folie de acoperire.
1 .
'-,
11 I
-
Mqutvite$adunarea roedek Formati muguroaie3n jurul plantelor sau rnulcQizona radaciniicu paie. Soiurile tirnpurii pot fi adunate ciSnd Tnd au frunzi~ulverde, cele sernitirnpurii sau tsrzii se recoltead dnd au frunzigul deja galben. Aftmati riidacinacu furca de spat ~i adun* cartofii (st4nga).
TOAMNA
l m 7 -
1
Soiurile semitirnpuriigi cele tdrzii sunt potrivite pentru hsilozare. Pastrati cartofii in loc 7ntunecat. aerisit, la ternperatura de 5-10 "C.
I
I
I US LUIVI
auu a
~nper~oadacand
planta atinge inalfimea A , . 3n . .- .: 1frunzele yaul llluu-l=. ,.eventiv, adunafi gandacii cu spatele dungat gi lawele portocalii. Aflernefi pe lawe bazalt concasat Si gi distrugefi ouiile depuse pe dosul frunzeloi. m .
. .. E.. 4
.. F;
-
Lemma' pen tru ~urmanzi
PLANTARE
Spanacul, planti cu crepere rapid;, a t e ideal atdt in culturi timpurji ji medii, cdt jFi t h i i .
U compost C;I grebla
Spanacul este la origine o plant5 de zi lung& ceea ce tnseamn5 d nu inflorepte d e d t atunci &d d e l e sunt mai lungi de 12 ore. DupP aceasta, planta demoltl sernin!e, fiunzele devin amare pi nu rnai pot fi folosite. Din aceastii cauz.5 spanacul esre cultivat de regulg primlvara timpuriu sau roamna. Totodats ameliorarea moderns a realizat soiuri care nu d a v o l d lujeri florali relativ rnultl vrerne. Frunzele lor sunt mai rnici, rnai fragede, cu un gust rnai pugin intens. Pe de altl parte, exists soiuri raistente la Pnghe~,care pot fi semhate toamna t k i u pi recoltate prirnavara devrerne.
\
Spanacul cules proaspst este cel rnai gustos. Din acest moriv, de la mijlocul lui rnartie p h 5 la i mijlocul lui rnai, ~ e m k a jdin dous in dous s s p t h h i spanac de primiivar& De la rnijlocul lui rnai p h l la shpitul lui iulie semha5i spanac de v d De la sfiirpitul lui iulie p h i i la sfhpitul lui august se poate semsna spanacul de toamnii (in general acelqi soiuri ca pi pentru semhztura de primlvarl). De la shpitul lui august phi la rnijlocul lui octornbrie se seamitns spanacul de iarnii care poate fi cules primivara devreme.
DESCRIERE
51 ~NGRIJIRE
1 de 2-3odull ~i
Afinati hcorporafi-i superficial un strat de eompast cm. Meteziti solul cu grebla.
2 20-30
R&ri$i p&ttu?%IQd a d este necesar. Primiivara arziu, sernanqi in locuri aflate la umbra plantelor mai Tnalte.
4
Formafi brazde de semlnat cu muchia greMci, la distante de cm. Seminag la adhcimea de 3 cm.
RECOLTARE
PANAC DE
3
pdproduqie mare; form& sernin~enu
p r i m tcktm&
~khchis; crepxc v@ro&, form& semin~nu c a w $niu: a b a r nrnmt rnndare miwmr la vrr
primivara, toamna
verde-!n&;
Atlanta"
1 1
,PolkaF,'
eaomch& R u m miu;t o r m a semlnfe tome irziu; regisrenr la ffiinarr rezistent la mr
panac de Noua 2
I
I"
'
i
Formamsemtn@un; a d a emkern l e luJeriflorali facilLbtSde rfllele lungl I vbra gi Temp@r@tura inalfri. 0 acma semiinfli spanacul de var& la umbra legurnlor ma Ynalte ~i pe vreme card8 menpnei-l umerd. Nu emite deloc lujeri florali spanacul de Noua &eland$ cu hllgmea de 50-100 an.In fnprilie oe seamane l n ghivece, B r de la mijlacul lui rnai w poate transplanta afar&, la dMar$r de %-70 cm.
Men$ine@solul uniform reavan, dar nu prea umed. DUNculegerea primelor frunze krtiliza$i cu compost, de-a lungul rilndurilor.
re p a t e ~ I t i l ISpanacul complet taindu-l la 3-9 cm es daca se recolteazl doar
'8
de sol. LlsaJi r%d&clnileWI sol pentru d i stirnulead maturarea solului.
Gridinirit iscusit I
e Curnparafi seminfe tratate contra d8unatorilor. Respectafi terrnenii perioadei de semanare. Alegei soiul corespunzator i n funcfie de data semanarii. Nu cumpard seminfe vechi sau rasaduri crescute i n prealabil, deoarece spanacul nu se poate transplan'-
Soare, penumbra. Semanafi seminfele de primavara si toamria I n locuri Tnsorite. Spanacul de vari prefer8 umbra temporarii. Sol permeabil, bogat h substanfe nutritive. Nu fertilizafi excesiv cu azot pentru d spanacul Tnmagazineaza nitrafii.
Se dezvolti foarte frumos tn culturi rnixte cu clpgunul, gulia, ridichea, r q i a si felina. Vecini necorespunzltori ii sunt mangoldul si sfecla ro#e. Toamna sau primavara devreme se poate cultiva in risadniji.
Recoltare si ingrijire
Cel mai devreme se poate semana de la mijlocul pans la itul lui martie. La inceput, riti plantufele cu folie. n iunie, semanafi o data a-trei saptimani. Mai nu semanafi decit soiuri
Dupa aproximativ opt saptarnani de la semanat se poate Rcepe recoltarea. Culegei nurnai frunzele exterioare sau taiafi intreaga plant&deasupra solului (stanga). Udati sisternatic ~imulciJi solul.
Semanafi cultura de toamni d la sfdr~itullui iulie pan8 la sfaqitul lui august. Seminfele sernanate Tntre sfaqitul lui septernbrie ~ioctornbrie pot ierna
galerii i n frlnzele de spanac care apoi se usuci. intr-un an se pot dezvolta chiar si trei-patru generafii. Acoperifi la timp spanacul cu plasa contra insectelor, pentru ca mustele s i nu is' poata depune ouale.
I I
.ea$eqn!pnpo~dapex !?n!padsaJ '!loq el el!q -emuinn !ew au!nap lajise S ! tgezal !J.a~eodeupepy a~a~eoap 'gueld ad ap al!gpgd !iadn~nes !ia6lnws nN 'a!e~sedu?al!q!z!n u!nap alaqeoq pug3 qinxe $!@3 un rn nes alaDapeo4 n,: aqnp eadgzew !$ealomj
-se3 'ez~en'!no~~ow 'g~eles ap !~n$ele ea~gzew!ie~ueld .apada~ap eJe pnsn as nu nlos ap!w ~olynxln31nze3u! .pawn nu Jep 'ugneal Jues -UOJ !a$ueld ~ n ~u!p n ! ~nlos
,. ~ p u n !~n!os x alaun .~obn!ew , 4xaneuloqwk as !!: 1e~lo3a~ ap n a ~ 6 u!mp '10s ad 3sg~e as !Ja$u!wqy ap a~u!!!Jdsa!nqaJJ 'apq , -e$s~ u n snu ayru?alun!os
'
I
I
y* ran 08
'?Pi-'am F 21 T -1 n2 %$ ~ m pa!mdtuppas o ~ !os
mm+ *nsucn ap-
p g d !m 06 :w!fp~ ~ ~
~
a
n3 l
-mu m y m y N .a)qa d rur'ap~npod n ~ ' nmr m d m p ~ros
.uu
,?IY"N"
.
.r ---= -----:-r -----a~!!un~a c ~ ~y qq dd :m, o j .xem x ~ ! i f1p.8~ p ~ p u p a
- --
9 W ' W 'a% ~ & q + 1 % q d ~ ~ 1 ~ 3 0 1 ' ~ ~ 1 : a w r l ~ ~ d ~ s l ~ ?gpYHXpgl rew I '
I
IW
rp@ !m 09 :w$pq~ Q u n l a p$~la ~oq p u p Lnpndmnaueof
'
113~113~~~
L U q le%nsU
- --
aCIN113S
I
M a d e dulce '
.,iGrridinirit iscusit .I
I
-,' .'I
I
,_
CumpLajl soiuri cu perioade de rnaturare diferite, pentru a putea , m o l t a tirnp indelungat.
0 nuia de 1 rn este suficienta pentru sprijinirer
.
bine tirnp mai rnulti ani Tn acelasi strat. SernHnaji-o in fiecare an i n ak h.
1 1 1
la rnijlocul lui iunie, sernanati din doui h douii ~ ~ pentru a putea recolta o vrerne rnai TndelungatZi. Soiurile tirnpurii $1 tArzii prelungex perioada de recoltare.
rnai rodex. Folosiji plantele rnlrunjite ~ la mulcirea n solului i legurnelor ce se rnatureaza rnai tarziu, de exernplu a rqiilor. Fiinarea produce pe frunze, tulpini $ipZstHi un strat alb, asernanator pudrei. lnfestarea este frecventz in locurile unde aerul stagneazi. Pentru a evita fainarea, alegeti pentru rnazare locuri aerisite si stropiti-o cu o solutie de !citini.
Udafi abundent dnd planta
Fncepe sil hfloreaxci (dreapta). Daci solul este prea u x a t nu Recoltali se forrneazil
IL
&A-.
m ,i,-.L---
FtOP-05-1M)28
ISBN 97&9634eQS28-1
nu !b aseopn6 azuny alenu!$ -uo> u l y2npold ys egueld e> .n!uaqlyfi-aplan aiuaxal , -oyu! ~ectegueld ad a!un! u!p 'p.tle! asad !b [ n p ! u ~ g d 10su l !iespl p e a .!ilnwull god as !!lolgunep !J aploq !~aju!wqe-1 ate ul ue ale:, , -ay u l ~nla!un~~gd !ie~!gln3
1
.!nlnJolgunpp eaJ -alequo> y e s a x u a~sanu 'gln6al aa ' y e gzea1!u!l as lelaua6 u l alaqn6ed -alazod a j l n u !ew !loaun !S !!go1 azun~4' y g 6 ~ 6 uyqOAZJp l agepay! ala$ueld .!!upypyl ezeq UJ ! ~ B U A ~POJ J 'lulu 5 n!geur!xo~deap eaw!6unl !S unlq l n d e ~n,: 'n!uaq -1y6-qle ales alahlel .aiueld !ajsa>e al!JnglnD u~JeJ alede !nlnla!unr~ydp3epueg
-xis ap wugd !jeuphpi -nnu!guos gxos~> 'ajn~ugtdlolatu!~de!l!~Pdegdnc gs d a u j a p u q d a gued "palun .y$lo~ui ne p e p alaiu!wes ~nfos !$au!$uw 'un s 1 ap a u w p el a ~ a i n l u ~ ~ d 11411" !Uwplda w p d w
P
fi . t'
..,u, "JU ,
al~toj!S y n q :solsn%al~eoj!!%unl!mlo!iad ad s!q3u~-ap~an
g; I,: +,-.:
d m -
.-
'1.
Pa'trunjel pentru h z i
GRUPA 12
Gridinirit iscusit
Cumparafi plante sanlitoase, cu frunze de culoare verde-inchis, sau seminfe proaspete de p3trunjel. Nu cump&r*i plante cu frunze galbene, invadate de dBunStori sau cu radacina iqind din ghiveci.
Soare, penumbra. Patrunjelul necesitci zilnic cel pufin 3 ore de expunere la soare, dar durata optima este de 6-8 ore pe zi. Sol affinat, bogat in substanfe nutritive. Totodata necesita un sol bogat i n M e r i i organice gi reavan. &
1
Toamna taiafi lastarii la iniljimea de 3-4 cm, dezgropafi planta ~iplantafi-o Tn ghiveci. In locuinta amplasati-o intr-un loc luminos ~icald. In regiunlls cu clima bland6 puteti cultiva planta ~i in gradini. In caz de inghef insa, trebuie acoperita.
A
locrorul plantelor I
PRIMAVARATIMPURIU Seminare $iplantare De la mijlocul lui martie seminati direct in grading semintele de patrunjel gi, pan8 d n d germineaza, menfineti-le 3-4 saptamsni solul umed. Risadurile pot fi plantate afar2 Tncepand din aprilie.
I
I 1
FertrYizare Fertilizati patrunjelul cu un strat gros de compost amplasat intre rsnduri (stinga, jos). Puteji aserne uniform compost ~i pe stratul intreg.
Recobre $i seminare Culegeti frunzele de Wtrunjel proaspete. Planta dezvolt5 continuu frunze. Indepcirtati sistematic buruienile. Ultima semanare se poate efectua la sfaqitul lui iulie.
i I
I
I
Dacci radacina patrunjelului este atacata de nematozi, planta se coloreazi in rogu Tncepand din iunie ~i cregterea ei inceteaza. Plantati mereu in acela$ loc, exista pericolul ca daunltorii s i apara mai des. Cultivati pitrunjelul in fiecare an Tn alt loc.
1 gJqUln:al 1 en!a!J$nua$ueJs qns ul ae6oq :lern&euyu!urnl
I
EldUl!~~J!!!J~uJ guald . arm!# A
Dovleac pen tru copt
Gridingrit iscusit
a Cumparati risaduri
a Soare, penumbr5. Se dez-
cornpacte, cu cel p q i n doul frunze sinatoase, sau serninfe proaspete.
volti optim in locuri insorite. a So1 cu humus. Daci incorporafi in sol compost ~i ingra~ambntde grajd maturizat ~iplantafi risadurile pe movilife mici, putefi conta pe o recolti deasgbit de bogat&.
Nu cumpirati plante subliri, firave sau cu llstari alungiti, care la transportare se pot rupe.
PRIMAVARA TlMPURlU Seminare gi plantare Cu hcepere din aprilie, in locuinp, sernlnati cite doul seminp in ghivece cu diametrul de 7,5-10 crn ~i rnenfinqi seminitura la 1822 "C. Plstrafi numai plintutele viguroase. Plantali-le afari dupi rnijlocul lui rnai. Afari, serninfele se pot sernina in strat din luna rnai.
VARA Udare gi fertilizare Udafi sisternatic $iabundent. Dupl fecundare, fertilizafi solul o data sau de doui ori.
IMP ABllMP SRL
1
a Taiafi cu feristriul lgstarii IignificaJi. Purtafi rninuri de protecfie deoarece dosul frunzelor poate fi deosebit de fepos. a Dovleacul este matur cand listarii se usuci ~icoaja legurnei nu cedeazi daci o ap2c.t; cu unghia.
1
TOAMNA Recoltare Arnplasafi scanduri sub dovlecii in curs de rnaturizare, altrninteri pe solul urned pot putrezi 00s). Culegeti dovlecii la scurt timp inainte de venirea inghqului. Dovlecii se pot pastra indelungat
I
I
Melcii diuneazi rnai ales plantelor tinere. Puteti proteja plantele presirdnd rurnegur sau paie tocate Tn jurul tulpinilor. Amenajafi capcane de bere. Seara strangeti diunitorii $idistrugeti-i.
ISBN 978-96386092-8-1
PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE
GRUPA 12
'anti fiagedi, coondiment important
frunze h mai; seminfe in
A
I CTUS~OSfl decoratlv
PLANTARESI TNGRIIIRF
Mirand de gra'dina'este gustos, fiunzele proaspete fi capsdele aromatice sunt foarte indrigite.
m p p
mararui ae grda1n5 a t e o
~ l a n t aromarid s PnaltZ, CI unze asemhinhoare penelor, verde-inchis sau verdealbbtrui ~iflori umbelate galbene, mari, plate, care produc seminge comestibile. Aroma frunzelor este mai slabs d e d t
comatibile, dar semingele unor soiuri se matureaz5 mai drziu, ceea ce lungqte perioada de recoltare a frunzelor. Soiurile ,,Tetramsunt culti-
in special la consewarea muriiturilor. Mgrarul pi semingele acatuia sunt condimentul principal a1 castravejilor, dar se utilizSi la sosuri, salate sau m k c i h r i de m t e . Mkarul nu poate lipsi din
abundente, dar cu aroma mai slabs. Recoltarea frunzelor poate Pncepe la 8- 10 ssptih8ni de la semihare. Timpul necesar penrru inflorire sau maturarea seminjelor depinde de soi, cali-
1 apt. Iold
Afinafi cu furca de Adiugafi compost i n sol gj netezifi salul cu grebla.
Pentru racola de f m z e semanafi mBrarul ?nrbnduri, aprilkaugust. Pentru aduna"Eea seminfelor, semanafi Tn aprilie.
Acoperifi serninfele cu un strat sub$re de pirnant ~i pistrati solul umed panB ce mararul va incolfi (apex. 3 luni).
4
2 In
proaspete, dar acestea asemibstoare cu cele ale
3
&d florile umbelate devin maronii si trebuie &ate.
rernic; are multe &ze,
maturarea seminpior
foane gustos; cunoscut ca . m h r de castraveli"; multe frunze si seminle; I
.
.I.
"
covi sau salata 2i stirnuleaza
,-.--r
L.v..
8-VUL
yu(I1b I I
7 1 ~ 1 )~ L u L L L C I ~ U C - ( U V ( W U Y I I
J U l U J l L 1d V U W l C l C U3LdlF)
lroduqie buni
Goldkrone"
;ustos; soi cu frunzig indesat, flori galben-vioi; roade bogate
Multe insecte utile care se hranesc cu daunatorii plantelor prefera florile rnirarului. Plantati rnarar tn
5
cutegep frunzele regulat.
Pentru seminfe taiafi florile umbelifere uscate, maro-deschis.
Pentru recoltarea serninplor ririfi rasadurile la 15 cm. RHsadurile pentru frunze pot TI plantate ~i ma1 des.
LUMINA 51 SOL
9 Nu cumpiiragi rasaduri de marar, deoarece radacinile
incepand din aprilie semsnati in
cand apar ri3saduriIe. Pentru plantele la distanfe de 15 cm
uxati capsulele, apoi @stra$i-te intr-un borcan Cntunecos, inchis errnetic.
1La- rnarginea a~edrilorsau in apropierea padurilor, pe tirnp de noapte iepurii de camp sau cei de vizuina pot page rngrarul. Protejafi rnararul cu plasa irnpotriva iepurilor, verificafi gardul #i astupafi ggurile ca acme anirnale lacome sa nu poata intra i n grading.
Pentru a avea frunze proaspete
ate fi mutata in
RQP-02-10023
ISBN 9
~
2
8
-'a!JqWOJX ul gugd J e w ul augwy iod !!zJ@al!Jn!os !i!~giu? ne-s al!ug$gdg, pug, !!~ndw!ial!Jn!os !iealow
'D,OZ apad a(!Jnielad - u a i ap eiezyoAe4 a!@aju!o apa gueirapeq ear!zarand
Gridinirit iscusit
e Primavara devreme cumparati rasaduri sanatoase, viguroase sau seminfe proaspete de varzi. Nu cumpHrati plante alungite, cu frunze Ongalbenite sau contaminate de daunator
1
Soiurile Gnii se pot pastra mai multe luni intr-o incapere racoroasa, umeda. Tndepartati radacina ~ifrunzele exterioare ale verzei. Soiurile timpurii se pot pistra doar trei-patru Sip* mdni. Pe cdt posibil, folosifi dp3pnile i n stare proaspatlta.
Soare. Varza se dezvolta ~i in penumbra, dar recolta va fi redusa. So1 compact, calcaros. Planta cu necesitafi mari de substanfe nutritive se dezvolta optim i n sol cu humus, fertil, care refine bine apa.
Pngrijire tot anul I
PRIM~ARA TIMPURIU Sem6:nare In februarie seminafi i n locuinfa, i n ghivece soiurile timpurii, soiurile semitimpurii I n martie yn rasadnifs, iar pe cele tdrzii afara, incepdnd din luna mai. PRIMAVARA Plantare 'reptat rasadurile cres-
I
cute i n IocuinfZ. La inceputul lui aprilie, plantati in gradin3 soiurile timpurii, la distante de 40-50 cm. Pdnii la mijlocul lunii mai acoperifi plantele CLr folie. Plantati soillrile t%rZii numai din luna mai. VARA 51TOAMNA Recobre Taiafi cu cufitul capafdnile destinate consumului imediat sau pastrarii. Capafdnile sanatoase se pot smulge din sol impreun5 cu radacina. Usdnd frunzele exterioare pe cotor, se pot pune la pastrat sus-
I
Larvele verzi ale fluturelui alb al verzei rod frunzele facdnd i n ele gauri mari. Acoperifi varza cu folie i n aprilie ~imai, i n perioada roitului. Adunafi larvele. Daca este necesar, stropifi cu un preparat confinand Bacillus thuringiensis.
Boabe de maza're dulci fi ma'rirunte Boabbe de m a a e proaspa't c u k e sunt foarte gustoase.
I
M d r e a este plant2 de zi lungs, deci trebuie sernanata din tirnp pentru a dezvolta 12stari ~i multe frunze inainte de lungirea zilelor, &d incepe inflorirea. Mazirea uscat5 (Pisum sarivum convar. sativum) este o plant2 rezistend, care poate fi serngnatz in strat Pncephnd de la finele lui martie. Boabele au suprafay; netedg $i de reguB se rnaruread devrerne. Proaspete au gust dulce, ins5
. - - - .o3IURI DE MAZKRE US CAT^ -.
eoapte prea tare devin fiinoase. Boabele uscate pot fi p%trate indelungat. Mazirea de grkiinii (Pisum sarivum convar. medullare) este sensibila la inghey, astfel poate fi sernanat2 doar de la rnijlocul lui aprilie. Boabele sunt p u ~ i nrnai rnari, rnoi tirnp rnai indelungat ,si, de regula, turtite. Proaspete sunt foarte dulci, potrivite pentru @tire ,si congelare, ins2 nu pot fi uscate.
SO1
Rheinlanderin"
4h 4ifgg.
I a
,
.Ji
I Y
Mazarea uscatZ se seamha la Faceti doul la distanja 1 sfdr~itullui martie, iar cea de 2 de cm. Ianlnafi la grMinZi la mijlocul lui aprilie. addncimea de cm (dirtanla: bra6
40
F
c!
Afanafi solul ~i adaugafi-i comPost.
3-4 5 cm). Werneli pAmdnt pe semAn2tura ~i tasafi solul.
aade foarte thpurii piis& drepte, lungi ~i late; boabe mtunde, rnedii,
Daoe rmpun~;pasta1 In rorrna ae clot, lung1 ae lapme rneale; Doaoe rorunoc, nari, verzi; i: 30 cm
Pe llnga madre pot fi plantate salaG, plante virzoase, I ridichi, morcovi, anason ~i I dovlecei Zucchini. Nu plan, tali mazsrea ln apropierea tomatelor, fasolei, cartofilor
oade semi-t
Wunder von r ,
Accesorll IJ sernlnte de rnazare A furca de sapat i compost U rnarcator 1-1 folle de acoperlre 1' suport A grebla
-
DESCRIERE
Feltham First"
.
3 2%-
I
9,
oade rimpurii; $t&
In formi de cioc, lungi, laic; boabe rurrite, mari, verde-
. . * I *
Acoperig semanatura cu folie pin&la dezvokarea celei de a doua frunze. Folia protejeasa ~i stimuleaza incolgirea.
3
DacZ plantele se dezvolG
oade semitimpurii;pLdi perechi, in formi de cioc, lungi, late; boabe slab turIte, mr7i v~d,alh;cm,i. ;. 70 r m
I
I
girea zilelor, plantele incep sZ PnfloreascZ indiferent de perioada semsnirii. 0 alts cauza a dezvoltirii slabe este epuizarea solului. SemZnaji mazirea in acela~iloc doar
Formafi mu~oroiin jurul plantelor pentru evitarea culcarii acestora. Pastrati solul uniform umed in timpul infloririi $i legarii recolte:
5
Soiurile care cresc mai inaSte de 40 un trebuie sprijinite cu crengi, plasa sau gard de Grrna.
4
Maza're verde
Gridinirit iscusit
Cump&rmjI primivara seminte proaspete. Alegefi soiuri cu perioadi diferiti de maturare. Nu c u w r a f i rasaduri deoarece ridgcina plantelor cu flori papilionate prezinti nodoziGti qi nu tolereaza transplantarea.
Soare. Mazarea verde se dezvolta corespunzator I n locuri Tnsorite, aerisite. Sol cu humus, uniform reavan. Mararea prefera solul cu straturi adanci, nisipos, lutos. Nu plantali mazare verde tn sol compact, in care apa stagneazi.
Boabele de mazare sunt maturate daca pot f i pipiite prin peretele p5stiilor k u aprox. 2 siptfimani dupa tnflorire). MaArea uxata poate f i lisata s i se c o a d pe plant& apoi semin$ele se scot din pastai $ise pastreazl uscate.
[#lfngrijire tot anul 1
II
Semhare
Mazarea uscata se seamana in straturi inceplnd de la finele lui martie, iar mazirea de gradin5 inceplnd de la mijlocul lui aprilie. De la sflrsitul lui aprilie nu mai semanati mazare pentru c5 nu va avea timp suficient pentru dezvoltarea frunzi~ului inainte de inflorire.
I
I
VARA TlMPURlU
Cultivati soiurile inalte llnga araci subliri, plasa sau gard de
Q3 IMP AMMP SRL
Recoltare Adunati recolta la cite dou5 zile pentru a stimula dezvoltarea noilor flori ~iroade. Pe vreme fierbinte boabele se matureaza repede, astfel trebuie culese mai des.
I
tulpini ~ip i s t i i apare un strat gros, Minos; apoi aceste porfiuni contaminate devin inchise. Pe p i s t i i apar Pete de culoare Inchisi. Prin plantarea soiurilor timpurii micoza poate fi evitati, deoarece, de reguli, apare la miilocul anului.
-a,!wzu!s aJIJ u!p ~ n u 5nes yeop n3 pe~eap alazueld !ieSal6 !me !&6yu? ul $up a1 m d x a -01
7
!ilnw !ew ap d w geunpe ~ zsoj e nu eyo3aJ p e a m a ~ 6n:, :,sa!nia!~eJdns M e *Id
Ill;lf UE I-*
1")?%3~ q '1u&@
F P !h
mns p m . ~ o p n up q z m n 3 ~ a
9
~
Ladnsq i-4 I F asldseo~dare@s 1Pe I m ~~S 2p.qn.L
~mwfl-
.gexn JWJA a !$epnylndeu ezeq el yeo~nlnu !lo p o p ap nes pzep o !jew epw!wd UJ -104
.
I"msTB%ro ap w q w n ?P -303 n3, * m JfzeaTOlS m o p ap a!em ru apm!oS 'adumqauu! ap u u m m p - ~ U I ap E ~ELUP= ru ~ r u w e dm ap n p a q r u W pv -dons nm a m d a d me% .sum @qq p u ! d w IJIaynes p o s U.J p!de-~ea+nzp ~ u e z u
~J&J>q
. J O I ~ Ip Ju ~ e u!p alueld JO~!OU aaqonzap nrluad !res u !a10s uj q q euneap ~
a
a s e o ~ o asmj p ~ m nsm l d V wy? T# apau!u~
u n q s " r w p t n a1pu.r ~ udum
m F v d o : , ap !!P=PL
-101q c p ~ $pu q deunpe ~ UE 3 'a9* fnl in?%s nxns pep reyy=) ul a1 gukd apqura!an u p amp q p abn ~ q ~ d g md o ~ ' ~ u p g p yad ' 1 n b - q ~P3Jaqrn r(Iq!==JJwflIL343qIIZ p b ~~0~~ rcq&pmqi !# n"&1 "fu p a h o p ~ a u p S m p u g a01s1addwu , -~&a~tpnprn
=
MUI~3~
n3 nynd
npns-mqp@ pag
rj 1od ~ UnuIpup appo!~xl
*!doipzqs~doisld? p3JaqnJ g1OAWp m ~ , e qpqd ~ d ~ u nap ! $ anoi3mamappou a n p ~ ~ q m q d o ~
-
n
CARTEA
Topinambur (napporcesc)
GRUPA 12
33
Gra'dinirit iscusit
I A -
i l
1 Cr
Curnp5rafi i n magazine de specialitate tuberculi de topinambur proaspefi ~itari si plantati-i c l t mai repede. Tuberculii nu pot f i pastrati deoarece se u x i foarte repede. Nu curnparali tuberculi batrani, uscaJi.
Soare. Prefer5 locurile insorite, ins8 se dezvolta ~ii n penumbra. Sol afanat. Topinamburul apaqine plantelor cu necesitate medie de substanle nutritive, se dezvolta corespunzator i n sol cu humus. Evitati apa stagnant&
Ascundeli gramada de compost cu topinambur plantat tn jurul gramezii. Topinamburul serveste ca momeala pentru ~oareciide camp: plantali napii Tntr-un colt al gridinii in care daunitorii nu pot distruge plantele. A~ezaficapcane.
I
1
PRMAVAI
-
ffantare Plantafi topinamburul InceMnd de la mijlocul lui aprilie la addncimea de 5 cm #idistanfa de 30 cm tntre plante.
lor muyroaie de 15-20 cm in& pme. Pe vreme uxata, udafi plantele. TOAMNA
Taierea tvlpinibr si mukirea
sdului bTiham$udat
Pentru ca plantek SAfir mai stabile, form@iIn jurul plante
Dupa sosirea primului hghef taiati plantele la inaltimea de aprox 20 cm (strlnga, 10s). Acoperiti solul cu un strat de frunzi~pentru a evita tnghetgrea acestuia. lARNA
Adunareador Adunafi tuberculii cu furca de &pat IncepAnddin noiembrie, pan%ce solul nu ingheaga.
O IMP W I M P SRL
/
Soarecii de d r n p prefer5 tuberculii gusto$ ai napului porcesc, plantele Tnsa se risp2ndesc a t l t de tare inclt diunitorii nu pot distruge toat: cultura. Pot f i recunoscute simplu galeriile Soarecilor de camp ovale, cu perejii netezi. Arezafi capcane pentru ~oareci.
1 I
.al!u!dlnx au!q $!ie~n)nx'al!~olj~ e d e33 gdna .ezeau~o$apas nes - p!w u g w g ~~!$aln!xtaiuap
*al!u!dlnx !iesodwo .so! ul !-npu!msg~!-!tad1 :a!uo~ewauanap easeigw PUP 6*lW
!!m@
-
<
1
1: 4
- a. s JD. meld - . o ans . lebol15 . . 11 1 a3an!q6 u?xeugwas !$ axeod xeleyez ~ n q w n ~ o !!~nd d -w!i ayo3aJ p u n ealapaA .!Jew !ew !un!suaw! ap !$aln!$lau!iqo xod as gxepowx !* ywaIa33e axeod Jol!Jnpesgl ea~ax2a~
93 W l S p % % O l d
aukrucuy!wn uw~uviur.!ty
'FUId2pld !pmplndX U b R3 I
&IT@ !OS ~
LPorzzmb
CARTEA
zahara
GRUPA 12
Gra'dinirit iscusit I
r
Primavara cum@rafi seminfe cu germinafie siguri. Alegqi soiuri cu maturare diferitl penhu o perioad2 mai lungl de recoltare. e Nu cuarMr@i sminf e vechi. Nu plantafi tmpreuna cu porumb trad'iional soiurile deosebit de zahafate. --
-
fngrijire tor an ul PRIMAVARA TARZIU
I
semintele. Plantafi in doui-trei rhnduri (distaw dintre rdnduri: 50.60 on).Mulcifi solul pentru a-i menfine umezeala. 0 data la patru sZiptZimBni amestecati In sol tngra@mBnt complex.
& !!!!
RecoItare
Porumbul zaharat poate fi recoltat din august, dnd matasea acoperind $iuleii devine maronie~idin boabe, daca sunt zgdriate, curge sevZi 18ptoasa.Compostafi tulpinile de porumb recoltate. -
O IMP AMMP SRL
Soam. Se demlta optim On locuri Tnsorite, dar necesitIi aproviirionare continua cu ap2.
Sd bcq& lln substam nutritive, permeabil. Tnainte de plantare, amestecafi Tn sol compost. Administrati-i o data la patru siptimani tngrFqiim8nt complex.
1
Sem2Cnare La Inceputul lui mai semanafi
If
35
1 I
A
Doctorul plan telor
Porumbul poate f i atacat de tlciunele comun al porumbului, boala micotica ce cauzeaza tumori pe tulpini, frunze ~i coceni. Pe acegia devin vizibili sporii negrumaroniu. Sporii, maturizsndu-se, se raspdndesc contamindnd $ialte plante (dreapta). Molia porumbului este o specie de fluture care bi depune ouale pe frunze. Lawele pitrund apoi In tulpini ~icoceni. RosMurile lor distrug interiorul tulpinii ~iboabele. Lawele ierneaza in rami~ifeletulpinilor. - --
Porumbul se dezvolG excelent tn straturi Vnltpate. fn parcelele mici punefi 6-7 plante/m2. In vederea recdtZlrii continue, seMnafi seminfele la 2-3 GptImdni. Terminafi seminarea soiurilor cu crqtere rapidi phi3 la Tnceputul lui iunie.
1
I I
Pagubele nu sunt atdt de mari incdt s5 se impuni o combatere special2 a diiunlitorului. Plantele infestate trebuie lnsa indepartate ~i distruse pentru a Ompiedica raspdndirea daunZtorului. Nu compostafi aceste plante, ci ardeti-le.
ap wet@ nes sre~a&uo3ap
I
UJ a(-@lI?ef # l l ~ ~ O q
ap alatuny &$unr~ui
-113VPsng-I
-P!F
4I
FP "W
!''PIr~~ &
i
'=-"-a Rl=*P
qvnw agmqd m €zuaposrie: uud m p a~n d as II!+
!5
dnrqmesne u n .(SnfELiI r ~ n @ L )
IS ( = a d -!q T WaPW n.3 api!!P B.wPntG) V P 4 P e(snplropW) Pml v o = d15 % -"T '(~lPy3Indw )ap ~ap"!Jd PPonFp Y lsn%e II-nlJ Yvua.!?P * mu'P%) t q d ~ l e m * ~ ~
cm
=!Jw
. a u d n a mumy a u y d ap ,p~oqV" alaJpum!m c ( r 9 r p myr-.gr.) V P ~ ~ puans F Y PTP-I~~I;lere rep
P
' ( T u P z o EP1~~rn)' a d 1 3P eF ~ P P U X ~ T ~ ~ %9 30'3 !]I SEO" =%~~~m $=oq s
J J T d-!?P=d
-nrj 91-
U
nu
e nYn
-nJ-J=qTaw u n y -16
CARTEA
GRUPA 12
37
Grridinririt iscusit 1- ' I
LUMINA $1 SOL Cumparafi serninfe proaspete sau risaduri viguroase, cornpacte, neinflorite, in ghiveci.
Soare, penumbra. Preferi locurile insorite, dar fiind o planti nepretenfioasi se dezvolti ~i in penumbra.
Nu cumparafi plante ilungite, Tngilbenite sau deja mflorite, deoarece se tnridicineazi greu.
Sol perrneabil, bogat On substanfe nutritive. Solul s i fie moderat reauin.
PRIMXVARA Semgnare $i rsrire SernZnare directi In strat din aprilie. Deoarece planta este foarte volurninoasi, nu pistrafi decat plantuf ele cele rnai viguroase. Transplantaji plintufele inutile sau cornpostafi-le.
Boranfa este autofertili. Ririfi plantufele sau transplantaji-le.
TRUCURI Tliiafi plantele rnai verstnice cu tulpini tnalti p i n i la o treirne, astfel ele se vor dezvolta rnai tufos. Semanafi din aprilie pana In iunie boranfa in cantiti$ rnai mici, pentru a putea culege continuu frunze proaspete.
~ I
I
VARA hgrijire $i cules Preferi solul uniform reavin, de aceea pe vreme uscata udafi-o sisternatic (stings). Culegefi frunzele ti florile tinere, proaspete.
71i
-
1
TOAMNA hdepittare
Dupi prirnul inghef, dezgropafi plantele ri cornpostaf i-le.
I
1 Jneori boranfa poate f i I atacati de ciuperca ce provoad fainare. Pe frunze se forrneazi fesuturi rnicotice alb-cenu~iu.fn caz de infeqie gravi frunzele pier. Boala este favorizati de plantarea p.rea deasa, de aceea, ririfi la tirnp risadurile tinere.
t Q IMP AMMP SRL
I ,Ar, . n t J m L , t u . ,
RO-P-02-10-040
-'I.
-- A . . ~ ~ ~ ~ A ' .
ISBN 978-883-880926-1
Frunze ricoritoare Diferitefespecii de menti sunt popdare datoriti fiunzefor cu aromi jFi parfiun variat. Menta (specii de Menrha) este o plant5 peren5 parfumata cu flori mov sau roz. Cele mai multe specii populare ale plantei aromatice cresc foarte exuberant. Fiecare specie are aromg caracteristid, iar majoritatea un con~inutde ulei volatil numit mentol, cu efect calmant in cazul rzcelilor. Cea mai putern i d aroma o are menta piperata, care asem5nStor celorlalte specii poate fi inmul~it5simplu prin divizare. fnddgitul ceai de
ment5 piperats se face din frunzele uscate, care ins3 pot fi folosite gi la salate sau sosuri. Menta poate fi crescut5 Pn gradinile de plante aromatice daca dsp9ndirea exagerat5 a acesteia este impiedicati cu elemente de delimitare sau prin divizarea radgcinilor. Poate fi plantat2 chiar gi intr-un COIF salbatic al gr5dinii, deoarece cregte at9t de repede inc%tse davolta corespunstor gi printre buruieni sau flori sdbatice.
replanteazil intr-un v;a~mare, plin cu p a d n t cu humus, apoi se
M e o h x pip'ta w.p i p e r i ~fiunw verdu-& sau verddxhs; mmi de mend pipera& se ca ceai ,si ca ingredient cdinaq i: 30-80 an
nenta .Black Mitcham"
Mentha x piperita vat. piperira ,,Black Mircham"; frunze . . .~ n n r e A ; m rrnrlin g m m i AP m ~ n r i . fnlnc+cf~~=
n e n d bergamod
Men& x pipita va. d m kverde-ropr; soma de heipnot; se folowte ca ceaisi ca itmedht dinar; k 30-50 cm
nenti de at%
Menrba x aquarira var, cirrm; frunze dinpte verzi;aromi de h L e ; culinar;1: 30-60
nenta nomla
Menrna x genrnlj se folosqte ca ing
-
ze verae-lncnik a
&,E3M-M)cns
PlanteCe usate se taie d m supra solului Tn iunie, inainte de Tnflorire. La sfi3rgitul verii, de reguli se pot aduna din nou frunzele.
I U
1
+Gunsr aqe,wrdcdds; md putwid
de mend; se foloqtt a mi;l:60-90cm
Soiurite senribile $1 cele d h regiuni reci se taie la &Iqi$r toamnei, inainte de m i r e a geru. lui, apol se acoperi cu frumis ueng i.
4
nere
Menc
ns var. variegata;
arnm?
ci rnpnri. CP
fnlnc
aj
tmilmr ca d s m ' I udl1 puriduf #a! i
e
p I U W d~ f m d din
CU L U V l l l l l UL
nenti ananas
I
piacuta rln oalsamlca;
nend verde
11L111'7
I
i t culinar; i: 30-6
Menrha x gradlisvar. wipra; frunze cu Pete aurii; aroml asemZnitoare
Men& s p i ~ mvat.
ju
qezgti
,-MI CI r-9
EP
& a ae i j mmii$a
nm6 creap
Faeefl o groapa. Aftmafi h 2 solul apoi vasul Yn pamant in a p fel ca gura vasului 58 fie la n k l u l solului.
nenti piperati
I menta cu m& de
I
ment5 la ghiveci Cl ghiveci d e plastic (040 cm) pamdnt cu humus CI cazma Q foarfece d e gradin3
--.u
.,
:u Pete deschise; 9v
F.?n
a p r o p k m I@gumb. Pun@ ~ $ r&@ur9b i ~ GU legurn ghiywe Ele msnG wu tBa$l ramitri de menti5 ~iixcqmri$i cu ak solar1 dln tre J@ume.
La doi ani scoategi vasul din
pfirnant ~i divizai plantele. CompostaQ poqiunea din mijloc $ replanta$i o poflune din partea laterali.
I
CARTEA
Men ta'
GRUPA 12
39
Griidinirit iscusit
m Curnpirafi plante indesate,
Soare gi penumbr8. Tolereaze ~ipenumbra, Tnsi se dezvolta corespunzitor in locuri expuse la soare. Sol reavhn. Prefers solul slab argilos, tnsi nu tolereazi apa stagnanti. Ameliorafi permeabilitatea solului cu cwlpost.
anitoase cu mai mulfi listari.
Nu cumparati plante neparfumate (freati pufin frunzele). Evitafi exemplarele galbene, cu mucegai sau fiina--
rn Pentru uscare tiiafi plante de aprox. 30 cm ri atarnafi-le in loc cald, uscat ~i aerisit.
Deoarece aroma frunzelar tinere este cea mai plicuta; adunafi frunze de pe treimea superioari a plantei.
loctorul plan telor PRI MAVARA Plantare #i Were Primivara cufundafi menta cu ghiveci cu tot tn sol sau plantali-o tntr-un colt al gridinii. Ciupifi vdrful tinerelor plante pentru a stimula dezvoltarea frunzelor.
I.
Verificare Verificafi regulat ridicinile ca acestea s i nu iasi prin fundul ghiveciului sau pe marginea acestuia. Tiiati listarii lungi ce se Sntind pe sol lnainte de a dezvolta ridacini (stanga jss).
'
TOAMNA Protejare ~Mpotriva
r"Iui
nalnte de sosirea gerului tundefi menta $i acoperifi planta cu frunzir sau crengi. Dad dorifi s$ dispunefi ~iiarna de frunze proaspete, scoateti qhiveciul din sol si asezati-l
I
'utregaiul ridicinilor ataci ~nspecial menta plantati In sol cu api stagnant& Ca urmare a bolii frunzele se -ngilbenesc 5i tulpina Jevine neagri. Scoatefi din pimdnt plantele contaminate. indepirtafi ~idis'rugeli poqiunile bolnave, poi replantafi menta in sol ~ermea bil.
I
8 IMP ABIMP SRL
RO-PM-10441
ISBN 97&SM6G32-&1
.aJeos el nu ~ e 'A p aq!l Jae ul nes glas ui aund JOAas en!^ -aiueld ~ o l a ~ w ea~!lg:, p lBada~u4!w en1 lfwd=ul @-I A-
1 f~
WlJnl n3 am!y6 uj aseo~nfi!~ alunpesy dm!cial Iazunq ap iwa~xi a~nu!~d led. ~1 w
P
'UeAeaJ 1UaUelU -lad lnlos aujiuau a1 e nli -uad '!z ad !lo ap !g Je!y:, al!!2o~!iepn aJeln:,!ue:, alal!z ul .apada~pnsn as a m !y 6 u!p ~niuqugd'!aiueld e ede ap pew !a!iq~osqegi!~oiFa ylnlos e er\!sa,xa eleazaun ap A!padSal 'e$a:,as ap auaqxa !~gqsloun asndxa ~ 3 al!!2oy iuns p e p e d ~ aod .uo!w!y:, !ialpzeu '!+oue:, n:, ap!u al!Jniln:, aiexpu! iuns n N .Jol!Joaeunep !f ~oploq asndxa wind !ew iuns alaiueld alapose eauauase o-J~UJ .e6eolo alosej !J zeld '!!ln6 'edea:, 'la!un~$ed '!y:,!p!~':,eueds 'eieles ap !Jnaele w ! w !JnalnD ul au!q ellonzap as snlln:,nl al!!ioy
, '
-!pny !.rajyog m q !iey nes p d p u t ~ d n p J n q 1 WA g a r n ~ ‘par s ~w pnum L-5 ap qnm pur ea ad @ q l nu pu~!~do eaw!ipuj el pm13p n w l d m nJluad -!~nldoap EwJoj uj [ayeJ ap !~ru@aln> a l o m ap !!mql !ids? .EpJ!ds u1 =np -urn M as pdpu!~dp q p!uai\ ! a i y d e a ~ a 1 h !~i3~ u -o!ir)ar!a .SEA u ~ !pn l n ~ q w d earpadme el ~ s o ~~ooj as d !ley !!~nqq -~!IEUI~IS!S pe~adar a!nqan e!ie.rado l p e ~ !ou q !B p u 3npord a p ~ w l aareoaa d 'yua!dpu! ~ E u~ J g-ey amqai1 'Jolazunq areonsqns el jn3~3.13I!I!Jals '!I!I~u! ~!msg '~01a13n.ye a r e ~ ~ o ~a w d sp
+%?liVw+-
'ride ap a p u n y pq!aloJd 'nn3EpP ap 1ruopq Fwnu !lepn @ n p p ede azsa pmypu! pur ea3 aJepn nnuad
ne ~I!!&oJ;n aman a a .a!i3alard ap ! ~ ones j 39 -mid ap ~ o d o pn3 alaaqd $B[ -amad p"la+g pdealk as p a ' I ~ ap A Ipaj ' p p 301 un-nuj a p s a $esel,~ .p!~!nod a u q l ~ uap j '!1!qws I J O I ~alucld p%uq$eseldure a~muqdel ap p u i - d u a ~ s ! ~ ~ !S agq~osqeap mln!xdm
.auaqp%a n n g n3 &pdeysmadMOIIaA" !I $01 a n n y n3 ,,mad pq-~'' :aw~cy!r!d amnq ne !iela!~en alaun . . ~ a % t q "!S "tp!uaZU
. ~ d n~-!fesa~d !9 lugwgd ala '3001-8L ap ~~nae~adurag o el %ou!wnl a W !Jaula3 .alaiu!was !ielgsa~d zeruad un ad o-deseld !2 ~l:,!asap 'lo51 !iesald 1-a:,ydnp 'ale:, ul 'aupwgd n3 el!upesg~!laldwn .a!uew ul )o[ u e lrwu~u14
z
geld o n~ epel !kado:,v ' 1 ~ -gugwes awd gde Gez!~a~lnd
'eEILIOyu 'uOU??ZJEFy U E S ~ :~JEJI.JJ~A aprnros p e l .tuJoj!un &! 3!nmals!s pow q ~ ~ a a s
1
~
~
~
~
o
d
9 V*P!V 'w+ qp ad *a*m 102!9dPJw*d = f w d
T R I I fI I R I a Cum@r@i rasadb~i f
dguroase, cornpacte, cu fiunze verde-inchis, sau serninfe selectionate Fn arnbalaj securizat.
a Nu cump&r@irasaduri cu fiunze patate sau ingilbenite. Verificafi dosul frunzelor.
a Soare. ldeale sunt locurile insorite, calde, bine aerisite ~i ferite de vlnt. a 501 cu humus. Fiind o planta cu cerinfe rnari de substanfe nutritive, prefers solul aflnat adlnc $i arneliorat cu compost.
tirnp pe pirnlnt. Daca se Dup5 ultimele inghefuri risadurile calite se vor planta preconizeaza tnghefuri, in aer liber sau in ciubere. culegefi recolta ~i
I
a lndep&rtaji siptamanal lastarii laterali inutili aflafi la subsuoara frunzelor. Astfel se va obfine o recolt% considerabil mai bogat8.
a Acoperw solul cu lastarii rupli, cu compost sau cu paie.
-
1 I Petele de Septoria cornu~uie o boali rnicoticii. Pe frunze apar pete galbene, frunzele se increfesc, $irnai apoi se necrozead. Pe fructe apar Pete maronii. Alegefi soiuri rezistente. Ca prevenfie pulverizafi pe plante o fierturii de coada-calului (Equisetum arvense). Distrugeji parfile infectate.
1
PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE
GRUPA 12
Specie de legumi pu tin cunoscuti I
A
-rnesc~3 pour q $dpd dupajard ap !laurns -urn luns t ! 1x6~. p u x p alp nes uoqure! m !rnWup nnuad y m ! d pn~!u& ldarp y a s ~ o !uy d 16 pp ynxaqru 'lap nes lun ut a n u p 5 1 ap dwp !hard *anar@up sos y a j UJ 'g.re@s ldarp nes lun n3 was "3 '!r$qns
-in:, le ue eal!op le ul amp %od!5 !aiueld ealeyonzap e~!pa!dwliod a(azoJ!A !< y e n~ledUI!U!W ednp JeOp eiuelda~a~eodas le!i!u! In:,ol ad .enapunye eie~ueld a!nqaJi ale3 ednp '301 !gel -ale ul !ue !op ilnw la:, gen -!pin3 !4 aleod eualad gueld gsea3y . ~ o l a ~ o :ealapps ,a~ el amp a:, eaa3 '!nlnlos eleasoqo ezne:, aieod 301 !£ela:,eu? e6unl !ew epeo!lad
-nmpJolq !inlooax ' a p q u o m ~!!praqn~ y u!p d Pu
o pydu! a p d u r p eaml-i n p 'apqura~dasml p!@s 9 ewaja aid as amlo3ar m u d . e q u n3 $ m p e amqan +j T r a q n L -1edp ap !!3~yp o l -n[e n3 5gnward n3 'pun a l p
w3 !i !Jnq!n:,JJJU! w:, 09 ap aiuels!p el 'WJ 01 ap awpugpe 0 el !Inxaqnl !op atg~ de)wid
Z
I
I
Inun 'auquxalou UJ #mo;le~ amqan upuode[! r j 0 ~ 3 " -305 1 qnS apms eimaradu~a,p u p 'eu - w o l pzjurioj as rIp3iaqnL
.$!nu$qo r o l y o m e wax n3 ap 'aJe!qel aps a p q d -pluaur q&a a m apuode[ J O T T J O ~ " a@nes !aip!or a p 'amour e gnnmnu t a r e o p ~.!!quflm ! p p n a p c a p e rw m u m s p =lax n:, araqray gdnp mndqa ag- -. re! ciol!3n~p e p e m p 1 . n 'UD 5 ~ - 0 ap s a m g m o pqye 'parad pmqd o a1sa s ~ s a m s UJ ~~~s p&q rol p1~sn3*sppsap-nno-uzqe3 -$n%oun3 eard luns nu 'pq ) ap alsa $ a d s a d lolqnxaqn1 -mr?~oap* p x at lrrp $ w r e o p 3 - p p w ~01!3pw JOE -um sap suns p @ s ~ J O J -!pprn i o ~ ~ u r a~ wd s un e o nr, p m a q r e dm3u~ -& p q ~ 'uo e 5'2 q a%un!e a m e t q maamam ap a q o z d m o d 101 'W3 8-Eap -"93=WP@‘ ms pxsodv[ f~cn.wa~ a1.W 101m7 'JOp!?pP a~r$m~f!'Prn?Jad ( m a 1 ap w u a a .mmq ]pen -W P V 0~aZ P Q ~ ~~‘ I3 -qns pmru~ojas 5 - u ~ ' x d h e q gwd !S rn dqxm u p aupozd "Un! u p 3sarop.J 6zoJm p Y~w~Fs) ?Yw . - J 4
I r
.
r
-4il
.
+:.J
-, . - . -. *---
vq
OC-
& &; h;
-
w p d o d pm rn : ,~ l v ru p qrpdl o oatsa $aya
.~.~ 1 0 3 a ~ ! ~ . F J ? *
JOW,P-
v nlnsd=w
9f' V S
I
CARTEA
GRUPA 12
@ tn rnartie sau aprilie,
rurnpLap din magazinele de ~pecialitatetuberculi proaspefi, tari, de culoare galben-ocru-deschis.
a Nu curnparafi tuberculi vechi, sfrijifi, decolorafi sau w$i.
Soare deplin, penurnbr8. Se dezvolti optirn deopotrivi la soare ~iIn penumbra. So1 bogat h substanfe nutritive, profund. Solul poate f i moderat compact, fire a p i stagnant& dar pastr%ndu-~i totu~i urniditatea.
Plantei ii este caracteristica o perioadl de vegetafie foirrte lungs. Primivara, se pot semana printre Stahis specii cu cre$ere rapida, de exernplu ridichi. a Pe terenurile cornpacte, impermeabile, neafinate, cultivafi planta In biloane.
1ngr)lrc tot an ul
(
PRIMAVARA Plantare In rnartie-aprilie plantafi cite o pereche de tuberculi la distanfe de 40 crn, la o addncime de 10 crn. Udafi bine ~imulcifi solul cu compost. In cazul pericolului infestarii cu paduchi de frunzi, in prirnele Zase s5ptirndni acoperifi cultura cu o folie. VARA m i r e Pe tirnp de seceti udafi abundent (dreapta). indepirtafi buruienele cu rnina, reinnoiti sisternatic mulciul
) IMP ABnW
SRL
TOAMNA TARZIU Recoltare $i proteqie PncepAnd din luna noiernbrie, potrivit necesitifilor, scoatefi din pirnint tuberculii cu furca de sipat. Acoperiti cu frunzis uscat sau paie plantele ofilite. Recoltafi tuberculii, potrivit necesarului de consurn.
41
loctorul plantelor
1
I Daca in sol stagneazi apa poate surveni putrezirea radacinilor ~ia tulpinilor, Tn urma cireia frunzele se Ingilbenesc. Tndepirtafi plantele infestate si distrugefi-le. Preventie: inci lnainte de plantarea asigurafi buna permeabilitate a solului.
I
CARTEA
GRUPA 12
h
Cumpirafi seminte proaspete. Cele mai bune seminfe sunt cele cu ambalaj protectoral germenilor. De obicei nu se gasesc risaduri.
Soare. Este o plant5 care necesiti multi calduri. ?n locuri cu temperaturi mai scizute cultivafi bamele in vas, in locuri protejate.
Nu cumperati seminje vechi, doarece vor incolg greu.
Sol permeabil, cu humus. Nu tolereazi solul compact, Iutm fi apa stagnant&
N
PRIMAVARA Semanare gi pkniare Seminafi in aprilie 2-3 seminfe in fiecare ghiveci pistrafi vasele pe pervazul fersstrei, la temperatura de 21 "C. Dupi Tnco&ire transplantafi fiecare r h d in
-
8 IMP ABnMP SRL
gnlveci separat $ lisafi-r la loc cald. tnainte de plantarea In gridini, preincilziji solul.
43
' .
SemBnafi bamele incepand din aprilie i n ghiveci, in casi. Plantafi risadurile tn gridini doar Tncepand din mai, la temperatura de aprox. 20 "C. Florile bamei sunt foarte decorative ~iTn locuri protejate pot f i ornamentele stratului de flori.
1
VARA
lngrijire gi recoltate Udafi planta pe timp dlduros ~i secetos. La 3-4 siptamiSni mulcifi solul cu compost matur. Recoltafi la 2-3 zile de indata ce capsulele ating lungimea de 6-10 cm. La iocul de imbinare M a l i capsulele cu un cufit ascufit, fir2 a le rani.
'
Plantele crescute in sere pot f i des atacate de musculip albl de seri. D5unZtorii sug seva pe dosul frunzelor. Evitafi fertilizarea cu i n g r i ~ i m l nbogat t in azot $i asigurafi plantelor umiditatea necesari. Atirnafi in sere capcane de insecte.
I
E J E nu ~ uad asro~sngunloijad $azun.y
n
n3 ~ p a n
PLAN l A K t 31 INbKIJIKt ACCESORII: P seminfe de mangold 0 compost CI furci de sapat P lopati Q grebli 0 material de acoperire a solului
2 brazde
Rariti rasadurik p a drrro la distante de 30-40 cm, cdnd t-rcestea ating iGbimea de 15 em. Frunzek se pot folosi psntru
4
I1
.Krauser Silber"
,,w aUlser"
sarn8nfB. Presa$-le in pBmdnt rll grebla.
unze verde-inchis, ondulate; peiiol alb-argintiu, foane lat; planti foarte inalti trunze verde-m&u, qor ondulate; pep01 alb unaculat, t o m lat; planti tome tnah
II
sal!&i.
,,Rotstiel"
Trasatt brazde adanci de 2 crn la distanfe de 30 un. Pun6 'in la distaqe de 10 cm d t e o
Perioada de insiirnanwn: sfdqitul lui aprilie. Afdnati solul ti incorporati-i un strat de compost de 5 cm. Nivelafi-1cu greMa.
unze verde-ro~cat,de nuanp inchisi pin2 la royu-inchis, q o r ondulate;
Wag sisternatic plantele pe timp de seceta. Mulciti solul pentru a ramhe reavan.
Grzdiniriit iscusit
Cumpiirpti serninte pmaspete sau rasaduri sanfitoase de mangold.
Nu cump1rag raaduri cu lastari m i n i , ofilQisau atacav de daunltori. Nu utilizati seminJe vechi.
(a]
Se conwmii frunzele $i pe#olurlk. Fierbefi frunzele ca pe cele de spanac. S d b i ~ a t ~ m ~ $ e fndep5rtaJi de pe pefioluri nuffitiw, EU bud pielip subfire ~igatifi-le ca pe sparanghel. Pe Se dezvolta optirn m sol cu bunk 0 Este foarte sensibil la perineabilititte, bogat In a p & m gi nu se poate pistra rnatwiiorg I lungi vreind
barex penumbra. 5e demolta optim tn locuri insorite.
.
I
ingr4ise tot an ul
PRIMAVARA
VARA 51 TOAMNA
Semiinare $i plantare
Recoltare gi protecfie de iarni
Semlinaji mangoldul nu inainte la sflrgitul lui aprilie. Distanfa de semanat : 10 cm. Dupa germinare, rarifi risadurile prea dese la distanfe de 3040 cm. Semanafi, eventual, de la mijlocul lui mai incli o serie de manqold. VARA
Udare 2i mulcire Udafi, daca solul este uscat. Mentineti planta in sol reavlin, dar nu umed. Afdnafi solul gi mulcifi spatiile dintre plante.
Culegefi numai frunzele exterioare, prin rasucire sau taiere 00s). Plistraji mugurii centrali, pentru a asigura for marea frunzelor. Acoperifi plantele cu paie gi frunzi~ usca
mrvele muflei galicole pot roade frunzele mangoldului, lasdnd in urma lor gale cu sechele ?nculori variind de la argintiu la maroniu sau Pete cu formi neregulata. DistrugeJi frunzele infestate. Protejati plantele cu o plasi de aparare conI tra insectelor. I
Ridicini fi fiunze gustoase Te1ina de ridgcini recoltati toamna se poate pbtra mufti vreme. Telina are tulpina ingrogatii (tubercul) cknoasii, iegind pe jumiitate din sol. Frunzele-i zimfate, viguroase sunt dispuse pe tulpini verzi puternice. Tuberculii (tulpinile ingrogate) se pot consurna cruzi sau fierli, frunzele pot servi la condimentarea supelor. Telina confine vitamine, substanfe rninerale gi uleiuri ecerice. Fiind o plant5 cu mare necesitate nutritivZ, jelina de &UM se dezvalt8, aptim in d
--
-
.
moderat umed, bogat in substanre nutritive gi fertilizat cu humus. Nu-i administragi ins: ingr&sitm9nt mineral cu conrinut ridicat de azot, deoarece risca~i sii recolta~ituberculi mari cu cavitiigi in interior. Prin ameliorarea soiurilor de * [elin5 se are in vedere obfinerea unor soiuri cu tuberculi a ciiror carne se menrinii albe gi dupii fierbere, respectiv a unor plante mai rezistente fa@ de boala p i ~ Gunzelor, i i
ACCESORII: P r6saduri de felin6 P compost O plantator Q sap6
O furc6 de sapat P cazma, greb16
1
Perioada de plantare: mijlourl lui mai. Afanafi solul 81 fncorporafi-i un strat de compost de 5m.
Plantafi ttisadurile in &nduri situate la distanp de 40 Mule plant4i mai adOnc deat erau Ih ghivece.
Menfineti solul dintre plante afanat ~iacoperiti-l irstmatic cu compost. Telina a t e o plant3 cu o mare necesitate de substante nutritive
4
I
Y
-6
2em.
DESCRIERE -
'UBERCULI FERICI
.DO~V~"
tuberculi mari, de culoare bej-deschis; la fierbere 4i @treazi culoarea a l k mkenf fiya de piitarea f i a d o ~
I;
tuberculi albi, de mirime mijlocie; la fierbere i ~ pbtreazi i culoarea albk raisT
.Invictusn
"
!
"
"
tuberculi de mirime mijlocie, de culoare brun-dachis; la fierbere carnea i IIID~ICUII mar,
Telina de r i d i c i n i %i dezvolt%o radacina dens& care aflneazi bine solul. Pe acela$ sol insi, nu cultivati felin3 declt cel pufin d u p i patru ani, deoarece bolile felinei se pot acumula. I n culturi mixte putefi planta felina alituri de ceap3,
I
I
ae c~uoareom-aesuus; la nerocre carnea I se coloreaza; q o r
mibi la dram fmnzelor
tuberculi mari, de culoare be &tent k$ide pim ~ B I M
-_ fierbere i ~ i
. .-
,"--...
Udafi sistematic R perioadele uscate. Evitafi ca solul sii se usuce, Tn special toamna, cilnd se dezvolt3 bulbii.
3
.".-".
f a c n l a c$.i w a r 7 5
mi culoarea a l b .
:k
1
'UBERCULI )VAL1
--
tuberculi mari, de culoare bej-deschis; la fierbere i ~pistrea7i i culoarea albi;
1
Jelina este atacati frecvent de boala pitarii frunzelor "Se~toria".Pe frunze a ~ a r pet; brun-cenu~iud u p i care frunzele se ingalbenesc. Distrugefi aceste frunze, ca ~iplantele puternic infestate. Prevenfie: inmuiafi seminfele pentru 30 de minute i n apa la temperatura de 50"C, sau alegefi soiuri rezistente.
,-A tuberculi mari, de culoare deschisi b m - g b u i ; la fierbere camea i se c o l o d ;
ruberculi marl, de culoare deschlsa brun-gilbur; la trerbere carnea I se colorcaza; usor sensibil la pitarea frunzelor
Tncepqi recoltarea la sfa~itul lunii octombrie. Scoateti tuberculii din pimilnt cu furca. Tuberculii rezista la ger pen2 la temperatura de -5" C.
5
.nainte de ingheturile puternice~t~~tuberculiir~ma$i in sol, ah$-le frunzele $i radacinile ~idepozitati-iIn nisip intr-un loc racoros.
-a
a
..
CARTEA
GRUPA 12
47
In luna rnartie cumpgrafi seminfe proaspete sau, dupH mijlocul lui mai, rasaduri viguroase si dnatoase
Soare. Se dezvoltg cu vigoare deosebita Tn locurile tnsorite, dar suporti ~i umbra moderat
r Necesiti o temperaturg dei germinare de cel pufin 16 "C Puneti la fncoltit semintele pe pervazul ferestrei sau seminafi-le In sera.
r Nu cumpiirafi seminte vechi sau rasaduri firave, f~gi3lhgnite, f~rbmgP;jtatFL.
Sol moderat umed, bogat i substanfe nutritive. In apa stagnat2 w se dezvoltA.
r In aprilie putefi tnmul$i telina ~iprin Fnsamhfare in stratul de legume.
.
I
-
~r~grijie tot a11 UJ
1
siptamdni plantafi r'sadurile Tn ghivece de 8 cm @).
P R ~ ~ v A RTIMPURiU A Senl&narep re-
kmlna$i aerninfele Tn martie, in rdnduri rare, Intr-un vas umplut cu un amsSec de P'~'M ar' t~'''. 're*' 8' udaP pHm8ntul. Rasadurile se dervolti3 optim In pamant qor urned, pe pervazul kreshei sau in sera la temperaturi de 16-20°C. DupB patru
PRIM~vARA T ~ m u
Dupi mijlocul lunii mai plan-
tatim exterior - ladistante & qg cm - raauri d, wprodNie proprie.
,,
!@@% kf#h Pe timp metes udafi plantele.
I @ IMP AEIMP S*.
'
--
Uemhre Scoateti bulbii de telini3 din
h
Telina este atacati din car in cdnd de musca lelinei, ale carei lawe rod mici galerii in tulpina ~iradicina plantei. Frunzele infestate se ingalbenesc. Distrugefi plantele infestate. Preventie: aco~eriti . , telina , :u o plasa de protecjie cor ,a insectt
P L A N T A R E $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: CI seminfe U ghiveci (08 cm) O sol de plantat U plantator CI compost CI folie de acoperire CI folie de protecfie CI cujit
Florile vinetelor sunt decorative, roadele au culori ,si forme variate. Vinetele apaqin farniliei solanaceelor gi sunt originare din zonele trooicale ale Indiei. In regiunile niastre este plant2 anuala gi rodegte sigur in zonele viticole. Culturi sigure de vinete se obrin in sere, sub tune1 de folie sau in solarii. Fructele se dezvoltg din interesantele flori adlnc lobate, de culoare violet. In hncgie de soi pot fi cilindrice, ovoide sau in forma de para, culoarea pieli~eifructului poate fi db2,
galbenii, violet2 sau negricioas2. Fructele se culep:d n d pieli~alucioas2 s-a colorat, dar serninfele sunt i n d rnoi pi albe. Datorit2 con~inutuluide s o l a n i ~vinetele pot fi consumate doar fierte, d i t e coapte sau grill. Gustul este suav sau purin arnikui. Printre diferite rnoduri de preparare sunt foarte r k p h d i t e vinetele taiate pe jurnatate gi umplute sau c* &ate felii gi pLijite pane. -
i '
-
I
PorCoadi4 de manare: februarielmartie. Seminafi in fiecare ghiveci 2 seminfe 5i @strati vasele Tn loc caCd.
hceplnd de la mijlocul lui mai amestecafi solul cu compost $ acoperiri stratul cu folie neagra. Plantafi risadurile in orificiile din folie.
iplantele cu fdk tto ce protejeaza lrnpotliva frigului. Vara tndeprrtall folia. Udgi plantele regulat,
Folosind un cufit mait,fiati roadde coapte impreuni cu sepalelk ~icu o bucati de aprox. 2 cm din codi11.
-
k
Fructe subpri, aproape cilindrice, pi
sl: recomanh cu
lioler-I&;
2
k
ructe sub@, cilindrice, pieli$ violet-inchis;se recomandi pentru culturi I
-.I:L -..... ...I.
,,oucu%g"
LI:- E m s
..-.C
.: ?.
:.I
,.,
k
.,.-
h c t e mari, apmape cilindrie, pielipviola-negricias; se recomanda hdeosebi
penm c u l w de sed
L a n ~ eViolettt
&eizron - "
h+q
lunpie~e,fn formi de @ pielip violet-negricios;
1 1
ructe grase, lungu~ele,In formi de par%pleltp vrdet-inds; se recornand4 lentru culma sub folk fructt mri, ode; pidip dbasw-h&)
penm cultun de sed m e
1
p, o*&
pit&$
shb mibil la 606;
*-
rggmg&
e
t
h boll; sf
p i 2 w d
fructe groase, o d e ; pielig violet-negricios; se r m a n d a pentru culturi sub
r
1
-h U U l U C l l L&>
I-
II1auIILC, uvuLUC, t)lCLlp 5 ~ ~ ~ ~ st LCwIIIaIIUd ~ - ~ ~YLIIIIU r ~ L.uILuII u ; die, ind pot fi crescute gi in Iizi sau sere
Ova'
x
,
-
R&
D e n m & t u r i ~ ~folie, b
t~~p5a-ihkizis~~~c --
I
Sito"
I'
Bolile bacteriene ~i micozele ce atac3 solanaceelor, de exemplu rogiile gi ardeii, pot ataca $ivinetele. Preventiv aceste trei legume se cultivi I n asolament de trei ani. Eventual cultivati vinetele i n ciubere mari, i n i o l universal pentru flori. In caz cB pe o plant3 se de2
-
ructe mari, rotund-ovale; pielip violet-inchis; se recomandi pentru culturi sub -1;-
t"?X
-.
2 !
. a * . -
..? :"1:
".... -.-
1
condiliile de clim5 caraderistice zonei, nu se vor maturiza toate roadele.
4
CARTE.
Vinete
GRUPA 12
46
Gridinirit iscusit
1
Cumpira# rasaduri " indesate, sinitoase, rarnificate, Tnc5 neinflorite, rau serninfe proaspete. Nu curnpsrafi plante dungite, ingilbenite sau antarninate cu paduchi de .@unzr.
;,
1
Plantafi v'inetele tn 4oc cald, ferit de vant.
-10 Soare.
I'
I
Sol permeabil, cu humus. Se dezvolta ideal i n sol aflnat, stratificat adlnc. Radacinile vinetelor patrund Tn sol plna la adlncirnea de 90 crn.
a i n aer liber plantele cu o singuri tulpinl pot atinge inalfirnea de 30-60 cm. ArS@ plantele s l nu se aplece.
*
i n sere pe fiecare planta pot dezvolta 2-3 I3stari de clte 90 crn. Legafi lastarii de tuttwi.
,c;
VARA 51 TOAMNA
Seminare $i repicare
ingrijire $i recoltare
Seminati seminfele in februa-
Udafi plantele regulat, dar evi-
corespunzatoare se culeg prin taierea cu un cutit ascufit.
VARA TlMPURlU
Contaminarea cu verticilozB ~i fuzarioza poate f i recunoscuta dupB vlrfurile ofilite ale lastarilor, frunzele Tngalbenite sau bruni ficate gi vasele conducitoare brunificate, vizibile la taierea lastarilor. Adunafi gi distrugefi roadele contarn: nate. Nu le cornpostati.
I
1
PLANTE LEGUMICOLE $1 CONDIMENTARE
Legumi-ra'da'ciina' cu gust ujor ji agreabil
,
penuT 7
a
octombriefebruarie
tv
cIe kcare
4 ingrijire simpli
raM,
bogat h sub-
h stante nutritive 10-15 cm
1
tn P'I- '
'JOlUn&L?Jp e aJDJeW ap e~nlln:,ida~p!£ !hlas lad Je3 '!q>!p!~ nes eiples ap ! ~ n i -ale au!q a v e o ~ gploAzap as
- -
- -- --
-
-
-. .
-
- .
- -
-
--
--
-
,--v
a]-!i!radose <~os ut a p w ' g e p ap eurroj qns !S a r a q d n3 leurns .d!s!u !t ~sodwo> 10s !iesq ~t g)wmp ad p e a U! ! ~ ~ J o ~ J o !ode > u ! 'lug~ugd -urn alsa p ~ u n p 'are01 ~ d 'nu@ JP a l ~ n q ap pel !!le6lnq !ieuedapu! ad l e a -aldel ap soepe !9 au!q m ~ l as~p13rnqiqd d 'ur3 0s ap eaur!>ugpeel lnlos upd edwolsa alaod as !roam .smaumur, 19 mar 301 un-nu! !ieug$e'a~eugluasap a$u!eul eaqde ale& a reure pusn3 I ~ N A ! ~q al-!imq J .paurn .axeay!lueJ !upppe~eqo~zap OaqJay nes impour asranrp d!s!u uj al-[laund ammdsau as pedwo, ap ~!sa>xa lnlos ul UJ nfl '~o1dn3ur, a m 1od ' J O ~ O X O U I eauauxase !9 a p .1sodwo> !Jez!l!in nes 'laze ul 3eJes leJ I '"!krd lunsPW!3me - U ~a J J~ - ! i ~ q d ' a~u~ a ~ ~ ~ ~ l q m p n3 a m p uj aund e[!rS n:, $edo&p a m e -au!w !£ 3!ue6~oluglueiel6~! as JOI!U!T~EJ ~ m s n .rop~e@s ~) muad .aml?d ap ! y q ~ !i!soloj-aiun~ewale~alel!!ie3 !S ~ o ~ a deam~uaur~pum ns - d p wlp 14!~da$ul wlp -y!we~allnu n3 ~ol!u!>epe~ e type ',,aseo~ed"~ol!u!>ypg~ e el ' m p p [ u ~ y dro~pqurase ednp p r n u so~snS~ q n a p m ea~e~lonzap ezealnur ' m p n lod as a p u n r d a u e p mnoap 6 m p 3 e u ~ q d 1 -!as loze ap a ~ e wlnu!iuo> -apung v d gepuewmar a l q - v d e ap sxupqpz m !doB un n> le~au!ur1niugwefe~6u! .soumy gedw :>euqqd w n s n3 EA ~ . s !-e y ap a l u ~ u 'durp l q aedsPold j n x u ~ p c d$ m p a r arerr~ur!rd !I Blml a m o j y EA ~ m e u q l ~ d-pp3 aeod as ~ m d w wplos UJ .duxp 1m3s uj !ow u y p 19 l a p y .eseornS$ p w d n ~ !9 %LQ p w w m p u p g d v ~ e erg d'a~msn ~ iol!~nia~@ul -uqd ]pap $m%d nu
-=
"
!mu nu tsn6ne u!a 'w~o~!un ailon -mp s9s xu~etsBdOP q!upepe~ rn n~luadSexn e-s !nlnlos
-!JnpuFJ J.I~U!P ~n!irrds ie~nfja~ !$!nlkl . u s SL-OLv aiuei -s!p el 3 e u ~ g Wap q a b l
-awarmp a r e n p p d a ~ - $ m p ad! ~n!z -qeuureo3 alalueld !iuadme 6 p l u a ~.!mia$ui z apuq~d ednp mpauq admu&aleod e a r n p a x -al!n!~d q!ua!nmq n! 9eq.p nnu!mw a m q w p10s nnow ~sam!u!a RII:A~W!J~ amqrnw a!nq -an 'ma1 p10mq~ as 9! ~ q -rag 1n3euqqd a s x o a a -,puouma am" ',~wq-y3* ',aqeun=d a p u n r ~ U a s sass& p ~ dkwf c , l s s w ~ a S m ~ q p :+ps ~ " apes) -pun3ms@ as h w w u j 'mplai ~ 3 q @y$! wu!pl -Ed
pls& m m p ~ u~ uj p r e a s e as !awngal 1msn3 .sty ap p ~ ou~j @ u n nes ~ y-g~ q as-npu!!lqns
%F$+wpuyd ~ d n p m u npmr~y as m v q a ~ d
7 Gridinikit iscusit
Cump&ra$i seminfe pfoaspete
si semanafi-le imediat. Pentru solul compact aleg4i soiuri cu radacina scurti si rotunda. Nu cumpara@m i n $ vechi sau serninfe ?nambalaj deteriorat. Serniqeb nu fSi pHstreaza capacitatea de germinare deca
Soare deplin, penumbra. Se dervolta optim h lurninl s o k r i deplin5, dar tolereaza
~ipenumbra. Sol cu bun8 permeabilitate, bagat In substan@ nutritive. Preferl solul reavan, dar nu umed, far8 pietre, rldacini
PRIMAVARA DEVREME
TOAMNA-IARNA Recoltare
Sapati addnc solul, m%untiti bulgarii de piimdnt $iTndepartali pietrele. Semanati pastarnacul la 1 cm adancirne, fn ran-
Dupa primul fnghet serios, scoateti din sol riidacinile ~ipiis traji-le acoperite cu piimdnt, sau, eventual, Iisati-le toati
Pdnl la Tncoltirea semintelor mentineti solul reavan.
le cu paie. Terminafi recoltarea cdnd solul devine practicabil.
PRIMAVARA-TOAMNA
Pliviji sistematic buruienele (dreapta). ?nacela~itimp afd-
R duraQ iemii, tnainte de Tnghefarea solului, acoperifi plantele cu un strat de paie gros de 30-41)cm. larna sau primHvara devreme recoltaji legumele fnainte de a tnfrunzi. % m i n e pastarnacul h p r e u n i cu ridichile cu
i
Pdstirnacul poate fi atacat pe vreme umeda de septorioza frunzelor. Pe frunzele tinere ~i pe r&d&ini se formeaza pete brun-negricios. Distrugeti piiflile infestate. Nu mai semgnati pWrnac pe locurile infestate seu Tn locuri cultivate anterior cu alte plante cu 'lori umbeliforme.
ISBN 9 7 & ~ -
I
Aroma' putmica' ACCLaVt\mt.
Vana creapi este varianta foarte aromati a venei de &pa'@&
x t n n n u v > s \-1
m
u l l t r u t o u t Y IZI~-UIII,-I ~ ~ I I I U I I L Y ~UIYSIILIICI
i
f n g r Q h h t proaspk deoarece poate influenp gustul plantei. Sspagi replat sold 8i asigurag-i urniditate uniforms in sscopul evitikii cdp5rii cZp3$nidor. Existi ins3 ~isoiuri rezistente la cspare. Se g b g t e o gamZ va&Z de soiuri de varzii creap. Soiurile
CZpa@a tare, rotundii a verzei cre~e(Brassica oleracea var. sbauda) se demolt3 in v&fd unui cotor scurt. F d e sunt slab crefe, in funqie de soi pot fi verdedeschis sau verde-inchii 8i nu sunt situate at2t de indesat ca cele ale verzei de ~ p a @ a .
-
de apa P placa de stid6 O ghivece Cl k t e de marcare P plantator
I
A Perbad& w m b w e : februPu~une$i In rasdnip p&r&nt umd, @ sernanalj wmjntde u n i f m ~irar.
1ark.skrb de
maxim patru ori. Nu folosi~i .;-. ;epede: Soiurile h i i se
rn
.I
I
-
Spipiwi mtundi, currid, de mkime medie; fiunze verdedeschis, foarte crefe; I
..I
.
.
I , .
I " & .
.
. I .
3
J .Novusa F,"
I dpllini rotund, ~ r t i c ide, mirime medie; frunze verde-vioi, foarte crere; plantare -
davir de p
s
QpWmu^ r
F," <
,Hamasa r
,
I
,
i mi1din iunie pdni la mijlocul lui octornbrie
-
&ma
stropiti-le fin cu @.Acoperhi I d a cu o plplsrci & sticll.
-
DESCRIERE
,Eisenkopf"
Acoperiti semintele cu un
2 strat subtire de p a d n t $
--
--
I
'I
o d , t u r d 4 hum verde-mchis, dab cqe; planrare p;lni In I ~ Ir G~ l din d octombrie; nziswdla depoaitare capapa mtunaa, meare; rmnze wrae-uoastrul, Dqrcare; rezlsrenra la crapare; plantare: h e l e lui iunie-iulie; recolti din octmbrie; raistend h depairare
I
I
AerMfl r&adniv regutat $1 Mtrati-i solul umed. C&Ed ~ W u r i i catmg placa de stidti, inll$um$i capacul.
In culturi asociate se dezvolta ideal alaturi de telina, sfecla ro~ie,castraveti, salati ~i ro~ii. In asemenea culturi reduceti riscul aparifiei bolilor $i daunitorilor, totodata planta 1 necesita mai putine pra~ile.
I
L
Repb$t-la in ghiwce cand s-au format primeie patru )rum.PWafi plant& intr-un loc luminos, dar ferit de sowe.
4
bug-
Perioadti de asolament prelungita. Nu plantati varza creafa In straturi unde anterior au crescut alte crucifere, ca de exemplu varza de cap&Bna, deoarece se acumuleazti bolile precum hernia radacinilor de varza, sau diunatori ca nematozii radacinilor. Perioada de repaus este de patru ani, iar in cazul infectarii cu hernia radacinilnr, de zece ani. --
' 8.
La recollre taiati in martie, lncepai dlirea plantelor $, la sfB@ul lunii, transplants$-le Tn straturi, la distante de 40-50 cm.
5
y
capBJanile cu un cu9t ascutit. Perioada dintre plantare ~i recoltare este de aproximativ 3 luni. -. ----
y
I
Cumpirati seminfe proaspete sau rasadud sinatoase, cu frunze verzb cultivate prealabil in ghivai mu lad& 0 Nu cumparati rasaduri bolnave, ingalbe& rarl seminfe vechi, deoarasg vw m ~ ~fawte l g QW.
a
Soare, penumbra. Capafdnile de varza creafi cresc mari in soare deplin, ins2 se dezvolti corespuntator ~i In penumbra. So1 bogat On substante nutritive, slab calcaros. Nu tolereaza nici apa stagnant& ni€i se~eta.
La pragit formati mu~uroack, mici Tn jurul plantei, astfel plantele dezvolti alte radadmi care vor stimula absorbfia a p p ! ~i a substanfelor nutritive. Semwati divenele soiuri fn p e r M d&&e, rstfel putefi m o l t a varza creafa de vara pgnii twmna.
timpurii la r f S ~ i t u llul l a l a 1 LIF, iar pe cele sernitimpurii $i arzii in iunie, cel tdrziu iulie. Distandintre radacini: 40-50 cm.
aprilie, iar pe cele tdrzii Tn gridina fn mai-iunie 00s). Plantafi in gradini soiurile
plantele abundent. Sipafi stratul regulat, forrnafi
plantare, putefi incepe recoltarea. Taiafi capafdnile
sunt periclitate incepand de la sfar$itul lui iulie. Verificati regulat verzele. Adunati omizile ~iouale galbene de
,
Delica tesa' aspectuoasa' Anghinarea sensibila' la inghe~seduce at& prin aspectul d t pi prin gustul ei. Angharea (Cynara scolymus) apqine M i e i Asreraceae (Composime). Planta atinghd chiar ~iin;ilfimea de 2 m este agread ~iin gsdinile ornarnentale, plantad fie solirar, fie in grupuri. Fmmele sale imense, penat sectate, moderat ghimpate sunt acoperite de peri cenugii fini. PurtaG m k q i in timpul ingrijirii plantei. Bobocii verzi, asemk5rori conuriior de brad, in primul an se davold incephd din i d e , mai &ziu din iunie. D a nu~ sunr
Anghinarea produce recolte bogate vreme de trei-patru ani, dupii care trebuie sEi plant+ noi rkaduri intr-un alt loc fnsorit i d d u r o s al grSdinii. Ameliora~i solul prin adaos abundent de compost sau &&&dint de
culqi, in august se deschid pe pland flori de culoare albastrupurpuriu. In magazine se soiuri veni ~iviolete. Cele verzi au frun; deosebit de mari, dintre acestea EdC parte ,,Grosse von Laon", ,,Green Globe", ~i,,Griine Franzijsische". Soiuri violete sunt: ,,Violerte Italienische" ~i,,Franzijsische Violette". Plants. rrebuie crescutZ in prealabil de regul; in locuing3, dar in regiunile cu o dim3 foarte blhd3 semin~elese pot semka gi in r%adni$i.
lncepend din mai, clilip' rgsadurile treptat. Pe vreme frurnoad arnplasati ghivecele in aer liber, dar nu in bataia mrelui.
3
In primele dptiirndni acoperig plantele cu o folie, asigurandu-le astfel protegie contra frigului ~i aceelerhdu-le cre9terea.
5-
4 La
mijlotul lunii ma~i gropi de plantare. Plantati rasadurile la distante de 1 rn ~i cu 5 crn mai adanc deca ffuseserii h ghiveci.
CARTE,
Anghinare
GRUPA 12
62
Lit-
L, i7
Gridida'rit iscusit
ELrl
, 1 1 =-
u jp Fl
LUMINA 51 SOL
I
CumpSrafi seminfe proaspete de anghinare. Alegefi un soi care ~ii n condifiile climace de la noi rezista la inghef. Nu semHnafi seminfe vechi, rimase din anul anterior, din plicuri desfzcute, deoarece germineazi anevoios.
1/11 c
PRIMAVARA
Seminare 2i plantare
Producerea rasadului: martieaprilie. Semimati cite doua seminte in ghivece de 10 cm ~i punep-i la germinat pe pervaz, la temperatura de 20" C. Dupi incoltire pastrati doar exemplarele viguroase. De la
t O t aR
inceputul Iui mai caliti rasadurile treptat. Dupa mijlocul lui mai, plantali rasadurile afar&
Ingrijire zi recoltare
Administrati plantelor apa din belsug, mulciti solul din jurul lor cind (dnga, suntjos). incaRecoltati verzi ~iinchi~i. bobocii
TOAMNA $1 IARNA Proteqie contra inghefului
In octombrie, taiati tulpinile florilor cu putin deasupra solului. Taiati frunzele $iacoperiti lax plantele pins la inaltimea de 30 cm.
I
O IMP ABnMP SRL
Anghinarea crqte deosebit de mare daci ii pistrafi doar doi-trei ISstari, cu nurnai doitrei rnuguri de fiecare, iar pe ceilalfi Ti indepirtafi. Anghinarea, datoriti confinutului s i u de inulinS, poate f i consumati ~ide bolnavii de diabet.
L -
wm~llgl
I
Soare deplin. Anghinarea iubitoare de cilduri necesita un loc protejat de inghq ~ivant. So1 bogat i n substanfe nutritive, afflnat. Ameliorafi solul compact prin adaos de nisip. Eventual, administrati plantelor ingri$irnant de grajd maturizat.
loctorul plan relor
c: PSduchii plante mai deales frunzS pe tirnp apar pc
cald ~iuscat de vari. Parazifii sug seva frunzelor ~ilistarilor tineri, astfel aceflia se sfrijesc. fn caz de infestare slaba stropifi plantele cu un jet usor de api, altrninteri stropifi-le cu solufie de sipun ~ialcool.
-
A ISBN 978-963-86092-8-1
Z
lby'7
.
A ! nes n q ~ ~.a~ezr uud r\p p y d gnou o J O ~ J I U ~lua~aje ~ . ~ ~nsosu p a$qo . ~ n ~ z uapxa~d ty !3p !sd!l amod nu J ~ 9J *uaJai ' !5!9 a l b q ~p~uso g m !ue nes a ~ b ap d al!upol ns < a ~ w d E-z gdna -pmq ap @urn n3 jlnu g!sa>au alajueld ajeo* ap a u m u p a~wedardn3 m m ~ d!i!~adox S! ~ ! . ~ m~ a j uk Jep '£ale[!S uealSnal ap InseA !im&p e p <~-EJEm a r !Jn$gle'aw!lu !rnaln> u? sou j p v o s e a s -1arx.uap a u m ap v-I 1-1 y aeod p u o v ~ -nJk !yonzap as InuoqJel 1 Jolalmnq e -qqesuadspu! p p ' -man y m ~ o d a m p u o y n ~ -1epSa1 !n1q 'JeJcU - ~ a u a ~ !un m p u n nes IS aIanmJj da%p *a1-e.ta2 !£uyep 'u!JeurzoJ !$e6nepe uoym ns 1~2!1-emoxqruaio p e p '~ue>!djez!geuole -=!!WV =m!pa!duJl laio au!iqo .qle U!A ap M u a J '?J!PPnq U!P Fq y lod alaqure IS ue eal~op -!same loin 301 un-nuj r n p m qels ia$o u?gdseo~duoylej ap !JnLueJ eAalg2 !$and p? nop p ~ u ~ a m n udo n m m & ~ m m 0 3 ; a) s~. p p ~ a ~ ~n a p d s a m a y .!npuoseue -nd emon ap~a!d !@ p u o q m 1 1 ~ w a s'~enron e alreoj alsa aseoJqmn m ~ apruol d uj muey p u o y n ~-pNeurse n3 as-npupgmase '~eure oqn~
10.411alsa ~ s a s p n ~u
r u d ~ n % !$desuj yela%
-3em !-emon u p qnur ap~ard a m u ~ ada n o a p 'l~dseo~d p u o y m !$SOIOJ 3% z q 'W ap JOl!J'w!I w~!%nq u!~d nes ~ o j p ! ~
I -oaxml azuny n3 yewryred p .aq&nq nvs a ~ q upd ~ 'p ~ p- q d alsa
.eugur n3 u!g ~-!ieu 'Inlos n> au!q ~-!$ma$saure !t ur3 s -g4e 'ueduro>aueok ajsa ! U P P ~ ~ap J poduro>ap j e ~ pun !$au~ajw mgpe lnlos !$eugv. e m ap ~nwleqpea .!2an!q6 u!p jepn ~nuoq~el ~teleoq - g u r ~ d:urupws ap !p?#qsd
!JOI~ plo-p
T.
l-mau rep %muon ap qqasoap p q d o asa (mnes snl - n 3 m 3 ~rs?uraw) ~ u ~ ! u mza3ue.g InuovmL uj ~ q d dn s u p ssar -opq !d ap>!ued ~ e a u r ~'PI oj -!dm UJ ?nq@-apran annmy -!uwasau apo1d - a m q d 'ale1
* Cumparaji prrmavara aerninfe proaspete sau rasaduri viguroase din arnbele specii de tarhon.
Nu cumparafl sernirrfe vechf cau risaduri bolnave.
-
aoare, penumbra. in spec~al tarhonul francez necesita loc cald, ferit de vdnt. So1 permeabil, cu humus. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive, usor urned, ins lipsit de apa stagnant& 1-
.
F
Tarhonul poate fi tnrnult,, toarnna tdrziu sau prirnavara prin divizarea ridicinilor, dar pot f i intinerite #iexernplarele rnai bitrane. La patru ani transplantap tarhonul ca solul s i nu .oboseascaU.
,
tdrziu ririti risadurile la distante de 30 cm. Impotriva gerului de pe plantele mai vlntnice 6 mulciti solul. Scoateti O n aer liber tarhonul la ghiveci. In aprilie plantati O n grldina rasadurile cumpirate. Tot acum seminafi tarhonul in gradina, iar mai
VARA
m i r e $ moltare Culegeji continuu frunzele proaspete ~ifolositi-le repede. Udati abundent pe vreme uscaa. Mulciti solul. TOAMNA La inceputul lui noiembrie tundeti planta la Tniljimea de o palma. Pentru protejarea piqilor de sub sol, formati mu~uroaie O n jurul tulpinii. h regiuni cu temperaturi sdzute acoperiji planta cu crengi sau
..
Q IMP AMMP SRL
dlOP-02-10-078
Plantele ofilite de obicei sufera din cauza secetei, fenomen destul de frecvent tn locuri cu sol nisipos. Udafi tarhonul urgent. Arneliorafi solul cu rnult compost. Mulcifi solul regulat pentru impiedicarea evaporarii apei.
ISBN 978WM6G32-l
A
GRUPA 12
Legumi crud5 m ult fndrbiti I
i
I
I
---
-
.
.
.
-, -
-. -
-
e ol!qe!JeA !!JpJ+s!u!wpe I n r q qns adel:, ps nes !!in! pu@apn gs ~I!~>!P!J n~auad' U Y ~ J
-%p@p!xdsw l d o n?rol!~nl
p e w @ es 'gs!q>ul aJeoln3 ~~za,m p!%py d e6ea~aui
w a alvm~!ys
JOI
a~auel
=!azme uw 18 WLIJm u juns
JQIIW !e !pdPUM!!~ownpP ' ! $ w m g p l ~ ~ ~ e f w l n !uuJj d u_hw fl P=au!q~ etleA ~B21Un&? JQ3 '!AO3JOW ~ @ O U O 'zed J
'arpeu 'alorej kitelkseP !3!U=lUl
'IW ' y u ~ g p yap ~ ~oia$mw e~$uo> a!@ajo~dap p e l d o n> al!q>!p!~!&adox !pgyo>a~ ea$u!eu!p ap !z eawz e-ap e a el pugd weupuar el aa
P
.!os ap ?bun4 u?'azuny n~jed-ynopv ~ p d ene eaisax ad a3 gepul ap UJ> m-5 ap
aluw!p el alaln~ugdl
l!~
Gra'din;irit iscusit
I 1
I
Cumparafl serninfe proaspete. Alegefi soiuri de primavari, de vara ~ide toarnna, pentru a avea recolte aproape tot anul.
Soare deplin. Soiurile de primavars ~itoarnna necesita lumini solara directa, cele de vara se dezvolta bine ~iI n penumbra.
Nu curnMrafl seminfe sau rasaduri vechi, deoarece nu se vor dezvolta corespunzlitor.
So1 profund, cu humus. i n sol compact ridichile devin giiunoase ~iiqi.
tie afara, iar soiurile de vara, din aprilie, la distante de 20-25 cm intre randuri si 15-20 cm intre tulpini. ~idichilese pot recolta dupa sapte-noui saptimani.
august seminati soiurile de toamna $iiarni, la distante de 30-40 cm intre tulpini. Ridichile se maturizeazain'14-15 saptimani. TOAMNA Recoltare P depozitare La sfaqitul lui noiembrie, recol-
tali ultimele ridichi de toamna. Pentru @strare, indepartati-le frunzele, plasafi tuberculii in nisip umed ~idepozitati-iintr-o ?ivnitl ricoroasa sau in risadiita. I 0IMP AB/lMP SRL
Presirafi pe frunze cenug de lernn sau pulbere de piatra concasata daci observafi pe ele urrnele rosgturilor puricilor de pamlnt. DupS ploaie, repetafi operatia. Menfine$ uniforma umiditatea solului, altrninteri ridichile devin iqi.
lnnegrirea ridacinilor este o boala frecventa i n sere ~i pe sol calcaros, urned. Pe ridichi devin vizibile c r i p i turi verticale sau fesuturile incep sa se descompun'd. jndepzrtafi plantele contaminate. Pe locul infestat nu cultivafi ridichi tirnp de trei ani.
I I
II I
RQPM-10-073
ISBN 978-963-8609281
PLANTE LEGUMICOLE
GRUPA 12
3 $1 CONDIMENTARE
Fenicul pen tru petiol I
Petiol ca'rnos, aroma' aparte I
1 tulpinl tuberizas pe fiecare
parfumaM
4 hgrijire simpil
.al-!iepn !f xugwgd n:, a l a p z ~ ~ q ap ur:, s ap I~JIS un n3 lnlos !&:,a1 !$~ado:,y.IN:, 01 ax!:, el alaiu!uas -awe '1nxe4s!ieu!jy .a!l!dde u!p !ieuewas 'w:, of7 axg:, pugda~ui~ u ! d l w pzeawlq nu ap aiues!p el q a r q I I ~ ~ J a:, q!mps L lieugwas :emu-
Z
T
-
a!p! ml pol!!" q eu$ a!pde !nl PI!!" q ap laq!~ em u ~ pu$au! pas q mupas :ppm ' ~ ~ U ~ - P U puioj N O I 'souip qp
.pneur!~dulp alehpp3 y ~ o d as pp3luad .qpq un p w ~ o j Jo1azun.y a p p q el a ~ e t o d u ~ e a s m $u!d~ru gmaur~ojnu a m pn!os !9 am~soutuIunS aqp ap~n~ogad
4
&-.
$
p lm nr, ~0qqura.mpm3 o alsa soqpq plpruad .amuaur!pum n n m d a q s o- ~- q -apu!ar ~ ~ s q@ ~tU F~P s mns ! n m u r areoqqwaslr x@oq a m o j asa ( r n ~ ! ~ o z 'JM d p r~np3~nraag) apzun~d.m@ el nes IW !9 a~samp < p m~ s u m @ad nnuad p p F a d
SOIS& I.p-
