Rezumat Teza de Doctorat Gergely Istvan

MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI Rezumat teză doctorat

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR CATEDRA DE ACVACULTURĂ, ŞTIINŢA MEDIULUI ŞI CADASTRU

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT MONITORINGUL INTEGRA I NTEGRAT T AL SISTEMELOR ECOLOGICE

DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI

ştiinţifi c Conducător ştiinţific

Doctorand

Prof. univ. dr. ing. Lucian Oprea

Biol. Gergely István

Galaţi -20101


CUPRINSUL REZUMATULUI

................................................ ................................. ................................. ............................... ............... 2 CUPRINSUL REZUMATULUI ................................ .................................................. ................................. ................................. .................................. ............................ ........... 3 CUPRINSUL TEZEI ................................. ................................................ ................................. ................................ ................................. ................................. ............................... ............... 7 Mulţumiri ............................... .................................................. .................... ... 8 CAPITOLUL 1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU ................................. ............................................... .......................... .......... 10 CAPITOLUL 2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU ............................... CAPITOLUL 3. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ................................................. ................... 12 ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL ALB ................................ CAPITOLUL 4. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL MONITORING UL INTEGRAT AL SISTEMELOR ........................................... ......... 13 ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL NEGRU .................................. CAPITOLUL 5. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR

ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE ................................. .......................................... ......... 14 CAPITOLUL 6. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL MONITORING UL INTEGRAT AL SISTEMELOR ................................................ ........................ ....... 16 ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC BARCĂU ............................... CAPITOLUL 7. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC IER ................................ ................................................. ................................ ............... 17

CAPITOLUL 8. EVALUAREA STĂRILOR STĂRILOR ECOLOGICE GLOBALE ALE RÂURILOR RÂURILOR DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ................................. ................................................. ................................. ................................. ................................. ................... 18 CAPITOLUL 9. STUDIUL PRIVIND INVENTARIEREA INVENTARIEREA IHTIOFAUNEI IHTIOFAUNEI ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC .................................................. ................................. ................................ .................... 31 CRIŞURI ÎN PERIOADA 2004 -2009 .................................

CAPITOLUL 10. STUDII COMPARATIVE COMPARATIVE PRIVIND VARIAŢIA VARIAŢIA STĂRILOR ECOLOGICE ECOLOGICE GLOBALE ................ 35 ALE APELOR ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN PERIOADA 2007 -2009................

CAPITOLUL 11. CONTRIBUŢII PERSONALE PERSONALE ŞI ELEMENTE ELEMENTE DE ORIGINALITATE .......... 41 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE ................................ ................................................. ................................. ................................. ................................. ................................ .................... 43

2


CUPRINSUL TEZEI

CAPITOLUL 1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU 1.1. Consideraţii generale 1.1.1. Istoricul monitorizării calităţii apei 1.1.2. Monitoringul ecologic al Spaţiului 1.1.2.1. Monitorizarea apelor de suprafaţă 1.1.2.2. Monitorizarea apelor subterane 1.1.2.3. Monitorizarea zonelor protejate 1.1.3. Caracterizarea ecologică a stării apelor 1.1.3.1. Caracterizarea stării apelor de suprafaţă 1.1.3.2. Caracterizarea stării apelo r subterane 1.2. Spaţiul Hidrografic Crişuri 1.2.1. Istoricul lucrărilor hidrotehnice din Spaţiul Hidrografic Crişuri 1.2.2. Caracterizarea fizico-geografică a Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.1. Localizarea şi delimitarea Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.2. Climatul Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.3. Relieful Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.4. Geologia şi hidrogeologia Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.5. Hidrografia Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.6. Solurile Spaţiului Hidrografic Criş uri 1.2.2.7. Vegetaţia Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.8. Fauna Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.9. Ariile protejate ale Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.10. Zonele umede ale Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.11.Regimul eolian al Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.12. Precipitaţiile Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.2.2.13. Procesele de evaporare şi evapotranspiraţie 1.2.2.14. Bilanţul hidrografic 1.3. Influenţele antropice din Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.3.1. Organizarea Spaţiului Hidrografic Crişuri din punct de vedere al habitatului şi utilizării terenului, al populaţiei, al producţiei şi transporturilor 1.3.2. Împărţirea administrativ -teritorială a Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.3.3. Proncipalele activităţi economice din Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.3.3.1. Industria 1.3.3.2. Agricultura 1.3.3.3. Zootehnia 1.3.3.4. Turismul 1.3.4. Utilizarea terenurilor din Spaţiului Hidrografic Crişuri 1.3.5. Evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi a resurselor de apă subterane 1.3.5.1. Evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă 1.3.5.2. Evaluarea resurselor hidrologice de apă subterane 1.3.6. Folosinţele actuale şi cerinţele lor de apă 1.3.6.1. Alimentarea cu apă în sistem centralizat a populaţiei 1.3.6.2. Sisteme publice de canalizare 1.3.6.3. Alimentarea cu apă industrială 1.3.6.4. Irigaţii, zootehnie, piscicultură 1.3.6.5. Producerea energiei electrice 1.3.6.6. Instalaţii hidromecanice 1.3.6.7. Navigaţie 1.3.6.8. Extragerea de materiale de construcţii 1.3.6.9. Turism, agrement, peosaj CAPITOLUL 2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU 2.1. Generalităţi 2.2. Prelevarea probelor fizico-chimice şi biologice 2.3. Asigurarea calităţii la prelevare, înregistrarea datelor 2.4. Analiza probelor prelevate de apă şi de biotă 2.5. Interpretarea (prelucrarea) rezultatelor 3


CAPITOLUL 3. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROLOGIC CRIŞUL ALB 3.1. Introducere 3.1.1. caracterizarea Spaţiului Hidrografic Crişul Alb 3.1.2. Scopul lucrării 3.2. Materiale şi metode de cercetare 3.3. Rezultate şi discuţii 3.3.1. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici şi biologici în Spaţiul Hidrografic Crişul Alb 3.3.1.1. Secţiunea Crişul Alb – Dragu Brad 3.3.1.2. Secţiunea Crişul Alb – Crişcior – Amonte Râbiţa 3.3.1.3. Secţiunea Râbiţa – Amonte 3.3.1.4. Secţiunea Crişul Alb – Baia de Criş 3.3.1.5. Secţiunea Hălmăgel – Sârbi 3.3.1.6. Secţiunea Tăcăşele – Avram Iancu 3.3.1.7. Secţiunea Crişul Alb – Gurahonţ 3.3.1.8. Secţiunea Sebiş – Sebiş 3.3.1.9. Secţiunea Crişul Alb – Alb – Ineu 3.3.1.10. Secţiunea Cigher – Zărand 3.3.1.11. Secţiunea Canalul morilor – Vărşand 3.3.1.12. Secţiunea Crişul Alb – Vărşand Anexa 1. Sursele de poluare din Spaţiului Hidrografic Crişul Alb CAPITOLUL 4. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTERGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROLOGIC CRIŞUL NEGRU 4.1. Introducere 4.1.1. Caracterizarea Spaţiului Hidrografic Crişul Negru 4.1.2. Scopul lucrării 4.2. Materiale şi metode de cercetare 4.3. Rezultate şi discuţii 4.3.1. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici şi biologici în Spaţiului Hidrografic Crişul Negru 4.3.1.1. Secţiunea Crişul Băiţa – Băiţa Plai 4.3.1.2. Secţiunea Crişul Negru – Şuştiu 4.3.1.3. Secţiunea Valea Neagră – Molhaş. Valea Izbucelor 4.3.1.4. Secţiunea Crişul Băiţa – Ştei – Amonte Confluenţă Boga 4.3.1.5. Secţiunea Crişul Pietros – Amonte 4.3.1.6. Secţiunea Valea Nimăieşti – Beiuş 4.3.1.7. Secţiunea Crişul Negru – Amonte – Amonte Beiuş 4.3.1.8. Secţiunea Crişul Negru – Uileacu de Beiuş 4.3.1.9. Secţiunea Crişul Negru – Tinca 4.3.1.10. Secţiunea Crişul N egru – Zerind Anexa 2. Sursele de poluare din Spaţiului Hidrografic Crişul Negru CAPIROLUL 5. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTERGART ALSISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROLOGIC CRIŞUL REPEDE 5.1. Introducere 5.1.1. Caracterizarea Spaţiului Hidrografic Crişul Repede 5.1.2. Scopul lucrării 5.2. Materiale şi metode de cercetare 5.3. Rezultate şi discuţii 5.3.1. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici şi biologici în Spaţiului Hidrografic Crişul Repede 5.3.1.1. secţiunea Crişul Repede – Şaula 5.3.1.2. Secţiunea Crişul Repede – Aval Heudin 5.3.1.3. Secţiunea Iad – Iad-Bulz 5.3.1.4. Secţiunea Crişul Repede – Aval – Aval Şuncuiuş 5.3.1.5. Secţiunea Crişul Repede – Amonte – Amonte Aleşd 5.3.1.6. Secţiunea Crişul repede – Amonte Oradea 5.3.1.7. Secţiunea Peţea – Peţea Av. Ora dea 5.3.1.8. Secţiunea Crişul Repede – Cheresig Anexa 3. Sursele de poluare ale apei din Spaţiului Hidrografic Crişul Repede

4


CAPITOLUL 6. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTERGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC BARCĂU 6.1. Introducere 6.1.1. Caracterizarea Spaţiului Hidrografic Barcău 6.1.2. Scopul lucrării 6.2. Materiale şi metode de cercetare 6.3. Rezultate şi discuţii 6.3.1. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici şi biologici în Spaţiul Hidrografic Barcău 6.3.1.1. Secţiunea Valea Răch itelor – Tusa 6.3.1.2. Secţiunea Barcău – Boghiş 6.3.1.3. Secţiunea Bistra – Am. Pădurea Neagră 6.3.1.4. secţiunea Barcău – Sânlazăr 6.3.1.5. Secţiunea Barcău – Parhida Anexa 5. Sursele de poluare ale apei din Spaţiului Hidrografic Barcău CAPITOLUL 7. CERC ETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROLOGIC IER 7.1. Introducere 7.1.1. Caracterizarea Spaţiului Hidrografic Ier 7.1.2. Scopul lucrării 7.2. Materiale şi metode de cercetare 7.3. Rezultate şi discuţii 7.3.1. Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici şi biologici în Spaţiului Hidrografic Ier 7.3.1.1. Secţiunea Săcăşeni 7.3.1.2. Secţiunea Andrid 7.3.1.3. Secţiunea Tarcea 7.3.1.4. Secţiunea Salcia – Salcia cfl. Ier 7.3.1.5. Secţiunea Diosig Anexa 5. Sursele de poluare ale apei din Spaţiul Hidrografic Ier

CAPITOLUL 8. EVALUAREA STĂRILOR ECOLOGICE GLOBALE ALE RÂURILOR DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI 8.1. Generalităţi 8.2. Caracterizarea situaţiei hidrologice a Spaţiului Hidrologic Crişuri pe anul 2007/2008 8.2.1. Caracterizarea situaţiei hidrologice a anului 2007 8.2.1.1. Scurgerea medie anuală 8.2.1.2. Scurgerea maximă anuală 8.2.1.3. Scurgerea minimă anuală 8.2.1.4. Fenomene de îngheţ 8.2.2. Caracterizarea situaţiei hidrologice a anului 2008 8.2.2.1. Scurgerea medie anuală 8.2.2.2. Scurgerea maximă anuală 8.2.2.3. Scurgerea minimă anuală 8.2.2.4. Fenomene de îngheţ 8.3. Caracterizarea stării ecologice a Spaţiului Hidrologic Crişuri pe anul 2007 8.3.1. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico-ch imici şi biologici, în anul 2007, pe cursul de apă Crişul Alb 8.3.2. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2007, pe cursul de apă Crişul Negru 8.3.3. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2007, pe cursul de apă Crişul Repede 8.3.4. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2007, pe cursul de apă Barcău 8.3.5. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2007, pe cursul de apă Ier 8.3.6. Aprecierea stării ecologice globale a secţiunilor de supraveghere pe anul 2007 din Spaţiul Hidrografic Crişuri 8.4. Caracterizarea stării ecologice a Spaţiului Hidrografic Crişuri pe anul 2008 8.4.1. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2008, pe cursul de apă Crişul Alb 5


8.4.2. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2008, pe cursul de apă Crişul Negru 8.4.3. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2008, pe cursul de apă Crişul Repede 8.4.4. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2008, pe cursul de apă Barcău 8.4.5. Stabilirea claselor de calitate a apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2008, pe cursul de apă Ier 8.4.6. Aprecierea stării ecologice globale ale secţiunilor de supraveghere pe anul 2008 din Spaţiul Hidrografic Crişuri

CAPITOLUL 9. STUDIUL PRIVIND INVENTARIEREA IHTIOFAUNEI ÎN SPAŢIULHIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN PERIOADA 2004-2009 9.1. Introducere 9.1.1. Avantajele utilizării peştilor ca indicatori ecologici 9.1.2. Evaluarea calităţii habitatelor acvatice prin intermediul faunei piscicole 9.2. Material şi metodă de lucru 9.2.1. Agregatul folosit pentru pescuit electric 9.2.2. Activitatea de pescuit 9.2.3. Identificarea şi măsurarea peştilor 9.2.4. Înregistrarea datelor 9.2.5. Controlul calităţii 9.3. Rezultate şi discuţii 9.3.1. Generalităţi 9.3.2. Studiul privind distribuţia pe zone a speciilor de peşti în Spaţiul Hidrografic Crişuri CAPITOLUL 10. STUDII COMPARATIVE PR IVIND VARIAŢIA STĂRILOR ECOLOGICE GLOBALE ALE APELOR ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN PERIOADA 2007-2009 10.1. Introducere 10.2. Material şi metodă de cercetare 10.3. Rezultate şi discuţii 10.3.1. Studiul rezultatelor obţinute în campaniile de prelevare p e anul 2009 10.3.2. Studiu comparativ privind rezultatele obţinute în perioada 2007 -2009 în Spaţiul Hidrografic Crişuri 10.4. Concluzii

CAPITOLUL 11. CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI ELEMENTE DE ORIGINALITATE BIBLIOGRAFIE

6


Mulţumiri Doresc să îmi exprim recunoştinţa faţă de toţi cei care m -au ajutat, prin ideile, sugestiile, sprijinul profesorilor, colegilor biologi, colegilor chimişti, prietenilor şi familiei, care mi -au fost alături de-a lungul întregii activităţi de cercetare. Mulţumesc conducătorului meu ştiinţific, profesor universitar doctor inginer Lucian Oprea care a avut încredere în a-mi acorda şansa de a dezvolta aceste cercetări, începând cu anul 2004 până în prezent, sub îndrumarea dânsului am reuşit să duc până la bun sfârşit această lucrare . Doresc să adresez mulţumirile cuvenite domnului doctor biolog Şerban Iliescu, coordonatorul activităţii de biologie la nivelul Administraţiei Naţionale “Apele Române”, cu ajutorul, încrederea şi încurajarea dânsului, am trecut peste multe obstacole în aceşti şas e ani de cercetare, spunându-mi mereu “nu te lăsa băiatule”.

Mulţumesc doamnei chimist Magyari E. Mária, şeful laboratorului din cadrul Direcţiei Apelor Crişuri Oradea; doamnei inginer Daniela Miere, şeful biroului G.M.P.R.A. din cadrul Direcţiei Apelor Crişuri Oradea şi nu în ultimul rând domnişoarei chimist Cecilia Tripa, cu ajutorul sfaturilor utile cu care m -a ghidat şi am reuşit să întocmesc această lucrare. O deosebită recunoştinţă se îndreaptă colectivului de chimişti şi biologi din cadrul Laborato rului de Calitate a Apelor din Oradea. Rămân îndatorat doamnei hidrolog Marinela Gale din cadrul biroului Hidrologie şi Hidrogeologie. Dedic această lucrare părinţilor mei, care mi -au fost alături şi m -au ajutat atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere financiar în finalizarea acestei lucrări. Totodată, doresc să îi mulţumesc domnului doctor biolog Iliescu Şerban pentru buna colaborare, care a contribuit la şlefuirea acestui demers ştiinţific. Cu speranţa că rezultatele cercetărilor din lucrarea de faţă aduc o contribuţie ştiinţifică şi practică în domeniul ecologiei, mulţumesc tuturor celor care vor lectura această teză. István Gergely

7


DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

CAPITOLUL 1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU În Capitolul 1 se prezintă STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU privind monitorizarea calităţii apei în România, respectiv, se face o prezentare a celor şapte subsisteme din Sistemul Naţional de Monitoring, care sunt: râurile, lacurile, apele tranzitorii, apele costiere, apele subterane, apele uzate şi zonele protejate. Prezentarea programelor de monitorizare a apelor de suprafaţă s -a făcut tot în cadrul acestui capitol, prezentându-se detailat fiecare tip program de monitoring, program care a fost stabilit în conformitate cu Art.8 (1, 2) al Directivei Cadru Apă. Astfel s -au diferenţiat programe de supraveghere, operaţionale, de investigare, de secţiuni de referinţă, cea mai bună secţiune disponibilă, de potabilizare, de monitorizare din zonele vulnerabile, de monitoring prin ihtiofaună, pentru protecţie de habitate şi specii, pentru convenţii internaţionale şi de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice. De asemenea, în acest capitol se face şi o prezentare a Spaţiului Hidrografic Crişuri din punct de vedere fizico-geografic. Situat în partea de vest a României, Spaţiul Hidrografic Crişuri este mărginit la nord şi nord -est de Spaţiul Hidrografic Someş, la est şi sud de Bazinul Hidrografic Mureş, iar în partea de vest la frontiera cu Republica Ungară. Spaţiul Hidrografic Crişuri este încadrat între 47° 06" şi 47° 47" latitudine nordică şi 20° 04" şi 23° 09" longitudine estică incluzând următoarele râuri principale: Barcăul, Ierul, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, care se unesc două câte două pe teritoriul Republicii Ungare, formând un singur curs care confluează cu râul Tisa. Climatul Spaţiului Hidrografic Crişuri beneficiază de un climat continenta l temperat, de tip pannonic, caracterizat de o interferenţă a influenţelor de tip mediteranean, baltic şi continental. Relieful Spaţiului Hidrografic Crişuri este compus din 3 zone geomorfologice: munţi (în proporţie de 38%); dealuri (20%); câmpii (42%) eşalonate în ordine de la est la vest şi prezentând altitudini între 1842 m (vârful Curcubăta Mare din Munţii Bihor) şi 85 m (în Câmpia Crişului Alb). Geologia Spaţiului Hidrografic Crişuri se prezintă astfel: partea de est a Spaţiului Hidrografic Crişuri fiind delimitată de Munţii Apuseni formaţi în zonele cristalino - mezozoice, compuşi dominant din şisturi cristaline şi graniţe, la care se adaugă subordonat sedimentarul permo - mezozoic (Munţii Bihor, Pădurea Craiului şi Codru Moma). Zona de câmpie, situată în partea vestică a Spaţiului Hidrografic Crişuri, reprezintă partea estică a Depresiunii intermontane Panonice, unde fundamentul cristalin este puţin scufundat. După adâncimea la care se găseşte cristalinul şi momentul începerii sedimentării se deosebes c următoarele sectoare: sectorul nordic (Satu Mare - Oradea) scufundat mai devreme, cu sedimentare începută în paleogen (fliş) peste care urmează formaţiuni miocene (marne şi argile) şi pliocene (marne, nisipuri, argile, pietrişuri); sectorul central (Oradea - Timişoara) care are fundamentul mai ridicat, iar sedimentarea începe cu tortonianul şi chiar cu sarmatianul peste care se depune transgresiv pliocenul. Hidrografia Spaţiului Hidrografic Crişuri: Crişurile şi râurile aferente sistemului lor drenează versanţii din nord, vest şi sud ai Munţilor Apuseni, şi o parte din Câmpia de Vest totalizând o suprafaţă de 25357 km², din care 14 880 km 2 (cca 6,3% din cea a ţării) pe teritoriul ţării noastre. Componenţii principali ai sistemului traversează graniţa ţării spre Ungaria, unde se înmănunchează în cuprinsul zonei de subsitenta cunoscută sub denumirea de Câmpia Crişurilor. De la nord la sud, aceste sisteme sunt: Ierul sau Eriul, Barcăul sau Beretăul, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. Spaţiul cuprinde un număr de 365 cursuri de apă codificate, lungimea totală a reţelei hidrografice fiind de 5785 km (7,3% din lungimea totală a reţelei hidrografice a ţării), din care cele cinci cursuri principale însumează cca 800 km (Ier - L = 100 km; Barcău - L = 134 km; Crişul Repede - L = 171 km; Crişul Negru - L = 164 km; Crişul Alb - L = 234 km). Densitatea reţelei hidrografice pe întreg spaţiul este 0,39 km/km 2 (superioară mediei pe ţară de 0,33 km/km2) şi variază între 0,7 - 0,9 km/km2 în zona montană şi 0,1 - 0,3 km/km2 în zona de câmpie. Pantele generale ale râurilor sunt de 1 o / oo pe râul Ier, 4 o / oo pe râul Barcău, 3 o / oo pe Crişul Repede, 8 o / oo pe Crişul Negru şi 4 o / oo pe Crişul Alb. În zonele înalte pantele râurilor depăşesc 15% pe afluenţii Crişului Repede şi 11% pe cei ai Crişului Alb şi ai Crişului Negru. 8


Solurile Spaţiului Hidrografic Crişuri: Clasa argiluvi solurilor soluri brune luvice (brune podzolite) şi luvisolurile albice (soluri podzolice argiloiluviale), Clasa cambi solurilor solurile brune eu-mezobazice şi acide (mai ales pe Crişul Alb), Clasa moli solurilor cu conţinut de humus de 1 20% (pe valea Crişului Alb), cu structură gromelurară, grăunţoasă sau poliedrică, Clasa solurilor hidromorfe lacoviştile, solurile gleice şi pseudogleice, soluri negr e clinohidromorfe, Clasa solurilor halomorfe soloneţul şi solonceacul (Chişineu Criş - Socodor), Clasa vertisolurilori include un singur tip de sol, cel de vertisol cu extindere restrânsă, Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate litosoluri, soluri aluviale şi regosoluri. Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternică transformare antropică a vegetaţiei natural e. Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro -siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi garniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. În stepă şi silvostepă remarcăm prezenţa rozătoarelor, iar dintre păsări, dropia şi prepeliţa, în pădurile subxerofile: chişcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţă, ieruncă, sitarul, broasca brună etc. Tot în cadrul primului capitol se fac referiri asupra ariilor protejate din Spaţiul Hidrografic Crişuri, care sunt următoarele: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării; zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important; zone vulnerabile cu nitraţi; zone naturale de recreere şi îmbăiere. Primul capitol, face şi o descriere a zonelor umede din Spaţiul Hidrografic Crişuri ; în urma lucrărilor ample de desecare şi regularizare majoritatea zonelor umede au dispărut. Dispariţia acestora creează probleme multiple, dintre care amintim distrugerea echilibrului ecologic al zonei, dispariţia unor meserii străvechi, scăderea nivelului apelor subterane, creşterea intensităţii fenomenelor de inundaţii şi de secetă, scăderea capacităţii bazinului de -a menţine apa, etc. Regimul eolian al Spaţiului Hidrografic Crişuri, cea mai mare frecvenţă o înregistrează vântul din direcţie Sud (18%), iar cea mai redusă frecvenţă o înregistrează vântul din direcţie Nord -Est (4,9%). Precipitaţiile medii multianuale, Spaţiului Hidrografic Crişuri, prezintă şi ele diferenţieri generate de altimetria reliefului, fiind mai bogate în zona montană, până la 1200 -1400 mm/an, la Stâna de Vale (staţiunea fiind considerată, de altfel, „polul precipitaţiilor” din România) şi mai re duse în zonele joase de câmpie, până la 500mm/an. Bilanţul hidrologic este variat. Luna cu scurgere maximă este luna aprilie, iar scurgerea cea mai redusă se prezintă în perioada de iarnă. Scurgerea minimă se realizează iarna, în cursul superior şi vara -toamna, în cursul inferior. Influenţele antropice din Spaţiul Hidrografic Crişuri sunt prezentate în cadrul Capitolului 1, astea fiind drumurile care traversează Spaţiul Crişurilor, principalele activităţi economice ca industria, agricultura, zootehnia, turismul, respectiv se prezintă principalele folosinţe actuale de apă, ca alimentarea cu apă în sistem centralizat a populaţiei, sisteme publice de canalizare, alimentarea cu apă industrială, irigaţii, zootehnie, piscicultură, extragerea materialelor de construcţie etc.

9


DATE EXPERIMENTALE

CAPITOLUL 2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU În Capitolul 2 se face o descriere asupra MATERIALELOR ŞI METODELOR DE LUCRU utilizate în activitatea de monitoring, acesta realizându-se prin urmărirea în timp a structurilo r comunităţilor acvatice (macrozoobentos, microfitobentos, fitoplancton, peşti) şi a caracteristicilor de biotop (parametrilor fizici şi chimici ale apei). Acest studiu s -a desfăşurat în perioada anilor 2007 2008, iar monitorizarea ihtiofaunei s-a realizat pe o perioadă mai îndelungată, pe şase ani de zile, începând din anul 2004 până în anul 2009. De asemenea, se prezintă cele patruzeci de secţiuni de monitoring la care s -au făcut cercetările, pe următoarele cursuri de apă : - Crişul Alb, cu 12 secţiuni de monitorizare: Dragu-Brad, Crişcior, Râbiţa - Amonte Râbiţa, Baia de Criş, Hălmăgel -Sârbi, Tăcăşele- Avram Iancu, Gurahonţ, Sebiş -Sebiş, Ineu, Cigher -Zărand, Canalul Morilor-Vărşand, Vărşand; - Crişul Negru, cu 10 secţiuni de monitorizare: Crişul Băiţa -Băiţa Plai, Şuşti, Crişul Băiţa -Ştei, Valea Neagră-Molhaş-Valea Izbucelor, Crişul Pietros - Amonte Confluenţă Boga, Amonte Beiuş, Uileacu de Beiuş, Valea Nimăeşti-Beiuş, Tinca, Zerind; - Crişul Repede, cu 8 secţiuni de monitorizare: Şaula, Aval Huedin, Iad -Bulz, Aval Şuncuiuş, Amonte Aleşd, Amonte Oradea, Peţea -Peţea-Aval Oradea, Cheresig; - Barcău, cu 5 secţiuni de monitorizare: Valea Răchitelor -Tusa, Boghiş, Bistra- Amonte Pădurea Neagră, Aval Marghita -Sânlazăr, Parhida; - Ier, cu 5 secţiuni de monitorizare: Checheţ -Săcăşeni, Andrid, Tarcea, Salcia -Confluenţă Ier, Diosig. În acest capitol s-a mai făcut o descriere asupra dispozitivelor de prelevare, atât pentru prelevarea probelor fizico-chimice , cât şi pentru prelevarea probelor biologice , cel mai des folosit sistem de prelevare pentru apele de suprafaţă cu adâncimi de peste 1 metru era dispozitivul de prelevare Kemmerer. În cazul staţiilor de prelevare sub 1 metru adâncime de apă, prelevările probelor s-au realizat cu ajutorul unei găleţi emailate. Pentru prelevarea probelor de fitobentos (conform standardului SR EN 13946:2006) s-a realizat prin răzuirea, raşchetarea unei suprafeţe de 10 cm 2 cu ajutorul unei periuţe curate. Substraturile răzuite pentru probele de fitobentos au fost de tipul piatră, lemn, macrofită submersă, etc., extragerea acestor suprafeţe realiz ându-se încet şi cu mare atenţie pentru a nu deranja sau spăla algele fixate de aceste substraturi. De pe suprafaţa sedimentelor fine, ca de exemplu mâl sau nisip, prelevările s -au efectuat cu seringă sau cu pipetă Pasteur confecţionat din plastic cu un volum de 2 ml. Pentru depozitarea probelor de alge bentice s-au utilizat recipiente de plastic de 200 ml, iar conservarea probelor s-a realizat cu soluţie de formol 4%. În funcţie de tipul de substrat, prelevarea probelor de macrozoobentos s-a realizat cu ajutorul echipamentelor de prelevare ca, ciorpacul, draga Mălăcea sau draga Ponar. Metodologia de prelevare pentru macrozoobentos a fost metoda multihabitatului. Prin folosirea acestei metode sa realizat prelevarea probelor de pe mai multe tipuri de suprafeţe. Pe teren, în funcţie de încărcarea probei cu organisme s-a realizat pretrierea probei prelevate. Volumul probei care s-a conservat pentru analiza în laborator a fost de 0,5 litri. Depozitarea probelor s-a efectuat în recipiente de plastic cu gât larg, iar conservarea s-a realizat prin adăugarea soluţiei de formaldehidă. Probele fizico-chimice şi biologice prelevate au fost analizate în laborator, utilizând ultimele standarde în vigoare. În cadrul acestui capitol sunt trecute standardele utilizate în determinarea probelor fizico-chimice. Analiza probelor biologice s-a realizat cu ajutorul invertoscopului respectiv cu ajutorul stereomicroscopului, utilizând o bogată literatură de specialitate.(chei de determinări, atlase etc.). Clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice s -a realizat conform Ordinului 161/2006. Stabilirea stării de calitate a diferitelor categorii de ape s -a făcut numai pe baza indicatorilor de calitate corelaţi cu diferitele utilizări ale apei, din legislaţia în vigoare. Conform Ordinului 161/2006, s-au diferenţiat cinci clase de calitate, astfel: 10


- Clasa I de calitate la care limitele maxime admisibile reflectă condiţiile naturale de referinţă sau concentraţiile de fond; - Clasa a II-a de calitate la care limitele corespunzătoare acestei clase corespund valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice; - Clasele III-IV-V de calitate unde valorile limită corespunzătoare acestor clase fiind de 2 -5 ori mai mari decât cele ale obiectivelor de referinţă şi reflectă ponderea influenţei antropice. Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate, în an ii 2007 - 2008, s-a realizat cu ajutorul unor mijloace automate de calcul (WatQual 2006 ), valorile de sinteză s -au obţinut prin calculul percentile V (90 %) a concentraţiilor determinate în campaniile periodice, pentru fiecare indicator, în fiecare secţiune de monitorizare. Astfel, valorile obţinute conform metodelor de investigare şi prelucrare a datelor au fost comparate cu valorile limită admisibile prevăzute în Ordinul 161/2006. Calitatea s-a stabilit pe grupe (regim), enumerându-se principalii indicatori chimici: regimul de oxigen, cuprinzând: oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen după 5 zile, consum ul chimic de oxigen determinat cu permanganat şi consum chimic de oxigen determinat cu bicromat; nutrienţii: amoniu, azotaţi, azotiţi, azot total, fosfaţi, fosfor total, clorofila “a”; salinitatea: reziduu filtrabil uscat la 105°C, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu; poluanţi toxici specifici : crom total, cupru, arsen, zinc, mangan total, fier, nichel; alţi indicatori chimici relevanţi ca: fenolii şi detergenţii anionici activi. Calitatea globală a apei în secţiunea de prelevare s -a apreciat pe baza ponderii indicatorilor de calitate din cadrul fiecărei grupe, starea de calitate finală stabilindu -se după grupa cea mai defavorabilă. La caracterizarea calităţii apei în secţiunile de control s -au eliminat din calcul valorile extrem de mari înregistrate în situaţii de viituri, valori considerate nereprezentative pentru calitatea apei râurilor pe întreaga perioadă analizată. Calitatea biologică s -a stabilit cu ajutorul Sistemului saprobiilor, utilizând metoda PantleBuck, elaborat de către Kolkwitz şi Marsson (1908, 1909), acest sistem bazându-se pe observaţia că există ape cu grade diferite de poluare cu substanţe organice sau în cele curate, speciile de plante şi animale ce populează aceste ape sunt diferite. Prezenţa lor este condiţionată de calitatea şi cantitatea hranei, de unele proprietăţi fizico -chimice ale apei, mai ales de cantitatea de oxigen dizolvat în apă şi de cantitatea produşilor de descompunere a materiei organice. Prezenţa anumitor specii în zonele foarte impurificate se explică prin toleranţa lor faţă de aceste condiţii de mediu, iar prezenţa altora doar în zonele cu apă curată, prin sensibilitatea lor faţă de mediul impurificat. În sistemul saprobiilor sunt utilizate ca indicatori ai calităţii apelor ambele categorii de organisme. S-a făcut o clasificare a gradelor de impurificare a apelor după Sistemul saprobiilor. Indicatorilor biologici, pentru treptele respective din sistem, li s-a atribuit câte o valoare numerică (s) corespunzătoare gradului de saprobitate. Aceste valori sunt trecute în Ordinul 161/2006. În tabelul 1 se prezintă valorile Indicelui (Indexului) saprob, pentru cele 5 clase de calitate respectiv Starea ecologică determinată în funcţie de Clasele de calitate . Tabelul 1 - Starea ecologică în funcţie de indexul saprob (S) Valoare Index saprob

Impurificare

Clasă

Stare ecologică

1,0 - <1,8 1,8 - <2,3 2,3 - <2,7

Impurificare absentă Impurificare moderată Impurificare moderată până la critică Impurificare puternică

I II

Foarte bună Bună Moderată (Satisfăcătoare) Proastă (Nesatisfăcătoare)

2,7 – 3,2 >3,2

Impurificare puternică până la foarte puternică

III IV

V

Rea (Degradată) 11


CAPITOLUL 3. CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR

ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL ALB

Capitolul 3 intitulat CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL ALB, începe cu o scurtă introducere privind stabilirea stărilor ecologice ale ecosistemelor acvatice, care s-a efectuat prin monitorizarea unor elemente de calitate biologică, ţinând cont de indicatori hidromorfo logici, chimici, fizico-chimici. Evaluarea acestor elemente cercetate, pe baza rezultatelor obţinute, au arătat prezenţa condiţiilor naturale, alterările minore ale acestora sau amploarea impactului antropic, respectiv starea calităţii corpurilor de apă în perioada 2007-2008. Scopul lucrării prezintă un studiu privind Monitoringul Integrat al Spaţiului Hidrografic Crişul Alb şi clasificarea calităţii apei în raport cu indicatorii generali. În acest capitol am prezentat atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere biologic la cele doisprezece secţiuni de monitorizare, starea calităţii apelor de pe cursul de apă Crişul Alb pentru anii 2007 şi 2008. Rezultatele analizelor fizico -chimice şi biologice au fost trecute sub formă tabelară. Interpretarea rezultatelor s -a realizat cu ajutorul programului WatQual 2006. Calitatea chimică s -a stabilit separat pentru fiecare cinci regim studiat. Valorile concentraţiilor medii calculate au fost comparate cu valorile limită prezentate în Ordinul 161/2006. Calitatea biologică s -a stabilit prin calculul Indicelui de saprobitate, valoarea obţinută fiind comparată cu valorile Indicelui de Saprobitate prezentate în Ordinul 161/2006. Studiul privind structura ihtiofaunei la secţiunile de monitorizare a fost trecut sub formă tabelară la sfârşitul fiecărui subcapitol. În aceste tabele s -au prezentat speciile de peşti care s -au capturat, cu precizarea lungimilor, înălţimilor şi greutăţilor corporale , de asemenea, precizându-se vârstele şi bolile existente la exemplare le capturate. De asemenea la sfârşitul Capitolului 3, s -a prezentat sub formă tabelară, Sursele de poluare respectiv frecvenţa monitorizării lor în perioada studiului 2007-2008 (tabelul 2). Tabelul 2 – Sursele de poluare ale apei din Spaţiul Hidrografic Crişul Alb

Nr. crt.

Denumire sursa de poluare Evacuari generale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

S.C. SOCOT S.A. TG. MURES S.C."ATELIERE CENTRALE"S.A. S.C. ACVACALOR S.A. BRAD -UZ. ELECT. GURABARZA FILIALA BRADMIN SA BRAD -ape mina S.C. KEY SAFETY SYSTEMS RO S.R.L. RIBITA S.C. APA PROD SA DEVA -sucurs. BRAD - st.epurare S.C. APA PROD SA DEVA sucurs. BRAD - dec. Taratel UNIT. MEDICO-SOCIALA BAIA DE CRIS CONSILIUL LOCAL VATA S.C."LAURUL"S.A. GURAHONT SC COMPANIA DE APA ARAD - Gurahont SC COMPANIA DE APA ARAD - MONEASA SC COMPANIA DE APA ARAD - Pincota S.C. TERMOCONSTRUCT S.A. SEBIS S.C."CONSTAR"S.A. ARAD S.C. A @ A VESA S.R.L. Sebis CONSILIUL LOCAL INEU CONSILIUL LOCAL CHISINEU CRIS SERVICIU PUBLIC DE SPECIALITATE SANTANA SPIT.deREC.NEURO-PSIHOM.Dr.Corneliu Bârsan loc.Dezna- ev.a.men. (unitati noi) S.C. BERTINA SRL SEBIŞ -At.argasit.si tăb.loc.Buteni ev.ape tehn. (unitati noi)

21

Frecventa de monitorizare Total probe /an 2007 2008 2 2 2 2 2 2 12 12 2 2 12 12 4 4 2 2 2 2 2 2 4 2 4 2 4 2 6 6 2 2 2 2 6 6 6 6 2 2 2 -

2

12



ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL NEGRU

Capitolul 4 intitulat CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL IN TEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL NEGRU, începe cu o scurtă introducere privind stabilirea stărilor ecologice ale ecosistemelor acvatice, care s-a efectuat prin monitorizarea unor elemente de calitate biologică, ţinând cont de i ndicatori hidromorfologici, chimici, fizico-chimici. Evaluarea acestor elemente cercetate, pe baza rezultatelor obţinute, au arătat prezenţa condiţiilor naturale, alterările minore ale acestora sau amploarea impactului antropic, respectiv starea calităţii corpurilor de apă în perioada 2007-2008. Scopul lucrării prezintă un studiu privind Monitoringul Integrat al Spaţiului Hidrografic Crişul Negru şi clasificarea calităţii apei în raport cu indicatorii generali. În acest capitol am prezentat atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere biologic la cele zece secţiuni de monitorizare, starea calităţii apelor de pe cursul de apă Crişul Negru pentru anii 2007 şi 2008. Rezultatele analizelor fizico -chimice şi biologice au fost trecute sub formă tabelară. Interpretarea rezultatelor s -a realizat cu ajutorul programului WatQual 2006. Calitatea chimică s -a stabilit separat pentru fiecare cinci regim studiat. Valorile concentraţiilor medii calculate au fost comparate cu valorile limită prezentate în Ordinul 161/2006. Calitatea biologică s -a stabilit prin calculul Indicelui de saprobitate, valoarea obţinută fiind comparată cu valorile Indicelui de Saprobitate prezentate în Ordinul 161/2006. Studiul privind structura ihtiofaunei la secţiunile de monitorizare a fost trecut sub formă tabelară la sfârşitul fiecărui subcapitol. În aceste tabele s -au prezentat speciile de peşti care s -au capturat, cu precizarea lungimilor, înălţimilor şi greutăţilor corporale, de asemenea, precizându -se vârstele şi bolile existente la exemplarele capturate. De asemenea la sfârşitul Capitolului 4 , s- a prezentat sub formă tabelară, Sursele de poluare respectiv frecvenţa monitorizării lor în perioada studiului 2007-2008 (tabelul 3). Tabelul 3 – Sursele de poluare ale apei din Spaţiul Hidrografic Crişul Negru Evacuări generale

Nr. crt.

Denumire sursa de poluare -

1

CONSILIUL LOCAL VAŞCĂU CONSILIUL LOCAL NUCET- st.ep.Băiţa

Frecvenţa de monitorizare -Total probe /an 2007 2

2008 2

CONSILIUL LOCAL NUCET- st.ep.Nuc et

4 4

4 4

4 5 6 7 8 9

S.C. BAITA SA Stei - iaz Fanate S.C. BAITA SA Stei- ape mina Nucet C.N.U Bucuresti Sucursala Bihor S.C."SOLCETA"S.A. STEI S.C. EUROPEAN FOOD S.A. -ev. Sighistel S.C.TRANSIL. TOUR S.A. SANMARTIN FELIX

12 12 2 12 4 2

12 12 2 12 2

10 11 12 13

S.C."EUROPEAN DRINKS"S.A. S.C."EUROPEAN FOOD" S.A. DRAGANESTI SC DORSAN SRL DRAGANESTI SC ORIGINAL PROD SRL- GRADINARI

6 12 2 4

6 12 2 4

14 15

S.C."EDILUL"S.A. BEIUS S.C.EDILUL S.A. Beius - ev. ape geot.-CT1-V.Nim.mal dr.

12 4

12 4

16

S.C.EDILUL S.A. Beius - ev. ape geot.-CT2-V.Nim.mal stg.

4

4

17 18

S.C.EDILUL S.A. Beius - ev. ape geot.-CT3-V.Nim.mal stg. S.C.EDILUL S.A. Beius - ev. ape geot.-CT4-CN mal dr.

4 4

4 4

19 20 21

S.C."MIROCOM"SRL STEI st. sortare Stei PRIMARIA DOBRESTI S.C."COPADOR COMPROD IMPEX"SRL

2 2 2

2 2 2

22 23 24 25

SC GC TINCA SA S.C."TEKON" SRL - balast. Batar S.C."BATER PROD" SRL BATAR S.C. PRODESCARN S.A. CEFA

4 2 2 2

4 2 2 2

26 27 28

S.C. TAUBER TERMAL SRL Madaras S.C.G.C.L. SALONTA S.C."AVICOLA"S. A. ORADEA pct. lucru SALONTA

2 12 6

2 12 6

29

S.N.I. F. BIHOR Canal CP3 Ant

4

4

2 3

13



ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

Capitolul 5 intitulat CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SI STEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE, începe cu o scurtă introducere privind stabilirea stărilor ecologice ale ecosistemelor acvatice, care s-a efectuat prin monitorizarea unor elemente de calitate biologică, ţinând cont de indicatori h idromorfologici, chimici, fizico-chimici. Evaluarea acestor elemente cercetate, pe baza rezultatelor obţinute, au arătat prezenţa condiţiilor naturale, alterările minore ale acestora sau amploarea impactului antropic, respectiv starea calităţii corpurilor de apă în perioada 2007-2008. Scopul lucrării prezintă un studiu privind Monitoringul Integrat al Spaţiului Hidrografic Crişul Repede şi clasificarea calităţii apei în raport cu indicatorii generali. În acest capitol am prezentat atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere biologic la cele opt secţiuni de monitorizare, starea calităţii apelor de pe cursul de apă Crişul Repede pentru anii 2007 şi 2008. Rezultatele analizelor fizico -chimice şi biologice au fost trecute sub formă tabelară. Interpretarea rezultatelor s -a realizat cu ajutorul programului WatQual 2006. Calitatea chimică s -a stabilit separat pentru fiecare cinci regim studiat. Valorile concentraţiilor medii calculate au fost comparate cu valorile limită prezentate în Ordinul 161/2006. Calitatea biologică s -a stabilit prin calculul Indicelui de saprobitate, valoarea obţinută fiind comparată cu valorile Indicelui de Saprobitate prezentate în Ordinul 161/2006. Studiul privind structura ihtiofaunei la secţiunile de monitorizare a fost trecut sub formă tabelară la sfârşitul fiecărui subcapitol. În aceste tabele s -au prezentat speciile de peşti care s -au capturat, cu precizarea lungimilor, înălţimilor şi greutăţilor corporale, de asemenea, precizându -se vârstele şi bolile existente la exemplarele capturate. De asemenea la sfârşitul Capitolului 5, s -a prezentat sub formă tabelară, Sursele de poluare respectiv frecvenţa monitorizării lor în perioada studiului 2007-2008 (tabelul 4).

14


Tabelul 4 – Sursele de poluare ale apei din Spaţiul Hidrografic Crişul Repede Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54


Frecventa de monitorizare Total probe /an 2007 2008 S.C.RABEXIM SRL Huedin 2 2 COMPANIA DE APA SOMES SA Cluj Sucursala Huedin 12 12 S.C."TRANSILVA"S.A. CLUJ- SIL POIENI 2 2 S.C."GLORIA"S.A.BUCEA 2 2 S.C."LESU" SA ORADEA - CABANA LESU 2 2 PRIMARIA BRATCA 2 2 S.C."HIDROCONSTRUCTIA"BALASTIERA AUSEU 2 2 S.C. Bega Minerale Industriale Aghires S.A.a.m.Balnaca 2 2 S.C. Bega Minerale Industriale Aghires S.A.a.m.Recea 2 2 CONSILIUL LOCAL SUNCUIUS 2 2 SPITALUL FTIZIOLOGIC ALESD - Sect. Alesd 2 2 S.C."BETON CONSTRUCT" ALESD 2 2 S.C."TRANSPORTURI SI REPARATII"S.A ASTILEU 2 2 S.C."TRANSPORTURI SI REP."S.A ASTILEU-ev. strand 2 2 S.C."HELIOS"S.A. ALESD-ape ind. 4 4 S.C."HELIOS"S.A. ALESD -ape menajere 4 4 S.C."SALUBRI"S.A. ALESD st.ep.Alesd 12 12 S.C."SALUBRI"S.A. ALESD st.ep. Padurea Neagra 4 4 S.C."HOLCIM"S.A. ALESD 4 4 S.C."FIBROCIM"S.A. ALESD 4 4 CFR-SECTIA IMPREGNAT TRAVERSE TILEAGD 6 6 S.C."MOBIL"S.A. TILEAGD 2 2 S.C. MOSSEL COMPANY S.A. ORADEA 2 2 S.C. LEMONI COM S.R.L. Tileagd - St.sort.Ineu 2 2 SC Coca-Cola HBC Romania SRL SACADAT 6 6 S.C. SIMBAC S.A. ORADEA - BALAST. FUGHIU 2 2 S.C. SIMBAC S.A. ORADEA - BALAST. SINTANDREI 2 2 INSP. POLITIE BIHOR - STRAND DINAMO 2 2 R.A.P.A.S. ORADEA -strad municipal 2 2 SC CONTINENTAL HOTEL SA BUCURESTI 2 2 SUC.ORADEA SC ELECTOCENTRALE SA CET I ORADEA- ape racire 6 6 SC ELECTOCENTRALE SA CET I ORADEA -ev. Santau 2 2 SC "COMPANIA DE APA ORADEA "SA - bio 2B 12 12 SC "COMPANIA DE APA ORADEA "SA - 4+ 6 2 2 S.C."SINTEZA"S.A. ORADEA 12 12 A.N.D.-D.R.D.P.-A.R.L. CLUJ 2 2 SC Oradea Expres Hotel SRL- Hotel Iris, com.Bors 2 2 SC CELESTICA SRL Bors 2 2 S.C."AQUASERV"SRL SINTION 2 2 DRVI ORADEA- Birou vamal Bors 2 2 DRVI ORADEA birou vamal Salonta 2 2 S.C."OPRICON"SRL SANMARTIN STRAND VENUS 2 2 SC POD SERV COM SRL NOJORID 2 2 S.C."SIND ROMANIA"SRL- Hidisel, am. ev H. Padis 4 4 S.C."SIND ROMANIA"SRL - Hotel Padis 4 4 S.C."SIND ROMANIA"SRL - Hotel Muncel 4 4 S.C."TURISM FELIX"S.A.- V. Hidisel, am. H. Inernational 4 4 S.C."TURISM FELIX"S.A. - ev. H. International 4 4 S.C."TURISM FELIX"S.A.- ev. H. Mures 4 4 S.C."TURISM FELIX"S.A. - ev. H. Poenita 4 4 S.C."TURISM FELIX"S.A.- ev. Strand Felix+ Apollo 4 4 SC TRANSGEX SA ORADEA 2 2 RA AEROPORTUL ORADEA 4 4 SC LIVARO SRL PROD. LIVADA 4 4 15



ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC BARCĂU

Capitolul 6 intitulat CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC BARCĂU , începe cu o scurtă introducere privind stabilirea stărilor ecologice ale ecosistemelor acvatice, care s-a efectuat prin monitorizarea unor elemente de calitate biologică, ţinând cont de indicatori hidromorfo logici, chimici, fizico-chimici. Evaluarea acestor elemente cercetate, pe baza rezultatelor obţinute, au arătat prezenţa condiţiilor naturale, alterările minore ale acestora sau amploarea impactului antropic, respectiv starea calităţii corpurilor de apă în perioada 2007-2008. Scopul lucrării prezintă un studiu privind Monitoringul Integrat al Spaţiului Hidrografic Barcău şi clasificarea calităţii apei în raport cu indicatorii generali. În acest capitol am prezentat atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere biologic la cele cinci secţiuni de monitorizare, starea calităţii apelor de pe cursul de apă Barcău pentru anii 2007 şi 2008. Rezultatele analizelor fizico -chimice şi biologice au fost trecute sub formă tabelară. Interpretarea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul programului WatQual 2006. Calitatea chimică s -a stabilit separat pentru fiecare cinci regim studiat. Valorile concentraţiilor medii calculate au fost comparate cu valorile limită prezentate în Ordinul 161/2006. Calitatea biologică s -a stabilit prin calculul Indicelui de saprobitate, valoarea obţinută fiind comparată cu valorile Indicelui de Saprobitate prezentate în Ordinul 161/2006. Studiul privind structura ihtiofaunei la secţiunile de monitorizare a fost trecut sub formă tabelară la sfârşitul fiecărui subcapitol. În aceste tabele s -au prezentat speciile de peşti care s-au capturat, cu precizarea lungimilor, înălţimilor şi greutăţilor corporale, de asemenea, precizându -se vârstele şi bolile existente la exemplare le capturate. De asemenea la sfârşitul Capitolului 6, s -a prezentat sub formă tabelară, Sursele de poluare respectiv frecvenţa monitorizării lor în perioada studiului 2007-2008 (tabelul 5). Tabelul 5 – Sursele de poluare ale apei din Spaţiul Hidrografic Barcău Nr. crt.


Frecventa de monitorizare Total probe /an 2007 2008

1

S.C. VIDALIS IMPEX SRL ZALAU -ev.gen.

2

2

2

S.C. RITORSA TRANS S.R.L. - IP- ev.ape tehnologice

2

2

3

PRIMARIA SUPLACU DE BARCAU - f.m. - ev. f.m.

6

6

4

PETROM SA UNIT PROD SUPLAC -ape ind.

12

12

5

PETROM SA UNIT PROD SUPLAC -f.m. Balc

4

4

6

PETROM SA UNIT PROD SUPLAC - ev Abramut

12

12

7

S.C."PETROLSUB"S.A. BALC - ev.gen.

12

12

8

S.C."SALUBRAM"S.A. MARGHITA - st. 1 - ev.st.ep.

2

2

9

S.C."SALUBRAM"S.A. MARGHITA - st.2 - ev.st.ep.

12

12

10

CONSILIUL LOCAL POPESTI - ev.st.ep.

4

4

11

BECHTEL INTERNATIONAL INC. S.R.L. CHIRIBIŞ - ev.gen

4

4

12

BECHTEL INTERNATIONAL INC. S.R.L. CHIRIBIŞ - ev.st.ep.Portan

2

2

13

S.C. IMPEX BUZLA S.R.L. ORADEA pct.lucru Chislaz

2

2

14

S.C. ADORIANIS TRANS SRL Criseni - ev. strand Adoriana

2

2

15

S.C."RADA EXIM"S.R.L. ORADEA - ev.gen.Parhida

2

2

16



ECOLOGICE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC IER

Capitolul 7 intitulat CERCETĂRI PRIVIND MONITORINGUL INTEGRAT AL SISTEMELOR ECOLOGICE DIN SPAŢIU L HIDROGRAFIC IER, începe cu o scurtă introducere privind stabilirea stărilor ecologice ale ecosistemelor acvatice, care s-a efectuat prin monitorizarea unor elemente de calitate biologică, ţinând cont de indicatori hidromorfo logici, chimici, fizico-chimici. Evaluarea acestor elemente cercetate, pe baza rezultatelor obţinute, au arătat prezenţa condiţiilor naturale, alterările minore ale acestora sau amploarea impactului antropic, respectiv starea calităţii corpurilor de apă în perioada 2007-2008. Scopul lucrării prezintă un studiu privind Monitoringul Integrat al Spaţiului Hidrografic Ier şi clasificarea calităţii apei în raport cu indicatorii generali. În acest capitol am prezentat atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere biologic la cele cinci secţiuni de monitorizare, starea calităţii apelor de pe cursul de apă Ier pentru anii 2007 şi 2008. Rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice au fost trecute sub formă tabelară. Interpretarea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul programului WatQual 2006. Calitatea chimică s -a stabilit separat pentru fiecare cinci regim studiat. Valorile concentraţiilor medii calculate au fost comparate cu valorile limită prezentate în Ordinul 161/2006. Calitatea biologică s -a stabilit prin calculul Indicelui de saprobitate, valoarea obţinută fiind comparată cu valorile Indicelui de Saprobitate prezentate în Ordinul 161/2006. Studiul privind structura ihtiofaunei la secţiunile de monitorizare a fost trecut sub formă tabelară la sfârşitul fiecărui sub capitol. În aceste tabele s-au prezentat speciile de peşti care s -au capturat, cu precizarea lungimilor, înălţimilor şi greutăţilor corporale, de asemenea, precizându -se vârstele şi bolile existente la exemplare le capturate. De asemenea la sfârşitul Capito lului 7, s-a prezentat sub formă tabelară, Sursele de poluare respectiv frecvenţa monitorizării lor în perioada studiului 2007-2008 (tabelul 6). Tabelul 6 – Sursele de poluare ale apei din Spaţiul Hidrografic Ier Nr.

Denumire sursă de poluare

Frecvenţa de monitorizare

crt.

Evacuări generale

Total probe /an 2007

2008

1

PRIMĂRIA TĂŞNAD - ev. strand

2

2

2

S.C. APA SERV SATU MARE - ev.st.ep. TĂŞNAD

6

6

3

S.C. BIAMIN S.R.L. TĂŞNAD

2

2

4

S.C. NATURA PUR PROD S.R.L. pct. lucru SĂcuieni

2

2

5

S.C. BETAROM S.R.L. VALEA lui MIHAI

2

2

6

S.C."MOBIMPEX"S.A. SĂCUIENI

2

2

17


CAPITOLUL 8. EVALUAREA STĂRILOR ECOLOGICE GLOBALE ALE RÂURILOR DIN

SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI

Capitolul 8 intitulat Evaluarea stărilor ecologice globale ale râurilor din Spaţiul Hidrogra fic Crişuri este destinat studiului privind stările ecologice globale ale cursurilor de apă din Spaţiului Hidrografic Crişuri. Evaluarea stărilor ecologice ale râurilor din Spaţiul Hidrografic Crişuri în perioada studiului (2007, 2008) s-a realizat pe baza Ordinului 161/ 2006. Stabilirea stărilor ecosistemelor acvatice s-a realizat pe baza elementelor calităţii biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici şi fizico -chimici. Evaluarea acestor elemente ne-au arătat prezenţa condiţiilor naturale în zona cercetată, alterările minore ale acestora, sau amploarea impactului antropic şi respectiv starea calităţii corpurilor de apă într -o anumită perioadă de timp. Stabilirea claselor de calitate ale apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2007, sunt prezentate în Capitolul 8 al acestei lucrări. Astfel, calitatea cursului de apă Crişul Alb din punct de vedere fizico-chimic în anul 2007 (figura 1), cu excepţia secţiunii de prelevare Canalul Morilor la Vărşand (clasa a IV a de calitate), sa încadrat în limitele claselor de calitate I respectiv II.

8%

17% Clasa I Clasa II Clasa IV

75%

Figura 1 - Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Alb, în anul 2007 La grupa regimului oxigenului patru secţiuni de monitorizare din cele doisprezece nu s -au încadrat în clasa I de calitate. La aceste puncte de prelevare cantitatea materiei organice în apă era destul de semnificativă. Procesele de descompunere a materiilor organice au crescut consumul de oxigen din apă. În cazul regimul nutrienţilor cele mai mari valori s -au măsurat la Canalul Morilor, clasa a IV a de calitate, iar la Cigher-Zărand clasa a II a de calitate. Prezenţa nutrienţilor în apă indică o degradare a calităţii apei. Sursa acestei „poluări” poate să fie din agricultură prin folosirea îngrăşămintelor, respectiv de la evacuări de ape menajere parţial epurate. La grupa de indicatori salinitatea, toate secţiunile de pe Crişul Alb s -au încadrat în clasa I de calitate. Mici diferenţe s-au observat în cazul poluanţilor toxici de origine naturală, cinci secţiu ni nu s-au încadrat în clasa I de calitate globală. Aceste secţiuni de prelevare după cum s -au prezentat detailat la discuţiile acestora, concentraţii mai mari din aceşti elemenţi în apă se datorează structurii substratului prin care curge apa, deci se poate vorbi despre o poluare naturală. În ceea ce priveşte grupa alţi indicatori chimici relevanţi, s -au detectat concentraţii de fenoli peste limitele clasei I de calitate. Astfel, în cele doisprezece secţiuni de monitorizare, după interpretarea rezultatelo r, s-au obţinut clasele de calitate I şi II, de cele mai multe ori, mai rar IV (în sectorul Canalul Morilor Vărşand). Regimul oxigenului, regimul nutrienţilor, regimul poluanţilor toxici de origine naturală şi regimul alţi indicatori chimici relevanţi au influenţat în final caracterizarea globală, care a oscilat între clasele I (17%), II (75%) şi IV (8%).

18


8%

Clasa II Clasa III

92%

Figura 2 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2007 Calitatea biologică a secţiunilor de supraveghere de pe cursul de apă Crişul Alb în anul 2007, cu excepţia secţiunii de monitorizare Canalul Morilor la Vărşand s -au încadrat în clasa a II a de calitate. La Canalul Morilor la Vărsand, se observă o degradare a calităţii apei datorită surselor de poluare din amonte de staţia de prelevare. Această secţiune de prelevare, datorită abundenţei bioindicatorilor alfa respectiv polisabrobiilor, s-a încadrat numai în clasa a III a de calitate, reprezentând doar o pondere de 8 % (figura 2). Calitatea cursului de apă Crişul Ne gru din punct de vedere fizico-chimic în anul 2007 s-a prezentat în următorul fel: din punct de vedere al regimului oxigenului cu excepţia secţiunii de prelevare la Valea Neagră Molhaş.Valea Izbucelor, toate secţiunile de pe Crişul Negru s -au încadrat în clasa I de calitate. În secţiunea de prelevare Molhaş, valorile măsurate la indicatorul CCO -Mn şi CCO-Cr, nu s-au încadrat în limitele clasei I de calitate. Concentraţia celorlalţi indicatori al regimului oxigenului s-au clasificat în clasa I de calitate.

Clasa I 50%

50%

Clasa II

Figura 3 - Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Negru, în anul 2007 Pentru grupele de indicatori: regimul nutrienţii, salinitate respectiv poluanţii toxici de origine naturală, nu s-au măsurat depăşiri ale concentraţiilor limitei maxime clasei I de calitate. Din cadrul regimului alţi indicatori chimici relevanţi, datorită valorii concentraţiei determinate la nivelul fenolilor, clasa de calitate pentru acest regim s-a deplasat în clasa a II a de calitate. Calitatea globală din punct de vedere chimic a cursului de apă Crişul Negru se caracterizează astfel: din cele zece secţiuni de monitorizare rezultă că cinci secţiuni s -au încadrat în clasa I de calitate globală, iar celelalte cinci secţiuni de prelevare s-au clasificat în clasa a II a de calitate globală. Clasa a II a de calitate globală la secţiunea de monitorizare Molhaş a fost determinată de regimul oxigenului, aceasta fiind în a II a clasă de calitate, iar clasa a II a de calitate globală la celelalte secţiuni a fost determinată de regimul alţi indicatori chimici relevanţi. Deci şi în cazul cursului de apă Crişul Negru, starea cea mai defavorabilă de calitate a fost factorul, care a determinat în final caracterizarea globală ale secţiunilor de prelevare. Ponderea claselor de calitate de pe cursul de apă Crişul Negru s -a prezentat în următorul fel: din cele zece secţiuni de monitorizare, cinci s -au încadrat în limitele clasei I de calitate, deci cu o pondere de 50 %, iar celelalte cinci secţiuni s -au clasificat în clasa a II a de calitate, reprezentând o pondere de 50 %. (figura 3). 19


Din punct de vedere biologic, cursul de apă Crişul Negru s -a prezentat destul de uniform. Nu s-au înregistrat depăşiri al limitei clasei a II a de calitate. La două secţiuni de prelevare, Crişul Pietros- Am. Conf.Boga şi la Nimăieşti -Beiuş clasa de calitate globală s -a încadrat în limitele clasei I de calitate. Celelalte secţiuni de supraveghere s -au clasificat în clasa a II a de calitate.

Figura 4 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2007 Clasa I de calitate se datorează localizării acestor două puncte de prelevare; secţiunea de prelevare Boga fiind încadrat în categoria secţiunilor de referinţă, această zonă neavând niciun fel de impact antropic sau dacă există o oarecare influenţă a activităţii umane, aceasta neavând un impact semnificativ asupra calităţii apei, la fel şi secţiunea de prelevare la Nimăieşti în amonte de localitatea Beiuş (judeţul Bihor). Ponderea claselor de calitate s-a prezentat în următorul fel: secţiunile de prelevare având clasa a II a de calitate au participat cu o pondere de 80 % în caracterizarea finală a cursului de apă Crişul Negru, iar secţiunile cu ca litatea I, cu o pondere de 20 %; (figura 4). Calitatea cursului de apă Crişul Repede din punct de vedere fizico-chimic în anul 2007 s-a prezentat în următorul fel: din cele opt secţiuni de monitorizare de pe cursul de apă Crişul Repede, numai două secţiuni s -au încadrat în clasa I de calitate, restul punctelor de prelevare s-au clasificat în clasa a II a, respectiv în clasa a IV a de calitate. Calitatea apei Crişului Repede ajungând la Huedin se degradează brusc. La secţiunea Aval Huedin se poate vorbi despre o poluare destul de mare, care lasă amprenta aproape la toţi indicatorii monitorizaţi de către noi. Depăşirile ale concentraţiilor diferitelor „poluanţi” în apă a determinat scăderea bruscă a calităţii apei. Tot la acest punct de prelevare s -au semnalat depăşiri şi în cazul poluanţilor toxici de origine naturală, acest regim încadrându -se în clasa a III a de calitate. Iar la nivelul regimului de oxigen şi de nutrienţi, clasele de calitate nu au scăzut sub limitele minime clasei a IV a de calitate. Încărcările semnificative de nutrienţi care au rezultat din evacuările apelor menajere netratate corespunzător şi nu în ultimul rând al debitul apei relativ mic, astfel procesul de autoepurare fiind destul de slab, au contribuit la degradarea calităţii apei. În următorul punct de prelevare, la Şuncuiuş, datorită afluenţilor Crişului Repede (Valea Drăgan, Bulz), calitatea apei revine deja la normal. Fenomene asemănătoare ca la A val Huedin ne-am întâlnit şi în cazul staţiei de prelevare Peţea la Aval Oradea. S -au depistat depăşiri ale concentraţiilor unor „poluanţi”, mai ales la nivelul regimului nutrienţilor, ace st regim încadrându-se în clasa a IV a de calitate. Sursele de poluare din această zonă fiind de mai multe categorii, de exemplu se fac evacuări de ape menajere, geotermale permanent în acest curs de apă. Clasa de calitate globală pentru staţia de monitorizare Peţea a fost determinată de regimul nutrienţilor, deci global acest punct de prelevare s -a clasificat în clasa a IV a de calitate. Fenomene de autoepurare se observă şi în cazul secţiunii de prelevare la Cheresig. Deşi acest punct de monitorizare se află în aval de mai multe surse de poluare, inclusiv confluenţa cu c ursul de apă Peţea, calitatea apei la Cheresig se încadrează în limitele clasei a II a de calitate. Caracterizarea globală a cursului de apă Crişul Repede se prezintă astfel: două secţiuni de monitorizare s-au încadrat în clasa I de calitate globală, patru secţiuni s -au încadrat în clasa a II a de calitate globală, iar două secţiuni s -au clasificat în clasa a IV a de calitate globală . 20


25%

25,00% Clasa I Clasa II Clasa IV 50,00%

Figura 5 - Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Repede, în anul 2007 Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Repede, în anul 2007 se prezintă astfel: secţiunile de monitorizare cu clasa a II a de calitate au contribuit cu o pondere de 50 %, iar celelalte secţiuni cu clasele de calitate I respectiv IV au participat la caracterizarea finală a cursului de apă Crişul Repede cu o pondere de 25-25 %.(figura 5). Calitatea biologică a cursului de apă Crişul Repede pe anul 2007 se prezintă astfel: din cele opt secţiuni de supraveghere, din punct de vedere biologic, o singură staţie de prelevare s -a prezentat în clasa a III a de calitate şi anume punctul de prelevare de la Aval Huedin. La Aval Huedin, din cauza încărcărilor mari cu materiile organice în apă s -au înmulţit organismele alfa respectiv polisaprobe. Celelalte şapte secţiuni de pe cursul de apă Crişul Repede din punct de vedere biologic, în anul 2007, s-au încadrat în limitele clasei a II a de calitate. Inclusiv secţiunea de prelevare Peţea la Aval Oradea s-a încadrat în clasa a II a de calitate, deşi din punct de vedere chimic această secţiune în clasa a III a de calitatea a fost încadrat.

12,50%

Clasa II Clasa III

87,50%

Figura 6 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2007 Ponderea claselor de calitate se prezintă astfel: clasa a II a de calitate cu o pondere de 87,5%, iar clasa a III a de calitate cu o pondere de 12,5% a contribuit la caracterizarea finală a cursului de apă Crişul Repe de din punct de vedere biologic (figura 6). Calitatea cursului de apă Barcău din punct de vedere fizico-chimic în anul 2007 s-a prezentat în următorul fel: două din cele cinci secţiuni de monitorizare s -au clasificat în clasa I de calitate globală, iar trei secţiuni în clasa a II a de calitate globală. Secţiunea de referinţă Tusa, respectiv secţiunea de supraveghere Boghiş s -au încadrat în clasa I de calitate. Punctul de prelevare Bistra-Pădurea Neagră din cauza concentraţiilor de fenoli în apă, s -a încadrat în clasa a II a de calitate. La secţiunea de monitorizare Sânlazăr la nivelul regimului oxigenului, regimului nutrienţilor, poluanţilor toxici de origine naturală şi al regimului alţi indicatori chimici relevanţi s -au măsurat valori 21


ale concentraţiilor care au depăşit limita maximă clasei I de calitate. Tot la acest punct de prelevare, regimul salinitatea s-a încadrat în limitele clasei I de calitate. Ultimul punct de prelevare de pe cursul de apă Barcău s -a clasificat în clasa a II a de calitate; toate cele cinci regimuri la Parhida fiind în clasa a II a de calitate.

40% Clasa II Clasa I 60%

Figura 7 - Ponderea claselor de calitate de pe Barcău, în anul 2007 Ponderea claselor de calitate de pe cursul de apă Barcău s-a prezentat astfel: două secţiuni de monitorizare având clasa I de calitate, au participat cu o pondere de 40 % în caracterizarea finală a cursului de apă, respectiv ultimele trei secţiuni fiind în clasa a II a de calitate, participând cu o pondere de 60 %. (figura 7). Din punct de vedere biologic, secţiunile de monitorizare Tusa, Boghiş respectiv Pădurea Neagră, s-au încadrat în clasa a II a de calitate, iar punctele de prelevare Sânlazăr şi Parhida, s -au clasificat în clasa a III a de calitate.

40% Clasa II Clasa III 60%

Figura 8 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, anul 2007 Ponderea claselor de calitate din punct de vedere biologic a cursului de apă Barcă u pe anul 2007 se prezintă în următorul fel: din cele cinci secţiuni monitorizate pe anul 2007 , majoritatea secţiunilor s-au încadrat în limitele clasei de a II a de calitate (60 %). Datorită surselor de poluare din amonte de staţiile de prelevare de la Sânlazăr şi Parhida, din punct de vedere biologic se observă o degradare a calităţii apei. Aceaste secţiuni de prelevare, datorită abundenţei bioindicatorilor alfa respectiv polisabrobiilor, s-au încadrat în clasa a III a de calitate, reprezentând doar o pondere de 40 %. (figura 8). Calitatea cursului de apă Ier din punct de vedere fizico-chimic în anul 2007 s-a prezentat în următorul fel: la cele cinci secţiuni de monitorizare, clasa de calitate se prezintă uniform, toate punctele de prelevare s-au încadrat în clasa a II a de calitate. La nivelul regimului poluanţilor toxici de origine naturală, la nici o staţie de prelevare de pe cursul de apă Ier nu s-au măsurat depăşiri ale concentraţiilor limitei maxime clasei I de calitate. Regimul oxigenului la toate secţiunile monitorizate s -a încadrat în clasa a II a de calitate. Regimul nutrienţilor cu excepţia staţiei de prelevare Săcăşeni s -a clasificat în clasa a II a de calitate. Staţia de la Săcăşeni s -a clasificat în clasa I de calitate. 22


La secţiunile de prelevare Tarcea, respectiv la secţiunea de prelevare din zona de frontieră de la Diosig, datorită concentraţiei de fenoli în apă, regimul acestora s -a încadrat în clasa a II a de calitate.

Figura 9 - Ponderea clasei a II a de calitate de pe Ier, în anul 2007 Ponderea claselor de calitate pe acest curs de apă pe anul 2007 s -a prezentat uniform, toate secţiunile de pe cursul de apă Ier din punct de vedere chimic s-au încadrat în clasa a II a de calitate, ponderea clasei a II a de calitate fiind astfel de 100 %. (figura 9). Din punct de vedere biologic, cursul de apă Ier, în anul 2007 se prezintă astfel: cu excepţia secţiunii de supraveghere la Săcăşeni, secţiune care s -a încadrat în clasa a II a de calitate, restul secţiunilor de supravegh ere de pe Valea Ierului s-au clasificat în clasa a III a de calitate. Clasa a III a de calitate înseamnând astfel o pondere de 80 %, iar clasa a II a de calitate reprezentând o pondere de 20 %. (figura 10).

Figura 10 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, anul 2007 Analizând aceste rezultate, la toate cele cinci cursuri de apă monitorizate în anul 2007, în Spaţiul Hidrografic Crişuri, s -au tras următoarele concluzii în ceea ce priveşte Calitatea Globală a cursurilor de apă din bazin. Aprecierea stărilor ecologice globale ale secţiunilor de supraveghere pe anul 2007 din Spaţiul Hidrografic Crişuri s -a realizat cu ajutorul rezultatelor biologice obţinute în campaniile de prelevare, ţinând cont şi de indicatorii fizici şi chim ici. În funcţie de clasele de calitate obţinute la nivelul indicatorilor biologici, s -a apreciat pentru fiecare staţie de prelevare, starea ecologică globală. Parametrii fizico -chimici au reprezentat doar elemente suport de apreciere, neinfluenţând starea ecologică globală. Prezentarea grafică ale stărilor ecologice globale ale râurilor din bazinul hidrografic Crişuri pe anul 2007, s-a realizat cu ajutorul programului GIS. Hărţile întocmite cu calitatea fizico -chimică, biologică şi starea ecologică globală sunt prezentate în cadrul acestui capitol, utilizând codificările prin culori ale diferitelor stări ecologice. Astfel pentru starea ecologică foarte bună s -a utilizat culoarea albastră, pentru starea ecologică bună s -a utilizat culoarea verde, iar pentru starea ecologică moderată culoarea gălbuie. 23


Concluziile finale în ceea ce priveşte starea ecologică globală s -a prezentat separat pentru fiecare curs de apă. Astfel: - starea ecologică a cursului de apă Crişul Alb pe anul 2007 se prezintă în următorul fel: starea ecologică a râului Crişul Alb este moderată (8 %) spre bună (92 %) ; - starea ecologică a cursului de apă Crişul Negru pe anul 2007 se prezintă în următorul fel: starea ecologică a râului Crişul Negru este foarte bună (20 %) spre bună (80 %); - starea ecologică a cursului de apă Crişul Repede pe anul 2007 se prezintă în următorul fel: starea ecologică a râului Crişul Repede este moderată (25%) spre bună (75%) ; - starea ecologică a cursului de apă Barcău pe anul 2007 se prezintă în următorul fel: st area ecologică a râului Barcău este moderată (40 %) spre bună (60 %) ; - starea ecologică a cursului de apă Ier pe anul 2007 se prezintă în următorul fel: starea ecologică a râului Ier este bună (20 %) spre moderată (80 %) . Concluziile finale în ceea ce priveşte starea ecologică ale cursurilor de apă din bazinul hidrografic Crişuri, pe anul 2007: din cele patruzeci de secţiuni care s -au monitorizat în anul 2007, 29 de secţiuni s-au încadrat în clasa a II a de calitate globală, deci în starea ecologică bună , 9 secţiuni în clasa a III a de calitate globală - starea ecologică moderată, iar 2 secţiuni de monitorizare în clasa de calitate I, deci în starea ecologică foarte bună. Astfel în proporţie de 72 % secţiunile s -au încadrat în clasa a II a, 23 % în clasa a III a, iar 5% în clasa I de calitate. (figura 11).

5% 23% Clasa II Clasa III Clasa I

72%

Figura 11 - Proporţia claselor de calitate globale la cele 40 de secţiuni de monitorizare pe anul 2007,în Spaţiul Hidrografic Crişuri Stabilirea claselor de calitate ale apei cu ajutorul parametrilor fizico- chimici şi biologici, în anul 2008, sunt prezentate tot în Capitolul 8 al acestei lucrări. Astfel, calitatea cursului de apă Crişul Alb din punct de vedere fizico-chimic în anul 2008 nu prezintă modificări semnificative comparativ cu anul 2007. Din cele 12 secţiuni de monitorizare, trei s -au încadrat în clasa I de calitate globală, opt secţiuni în clasa a II a de calitate, iar o secţiune în clasa a IV a de calitate globală. La fel ca şi anul 2007, starea cea mai defavorabilă de calitate la nivelul unui regim a stabilit clasa calităţii globale pentru staţia de prelevare cercetată. Astfel, la secţiunea de prelevare Canalul Morilor la Vărşand, datorită concentraţiilor măsurate la nivelul regimului nutrienţilor, clasa de calitate globală pentru acest pu nct de prelevare s-a deplasat în clasa a IV a de calitate. Din cadrul regimului alţi indicatori chimici relevanţi, concentraţia fenolilor în apă la toate secţiunile de prelevare, au avut efecte „negative” asupra caracterizării globale ale secţiunilor. De exemplu în cazul secţiunii de monitorizare Râbiţa, datorită concentraţiilor măsurate la fenoli, calitatea secţiunii respective s -a deplasat în a II a clasă de calitate, neavând nici o influenţă rezultatele obţinute la celelalte patru regimuri, care s -au încadrat în clasa I de calitate. În concluzie, din punct de vedere chimic, calitatea râului Crişul Alb de la izvor până la graniţa ţării se încadrează în limitele claselor de calitate I şi II. Această stare se datorează încetării activităţilor industriale şi nu în ultimul rând de modernizarea staţiilor de epurare, ca de exemplu al 24


oraşelor Crişcior (Jud.Hunedoara), Gurahonţ (Jud. Arad) etc. Însă unele surse de poluare nu pot fi oprite împreună cu închiderea unităţilor poluatoare. Un exemplu concret este situaţia evacuărilor de ape de mină de la Brad (Filiala Bradmin SA Brad). Clasa a II a de calitate la punctul de prelevare Crişcior, din cadrul regimului poluanţilor toxici de origine naturală se datorează acestor evacuări de ape.

8%

25% Clasa I Clasa II Clasa IV

67%

Figura 12 - Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Alb în anul 2008 Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Alb, în anul 2008 se prezintă în figura 12. După cum se observă, clasa I de calitate cu o pondere de 25%, clasa a II a de calitate cu ponderea cea mai mare de 67%, iar clasa a IV a de calitate cu o pondere de 8% au caracterizat cursul de apă Crişul Alb, în anul 2008. Calitatea biologică pe anul 2008 se prezintă astfel: opt secţiuni din cele doisprezece, s -au încadrat în clasa a II a de calitate, iar patru secţiuni s-au clasificat în clasa a III a de calitate globală. Comparativ cu anul 2007, se observă o degradare uşoară a calităţii apei. Din punct de vedere biologic, în anul 2007 numai o singură secţiune (Canalul Morilor - Vărşand) s-a prezentat în clasa a III a de calitate globală, iar în anul 2008 se observă o degradare uşoară de la clasa a II a de calitate spre clasa a III a de calitate. Acest fenomen se observă în cazul secţiunilor de monitorizare Gurahonţ, Ineu şi Vărşand. Secţiunea Canalul Morilor la Vărşand nu prezintă nici o modificare în ceea ce priveşte calitatea apei din punct de vedere biologic, faţă de anul 2007.


Figura 13 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici în anul 2008 Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2008 se prezintă astfel: clasa a II a de calitate s-a prezentat cu o pondere de 67 %, iar clasa a III a de calitate cu o pondere de 33 %, în caracterizarea finală a cursului de apă Crişul Alb. (figura 13). Calitatea cursului de apă Crişu l Negru din punct de vedere fizico-chimic în anul 2008, s-a prezentat astfel: cinci secţiuni din cele zece monitorizate în anul 2008, s -au clasificat în clasa I de calitate globală, celelalte cinci în clasa a II a de calitate. . 25


Regimul de oxigen la secţiunea de prelevare Molhaş s -a încadrat în clasa a II a de calitate, probabil din cauza debitului foarte mic, iar celelalte secţiuni la nivelul acestui regim, s -au încadrat în clasa I de calitate. Toate secţiunile de pe Crişul Negru din punct de vedere al regimului nutrienţi respectiv al salinităţii, s-au clasificat în clasa I de calitate. Din cauza încadrării unor regimuri în clas a a II a de calitate, calitatea globală din punct de vedere chimic a secţiunilor monitorizate a fost deplasată în clasa a II a de calitate. Ca în anul 2007 şi în cazul rezultatelor din anul 2008, starea cea mai defavorabilă de calitate a avut ponderea cea mai mare în încadrarea în final a staţiei respective. .

Clasa I 50%

50%

Clasa II

Figura 14 - Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Negru, în anul 20 08 Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Negru în anul 200 8, se prezintă în următorul fel: cele două clase de calitate (I şi II), care s -au identificat pe acest curs de apă, din punct de vedere chimic, s-au prezentat în proporţie de 50 -50 %. (figura 14). Analizele biologice efectuate la cele zece secţiuni ne indică o calitate destul de uniformă de la o secţiune de prelevare la alta. Din punct de vedere biologic, secţiunea de referinţă Boga, s -a încadrat în clasa I de calitate, restul secţiunilor monitorizate de pe Crişul Negru, s -au clasificat în clasa a II a de calitate.

10%

Clasa II Clasa I

90%

Figura 15 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2008 Ponderea claselor de calitate s-a prezentat astfel: în proporţie de 10 %, deci o secţiune de prelevare din cele zece monitorizate, s-a clasificat în clasa I de calitate, iar celelalte nouă secţiuni cu clasa a II a de calitate, în proporţie de 90 % au contribuit la caracterizarea finală a cursului de apă Crişul Negru din punct de ved ere biologic. (figura 15). Calitatea cursului de apă Crişul Repede din punct de vedere fizico-chimic în anul 2008, s-a modificat în următorul fel: două secţiuni din cele opt, în clasa a III a de calitate s -au încadrat, patru secţiuni în clasa a II a, iar două în clasa I de calitate. Clasa a III a de calitate la cele două secţiuni 26


de monitorizare se datorează regimului nutrienţilor şi al regimului poluanţilor toxici de origine naturală. Comparativ cu anul 2007, calitatea apei la secţiunea de prelevare Aval Huedin s-a îmbunătăţit, de la clasa a IV a de calitate s-a ajuns la clasa a III a de calitate. Acest fenomen s-a observat şi în cazul secţiunii de prelevare la Peţea Aval Oradea. Secţiunile de prelevare la Bulz, respectiv la Şuncuiuş s -au încadrat în limitele clasei I de calitate.

25%

25,00% Clasa I Clasa II Clasa III

50,00%

Figura 16 - Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Repede, în anul 2008 Ponderea claselor de calitate de pe Crişul Repede din punct de vedere chimic s-a prezentat astfel: ponderea cea mai mare de 50 %, o reprezintă categoria secţiunilor cu clasa a II a de calitate, celelalte secţiuni fiind în clasa I respectiv în clasa a III a de calitate reprezentând doar o pondere de 25-25 %. (figura 16).

37,50%

Clasa II Clasa III

62,50%

Figura 17 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2008 Din punct de vedere biologic, cursul de apă Crişul Repede în anul 2008 la cele opt secţiuni de monitorizare se caracterizează în următorul fel: Şaula, Aval Huedin şi Peţea în clasa a III a de calitate, iar secţiunile de prelevare Bulz, Şuncuiuş, Amonte Aleşd, Amonte Oradea şi Cheresig în clasa a II a de calitate. Ponderea claselor de calitate II şi III s -au prezentat astfel: clasa a II a de calitate a reprezentat o pondere de 62,5 %, iar clasa a III a de calitate reprezentând o pondere de 37,5 %. (figura 17).

27


Calitatea cursului de apă Barcău din punct de vedere fizico-chimic în anul 2008, două secţiuni s-au încadrat în clasa I de calitate, două în clasa a II a, iar o secţiune în clasa a III a de calitate. Secţiunea de monitorizare Sânlazăr s-a clasificat datorită regimului poluanţilor toxici de origine naturală în c lasa a III a de calitate. Secţiunea de referinţă Tusa, respectiv secţiunea de supraveghere Boghiş s -a încadrat în clasa I de calitate globală. La aceste două secţiuni la nici un indicator chimic nu s-au determinat valori, care să depăşească limitele maxime clasei I de calitate. Regimul salinităţii la toate cele cinci secţiuni, s -a încadrat în clasa I de calitate.

20% 40% Clasa I Clasa II Clasa III 40%

Figura 18 - Ponderea claselor de calitate de pe Barcău, în anu l 2008 Datorită evacuărilor de ape industriale în zona Suplacu de Barcău respectiv ale apelor insuficient epurate de la oraşul Marghita, secţiunea de prelevare la Sânlazăr, s -a încadrat în clasa a III a de calitate. Cele trei clase diferite de calitate care s-au identificat pe acest curs de apă (figura 18), au contribuit cu o pondere de 40 % (clasa I de calitate), 40 % (clasa a II a de calitate) respectiv 20 % (clasa a III a de calitate), în caracterizarea finală din punct de vedere chimic a cursului de apă Barcău. Din punct de vedere biologic, nu s-a înregistrat clasa I de calitate la nici o secţiune de prelevare. Calitatea apei din punct de vedere biologic se modifică astfel: trei secţiuni s -au încadrat în clasa a II a de calitate, iar două secţiuni în c lasa a III a de calitate. Comparativ cu anul 2007, din punct de vedere biologic nu s-a observat nici o modificare în ceea ce priveşte calitatea apei.


Figura 19 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2008

28


Ponderea celor două clase de calitate (figura 19) care s-au determinat în anul 2008 se prezintă astfel: din cele cinci secţiuni, trei se încadrează în clasa a doua de calitate, reprezentând o pondere de 60 %, iar celelalte două secţiuni (Sânlazăr, Parhida), se încadrează în clasa a III a de calitate, reprezentând o pondere de 40%;

Calitatea cursului de apă Ier din punct de vedere fizico-chimic în anul 2008, nu prezintă oscilaţii în ceea ce priveşte clasa a II a de calitate globală. În anul 2008 nu s-a înregistrat depăşire mai mare limitei maxime clasei a II a de calitate la nici un indicator chimic. Astfel şi în anul 2008 se păstrează ponderea 100 % a clasei a II a de calitate. (figura 20).

Figura 20 - Ponderea clasei a II a de calitate, de pe Ier, în anul 2008

Figura 21 - Ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2008 Conform figurii 21, în ceea ce priveşte ponderea claselor de calitate în funcţie de indicatorii biologici, se poate observa că trei secţiuni s-au încadrat în clasa a III a (60 %), iar două secţiuni în clasa a II a (40 %) de calitate. Analizând aceste rezultate, la toate cele cinci cursuri de apă monitorizate în anul 2008, în Spaţiul Hidrografic Crişuri, s -au tras următoarele concluzii în ceea ce priveşte Calitatea Globală a cursurilor de apă din bazin.

29


Aprecierea stărilor ecologice globale ale secţiuni lor de supraveghere pe anul 2008 din Spaţiul Hidrografic Crişuri s -a realizat cu ajutorul rezultatelor biologice obţinute în campaniil e de prelevare, ţinând cont şi de indicatorii fizici şi chimici. În funcţie de clasele de calitate obţinute la nivelul indicatorilor biologici, s -a apreciat pentru fiecare staţie de prelevare, starea ecologică globală. Parametrii fizico -chimici au reprezentat doar elemente suport de apreciere, neinfluenţând starea ecologică globală. . Prezentarea grafică ale stărilor ecologice globale ale râurilor din bazinul hidrografic Crişuri pe anul 2008, s-a realizat cu ajutorul programului GIS. Hărţile întocmite cu ca litatea fizico-chimică, biologică şi starea ecologică globală sunt prezentate în cadrul acestui capitol, utilizând codificările prin culori ale diferitelor stări ecologice. Astfel pentru starea ecologică foarte bună s -a utilizat culoarea albastră, pentru starea ecologică bună s -a utilizat culoarea verde, iar pentru starea ecologică moderată culoarea gălbuie. Concluziile finale în ceea ce priveşte starea ecologică globală pe anul 2008, s -a prezentat separat pentru fiecare curs de apă. Astfel: - starea ecologică a râului Crişul Alb este moderată (33 %) spre bună (67 %); - starea ecologică a râului Crişul Negru este foarte bună (10 %) spre bună (90 %); - starea ecologică a râului Crişul Repede este moderată (37,5%) spre bună (62,5%); - starea ecologică a râului Barcău este moderată (40 %) spre bună (60 %); - starea ecologică a cursului de apă Ier este bună (40 %) spre moderată (60 %). Concluziile finale în ceea ce priveşte starea ecologică ale cursurilor de apă din bazinul hidrografic Crişuri, pe anul 2008: din cele patruzeci de secţiuni care s -au monitorizat în anul 2008, 27 de secţiuni se încadrează în clasa a II a de calitate globală, deci în starea ecologică bună, 12 secţiuni în clasa a III a de calitate globală- starea ecologică moderată, iar 1 secţiune de monitorizare în clasa de calitate I, deci în starea ecologică foarte bună. Astfel, în anul 2008 s-au încadrat în proporţie de 67 % secţiunile în clasa a II a, 30 % în clasa a III a, iar 3% secţiunile în clasa I de calitate . (figura 22).

3% 30% Clasa II Clasa III Clasa I 67%

Figura 22 - Proporţia claselor de calitate globală la cele 40 de secţiuni de monitorizare pe anul 2008, în Spaţiul Hidrografic Crişuri

30


CAPITOLUL 9. STUDIUL PRIVIND INVENTARIEREA IHTIOFAUNEI ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN PERIOADA 2004-2009 CAPITOLUL 9 intitulat Studiul privind inventarierea ihtiofaunei în Spaţiul Hidrografic Crişuri în perioada 2004-2009, este destinat prezentării rezultatelor obţinute în urma campaniilor de investigare asupra ihtiofaunei din bazin. Se face o prezentare asupra materialelor utilizate pentru captura peştilor, se prezintă cele două agregate de pescuit model Scubla ELT 60 II GI şi Scubla ELT 62 II GI. Se prezintă modalitatea de pescuit, care fiind electric (figura 23), s-a realizat de regulă dinspre aval în amonte, pentru ca apa tulburată să nu reducă eficienţa capturării. Mişcarea anodului în apă s-a realizat prin mişcări lente, încet, parcurgând toate habitatele, cu mişcări de măturare ale electrodului. În cazul în care prelevarea probelor ihtiologice s-a realizat în apele repezi de munte, minciogurile erau ţinute imediat în apropierea anodului.

Figura 23 – Pescuit electric în ape cu adâncimea până la 70 cm

Pentru râurile care au depăşit adâncimea de 70 cm, s -a utilizat ambarcaţiune gonflabilă cu fund plat. Aparatele de pescuit mai sus menţionate au fost purtate în spate de către unul dintre operatori, în timp ce celălalt operator a deplasat anodul în apă. Identificarea speciilor s-a realizat până la nivel de specie. Fiecare individ a fost cântărit şi măsurat, s-a apreciat vârsta, s-au făcut observaţii asupra existenţei bolilor sau al paraziţilor. Exemplarele identificate şi măsurate au fost eliberate. Câteva exemplare au fost reţinute pentru colecţie. Toate detaliile despre locul de prelevare, despre activitatea de pescuit, captură, măsurători biometrice, echipa de pescuit, durata pescuitului etc., au fost trecute în Buletinul de prelevare şi analiză probe biologice peşti. Rezultatele obţinute în ceea ce priveşte ihtiofauna Crişurilor, au fost tratate tot în cadrul acestui capitol. Studiul privind inventarierea ihtiofaunei în b.h. Crişuri s -a început în anul 2004, după obţinerea Autorizaţiei de pescuit în scop ştiinţific. În alegerea punctelor de prelevare s-au ţinut cont de mai mulţi factori ca: tipologia râului, altitudinea, sursele de poluare, tipuri de habitate, etc. Astfel, pe cursul de apă Crişul Alb s -au identificat 20 de staţii, pe Crişul Negru 27 de staţii, pe Crişul Repede 25 de staţii, pe Barcău 18 staţii, iar pe Valea Ierului 8 staţii de prelevare. Structura comunităţilor de peşti pentru anii 2007 - 2008 s-a detailat în capitolele 3 - 7 al acestei lucrări ştiinţifice. 31


Reprezentarea grafică a speciilor capturate s -a realizat cu ajutorul programului GIS. Pentru cele 33 de specii de peşti care s -au identificat în b.h. Crişuri, s-au întocmit hărţi cu localizarea speciilor respective în bazin. Hărţile întocmite cuprind toate capturile realizate în perioada 2004 2009, la cele 98 de staţii de prelevare. Speciile sunt prezentate pe hărţile respective sub formă de triunghiuri roşii. Legenda hărţilor (figura 24) ne arată zonarea ecologică a ihtiofaunei după Bănărescu(1964).

Figura 24 – Harta zonării ihtiofaunei în Spaţiul Hidrografic Crişuri după Bănărescu (1964)

32


Speciile de peşti care s -au capturat şi s-au identificat, au fost următoarele: 1. Alburnoides bipunctatus : s-a înregistrat în fiecare curs de apă din Spaţiul Hidrografic Crişuri, este o specie foarte frecventă pentru apele colinare şi de şes, nu este o specie foarte sensibilă la poluare, s -a înregistrat şi în cursurile de ape de clasa a III a de calitate, deci cu starea ecologică moderată; 2. Abramis brama : apare specia în două locuri în bazinul Crişurilor, în cursul de apă Peţea pe Crişul Repede, până la rezervaţia naturală de la Băile 1 Mai şi la Vărşand pe Crişul Alb în aval de localitate. Pe Crişul Negru, Barcău, Ier nu apare specia respectivă; 3. Alburnus alburnus : s-au capturat exemplare în Crişul Alb de la Zărand până la Vărşand, apare şi în Crişul Negru în unele locuri, s -au capturat exemplare şi în Crişul Repede în dreptul localităţii Vârciorog şi în amonte de municipiul Oradea. În cursul apei Barcău numai în zona Parhidei apare, mai frecventă este pe Valea Ierului; 4. Barbus meridionalis petenyi : în afară de Valea Ierului, în fiecare curs de apă până la altitudinea de 869 metri. În anumite zone ale bazinului, s-au prins exemplare până la aproape 1 Kg. Specia este prezentă şi în amonte de acumulare Drăgan respectiv în amonte de acumularea Leşu; 5. Barbus barbus: în Valea Ierului nu s-au găsit exemplare, î n rest s-au prins în toate bazinele Spaţiului Hidrografic Crişuri. Cele mai mari exemplare s -au prins pe tronsonul Tinca- Uileacu de Beiuş; 6. Carassius auratus gibelio: în toate bazinele hidrografice, specia nu este pretenţioasă, cele mai mari populaţii de caraşi s -au găsit în Valea Ierului de la Andrid până la Parhida. Pe Crişul Negru specia urcă până la Uileacu de Beiuş, iar pe Crişul Repede până la Vârciorog; 7. Cyprinus carpio : în fiecare bazin hidrografic, sub 150 metri altitudine; 8. Cobitis taenia : nu s-a capturat nici un exemplar în valea Ierului, în rest s-au găsit exemplare în toate bazinele hidrografice; 9. Chondrostoma nasus : specia nu este caracteristică cursurilor de apă Barcău şi Ier, specia este sensibilă la poluare şi la concentraţia mică de oxigen din apă. Pe Crişul Repede apare la Vârciorog până la Tărian, pe Crişul Negru de la Amonte Beiuş până la Amonte Tinca, iar pe Crişul Alb de la Gurahonţ până la vama Vărşand; 10. Cobitis barbatula : s-au găsit exemplare într -un singur loc, în amonte de acumulare Drăgan, se pare că aceste exemplare au rămas acolo după închiderea barajului; 11. Cottus gobio : s-au capturat exemplare peste 400 m altitudine în Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, respectiv în amonte de localitatea Pădurea Neagră, pe valea Bistrei. Exemplare din specia respectivă nu s -au identificat în Valea Ierului; 12. Eudontomyzon danfordi : s-au prins exemplare într-un singur loc şi anume la secţiunea de prelevare Şuşti pe Crişul Negru; 13. Esox lucius: în toate bazinele hidrografice unde apa are curgere mai lentă cu vegetaţie abundentă. Este foarte frecventă pe Valea Ierului, în anul 2006 s -a prins un exemplar de 10,40 Kg la punctul de prelevare Salcia; 14. Gobio gobio: în Crişul Negru nu s-a capturat nici un exemplar, iar în celelalte bazine hidrografice s-au găsit exemplare; 15. Gobio uranoscopus: s-au prins exemplare pe Crişul Repede la Vârciorog, în celelate bazine nu s-au raportat; 16. Ictalurus nebulosus: pe Crişul Alb în acumularea Tauţ şi la Vărşand, pe Crişul Repede, Barcău şi Ier unde apa are curgere lentă sau chiar stătătoare, iar pe cursul apei Crişul Negru nu s-a semnalat prezenţa speciei; 17. Leuciscus cephalus : una dintre cele mai frecvente specii din Spaţiul Hidrografic Crişuri, de la 800 m până la 90 - 100 m altitudine; 18. Lepomis gibossus : în apele unde vegetaţia este abundentă, este foarte frecventă pe Valea Ierului şi pe Crişul Repede unde apa bălteşte (amonte acumulare Săbolciu, aval acumulare Tileagd, pe cursul vechi al Crişului Repede); 19. Leuciscus leuciscus : s-au găsit exemplare în secţiunea de referinţă Tăcăşel e- Avram Iancu; 20. Perca fluviatilis : specie frecventă în cursurile de ape sub 200 m altitudine, în fiecare bazin, mai abundentă în Valea Ierului; 33


21. Phoxinus phoxinus: specie caracteristică zonei păstrăvului, în toate bazinele hidrografice, inclusiv pe Valea Ierului aproape de izvoare; 22. Pseudorasbora parva: s-au prins exemplare într-un singur loc la Peţea în aval de Oradea; 23. Rhodeus sericerus amarus : în toate bazinele, sub 300 m altitudine; 24. Rutilus rutilus : în aval de acumularea Lugaş pe Crişul Repede, respectiv p e Valea Ierului la Câmpia Valea Recea şi la Salcia; 25. Sabanejewia aurata balcanica : specia nu este caracteristică în Valea Ierului, s -au capturat exemplare în celelalte bazine hidrografice; 26. Salmo trutta fario : cu execepţia bazinului Ierului, în toate apele d in bazin, în apropierea izvoarelor. S-au capturat exemplare şi pe afluentul Crişului Repede la Dobricioneşti Cacuciul Vechi, în aval de păstrăvăria de la Măgeşti la altitudinea de 150m; 27. Scardinius erythrophtalmus : sub 200 m altitudine în apele cu viteza de curgere lentă sau chiar stătătoare, frecventă în secţiunea Amonte Oradea în bălţile cursului vechi al Crişului Repede; 28. Scardinius Racovitzai : specie endemică, numai în Rezervaţia Naturală de la Băile 1 Mai, respectiv în aval de rezervaţie până la Rontău; 29. Silurus glanis : frecventă în apele lent curgătoare cu vegetaţie abundentă. Specia este prezentă pe Crişul Alb la Zărand, pe Crişul Negru la Zerind, pe Canalul Colector CPE 2 -Ant, la Beliu-Tăut, pe Crişul Repede la Tărian. Pe cursul de apă Barcău specia nu este prezentă. Exemplare cele mai mari s-au capturat pe Valea Ierului; 30. Stizosteidon lucioperca : s-a capturat în două locuri pe Crişul Negru la Zerind şi în Rezervaţia de la Pădurea Rădvani în Canal Colector; 31. Thymallus thymallus : în amonte de acumularea Leşu, în amonte de acumularea Drăgan şi în aval de secţiunea de referinţă Mnierea la Gălăşeni, pe Crişul Repede; 32. Tinca tinca : s-au prins exemplare pe Valea Ierului, pe Crişul Repede la amonte de municipiul Oradea, pe Crişul Negru la Ant şi pe Crişul Alb la Vărşand; 33. Zingel streber : s-a identificat pe Crişul Negru în Amonte de localitatea Tinca. În celelalte bazine nu s-a semnalat prezenţa speciei.

34


CAPITOLUL 10. STUDII COMPARATIVE PRIVIND VARIAŢIA STĂRILOR ECOLOGICE GLOBALE ALE APELOR Î N SPAŢIUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN PERIOADA 2007-2009 Capitolul 10 intitulat Studii comparative privind variaţia stărilor ecologice globale ale apelor în Spaţiul Hidrografic Crişuri în perioada 2007 -2009, se referă la urmărirea stărilor ecologice ale râurilor pe o perioadă mai îndelungată, cu scopul de a forma o imagine cât mai clară asupra evoluţiei în timp a calităţii ecosistemelor acvatice. Pornind de la aceste considerente Capitolul 10 al acestei lucrări este destinat studiului stării calităţii apelor din Spaţiul Hidrografic Crişuri pe anul 2009, făcând comparaţii şi cu rezultatele anilor de investigare din perioada anilor 2007 - 2008. Metodologia de evaluare a calităţii apelor nu s -a modificat în anul 2009, ca şi în perioada 2007-2008, pe baza elementelor calităţii biologice stabilindu -se starea ecologică a staţiilor de supraveghere. Limitele claselor de calitate au rămas aceleaşi, normativul care a stat la baza încadrărilor în clasele de calitate respectiv în stările ecologice ale apelor fiind şi în anul 2009, conform Ordinului 161/2006. Prezentarea rezultatelor anului 2009 s-a realizat separat pentru fiecare curs de apă, stările ecologice determinate au fost prezentate sub formă grafică. Astfel: - clasa de calitate respectiv starea ecologică a cursului de apă Crişul Alb pe anul 2009 s-a prezentat în următorul fel: calitatea fizico-chimică cu excepţia Canalului Morilor la Vărşand s -a încadrat în clasele de calitate I şi II. Din cauza concentraţiilor mari de nitraţi în apă, secţiunea Canalul Morilor în anul 2009 s-a încadrat în clasa a IV a de calitate. Din punct de vedere biologic, de-a lungul Crişului Alb s -au determinat clase de calitate aparţinând nivelului I, II şi III. Secţiunile montane se prezintă în clasa I de calitate, celelalte secţiuni de supraveghere s-au încadrat în limitele claselor de calitate II şi III. În figura 25 sunt reprezentate ponderea diferitelor stări ecologice globale a râului Crişul Alb pe anul 2009. Astfel, s-au determinat trei stări ecologice, foarte bună ( 17%), bună (50%) şi moderată (33%).

Figura 25 - Ponderea stărilor ecologice în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2009 pe Crişul Alb - clasa de calitate respectiv starea ecologică a cursului de apă Crişul Negru pe anul 2009 sa prezentat în următorul fel: din punct de vedere fizico-chimic, Crişul Negru cu excepţia cursului de apă Nimăieşti, se încadrează în limitele clasei I de calitate. Calitatea biologică însă prezintă oscilaţii între clasele de calitate I, II şi III. Majoritatea secţiunilor cercetate s -au încadrat în limitele clasei a II a de calitate. Din cele zece secţiuni de supraveghere o secţiune de munte (Amonte Confluenţă Boga) s -a încadrat în clasa I, iar secţiunea de frontieră la Zerind în clasa a III a de calitate. O posibilă cauză a degradării stării calităţii comunităţilor biologice la Zerind se datorează lucrărilor de reparaţie la podul peste Crişul Negru în amonte de secţiunea de prelevare. Din cauza consolidării malurilor cu piatră şi beton, majoritatea speciilor care se găseau în staţia respectivă au 35


dispărut. Au rămas speciile de bentos care prezintă o oarecare tolenţă faţă de aceste lucrări. Habitatele vechi al organismelor de pe ambele maluri au dispărut. Astfel, prelevările probelor biologice s-au efectuat din mijlocul râului, mijloc care din punct de vedere al comunităţilor de macronevertebrate bentice nu prea este favorabil din cauza vitezei apei şi nu în ultimul rând a lipsei de materie organică, care reprezintă principala sursă de hrană pentru aceste vieţuitoare. Refacerea habitatelor vechi dispărute în anul 2010 este deja în creştere, datorită depunerii materiei organice adusă de apă.

Figura 26 - Ponderea stărilor ecologice în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2009 pe Crişul Negru În figura 26, este reprezentată starea ecologică a cursului de apă Crişul Negru în anul 2009 , unde din cele 10 secţiuni de monitorizare 8 secţiuni (80%) se încadrează în starea ecologică bună, o secţiune (10%) în starea ecologică foarte bună, iar o secţiune (10%) în starea ecologică moderată. - clasa de calitate respectiv starea ecologică a cursului de apă Crişul Repede pe anul 2009 s-a prezentat în următorul fel: fizico-chimic, râul Crişul Repede s -a încadrat în clasele de calitate I şi II. Biologic însă se caracterizează prin trei stări de calitate şi anume I, II şi III. Secţiunea Iad -Bulz, fiind secţiune de munte s -a încadrat în clasa I de calitate, Peţea - Aval Oradea prin prezenţa bioindicatorilor alfa şi poli în clasa a III a de calitate, iar restul secţiunilor monitorizate, s -au încadrat în limitele clasei a II a de calitate.

Figura 27 - Ponderea stărilor ecologice în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2009 pe Crişul Repede

36


Starea ecologică a cursului de apă Crişul Repede în anul 2009 se prezintă astfel: din cele 8 secţiuni de monitorizare, 6 secţiuni (74%) se încadrează în starea ecologică bună, o secţiune (13%) în starea ecologică foarte bună, iar o secţiune (13%) în starea ecologică moderată. (figura 27). - clasa de calitate respectiv starea ecologică a cursului de apă Barcău pe anul 2009 s-a prezentat în următorul fel: atât calitatea fizico-chimică cât şi cea biologică, se modifică între clasele I, II şi III. Secţiunea de prelevare la Sânlazăr s -a încadrat atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico-chimic în clasa a III a de calitate. Neavând zona de la Pădurea Neagră sursă de poluare, se păstrează clasa I de calitate atât la indicatorii biologici cât şi la indicatorii chimici. Starea ecologică globală de-a lungul cursului de apă se modifică astfel: 20% stare ecologică foarte bună, i ar 40-40% stare ecologică bună şi moderată ( figura 28).

Figura 28 - Ponderea stărilor ecologice în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2009 pe Barcău Clasa de calitate respectiv starea ecologică a cursului de apă Ier pe anul 2009 s-a prezentat în următorul fel: atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere biologic calitatea apei de pe Ier se clasifică în clasele II şi III. Din cauza secetei în anul 2009 debitul Ierului a scăzut foarte mult comparativ cu anii 2007, 2008. Apa fiind puternic impurificată cu materiile organice, procesele de descompunere a materiei organice au fost destul de intense. Ca urmare a acestor procese, consumul de oxigen era crescut, încât cantitatea sa în apă a scăzut foarte mult. Consumul biochimic de oxigen fiind astfel ridicat. Aceste procese au avut influenţe asupra organismelor bentale, majoritatea speciilor determinate aparţinând zonei saprobe alfa. Predominant, în probele recoltate s-au identificat oligochaete, chironomidae, hirudinee şi diptere. Specia dominanată însă fiind isopodul Asellus aquaticus (alfa mezosaprob). Starea ecologică globală de -a lungul cursului de apă Ier pe anul 2009 se modifică astfel: 60% stare ecologică bună, iar 40% stare ecologică moderată. (figura 29).

Figura 29 - Ponderea stărilor ecologice în funcţie de indicatorii biologici, în anul 2009 pe valea Ierului 37


După prezentarea rezultatelor din anul 2009, în cadrul capitolului 10 s -au făcut comparaţii asupra rezultatelor obţinute în anii de investigare 2007, 2008 şi 200 9. Având în vedere că secţiunile de prelevare au rămas aceleaşi şi în anul 2009, rezultatele din anul 2009 au fost comparabile cu rezultatele anilor de investigare 2007, 2008. Astfel s-au tras următoarele concluzii: - în ceea ce priveşte stările ecologice globale pe Crişul Alb în perioada 2007-2009, (figura 30) secţiunile ca Crişcior, Baia de Criş, Sârbi, Avram Iancu şi Sebiş în perioada 2007 -2009, s-au menţinut în categoria stării bune de calitate.

Figura 30 – Variaţia stărilor ecologice globale ale secţiunilor de pe Crişul Alb, perioada 2007-2009

Două secţiuni ( Dragu-Brad, Amonte Râbiţa) în anul 2009 faţă de anul 2007, 2008, s-au îmbunătăţit de la starea ecologică bună spre foarte bună. Starea ecologică moderată rămâne caracteristică pe aceşti trei ani de zile pentru secţiunea Canalul Morilor la Vărşand - în ceea ce priveşte stările ecologice globale pe Crişul Negru în perioada 2007-2009 (figura 31), starea ecologică a Crişului Negru în aceşti ani se menţine destul de uniformă. Cazuri excepţionale sunt secţiunile de prelevare de la Nimăieşti în anul 2007 cu starea ecologică foarte bună şi la Zerind în anul 2009, unde starea ecologică devine de la bună la moderată;

Figura 31 - Variaţia stărilor ecologice globale ale secţiunilor de pe Crişul Negru, perioada 2007-2009 38


- în ceea ce priveşte stările ecologice globale pe Crişul Repede în perioada 2007-2009 (figura 32), secţiunile de prelevare Şuncuiuş, Amonte Aleşd, Amonte Oradea, Peţea şi Cheresig, în aceşti trei ani de monitorizare nu prezintă oscilaţii în ceea ce priveşte starea calităţii apelor. La Aval Huedin se observă o îmbunătăţire a calităţii apei, acest lucru se datorează probabil modernizării staţiei de epurare de la Huedin. În cazul secţiunii de prelevare de la Şaula se observă o oscilaţie în ceea ce priveşte starea ecologică. Abundenţa speciilor de bioindicatori aparţinând zonelor saprobe mai slabe de calitate (alfa) au fost prezenţi în anul 2008 în număr mai mare decât în anul 2007 respectiv 2009.

Figura 32 – Variaţia stărilor ecologice globale ale secţiunilor de pe Crişul Repede, perioada 2007-2009

O altă tendinţă de îmbunătăţire a calităţii apei s -a detectat la nivelul secţiunii de prelevare Bulz; deplasarea punctului de prelevare de la Bulz în amonte, din motive de fluctuaţii al debitu lui care au rezultat din cauza uzinării apei de la Centrala Hidroelectrică Remeţi, starea ecologică a punctului de prelevare s-a îmbunătăţit de la bun spre foarte bun. Reviziurea punctului de prelevare de la Bulz a fost necesară din cauza nereprezentativităţii probelor biologice, care erau puternic influenţate de aceste variaţii de debit. - în ceea ce priveşte stările ecologice globale pe Barcău în perioada 2007-2009, (figura 33), se prezintă destul de uniform. La nici o secţiune de prelevare nu se observă o înrăutăţire a calităţii apei. La secţiunea de prelevare Pădurea Neagră, starea ecologică bună care a caracterizat această secţiune în anul 2007, 2008, se modifică în anul 2009 spre starea ecologică foarte bună; - în ceea ce priveşte stările ecologice globale pe cursul de apă Ier în perioada 2007-2009, (figura 33), cu excepţia secţiunii de prelevare Salcia, starea ecologică a cursului de apă Ier prezintă oscilaţii de la starea ecologică moderată spre bună şi invers .

39


Figura 33 – Variaţia stărilor ecologice globale ale secţiunilor de pe Barcău şi Ier, perioada 2007 2009 Analizând aceste rezultate s-au tras concluziile că, starea ecologică a apelor din Spaţiul Hidrografic Crişuri s -au încadrat în trei stări de calitate şi anume foarte bună, bună şi moderată. Starea de calitate proastă şi starea rea de calitate nu s -a determinat la nici un curs de apă în aceşti ani de cercetare.

40


CAPITOLUL 11. CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI ELEMENTE DE ORIGINALITATE Capitolul 11 intitulat Con tribuţii personale şi elemente de originalitate se schiţează importanţa unui astfel de studiu, respectiv importanţa cunoaşterii stării de calitate a ecosistemelor acvatice din Spaţiul Hidrografic Crişuri. Necesitatea unui astfel de studiu ca Monitoringul Integrat al Sistemelor Ecologice din Spaţiul Hidrografic Crişuri este foarte util pentru a cunoaşte starea şi evoluţia calităţii şi cantităţii componentelor mediului, de a obţine informaţii despre starea calităţii apelor, de a cunoaşte şi de a evalua impacturile negative asupra mediului. Astfel, în această lucrare am urmărit evoluţia calităţii apelor din Spaţiul Hidrografic Crişuri pe doi ani de zile (2007, 2008), la 40 de secţiuni de monitorizare, făcând comparaţii şi cu rezultatele obţinute în urma campani ilor de prelevare din anul 2009. De asemenea, am încercat să urmărim evoluţia în timp atât a componentelor abiotice cât şi a componentelor biotice a Spaţiului Hidrografic Crişuri. Alegerea secţiunilor de monitorizare, identificarea respectiv localizarea lor pentru această lucrare am realizat în anul 2006. Ideea de bază a alegerii punctelor de monitorizare a fost aceea de a identifica toate aspectele care pot să influenţeze starea calităţii apelor. Acestea fiind ca de exemplu principalele evacuări de ape uzate, principalele confluenţe cu cursurile de ape, aşezările urbane, modificările albiei râurilor, prezenţa pragurilor de aerare, prezenţa lacurilor de acumulare etc. Iniţial, am propus pentru această lucrare monitorizarea celor 98 de secţiuni de prelevar e care au existat în programul de activitate al laboratorului în anul 2006. Pe baza rezultatelor din anul 2006 respectiv pe baza datelor adunate de pe teren în anul 2006, am ajuns la concluzia că, pentru a caracteriza Spaţiul Hidrografic Crişuri, sunt suficiente 40 de secţiuni de monitorizare, pe întregul bazin. Revizuirea punctelor de prelevare a necesitat foarte mult timp, verificarea surselor de poluare existente în anul 2006 a necesitat foarte multă muncă de teren. Colectarea efectivă a probelor pentru această lucrare am început în 16 ianuarie 2007, iar ultimele recoltări au avut loc în 8 decembrie 2008. În funcţie de tipul de program de monitoring s -a hotărât frecvenţa prelevării probelor. Având în vedere că majoritatea secţiunilor de prelevare au fos t incluse în programul de monitoring tip supraveghere, prelevările probelor s -au realizat cu o frecvenţă mare. Distanţele parcurse în vederea prelevării probelor erau foarte mari. Lungimea totală a râurilor împreună cu afluenţii lor fiind de cca. 3345 km, din care Barcăul 196 km, Crişul Repede 207 km, Crişul Negru 168 km, Crişul Alb 248 km, iar Ierul 107 km. Colectarea datelor pentru această lucrare a necesitat un număr foarte mare de probe recoltate de pe aceste locuri de prelevare. Planificarea prelevăril or s-a realizat cu o lună înainte de a se deplasa pe teren. În funcţie de cursul de apă, numărul secţiunilor investigate era de cca. 3 -4 puncte pe zi. Secţiunea cea mai îndepărtată de Oradea fiind la Dragu -Brad, pe cursul de apă Crişul Alb. Această secţiune fiind localizată la aproximativ 200 km de municipiul Oradea. Prelevările s-au efectuat de luni până joi, în fiecare săptămână, timp de doi ani. Zilele de vineri deserveau pregătirii campaniilor pe săptămâna următoare. Deplasările pe teren s -au realizat cu două mijloace de transport de teren 4x4. Timpul efectiv care s-a alocat pentru prelevările probelor fizico -chimice şi biologice au variat între 2-3 ore, în funcţie de tipul de analize. În situaţiile în care campaniile de prelevare au fost cuplate cu prelevările probelor ihtiologice, s -a dublat durata prelevării tuturor probelor. Durata pescuitului a variat între 2-3 ore, incluzând pregătirea echipamentului de prelevare, prelevarea efectivă şi înregistrarea în protocolul de teren a datelor colectate. În cazuri excepţionale ca viituri, ploi intense, s -au amânat prelevările probelor. Probele prelevate şi conservate au fost puse în lucru , în laborator, în ziua următoare. Analizele au fost efectuate de către un colectiv de cinci biologi şi şaisprezece chimiş ti. Aduc mulţumiri colegilor mei în realizarea analizelor fizico-chimice respectiv analizelor biologice ale apei.

41


Pe baza acestui volum imens de date adunate în aceşti doi ani de cercetare s -au dedus concluziile finale în ceea ce priveşte starea calităţi i apelor. Rezultatele obţinute campaniilor de prelevare au fost comparate cu valorile limită admisibile prevăzute din Ordinul 161/ 2006. În cadrul acestei lucrări, pe baza rezultatelor obţinute s -au evidenţiat unele aspecte privind influenţele activităţii socio- economice asupra mediului, asupra degradării sau chiar a îmbunătăţirii stării calităţii apelor. S -au făcut observaţii asupra unităţilor principale care au efect negativ asupra stării calităţii ecosistemelor acvatice din bazin. Reprezentarea grafică a rezultatelor obţinute este foarte utilă şi foarte sugestivă pentru a forma o vedere de ansamblu asupra situaţiei existente în anii studiului 2007, 2008. Pentru prima oară în istoria Direcţiei Apelor Crişuri Oradea, în anul 2004, s -a achiziţionat primul aparat de pescuit electric model Scubla ELT 60 II, cu ajutorul acestuia, s-au început prelevările probelor de peşti, în toamna anului 2004. Studiul privind structura ihtiofaunei în Spaţiul Hidrografic Crişuri s -a realizat la cele 98 de secţiuni de monitorizare existente în Sistemul Naţional de Monitoring. Neexistând date “ proaspete” în ceea ce priveşte structura ihtiofaunei în Spaţiul Hidrografic Crişuri (ultimele cercetări privind populaţiile de peşti fiind făcute de Bănărescu în anii `60), s -a hotărât ca prelevările probelor de peşti să se facă pe un număr mare de staţii de prelevare. Prelevările probelor de peşti s -au efectuat defapt pe tronsoane. Asigurarea calităţii datelor s -a realizat prin cuprinderea tuturor detaliilor în ceea ce priveşte diferenţele dintre staţiile de prelevare, ca de exemplu pescuitul s-a realizat la toate tipurile de habitate existente. Tematica acestui studiu a fost foarte bine aleasă având în vedere necesitatea cunoaşterii stadiului actual a stării ecosistemelor acvatice. Cunoaşterea acestui sistem foarte complex şi foarte vulnerabil este indispensabil pentru menţinerea sa în stare normală, apropiată de cea naturală.

42


BIBLIOGRAFIE Antonescu, C.S. - Biologia apelor , Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1963. Bara, V. - Igiena mediului înconjurător, Ed. Universităţii din Oradea, 1998. Bara, C. - Metode generale privind igiena şi protecţia mediului, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001. Bara, V. - Metode generale de microbiologie practică, Ed. Universităţii din Oradea, 2000. Bara, V. Vicaş, G. Vicaş, S. - Surse de expunere la plumb, Analele Univ. din Oradea - Fascicula Protecţia Mediului, vol. VII, 2002, Analele 2002. Bădescu, I., Radu, M. - De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucuresti, 1980. Bănăduc, A. - Râul Cibin Caracterizare ecologică , Ed. Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, 2005. Bănărescu, P.M., Müller G. - Peştii Ardealului şi răspândirea lor, St.Cerc.Biol., Cluj, an X, nr.2: 335-336, 1960. Bănărescu, P.M. - Consideration on the threatened freshwater fishes of Europe, Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 37 (2): 87-95, Editura Academiei R.S.R., 1993. Bica, I. - Poluarea acviferelor - tehnici de remediere, Ed. H.G.A., Bucureşti, 1998. Bîdiliţă, F., Bîdiliţă, V. - P rofilele longitudinale ale râurilor din Bazinul Crişului Negru , Analele Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava Secţiunea Geografie, Anul XV., 2006. Blidaru, V. - Hidroamelioraţiile în R.P.R. Monografie , Editura Agro- Silvică, Bucureşti, 1962. Bota, F. Smit, D. - Finanţarea protecţiei mediului înconjurător - calea spre asigurarea dezvoltării durabile, Analele 2002. Bota, F. Smit, D. - Strategia protecţiei mediului, Analele 2002. Botnariuc, N. - Monitoringul ecologic . Ocrot. Nat. Med. Inconj., 31, 2:109-115, 1987. Burian, P. - Lacul de acumulare, analiza biologică, Ed. Universităţii de Medicină şi Farmacie, Târgu Mureş, 2002. Buşniţă, Th. - Atlasul peştilor din apele R. S. România , Editura „Ceres” Bucureşti, 1971. Brezeanu, G., Gruiţa, S.A. - Limnologie gen erală, Editura *H*G*A*, Bucureşti, 2002. Caligiani, A. - Horgászat, Magyar könyvklub, Budapest, 2001. Carabeţ, A. - Protecţia resurselor de apă subterană, Ed. Mirton, Timişoara, 1999. Chiriac, E., Udrescu, M. - Ghidul naturalistului în lumea apelor dulci , Ed. Ştiinţifică Bucureşti, 1965. Ciplea, L., Ciplea, Al. - Poluarea mediului ambiant, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978. Cotrău, M. - Toxicologie - principii generale, Ed. Junimea, Iaşi, 1978. Cotrău, M. - Toxicologia gazelor şi vaporilor, Ministerul Industriei Chimice, Bucureşti, 1982. Dalea, A. - „Auditul de mediu", Editura Universităţii din Oradea, 2003. David, I. - Grundwasserhydraulik, Verlang Vieweg - Wiesbaden, 1998. David, I., Carabet, A., Şumălan,L, Nituşcă, A. - Transportul poluanţilor prin medii fluide,Universitatea Politehnică, Timişoara, 1996. Despeaux, M. - Droit de l'Environnement, Ed. TEC, Paris, 1980. Diaconu, S. - Cursuri de apă , Editura *H*G*A*, Bucureşti, 1999. Drapeau, A., Iancovics, S. - Manual de microbiologie a mediului, O.M.S. Geneva, 1977. Dudaş, A. Tentiş, M. - Sistem integrat de monitorizare a calităţii apei şi aerului, în bazinul hidrografic Crişuri, Analele 2002. Eliade, G., Ghinea, L. - Microbiologia solului, Ed. Ceres, Bucureşti, 1975. Farczadi, L. - Principii generale ale concep tului modern de management al resurselor de apă. Revista Hidrotehnică vol. 42, nr. 3, România, 1997 Forea, L. - Monitorizarea biologică a ecosistemelor acvatice – Indicatorul biotic peşte , Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, Catedra de pescuit şi acvacultură, 2004. Gavris., G. - Chimia mediilor poluante, Ed. Universităţii din Oradea, 2003. Ghiţă, I. - Metode de combatere a efectelor nocive provenite de la depozitele de deşeuri şi gunoaie, Ed. Ceres, Bucureşti, 1976. Godeanu, S., - Elemente de monitoring ecologic/integrat , Ed. Bucura Mond, Bucureşti, 1997. Godeanu, S. - Diversitatea lumii vii, Partea 1, Partea 2 , Ed. Bucura Mond Bucureşti, 2002. Grigore, P; Nicu, A; Nadja, D. - ,,Geografie ", Ed. All 2000. Ionescu, A. - Efectele biologice ale poluării mediu lui , Ed. Academia R.S.R., Bucuresti, 1973. 43


Ionescu, Fl. - Metode moderne de măsurare a poluării aerului, Ministerul Industriei Chimice, Bucuresti, 1975. Kleps, C., Crutu, Gh., Mardare, V., Magdalina, C., Şoimulescu, V., Iancu, M. - Informative programmes for storage and processing data from hydro ameliorative arrangements and soil water balance data from experimental fields of ICITID. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr. 2, N.I.M.H, Romania, 1994. Lourie, Y. - Aidmemoirie de chimie analytique, Ed. Mir, Moscow, 1975. Manoliu, M., Ionescu, C. - Dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, Ed.H.G.A., Bucureşti, 1998. Marcoci, S., Popescu, V. - Hidrochimie şi hidrobiologie , Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1965. Mărăcineanu, F. - Amenajări de râuri în vestul României, Oradea, 2000. Mânescu, S. - Poluarea mediului şi sănătatea, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978. Mânescu, S. - Igiena mediului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1981. Mânescu, S., Cucu, M. Diaconescu, M. - Chi mia sanitară a mediului, Ed. Mediului, Bucureşti, 1978. Merk, E. - Organic reagents for trace analysis, Darmstadt, 1977. Merk, E. - The testing of water, Darmstadt, 1978. Mohan, Gh. - Ecologia şi protecţia mediului, Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993. Neag, Gh. - Depoluarea solurilor şi apelor subterane, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1977. Negulescu, Antoniu, M., Rusu, R., Cusa, G.E. - Protecţia calităţii apelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982. Neguţ, S; Apostol, G; Ielernicz, M., Bălteanu, D. - ,,Geografia fizică gene rală", Editura ,,Humanitas Educaţional", 2000. Onescu, M. Songe, S. - Radioactivitatea artificială în România, Bucureşti, 1994. Oprea, L., Stăncioiu, S. - Ihtiologie , Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, Catedra de pescuit şi acvacultură, 2004. Pauling, L. - Chimie generală, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. Păcurariu, L. - Probleme ale omenirii şi protecţiei mediului - proiecte locale şi regionale. Popovici, G. - Răspunderea juridică în condiţiile legii 137/1995, privind protecţia mediului, Analele 2002. Popovici, O. - Dreptul mediului înconjurător, Ed. Presa Universitară Română, Timişoara, 2002. Posea, G. - Câmpia de vest a României , Editura Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 1977. Pătroescu, C. Gănescu, I. - Analiza apelor, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1980. Pode, R. Iovi, C. Negrea, P. - Tehnologii ecologice. Chimia şi tehnologia îngrăşămintelor cu microelemente, Ed. Politehnică, Timişoara 2000. Pumnea, C. Grigoriu, G. - Protecţia mediului ambiant, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 1994. Rădulescu, A., Bora, C., Popescu, F., Domuta, C., Renea, St., Groaza, N. - Romanian Journal of Hydrology and Water Resources , vol. 1 nr.2, N.I.M.H, Romania, 1994 Rojanski, V. - Din tainele unui pahar cu apă, Ed. Ceres, Bucureşti, 1985. Rojanski, V. Bran, F. - Economia şi protecţia mediului, Ed. Tribuna economics, Bucureşti, 1977. Rojanski, V. Ognean, T. - Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurarea apelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989. Rojanski, V., Vintilescu, M. - Sistemul Naţional de supraveghere a calităţii apelor subterane. Mediul înconjurător vol. V, nr.3/1994. Sergiu, M., Cucu, M., Diaconescu, M. L. - Chimia sanitară a mediului, Ed.Medicală, Bucureşti, 1978. Stoker, St. Seager, S. - Environmental Chemistry Air and Water Pollution, Illinois, 1972. Stănescu, V., Al., Adler, M. J, Cusursuz, B, Tuinea, P, Burcea, G, Ciuntu, A. - Study of droughts in Romania for the assessment of the aridization and desertification trends. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources , vol. 1, nr.2, N.I.M.H, Romania, 1994. Schiopu, D., Vîntu V. - Ecologie şi protecţia mediului, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2002. Tentiş, M. - „Resursele de mediu şi protecţia lor, pentru o dezvoltare durabilă" , Universitatea din Oradea, 23-24 mai 2002. Tentiş, M. - „Directiva - Cadru 60/2000/EU" - „Delimitarea corpurilor de apă din subbazinul Crişul Repede" , Universitatea din Oradea, Facultatea de Mediu , 23-24 mai 2002. Teusdea, V. - Protecţia mediului , Editura Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 2000. Turcan, R. - Ecuaţii generale ale transportului poluanţilor în acvifere , Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia mediului, vol. 7, 2002. 44

Rezumat Teza de Doctorat Gergely Istvan

Recommend Documents