UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Şcoala de studii doctorale
Ing. HUŢANU CRISTIAN
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE ÎN LUCR ĂRILE DE REALIZARE ŞI EXPLOATARE ALE CADASTRULUI GENERAL ŞI AGRICOL
Conducător ştiinţific, Prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR
Iaşi, 2012
INTRODUCERE Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, prin care se realizeaz ă identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hăr ţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar. Prin execuţia acestuia, se înscriu structura şi mărimea terenurilor pe categorii de folosinţă, a construcţiilor pe destinaţii şi se poate stabili valoarea de impozitare a acestora, se calculează impozitele asupra sumelor rezultate din tranzacţii şi se identifică proprietarul, în baza actului de proprietate, prin intabularea în cartea funciar ă. Pentru obţinerea unui sistem modern de Cadastru general şi Publicitate Imobiliar ă şi a unui Sistem Informaţional al cadastrului agricol, este necesar ă efectuarea de noi măsur ători geodezice şi topografice, pe baza cărora să se efectueze cartografierea exact ă a teritoriilor cadastrale, înregistrarea imobilelor şi a dreptului de proprietate, într-un sistem unic de Carte funciar ă, pe întregul teritoriu naţional. La rândul său, Sistemul Informaţional al cadastrului agricol, se compune din cinci subsisteme (Sistemul Informaţional agricol, Sistemul Informaţional al păşunilor, Sistemul Informaţional al fâneţelor, Sistemul Informaţional viticol şi Sistemul Informaţional al livezilor), fiecare conţinând date tehnice şi informaţii specifice, în conformitate cu normele tehnice de realizare şi întreţinere a lor. Prin introducerea cadastrului se realizează următoarele obiective: - identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, reprezentarea acestora pe planuri şi h ăr ţi în urma lucr ărilor de măsurare la teren şi stocarea datelor pe suporturi informatice; - înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciar ă cu caracter definitiv; - furnizarea datelor necesare pentru sistemul de impozitare şi taxe, ce trebuie avute în vedere la stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate. Toate aceste acţiuni, au ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliar ă la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Noile măsur ători topo-cadastrale şi de realizare prin cartografiere a bunurilor imobile, vor asigura baza de date necesar ă pentru introducerea cadastrului general şi a celui agricol, precum şi cel de publicitate imobiliar ă, din teritoriile administrative existente pe teritoriul României. Obţinerea planurilor cadastrale impune folosirea unor tehnologii moderne, atât în faza de teren, la măsurarea elementelor geometrice, cât şi în faza de birou (calcule), care s ă constituie baza de date pentru un Sistem Informa ţional Cadastral. În acest context, tema lucr ării de doctorat încearcă să aducă unele contribuţii privind „Utilizarea tehnologiilor digitale în lucr ările de realizare ş realizare şii exploatare a cadastrului general şi şi agricol ”. ”. Pentru realizarea obiectivelor înscrise în tema de doctorat, s-au utilizat echipamente electronice necesare efectuării măsur ătorilor topo-cadastrale, programe de prelucrare a datelor şi cele de editare a planurilor digitale. În acest scop, pentru o mai bun ă gestionare, analizare şi prezentare a datelor cadastrale, Sistem Informa ţional Cadastral s-a dezvoltat pe platforma GIS a programului NetSET Map. Aplicaţia proiectului s-a concretizat, prin realizarea Sistemului Informaţional Viticol, ca o componentă a Sistemului Informaţional Agricol, pe baza lucr ărilor de introducere a Cadastrului general şi agricol. Sistemul Informaţional Viticol conţine un model de plan cadastral digital 2D şi 3D, baza de date a 1
cadastrului agricol cu întocmirea fişei bunului imobil pentru patrimoniul viticol, stabilirea favorabilităţii resurselor de sol pentru plantaţiile de viţă de vie. Dinamica schimbărilor asupra parcelelor cadastrale ca dimensiuni, suprafaţă, categorie de folosinţă, din perioada de peste 20 de ani, s-a datorat, în deosebi, aplic ării Legii nr. 18/1991, pentru reconstituirea drepturilor de proprietate, dezmebr ămintelor avizate de către OCPI, includerii în zona construibilă a intravilanului Municipiului Iaşi şi condiţiilor impuse de Legea nr. 50/1991, privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construcţii şi unele măsuri pentru pent ru realizarea realizarea locuin locuinţelor. Actualizarea datelor cadastrale se impune pentru o gestionare cât mai corectă, din punct de vedere administrativ şi economic, a Sistemelor Informaţionale pe domenii de activitate, la nivelul fiecărui teritoriu administrativ. Numai prin gestionarea unui Sistem Informaţional Agricol (Viticol), se poate stabili adevăratul potenţialul a unei zone, pentru o administrare şi exploatare cât mai eficientă.
În mod deosebit, a ş dori să să mul ţ umesc, umesc, conducă conduc ătorului ş torului ştiin tiin ţ ific ific de doctorat, domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR, care cu r ă r ăbdarea ş bdarea şii amabilitatea acordat ă pe parcursul studiilor doctorale, m-a îndrumat ş îndrumat şii m-a sus ţ sus ţ inut inut atât în preg ătirea referatelor, cât ş cât şii a tezei de doctorat, oferindu-mi încredere, idei idei ş şii solu ţ ii, ii, pentru ca aceste lucr ă lucr ări să să întrunească întrunească toate cerin ţ cerin ţ ele. ele. Mul ţ umesc umesc domnilor profesori referen ţ referen ţ i din comisia de doctorat, pentru observa ţ observa ţ iile iile şi şi recomand ările f ăcute la redactarea formei finale a tezei de doctorat. Totodat ă , mul ţ umesc umesc cadrelor didactice de la Departamentul de M ă M ă sur sur ători Terestre ş Terestre şii Cadastru, din cadrul Facult ăţ ăţ iiii de Hidrotehnică Hidrotehnică , Geodezie Geodezie ş şii Ingineria Mediului, care m-au format ca specialist în Cadastru, m-au încurajat şi şi sus ţ sus ţ inut inut în preg ătirea ş tirea şii finalizarea tezei de doctorat. Aduc mul ţ umiri umiri de recuno ş recuno ştin tin ţă domnilor prof. univ. dr. ing. Valeriu MOCA , conf. univ. dr. ing. Octavian TOMI ŢĂ ş ŢĂ şii conf. univ. dr. ing. Feodor FILIPOV de la USAMV Ia ş Ia şi,i, pentru bună bunăvoin ţ a de a împă împărt ăşi ăşi din experien ţ experien ţ a pe care o de ţ de ţ in in în prelucrarea datelor ş datelor şii g ă sirea de solu ţ solu ţ ii ii pentru rezolvare obiectivelor propuse. propuse. Mul ţ umesc umesc domnului dr. ing. Gheorghe S Ă LCEANU, şef ef serviciu GIS, Primă Primăria Municipiului Ă LCEANU, ş Ia şi şi şi şi colectivului de la OCPI Ia ş Ia şi,i, pentru accesul la datele Cadastrului general, necesare la studierea în timp a zonei ce face obiectul studiului studiului de caz. De aseme asemene nea, a, sunt sunt recun recunos oscc ător doamnei Meda GÂLEA, de la SC Data Invest SRL, pentru că c ă mi-a dat acordul să să dezvolt aplica ţ aplica ţ ia, ia, din cadrul tezei de doctorat, pe platforma programului NetSET Map. Aduc Aduc sincere sincere mul mul ţ umiri umiri colegilor din Departamentul de Pedotehnică Pedotehnic ă a Facult ăţ ăţ iiii de Agricultur ă din Ia şi, şi, pentru sfaturile ş sfaturile şii sugestiile care mi le-au oferit în momentele de că c ăutare a unor solu ţ solu ţ ii, ş ii, şii a colectivului din departamentul GIS-Cadastru al Primă Prim ăriei Municipiului Ia ş Ia şi, i, pentru sprijinul pe care mi le-au acordat în dezvoltarea proiectului SIC. Sunt recunoscă recunosc ător ş tor şii aduc sincere mul ţ umiri umiri şcolii şcolii ie şene şene de învăţă învăţământ mânt tehnic superior, pentru aportul adus la formarea mea profesional ă , cuno ş cuno ştin tin ţ ele ele dobândite fiindu-mi de un real ajutor în domeniul pentru care m-am format ca specialist. Nu în ultimul ulti mul rând, cele mai că c ălduroase mul ţ umiri umiri se îndreapt ă către familia mea, care m-a sprijinit şi şi încurajat pe întreaga perioad ă , fiindu-mi permanent al al ături.
2
CUPRINS 1. Reţele geodezice de sprijin 1.1 Prezentare Prezentare de principiu ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… ……………………………… 1.1.1 Reţ Reţeaua geodezică geodezică naţ naţională ională ………………………………………………………..………………... 1.1.2 Reţ Reţele topo-geodezi topo-geodezice ce …………………………………………………………...……………… ……………………………… …………………………...……………………. ……. 1.2 Reţ Reţeaua de triangulaţ triangulaţie geodezică geodezică de stat …………………………………………………………………… 1.3 Reţ Reţeaua Geodezică Geodezică Spaţ Spaţială ială Naţ Naţională ională – RGN-GPS RGN-GPS ………………………………………………………... ……………………………………………………… ... 1.3.1 Reţ Reţeaua geodezică geodezic ă EUREF-RO ……………………………………………………..………………... 1.3.2 Reţ Reţeaua naţ naţională ională de staţ staţii permanente permanente GPS (RGN-SGP) ……………………………...……………... ……………………………...………… …... 1.4 Îndesirea reţ reţelei geodezice de sprijin a ridică ridic ărilor topografice sau a reperajului fotogrammetric …………… 1.5 Reţ Reţeaua geodezică geodezică de nivelment nivelment de stat …………………………………………………………………….. …………………………………………………………………… .. 2. Utilizarea sistemelor de poziţionare globală la efectuarea măsurătorilor de bază 2.1 Tipuri de sisteme de poziţ pozi ţionare globală globală ……………………………………………………………………. 2.2 Principiul de poziţ pozi ţionare în sistemul sistemul GPS …………………………………………………………………... …………………………………………… ……………………... 2.3 Structura sistemului NAVSTAR GPS şi sistemul GLONASS ……………………………………………… 2.3.1 Segmentul spaţ spa ţial ………………………………………………………………..…………………... 2.3.2 Segmentul de control …………………………………………………………………………………… 2.3.3 Segmentul utilizator ……………………………………………………………..…………………... 2.4 Metode şi procedee de poziţ poziţionare GPS …………………………………………………………………….. …………………………………………………………………… .. 2.4.1 Metoda statică static ă ……………………………………………………………..………………………… 2.4.2 Metoda cinematică cinematic ă …………………………………………………………..……….……………… 2.4.3 Metoda RTD GPS ……………………………………………………………..…………………….. 2.4.4 Sistemul de poziţ poziţionare ROMPOS ………………………………………………………………… ……………………………………………………………………... …... 2.4.5 Metoda Poziţ Pozi ţionarea Punctuală Punctual ă Precisă Precisă (PPP) ………………………………..…………………….. 2.5 Achiziţ Achiziţionarea şi prelucrarea datelor ş datelor şi observaţ observaţiilor GPS GPS ………………………………………………….. ………………………………………………… .. 2.6 Principalele erori în poziţ pozi ţionarea ionarea GPS ……………………………………………………………………… ………………………………………………………… …………… 2.7 Staţ Staţiile GPS permanente de referinţă referin ţă …………………………………………………………..……………... 2.7.1 Aspecte generale – caracteristici ……………………………………………………………………….. 2.7.2 Componentele unei staţ sta ţii GPS permanente de referinţă referin ţă …………………………………...………….. 2.7.3 Modul de alegere a amplasamentului amplasamentului unei staţ sta ţii GPS permanente de referinţă referin ţă şi avantajele utiliză utilizării staţ staţiei ………………………………..…………………………………………………………...…… 2.7.4 Modul de lucru a unei staţ sta ţii GPS permanente de referinţă referin ţă …………………………………...……….. 2.7.5 Modalităţ Modalităţile ile de comunicare a unei staţ sta ţii GPS permanente de referinţă referin ţă ……………………………..… 2.8 Integrarea staţ staţiilor GPS permanente de pe teritoriul României, în reţ re ţelele existente din Europa …………… 2.9 Conceptul Conceptul de staţ staţie totală totală TPS, în raport cu staţ staţia GPS permanentă permanentă de referinţă referinţă …………………………...…….
5 5 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 10 10 11 11 12 12 12 13 13 13 14 14 14 15 15 15 16 16
3. Metode şi procedee automate de întocmire a planurilor cadastrale digitale 3.1 Planul cadastral digital …………………………………………………………………………….…………. 3.2 Modalităţ Modalităţii de preluare şi de prelucrare automată automată a datelor pentru întocmirea întocmirea planului cadastral digital …...….. 3.2.1 Prin achiziţ achiziţionarea datelor, pe baza mă m ăsur ătorilor topografice/cadastrale pe teren ……………………. 3.2.2 Prin achiziţ achiziţionarea datelor obţ obţinute prin digitizarea sau scanarea-vectorizarea planurilor existente …….. 3.2.3 Prin achiziţ achiziţionarea datelor obţ obţinute pe cale fotogrammetrică fotogrammetric ă ……………………………………....…… 3.2.4 Prin achiziţ achiziţionarea datelor pe baza mă m ăsur ătorilor de teren, folosind tehnologia GPS …………….……
17 18 18 19 20 21
4. Cadastrul general şi Sisteme Informaţionale pe domenii de activitate 4.1. Consideraţ Consideraţii generale …………………………………………………………… …………………………………………………………………….…………………... ……….…………………... 4.2 Sisteme cadastrale de referinţă referin ţă în Uniunea Europeană Europeană ……………………………………..………………… 4.3 Sistemul Informaţ Informaţional al cadastrului în România ………………………………………….………………... 4.4 Latura cadastrului tehnic ……………………………………………….…………………………………….. 4.5 Latura cadastrului economic – calitativ ………………………………….…………………………………… 4.5.1 Bonitarea cadastrală cadastral ă a terenurilor agricole ……………………………………………………………... 4.5.2 Clasele de calitate ale terenurilor agricole după dup ă gradul de fertilitate …………………………………… 4.5.3 Înregistrarea clasei de pretabilitate a solului şi a clasei de favorabilitate a folosinţ folosin ţelor agricole ………. 4.5.4 Evidenţ Evidenţa tehnică tehnică şi economică economică a parcelei cadastrale …………………………………………………… 4.5.5 Recepţ Recepţia, administrarea şi întreţ întreţinerea lucr ărilor de cadastru economic ……………………………….. 4.5.6 Evaluarea terenurilor ş terenurilor şi a construcţ construcţiilor …………………………………………………………… ………………………………………………………………… …… 4.6 Latura cadastrului juridic ………………………………………………………….………………………….. 4.6.1 Raporturile juridice ……………………………………...………………….………………….……….. 4.6.2 Publicitatea imobiliar ă ………………………………………………………………………………….. 4.6.3 Cartea funciar ă şi organizarea ei …………………………………………………………………… ………………………………………………………………………... …...
23 24 24 24 25 26 27 27 27 28 28 29 29 29 30
3
4.6.4 Înscrierile în Cartea funciar ă ……………………………...……………………………………………. 4.6.5 Principiile după după care se conduc că c ăr ţile funciare ………………………………………………………... 4.7 Sisteme Informaţ Informaţionale Cadastrale pe domenii de activitate ……………………………………….………... 4.8 Strategiile de implementare a cadastrului general pentru teritoriul ţării ţării noastre …………………………………
30 31 31 32
5. Operaţiile de realizare a bazei de date a Sistemului Informa ţional al Cadastrului Viticol 5.1 Dispoziţ Dispoziţii generale …………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………….…… ………………….…… 5.2 Baza cartografică cartografică necesar ă în vederea realiză realizării Sistemului Informaţ Informaţional viticol ………………...…………….. 5.3 Delimitarea teritorială teritorială a arealelor viticole ………………………………………...………………………. ………………………………………...………………………..… .… 5.4 Identificarea şi înregistrarea categoriei de folosinţă folosin ţă a terenului ………………………………….…………... 5.5 Înregistrarea clasei de calitate şi a clasei de producţ produc ţie a terenurilor ……………………………………..…… 5.6 Evidenţ Evidenţa cadastrală cadastrală a parcelei …………………………………………………………………… ………………………………………………………………………..……….. …..……….. 5.7 Documentele finale ale Sistemului Informaţ Informa ţional viticol şi recepţ recepţia acestuia ……………………………..…. 5.8 Administrarea şi întreţ întreţinerea lucr ărilor Sistemului Informaţ Informaţional viticol ……………………………….…… 5.9 Dispoziţ Dispoziţii de aliniere la cerinţ cerin ţele Uniunii Europene ……………………………………..…………………… 5.10 Zonarea regiunile viticole în României ……………………………………………….…………………….. ……………………………………………….…………………….. 5.11 Încadrarea plantaţ plantaţiilor viticole Româneş Româneşti în zonarea viticolă viticolă a Uniunii Europene ……………………………..….. ……………………………..….. 5.12 Degradarea plantaţ planta ţiilor viticole …………………………………………………………………… ……………………………………………………………………….…….. ….…….. 5.13 Reforma sectorului de vinuri ………………………………………………………………… ………………………………………………………………………….…….. ……….……..
33 33 33 33 34 34 35 36 36 36 36 37 38
6. Realizarea Sistemului Informa ţional Cadastral Viticol din zona limitrof ă a Municipiului Iaşi – studiu de caz 6.1 Întocmirea planului cadastral sub formă form ă digitală digitală şi realizarea bazei de date a cadastrului agricol ……...…… 6.1.1 Date introductive ……………………………………………………………………………………….. 6.1.2 Încadrarea cartografică cartografică a unităţ unităţii ii viticole pe trapezele de ridicare în plan ……………………………... 6.1.3 Calculul, prelucrarea şi verificarea ridică ridicărilor topo-cadastrale necesare întocmirii documentaţ documenta ţiei de Carte Funciar ă şi a planului de situaţ situa ţie la SC Vinifruct Copou SA Iaş Ia şi …………………………....………… …………………………....…………… … 6.1.4 Întocmirea planului de amplasament şi delimitare cadastrală cadastral ă pentru unitatea viticolă viticolă ...…..…………… 6.1.4.1 Metodele de întocmire a planurilor topo-cadastrale ………………………………..…………... 6.1.4.2 Scopul întocmirii planului de amplasament şi delimitare ……………………………..………... 6.1.4.3 Raportarea şi reprezentarea elementelor de conţ con ţinut ale planului de amplasament în sistem automatizat ………………….…………………………………………… ………………….………………………………………………………...………… …………...………… 6.1.4.4 Conţ Conţinutul documentaţ documentaţiei tehnice a execută execut ării planurilor de amplasament …………….………… 6.1.5 Utilizarea de că c ătre Uniunea Europeană Europeană a Sistemului Informaţ Informaţional agricol în sprijinul agricultorilor din România ……………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………….…. ………………….…. 6.1.6 Exploatarea şi întreţ întreţinerea cadastrului viticol al SC Vinifruct Copou SA Iaş Ia şi …………………………….... 6.1.7 Întocmirea fiş fişei corpului de proprietate ………………………………………………………… ………………………………………………………………… ……… 6.1.8 Reambularea planului de amplasament şi delimitare cadastrală cadastral ă şi a situaţ situaţiei cadastrale pentru unitatea viticolă viticolă (1989 – 2010) ………………………………………………………………………………..…. 6.2 Stabilirea favorabilităţ favorabilităţii ii resurselor de sol de la SC Vinifruct Copou SA Iaş Iaşi, pentru plantaţ plantaţii de viţă viţă de vie .... 6.2.1 Caracterizarea cadrului natural ………………………………………………………… …………………………………………………………………………. ………………. 6.2.1.1 Aş Aşezarea geografică geografică ………………………………..…………………………………………… 6.2.1.2 Relieful zonei ………………………………………..…………………………… ………………………………………..………………………………………….. …………….. 6.2.1.3 Condiţ Condiţiilor climatice ………………………………..…………………………… ………………………………..…………………………………………... ……………... 6.2.1.4 Hidrografia şi hidrologia …………………………….………………………… …………………………….…………………………………………. ………………. 6.2.1.5 Solul ……………………………………………………………… ………………………………………………………………..…………………………… ..…………………………… 6.2.2 Date introductive pentru stabilirea notei de bonitare …………………………………………………….. 6.2.3 Caracterizare favorabilităţ favorabilit ăţii ii resurselor de sol de la SC Vinifruct Copou SA Ia I aşi, pentru plantaţ plantaţii de viţă viţă de vie ………………………………………………………………..… ………………………………………………………………..……………………………… …………………………… 6.3 Utilizarea Sistemului Informaţ Informaţional Cadastral (SIC) în vederea gestionă gestion ării şi interogă interogării bazei de date cadastrale ………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….………………….. ……………….………………….. 6.3.1 Prezentarea programului NetSET Map ……………………………………………………………… …………………………………………………………………. …. 6.3.2 Inserarea fiş fişierelor din AutoCAD în aplicaţ aplica ţiile proiectului MapSIC ………………………………….. 6.3.3 Inserarea rasterelor în aplicaţ aplica ţiile proiectului MapSIC ………………………………………………….. 6.3.4 Vizualizarea straturilor unui proiect …………………………………………………………… ……………………………………………………………………. ………. 6.3.5 Crearea bazei de date a unui proiect ……………………………………………………………………. 6.3.6 Interogarea datelor fiş fişei parcelelor a unui proiect ……………………………………………………… 6.3.7 Vizualizarea 3D a planurilor digitale din proiectul MapSIC …………………………………………… 6.3.8 Actualizarea bazei de date a proiectului pe baza documentaţ documenta ţiilor avizate de OCPI ……………...……. Concluzii ……………………………………………………………………………………………….…….……… Bibliografie …………………………………………………………………………………………….……………
39 39 41 42 43 43 43 44 44 45 46 48 49 52 52 52 52 52 53 53 53 54 57 57 57 59 60 60 61 63 64 65 69
4
Capitolul 1 REŢELELE GEODEZICE DE SPRIJIN 1.1 Prezentare de principiu În principiu, poziţia unui punct este determinată cu precizie în cadrul unor sisteme de referinţă, indiferent de tipul reţelei, puncte care sunt situate şi marcate durabil pe suprafaţa fizică a Pământului. Pentru măsur ătorile terestre acestea au funcţii bine definite, Boş , 2007 ): diferenţiindu-se în ( Bo ): re ţ ele ele geodezice, geodezice, ce servesc la determinarea formei şi dimensiunilor Pământului, asigurând în acest mod legătura cu ţările vecine. Aceste reţele sunt executate în scopul realizării infrastructurii lucr ărilor topo-fotogrammetrice. Datele finale obţinute în urma unor prelucr ări riguroase sunt centralizate de către instituţiile specializate; re ţ ele ele geotopografice executate de către specialiştii în măsur ători terestre şi vor întruni întocmai cerinţele celor două discipline (geodezie şi topografie). Privind aceste reţele din punct de vedere al rolului lor la nivel na ţional, acestea se 1982): împart în trei mari categorii ( Nistor, ( Nistor, 1982): eaua geodezică propriu-zisă, structurată pe diferite ordine sau clase, având funcţii - re ţ eaua eaua geodezică. Punctele folosite în mod curent în lucr ările multiple, denumită şi re ţ eaua topografice, au poziţia spaţială definită prin coordonatele X, Y, Z , date în sistemele de referinţă proprii; eaua geodezică de nivelment , structurată pe diferite odine, asigur ă baza ridicărilor - re ţ eaua altimetrice, respectiv stabileşte altitudinea punctelor; eaua gravimetrică, pe care se sprijină metodele dinamice de determinare a formei - re ţ eaua Pământului. Utilitatea acestor reţele trebuie privită, la rândul ei, în mod diferen ţiat, pentru că reţelele geodezice propriu-zise sunt folosite frecvent în lucr ările curente, pe când la reţelele geodezice de nivelment se apelează doar în operaţiile specifice de altimetrie.
1.1.1 Re ţ eaua eaua geodezică na ţ ional ional ă Reţeaua geodezică naţională din România există, în două variante, proiectate în acelaşi scop, dar în concepţii diferite: re ţ eaua eaua de triangula ţ ie ie de stat clasică, existentă, dezvoltată după anul 1956, pe patru ordine, de la I la IV. Această reţea se foloseşte în continuare şi se dezvoltă prin puncte de ordinul V, determinate de către diver şi utilizatori, în zonele lor de interes; re ţ eaua eaua geodezică spa ţ ial ial ă na ţ ional ional ă ( RGN-GPS RGN-GPS ), ), aflată în curs de realizare, se bazează pe determinările f ăcute în sistemul de poziţionare globală, pentru a fi posibilă încadrarea ei în cea europeană şi care serveşte în prezent, la realizarea materialelor cartografice. r e ţ ea ea geodezică na ţ ional ional ă omogenă şi unitar ă, care În ansamblu, trebuie să rezulte o re să devină un suport sigur pentru lucr ările topo-fotogrammetrice, indiferent de zona. Agen ţ iei iei Na ţ Na ţ ionale ionale Realizarea practică a reţelelor geodezice naţionale intr ă în atribuţia Agen ţ de Cadastru ş Cadastru şii Publicitate Imobiliar ă (ANCPI).
5
1.1.2 Re ţ ele ele topo-geodezice Datorită distanţelor mari dintre bornele reţelei geodezice naţionale spaţial ă GPS (Global Positioning System), aceasta trebuie să fie îndesită cu puncte, grupate în re ţele noi, care să poată servi drept suport pentru pentru ridicările de detaliu. În cea de-a doua etap ă de execuţie, prin îndesirea reţelei naţionale cu puncte noi de ordinul V, în cazul triangulaţiei clasice, şi de completare a reţelei geodezice naţionale elei de sprijin. GPS, se pot pune bazele re ţ elei Un alt avantaj oferit de staţiile GPS, constă în faptul, că determinarea poziţiei unui punct punc t de sta ţie se poate face într-un mod rapid şi eficient, deoarece acesta prime şte datele referitoare la pozi ţia sa de la sateliţii GPS, de la staţiile permanente sau folosind sistemul ROMPOS (ROManian (ROManian POsitioning POsitioning Service), Service), într-un timp foarte scurt. s curt. Reţelele de sprijin din localităţi, ce urmeaz ă a fi utilizate pentru ridicările cadastrale, se determină în proiecţia stereografică 1970, ca apoi s ă fie transformate în planul plan ul secant seca nt local, loca l, propriu prop riu fiecărei localităţi. În acest mod, se pot elimina deforma ţiile liniare şi areolare specifice sistemului stereografic 1970, pentru localităţile situate în zonele unde deformaţiile proiecţiei depăşesc valorile admise. În prezent, ANCPI a hot ărât ca determinarea tuturor punctelor să se facă numai în sistemul naţional Stereo 70, pentru a se putea folosi cu uşurinţă în lucr ările de sinteză a datelor, la nivelul întregii ţări. Re ţ eaua eaua de ridicare, ridicare, este compusă din multitudinea punctelor de staţie, necesare măsur ării şi determinării punctelor caracteristice, care definesc detaliile topografice. De aceea, punctele de staţie se aleg în funcţie de forma şi dimensiunile suprafeţelor sau detaliilor ce urmează a fi măsurate. Re ţ eaua eaua de nivelment de stat este unică, independentă fa ţă de reţeaua geodezică propriu prop riu-zis zisă, şi constituie suportul ridicărilor altimetrice. Re ţeaua e format ă din puncte sau repere grupate, iar la stabilirea poziţiei punctelor s-au respectat aceleaşi principii şi condiţii de precizie, de densitate, de omogenitate, ca la reţelele geodezice propriu-zise. În concluzie, reţelele geodezice naţionale şi cele geotopografice trebuie să constituie ridicărilor topografice ş topografice şii aerofotogrammetrice”, devenind astfel reţele de „infrastructura ridică referinţă naţionale pentru întreg teritoriul ţării.
1.2 Reţeaua de triangulaţie geodezică de stat La început, reţeaua de triangulaţie a fost folosită în cadrul măsur ătorilor graduale – de geodezie, gravimetrie şi astronomice – în scopul determinării formei şi dimensiunilor Pământului. În principiu, pentru atingerea acestui obiectiv, reţeaua s-a format din lanţuri de puncte dispuse sub formă de triunghiuri, poligoane cu punct central, patrulatere la care se vizau ambele diagonale. Prin aplicarea acestui principiu, s-au obţinut câte trei lanţuri de puncte desf desf ăş ăşurate convenabil, asigurându-se în acest mod legăturile necesare pentru întreaga suprafaţă a ţării, reprezentând reţeaua de ordinul I primordial ă. Între lanţurile triangulaţie, s-a realizat reţeaua de triangulaţie de ordin I complementară. Reţeaua de triangulaţie geodezică cuprinse în total 17 153 de puncte, r ăspândite pe întreaga suprafaţă a ţării. Multe puncte ale reţelei, chiar dacă au fost materializate prin borne acum 50 de ani asigur ă, în continuare o precizie satisf ăcătoare în raport cu cerinţele normelor tehnice în vigoare. Aceste puncte sunt disponibile în paralel cu reţeaua geodezică modernă GPS. Se face observaţia, că în prezent, reţeaua de triangulaţie este distrusă în mare măsur ă, ea fiind înlocuită de reţeaua geodezică satelitar ă. 6
1.3 Reţeaua Geodezică Naţională – RGN-GPS 1.3.1 Re ţ eaua eaua geodezică EUREF-RO După anul 1990, s-a pus problema realizării unei re ţ ele ele geodezice moderne, moderne, din dorinţa trecerii la o etapă superioar ă şi a îndeplinirii cerinţelor privind integrarea în comunitatea europeană. Iniţiativa definirii unor sisteme geodezice moderne, care să servească ca suport pentru lucr ările geotopografice, a început din 1994. Observaţiile au fost figura 1.2), în ideea completării reţelei central-europene CEGRN. f ăcute ( figura
Legendă: - puncte din reţeaua EUREF - puncte din reţeaua CEGRN
Figura 1.2 – Integrarea sta ţ sta ţ iei iei GPS permanente BUCU, atât în re ţ eaua eaua EUREF, cât şi şi în re ţ re ţ eaua eaua central-europeană central-europeană CEGRN
Prin încadrarea în reţeaua EUREF a celor 7 puncte s-a reu şit formarea unui nucleu primordial, pentru reţeaua de ordinul AA a României (tabelul 1.2). Aceste puncte sunt bine distribuite pe suprafaţa ţării şi pot servi la dezvoltarea re ţelei geodezice naţionale GPS. STRUCTURA REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE (după raportul anual întocmit de ANCPI, în 2005) Tabelul 1.2 Tip reţea
Clasa
Tipuri de măsurători
EUREF-RO
AA
Măsurători geodinamice globale şi regionale
A
Primară, măsurători geodinamice regionale şi de deformaţii
Reţeaua geodezică naţională
B C
Secundară, legături la Reţeaua primară, măsurători geodinamice locale şi Inginereşti de precizie Terţiară, disponibilă pentru lucrări de cadastru, GIS, lucrări inginereşti etc.
Precizia pozi- Număr ţionării (cm) de puncte
Provenienţa
± 0,3
7
CEGRN în România
± 0,5
7 6 2 15
Puncte de epocă Staţii permanente Puncte adiţionale de epocă
± 1,5
circa 300
±2,0
4750
Determinări ANCPI sau 50 staţii permanente
(1 pct./50 km2)
7
Datorită concepţiei şi a modului de realizare, se va ob ţine în final, o re ţea geodezică naţională GPS modernă, integrată în reţeaua europeană. Pentru că punctele reţelei asigur ă o densitate optimă şi sunt determinate în mod unitar, pot fi utilizate de diver şi utilizatori, indiferent de scopul urmărit şi de domeniul de activitate. 1.3.2 Re ţ eaua eaua na ţ ional ional ă de sta ţ ii ii permanente GPS (RGN-SGP) În paralel cu extinderea reţelei geodezice EUREF prin reţeaua geodezică EUREF-RO, încă din anul 1990, s-a început conceperea şi proiectarea Reţelei Naţionale de Staţii GPS Permanente (RGN-SGP), care să fie în concordanţă cu tendinţele de dezvoltare a serviciilor geodezice la nivel european şi global. Cele mai utilizate sisteme GNSS în România sunt, în prezent, sistemul NAVSTAR-GPS şi sistemul GLONASS.
1.4 Îndesirea reţelei geodezice de sprijin a ridic ărilor topografice sau a reperajului fotogrammetric fotogrammetric Reţeaua planimetrică este compusă din totalitatea punctelor care asigur ă baza de sprijin a lucr ărilor geo-topo-fotogrammetrice, de cadastru şi de urbanism, indiferent de soluţia adoptată pentru prelucrarea detaliilor din teren, în vederea transpunerii lor pe planuri şi hăr ţi. Determinarea poziţiei planimetrice a punctelor reţelelor principale de sprijin, se poate face prin metode poligonometrice principale şi secundare şi prin utilizarea tehnologiilor GPS. Măsur ătorile de teren au drept scop calcularea coordonatelor relative ale punctelor, necesare pentru proiectarea grafică a obiectelor şi entităţilor geografice: suprafaţa topografică, parcele cu cu diferite utilizări, căi de comunicaţii, clădiri etc. Toate acestea elemente, urmează a fi introduse în gestiunea de date a GIS-ului (Geographic Information System). Reperajul fotogrammetric reprezintă o etapă importantă în ridicările aeriene, prin volumul lucr ărilor, costul lor şi rolul hotărâtor pentru restituţie. Realizarea lui solicită din plin competenţa operatorului cadastral, iar introducerea aparaturii electronice aduce avantaje evidente din punct de vedere tehnic şi economic.
1.5 Reţeaua geodezică de nivelment eaua nivelmentului de Reţeaua geodezică de nivelment, cunoscută şi sub numele de re ţ eaua stat , a devenit o reţea de bază pentru ridicările altimetrice, deoarece are în componenţa sa o serie de punct cu cote determinate riguros şi distribuite uniform pe întreaga suprafaţă a ţării. În ideea completării şi creării legăturilor dintre punctele reţelelor planimetrice, acolo eaua de unde determinările prin nivelment geometric sunt dificile de realizat, s-a format re ţ eaua nivelment trigonometric geodezic. geodezic. Reţeaua geodezică de nivelment a României este apreciată, ca fiind una dintre cele mai bine reprezentate din Europa. În prezent, se urmăreşte colaborarea în cadrul proiectului din 1997, privind Reţeaua Europeană de Nivelment (EUVN – European Vertical Reference System), integrarea reţelelor geodezice de planimetrie, nivelment şi gravimetrie într-o singur ă reţea de referinţă tridimensională, în vederea sporirii randamentului şi a preciziei măsur ătorilor. Se recomandă să fie utilizată infrastructura geodezică, creată deja, la nivel european EUREF, EUVN, care în cea mai mare m ăsur ă, sunt libere pentru toţi utilizatorii, în special pentru toate categoriile de navigaţie, acestea fiind servicii europene create în acest scop. 8
Capitolul 2 UTILIZAREA SISTEMELOR DE POZIŢIONARE GLOBALĂ LA EFECTUAREA MĂSUR ĂTORILOR DE BAZĂ 2.1 Tipuri de sisteme de pozi ţionare globală Sistemul global de navigaţie prin sateliţi GNSS (Global Navigation Satellite System) poate fi folosit pentru aflarea poziţiei obiectelor statice sau aflate în mişcare, indiferent de mediu în care se află în apă, pe pământ sau în aer. Acest sistem poate oferi informa ţii în timp real şi e folosit cu succes în navigaţie, şi nu numai. Sistemul global de poziţionare GPS (Global Positioning System) este un subset al sistemului global de navigaţie prin sateliţi, utilizat pentru a furniza informaţiile necesare Iacobescu, 2004). 2004). Astfel, cu ajutorul determină determinării pozi ţ ţ iei iei punctelor de pe suprafa ţ a terestr ă ( Iacobescu, tehnologiilor GPS se determină coordonatele antenelor receptoare, care se instalează de regulă în punctele reţelelor geotopografice sau se obţin informaţii, uneori în timp real, indiferent de condiţiile meteorologice, pentru orice punct de pe glob, cu o precizie informativă sau ridicată. Dintre tehnologiile de poziţionare globală, din cadrul sistemelor de tip GNSS, utilizate în executarea lucr ărilor geotopografice din Europa şi din ţara noastr ă, sunt: anging Global Poisitioning NAVSTAR GPS (NAVigation Signal Timing And R anging System), a fost creat în SUA şi a început să fie operaţional pentru folosinţă civilă din 1992; GLONASS (GLO bal NAvigation Satellite System), a fost creat de fosta URSS şi a 2009); început să fie funcţional din 1986 (Giggons, (Giggons, 2009); GALILEO EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service) este un sistem european, în curs de implementare, prognozat de a fi finalizat în 2014 şi care este interoperaţional cu primele două sisteme menţionate mai sus. Trebuie precizat faptul, că sistemele de poziţionare sunt independente, dar dacă se doreşte creşterea preciziei de determinare a unui punct de staţie, se apelează la receptori specializaţi, capabili să urmărească atât sateliţii GPS, cât şi pe cei din sistemul GLONASS.
2.2 Principiul de pozi ţionare în sistemul GPS În principiu, sistemul global de poziţionare permite determinarea poziţiei unui receptor de pe suprafaţa Pământului, printr-o retrointersecţie liniar ă spa ţial ă, pe baza coordonatelor sateliţilor, distanţele dintre punctul staţionat la sol şi sateliţi. Prin aplicarea acestui principiu se obţin coordonatele X, Y, Z ale punctului staţionat, într-un sistem geocentric internaţional (de exemplu: WGS 84). Pentru că lucr ările geodezice impun determinarea punctului staţionat cu o precizie de ordinul centimetrilor sau chiar milimetrilor, se va aplica principiul aplica principiul dublei diferen ţ e. Acest două receptoare (receptorul este un sistem integrat , procedeu presupune utilizarea a două Leica), unul format dintr-o staţie totală + GPS, denumit sistem integrat SmartStation – Leica), instalat într-un punct cunoscut , iar altul în punctul nou ( figura figura 2.1). Pentru a măsura lungimea vectorului de baz ă nu există condiţionarea de lipsa vizibilităţii dintre cele două puncte ale bazei, b azei, sau de lungimea vectorului, ci de posibilitatea recepţionării semnalelor de la aceiaşi patru sateliţi, într-un interval de 1 – 60 minute. Acest interval variaz ă în funcţie 9
de tipul receptoarelor, configuraţiile iono-troposferice şi configuraţia sateliţilor.
Fig. 2.1 – Determi Determinare nareaa pozi poz ţ iţ iei iei punctului sta ţ ionat ionat prin aplicarea principiului dublei diferen ţ e
Diferenţierea dintre metode şi procedee, constă în timpul de staţionare, numărul de receptoare, lungimea vectorilor, elemente ce condiţionează randamentul şi precizia lucr ărilor.
2.3 Structura sistemului NAVSTAR GPS NAVSTAR GPS şi sistemul GLONASS În principiu, un sistem de poziţionare globală, oricare ar fi el, este constituit din trei segmente, fiecare având func ţii bine definite. 2.3.1 Segmentul spa ţ ial ial Sateli ţii au fost dispuşi la o elevaţie de peste 15o, astfel încât în orice moment, indiferent de locul de pe glob sau de condiţiile meteorologice, să se poată capta direct semnale de la 4 – 8 sateliţi şi chiar mai mul ţi, în zona ecuatorială. 2.3.2 Segmentul de control În prezent, acest segment este format din 5 staţii la sol, staţii care la rândul lor se împart în două categorii, în funcţie de misiunea ce trebuie să o îndeplinească (Feairheller, 2006 ). ). 2.3.3 Segmentul utilizator Receptorul sistemului GPS are rolul de a capta semnalele transmise de sateliţi şi de de a le prelucra, în vederea ob ţinerii în final a datelor referitoare la pozi ţia spaţial ă dat ă într-un sistem geocentric internaţional de referinţă, cu precizarea distan ţei parcurse şi a vitezei de deplasare a undelor. Acest lucru este posibil deoarece receptoarele GPS genereaz ă acelaşi tip de semnal, ca cel emis de satelit. Privite, în ansamblu, receptoarele folosite în lucr ările geotopografice pot fi: topografice, având o durată a observaţiilor de maxim 2 – 3 minute. – receptoarele – receptoarele topografice, Precizia de poziţionare ajunge la ± 5 m în determin ări absolute, la ± 25 cm în timp realdiferenţial şi la 1 cm ± 2ppm prin post-procesare diferen ţială; 10
geodezice, asigur ă o precizie de ± 5 m în determin ările absolute şi de 5 – receptoarele – receptoarele geodezice, mm ± 5 ppm prin post-procesare diferenţială. Timpul de procesare nu depăşeşte 3 minute; – receptoarele de mână, se folosesc în special la: orientarea şi viteza operatorului; recunoa ş recunoa şterea terea terenului; căutarea punctelor bornate; identificarea sateli ţ ţ ilor ilor ; estimarea preciz preciziei iei; pozi ţ ţ ia ia în spa ţ spa ţ iu iu; traseul parcurs etc. Determinarea poziţiei unui punct se poate face în următoarele trei feluri: Poziţionarea absolută, când receptorul mobil sau staţionar stabileşte poziţia sa tridimensională, faţă de începutul sistemului de coordonate cu originea în centrul Pământului şi strâns legat cu Pământul. Poziţionarea diferen ţial ă GPS (DGPS), este utilizată, în mod obişnuit, pentru calculul dispropor ţiei dintre măsur ători (corecţie), prin măsurarea cu ajutorul a dou ă sau mai multe receptoare izolate, oferind astfel o soluţionare mai precisă a poziţion ării. Poziţionarea diferen ţial ă RTK (Real Time Kinematic), denumită şi metoda cinematică în timp real , reprezintă cel mai precis mod de relevment în timp real.
2.4 Metode şi procedee de poziţionare GPS După modul de staţionare a reflectorului, există următoarele metode satelitare de măsurare (tabelul 2.2): Boş , 2007 200 7 ) METODE ŞI PROCEDEE GPS DE POZIŢIONARE DIFERENŢIAL Ă ( Bo Tabelul 2.2 Caracteristica Metoda (procedeu) Statică
Rapidstatică Cinematică Stop & go Diferenţial în timp real (RTK)
Condiţii de aplicare
Precizia
Baze mari, peste 10 km, receptor cu ± (5mm + dublă dublă frecvenţă frecvenţă 1ppm) (L1 şi L2) Baze scurte, sub 20 km (L1, L2); sub 10 km (L1)
± (5÷10mm + 1ppm)
Durata observaţiilor
Avantaje
Inconveniente
Aplica ţii
30 min÷1h
Precizie ridicată ridicată omogenă pe şi omogenă suprafeţ suprafeţe mari
Timp mare de staţ staţionare
Reţ Reţele geodezice de bază bază (clasa A, B)
2÷10min, dupăă caz dup
Rapid, eficace, f ăr ă menţ menţinerea contactului cu sateliţ sateliţii
Minim 5 sateliţ sateliţi şi GDOP < 8
Reţ Reţele de îndesire şi poligonometrice
Reiniţ Reiniţializare în cazul întreruperii recepţ recepţiei
Reţ Reţea de ridicare şi detalii
Pierde teren în faţ faţa RTK-ului
Ridicarea detaliilor în extravilan, aplicaţ aplicaţii GIS
Numă Număr mare de Iniţ Iniţializare puncte pe ± (1cm + sub 5 min., Metodă Metodă rapidă rapidă, suprafeţ suprafeţe 2ppm) observaţ observaţia productivă productivă reduse, libere câteva sec. Numă Număr mare de Procedeu de ± (1÷2cm puncte pe supraf. 30sec÷2min randament şi + 3ppm) limitate, neacoperite precizie bună bună Logistică Logistică specială specială, baze sub 35 – 40 km
± (1cm + 2ppm)
10÷15sec.
Poziţ Poziţionare în timp real cu precizie bună bună
Receptoare cu Reţ Reţele de sprijin, soft special, poligonometrice şi echipament radio de ridicare UHF
Metodele de măsurare depind de modul de staţionare a reflectorului, acestea fiind: 2.4.1 Metoda statică Metoda constă în executarea observaţiilor cu receptoarele r ămase fixe pe toată durata sesiunii de măsurare. 11
2.4.2 Metoda cinematică Se caracterizeaz ă printr-o scurtă sta ţionare, de circa 5 – 10 secunde, având la bază determinarea anticipată a ambiguităţilor pentru măsur ătorile de faz ă a undelor purt ătoare. Indiferent de situaţie, pentru aplicarea acestei metode va trebui să se respecte urm ătoarele două condiţii de bază: – culegerea datelor să se facă integral, printr-o singur ă sta ţionare a aparatului în sta ţie şi prin folosirea aceeaşi constelaţie de sateliţi; pă strarea str area contactu cont actului lui în mod continuu, cu cel puţin patru sateliţi pe toată durata – pă observaţiilor, care se fac în acel punct de sta ţie. Bisnath, 2003 2003,, Mueller Muellersch schoen oen,, 2005 2005): În cadrul metodei se disting următoarele procedee ( Bisnath, ): Procedeul pseudocinematic, pseudocinematic, se bazează pe modul cinematic de lucru, când unul din receptoare r ămâne fix, iar celelalte ocupând punctele noi timp de 3 – 5 minute. Precizia care se asigur ă este aptă pentru reţelele de sprijin, ajungând la ± (5 ÷ 10 mm + 1 ppm). Procedeul cu deplasare continuă, foloseşte un receptor fix şi unul mobil, care se instalează succesiv în punctele noi. Atunci când configuraţia satelitar ă se modifică, se reiniţializează o altă bază pe parcurs, printr-o staţionare de circa 5 minute, iar precizia de determinare este de ± (10 mm + 2 ppm). go), se foloseşte o bază de iniţializare dată de La procedeul La procedeul stai şi pleacă (stop & go), două puncte de coordonate cunoscute, aflate la o distanţă de până la 10 km, în care se instalează două receptoare fixe. Receptorul care va deveni mobil, se va deplasa cu antena deschisă şi va staţiona succesiv în punctele care vor prezenta interes.
2.4.3 Metoda RTD GPS (Real Time Differential GPS) Metoda Meto da RTD GPS , denumită şi cinematică RTK în timp real , reu şeşte să elimine principa prin cipalul lul inconven inco nvenient ient al metodelo meto delor r şi procedeelor prezentate anterior, ce constă în post -procesa cesare re. Spre deosebire de acestea, RTK-ul realizarea poziţion ării doar prin post-pro permite permi te determin dete rminarea area şi afişarea imediată a coordonatelor receptorului mobil, inclusiv verificarea calităţii măsur ătorilor şi remedierea ei la nevoie. În felul acesta se obţine un randament sporit, care e compensat de o precizie bun ă de ± (10 mm + 3 ppm), echivalentă cu a metodei cinematice, şi care este satisf ăcătoare pentru reţelele de îndesire. 2.4.4 Sistemul de pozi ţ ionare ionare ROMPOS (ROManian POsitioning Service) ional de Servicii Începând cu anul 2008, în cadrul ANCPI, s-a înfiin ţat Centrul Na ţ ional ROMPOS ROMPOS ( CNSR CNSR ), de administrare a Reţelei Naţionale de Staţii GNSS Permanente, alcătuită, în prezent, din 73 de staţii. Prin proiectul european privind implementarea unui serviciu de poziţionare standard EUPOS (EUropean POsition System), pentru teritoriul ţării noastre s-a propus dezvoltarea ionare ROMPOS , de către ANCPI. În paralel, pe plan european se va unui sistem de pozi ţ ionare pune în funcţiune sistemul permanent de tip DGNSS (Sisteme GNSS de Furnizare Date Publice), care va furniza informaţii privind prin trei subservicii: ROMPOS DGNSS , pentru aplicaţii cinematice DGNSS în timp real (precizie între 3 m şi 0,5 m); ROMPOS RTK , pentru aplicaţii cinematice precise DGNSS în timp real (precizie până la 2 cm) şi ROMPOS Geodezic, pentru aplicaţii DGNSS postprocesare (precizie sub 2 cm). 12
2.4.5 Metoda Pozi ţ ionarea ionarea Punctual ă Precisă (PPP) Metoda PPP , reuşeşte să îmbine măsur ătorile de cod şi de fază, transmise de un singur receptor, cu informaţiile trimise de sateliţi, privind corecţiile de mişcare pe orbită şi de nesincronizare a ceasurilor. Prin măsur ători cu dublă frecvenţă, precizia de determinare a punctelor staţionate creşte, datorită diminuării efectului refracţiei ionosferice. În prezent, această metodă permite efectuarea unor m ăsur ători precise, pe baza sistemului satelitar Andrei, 2010). 2010). GNSS ( Andrei,
2.5 Achiziţionarea şi prelucrarea datelor şi observaţiilor GPS Datele achiziţionate din teren prin observaţii GPS, trebuie convertite în final, în coordonatele tridimensionale ale punctelor noi, în care s-a staţionat cu un receptor o anumită perioadă de timp. Întrucât poziţionarea GPS presupune determinări de o anumită precizie, prelucrarea datelor trebuie realizată cu mijloace şi procedee specifice, care s ă se ridice la nivelul măsur ătorilor din teren. Pentru a aduce coordonatele spaţiale a punctelor staţionate în sistem naţional datele satelitare satelitare vor fi prelucrate, prelucrate, în general, prin parcurgerea a două etape distincte: iilor GPS , prin combinarea atât a datelor înregistrate pe cele – procesarea – procesarea observa ţ iilor două frecvenţe L1 şi L2, cât şi a măsur ătorilor de cod cu cele de fază, pentru obţinerea geocentric interna ţ ional ional WGS 84, este înlocuit de coordonatelor staţiilor noi într-un sistem geocentric datumul european ETRS 89; – transformarea coordonatelor într-un datum local , definit prin proiec pro iec ţ ţ ia ia stereografică stereografică 1970 pe plan secant unic.
2.6 Principalele erori în pozi ţionarea GPS Măsur ătorile GPS, aplicate în lucr ările curente ale ridicărilor geotopografice, sunt afectate de o serie de erori, datorit ă sistemului complex şi a factorilor care intervin. În consecinţă, poziţionarea punctelor determinate în sistem GPS este afectată de erori sistematice şi accidentale, ce au întotdeauna efecte semnificative (tabelul 2.3). P ăunescu, 2006 ) ERORI ÎN DETERMINĂRILE GPS ( P Tabelul 2.3 1. Erori sistematice
Erori de ceas ale satelitului receptorului Erori de orbit ă date de efemeride „transmisie” efemeride „precise” Erori de refrac refrac ţ ie ie ionosferică troposferică
Valoarea erorii 5 – 10 m 10 – 100 m 20 – 40 m 3–5m 20 – 50 m 2 – 10 m
2. Erori accidentale
codul C/A ± 1% · 100 100 m = ± 1 m; codul P ± 1% · 10 m = ± 0,1 m; frecvenţa L1 şi L2 ± 1% · 0,1 m = ± 0,001 m
Valorile sunt deduse ca reprezentând ± 1 % din λ conform literaturii de specialitate
Utilizând metodele şi procedeele axate pe poziţionarea relativă, erorile vor fi diminuate substanţial, reuşindu-se asigurarea unor precizii centimetrice şi chiar milimetrice, acoperitoare pentru reţelele geodezice de orice clasă. 13
Se doreşte, pe viitor, perfecţionarea tehnicilor de poziţionare globală bazate pe sateliţi, pentru a de ţine întregul control al determin determinării spaţiale a punctelor, şi în special de creştere a preciziei preciziei de poziţionare în timp real. Pornind de la aceste tehnici au început deja să fie aprofundate aplicaţiile în sistemele de navigaţie, cartografie, topografie sau de GIS.
2.7 Staţiile GPS permanente de referinţă Pentru măsur ători inginereşti, urmărirea comportării în timp a structurilor, cât şi iile GPS permanente de pentru controlul utilajelor şi poziţionarea precisă, sunt utilizate sta ţ iile referin ţă din Reţeaua Naţională de Staţii GPS Permanentă (RGN-SGP), ( P P ăunescu, 2006 ). ). 2.7.1 Aspecte generale – caracteristici O staţie GPS permanentă de referinţă îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii: detectează şi urmăreşte automat sateliţii; înregistrează, stochează şi analizează automat calitatea datelor; comunică cu staţiile permanente din zonă şi cu utilizatorii serviciilor. De asemenea, calitatea şi cantitatea de date transmisă-recepţionată de către o staţie permanentă, este influenţată de o serie de factori: numărul de sateliţi detectaţi şi urmăriţi la un moment dat, intervalul de înregistrare a datelor (1s, 5s, 15s, 30s), datele meteorologice (temperatur ă, presiune, umiditate), corecţiile diferenţiale etc. Fiabilitatea sistemului de comunicaţie poate fi îmbunătăţ it ă, dacă sta ţia GPS permanentă de referinţă recepţionează, aproape în timp real, şi anumiţi parametri actuali de stare a sateliţilor (corecţiile diferenţiale). 2.7.2 Componentele unei sta ţ ii ii GPS permanente de referin ţă O staţie GPS permanentă de referinţă este compusă dintr-un receptor GPS a cărui antenă este amplasată într-o locaţie stabilă şi sigur ă. Receptorul lucrează în mod continuu înregistrând şi transmiţând date diferenţiale RTK sau DGPS pentru alte receptoare. Acest sistem mobil de cartare combină funcţiile GIS de colectare a datelor şi programele de navigare într-un receptor GPS portabil, folosit pentru actualizarea sistemelor GIS prin costuri minimale. Programul unei staţii GPS permanente de referinţă, care rulează pe un server, poate asigura controlul pentru toate receptoarele cuprinse într-o reţea ( figura figura 2.13).
Figura 2.13 – Posibilit ăţ ile de utilizare a receptoarelor în cadrul unui sistem ăţ ile 14
Distanţa maximă faţă de o staţie GPS permanentă de referinţă, până la care un receptor standard RTK poate funcţiona optim (poate rezolva ambiguităţile), este de obicei 30 km. Aceasta implică condiţii atmosferice favorabile şi recepţionarea în bune condiţii a corecţiilor RTK de la staţia GPS permanentă de referinţă. 2.7.3 2.7.3 Modul de alegere a amplasamentului unei st staa ţ ii ii GPS permanente de referin ţă iei şi avantajele utiliz ării sta ţ iei Receptoarele utilizate pentru staţii GPS permanente de referinţă sunt configurate să urmărească sateliţii aflaţi la o altitudine mai mare de 10o deasupra orizontului. Obstrucţiile pot conduce la pierderea semnalului recepţionat de la satelit şi pot cauza apariţia efectului multipath (reflectarea semnalului), influenţând negativ asupra calitatea datelor şi precizia de determinare. Din aceste motive, locurile de amplasare trebuie selectate în a şa fel, încât obstrucţiile din jur să se afle la mai pu ţin de 10o altitudine, faţă de orizontul antenei. Pentru asigurarea preciziei centimetrice, în re ţelele geodezice create prin observaţii ii GPS permanente temporare, temporare, prin instalarea unui receptor satelitare, se folosesc şi sta ţ ii într-un punct al reţelei, şi menţinerea acestuia fix pe durata mai multor sesiuni de lucru, sau chiar pentru o zi întreagă de observaţie. La proiectarea re ţelelor de staţii GPS permanente de referin ţă, s-a avut în vedere deservirea unei game cât mai largi de utilizatori, distanţa optimă dintre aceste staţii considerându-se între 30 şi 50 km. Reţeaua de staţii GPS permanente de referinţă a României, este formată, în prezent, din 73 sta ţii, distanţa medie dintre ele fiind de circa Dragomir, 2005). 2005). 100 km ( Dragomir, Avantajele majore ( Euler, Euler, 2001 şi 2004), 2004), constau în utilizarea: – radiomodem-urilor, în numărul nelimitat al receptoarelor RTK şi Mobile Mapper, care pot beneficia simultan de corecţii de la aceeaşi staţie GPS permanentă de referinţă; – telefoniei, îl reprezintă distanţa maximă la care pot fi folosite receptoarele RTK şi Mobile Mapper, care este practic nelimitată, din punct de vedere al comunica ţiei. 2.7.4 Modul de lucru a unei sta ţ ii ii GPS permanente de referin ţă Reţeaua de staţii GPS permanente de referinţă este mult mai eficientă decât o reţea clasică de triangulaţie, deoarece staţiile pot fi amplasate în locaţii convenabile, iar geometria reţelei nu mai influenţează precizia de determinare a punctelor staţionate. O cerinţă importantă pentru o staţie GPS permanentă de referinţă, este aceea, de a asigura şi transmiterea în timp real a datelor, necesare pentru determinările diferenţiale RTK sau DGPS. Datele sunt transmise fie direct, de la sta ţie, fie din alte locaţii, prin radiomodem-urilor sau sau chiar prin Internet. 2.7.5 Modalit ăţ ile de comunicare a unei sta ţ ii ii GPS permanente de referin ţă ăţ ile Receptoarele din componenţa staţiilor GPS permanente de referinţă, pot fi configurate să transmită date în mod continuu. Este necesar să existe un sistem de comunicaţie stabil, eficient şi sigur, atât pentru a asigura controlul şi monitorizarea staţiei GPS permanente de referinţă, cât şi pentru transmisiile de date. 15
2.8 Integrarea staţiilor GPS permanente de pe teritoriul României, în re ţelele existente din Europa În ideea realizării staţiilor GPS permanente pe teritoriul României, la standardele EUREF şi IGS, s-a optat pentru cooper ări internaţionale. În vara anului 1999, au fost integrate 9 sta ţii GPS permanente în reţeaua central-europeană CEGRN, pentru studii geodinamice (punctele BUCU – Bucureşti, BUCA – M ăgurele, FUND – Fundata, TISM – Tismana, GILA – Gilău, VATR – Vatra Dornei, IASI, VRAN – Vrâncioaia, MACI – M ăcin). Integrarea acestor staţii GPS permanente şi în re ţ eaua eaua geodezică a oraşului Bucureşti , pentru a putea servi ca referin ţă pentru determinările GPS din această zonă şi transformarea rezultatelor în sistemul de referinţă naţional, a dus la utilizarea cu succes a datelor înregistrate continuu, pe parcursul a 24 de ore, de către o serie de utilizatori civili din ţar ă (de exemplu pentru a omogeniza diverse reţele geodezice izolate). 2.9 Conceptul de staţie totală TPS, în raport cu staţia GPS permanentă de referinţă Pentru a putea executa în zonele izolate, diferite lucr ări topografice cu ajutorul sta ţiilor totale TPS (Total Station with the Plus), la care se ata şeaz ă câte un receptor RTK mobil, acesta trebuie s ă primească datele necesare privind poziţia sa, de la sta ţiile GPS permanente, prin intermediul sateliţilor GPS. Staţia total ă TPS, împreună cu receptorul RTK mobil , formeaz ă aşa numitul SmartStation , iar receptorul RTK mobil, care mai concret este un receiver GPS RTK figura 2.22). cu două frecven ţe, poart ă denumirea generică de SmartAntenna ( figura Staţie de referinţă sau permanentă GPS
Sateli ţ i din re ţ eaua eaua EUREF '89 şi IGS
SmartAntenna (Sistem RTK mobil) Staţia totală TPS transmiterea datelor prin radio, telefon mobil sau internet i nternet
Calculator sau laptop
Figura 2.22 2.22 – Schema privind leg ătura dintre sta ţ ia ia total ă TPS cu echipamentele de transmitere ş transmitere şii prelucrare a datelor, referitoare la pozi ţ ţ ia ia punctelor sta ţ sta ţ ionate ionate în teren
Vor fi prezentate diferite situaţii în care se poate utiliza un SmartStation, în ridicările topografice şi cadastrale, efectuate în scopul obţinerii planului cadastral digital, pentru a pune în eviden ţă avantajele care apar în utilizare, deoarece sunt cu mult peste ceea ce poate oferi o staţie totală standard, împreună cu un sistem RTK mobil, paragraful 3.2.4. 16
Capitolul 3 METODE ŞI PROCEDEE AUTOMATIZATE DE ÎNTOCMIRE A PLANURILOR CADASTRALE DIGITALE 3.1 Planul cadastral digital Planul cadastral digital , denumit şi numerizat poate numerizat poate fi definit ca un produs integral, constituit din date şi informaţii alfanumerice, clasificate după natura şi apartenenţa lor în fişiere, capabile să furnizeze automat o imagine grafică par ţială sau totală a zonei de interes, la o scar ă convenţională. Pentru ca definiţia să fie respectată, toate punctele trebuie să fie redate prin coordonate şi să conţină informaţii, cum ar fi: codul de formă, pentru ie, ce este util atât pentru desen, cât şi pentru clasificarea trasarea liniilor şi codul de func ţ ie, după natura lor. Realizarea planului cadastral digital are importanţă mare pentru acest stadiu al introducerii cadastrului general în ţara noastr ă, deoarece permite: – transformarea în format digital a documentelor cadastrale existen ţe; – corelarea planului cadastral digital, atât pe baza documentelor cadastrale existente, cât şi din cele întocmite după realizarea lui, ca urmare a tranzac ţiilor imobiliare ulterioare, reuşindu-se astfel o actualizare rapidă şi permanentă a cadastrului general; – realizarea sistemului cadastral, prin integrarea cu registrele cadastrale, deoarece acest plan devine o interfaţă pentru căutarea în baza de date cadastrale; – legătura cu alte baze de date georeferen ţiate; – operarea atât cu corpurile de proprietate înscrise în Cartea Funciar ă definitivă, cât şi cu cele înscrise în Cartea Funciar ă nedefinitivă; – redactarea documentelor finale. Avantajele planului Avantajele planului cadastral digital constau digital constau în faptul că permite: – oficiilor de cadastru să identifice amplasarea pe suport grafic a corpurilor de proprietate şi de a le atribui un identificator unic, în condiţii de cost scăzut. Cadastrul trebuie să furnizeze pieţei imobiliare, când bunul imobil este vândut sau ipotecat, nu numai elemente care dovedesc dreptul de proprietate, ci şi documentaţia cadastrală pentru localizarea proprietăţii; – integrarea informaţiei cadastrale la un nivel diferit de detaliere; – actualizarea instantanee a situaţiei cadastrale dintr-un teritoriu; – oferirea unor soluţii de cost eficiente mai ales în zonele urbane, unde cererea de date cadastrale este mai pronunţată decât în zonele rurale; – înregistrarea sistematică a documentaţiilor cadastrale executate într-un teritoriu, face ca aceasta s ă îndeplinească scopul pentru care a fost introdus şi s ă furnizeze, totodată, datele necesare actualizării în permanenţă a Cadastrului General; – corelarea sa cu registrele cadastrale, pentru a deveni o interfa ţă în procesul de avizare cadastrală; – legătura cu alte baze de date geoferen ţiate, şi anume schimbul de date cu alte baze de date publice, ca de exemplu cu sistemul C ăr ţii Funciare; – uşurarea accesului la informaţia cadastrală influenţând astfel pozitiv dezvoltarea pieţei imobiliare. 17
3.2 Modalităţi de preluare şi de prelucrare automat ă a datelor pentru întocmirea planului cadastral digital Pentru a se putea prelua din teren toate detaliile, care trebuie să fie reprezentate pe un plan cadastral digital prin respectarea normelor tehnice în vigoare, în general, principala cale de obţinere a datelor din teren o constituie executarea ridicărilor topografice, cu ajutorul aparaturii clasice sau electronice/moderne. puncte, se va realiza şi un fi şier descriptiv În paralel cu întocmirea fi şierului de puncte, atribute), ce va conţine, atât datele numerice ale planului cadastral digital, cât şi joncţiunile (atribute), dintre puncte şi secţiuni. Informaţiile din fişier sunt ierarhizate pe nivele, cum ar fi pe foi pe foi de plan, plan, sectoare cadastrale, cadastrale, corpuri de proprietate, proprietate, construc ţ ii ii , parcele etc. ( figura figura 3.2). MĂSUR ĂTORI ÎN TEREN PROGRAME DE PRELUCRARE
BAZE DE DATE EXISTENTE
PLANURI DIGITALE DATE GRAFICE
PROGRAME DE DIGITIZARE PLANURI EXISTENTE
PROGRAME DE ÎNCĂRCARE
ATRIBUTE
PROGRAME DE ÎNCĂRCARE CULEGERE DATE ÎN TEREN ATRIBUTE ENTITĂŢI
Figura Fig ura 3.2 – Modal Mo dalit it ăţ ăţ i de preluare ş preluare şii prelucrare automat ă a datelor, pentru Corcodel, 1994 ) întocmirea planului cadastral digital ( Corcodel,
Indiferent de modul de achiziţionare a datelor ( Puşcaş , 2004 ), planul se verifică şi corecteaz ă în două etape: etape: Într-o primă primă etapă etapă, un program interactiv de control vizual, de tipul sistemului AutoCAD, permite să se corecteze de către operator, direct pe ecranul monitorului, prin verificare selectivă elementele constructive ale planului. d oua, se efectuează un control global al desenului, când greşelile au fost În etapa a doua în prealabil corectate. 3.2.1 Prin achizi ţ ionarea ionarea datelor, pe baza măsur ătorilor topografice/cadastrale pe teren În lipsa oricărei reprezentări grafice/analogice, achiziţia datelor necesare întocmirii planului cadastral digital, se face pe baza măsur ătorilor topografice de teren, folosind aparatele clasice (teodolite, tahimetre, nivele etc.) şi în special, a aparaturii moderne (staţii totale, tahimetre electronice, nivele digitale etc.). 18
În figura 3.3, se prezentă schema procesului tehnologic de preluare şi prelucrare a datelor măsurate pe teren, pentru întocmirea planului cadastral digital. PROCESUL DE RIDICARE PRELUAREA DATELOR SCHIŢ SCHIŢELE DIN TEREN PRELUCRAREA DATELOR
DESENUL PROVIZORIU FI Ş Ş IERUL PUNCTELOR PUNCTELOR
FI Ş Ş IERUL ELEMENTELOR ELEMENTELOR
DESENUL DEFINITIV BANCA DE DATE a lanului cadastral di ital Figura 3.3 – Schema procesului tehnologic de preluare ş preluare şii prelucrare a datelor mă mă surate pe teren t eren,, pentru pen tru întocmi înto cmirea rea planului plan ului cadastra cada strall digit di gital al (T ămâioag ă , 2007 )
Desenarea planului cadastral se poate face automat, de obicei selectiv, sau pe straturi, şi combinat, la orice scar ă, pentru a se obţine planul cadastral sau pe cel tematic. Unul din avantajele de bază constă în faptul că aceste planuri pot fi completate în orice moment. 3.2.2 Prin achizi ţ ionarea ionarea datelor ob ţ inute inute prin digitizarea sau scanarea-vectorizarea planurilor existente Această posibilitate de achiziţionare a datelor pentru întocmirea planurilor numerice sau digitale, se realizează prin operaţiunea de informatizare a materialului cartografic existent în formă analogică, prin trecerea lui într-o formă accesibilă computerului. Ca metode mai scanarea-vectorizarea. Procesul uzuale de trecere sau digitizare sunt: digitizarea clasică şi scanarea-vectorizarea. de informatizare a materialului cartografic, existent în formă analogică, constă practic în conversia acestuia în formă numerică, prin aplicarea unuia din cele două metode uzuale. Prin modelul raster , se înţelege divizarea unei foia de plan într-un caroiaj rectangular de o anumită dimensiune. Fiecare carou creat se nume şte pixel şi este caracterizat printr-o valoare numerică cuprinsă între 0 şi 255, reprezentând valoarea sa (alb/negru, diferite nuanţe de gri sau combinaţie de culori elementare). Acurateţea unei reprezentări raster depinde de densitatea carourilor. În cadrul modelului vector con ţinutul foii de plan este descompus în elemente punc te (pomi izolaţi, stâlpi electrici sau de telefon, geometrice elementare, cum ar fi: puncte fântâni, capacele căminelor de vizitare, hidranţi etc.); linii (trasee de transport în comun, reţele edilitare); poligoane (corpuri de proprietate, clădiri, parcele, parcuri, zone poluate etc.). 19
Procesul de trecere prin scanare-vectorizare a planului grafic în formă numerică sau digitală, poate fi prezentat schematic, ca în figura 3.4. PLAN GRAFIC SCANARE-VECTORIZARE Vectorizarea semiautomat ă sau automată pe straturi Generare topologie pentru fiecare strat Verificare şi corectare Racordarea cu straturile similare vecine Regenerare topologie Încărcare atribute
PLANUL DIGITAL
Figura 3.4 3.4 – Schema Schema procesului procesului de trecere a planului grafic în formă formă digital ă ( Puşcaş , 2004 )
Precizia poate fi îmbunătăţită, prin culegerea în teren a elementelor necesare redeterminării coordonatelor punctelor, folosite la geoferenţiere şi la transformări. 3.2.3 Prin achizi ţ ionarea ionarea datelor ob ţ inute inute pe cale fotogrammetrică Posibilitatea achiziţionării datelor pe cale fotogrammetrică se datorează captorilor fotogrammetrici, care după o serie de transformări digitale, furnizează coordonatele măsurate în spaţiul modelului stereoscopic al terenului. Fotogrammetria este cea mai economică metodă de achiziţie a datelor pentru suprafeţe mari. Prin aerofotografiere, se realizează ortofotoplanuri în format digital, adecvate vectorizării şi interpretării parcelelor. Stereograma digitală, obţinută prin aerofotografiere cu camere aeriene digitale, este exploatat ă în mod interactiv, semiautomat sau automat. Principalul element al sistemului fotogrammetric digital, este staţia de lucru fotogrammetrică digitală, la care sunt realizate opera ţiile fotogrammetrice analitice, pentru a produce date de intrare pentru sisteme de cartare digital ă, sisteme CAD, sisteme GIS. 20
figura 3.6 3.6 , este prezentată concepţia de ansamblu al sistemului fotogrammetric digital. În figura
Adam G.C., G.C., 2010 2010)) Fig. 3.6 3.6 – Concep Concep ţ ia ia de ansamblu a sistemului fotogrammetric fotogrammetric digital ( Adam Lucr ările fotogrammetrice reprezintă o componentă de bază a tehnologiilor moderne de întocmire a ortofotoplanurilor şi a fotohăr ţilor, de creare şi actualizare a planurilor topografice, cadastrale şi specializate. 3.2.4 Pri 3.2.4 Prin n achiz achizi i ţ ionarea ionarea datelor pe baza măsur ătorilor de teren, folosind tehnologia GPS Ridicarea
suprafeţ elor elor de teren izolate
a. Metoda conven ţ ional ional ă
Metoda, necesită fixarea mai multor puncte de control în interiorul ariei ce urmează a fi ridicată şi determinarea cu echipamente GPS standard. Datele obţinute se transfer ă într-o staţie totală. Drumuirile dezvoltate pentru ridicarea punctelor de detaliu se sprijină pe punctele de control. Punctele trebuie să fie ocupate, pe rând, cu GPS-ul şi cu staţia totală. Pentru ca această metodă convenţională să fie cât mai eficientă, este nevoie de dou ă seturi de echipamente, respectiv de două echipe de operatori. b. Metoda SmartStation
Înainte de a executa cu SmartStation ridicarea unei suprafe ţe de teren situată într-o zonă împădurită, aceasta se a şează pe o culme învecinată zonei, cu vizibilitate bună spre cer, pentru aflarea pozi ţiei punctului de staţie cu ajutorul sateliţilor. Se staţionează cu RTK-ul mobil în două puncte, care vor deveni ulterior, puncte de control, pentru drumuirea ce urmează a fi executată cu staţia totală standard. Avantajele: Avantajele: punctele de control se stabilesc prin staţionare cu staţia mobilă RTK, oriunde este nevoie; în aceste puncte se va staţiona o singur ă dată cu RTK-ul; este nevoie de un singur SmartStation; este nevoie de o singur ă echipă de operatori; calculele necesare sunt f ăcute automat de către staţie; timpul alocat măsur ătorii durează mult mai puţin. M ăsur ătorile
specifice executate în zonele rurale
a. Metoda conven ţ ional ional ă
sta ţ ia ia total ă, se vor forma Pentru a avea control asupra măsur ătorilor efectuate cu sta ţ drumuiri de-a lungul celor două puncte de control. Datorită erorilor, care pot apărea, în cazul drumuirilor nesprijinite (deschise), acestea nu pot fi incluse în categoria măsur ătorilor de calitate, pe când o drumuire în circuit închis, va fi de două ori mai lungă. În concluzie, necesită mult timp şi se pot realiza cu o echip ă formată din minimum 3 operatori. 21
b. Metoda SmartStation
Se va împânzi zona ce urmeaz ă a fi măsurată, atât cu puncte de control, cât şi cu puncte de drumuire, alese astfel încât, să existe între ambele categorii de puncte vizibilitate reciprocă. Toate datele obţinute, în urma staţionării în fiecare punct de control, vor fi înregistrate şi prelucrate automat de către SmartStation. Metoda este eficientă dacă punctele de detaliu, se vor ridica din punctele de drumuire, prin staţionarea cu staţia totală. Avantajele: Avantajele: nu mai este necesar să se execute drumuiri lungi; necesită mai puţine staţionări deasupra punctului de staţie; o echipa poate fi formată numai din doi operatori; timpul de execuţie al lucr ărilor este mult mai mic; ofer ă o precizie ridicată în orice condiţii. M ăsur ătorile
specifice executate în mediu urban
Aflarea poziţiilor corespunzătoare tuturor gurilor de canal, aerisirilor, hidranţilor, camerelor de distribuţie pentru apă, gaz şi curent, nu pot fi aflate datorită obstrucţionării acestora de către clădirile înalte şi a copacilor de lângă drumuri, care fac foarte dificilă folosirea RTK-urilor mobile. Cum multe obiecte sunt apropiate de clădiri sau sub copaci, ele pot fi măsurate cu mai multă uşurinţă prin staţionarea cu staţia totală a punctelor de control, ce pot fi materializate atât pe cl ădiri, cât şi pe sol. Pentru ca acest principiu de măsurare să devină mai eficient, reţeaua de puncte de control ar trebui legată de una sau mai multe sta ţii GPS de referinţă, amplasate pe culmile sau clădirile dominante din zonă. a. Metoda convenţ ional ional ă
Desf ăş ăşurarea procesului de măsurare cu staţia totală poate fi obstrucţionată, mai ales atunci când se staţionează punctele de control materializate la nivelul solului, datorită traficului, maşinilor parcate şi alte elemente. De aceea, în multe situa ţii, pentru a se putea reuşi ridicarea tuturor detaliilor din zona de lucru, cu ajutorul staţiei totale, este nevoie de o planificare atentă şi de multe improvizaţii în timpul măsur ătorilor, ceea ce face ca aceast ă metodă să fie greoaie şi înceată. b. Metoda SmartStation
În zonele urbane, aşezarea unui SmartStation se va face la intersecţiile str ăzilor, în spaţiile deschise ori acoperişul clădirilor. Mergându-se pe principiul metodei SmartStation, aplicată în cazul măsur ătorilor executate în zona rurală, se vor măsura unghiurile şi distanţele către punctele care urmează să fie vizate, iar dacă pentru măsur ătorile efectuate se obţine un ciclu de orientare corect, SmartStation-ul va prelucra şi memora automat toate coordonate punctelor. Avantajele: Avantajele: în cazul aplicării acestei metode: nu este nevoie de puncte de control; nu sunt necesare executarea drumuirilor greoaie; determinarea poziţiilor punctelor se face de către RTK; datele obţinute sunt de o precizie ridicată; este o metodă rapidă, flexibilă şi comodă în executare; se poate realiza mult mai u şor şi mai repede ca timp. Aplicarea metodei SmartStation, ca soluţie de rezolvare a lucr ărilor inginereşti, va aduce beneficii atât prin timpul de execuţie, cât şi prin precizia de ridicare, indiferent de locaţie.
22
Capitolul 4 CADASTRUL GENERAL ŞI SISTEME INFORMAŢIONALE PE DOMENII DE ACTIVITATE 4.1 Consideraţii generale Cadastrul general este un sistem unitar şi şi obligatoriu de eviden ţă tehnică tehnică , economică economică şi şi juridică juridică prin care se realizează realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hă hăr ţ i şi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum ş precum şii a celorlalte bunuri imobile (corpuri de proprietate) de pe întregul teritoriu al ţării, ţării, indiferent de destina ţ ia ia lor ş lor şii de proprietar. sunt parcela, construc ţ ia Entit ăţ ile de baz ă ale sistemului general sunt parcela, ia şi proprietarul . În final, ăţ ile se doreşte, înscrierea tuturor imobilelor în registrul de publicitate imobiliar ă, numit Carte Funciar ă. Kaufmann Steudler a prezentat în 1998, la Congresul Federaţiei Internaţionale a Geodezilor (FIG) de la Brighton „Cadastrul 2014 – o viziune pentru un sistem cadastral al viitorului”. Se doreşte înlocuirea cadastrului tradiţional prin cadastrul modern, pentru că acesta conţine înregistr ările oficiale ale drepturilor privind obiectul legal teritorial. Este vital, în contextul integr ării României în Uniunea Europeană, să fie conceput figura unui sistem cadastral funcţional (modern), în corelare cu cel la nivel interna ţional ( figura 4.1), deoarece este de preferat s ă se ia în calcul multitudinea factorilor existenţi şi experienţa acumulată de alte ţări, decât să se facă rectificări ulterioare.
Figura 4.1 – Conceptul de sistem cadastral la nivel interna ţ ional ional ( Badea Gh., 2004 )
Deşi s-au f ăcut unele progrese meritorii, ritmul de implementare a prevederilor legale este în continuare lent, iar unele acţiuni importante au fost abandonate pe parcurs. 23
4.2 Sisteme cadastrale de referin ţă în Uniunea European ă Din punctul de vedere al integr ării datelor primare ale cadastrului general, cu cele din cartea funciar ă şi, respectiv, a gradului de interoperabilitate a operaţiunilor cadastrale, se disting următoarele sisteme reprezentative: Sistemul cadastral francez Sistemul cadastral german Sistemul cadastral austriac
4.3 Sistemul Informa ţional al cadastrului în România În prezent, prin Legea nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, s-a definit legătura organică dintre cadastru şi publicitatea imobiliar ă, care constă din următoarele: - Cadastru general furnizează baza primar ă de date tehnice; - Publicitatea imobiliar ă transmite cadastrului toate schimbările intervenite în raporturile juridice ale proprietăţii, pentru a fi operate pe planuri şi hăr ţi. Obiectul cadastrului general constă în obţinerea datelor pentru toate unităţile administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii), aflate în limitele teritoriului de stat, indiferent de categoria de folosinţă, de destinaţia economică sau de domeniul public sau privat, din care fac parte şi de proprietarii acestora. Pe baza datelor primare ale cadastrului general, se pot realiza sisteme informaţionale geografice specifice domeniilor de activitate. Scopul cadastrului general este de a oferi informaţii actualizate în timp real, utile pentru: - instituţiile juridice, fiscale şi administrative; - organele de statistică şi de conducere a statului; - elaborarea studiilor de sistematizare teritorială, de stabilire a resurselor funciare, de protecţie a mediului etc.; - protejarea domeniului public şi privat al statului; - garantarea dreptului de proprietate; - rezolvarea conflictelor litigioase şi reducerea lor; - aducerea la zi a h ăr ţilor şi planurilor cadastrale. Numai prin evidenţe clare şi actualizate la zi se poate r ăspunde la întrebările generate laturi (tehnic, economic şi juridic) juridic) ale cadastrului general . de cele trei laturi ( Modernizarea şi informatizarea activităţii de Carte Funciar ă, în cadrul OCPI-urilor din teritoriu, de către ANCPI, se face în dorinţa obţinerii serviciilor sistemului informaţional modern, prin creşterea randamentului în introducerea, modificarea şi stocarea informaţiilor, inclusiv vizualizarea şi listarea lor, pentru a reduce timpul de aşteptare a r ăspunsului, dar şi eliminarea eventualelor greşeli. Spre deosebire de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, România nu dispune încă de un cadastru general al fondului funciar con ţinând date esenţiale complete pentru întregul teritoriu al ţării, privind delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale, a proprietăţilor, a domeniului privat şi a domeniului public.
4.4 Latura cadastrului tehnic Pentru obţinerea datelor de bază ale Sistemului Informaţional cadastral la nivelul unui teritoriu administrativ, trebuie să se execute o serie de lucr ări de teren, de birou şi de redactare a documentelor finale, prin parcurgerea etapelor şi operaţiilor tehnice de introducere a Cadastrului tehnic general . 24
Ţinerea la zi a modific ărilor provenite din aprobările de schimbare a categoriilor de folosinţă sau actele juridice privind schimburile, dezmembr ămintele, partajările etc., de terenuri şi imobile, se fac în câte un registru, pentru fiecare intravilan şi extravilan, pentru ca ulterior, acestea să fie operate în registrele şi planurile cadastrale. Se recomandă, ca modificările să se facă numai în registrele de aducere la zi, pentru ca dup ă 3 – 4 ani acestea să fie trecute în ediţiile registrelor cadastrale noi. Aceste intervale de operare, se recomand ă şi în cazul planurilor cadastrale, pentru a se evita deteriorarea lor prin manipularea şi Mihăil ă , 1995). 1995). corectarea zilnică ( Mih Trăsăturile de bază ale cadastrului tehnic , se stabilesc în funcţie de lucr ările care se execută, întrucât această parte: corespunde funcţiei tehnice şi care îşi propune practic, să stabilească pe bază de măsur ători poziţia, configuraţia şi suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţe şi de proprietari, precum şi ale construcţiilor existente de pe acesta; ocupă ponderea cea mai mare din volumul imens al lucr ărilor de introducere şi întreţinere a cadastrului, în raport cu partea economică şi juridică; apelează la tehnologiile moderne, bazate pe metode matematice, şi care prin programele (soft-urile) ce le deţin, asigur ă lucr ărilor rigoare şi precizie ridicată, prin măsur ătorile şi posibilităţile de prelucrare a datelor culese din teren.
4.5 Latura cadastrului economic – calitativ Prin introducerea lucr ărilor de cadastru general, se asigur ă mai întâi, cunoaşterea datelor cu privire la partea cantitativă sau tehnică iar, în continuare, este necesar să se obţină datele cu privire la partea calitativ ă sau economic ă a imobilelor, în vederea evaluării economice şi stabilirii obligaţiilor fiscale. Obiectivul principal al cadastrului general, este realizarea unei evidenţe clare şi la zi a terenurilor şi construcţiilor, pentru a putea furniza informaţii complete, sigure şi în timp cât mai scurt, asupra acestora. De aceea, datele cadastrului trebuie s ă cuprindă aspectele cantitative, calitative şi juridice privitoare la imobile, pentru ca informaţiile să poată servi: organelor juridice şi proprietarilor, la înscrierea în registrele funciare, a drepturilor reale imobiliare; organelor fiscale, în vederea stabilirii impozitelor şi taxelor; organelor centrale şi locale de statistică şi sinteză, institutelor de cercetare etc. Prin partea economică a cadastrului general, se stabileşte valoarea economică a terenurilor şi construcţiilor, iar cunoaşterea ei este pe deplin justificată, deoarece: datele cadastrului stau la baza unor impozite şi taxe reale, echitabile, ce sunt percepute percepute de organele fiscale, de instan instanţele judecătoreşti, de către birourile notariale şi altele; informaţiile furnizate de cadastrul tehnic (de exemplu: suprafaţa, categoria de folosinţă etc.), sunt insuficiente pentru calculul corect al acestor obligaţii; aprecierea calitativă a imobilelor, din punct de vedere economic, completează în mod benefic aceste informaţii. Pentru a se putea stabili valoarea economic ă a terenurilor şi construcţiilor, trebuie: bonitarea cadastrală, respectiv culegerea unor informaţii suplimentare calitative ale imobilelor şi exprimarea lor cantitativă printr-un punctaj, ce conduce la o notă de bonitare; estimaţiile cadastrale pentru terenurile agricole şi forestiere, ce urmăresc clasificarea lor după capacitatea de producţie şi venitul net; evaluarea terenurilor şi a construcţiilor, pentru a deduce valoarea lor economică.
25
iilor cadastrale”, cadastrale”, rezultă din faptul, că acestea permit „estima ţ iilor Rolul evaluărilor sau a „estima să se stabilească: expresia bănească a terenurilor şi construcţiilor, necesar ă la întocmirea unor acte, convenţii şi tranzacţii; venitul net sau beneficiul, ca diferenţă între cheltuielile de realizare a producţiei agricole sau forestiere şi valoarea nou creată a produselor; baza cea mai sigur ă pentru repartizarea impozitelor, a calculării despăgubirilor în cazul unor exproprieri, comasări etc.; măsurile economico-financiare, respectiv intervenţiile statului privind impozitele progresive, creditele agricole, lucr ările de îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică, etc.
4.5.1 Bonitarea cadastral ă a terenurilor agricole În principiu, bonitarea cadastrală este o metodologie complexă de apreciere calitativă a terenurilor şi a construcţiilor din punct de vedere economic, devenind astfel, o etapă de bază a estimaţiilor cadastrale, respectiv a evaluării imobilelor, deoarece stabileşte: – capacitatea de producţie a terenurilor agricole, exprimată prin notele de bonitare acordate după criterii obiective; – valoarea producţiei şi venitul net cadastral, elemente deduse la rândul lor, pe baze ştiinţifice şi pe perioade mari de timp. Deoarece capacitatea de producţie a terenurilor este determinată atât de factorii naturali, cât şi de cei antropici, bonitarea terenurilor agricole trebuie să reflecte condiţiile naturale, respectiv influenţa lucr ărilor de îmbunătăţiri funciare şi a tehnologiilor specifice de ameliorare, care se evidenţiază prin potenţarea notelor de bonitare. Nota de bonitare, în cazul terenurilor pentru condiţiile naturale, se stabileşte pentru condi ţ iile iile de sol , climă, relief , hidrografie şi hidrologice, hidrologice, drumuri şi distan ţ a de la locul de producţie şi până la piaţa sau depozitul cel mai apropiat. Nota medie de bonitare a parcelei se calculează pe baza notelor de bonitare acordate subparcelelor, ca medie aritmetică simplă, în cazul subparcelelor cu suprafeţe egale sau ca medie aritmetică ponderată, în cazul celor a căror suprafeţe nu sunt egale. În final, notele medii de bonitare obţinute se înscriu în formulare de lucru şi în registrele cadastrale , la rubrici special rezervate, pentru fiecare parcelă sau corp de proprietate, căruia i s-a atribuit un număr cadastral. Bonitarea terenurilor agricole , se finalizează pe baza întocmirii documentaţiei specifice acestor lucr ări, care v-a cuprinde următoarele documente scrise şi desenate: – tabele cu notele de bonitare pe teritorii ecologice omogene, pe proprietarii de teren şi pe parcele cadastrale; – tabelul centralizator, ce conţine mărimea suprafeţei şi notele de bonitare pe categorii de folosinţă ale terenului şi pe proprietari; – tabelele cu producţiile realizate în ultimii 5 ani; – fişele cu descrierea profilelor de sol analizate şi cu datele analitice; – harta solurilor şi a terenurilor agricole, cu amplasarea profilelor de sol analizate; – harta cadastrală cu delimitarea lucr ărilor hidroameliorative existente; – planul – planul cadastral de bază al teritoriului administrativ. De menţionat că, se vor folosi, în mod obligatoriu, studiile de cartare pedologică la executarea lucr ărilor de bonitare cadastrală a terenurilor agricole. 26
4.5.2 Clasele de calitate ale terenurilor agricole dup ă gradul de fertilitate Prin operaţiile de bonitare cadastrală, se stabileşte capacitatea de producţie a terenurilor, care se va exprima printr-o notă de bonitare, prin aplicarea anumitor corecţii, funcţie de condiţiile naturale. În baza acestor note medii de bonitare, terenurile agricole au fost clasificate în cinci clase de fertilitate (tabelul 4.5). NOTELE DE BONITARE A CLASELOR DE CALITATE ALE Boş , 2003) TERENURILOR AGRICOLE ( Bo Tabelul nr. 4.5 Clasa de calitate (de fertilitate) I II III IV V
Note de bonitare 81 – 100 61 – 80 41 – 60 21 – 40 1 – 20
Caracteristici foarte bună bună mijlocie slabă foarte slabă
4.5.3 Înregistrarea clasei de pretabilitate a solului şi a clasei de favorabilitate favorabilitate a folosinţelor agricole Pe baza studiilor pedologice de specialitate, se realizează încadrarea categoriilor de pretabilitate: folosinţă a terenurilor agricole, în următoarele şase clase de pretabilitate: Clasa 1: terenuri f ăr ă limitări sau restricţii; Clasa 2: terenuri cu limitări sau restricţii slabe; Clasa 3: terenuri cu limitări sau restricţii moderate; Clasa 4: terenuri cu limitări sau restricţii severe; Clasa 5: terenuri terenuri cu limit limitări sau restricţii foarte severe, corectate prin lucr ări ameliorative; Clasa 6: terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe, care nu pot fi modificate. Observa ţ Observa ţ ie ie: Clasa de pretabilitate se înregistrează la categoria de folosinţă, la care parcela cadastrală a fost identificată, la data efectuării măsur ătorilor topo-cadastrale. Pe baza studiilor de bonitare cadastrală a terenurilor agricole, se înregistrează în documentele cadastrale şi cele cinci clase de favorabilitate sau de calitate: calitate: Clasa I: 81 – 100 puncte; Clasa II: 61 – 80 puncte; Clasa III: III: 41 – 60 puncte; Clasa IV: 21 – 40 puncte; Clasa V: 0 – 20 puncte. În funcţie de clasa de pretabilitate şi cea de favorabilitate, ce a fost înregistrată la data efectuării măsur ătorilor topo-cadastrale, în registrul cadastral al parcelelor, se realizează evaluarea calitativ ă a terenurilor agricole.
4.5.4 Evidenţa tehnică şi economică a parcelei cadastrale În urma introducerii lucr ărilor de cadastru general şi al sistemelor informaţionale pe domenii de activitate pe teritoriile administrative, se obţine baza de date cadastrale la nivelul fiecărei parcele, care cuprinde: date tehnice de baz ă ale parcelei cadastrale şi date tehnice de specialitate ale parcelei cadastrale. cadastrale. 27
4.5.5 Recepţia, administrarea şi întreţinerea lucrărilor de cadastru economic Recepţia, administrarea şi întreţinerea lucr ărilor de cadastru general şi al sistemelor informaţionale pe domenii de activitate, se efectuează de către Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă (OCPI), având datoria de stocare a datelor tehnice şi de specialitate ale fiecărei parcele, din cadrul teritoriilor administrative.
4.5.6 Evaluarea terenurilor şi a construcţiilor Evaluarea terenurilor agricole în România Noţiunea de venit net în agricultur ă, este utilizată la stabilirea eficienţei economice şi a profitului realizat pe baza producţiei. Produc ţ ia ia anual ă a venitului net cadastral (VN ), ), stabilită pentru unitatea de suprafaţă a unui teren, în hectare, rezult ă ca diferenţă dintre valoarea producţiei globale agricole (VPG) şi valoarea totală a cheltuielilor de producţie (VCP ): ): VN = VPG – VCP . Venitul pentru un punct mediu (VN C C ), se defineşte ca notă medie de bonitare şi rezultă în urma împăr ţirii valorii producţiei globale realizate pe o anumită suprafaţă (VPGC ), NP C la numărul total de puncte ( NP C) al corpului de proprietate: VN C C = VPGC / NP C C. Pentru calculul venitului net cadastral al unei anumite categorii de folosin ţă (VNf ), corespunzător pentru un punct mediu, se aplică o relaţie similar ă celei de la calculul venitului pentru un punct mediu: VN f = VPG f / NP f . Se va stabili venitul net cadastral mediu la un hectar , atât pentru întregul corp de proprietate, ca produs dintre venitul pentru un punct mediu (VN C C) şi numărul de puncte aferente unui hectar, cât şi pentru o parcelă de o anumită categorie de folosinţă, ca produs dintre venitul pe un punct al acestuia şi numărul de puncte aferent acelei categorii de folosin folosi nţă.
Evaluarea terenurilor pentru construc ţ ii ii Valoarea unitar ă a terenului ( terenului (V t t) se calculează pe baza relaţiei: V t t = V b (1 + N), unde: V b = 495 lei/m2 – valoarea de bază minimă rezultată din preţul de 5 lei/m2 şi perioada de concesionare de 99 ani; (1 + N ) – coeficientul de corecţie, în care N este suma notelor acordate diferitelor terenuri, sumă ce nu depăşeşte valoarea 9. Potrivit Monitorului Oficial nr. 54/1992, valoarea totală a imobilului (V T T) se stabileşte în funcţie de suprafaţa terenului (S ) şi valoarea unitar ă (V u): V T T = S · V u . Actualizarea acestei urilor de consum” publicaţi în „ Buletinul statistic de valori, se face apelând la „ Indicii pre ţ urilor pre ţ pre ţ uri uri” ale Comisiei Naţionale pentru Statistică, ce apare lunar.
Evaluarea construc ţ iilor iilor Stabilirea valorii construcţiilor, şi cu precădere a celor de locuit, se face pe baza unor acte normative, cum ar fi: – Decretul – Decretul de Stat nr. 93/1977, privind vânzarea locuinţelor din fondul locativ de stat; – Legea – Legea nr. 61/1990, privind vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului; – Legea – Legea nr. 85/1992, privind vânzarea de locuinţe şi alte spaţii, construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat. Pentru o evaluare cât mai concretă şi mai completă, trebuie să se ţină cont de: structura de rezistenţă, materialele folosite, finisarea, starea tehnică, tipul de încălzire, dotări, gradul de uzur ă şi alte corecţii.
28
4.6 Latura cadastrului juridic Definirea laturii juridice a cadastrului , se poate face pe baza lucr ărilor complexe executate în scopul identificării bunurilor imobile şi a proprietarilor, pentru a se putea realiza publicitatea imobiliar ă a acestora, prin înscrierea lor în documentele cadastrului general şi în cartea funciar ă. Potrivit Legii nr. 7/1996, bunul imobil este definit ca fiind parcela de teren precis p recis delimitat d elimitată, cu sau f ăr ă construcţii, care are un singur proprietar sau mai mulţi proprietari, în indiviziune sau în devălmăşie. Conform Codului Civil , proprietatea este definită, ca fiind, dreptul pe care-l are o persoană de a dispune un bun, în exclusivitate sau în indiviziune, în limitele stabilite de lege. Dreptul de proprietate este cel mai complet drept real existent asupra unui bun, pentru ia. că confer ă cele mai întinse prerogative, şi anume: posesia, anume: posesia, folosin ţ a şi dispozi ţ ia. 1998) sunt: Principalele criterii de clasificare a dreptului de proprietate ( Popia, ( Popia, 1998) A. După formă sau regim juridic: juridic: proprietatea publică şi proprietatea privat ă. B. După calitatea proprietarului : dreptul de proprietate apar ţ inând inând persoanelor fizice şi dreptul de proprietate apar ţ inând inând persoanelor juridice. juridice. C. După numărul titularilor dreptului de proprietate: proprietate: exclusivă, respectiv comună pe cote păr ţ i sau i sau în indiviziune, indiviziune, şi în devălmăşie. ie.
4.6.1 Raporturile juridice Prin raport juridic, juridic, se înţelege orice raport social între persoane fizice sau juridice, reglementat şi apărat de norme juridice. inutul raportului juridic, se înţelege totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care Prin con ţ inutul raportului revin persoanelor între care există acest raport. Cum obiectul cadastrului îl constituie bunurile imobile (terenuri şi construcţii), rezultă că latura juridică a cadastrului se refer ă numai la raporturile juridice care privesc aceste bunuri imobile. Ele se regăsesc în modul de administrare a bunurilor imobile. Având în vedere formele de proprietate din ţara noastr ă, există următoarele moduri de administrare (cu codurile corespunzătoare): de stat (A); provizorie (F); particular ă (P); mixtă (M); str ăină (S); în asociaţie (C); cult religios (R); concesionare (T); cooperaţie (L).
4.6.2 Publicitatea imobiliar ă Publicitatea imobiliar ă, se defineşte ca un sistem de înregistrare într-un document public (Cartea funciar ă), a drepturilor pe care le au proprietarii şi posesorii asupra unor bunuri imobiliare, imobiliare, în vederea realiz realizării opozabilităţii faţă de ter ţi. Acest sistem de evidenţă a bunurilor imobile cuprinde un ansamblu de tehnici juridice, j uridice, menite de a da siguranţă actelor juridice, prin care s-au constituit, transmis, modificat sau stins drepturile reale imobiliare. Obiectivele importante ale publicităţii imobiliare sunt: – asigurarea unei securităţi statice, prin apărarea drepturilor imobiliare ale proprietarilor şi posesorilor înscrişi în registrele publice; – asigurarea unei securităţi dinamice, prin tranzacţii imobiliare bazate pe o situaţie juridică a bunurilor imobile aflate în circuitul civil reală şi sigur ă; – garantarea înscrierii ipotecii în registrele publice, pentru siguranţa creditului; – permiterea – permiterea instituţiilor abilitate de a avea control asupra schimbărilor materiale şi/sau a situaţiei juridice a bunurilor imobile, datorită aplicării, în interesul întregii societăţi, a unor norme de sistematizare. 29
Institu ţ ia ia tehnică tehnică a cadastrului, care să Totodată, prin Legea nr. 7/1996, se înfiinţează Institu ţ realizeze cadastrul general al ţării, şi Institu ţ Institu ţ ia ia juridică juridică a noilor că căr ţ i funciare, care urmăreşte crearea unui sistem real, unic şi unitar de evidenţă juridică, la nivelul întregii ţări, Adam I., 2000). 2000). cu drepturile reale imobiliare şi modificările lor ( Adam
4.6.3 Cartea funciară şi organizarea ei Cartea funciară este un document public, ce se întocmeşte, pentru fiecare bunului imobil, pe mai multe pagini, în funcţie de volumul de date tehnice, economice şi juridice. Situaţia juridică a fiecărui bun imobil, este redată prin înscrierea atât a drepturilor reale ale proprietarilor şi posesorilor asupra acestui bun imobil, cât şi a sarcinilor ce îl greveaz ă, realizând astfel publicitatea imobiliar ă. Din punct de vedere al organizării, titlu căr ţii funciare este format din numărul căr ţii funciare şi numele localităţii pe teritoriul căreia este situat bunul imobil. Cartea funciar ă I-a, denumită şi Foaia de avere sau Foaia imobilului ; Partea este constituită din Partea din Partea I-a, II-a, II-a, denumită şi Foaia propriet ăţ ii , şi Partea a III-a, III-a, numită şi Foaia de sarcini . ăţ ii Toate căr ţile funciare întocmite pentru fiecare bun imobil de pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi vor fi înregistrate în Registrul în Registrul cadastral de publicitate imobiliar ă de către biroul de carte funciar ă, în a c ărei rază de activitate sunt situate imobilele înscrise. Până la finalizarea introducerii cadastrului pentru toate teritoriile administrative nu se poate face trecerea de la căr ţile funciare, în care se fac înscrieri cu caracter nedefinitiv (provizoriu ), la căr ţile funciare, în care se fac înscrieri cu caracter definitiv , iar acestea vor exista, în continuare, împreună cu vechile sisteme de publicitate Avantajele publicităţii reale, bazată pe cartea funciară, sunt: – ţinerea evidenţei pe bunuri imobile, considerate ca elemente fixe şi durabile în timp, şi cu prezentarea istoricului lor; – să aibă la bază documentele cadastrale la localizarea amplasamentul, respectiv măsur ătorile topografice pentru date tehnice ale terenurilor şi imobilelor; – asigur ă, întotdeauna, o siguranţă maximă situaţiei juridice a bunului imobil înscris în cartea funciar ă; – procedura – procedura de consultare este simplă, pentru orice persoană care face dovada interesului pentru bunul imobil înscris; – înscrierile în cartea funciar ă au caracter probator şi constitutiv de drept. 4.6.4 Înscrierile în Cartea funciar ă A. Intabularea sau înscrierea în Cartea funciar ă şi a Potrivit Codului civil „ Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv ş exclusiv şii absolut, însă însă în limitele determinate de lege”. Numai în baza unor acte recunoscute de lege o persoan ă poate avea drepturi asupra unor bunuri. Mihăil ă , 1995), 1995), există: Din punct de vedere al drepturilor civile ale persoanelor ( Mih - drepturile absolute, se refer ă la obligaţia tuturor persoanelor de a nu încălca legea. Din această categorie fac parte: drepturile personale nepatrimoniale nepatrimoniale (dreptul la nume, la integritatea personală, la onoare etc.), drepturile ce derivă din raporturile de familie , drepturile de autor şi inventator, dreptul de proprietate, respectiv celelalte drepturi reale; - drepturile relative, se refer ă la obligaţia unor persoane de a da, de a săvâr şi sau de a se abţine de al anumite acte sau fapte juridice. 30
Mihăil ă , 1995), 1995), avem: După După con ţ inutul inutul economic al drepturilor ( Mih - drepturile patrimoniale , le ofer ă dreptul unor persoane de a face evaluarea bunurilor; - drepturile nepatrimoniale, se refer ă la persoană, şi se împart în drepturi reale, prin care titularii lor le exercită direct asupra bunurilor, f ăr ă concursul altor persoane, şi drepturile reale imobiliare , care au caracter de titlu definitiv asupra bunului imobil, începând de la data înscrierii cererii, şi după caz pot fi modificate sau anulate de către titular. La rândul lor, drepturile reale imobiliare se împart în: principiale în: principiale (de sine stătătoare), şi accesorii , care au rolul de garan ţie reală asupra drepturilor imobiliare principale. Drepturile reale imobiliare principale principal e, denumite şi drepturi tabulare (T ămâioag ă , 2005,, Novac, 2006 ), 2005 proprietate, de superficie, superficie, de uzufruct , de uz şi ), sunt dreptul de proprietate, abita ţ ie, ie, de servitute, servitute, de administrare, administrare, de concesiune şi de folosin ţă. Drepturile reale imobiliare accesorii ( Novac, Novac, 2006 ), ipoteca, privilegiul ), sunt: ipoteca, imobiliar general şi în unele situaţii privilegii speciale. ii privilegii imobiliare speciale. Înscrierea acestor drepturi reale imobiliare principale şi accesorii în Cartea funciar ă se va face, f ăr ă o justificare ulterioar ă, de către juriştii de la birourile de Carte funciar ă, prin înscrierea. verificarea actului juridic în temeiul căruia se cere înscrierea.
B. Înscrierea provizorie sau intabularea condi ţ ionat ionat ă În această categorie intr ă şi înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciar ă, care se practică astăzi, până la realizarea cadastrului general pentru întreg teritoriu administrativ. 2005): înscriere; planul de încadrare în Documentaţia cuprinde (T (T ămâioag ă , 2005 ): cererea de înscriere; zonă; planul de amplasament şi delimitare; delimitare; inventar cu coordonatele punctelor de sprijin; sprijin; inventar cu coordonatele punctelor de pe limitele bunului imobil ; descrierile topografice ale punctelor de sprijin; sprijin; fi şa bunului imobil şi memoriul tehnic justificativ. justificativ. C. Notarea Este înscrierea în Cartea funciar ă a drepturilor personale, faptelor sau raporturilor juridice a unor persoane în legătur ă cu bunurile imobile, pentru informarea sau asigurarea opozabilităţii faţă de ter ţi. Notarea este permisă doar în cazurile prevăzute de lege.
4.6.5 Principiile dup ă care se conduc cărţile funciare integrale, Înscrisurile din Căr ţile funciare pot fi conduse după principiul publicit ăţ ăţ iiii integrale, materiale sau formale formale; legalit ăţ ii , oficialit ăţ ii , specialit ăţ ii , efectului constitutiv de drept , ăţ ii ăţ ii ăţ ii relativit ăţ ii , priorit ăţ ii , neutralit ăţ ii . ăţ ii ăţ ii ăţ ii
4.7 Sisteme Informaţionale Cadastrale pe domenii de activitate Obiectivul Cadastrului general, constă în gestionarea fondului funciar al României, obţinut din datele tehnice reale şi corecte de la nivelul fiecărui teritoriu administrativ al judeţului. Din păcate, spre deosebire de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, România nu dispune încă de un cadastru general al fondului funciar, care să conţină date esenţiale privind situaţia tehnică, economică şi juridică a proprietăţilor din domeniul public şi privat, la nivel de teritoriu administrativ. Pe baza datelor primare a Cadastrului general, se pot realiza Sisteme Informaţionale Cadastrale pe domenii de activitate , cum ar fi: Sistemului Informa ţional Agricol , compus din cinci subsisteme (Sistemul Informa ţ ional ional agricol, Sistemul Informa ţ ional ional al ional viticol şi păş păşunilor, unilor, Sistemul Informa ţ ional ional al fâne ţ elor, elor, Sistemul Informa ţ ional şi Sistemul 31
Informa ţ Informa ţ ional ional al livezilor ); ); Sistemul Informaţional Forestier; Sistemul Informaţional al apelor şi Sistemul Informaţional imobiliar-edilitar (urban). În componenţa Cadastrului general, se găsesc şi Sistemele Informaţionale Cadastrale a ional activitate: Sistemul Informa ţ ional terenurilor cu destinaţie specială, grupate pe domenii de activitate: Sistemul al transporturilor ( transporturilor (căile ferate, drumurilor, re ţ re ţ elei elei de metrou, aeroporturile şi porturile), Sistemul Informa ţ ional ional al monumentelor istorice, Sistemul Informa ţ ional ional industrial minier şi energetic), şi Sistemului Informa ţional al terenurilor (industriilor, petrolier, minier ş destinate apărării.
4.8 Strategiile Strategiile de implementare implementare a cadastrului general pentru teritoriul ţării noastre În vederea realizării unui Cadastru general unitar şi omogen al ţării, ca şi a Sistemelor Informaţionale Geografice pe domenii de activitate, ANCPI, a stabilit următoarele strategii de implementare, până în anul 2030: Declara ţ iei iei Cadastrului din Uniunea Europeană Europeană”, • Aplicarea în România a principiilor “ Declara adoptată la Congresul de Cadastru din anul 2002 (Granada, Spania). • Realizarea reţelei geodezice naţionale spaţiale de clasele A, B şi C, prin determinări GPS, asigurând cel puţin 3 puncte geodezice pe suprafaţa fiecărui teritoriu administrativ, care să servească lucr ărilor de introducere a cadastrului. • Integrarea re ţelei geodezice naţionale GPS de clasa A, în sistemul european de referinţă ETRS '89. • Integrarea re ţelei geodezice de clasa B în Fondul Naţional Geodezic. • Dezvoltarea de către ANCPI a reţelei de staţii permanente GPS, asigurând o densitate medie de 1 staţie / 2 000 km2. • Elaborarea atlasului de semne convenţionale, la nivel european, pentru cartografierea digitală a hăr ţilor şi planurilor topografice şi cadastrale; • Standardizarea informaţiilor cu caracter geospaţial, prin adoptarea sistemelor de referinţă europene şi a parametrilor şi funcţiilor de transformare între aceste sisteme. • Standardizarea înscrierilor în Cartea Funciar ă a bunurilor imobile şi a titlurilor de drept a proprietarilor asupra imobilelor înscrise. • Asigurarea accesului on-line al utilizatorilor la baza de date existente la OCPI-uri. • Realizarea sistemului informatic de transfer a documentelor cadastrale, în format electronic. • Realizarea unui sistem de evaluare a valorii impozabile a imobilelor, în vederea justei impozitări a proprietăţii imobiliare. • Privatizarea completă a lucr ărilor de cadastru, cu excep ţia celor privind obiective care servesc siguranţei naţionale. • Realizarea cadastrului general şi a bazei de date cadastrale reale, inclusiv deschiderea căr ţilor funciare bazate pe datele acestui cadastru. • Cartarea şi bonitarea pedologică a terenuri agricole, pentru o impozitare a proprietăţii cât mai corect ă. • Realizarea sistemului informatic al cadastrului şi publicităţii imobiliare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi asigurarea accesului la acest sistem pentru utilizatorii; • Actualizarea continuă a cadastrului general şi a sistemelor informaţionale geografice specifice domeniilor de activitate, pentru a evita perimarea informaţiilor. Realizarea Sistemului Informaţional al cadastrului şi publicităţii imobiliare, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale judeţelor şi al întregii ţări, va fi însoţită de lucr ări de mentenanţă, întreţinere şi actualizare continuă, pentru evitarea perimării informaţiilor din bazele de date specifice. 32
Capitolul 5 OPERAŢIILE TEHNICE DE REALIZARE A BAZEI DE DATE A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL CADASTRULUI VITICOL 5.1 Dispoziţii generale Sistemul Informaţional viticol, componentă a Sistemului Informaţional agricol, reprezintă sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, prin care se realizează identificarea, înregistrarea, delimitarea şi reprezentarea pe h ăr ţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol naţional şi a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinaţia lor şi de proprietari. Conform Legii viei şi vinului nr. 67/1997, patrimoniul viticol naţional, se grupează teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole.
5.2 Baza cartografică necesară în vederea realizării Sistemului Informa ţional viticol Reprezentarea pe hăr ţi şi planuri cadastrale a limitelor parcelelor şi a celorlalte bunuri imobile aferente sectorului viticol, se va face pe baza hăr ţilor topografice. Hăr ţile topografice s-au realizat pe baza re ţelelor geodezice naţionale spaţiale, clasele A, B şi C, precum şi a reţelelor de îndesire şi de ridicare, D şi E. Sc ările de reprezentare a parcelelor, pe h ăr ţi şi planuri cadastrale, vor fi 1 : 1 000, 1 : 2 000 sau 1 : 5 000, şi se vor alege în funcţie de mărimea medie şi de numărul lor.
5.3 Delimitarea teritorial ă a arealelor viticole Pentru a obţine un Sistem Informaţional viticol viabil, trebuie realizate lucr ări tehnice prin care să se determine exact proprietăţile funciare viticole, în vederea reprezentării pe hăr ţi şi planuri cadastrale a acestora. Proprietatea funciar ă viticolă poate fi compusă din una sau mai multe parcele şi să apar ţină unuia sau mai multor proprietari. Parcela va avea o singur ă categorie de folosinţă. Limite parcelelor trebuie să fie bine definite şi vizibile în teren.
5.4 Identificarea şi înregistrarea categoriei de folosinţă a terenului În categoria de folosinţă "vii", al cărei simbol este V, se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie şi cele pregătite pentru plantare, aflate în arealele viticole. Subcategoriile categoriei de folosinţă "viţă de vie" sunt: – terenurile din arealele viticole, pregătite pentru plantare (Vp); – planta plantaţii de viţă de vie roditoare (Vr); – plantaţii viticole abandonate (Vab) plantaţii de portaltoi, coarde altoi şi butaşi (Vb); – planta – şcoli de viţă de vie (Vs); plantaţii de hamei (Vh). – planta 33
planta ţ iei iei de vi ţă La clasificare subcategoriei " planta ţ ţă de vie roditoare", se va ţine seama de: a. vârsta planta ţ planta ţ iei iei:
– tinere: 1 – 3 ani; – pe rod: 4 – 15 ani; 16 – 25 de ani; peste 25 de ani; planta ţ iei iei: b. starea planta ţ – foarte bun bunăă; – bună bună; – proastă proastă; c. amplasamentul : – terenuri plane, neterasate; – terenuri terasate; – soluri nisipoase; panta terenului d. : – orizontală orizontală şi foarte slab înclinată înclinat ă 0 – 5 %; – slab înclinată înclinată 5,1 – 10 %; – moderat înclinată înclinată 10,1 – 25 %; – puternic înclinată înclinată 25,1 – 50,0 %; – foarte puternic înclinată înclinată peste 50,0 %; vi ţă cultivate: e. natura soiurilor de vi ţă – viţ viţe nobile altoite sau pe r ădăcini proprii; – hibrizi direct producă producători; amenajări de îmbună îmbun ăt ăţ ăţ iri iri funciare: f. amenajă – drenaj; – irigaţ irigaţii: pe brazde; prin aspersiune; prin picurare; – amenajă amenajări antierozionale: benzi înierbate; canale de evacuare; terase.
În patrimoniul viticol naţional sunt incluse pe lângă plantaţiile de viţă de vie pe rod sau abandonate, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile de hamei şi şcolile de viţă de vie, şi terenurile din arealele viticole, pregătite pentru plantare.
5.5 Înregistrarea clasei de de calitate calitate şi a clasei de producţie a terenurilor Înregistrarea claselor de pretabilitate şi de calitate a terenurilor, sunt realizate de Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă, judeţene. Încadrarea în 6 clase de pretabilitate a categoriilor de folosinţă agricolă, se face pe baza studiilor pedologice, iar în 5 clase de favorabilitate (calitate), pe baza punctelor de bonitare a solului. În registrul cadastral al parcelelor, evaluarea calitativ ă şi cantitativă a terenurilor, se face, prin clasa de pretabilitate, notată de la 1 la 6, şi clasa de favorabilitate, notată de la I la V.
5.6 Evidenţa cadastrală a parcelei Datele cadastrale ale parcelei sunt:
DATE DE BAZ Ă: – numele/denumirea şi adresa/sediul de ţ in inătorului parcelei (persoan ă fizică sau
juridică ) şi calitatea sub care o de ţ ine; ine; – denumirea locului pe care se afl ă parcela; – numărul cadastral; – suprafa ţ a în hectare şi metri pătra ţ i; i; calculul suprafe ţ elor elor se face analitic, din coordonatele punctelor de frângere de pe contur. Constrângerea valorilor calculate ale suprafe ţ elor, elor, se face conform Normelor tehnice pentru introducerea Cadastrului general.
34
DATE DE SPECIALITATE: – modul de exploatare a parcelei: ▪ directă;
▪ în arendă; i); – suprafa ţ a parcelei pe soi/soiuri (în hectare şi metri pătra ţ i); – denumirea soiului/soiurilor; ia de produc ţ ie: ie: ▪ de masă; – direc ţ ia ▪ vin: ● pentru consum curent; ● de calitate superioar ă; ● cu denumire de origine; ● distilat; ▪ mixtă; ▪ stafide; ▪ material săditor: ● butaşi portaltoi; ● coarde altoi sau butaşi; ● viţe altoite şi/sau nealtoite; – caracteristici naturale: ▪ clasa de pretabilitate a solului (1– 6); ▪ clasa de favorabilitate (calitate) a solului (I – V); ▪ panta terenului: ● orizontală şi foarte slab înclinată 0 – 5,0 %; ● slab înclinată 5,1 – 10,0 %; ● moderat înclinat ă 10,1 – 25,0 %; ● puternic înclinată 25,1 – 50,0 %; ● foarte puternic înclinat ă peste 50,0 %; ▪ expoziţia terenului: ● umbrită: N şi N – E; ● semiumbrită: E şi N – V ● însorită: S şi S – V; ● semiînsorită: V şi S – E; ▪ altitudine (fa ţă de nivelul mării) în metri; – irigare: tipul, norma de irigare şi de udare; ▪ cultură pură; – tipul de cultur ă: ▪ cultură asociată; – portaltoiul portaltoiul (pentru viile altoite); ▪ tinere: 1 – 3 ani; – vârsta planta ţ iei: iei: ▪ pe rod: ● 4 – 15 ani; ● 16 – 25 de ani; ● peste 25 de ani; – modul modul de conducere a butucilor de vie: ▪ formă joasă – clasică; ▪ formă semiînaltă; ▪ formă înaltă – densitatea de plantare: ▪ distanţa între rânduri; ▪ distanţa între butuci pe rând; ▪ foarte bună; – starea planta planta ţ iei: iei: ▪ bună; ▪ proastă.
5.7 Documentele finale ale Sistemului Informaţional viticol şi recepţia acestuia Conform metodologiei de realizare a cadastrului general şi a sistemului de evidenţă cadastrală tehnică şi juridică, documentele finale ale Sistemului Informaţional viticol sunt: fişa cu datele cadastrale; registrul cadastral al parcelelor; indexul alfabetic şi domiciliul proprietarilor; registrul cadastral al proprietarilor; registrul bunurilor imobile; fişa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţă; planul cadastral. şi ţ inere inere a Sistemului Informa ţ Informa ţ ional ional Potrivit Normelor metodologice de realizare şi viticol , recepţia lucr ărilor se face de comisiile judeţene. Oficializarea încheierii lucr ărilor se face în baza unui proces-verbal de recepţie, întocmit în 3 exemplare. 35
5.8 Administrarea şi întreţinerea lucrărilor Sistemului Informa ţional viticol Actualizarea periodică, a lucr ărilor Sistemului Informaţional viticol, se realizează pentru întreaga suprafaţă o dată la 10 ani şi prin sondaj, o dată la 2 ani, numai pentru suprafeţele viticole cu soiuri de vin. Actualizarea şi stocarea datelor într ă în atribuţiile oficiilor judeţene de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă. 5.9 Dispoziţii de aliniere la cerin ţele Uniunii Europene Conform legislaţiei Uniunii Europene, ţările membre, trebuie să înfiinţeze Registrul plantaţiilor viticole şi carnetul de viticultor şi să perceapă amenzi pentru cei care defrişează, înfiinţează sau extind plantaţii viticole ilegal, sau comercializează produse de vinificaţie îmbuteliate necorespunzător şi f ăr ă autorizaţie. Producătorii agricoli vor trece în registrul plantaţiilor viticole datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă, iar în carnetul de viticultor producţia şi modul de valorificare. La completarea registrului plantaţiilor viticole se va consulta baza de date a Cadastrului funciar general şi planurile cadastrale actualizate. Până în 2013, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi asociaţiile de producători, vor face publice soiurile de viţă de vie admise în cultur ă pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol şi direcţie de producţie.
5.10 Zonarea regiunilor viticole în România În prezent, România deţine 37 de podgorii , împăr ţite în 123 de centre viticole, la care se adaugă 40 de centre viticole independente şi un număr foarte mare de plaiuri, situate în afara podgoriilor. Potrivit particularităţilor privind condiţiile ecologice, soiurile cultivate, tehnologiile aplicate şi calitatea producţiilor obţinute, aceste habitate, dezvoltate pe regiuni vaste, se 1991): I. Podişul Transilvaniei, II. Regiunea împart în 9 regiuni viticole (Oşlobeanu, 1991): viticolă a Dealurilor Moldovei, III şi IV Regiunea viticol ă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei, V. Regiunea viticol ă a Dealurilor Banatului, VI. Regiunea viticol ă a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului, VII. Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei, VIII. Regiunea viticolă a Teraselor Dun ării şi IX. Regiunea viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri favorabile din sudul ţării. 5.11 Încadrarea plantaţiilor viticole Româneşti în zonarea viticolă a Uniunii Europene În conformitate cu reglementările internaţionale şi legislaţia viti-vinicolă din România, vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau par ţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, sau a mustului de struguri. Potrivit reglementărilor Uniunii Europene teritoriile viticole au fost grupate pe zone pe zone viticole, viticole, notate cu A cu A, B, C , funcţie de gradul lor de favorabilitate pentru cultura viţei de vie. Teritoriile viticole, din punct de vedere al caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor, II şi III , iar al evaluării calităţii vinului, privind tăria alcoolică, ce poate au fost notate cu I, II ş Blouin,, 2003 2003). fi pus în vânzare, cu a, b şi c ( Blouin ). Conform reglementărilor Uniunii Europene, plantaţiile viticole din România se figura 5.1). găsesc în trei zone viticole , notate astfel: B, CIa şi CII ( figura 36
Figura 5.1 – Zonele viticole din România, delimitate conform confo rm normelor Cotea, 2006 ) Uniunii Europene ( Cotea,
5.12 Degradarea planta ţiilor viticole În ultimii ani, suprafeţele ocupate de plantaţiile viticole din România se diminuează simţitor, fiind într-un proces continuu de degradare. Acest proces se datorează întreţinerii necorespunzătoare a culturilor viticole deţinute de producători particulari şi de societăţi comerciale, şi a ritmului scăzut de înlocuire a plantaţiilor îmbătrânite cu altele tinere. Dacă în 1990, suprafaţa patrimoniului viticol a României era de circa 235 mii hectare, după 20 ani, s-a redus cu circa 61 mii hectare (26 %). În unele situaţii, defrişarea culturilor viticole, s-a datorat procesului de extindere a zonei construibile a localităţilor, ca efect al aplicării Legii 18/1991. În prezent, reabilitarea şi extinderea patrimoniului viticol se face prin: Acordarea, de către APIA, de bonuri valorice şi de subvenţii, deţinătorilor care au înscris plantaţiile viticole, cultivate pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha, în registrul plantaţiilor viticole. Ajutoarele, privind achiziţionarea de pesticide şi combaterea bolilor şi dăunătorilor, s-au acorda numai soiurilor nobile destinate obţinerii vinurilor cu denumire de origine. După aderarea României la Uniunea Europeană au fost accesate fonduri SAPARD, pentru înfiinţarea, modernizarea şi extinderea plantaţiilor viticole, respectiv, pentru retehnologizarea capacităţii de vinificaţie şi comercializarea produselor viti-vinicole.
37
Producătorii produselor viti-vinicole urmează să beneficieze, prin Fondul European pentru Agricultur ă şi Dezvoltare Rurală, de subvenţii pentru distilarea, stocarea şi valorificarea vinului şi a mustului, şi de finanţări. Potrivit negocierilor cu Uniunea Europeană, producătorii particulari şi societăţile comerciale, care deţin terenuri ocupate cu soiuri hibride (circa 30 mii hectare), au obligaţia, ca până la sfâr şitul anului 2014, să le defrişeze sau să le înlocuiască cu soiuri nobile destinate obţinerii vinurilor cu denumire de origine.
5.13 Reforma sectorului de vinuri Uniunea Europeană, prin politica de reformare, doreşte alinierea statelor membre la un anumit standard, din dorinţa îmbunătăţirii calităţii condiţiilor de trai şi de sănătate Bingert, 2003 2003). ( Bingert, ). Procesul de reformă a Politicii Agricole Comune se refer ă, implicit, şi la sectorul de vinuri. Pentru România, această reformă a vinului este o oportunitate, deoarece prevede sporirea calităţii serviciilor organizaţiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internaţionale şi adaptarea politicii privind etichetarea produselor. Tot prin reforma vinului vor exista şi riscuri pentru producătorii români de vinuri, deoarece începând din 2015, se vor aplica măsuri de interzicere a comercializării mustului destinat sucului din struguri, a distilării şi a stocării sub-produselor din vin. Conform Uniunii Europene, România poate promova pe piaţa europeană soiuri de vin de calitate, precum Cadarca, Bă beasca neagr ă, Busuioaca de Bohotin, Feteasca alb ă, Feteasca neagr ă, Feteasca regală, Frâncuşa, Grasa, T ămâioasa românească etc., provenite din anumite zone viticole. Doar vinurile provenite din soiuri de viţă de vie admise în cultur ă vor beneficia de protecţia IG (indicarea zonei geografice de unde provine denumirea de origine a soiului de viţă de vie). Totodată, se impune crearea şi promovarea vinurilor româneşti, pentru valorificarea potenţialului viticol pe pieţele din Europa, Asia sau Rusia.
38
Capitolul 6 REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CADASTRAL VITICOL DIN ZONA LIMITROFĂ A MUNICIPIULUI IAŞI – STUDIU DE CAZ 6.1 Întocmirea planului cadastral sub form ă digitală şi realizarea bazei de date a cadastrului agricol 6.1.1 Date introductive Conform registrelor cadastrale deţinute de Primăria Municipiului Iaşi, în 1989, şi era de 3679 ha, ca apoi, teritoriul Municipiului suprafaţa intravilanului Municipiului Ia şi figura 6.1): Iaşi să fie modificat, în următoarele etape ( figura - în 2005, suprafaţa totală a Municipiului Ia şi era înscrisă cu 9 366 ha, în urma unor modificări privind limita extravilanului şi a intravilanului; - în 2007, intravilanul Municipiului Ia şi şi s-a extins cu 2382 ha, prin crearea a 18 zone de extindere, notate cu litere de la A la S; - până în 2010, zona construibilă a intravilanului Municipiului Iaşi s-a mărit cu încă 248 ha, prin aprobarea a 37 de planuri urbanistice zonele; i a ajuns la 6309 ha, ha, iar - în 2010, suprafa ţ a intravilanului extins a Municipiului Iaşi a suprafa ţ a extravilanului la 3057 ha 3057 ha,, dispersată în 14 zone. zone.
Figura 6.1 – Harta zonelor intravilanului intravil anului ş şii extravilanului Municipiului Ia şi şi 39
Prin includerea zonelor de extindere şi a PUZ-urilor în intravilanul vechi, gradul de ocupare a ajuns la 67,36 % în 2010, fa ţă de 39,28 % în 1989. În urma realizării delimitării cadastrale, au fost materializate pe teren peste 200 de puncte de d e hotar , notate cu R1, R2 , ..., fiind determinate prin coordonate rectangulare plane Stereografică 1970 şi prin cotele în sistemul de referinţă MAREA NEAGR Ă-1975. Reţeaua geodezică a teritoriului Municipiului Iaşi a fost determinată prin tehnologie GPS şi cuprinde 84 de puncte principale, notate cu I 1, I 2, ..., materializate pe teren şi determinate prin coordonate X, Y, Z . Îndesirea reţelei geodezice cu până la aproximativ 5 000 de puncte, care să asigure densitatea necesar ă pentru executarea măsur ătorilor topo-cadastrale de detaliu, s-a f ăcut prin reţele poligonometrice. Totodată, se are în vedere definitivarea bazei de date tehnice şi de specialitate, la nivel de parcelă. Teritoriul municipiului Iaşi se încadrează în reprezentările cartografice, pe 103 foi de plan, la scara 1 : 2 000 şi pe 347 foi de plan, la scara 1 : 1 000. În prezent, Primăria Municipiul Iaşi, dispune de un plan cadastral digital, obţinut pe baza aerofotografierii efectuate pe 19.05.2006 de o aeronavă dotată cu o camer ă digitală Leica Geosystems. Pentru obţinerea unui ortofotoplan, cu o rezoluţie echivalentă scării 1 : 500, zborul zborul s-a realizat realizat la o înălţime cuprinsă între 1250 şi 1300 m. Pentru ca produsul să asigur ă toate cerinţele grafice privind activitatea de cadastru, ortofotoplanul a trecut prin operaţiile specifice procesului de ortofotorectificare, pentru a se aduce coordonatele plane X, Y în sistemul de proiecţie Stereografic 1970, ţinându-se seama de parametrii de deformare Z ) în Sistem de Referin ţă Marea Neagr ă 1975. specifici zonei, şi coordonatele altimetrice ( Z Planul cadastral digital restituit la scara 1 : 500, în sistemul de proiecţie Stereografic 1970, realizat prin vectorizarea ortofotoplanului, trebuie să conţină toate elementele necesare lucr ărilor cadastrale, şi anume: punctele reţelei geodezice de sprijin şi de ridicare; reţeaua de căi ferate şi de drumuri; reţeaua hidrografică; elemente de identificare unităţilor teritorial-administrative; limitele teritoriilor administrative, a corpurilor de proprietate şi a construcţiilor; categoriile de folosinţă; adresa imobilelor din intravilan etc. Studiul de caz, îl constituie unitatea viticolă SC Vinifruct Copou SA Ia şi, în suprafaţă de 111 ha, situată pe Dealul Patrici, din partea de nord-vest a oraşului Iaşi, între Strada Viticultori, la nord, Staţiunea Didactică Ferma Adamachi Iaşi, la nord-est, vechea zonă construibilă a Iaşului, la est, sud şi sud-vest, comuna Valea Lupului, la sud-vest şi figura 6.2). proprietăţile particulare, la vest şi nord-vest ( figura Unitatea viticolă s-a înfiinţat prin privatizarea IAS-ului Copou, în anul 2004, de către Asociaţia Salariaţilor. În momentul preluării unităţii viticole de către societatea comercială, aceasta mai deţinea doar 18 ha de viţă de vie, deoarece restul de 66 ha au fost retrocedate, în decurs de peste 10 ani, foştilor proprietari, prin reconstituirea dreptului de proprietate pe baza Legii 18/1991. Datorită preluării contractelor de arendă încheiate de IAS Copou Iaşi cu cei 51 de proprietari, pentru o suprafaţă de circa 66 ha, societatea comercială a reuşit să-şi ăşoare activitatea pe fostul amplasament al IAS Copou Iaşi, până în 2008, când această desf ăş zonă a fost inclusă în intravilanul Municipiului Iaşi. Începând din 2008 şi până în prezent, societatea, îşi desf ăş ăşoar ă activitatea doar pe cale 18 ha de vie pe care le deţinea prin cumpărare de către salariaţii ei, deoarece proprietarii terenurilor au reziliat contractele de arend ă. Obiectivele principale pentru această unitate viticolă, constau în realizarea bazei de date a cadastrului agricol prin consultarea documentaţiei de Carte Funciar ă, executată în 2004, şi a documentaţiilor ulterioare de dezmembrare, avizate de OCPI Iaşi, întocmirea planului de d e amplasament şi delimitare cadastrală la scara 1 : 5 000 şi lucr ări de reambulare până în anul 2010, pentru actualizarea situaţiei din punct de vedere cadastral. 40
Figura 6.2 – Schi ţ ţ a vecină vecinăt ăţ ăţ ilor ilor şi şi a limitelor la unitatea viticol ă
Ca documentaţie cartografică, existentă pentru zona de studiu, s-a folosit planul topografic la scara 1 : 10 000, imprimat de c ătre IGFCOT în anul 1989, unde relieful este redat prin curbe de nivel, cu echidistan ţa normală de 2,5 m şi ortofotoplanul , din 2005. 6.1.2 Încadrarea cartografică a unit ăţ ăţ iiii viticole pe trapezele de ridicare în plan Prin suprapunerea caroiajului cartografic al trapezelor de ridicare în plan peste limitele unităţii viticole, s-a obţinut încadrarea după nomenclatura trapezelor (tabelul 6.1). ÎNCADRAREA CARTOGRAFICĂ PE TRAPEZELE DE RIDICARE ÎN PLAN LA SCĂRILE 1 : 10 000; 1 : 5 000; 1 : 2 000 ŞI 1 : 1 000 A UNIT ĂŢII VITICOLE Tabelul 6.1 Denumirea Scara de Nr. Nomenclatura Nomenclatura trapezului unităţii reprezentare trapeze 1 : 10 000 1 L-35-32-A-c-3 (Iaşi) 1 : 5 000 2 L-35-32-A-c-3-II L-35-32-A-c-3-IV L-35-32-A-c-3-II-3 L-35-32-A-c-3-IV-1 1 : 2 000 4 L-35-32-A-c-3-II-4 L-35-32-A-c-3-IV-2 S.C. Vinifruct L-35-32-A-c-3-II-3-a L-35-32-A-c-3-IV-1-a 10 Copou S.A. Iaşi 1 : 1 000 L-35-32-A-c-3-II-3-b L-35-32-A-c-3-II-3-c L-35-32-A-c-3-II-3-d L-35-32-A-c-3-II-4-c
L-35-32-A-c-3-IV-1-b L-35-32-A-c-3-IV-1-d L-35-32-A-c-3-IV-2-a L-35-32-A-c-3-IV-2-c
41
6.1.3 6.1 .3 Calculul, prelucrarea şi verificarea ridicărilor topo-cadastrale necesare întocmirii documenta ţ iei iei de Carte Funciar ă şi a planului de situa ţ ie ie la SC Vinifruct Copou SA Iaşi În scopul obţinerii numărului cadastral provizoriu al corpului de proprietate şi al înscrierii acestuia în Cartea Funciar ă a municipiului Iaşi, cu caracter nedefinitiv, s-a întocmit documentaţia de Carte Funciar ă, pentru unitatea viticolă în anul 2004. Ridicarea topografică a fost efectuată cu ajutorul staţiei totale TC 705, de Leica Geosystems, cu eroarea standard a unei direc ţii de 15cc şi precizia de măsurare a distanţelor anu, 2010 şi 2011). 2011). de 2 mm ± 2ppm ( Hu ( Hu ţ anu, Cimiti rul Evreesc ( Borna Borna Dealul Patrici Patri ci ), Prin staţionarea cu staţia totală pe Borna pe Borna Cimitirul ), s-a verificat poziţia planimetrică, pe baza intersecţiei înapoi ( figura figura 6.4), prin vizarea celor 7 puncte geodezice de ordinul V (notate cu 1000, …, 1006), vizibile din aceast ă bornă de ordinul IV. Datorită dispunerii punctelor geodezice de ordinul V în 3 cadrane, retrointersec ţ retrointersec ţ ia ia, efectuată de programul de prelucrare TopoSys, este semiriguroasă semiriguroasă şi eroarea medie de pozi ţ ţ ionare ionare în plan a bornei este de ± 4,9 cm. În cele ce urmeaz ă, se prezintă în Anexa 1, modul de calcul al coordonatelor punctului redeterminat (2000), ca primă etapă de prelucrare a datelor prin programul propus, şi determinarea noilor puncte 201 şi 225.
Figura 6.4 - Schi ţ ţ a vizelor de redeterminare a punctului geodezic de ordinul IV, Borna Cimitirul Evreesc, prin retrointersec ţ ie ş ie şii determinarea punctelor noi 201 ş 201 şii 225
Executarea măsur ătorilor pentru determinarea punctelor de pe conturul corpului de proprietate şi a detaliilor parcelelor componente, s-a efectuat, prin metoda drumuirii număr total de 22 de sta ţ ii ii, sprijinindu-se sprijinite la ambele capete. Drumuirea cuprinde un numă sprijinindu-se pe o bornă bornă de hotar R 31, notat ă cu 2002, respectiv o bornă bornă GPS din re ţ eaua eaua principal ă a Ia şului şului I 84, notat ă cu 2004, cu posibilitate de vizare către borna de hotar R 30 , notat ă cu 2001, şi către borna GPS I 83 , notat ă cu 2003 ( figura figura 6.5). Din Anexa 3, unde este prezentat modul de calcul şi şi de compensare a drumuirii sprijinit ă pe punctele fixe R 31 şi şi I 84, în func ţ func ţ ie ie de distan ţă, rezultă că drumuirea are lungimea total ă de L = 4031,718 m, eroarea de neînchidere pe direc ţ direc ţ ii ii e β = – 0 g ,06 c85cc, erorile de neînchidere pe axe e x = 0,217 m, e y = 0,164 m şi e z = 0,247 m, erorile medii ale direc ţ iilor iilor cc de 14 ,3, ale distan ţ elor elor reduse la orizont de ± 1,5 cm şi ale diferen ţ elor elor de nivel de ± 1,7 cm. 42
Figura 6.5 – Schi ţ ţ a drumuirii sprijinite pe punctele R 31 ş 31 şii I 84
În final, după etapa de compensare a drumuirii, prin varianta de calcul „ Radiere automat ă”, din cadrul programului de prelucrare, este dat ca exemplu, în Anexa 4, numai calculul coordonatelor rectangulare absolute ale punctelor de drumuire şi ale punctelor de hotar de pe conturul corpului de proprietate. 6.1.4 Întocmirea planului de amplasament şi delimitare cadastral ă pentru unitatea viticol ă 6.1.4.1 Metodele de întocmire a planurilor topo-cadastrale În procesul automatizat de întocmire şi redactare a originalelor de teren, s-au utilizat rezultatele măsur ătorilor efectuate cu staţia totală şi prin folosirea programului AutoCAD programului AutoCAD care realizează reprezentarea planului sub formă digitală, şi apoi, în funcţie de cerinţele utilizatorului, sub formă digitală sau analogică. Pentru reliefului terenului prin metoda System. curbelor de nivel, s-a utilizat programul Surface programul Surface Mapping System. 6.1.4.2 Scopul întocmirii planului de amplasament şi şi delimitare Planurile de amplasament şi delimitare a corpurilor de proprietate, s-au întocmit în vederea realizării următoarelor obiective: Înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea Funciar ă a actelor şi a faptelor juridice privind terenurile şi construcţiile, situate pe o unitate administrativ-teritorială, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general. Soluţionarea contestaţiilor cu privire la corectitudinea şi exactitatea datelor referitoare la un corp de proprietate. Dup ă finalizarea lucr ărilor de introducere a cadastrului general într-o unitate administrativ-teritorială, pentru elaborarea documentaţiilor topo-cadastrale necesare realizării, solicitate de administraţia publică locală, pentru emiterea avizelor, certificatelor şi autorizaţiilor legale, precum şi pentru soluţionarea aspectelor legate de constituire sau reconstituire.
43
6.1.4.3 Raportarea ş Raportarea şii reprezentarea elementelor de con ţ inut inut ale planului de amplasament în sistem automatizat Efectuarea ridicărilor topografice utilizând staţiile totale, dau posibilitatea realizării reprezentărilor grafice a suprafe ţei măsurate, utilizând calculatorul electronic. Planul de situaţie realizat pe ecranul monitorului, se transpune cu ajutorul plotterului pe un suport deformabil. 6.1.4.4 Con ţ Con ţ inutul inutul documenta ţ iei iei tehnice a execut ării planurilor de amplasament
Pe baza măsur ătorilor topografice, realizate în anul 2004, pentru unitatea viticolă SC Vinifruct Copou SA Iaşi, a rezultat planul cadastral de amplasament şi delimitare, în PLAN Ş Ş A 1), şi situaţia cadastrală din tabelul 6.5. sistemul de proiecţie Stereografică 1970 ( PLAN SITUAŢIA CATEGORIILOR DE FOLOSINŢĂ ŞI A PARCELELOR CADASTRALE, CORESPUNZĂTOR ANULUI 2004, PENTRU UNITATEA VITICOLĂ Tabelul 6.5 SC VINIFRUCT COPOU SA IAŞI Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Categoria de folosinţă a terenului Arabil (A) Păşuni (P) Fâneţe (F) Vii nobile (VN) Livezi (L) TOTAL AGRICOL Păduri (PD) Terenuri cu ape (H) Lacuri şi bălţi naturale (HB) Canale (HC) Drumuri de exploatare (DE) Cur ţi şi construcţii (CC) TOTAL NEAGRICOL
Nr. parcele 21 5 7 97 1 131 4
TOTAL GENERAL PE UNITATEA VITICOL Ă
Suprafaţa parcelelor ha % 10,0699 10,28 0,6828 0,70 2,9216 2,98 83,9481 85,67 0,3641 0,37 97,9865 100,00 0,8941 6,84
1 2 126 8 141 272
0,2511 0,0250 9,9766 1,9251 13,0719 111,0584
1,92 0,19 76,32 14,73 100,00 –
Mo ţ oc, oc, 1963), 1963), Unitatea viticolă se încadrează în trei categorii de pantă ale terenului ( Mo şi PLAN Ş Ş A 2 – Cartograma pantelor ). (tabelul 6.7 şi ). DISTRIBUŢIA PARCELELOR PE FOLOSINŢE AGRICOLE ÎN FUNCŢIE DE PANTA MEDIE A PARCELEI, PENTRU UNITATEA VITICOLĂ Tabelul 6.7 SC VINIFRUCT COPOU SA IAŞI Nr. crt.
1 2 3 4 5
Categoria de folosinţă a terenului Arabil (A) Păşuni (P) Fâneţe (F) Vii nobile (VN) Livezi (L) TOTAL
Panta medie a parcelor, în % 0,0 – 5,0 5,1 – 10,0 10,1 – 25,0 Nr. parcele
– 2 – 8 – 10
ha
– 0,06 – 7,29 – 7,35
Nr. parcele
5 1 1 35 – 42
ha
1,03 0,25 0,03 34,15 – 35,46
Nr. parcele
16 2 6 54 1 79
ha
9,04 0,37 2,89 42,51 0,37 55,18
TOTAL FOLOSINŢĂ AGRICOLĂ Nr. parcele
21 5 7 97 1 131
ha
%
10,07 10,28 0,68 0,70 2,92 2,98 83,95 85,67 0,37 0,37 97,99 100,00 44
S-a adoptat, ca măsură antierozională, pentru cele 54 de parcele cultivate cu viţă nobilă, aflată pe teren moderat înclinat, plantarea rândurilor de viţă de vie paralel cu direcţia generală a curbelor de nivel, pentru a aplica lucr ările de întreţinere a plantaţiei pe aceeaşi direcţie. 6.1.5 Utilizarea de către Uniunea Europeană a Sistemului Informa ţ ional ional agricol în sprijinul agricultorilor din România O condiţie esenţială pe care statul român trebuie să o îndeplinească, pentru a putea absorbi fondurile europene, este crearea unui sistem care să asigure administrarea şi controlul riguros al cererilor de plat ă ale fermierilor (IACS), fermierilor (IACS), de către APIA. fizice, APIA, prin IACS, şi-a stabilit propriile zone de control, denumite blocuri fizice, obţinute prin digitizarea ortofotoplanului, pentru a le compara cu suma suprafeţelor parcelelor declarate de fermieri în cererile de plată. Fiecărui bloc fizic i s-a atribuit un cod de căutare, figura 6.7 6.7 şşi 6.8). format din cod SIRUTA al unităţii administrative şi numărul blocului fizic ( figura
Figura 6.7 – Distribu ţ Distribu ţ ia ia blocurilor fizice din zona unit ăţ ăţ ii ii viticole
Figura 6.8 – Datele de bază bază primare ale blocului fizic cu codul 95060-112 45
Această bază de date de la APIA, cu acces pentru utilizatori doar în sistem „on-line” ( APIA APIA - http://lpis.apia.org.ro http://lp is.apia.org.ro), a fost elaborată prin finanţare provenită din Fondul Agricol European de Dezvoltare Rurală (FEADR) şi face parte din strategia de dezvoltare rurală din Na ţ ional ional pentru Dezvoltare Rural ă 2007-2013”. cadrul „ Programul Na ţ 6.1.6 Exploatarea şi între ţ inerea inerea cadastrului viticol al SC Vinifruct Copou SA Ia şi Plantaţiile viticole, ce apar ţineau SC Vinifruct Copou SA Iaşi, au fost înfiinţate, în perioada 1968 1968 - 1977, pe baza unui unui proiect unitar, unitar, pe suprafa suprafaţa unui trup de 111 ha, amplasat figura 6.9). În pe Dealul Patrici, în partea de nord-vest a extravilanului Municipiului Iaşi ( figura principal, principal, această plantaţie, era alcătuită din soiuri de viţă de vie, pentru producerea vinurilor albe, iar în subsidiar, şi a vinurilor roşii ( tabelul 6.10). În scopul valorificării potenţialului, pe care care îl dispune dispuneaa arealu arealull din vecinătatea Iaşului, s-a înfiinţat o unitate viticolă care să producă vinuri cu denumire de origine, specifice podgoriilor din partea de est şi nord-est a României.
Figura 6.9 – Amplasarea soiurilor soiurilo r de vi ţă ţă de vie pe tarlale de lucru, pentru vinuri albe ş albe şii ro ş ro şii ii 46
GRADUL D OCUPARE A SOIURILOR DE VIŢĂ DE VIE DOMINANTE PENTRU UNITATEA VITICOLĂ SC VINIFRUCT COPOU SA IAŞI Tabelul 6.10 Nr. crt.
Soiuri de viţă de vie dominante
Soiuri produc ătoare de vinuri albe 1 Aligoté 2 Fetească regal ă 3 Fetească albă 4 Chasselas 5 Riesling italian 6 Muscat Ottonel Soiuri produc ătoare de vinuri roşii 7 Cabernet TOTAL –
Suprafaţa ocupată (ha)
Procentul de ocupare (%)
34,2272 11,6785 9,0663 8,9654 6,4739 6,1881
40,77 13,91 10,80 10,68 7,71 7,37
7,3487 83,9481
8,75 100,00
Dacă iniţial, în funcţie de condiţiile de relief, a fost proiectată şi înfiinţată o unitate viticolă, după anul 1990 situaţia parcelelor, din punct de vedere cadastral, a început treptat să se schimbe datorită punerii în posesie foştilor proprietari, prin Legea 18/1991, a dezmembr ămintelor, includerii în intravilan, înstr ăinării parcelelor prin tranzacţii notariale, schimbării categoriei de folosinţă, condiţiilor impuse de Legea 50/1991 etc., ( figura figura 6.10).
Figura 6.10 – Schema cu modifică modificările, ce s-au produs, între 1990 – 2010, privind proprietatea, exploatarea ş exploatarea şii între ţ inerea inerea planta ţ iilor iilor viticole de la SC Vinifruct Copou SA Ia şi şi
Ca în orice domeniu de activitate, buna desf ăş ăşurare depinde de calitatea cooper ării şi colabor ării dintre instituţia oficiului de cadastru şi cea a publicităţii imobiliare, în transmiterea reciprocă a datelor şi a documentelor ce au suferit modificări. La fel de importante, sunt şi faptele juridice înscrise în căr ţile funciare, care generează modificări în conţinutul documentelor cadastrale, deoarece trebuie să se ţină cont la întreţinerea cadastrului general. O atenţie deosebită trebuie acordată şi mijloacelor de informare reciprocă în flux continuu, între cele două instituţii, pentru a se obţine date de ieşire corecte pentru orice imobil sau proprietar. 47
6.1.7 Întocmirea fi şei corpului de proprietate şi între ţ inere inere a cadastrului viticol , Conform Normelor metodologice de realizare şi aprobate cu Ordinul nr. 34/2000 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi publicate în Monitorul Oficial nr. 212/2000, fişa cadastrală a unei parcele trebuie să cuprindă următoarele Moca, 2001, 2002, 2009 şi Hu ţ anu, anu, 2010): 2010): date de bază şi de specialitate (tabelul 6.11), ( Moca,
FIŞA BUNULUI IMOBIL VITICOL Tabelul 6.11 Judeţul: IAŞI Unitatea administrativă: IAŞI Cod SIRUTA: 95060 Cod intravilan / extravilan: 2 Schiţa bunului imobil
Nomenclatura: L-35-32-A-c-3-IV-1-b L-35-32-A-c-3-IV-1-b Nr. tarla: T 63 Nr. parcelă cadastrală: VN 2483 Nr. carte funciar ă: 13263/2004 Inventar de coordonate şi suprafaţa Coordonate în sistemul de proiec ţie Nr. Stereografic 1970 pct. X (m) Y (m) 582 635039,738 692720,834 583 635122,058 692813,525 587 635034,041 692895,349 588 634931,204 692776,806 SUPRAFAŢA (mp) 16758
A. DATE DATE DE BAZ Ă REFERITOARE LA TERENUL VITICOL Categoria Subcategoria Clasa de Cod grupă destinaţie de folosinţă de folosinţă calitate Viţă de vie Plantaţii de viţă de Terenuri cu destina ţie 80 de puncte (V) vie nobilă (VN) agricolă (TDA)
Zona în cadrul teritoriului Dealul Patrici
B. DATE DATE DE BAZ Ă REFERITOARE LA PROPRIETAR S.C. Vinifruct Copou S.A. Ia şi Numele / denumirea denumirea proprietarului Str. Viticultori nr. 5, Iaşi Domiciliu / Sediul proprietarului Cod grupă de proprietari DP – domeniul privat exclusiv Modul de deţinere a terenului Ţ A CADASTRAL Ă A BUNULUI IMOBIL C. DATE C. DATE DE SPECIALITATE REFERITOARE LA EVIDEN Ţ
Tipul de sol Clasa de pretabilitate Clasa de favorabilitate Pante medie a parcelei Altitudinea medie a parcelei Expozi ţia versantului
Cernoziom cambic Terenuri cu restricţii slabe 61 – 80 puncte de bonitare cadastral ă 16,85 % (slab – moderat înclinat) 110,1 m – sistem de referin ţă Marea Neagr ă 1975 Semiumbrită (Nord – Est şi Est) Rândurile de vi ţe sunt trasate pe direc ţia generală a Amenajări antierozionale curbelor de nivel Cultur ă pur ă Tipul de cultur ă Aligoté = 16836 mp Denumirea soiului şi suprafaţa Berlandieri x Riparia Kober / Aligoté Portaltoiul / soiuri Modul de conducere a butucilor Semiînaltă 2,20 m x 1,20 m Distanţe de plantare 3711 butuci (58,20 %) Gradul actual de ocupare 35 ani Vârsta actuală a plantaţiei satisf ăcătoare Starea actuală a plantaţiei
48
6.1.8 Reambularea planului de amplasament şi delimitare cadastral ă şi a situa ţ iei iei cadastrale pentru unitatea viticol ă (1989 – 2010) figura 6.11), pentru cele 111 ha aflate Conform planului cadastral ini ţial din 1989 ( figura în administrarea şi exploatarea IAS Copou, se prezintă în tabelul 6.12, următoarea situaţie cadastrală a parcelelor:
SITUAŢIA CADASTRALĂ DIN 1989 A PARCELELOR UNITĂŢII VITICOLE PE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ ALE TERENULUI Tabelul 6.12 Nr. crt.
Categoria de folosinţă a terenului
1 Arabil (A) 2 Păşuni (P) 3 Fâneţe (F) 4 Vii nobile (VN) 5 Livezi (L) 6 Păduri (PD) 7 Lacuri şi bălţi naturale (HB) 8 Canale (HC) 9 Drum Drumur urii de expl exploa oata tare re (DE) (DE) 10 Cur ţi şi construcţii (CC) TOTAL UNITATE VITICOLĂ
Nr. Suprafaţa parcelelor parcele ha % 20 5 7 67 1 4 1 2 77 8 192
6,0107 0,6828 0,6828 2,9216 2,9216 88,7598 0,3641 0,8941 0,2511 0,0250 9,22 9,2241 41 1,9251 111,0584
5,41 0,61 2,63 79,92 0,33 0,81 0,23 0,02 8,31 8,31 1,73 100,00
Faţă de situaţia cadastrală iniţială, la nivelul anului 1989, reambularea planului de Hu ţ anu, anu, 2011): 2011): amplasament şi delimitare cadastrală a cuprins următoarele etape ( Hu Etapa I-a de actualizare a datelor cadastrale (1989 – 2004) 200 4) Pe baza măsur ătorilor topografice din anul 2004, s-au pus în evidenţă schimbările produse prin aplicarea Legii 18/1991, pentru cele 111 ha r ămase în administrarea şi exploatarea IAS Copou, care ulterior a devenit SC Vinifruct Copou SA Iaşi, iar situaţia cadastrală a parcelelor este prezentată în PLAN Ş Ş A 1 şi în tabelul 6.13.
SITUAŢIA CADASTRALĂ A PARCELELOR UNITĂŢII VITICOLE, PE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ ALE TERENULUI, ÎN PERIOADA 1989 – 2004 Tabelul 6.13 Nr. crt.
Categoria de folosinţă a terenului
1 Arabil (A) 2 Păşuni (P) 3 Fâneţe (F) 4 Vii nobile (VN) 5 Livezi (L) 6 Păduri (PD) 7 Lacuri şi bălţi naturale (HB) 8 Canale (HC) 9 Dru Drumu muri ri de expl exploa oatar tare e (DE) (DE) 10 Cur ţi şi construcţii (CC) TOTAL UNITATE VITICOLĂ
Nr. parcele 21 5 7 97 1 4 1 2 126 126 8 272
Suprafaţa parcelelor ha % 10,0698 0,6828 2,9216 83,9482 0,3641 0,8941 0,2511 0,0250 9,97 9,9766 66 1,9251 111,0584
9,07 0,61 2,63 75,59 0,33 0,81 0,23 0,02 8,98 8,98 1,73 100,00
49
Etapa
a II-a de actualizare a datelor cadastrale (2004 – 2008) Datorită actualizării în 2008 a datelor cadastrale a parcelelor (tabelul 6.14), pe baza dezmembr ărilor înregistrate la OCPI Iaşi. Dacă până în 2007, cât unitatea viticolă a fost în extravilanul Municipiului Iaşi, prin fragmentare, numărul parcelelor a crescut cu 45 % (86 parcele), din primul an de includere în zona construibilă, prin fragmentare, numărul parcelelor a crescut cu 57,60 % (111 parcele). SITUAŢIA CADASTRALĂ A PARCELELOR UNITĂŢII VITICOLE, PE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ ALE TERENULUI, ÎN PERIOADA 2004 – 2008 Tabelul 6.14 Nr. crt.
Categoria de folosinţă a terenului
Nr. parcele
1 Arabil (A) 2 Păşuni (P) 3 Fâneţe (F) 4 Vii nobile (VN) 5 Livezi (L) 6 Păduri (PD) 7 Lacuri şi bălţi naturale (HB) 8 Canale (HC) 9 Drumuri de exploatare (DE) 10 Cur ţi şi construcţii (CC) TOTAL UNITATE VITICOLĂ
21 5 7 209 1 4 1 2 131 8 389
Suprafaţa parcelelor ha 10,0698 0,6828 2,9216 83,6351 0,3641 0,8941 0,2511 0, 0,0250 10,2897 1,9251 111,0584
% 9,07 0,60 2,63 75,31 0,33 0,81 0,23 0,02 9,27 1,73 100,00
Etapa a III-a de actualizare a datelor cadastrale cadastral e (2008 – 2010) La ultima etapă de actualizare a datelor cadastrale, ob ţinută pe baza Cadastrului tehnic general realizat general realizat pentru zona de nord-vest a Municipiului Iaşi, una din modificările constă în apariţia a trei noi categorii de folosin ţă (tabelul 6.16 ). ).
SITUAŢIA CADASTRALĂ A PARCELELOR UNITĂŢII VITICOLE, PE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ ALE TERENULUI, ÎN PERIOADA 2008 – 2010 Tabelul 6.16 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Categoria de folosinţă a terenului Arabil (A) Păşuni (P) Fâneţe (F) Vii nobile (VN) Livezi (L) Păduri (PD) Tuf ărişuri şi măr ăcinişuri (PDT) Lacuri şi bălţi naturale (HB) Canale (HC) Drumuri-str ăzi (DS) Cur ţi şi construcţii (CC) Spaţii verzi (CP) Terenuri neproductive (N) TOTAL UNITATE VITICOLĂ
Nr. Suprafaţa parcelelor parcele ha % 43 5 14 323 4 3 1 1 2 219 33 8 4 660
4,5629 0,7037 2,1013 87,0417 0,7001 0,3175 0,0062 0,2555 0,0274 10,8191 3,4716 0,2561 0,6990 110,9621
4,11 0,63 1,89 78,44 0,63 0,29 0,01 0,23 0,03 9,75 3,13 0,23 0,63 100,00
50
Modificări concretizate, în ultimii doi ani, prin scoaterea din circuitul agricol a 26 de parcele şi intabularea a 27 construcţii noi, pot duce la concluzia, că a început procesul de urbanizare a zonei. Pentru a avea o imagine de ansamblu a modificărilor survenite în timp, asupra numărului de parcele cadastrale, acestea au fost centralizate în tabelul 6.17 . MODIFIC ĂRILE SURVENITE ASUPRA NUM ĂRULUI DE PARCELE ALE UNITĂŢII VITICOLE, PE CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ ALE TERENULUI, ÎN PERIOADA 1989 - 2010 Tabelul 6.17 Anii 1989 2004 2008 2010
A 20 21 21 43
P 5 5 5 5
F 7 7 7 14
VN 67 97 209 323
L 1 1 1 4
PD 4 4 4 3
PDT 0 0 0 1
HB 1 1 1 1
HC 2 2 2 2
DS 77 126 131 219 219
CC 8 8 8 33
CP 0 0 0 8
N 0 0 0 4
TOTAL 192 272 389 660
Se poate remarca, c ă în această perioadă de 21 de ani, numărul parcelelor a două din categoriile de folosinţă (VN şi DS) a crescut foarte mult prin fragmentare, de când aceast ă zonă de nord-vest a fost prinsă în intravilanul extins al Municipiului Iaşi. Acest fapt, este ilustrat şi în reprezentarea statistică grafică, figura 6.12.
Fig. 6.12 6.12 – Evolu Evolu ţ ia ia numă numărului parcelelor cadastrale pe categorii de folosin ţă (1989-2010)
Prin reprezentarea grafică a creşterii numărului de parcele, pentru fiecare etap ă de actualizare a datelor cadastrale, se observă, cum în ultima etapă, există un trend mai figura 6.13). ascendent, după includerea zonei de studiu în intravilanul Municipiului Iaşi ( figura
Figura 6.13 – Evolu ţ Evolu ţ ia ia numă numărului parcelelor cadastrale (1989 – 2010)
În următorii ani, există posibilitatea, ca în timp ce procesul de fragmentare a parcelelor stagnează, să se amplifice procesul de schimbare a categoriilor de folosinţă, datorită proprietarilor, care nu au finalizat actele pentru intabularea construcţiilor noi. 51
6.2 Stabilirea favorabilităţii resurselor de sol de la SC Vinifruct Copou SA Ia şi, pentru plantaţii de viţă de vie 6.2.1 Caracterizarea cadrului natural 6.2.1.1 A ş A şezarea ezarea geografică geografică Din punct de vedere al aşezării geografice, unitatea viticolă Vinifruct Copou Iaşi se încadrează între latitudinea de 47º 10' 37",5 la sud şi 47º 11' 52",5 la nord şi, respectiv, între longitudinea de 27º 31' 52",5 la vest şi 27º 33' 45" la est. 6.2.1.2 Relieful zonei Relieful din jurul oraşului Iaşi se prezintă, pe stânga văii Bahluiului, sub formă de coline domoale, iar pe dreapta sub formă de dealuri şi platouri mai impunătoare. Privit de pe dealul Repedea, întregul ansamblu, format din succesiuni de înălţimi, care cresc în înălţime către nord, ofer ă imaginea unui larg amfiteatru natural (Ungureanu, (Ungureanu, 1987 ). ). 6.2.1.3 Condi ţ ţ iilor iilor climatice Clima judeţului Iaşi este temperat-continentală, datorită anticiclonilor atlantici şi euro-asiatic. Potrivit datelor furnizate de Staţia Meteorologică Iaşi temperatura medie a aerului lunar lunar ă şi anuală (1961 – 2009), sunt prezentate în tabelul 6.18.
TEMPERATURI MEDII ALE AERULUI (°C) LA STAŢIA METEOROLOGICĂ IAŞI Tabelul 6.18 Temperatura medie a aerului (media multianuală, lunară şi anuală) Peri Perioa oada da Ian. Ian. Feb. Feb. Mar. Mar. Ap Apr. r. Mai. Mai. Iun. Iun.
Iul. Iul. Au Aug. g. Sep. Sep. Oct. Oct. No Nov. v. De Dec. c.
1961-2009 -3,6
20,6 25,4 21,4 23,1 23,3
-1,7 2007 3,8 0,9 2008 -1,3 2,4 2009 -1,5 1,3 2007-2009 0,3 1,5
3,0 7,5 7,1 4,0 6,2
10,3 10,6 11,2 12,0 11,3
16,1 19,5 15,8 16,9 17,4
19,2 23,2 20,6 21,0 21,6
19,9 22,4 22,0 21,3 21,9
15,9 15,6 15,1 17,5 16,1
10,0 10,7 11,7 11,1 11,2
4,3 2,6 5,7 6,5 4,9
-0,6 -0,8 2,0 -1,3 0,0
Media anuală 9,5 11,8 11,1 11,0 11,3
Prin compararea temperaturilor medii lunare multianuale, ale aerului din ultimii 49 de ani, cu evoluţia temperaturilor medii lunare din ultimii 3 ani, la Staţia Meteorologică Iaşi, lzire. se observă în figura 6.16 o tendin ţă de încălzire.
Figura Figu ra 6.16 6 .16 – Evolu ţ ia ia temperaturii medii lunare a aerului la Sta ţ ia ia Meteorologică Meteorologică Ia ş Ia şii ( prelucrat după după Agen ţ Agen ţ ia ia pentru Protec ţ Protec ţ ia ia Mediului Ia ş Ia şi,i, aprilie 2010 ) 52
Precipita ţ iile iile atmosferice medii anuale, variază între 450 mm, în partea de nord-est şi sud a judeţului Iaşi, şi peste 600 mm în zonele înalte, din vest şi sud. Distribuţia precipitaţiilor pe anotimpuri se înregistrează în tabelul 6.20. PRECIPITAŢII ATMOSFERICE MEDII LUNARE (l/m2) ÎNREGISTRATE LA STAŢIA METEOROLOGICĂ IAŞI (1961 – 2009) Tabelul 6.20 Media IARNA PRIMĂVARA VARA TOAMNA Dec. De c. Ian. Ian. Feb. Feb. Mar. Mar. Ap Apr. r. Mai. Mai. Iun. Iun. Iul. Iul. Au Aug. g. Sep. Sep. Oc Oct. t. Nov Nov.. multianuală 31,5 30,5 0,5 28, 28,44 32, 32,88 49 49,1 59,1 9,1 88,7 8,7 82,8 82,8 56,9 6,9 52,0 52,0 32, 32,8 35,1 5,1 579,7 90,4 (15,6 %) 141,0(24,3 %) 228,4 (39,4 %) 119,9 (20,7 %) -
6.2.1.4 Hidrografia ş Hidrografia şii hidrologia Teritoriul municipiului Iaşi este br ăzdat de afluenţii Bahluiului, prin văi mai largi şi lungi spre nord. Lacurile nord. Lacurile din judeţul Iaşi, sunt în marea lor majoritate artificiale, dispuse de regulă "în salbă ilor. Apele subterane captive sunt puternic mineralizate, salbă", prin obturarea văilor. Apele bogate în magneziu, şi pot fi folosite ca sursă de apă minerală potabilă, iar apele iar apele subterane libere au debite relativ reduse, sunt puternic influenţate de precipitaţii şi s-au format prin cantonare în depozitele secţionate de văi, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. 6.2.1.5 Solul Anuarul Statistic Statistic al României României,, 2008), 2008), În judeţul Iaşi, din totalul arabil de 250 442 ha ( Anuarul suprafaţa terenurilor arabile pretabile pentru sisteme de lucrare conservativă a solului, este pe terenuri orizontale şi foarte slab înclinate de 15 000 ha (6,0 %), iar pe terenuri moderat şi puternic înclinate, este de 200 000 ha (79,9 %), ceea ce însumează 215 000 ha, respectiv 2008). 85,9 % din total arabil (Filipov, (Filipov, 2008).
6.2.2 Date introductive pentru stabilirea notei de bonitare Conform Metodologiei Elabor ării Studiilor Pedologice (MESP), partea a III-a, teritoriul municipiului Iaşi se încadrează în zona climatică II moderat călduroasă – semiumedă, în care temperatura medie anual ă este de 9,5ºC, iar radiaţia solar ă are valori cuprinse între 114 şi 128 kcal/cm2. Din punct de vedere al precipita ţiilor teritoriul media multianuală a precipitaţiilor este de 580 mm, înregistrându-se în acest interval un deficit total 223 mm. Principalele caracteristici ale reliefului sunt pantele suprafeţelor, evidenţiate pe plan prin trei categorii de pantă (tabelul 6.23 şi figura 6.19). DISTRIBUŢIA CATEGORIILOR DE PANTĂ PE PARCELE AGRICOLE, SUPRAFAŢA LOR ŞI PROCENTUL DE OCUPARE DIN TOTALUL AGRICOL Tabelul 6.23 Categoria de panta (%) * 2,0 – 5,0 5,1 – 12,0 12,1 – 20,0 TOTAL agricol
Nr. Suprafaţa în ha a Procent de Denumirea formei de Culoarea parcele categoriei de panta ocupare (%) relief 14 4,5161 4,61 galben Relief ondulat Relief slab accidentat 61 55,2442 56,38 verde Relief moderat accidentat 56 38,2262 39,01 ocru 131
97,9865
100,00
–
–
53
Pentru a obţine o cartogramă a acestor tarlale tehnologice, în figura 6.19, s-au delimitat aceste arii, înscriindu-se într-un tabel alăturat, expoziţia versanţilor şi panta medie.
Figura 6.19 – Suprafe ţ Suprafe ţ ele ele (versan ţ (versan ţ i de pant ă relativ uniformă uniformă ) cu diferite expozi ţ ţ ii, ii, lucrate tehnologic mecanizat, la SC Vinifruct Copou SA Ia şi şi
În aceste condiţii, se impune pentru acordarea punctelor de bonitare, corectarea temperaturilor medii anuale, în raport cu panta şi expoziţia tarlalelor tehnologice, precum şi corectarea precipitaţiilor medii anuale, în raport cu panta şi permeabilitatea pentru apă a solului (indicatorul 4 şi 4C). Aceste corecturi s-au înscris în tabelul 6.24, din care rezultă precipitaţiile medii anuale corectate, la valoarea de 518 mm, iar cea a temperaturilor medii anuale corectate, de 9,8ºC. 6.2.3 Caracterizarea favorabilit ăţ ăţ iiii resurselor de sol de la SC Vinifruct Copou SA Iaşi, pentru planta ţ ii ii de vi ţă de vie
Cunoaşterea resurselor de sol este utilă pentru o gamă largă de activităţi, cum ar fi: inventarierea şi sistematizarea suprafeţelor (parcelarea, trasarea de drumuri etc.) ţinând seama de condiţiile de sol şi relief; 54
stabilirea celei mai adecvate categorii de folosinţă a terenurilor, în scopul exploatării eficiente a fondului funciar, cu menţinerea unui nivel optim de fertilitate a solului; determinarea gradului de favorabilitate a solului pentru diferite specii, soiuri şi hibrizi de plante cultivate; adaptarea tehnologiilor agricole de cultivare a plantelor, diferenţiat, în funcţie de cerinţele plantei, condiţiile climatice şi însuşirile solului etc. Studiul şi evaluarea tehnică a resurselor de sol, a fost stabilită pentru teritoriul SC Vinifruct Copou SA Iaşi, amplasată la nord-vest de Municipiul Iaşi, din descrierile anu, 2011). 2011). condiţiilor pedogenetice a patru unităţi de sol reprezentative ( Hu ţ anu, Cea mai mare parte din suprafa ţa sa, se afl ă sub forma unui amfiteatru natural, format din versanţi cu expoziţia sudică şi sud-vestică, sud-estică, cu pante cuprinse între 10 – 20 %. Diagnosticarea şi denumirea preliminar ă a solului, s-a realizat conform noului Sistem R omân omân de Taxonomie a Solurilor, cunoscut sub denumirea prescurtată de SRTS-2003 2003). (Florea şi colab., coordonatori, 2003). Stabilirea pretabilit ăţii unităţilor de sol pentru planta ţii de vi ţă de vie, s-a realizat după următorii indicatori: textura solului pe grosimea desfundării; grosimea solului până la roca dur ă (cm); volumul edafic (%); gradul de salinizare şi alcalinizare a solului; indicele puterii clorozante a solului CaCO3 (%); reacţia solului; panta terenului (%); gradul de afectare a terenului prin eroziunea de suprafaţă; categorii de alunecări de teren; excesul de umiditate din infiltraţii laterale în sol pe versanţi.
CARACTERIZAREA RESURSELOR DE SOL Condiţii pedogenetice din unitatea viticolă SC Vinifruct Copou SA Iaşi a) Unitatea de sol US 1
Unitatea de sol US1 este amplasată pe un teren slab înclinat, de pantă medie de 6 %, cu o expoziţie sud-estică. Materialul parental este format din depozite loessoide carbonatice. Adâncimea momentan momentană a apei freatice este foarte mare ( > 10,0 m). Solul prezint ă un drenaj natural bun. În urma descrierii morfologice, solul a fost diagnosticat ca cernoziom cambic aric mezocalcaric, fiind constituit din următoarele orizonturi pedogenetice: stratul arat, Apd; A molic desfundat, Amd; (A+B) desfundat şi B cambic cu acumul ări de carbonat de calciu, prin procesul de regradare. Cernoziomul cambic este un sol cu volum edafic util mare şi cu regim aerohidric bun. Coloritul relativ uniform a matricei solului, indică faptul, că solul nu este afectat de exces de umiditate stagnantă. Solul este relativ afânat, exceptând zonele tasate de ro ţile maşinilor agricole folosite la execuţia lucr ărilor solului şi a celor de întreţinere a plantaţiei. Tasarea solului este evidenţiată prin structur ă masivă, frecvenţă mai mică a r ădăcinilor de plante şi prin distribuţia neuniformă a acestora. Din punct de vedere agronomic, solul nu prezintă restricţii majore pentru plantaţii de viţă de vie nobilă. Cernoziomul cambic aric mezocalcaric are o textur ă fină (lut argilos – TT), porozitatea totală cuprinsă între 46,64 şi 51,71 %, reacţia slab acidă până la slab alcalină (tabelul 6.25). Carbonatul de calciu apare începând cu adâncimea 40 cm. Cernoziomul cambic aric mezocalcaric (US1) se încadrează în clasa a II-a de favorabilitate, pentru plantaţii de viţă de vie destinată producerii vinurilor. Factorul limitativ ai favorabilităţi solului este reprezentat de adâncimea mare a apei pedofreatice, coeficientul de bonitare fiind de numai 0,8 (tabelul 6.26 ). ). 55
UNELE ÎNSUŞIRI FIZICE ŞI CHIMICE ALE CERNOZIOMULUI CAMBIC ARIC MEZOCALCARIC (US1) DIN SC VINIFRUCT COPOU SA IAŞI Tabelul 6.25 Adâncime Orizont PT DA CaCO3 Humus Rez. humus Textura pH 3 (cm) pedogenetic (%) (g/cm ) (%) (%) t/ha (0-50cm) 0 – 16 Apdd Ap TT 51 51,,71 1,27 1,27 6,2 6,2 3,37 3,37 177,98 16 – 40 Amd Amd TT 49 49,0 ,055 1,34 1,34 6,7 6,7 2,65 2,65 40 – 56 (A+B (A+B)d )d TT 47 47,0 ,022 1,42 1,42 1,3 1,3 7,6 7,6 1,7 1,711 56 – 71 Bvkk Bv TT 46 46,6 ,644 1,43 1,43 5,3 5,3 8,3 8,3 NOTE DE BONITARE ALE UNITĂŢII DE SOL US1 DIN PLANTAŢII DE VIŢĂ DE VIE ALE SC VINIFRUCT COPOU SA IAŞI Tabelul 6.26 Coeficienţii de bonitare pentru: Nota Cultura Tc Pc Apa Text. Panta PT CaCO3 pH Rez. bonitare (ºC) (mm) freatică Ap (%) (%) (%) Ap humus VV* 1 1 0,8 1 1 1 1 1 1 80 VM** 0,8 1 0,8 1 0,9 1 1 1 1 58 VN*** 0,9 1 0,8 1 0,95 1 1 1 1 68 *VV – vie vin, **VM – vie mas ă, ***VN – vie (2 soiuri: vie vin, vie masă) Unitatea de sol US1, are o favorabilitate mai sc ăzută pentru plantaţii de viţă de vie destinată producerii strugurilor de masă, factorii restrictivi fiind reprezentaţi de apa freatic ă situată la adâncime mare şi valorile medii ale temperaturii anuale corectate. Întrucât o parte din condiţiile pedogenetice care au determinat formarea unităţilor de sol US2, US3 şi US4, sunt asemănătoare cu cele prezentate la US1, notele medii de bonitate, rezultate pentru fiecare cultur ă, se încadrează în aceleaşi clase de favorabilitate. Se menţionează, că în unii ani din perioada de exploatare a plantaţiilor înfiinţate, se pot obţine atât producţii mai mari, decât cele corespunzătoare notelor medii de bonitare, cât şi producţii sub nivelul mediu, în funcţie de caracteristicile climatice ale anului. În situaţiile în care butucii de viţă de vie, destinaţi producerii strugurilor pentru vin şi cei destinaţi producerii strugurilor de masă ocupă suprafeţe aproximativ egale, valoarea medie a notei de bonitare este estimată, ca o medie aritmetic ă dintre cele două categorii de plantaţii.
Concluzii În plantaţia de viţă de vie de la SC Vinifruct Copou SA Iaşi, au fost caracterizate patru Hu ţ anu, anu, 2011): 2011): Cernoziom cambic aric mezocalcaric, unităţi reprezentative de sol ( Hu C erno CZ ) cambic ( cb cb ), ar ic erno z iom iom ( CZ ic (Xar), r e g radat radat (Xrg), Cernoziom cambic, aric slab erodat ş erodat şi Cernoziom cambic aric coluvic slab stagnogleizat. Unităţile de sol studiate se încadrează în clasa a II-a de favorabilitate pentru viţă de vie destinată producerii vinurilor şi în clasa a III-a de favorabilitate pentru planta ţii de viţă de vie destinată producerii strugurilor de masă. Factorii restrictivi ai producţiei de struguri fiind reprezentaţi de: apa freatică aflată la adâncime mare (US1, US2, US3 şi US4), panta terenului, pentru plantaţia de viţă de vie destinată producerii strugurilor de masă (US1, US2, US3 şi US4), respectiv producerii vinurilor (US3), temperatura medie anuală corectată, pentru plantaţia de viţă de vie destinată producerii strugurilor de masă (US1, US2, US3 şi 56
US4), rezerva de humus, pentru producţia de struguri (US3) şi gradul de stagnogeleizare, pentru producţia de struguri (US4). Cele mai mici note de bonitare, s-au obţinut pentru plantaţii de viţă de vie destinate producerii strugurilor de masă. Valorile mai mici ale notelor de bonitare, se datoreaz ă cerinţelor mai mari fa ţă de căldur ă a plantaţiilor de viţă de vie destinate producerii strugurilor de masă. Valorile notelor de bonitare variază între 46 şi 80 puncte de bonitare. Favorabilitatea cea mai scăzută pentru viţă de vie se înregistrează în unitatea de sol US3 (104,53 t/ha pe o grosime de referin ţă de 50 cm), datorită pantei medii mai mari a terenului (10,6 %), care favorizează procesul de eroziune de suprafaţă, prin scurgerea apei, reducând astfel rezerva de humus şi elementele nutritive. Suprafaţa ocupată de aceste unităţi este redusă şi, de aceea, valoarea medie ponderat ă a notei de bonitare are valori mai mari.
6.3 Utilizarea Sistemului Informa ţional Cadastral (SIC) în vederea gestion ării şi interogării bazei de date cadastrale 6.3.1 Prezentarea programului NetSET Map NetSET Map este un Sistem Informaţional Geografic (GIS), ce ofer ă posibilitatea de generare a planurilor digitale, de utilizare şi interogare a datelor grafice, prin intermediul unor funcţii interactive, în scopul creării unor modele de date relaţionale, încărcate cu informaţii validate topologic. Programul permite optimizarea procesului de laure a deciziilor de câtre utilizatorul sistemului, deoarece ofer ă posibilitatea acestuia de a-şi crea propriul mediu informaţional şi generarea rapidă de rapoarte tematice, pe baza informaţiilor reale şi exacte culese din teren, indiferent de volumul şi complexitatea lor. În acest scop, s-a dezvoltat proiectul MapSIC, ca un Sistem Informatic Cadastral (SIC) modern şi unitar, pe platforma programului NetSET Map, prin respectarea atât a cerinţelor impuse de Uniunea Europeană, cât şi a normelor de introducere a Cadastrului general şi agricol. Programul NetSET Map este echipat cu funcţii de creare, gestionare şi Ter enului şi prelucrare a planurilor digitale , a ortofotoplanurilor, a Modelului a Modelului Digital al Terenului a Băncii de Date SIC , respectiv de organizare a bazei de date grafice pe straturi. Datorit ă acestor funcţii programul ofer ă o funcţionalitate bună în toate fazele de utilizare a informaţiilor spaţiale, reuşind să rezolve o gamă cât mai larg ă de probleme tematice. ional ă, se va face prin Validarea şi generarea datelor, în concept Baz ă de date rela ţ ional funcţiile topologice de administrare şi actualizare paralelă a datelor grafice cu informaţiile din baza de date. Utilizarea programului, într-o reţea de calculatoare, permite definirea dreptului de acces diferenţiat la funcţiile aplicaţiei şi la date, configurarea sistemului în funcţie de utilizatori, de resursele de date, de parametrii de comunica ţie şi de securitate. Avantajele utilizării datelor cu referinţă spaţială, într-un sistem complex de programe GIS, constau în posibilitatea obţinerii datelor grafice în valori absolute, f ăr ă limite de foi de plan, sau în modificarea în timp real al informaţiilor, legate de obiectele grafice. 6.3.2 Inserarea fi şierelor din AutoCAD, în aplica ţ iile iile proiectului MapSIC Planurile digitale întocmite prin programul AutoCAD, se vor salva cu extensia .dxf, DXF al programului NetSET Map, reuşeşte să facă conversia fişierelor deoarece Convertorul DXF al DXF inserate, pentru următoarele tipuri de entităţi: POINT (Punct); LINE (Linie); POLYLINE (Arc); ARC (Arc de cerc); TEXT (Text) şi INSERT (Simbol, grafica, atribute). 57
Pe baza măsur ătorilor topografice, din anul 2004, şi a planului cadastral, din 1989, s-a obţinut următoarele informaţii topo-cadastrale, pentru zona studiată ( figura figura 6.33 ). Vizualizarea planului digital se face în sistem Stereo 70, pentru coordonatele plane absolute X, Y ), ( X, ), iar ca plan de referin ţă pentru cote, sistemul Marea Neagr ă 1975 (MN 75).
Figura 6.33 – Planul topo-cadastral digital digit al de ansamblu al zonei de studiu
Stabilirea gradului de detaliere a afişării unui plan digital pe ecranul calculatorului se va face prin activarea/dezactivarea straturilor acestei aplicaţii. Apoi, planului cadastral din măsur ători topografice, s-a actualizat cu dezmembr ările cadastrale avizate, până în 2008, de către OCPI Iaşi şi cu datele Cadastrului tehnic general , recepţionate pentru partea de nord-vest nord-vest a Iaşului. 58
6.3.3 Inserarea rasterelor în aplica ţ iile iile proiectului MapSIC Rasterele, pentru a putea fi inserate, trebuie să fie salvate în fişiere cu extensia .TIF figura 6.37 ). ( figura ). Numărul de fişiere raster inserate este limitat doar de memoria liber ă a calculatorului.
Figura 6.37 6.3 7 – Inserarea rasterelor fig. 6.38) 6.38). Un exemplul de suprapunere a unui raster georeferenţiat, peste un fişier DXF, ( fig.
Figura 6.38 6.3 8 – Vizualizarea rasterului rasterul ui suprapus peste planul topo-cadastral topo-cadast ral digital 59
6.3.4 Vizualizarea straturilor unui proiect figura 6.39 6.3 9). De exemplu, pentru vizualizarea unui stat activ ( figura
Figura 6.39 6.3 9 – Vizualizarea unui singur layer la yer ( stratul Drumuri )
6.3.5 Crearea bazei de date a unui proiect Pentru exemplificare, baza de date a aplicaţiei Vinifruct s-a format prin stocarea înregistr ărilor corespunzătoare fiecărui obiect, ataşat straturilor rezultate din datele Cadastrului tehnic general . Definirea unui nou layer, pentru ataşarea bazei de date din Microsoft Excel, se realizează prin accesarea funcţiei New Layer din meniul File. Ca această fişă a parcelelor să fie compatibilă cu fişierul din AutoCAD, care conţine datele Cadastrului tehnic general , după activarea layer-ului, se va accesa funcţia View All , din meniul Database, pentru vizualizarea ferestrei ce urmează să conţină tabelar, datele fişierului din Microsoft Excel. 60
Transferarea datelor, afişate în tabelul VINIFRUCT – Excel, în tabelul FISA_PARCELA al programului, se face cu tasta Import data. Datele importate din Excel, în layer-ul FISA_PARCELA, se vor salva cu extensia .dbf. 6.3.6 Interogarea datelor fi şei parcelelor a unui proiect Vizualizarea concomitentă a elementelor grafice şi a înregistr ărilor corespunzătoare din baza de date se datorează funcţiei Show Table And Map, aflată pe bara de comenzi a figura 6.48). fişei parcelelor ( figura
Figura 6.48 6.4 8 – Vizualizarea simultan sim ultanăă a fi şei şei parcelelor şi şi a planului digital figura La activarea funcţiei Find / Replace, din bara de comenzi a fi şei parcelelor ( figura 6.44), se va deschide fereastra prin care se pot c ăuta, sau înlocui, unele date din tabel. Posibilitatea vizualizării doar a liniilor selectate (exemplu: a datelor celor 4 linii înregistrate, care conţin elementul de căutare, din totalul de 660 de linii ale tabelului), se va realiza dacă se accesează funcţia View Selected , din meniul Database. 61
Selectarea parcelelor, după mărimea suprafeţei, se face prin op ţiunea Simple Querry. După stabilirea parametrilor de căutare din coloanele Condition şi Value (ex.: ≥ 1 000 mp), se apasă tasta Go To Sel şi în tabelul fişa parcelelor vor apărea doar liniile de date ale figura 6.51 6.5 1). parcelelor, ale căror suprafeţe îndeplinesc condiţiile de căutare ( figura
Figura 6.51 6.5 1 – Rezultatul că căut ării ş rii şii select ării liniilor de date din tabel
Afişarea linilor selectate se face în ordinea în care au fost înregistrate în tabel, păstrându-şi numărul de identificare al liniei, pentru a se menţine legătura creată cu elementele grafice ale planului digital. Totodată, sub fişa parcelelor, va apărea numărul de linii înregistrate (206), care îndeplinesc condiţia stabilită, din totalul de 660 de linii ale tabelului. O altă caracteristică importantă, a programului NetSET Map, este aceea de ata şare, a ferestrelor cu informaţii, obiectelor asociate straturilor din aplicaţia proiectului. Vizualizarea acestor ferestre ataşate obiectelor asociate stratului activ, din zona de afişare a elementelor figura 6.49). grafice ale planului digital, este posibilă cu opţiunea Show/Hide infobox ( figura Fereastra ataşată unui obiect de pe planul digital, poate să conţină, fie date de bază şi şi de specialitate a unei parcele cadastrale, conform Normelor metodologice de realizare şi între ţ între ţ inere inere a cadastrului viticol , fie o imagine raster ( figura 6.53).
Figura 6.53 6.5 3 – Vizualizarea informa ţ iilor iilor ata şate şate 62
Date de specialitate a unei parcele cadastrale, conform normelor cadastrului viticol ( figura figura 6.53), sunt: numărul cadastral, categoria de folosinţă, numărul sectorului cadastral, numărul de intabulare a c ăr ţii funciare, numele şi prenumele proprietarului, tipul de sol, clasa de pretabilitate şi favorabilitate, panta medie, altitudinea medie, suprafaţa, expoziţia versantului, soiul, gradul de ocupare, vârsta plantaţiei şi starea ei etc. 6.3.7 Vizualizarea 3D a planurilor digitale din proiectul MapSIC Pentru vizualizarea 3D a planului digital, din fereastra de acces a programului NetSET Map, se va apăsa tasta 3D Preview, pentru activarea funcţiilor interactive. În acest sens, pentru realizarea unor astfel de obiecte teritoriale volumetrice, s-a integrat informaţia 3D cu cadastrul tradiţional 2D. Mai mult, tendinţa actuală în înregistr ările cadastrale, este către accepţiunea de cadastru 4D, apărând necesitatea ca la diferite interogări, unul din parametri să fie timpul, fiind importantă caracteristica parcelei la un anumit moment. Este posibilă vizualizarea 3D a planurilor digitale, dacă la bifarea unui punct din stratul PCT_DETALIU, apare alăturat într-o căsuţă dreptunghiular ă, pe lângă coordonatele absolute plane şi altitudinea acestuia (exemplu: x = 634886.58 y = 692738.45 z = 124.77). Apoi, pentru a avea o imagine în perspectivă a zonei de studiu ( figura ), în stratul figura 6.56 ), CORP_PROPRIETATE, sunt salvate poligoanele parcelelor obţinute prin unirea punctelor cotate. Elementele de redare a reliefului terenului, salvate în stratul CURBE_DE_NIVEL, vor avea aceleaşi proprietăţi cu a poligoanelor parcelelor, dacă au fost obţinute pe baza System. programului Surface programului Surface Mapping System.
Figura 6.56 6.5 6 – Vizualizarea Vizualiza rea imaginii în perspectivă perspectivă a planului digital
Pentru reprezentarea modelului digital al terenului prin culoare, în funcţie de înălţimea reliefului, se activează opţiunea Shape Fade, se alege layer-ul CURBE_DE_NIVEL şi se stabilesc intervalele de culoare faţă de elementele liniare. 63
În final, la apăsarea tastei Apply, în funcţie de culorile selectate pentru fiecare interval de cote, programul afişează, în fereastra de aplica ţie, modelul digital al reliefului, prin figura 6.60 6.6 0). culoare ( figura
Figura 6.60 6.6 0 – Modelul 3D colorat în func ţ ie ie de înă înăl ţ imea imea reliefului
Tot cu ajutorul opţiunii Shape Fade a programului NetSET Map, se poate alege pentru afişarea în diferite coduri de culoare, a diferitor areale în func ţie layer-ul selectat, pentru a Hu ţ anu, anu, 2011): 2011): a drumurilor, în func ţie de lăţimea putea rezolva diferite teme, cum ar fi ( Hu lor; a parcelelor cadastrale, în funcţie de panta medie a lor (Cartograma pantelor ); ); a parcelelor cadastrale şi construcţiilor, în funcţie de intervalul de mărime ale suprafeţelor, prin selectarea coloanei de referinţă; interogarea tematică a gradului de ocupare a plantaţiei/parcelă cadastrală, pentru a rezulta golurile din plantaţie etc. 6.3.8 Actualizarea bazei de date a proiectului pe baza documenta ţ iilor iilor avizate de OCPI Dacă iniţial, pentru valorificarea potenţialului zonei, a fost proiectată şi înfiinţată o unitate viticolă, după 1990 situaţia parcelelor, din punct de vedere cadastral, a început treptat să se schimbe. Aplicarea Legii 18/1991 a dat posibilitatea celor care au primit Titluri de proprietate, pentru parcelele aflate în incinta IAS Copou Iaşi, să opteze fie pentru păstrarea modului de administrare şi exploatare, fie pentru schimbare, prin parcelare şi modificarea destinaţiei. Din păcate, interesul de valorificare pe piaţa imobiliar ă a terenurilor din imediata vecinătate a oraşului Iaşi s-a amplificat, după includerea în zona construibilă, generând o avalanşă de documentaţii cadastrale de dezmembrare a parcelelor şi intabulare, avizate de OCPI Iaşi, în vederea solicitării Avizelor şi Deciziilor de scoatere din circuitul agricol. Totodată, acest SIC, dezvoltat pe platforma programului NetSET Map, se doreşte să fie compatibil cu alte sisteme, pentru o actualizare rapidă a modificărilor produse de documentaţiile avizate de OCPI, şi să devină un suport viabil şi util în luarea deciziilor de prevenire a extinderii haotice a zonelor locuibile, de folosire folosi re raţională a terenurilor agricole prin lucr ări de organizare a teritoriului, de identificare de noi resurse funciare etc. 64
CONCLUZII GENERALE În lucrarea de faţă, se încearcă rezolvarea unor probleme legate de lucr ările de introducere a Cadastrului general şi agricol la nivelul unui teritoriu administrativ, prin utilizarea tehnologiilor digitale, în vederea realizării şi exploatării Sistemului Informaţional Viticol, ca o componentă a Sistemului Informaţional Agricol. Obiectivul şi scopul principal al tezei de doctorat, constă în crearea unui Sistem Informaţional Viticol, în vederea unei administr ări şi exploatări cât mai eficiente a potenţialului zonei, deoarece în lipsa unor Sisteme Informa ţionale Cadastrale (SIC), bazate pe datele tehnice, economice şi juridice ale fiecărei parcele, lucr ările de sistematizare a teritoriilor pot avea un impact negativ asupra solului şi a mediului înconjur ător. Dezvoltarea Sistem Informaţional Viticol, ca un Sistem Informaţional Cadastral (SIC), s-a f ăcut prin funcţiile complexe ale programului NetSET Map, care au dus la o mai Băncii de Date SIC , respectiv de realizare a Modelului Digital al bună interogare a Bă Terenului, prin reprezentarea reliefului terenului în modelul 3D cu ajutorul curbelor de nivel sau prin culori cu intensităţi variabile, în funcţie de altitudine. Avantajele utilizării unui astfel de sistem geo-informaţional, aduce beneficii de remarcat utilizatorului acestor date, datorită posibilităţii modificării în timp real a informaţiilor legate de obiectele grafice. Pentru obţinerea, în final, a unor baze de date cât mai ra ţionale, în cadrul Sistem Informaţional Viticol, se recomandă să se aibă în vedere cerinţele impuse de normele tehnice ale lucr ărilor de cadastru, atât în intravilan cât şi în extravilan. Totodată, programul NetSET Map, prin p rin funcţiile sale de import/export, permite accesarea bazei de date grafice şi alfanumerice, create în cadrul altor programe de lucru (AutoCAD, TopoLT, etc., respectiv Microsoft Office, Microsoft Excel, etc.). Accesarea Sistemului Informaţional Cadastral de dimensiuni mari, prin reţele locale şi/sau prin Internet, prezintă avantaj în valorificarea datelor geo-informaţionale puse la dispoziţia utilizatorilor potenţiali, acolo unde şi atunci când aceştia, au nevoie de ele, nefiind condiţionaţi de performanţele reduse ale calculatoarelor. Datorită compatibilităţii totale cu programe de prelucrare a datelor brute de teren (TopoSys) şi cu sistemele complexe de programe GIS, face ca programul NetSET Map s ă fie situat în segmentul aplicaţiilor care produc în mod direct date geo-informa ţionale. În teza de doctorat se prezintă modul de realizare a Sistemului Informaţional Viticol pe baza lucr ărilor de introducere a Cadastrului general şi agericol, pentru o zonă limitrof ă intravilanului vechi a Municipiului Iaşi, care a apar ţinut până în 1989 IAS Copou Iaşi, iar apoi SC Vinifruct Copou SA Iaşi, până în 2008. În ce priveşte modul de exploatare a plantaţiei de viţă de vie, după includerea zonei studiate în intravilanul extins al Municipiului Iaşi, în 2007, societatea comercială a reziliat contractele de arendă cu proprietarii, pentru care li s-au reconstituit dreptul de proprietate pe baza Legii 18/1991. Actualizarea datelor cadastrale, după anul 1990, s-a impus datorită schimbărilor succesive produse, ca urmare a: - aplicării Legii nr. 18/1991, pentru reconstituirea drepturilor de proprietate; - avizării de către OCPI Iaşi a documentaţiilor de dezmembrare ale parcelelor cadastrale; - includerii în zona construibilă a intravilanului Municipiului Iaşi, începând cu 2007; 65
- condiţiilor impuse de Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucr ărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. Pentru o gestionare cât mai corect ă, din punct de vedere administrativ şi economic, a Sistemelor Informaţionale pe domenii diferite de activitate, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale judeţelor şi al întregii ţări, se impune finalizarea introducerii Cadastrului general. Totodată, se impune şi standardizarea mijloacelor de actualizarea a sistemelor, cu lucr ări de mentenanţă şi întreţinere continuă, pentru evitarea perimarea informaţiilor din bazele de date specifice. De exemplu, numai prin gestionarea unei baze de date cât mai reală şi corectă a Sistemului Informaţional Agricol (Viticol), se poate stabili adevăratul potenţialul a unei zone, pentru o administrare şi exploatare cât mai eficientă. Prin modul de rezolvare şi prezentare a problemelor impuse de tema tezei de doctorat, se aduce o contribuţie importantă la adaptarea programului NetSET Map în scopul actualizării cu uşurinţă şi rapiditate a schimbărilor din teren produse, în timp şi spaţiu, datorită efectelor aplicării legilor fondului funciar. În acelaşi timp, se urmăreşte ca acest Sistem Informaţional Cadastral să devină un suport cât mai viabil în demersurile specifice de urbanizare a zonei (introducerea cadastrului edilitar), fiind un mijloc de lucru util pentru adoptarea unor decizii de către serviciile de specialitate din cadrul administraţiei locale. Lucrarea de doctorat se încadrează în acţiunea de modernizare a serviciilor, în vederea fluidizării şi rezolvării cât mai rapide a diferitelor probleme ce pot ap ărea în teritoriu pentru a stimula piaţa imobiliar ă şi investiţiile.
Contribu ţ ii ii personale În teza de doctorat prezentată, autorul aduce următoarele contribuţii personale: Identificarea şi enumerarea reglementărilor legislative la zi, referitoare la metodologia, privind executarea şi întreţinerea lucr ărilor de introducere a Cadastrului general şi agricol, pentru Sistemului Informa ţional Viticol . Prin realizarea acestor sisteme informaţionale, bazate pe metodologii specifice domeniului, se creează condiţiile pentru stabilirea unitar ă a elementelor calitative necesare evaluării terenurilor, crearea unei baze juste pentru stabilirea taxelor şi impozitelor, precum şi optimizarea utilizării terenurilor. Punerea în practică a prevederilor din metodologia menţionată, prin crearea unei aplicaţii informatice bazate pe utilizarea programului NetSET Map, care permite generarea eficientă şi rapidă a planului digital şi efectuarea pregătirii, utilizării şi interogării datelor cu referinţă spaţială. Crearea propriului mediu informaţional în vederea exploatării şi actualizării eficiente a datelor cadastrale, respectiv a gener ării rapide a rapoartelor tematice, pe baza informaţiilor din teren, indiferent de volumul şi complexitatea lor. Studierea modalităţilor de proiectare şi modelare a unui Sistem Informaţional Viticol modern şi unitar, care să respecte atât cerinţele Uniunii Europene, cât şi a normelor de introducere a Cadastrului general şi agricol, şi să ofere o funcţionalitate bună în toate fazele de utilizare a informaţiilor spaţiale. Dezvoltarea unei Baze de Date SIC, într-o singur ă aplicaţie GIS, care s ă permită gestionarea datelor cadastrale şi de publicitate imobiliar ă, cu accent pe prezentarea noţiunilor fundamentale privind modelarea structurilor de date şi interogarea statistică.
66
Integrarea corectă a informaţiilor grafice necesare la întocmirea planurilor cadastrale digitale, datorită performanţelor oferite de aparatura de măsurare, prin îndesirea reţelei de sprijin şi de ridicare, pe baza re ţelei de triangulaţie şi Reţelei principale GPS a Municipiului Iaşi. Implicarea directă în realizarea, prelucrarea şi verificarea ridicărilor topo-cadastrale, necesare întocmirii documentaţiei de Carte funciar ă şi a planului cadastral digital a unităţii viticole SC Vinifruct Copou SA Iaşi. Rezultate din documentaţia de Carte funciar ă surprind situaţia pe tarlale şi parcele, a categoriilor de folosinţă şi a parcelelor cadastrale, distribuţia parcelelor cadastrale pe folosinţe agricole, în funcţia de intervalele de mărime, distribuţia parcelelor pe p e folosin folo sinţe agricole, în funcţie de panta medie a parcelei. Pe baza acestor date, se arată posibilitatea utilizării de către Uniunea Europeană a Sistemului Informaţional Agricol, în sprijinul agricultorilor din România, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultur ă (APIA). Analizarea modalităţilor de exploatare şi întreţinere a cadastrului viticol a unităţii viticole, prin prezentarea amplasamentelor soiurilor de viţă de vie pe tarlale de lucru, pentru vinuri albe şi roşii, distribuţiei soiurilor pe viţă de vie dominante, pe tarlale lucrate mecanizat, gradului de ocupare a soiurilor de viţă de vie dominante, schemei cu modificările produse între 1990-2010, privind proprietatea, exploatarea şi întreţinerea plantaţiilor viticole, respectiv a documentaţiei tehnice asupra Sistemului Informaţional al Cadastrului Viticol, legat de întocmirea fişei de proprietate. Stabilirea valorii economice a terenurilor şi a construcţiilor în mod unitar, prin bonitarea cadastrală a terenurilor agricole, a claselor de favorabilitate, de pretabilitate a folosinţelor agricole, respectiv a evaluării terenurilor pentru construcţii şi a construcţiilor. Precizarea importanţei laturii juridice a cadastrului, prin identificarea bunurilor imobile şi a proprietarilor, stabilirea drepturilor de proprietate, a raporturilor juridice, a sistemelor de publicitate imobiliar ă, cu deosebire a C ăr ţii funciare. Crearea modelului 3D şi a cartogramei pantelor arealului unităţii viticole şi orientarea versanţilor în raport cu razele solare. Studiul statistic al dinamicii în timp a suprafeţelor parcelelor şi categoriilor de folosinţă şi al proprietarilor. Realizarea Sistemului Informaţional al Cadastrului Viticol, componentă a Sistemului Informaţional Agricol, cu prezentarea operaţiilor tehnice de realizare a băncii de date, specific acestui domeniu, în scopul stocării, gestionării şi interogării bazei de date cadastrale. Dezvoltarea proiectului MapSIC, ca un sistem modern şi unitar, pe un program NetSET Map, cu respectarea cerinţelor Uniunii Europene, cât şi a normelor naţionale, echipat cu funcţia de creare, gestionare şi prelucrare a planurilor digitale, a imaginilor ortofoto, a Modelului Digital al Terenului şi a Băncii de date SIC.
Consider că prin tratarea în ansamblu a problematicii de întreţinere şi actualizare a lucr ărilor de cadastru general şi agricol, prin alegerea aparaturii şi metodelor de măsurare şi prelucrare adecvate, precum şi de realizare a Sistemului Informaţional Viticol, ca o componentă a Sistemului Informaţional Agricol, am adus o contribuţie importantă în domeniul studiat şi am reuşit clarificarea unor aspecte importante prin studiul de caz analizat.
67
Direc ţ iiii de dezvoltare în viitor În perspectiva îmbunătăţirii unui Sistem Informaţional Cadastral (SIC), prin aplicaţiile programului NetSET Map, consider că ar trebui avute în vedere următoarele investigaţii în viitor: Posibilitatea de modificare a structurii datelor în corelare cu schimbările legislative, în vederea reevaluării la zi a terenurilor în scop agricol şi/sau urbanistic. Accesarea prin Internet a datelor aplicaţiei, în vederea valorificării lor, de către utilizatori, şi în aplicaţiile altor platforme şi sisteme. Posibilitatea realizării unor sisteme informaţionale specifice şi altor domenii de activitate, cum ar fi: căile de transport, apele şi pădurile, turismul, întreprinderile industriale şi zonele protejate. Dacă fişa bunului imobil întocmită pentru fiecare parcelă cadastrală, ar fi completat ă cu actele în formă scanată, ce atestă dreptul de proprietate, în vederea stabilirii situaţiei juridice a terenului, atunci acest Sistem Informaţional Cadastral ar putea fi utilizat cu succes, de către Serviciul de Identificare a Parcelelor, din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultur ă (APIA). Dezvoltarea unor aplicaţii 2D+T, respectiv 3D+T, care să conţină datele cadastrului general, pentru a permite studiul evoluţiei în timp a schimbării modului de folosinţă a terenului, mărimii parcelelor şi precizarea proprietarilor. Acest Sistem Informatic Cadastral (SIC), în final, urm ăreşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite diver şilor beneficiari, prin punerea la dispoziţie a unei baze de date cât mai complexe, actualizată permanent, la un preţ de cost minim.
68
BIBLIOGRAFIE 1. Adam G.C., Contribu ţ iiii la realizarea sistemului informa ţ ional ional urban al unui municipiu. Teză de doctorat, U.T. Iaşi, 2010 publică şi şi privat ă asupra imobilelor în România. Editura C.H. 2. Adam I., Proprietatea publică Beck, Bucureşti, 2000 Resursele de apă apă din spa ţ iul iul regiunii de nord-est a României în 3. Amăriucăi M., Resursele Evaluarea ş Evaluarea şii utilizarea resurselor de sol, protec ţ ia ia mediului ş mediului şii dezvoltarea rural ă în regiunea de nord-est a României, vol. I, Ghidul aplicaţiilor celei de-a XIX-a C.N.R.S.S. nr. 37A, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2009 ţ ionare ionare Punctual ă Precisă Precisă, Editura Tehnopress, 4. Andrei C.O., Tehnica Satelitar ă. Pozi ţ Iaşi, 2010 5. Andrei C.O., Salazar D., Chen R., Performance Analysis of the Precise Point Positioning Technique at BUCU IGS Station, Revista CAD-journal of Geodesy and Cadastre, no.10, 2010 6. Badea A.C., Contribu ţ iiii la realizarea unui sistem informatic pentru integrarea cadastrului şi şi a că căr ţ ii ii funciare. Teză de doctorat, U.T.C. Bucureşti, 2008 ional . Revista 7. Badea A.C., Badea Gh., Conceptul de sistem cadastral la nivel interna ţ ional de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, nr. 7, Bucure şti, 2007 8. Badea Gh., Cadastru general , Editura Conspress, Bucuresti, 2005 9. Badea Gh., Badea Ana-Cornelia, Sion I., secţiunea “ Eviden Eviden ţă cadastral ă”, Sisteme informatice de evidenţă cadastrală, vol. I, Curs postuniversitar de perfecţionare, Editura Conspress, Bucureşti, 2004 10. Bădescu G., Aspects Concerning the Automation Automatio n of Topo-Cadastral Topo-Cadas tral al Works, Journal of Geodesy and Cadastre, nr. 7, 2007 11. Băduţ M., GIS, Sisteme informatice geografice-fundamentale practice. Ed. Albastr ă, Cluj-Napoca, 2004 12. Bédard Y., Visual Modeling of Spatial Database, Towards Spatial PVL and UML, Geometrica vol. 53, nr. 2, 1999 13. Bernhardsen T., Geographic Information System. Viak IT, Arendal, Norway, 1997 14. Bingert A., Le cadre législatif des crémants. Revue des Oenologues, nr. 107s, 2003 15. Blouin J., Peynaud E., Connoissance et travail du vin. 3-e édition, Editura Dunod, Paris, 2001 16. Blouin J., Cruège J., Analyse et composition des vins. Comprendre le vin. Editura Dunod, Paris, 2003 17. Bisnath S., Wells D., Dodd D., Evaluation of Commercial Carrier-Phase-Based WADGPS Services for Marine Applications, In Proceedings of the 16th International Technical Meeting of the Stellite Division of the Institute of Navigation, Portland, 2003 18. Bofu C., Chiril ă C., Sisteme Informa ţ ionale ionale Geografice. Curs postuniversitar de perfecţionare. Ed. Performatica, Performatica, Iaşi, 2005 19. Boş N., Topografie. Editura didactică şi Pedologică Bucureşti, 1993 20. Boş N., Cadastru general. Note de curs. Colegiul de Cadastru al Universităţii „Transilvania” Braşov, 1998 – 2001 şi expertiza tehnică tehnică. Editura All Beck, Bucureşti, 2002 21. Boş N., Cartea funciar ă şi 22. Boş N., Cadastru general . Editura All Beck, Bucureşti, 2003 23. Boş N., Cartea funciar ă şi şi expertiza tehnică tehnică topo-cadastral ă. Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2003 69
modernă. Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 24. Boş N., Iacobescu, O., Topografie modernă 25. Boş N., Iacobescu, O., Cadastru ş Cadastru şii Cartea funciar ă. Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009 Precizia drumuir drumuirilor ilor cu sta ţ iile iile totale. Toleran ţ e. Revista de cadastru 26. Boş N., Puşcaş M., Precizia nr. 5, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005 Internati ationa onall Terr Terrest estria riall Refe Referen rence ce Frame Frame. GPS World (9), 1996 27. Boucher C., Altamini Z., Intern 28. Burrough P.A., Principles of GIS . Longman Academic Press, London, 1993 Re ţ eaua eaua de nivelment de 29. Buse I., Bordea A., Ghi ţău D., Neuner J., Săvulescu C., Re ţ înalt ă precizie a României. Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, vol. 6, nr. 1, Bucureşti, 1997 30. Cartwright W., Peterson P.M., Gartner G., Multimedia Cartography, SpringerVerlag, Berlin Heidelberg, 1999 31. Cârdei M., Mihalache R.M., Aspecte privind înscrierea drepturilor reale imobiliare în cartea funciar ă. Simpozionul Internaţional de Geodezie, GeoPreVi, 12-13 mai, Bucureţti, 2011 Contribu ţ ii ii asupra metodelor de realizare a bazei de date cartografice a 32. Chiril ă C., Contribu ţ hăr ţ ilor ilor şi şi planurilor digitale. Teză de doctorat, 2008 33. Chirilă C., Gavrilaş G., Aspects Aspects Concerning Concerning the Geo-ref Geo-referen erence ce of Geodesic Geodesic Trapeziums Trapeziums within the Cadastral Information Systems. Journal of Geodesy and Cadastre, nr. 7, 2007 iale. Partea I . – 34. Chiţea Gh., Iordache E., Chi ţea Gh. Cr ., Tehnologii geodezice spa ţ iale. Sisteme de pozi ţ ţ ionare ionare global ă (GPS). Editura Lux Libris, Braşov, 2009 35. CHCisman N., Exploring Geographic Information System. Ed. John Wiley and Sons Cowen, New York, S.U.A., 1997 ie a hă hăr ţ ii ii şi şi 36. Corcodel Gh., Sion I., Balot ă O., Realizarea unui sistem de produc ţ ie planurilor digitale în IGFCOT . Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, vol. 3, nr. 2, Bucure şti, 1994 37. Coşarcă C., Topografie Inginereasca, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2003 38. Cotea V.V., Cotea D.V., Tehnologia de producere a vinurilor . Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006 Legisla ţ ia ia cadastrului şi şi a publicit ăţ ăţ ii ii imobiliare. Editura CH Beck, 39. Cucu Cristina, Legisla ţ Bucureşti, 2005 40. Danciu V., Rus, T., Model de integrare a observa ţ iilor iilor clasice ş clasice şii satelitare. Revista de geodezie nr. 1 – 2, Bucure şti, 2002 41. Davis D., GIS for everyone, Ed. ESRI, 1999 42. Dima N., Herbei O., Filip Larisa, Ular Roxana, Utilizarea tehnologiilor GPS. Actualitat Actualitatee şi şi perspectivă perspectivă, Lucr ările Ştiinţifice ale Simpozionului Internaţional Multidisciplinar „Universitaria SIMPRO”, Editura Universitas, Petroşani, 2006 ţ ionare ionare glogal ă GPS , 43. Dima N., Herbei O., Klaus F., Surse de erori în sistemul de poyi ţ Lucr ările Ştiinţifice ale Simpozionului Internaţional Multidisciplinar „Universitaria SIMPRO”, Editura Universitas, Petroşani, 2006 44. Dimitriu G., Sisteme Informatice Geografice GIS . Ed. Albastr ă, Cluj-Napoca, 2001 Sta ţ iiii permanente de referin ţă GNSS , Lucr ările Ştiinţifice ale Simpo45. Dimitriu S.G., Sta ţ zionului Internaţional Multidisciplinar „Universitaria SIMPRO”, Ed. Universitas, Petroşani, 2006 ie eficient ă pentru lucr ările de 46. Dragomir P.I., Rus T., Planul cadastral index – solu ţ ie cadastru general . Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, vol. 11, Bucureşti, 2002 70
47. Dragomir P.I., Haret C., Moraru N., Neuner I., S ăvulescu C., Lucr ările topografice în cadastru. Ghid. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000 elei Na ţ Na ţ ionale ionale de Sta ţ Sta ţ ii ii GPS 48. Dragomir P.I., Rus T., Dumitru P., Integrarea Re ţ elei Permanente în Re ţ eaua eaua Europeană Europeană EUPOS , conferinţa Tehnologii Moderne pentru Mileniul III, Oradea, 2005 Re ţ eaua eaua de sta ţ sta ţ ii ii GNSS 49. Dragomir P.I., Rus T., Faur Mihaela, Dumitru P., Re ţ multifunc ţ multifunc ţ ionale ionale a României, conferinţa Topohidrografie moderna pentru navigatie sigura pe Dunare, Bucureşti, 2006 50. Drăghici M., Baza de date. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998 Clima şii microclimatele din zona ora şului şului Ia ş Ia şii şi şi împrejurimi, 1979 51. Erhan Elena, Clima ş 52. Euler H.J., Keenan C.R., Zebhauser B.E., Wubbena G., Study of a Simplified Approach in Utilizing Information from Permanent Reference Station Array, ION GPS Salt Lake City USA, 2001 53. Euler H.J., Seeger S., Zelzer O., Takac F., Zebhauser B.E., Improvement of Positioning Performance Perfo rmance Using Standardized Sta ndardized Network RTK Messages, ION GPS San Diego USA, 2004 54. Feairheller S., Clark R., Other satellite navigation systems. Understanding GPS: Principles and Applications, Artech House, Norwoord, 2nd edition, 2006 şini pentru mecanizarea lucr ărilor solului în 55. Filipov F., ş.a., Stabilirea sistemei de ma şini exploata ţ exploata ţ iiii agricole din nordul ş nordul şii estul României, aliniat ă la conceptul de agricultur ă durabil ă. Raport de cercetare Contract nr. 14/2005, Etapa III din 30.11.2008 – partener U.S.A.M.V. Iaşi 56. Florea N, B ălăceanu V., R ăuţă C., Canarache A. (coordonatori), Metodologia Elabor ării Studiilor Pedologice. Partea a III-a – Indicatori Ecopedologici, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (I.C.P.A.), Bucureşti, 1987 57. Florea N. şi colab. (coordonatori), Sistem Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat I.C.P.A., Bucureşti, 2003 ţ ionare ionare global ă NAVSTAR-GPS . Editura Academiei Tehnice 58. Florea V., Sisteme de pozi ţ Militare, Bucureşti, 2002 59. Gao Y., Shen X., A New Method for Carrier-Phase-Based precise point positioning , NAVIGATION: Journal of the Institute of Navigation, vol. 49, nr. 2, 2002 60. Galét P., Précis Précis de Viticultur Viticulture. e. Imprimérie Déhan, Montpellier, 1993 şi intabularea cadastral ă. Editura 61. Gavrilescu I., Proprietatea funciar ă , publicitatea şi Sitech, Bucureşti, 2006 62. Ge M., Gendt G., Rothacher M., Shi C., Liu J., Resolution of GPS carrier-phase ambiguities in Precise Point Positioning (PPP) with daily observations. Journal of Geodesy, vol. 82, nr.7, 2008 actual şii perspectiva dezvolt ării unei re ţ ele ele permanente de sta ţ sta ţ ii ii 63. Ghiţău D., Stadiul actual ş GPS permanente în România. Revista de geodezie nr. 1, Bucure şti, 1999 64. Ghiţău D., National GPS Network of Romania. FIG Working Week, May 22-27, Athens, Greece, 2004 65. Gibbons G., GNSS World: What Race? What Compettion? Inside GNSS, vol. 4, nr. 2, 2009 66. Gibbons G., Russia Building Out GLONASS Monitoring Network, Augmentation System. Inside GNSS, vol. 4, nr. 5, 2009 67. Grecea C., Cadastral Systems, New Trends and Experiences. Journal of Geodesy and Cadastre, nr. 7, 2007 71
interfa ce between communal GIS and land book as well as the t he 68. Herbst V., Definition of interface connection to other clients, Leipzig GTZ, GFA Terra Systems GmbH, 2004 69. Hofmann-Wellenhof B., Lichteneeger H., Collins J., Global Positioning System: Theory and Practice, Springer Wien, New York, 2001 şi de specialitate. Editura U.T. Iaşi, 2002 70. Hogaş H., I., Cadastru general şi 71. Huţanu Cr., Stadiul actual al lucr ărilor de introducere a cadastrului general şi şi de implementare a sistemului de eviden ţă tehnică tehnică şi şi economică economică a terenurilor cu destina ţ ie ie agricol ă. Raport doctorat nr. 1, Univ. Tehnică “Gh. Asachi“, Iaşi, martie 2007 Contribu ţ ii ii asupra aplică aplicării tehnologiilor şi 72. Huţanu Cr., Contribu ţ şi tehnicilor digitale în executarea lucr ărilor de îndesire a re ţ re ţ elelor elelor geodezice de sprijin ş sprijin şii a ridică ridicărilor topo-cadastrale. Raport doctorat nr. 2, Univ. Tehnică “Gh. Asachi“, Iaşi, februarie 2008 şi procedee automatizate de întocmire a planului cadastral de 73. Huţanu Cr., Metode şi bază bază sub formă formă digital ă , de elaborare elaborare a sistemului de de eviden ţă tehnică tehnică , economic economică şi şi juridică juridică a cadastrului general şi şi a cadastrului agricol cu datele de specialitate. Raport doctorat nr. 3, Univ. Tehnică “Gh. Asachi“, Iaşi, octombrie 2009 74. Huţanu Cr., Nistor Gh., The current state of rehabilitation and modernization of geodetic and topographical networks. Lucr ări Ştiinţifice, seria Agricultur ă, U.Ş.A.M.V. Iaşi, vol. 53, nr. 1. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2010 75. Huţanu Cr., Moca V., Use of cadastral plan in digital form and the database informations system for the national vineyard landsurvey. Lucr ări Ştiinţifice, seria Agricultur ă, vol. 53, nr. 2. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2010 76. Huţanu Cr., The cadastral changes that occurred in the over the parcels of the vineyard unit Vinifruct Copou Company – limitrophe to the city of Iasi. Simpozionul Ştiinţific cu participare internaţională „Horticultura – ştiinţă, calitate, diversitate, armonie”, vol. 54, nr. 1. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2011 77. Huţanu Cr., The use of the cadastral information system (CIS) for manage and cadastral datebase query. Lucr ări Ştiinţifice, seria Agricultur ă, U.Ş.A.M.V. Iaşi, vol. 54, nr. 1. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2011 78. Huţanu Cr., Filipov F., Tomi ţă O., Suitability of soil resources for vine plantations at Vinifruct Copou Company from Iasi. Lucr ări Ştiinţifice, seria Agricultur ă, U.Ş.A.M.V. Iaşi, vol. 54, nr. 2. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2011 79. Huţanu Cr., Pădure D., The update of the cadastral data for the former SAE Copou Iasi based on general and agriculture cadastral works. Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, Tom LVIII (LXII), fasc. 1-4, secţiunea Hidrotehnică, 2011 80. Kavanagh B., F., Surveying – Principles and Aplications. Prentice Hall, New Jersey USA, 2003 81. Kaufmann J., Steudler D., Cadastre 2014. Congresul Fédération Internationale des Géomètres (FIG) de la Brighton, 1998 82. Kaufmann J. ş.a., Swiss Cadastre: Cadastre 2014 for Sustainability, FIG XXII, International Congress, Washington, U.S.A., 2002 83. Kokkonen A., Vahala M., The Cadastre as a Cornerstone in the Information Society Infrastructure, FIG XXII International Congress Washington, U.S.A., 2002 84. Korte G., The GIS Book . Editura Geographical Information Systems. New Orleans U.S.A., 2000 Positio ning Using IGS Orgit Orgi t and Clock Products. 85. Kouba J., Héroux P., Precise Point Positioning GPS Solition, vol. 5, nr. 2, 2001 72
în Evaluarea ş 86. Ioniţă I., Relieful şi şi procesele geomorfologice în Evaluarea şii utilizarea resurselor de sol, protec ţ protec ţ ia ia mediului ş mediului şii dezvoltarea rural ă în regiunea de nord-est a României, vol. I, Ghidul aplicaţiilor celei de-a XIX-a C.N.S.S. nr. 37A, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Ia şi, 2009 Determ rmina inare reaa distrib distribuu ţ ie ie spa ţ iale iale a favorabilit ăţ ăţ iiii ecologice pentru 87. Irimia L., Patriche C., Dete cultura vi ţ ei de vie, prin utilizarea Sistemelor Informa ţ ionale ionale Geografice GIS . ţ ei Cercetări Agronomice în Moldova, volumul XLIII, nr.1(141)/2010. Editura USAMV Iaşi, 2010 88. Irimuş I., Vescan I., Man T ., Tehnici de cartografiere, Monitoring şi şi Analiză Analiză GIS, Editura Casa Căr ţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2005 Integer Ambiguity 89. Laurichesse D., Mercier F., Berthias J. P., Broca P., Cerri L., Integer Ambiguity Resolution on Undifferenced GPS Phase Measurements and Its Application to PPP and Satellite Precise Orbit Determination. NAVIGATION: Journal of Institute of Navigation, vol. 56, nr.2, 2009 90. Lawrence D., Bunce D., Mathur N.G., Sigler C.E., Wide Area Augmentation System (WAAS) Program Status. In Proceedings of the 20th International Technical Meeting of the Stellite Division, Fort Worth, 2007 Topografie şii 91. Leu I. N., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciotl ăuş Ana, Ciolac Valeria, Topografie ş Cadastru agricol . Editura Didactică şi Pedologică, R.A., Bucureşti, 1999 92. Lisboa F.J., Iochpe C., Borges K., Analysis Patterns for GIS Data Schema Reuse on Urban Management Applications. CLEI Electronic Journal 5(2), 2002 93. Maguire D., The Changing technology of space and time, Dynamic and Mobile GIS. Investigating changes in time and space. Edited CRC Press, 2007 94. Majid S.A., A Multi-Purpose Cadastre Prototype on the Web. Departament of Geomatics, Faculty of Engineering the University of Melbourne, 2000 şi cartea funciar ă Editura ALL S.R.L., Bucureşti, 1995 95. Miclea M., Cadastrul şi lexicon de cadast cadastru ru ş şii carte funciar ă. Ed. CH Beck, Bucure şti, 2000 96. Miclea M., Mic lexicon 97. Mihăilă, M., Corcodel, Gh., Chirilov, F., Cadastrul general şi şi publicitatea imobiliar ă – bazele ş bazele şii lucr ările componente. Editura Ceres, Bucureşti, 1995 şi calcule topografice. Editura 98. Moca V, Ilioi D., Cadastru funciar general – lucr ări şi Nona, Piatra Neamţ, 1998 99. Moca V., Hoga ş H., Fronea Loredana, Huţanu Cr., Aplicarea sistemelor de proiec ţ proiec ţ ie ie locale, derivate din proiec ţ ia ia Stereo – 70, în lucr ările de cadastru imobiliar din municipii. Conferinţa Tehnico – Ştiinţifică Jubiliar ă “Tehnologii moderne în construcţii”, vol. 2, Univ. Tehnică a Moldovei, Chişinău, 2000 100. Moca V., Popia Adr., Radu O., Fronea Loredana, Filipov F., Modelul experimental al sistemului de eviden ţă eviden ţă a datelor tehnice primare din cadastrul viticol . Lucr ările Ştiinţifice. Anul XXXXIV – vol.2 (44). Seria Horticultur ă. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, U.S.A.M.V. Iaşi, 2001 101. Moca V., Popia Adr., Radu O., Fronea Loredana, Chiril ă C., Realizarea sistemului sistemulu i de eviden ţă eviden ţă tehnică tehnică şi şi de specialitate a cadastrul viticol . Lucr ările Ştiinţifice. Anul XXXXV – vol.2 (45). Seria Horticultur ă. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, U.Ş.A.M.V. Iaşi, 2002 102. Moca V., Bucur D., Breabăn Iuliana, Radu O., Hu ţanu Cr., Realizarea bazei de date a lucr ărilor de evaluare a terenurilor agricole pe unit ăţ ăţ ile ile teritoriale de bază bază ale cadastrului tehnic şi şi calitativ. Lucr ările Simpozionului Ştiinţific „Factori şi 73
procese pedogenetice din zona temperată“ ediţia a XIII-a, Ia şi şi Chişinău. Publicaţiile Univ. “ Al. I. Cuza” Iaşi, 2003 inutului 103. Moca V., Bucur D., Radu O., Hu ţanu Cr., Sălceanu Gh., Actualizarea con ţ inutului bazei de date pe unit ăţ ăţ i cadastrale prin utilizarea tehnologiei GIS . Simpozion, Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, 2003 elor de control ale trapezelor 104. Moca V., Radu O., Hu ţanu Cr., Utilizarea suprafe ţ elor geodezice de ridicare în plan la scara 1 : 5 000 în lucr ările de cadastru general şi şi de publicitate imobiliar ă. Lucr ările Simpozionului 190 ani de învăţământ superior tehnic la Univ. Tehnică "Gh. Asachi", Iaşi, 2003 105. Moca V., Bucur D., Radu O., Huţanu Cr., Sălceanu Gh., Sistemul de realizare şi şi gestionare al bazei de date tehnice a lucr ărilor de cadastru general şi şi publicitate imobiliar ă. Lucr ări Ştiinţifice, Anul XXXXVII, volumul 2 (47), Seria Horticultur ă, U.S.A.M.V., Ia şi, 2004 utilizării 106. Moca V., Bucur D, Radu O., Huţanu Cr., Jităreanu S., Aspecte ale utiliză ortofotoplanurilor în sistemul informa ţ ional ional al cadastrului agricol din unitatea administrativă administrativă teritorial ă Bâlca – Suceava. Lucr ările Ştiinţifice. Seria Horticultur ă. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, U.S.A.M.V. Ia şi, 2008 şi de 107. Moca V., Popia Adr., Radu O., Huţanu Cr., Baza de date cartografice şi specialitate pentru sistemul informa ţ ional ional al cadastrului viticol . Lucr ările Ştiinţifice. Seria Horticultur ă. Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, USAMV Ia şi, 2009 108. Moldoveanu C., Datumul geodezic. Revista de geodezie, Bucureşti, 2005 109. Monteiro L.S., Moore T., Hill C., What is the accuracy of DGPS? Journal of Navigati Navi gation, on, vol. 58, nr. 2, 2 , 2005 20 05 geografică a R.P.Române, vol. I. Editura 110. Morariu T., Hipsografia în Monografia geografică Academiei Române, 1960 agricole şii combaterea ei. Editura Agro111. Moţoc M., Eroziunea solului pe terenurile agricole ş Silvică, Bucureşti, 1963 112. Muellershoen R.J., Iijima B., Meyer R., Bar-Sever Y.E., Accad E., Real-Time Point-Positioning Performance Evaluation of Sigle-Frequency Receivers Using NASA’s Global Differential GPS GP S System. In Proceedings of the 17th International Technical Meeting of the Stellite Division of the Institute of Navigation, Long Beach, 2004 sol şii a 113. Munteanu I., Florea N., Ghid pentru descrierea în teren a profilului de sol ş condi ţ ţ iilor iilor de mediu specifice. Editura SITECH, Craiova, 2009 area şii între ţ inerea inerea planta ţ iilor iilor tinere de 114. Mustea M., Viticultur ă. Bazele biologice, înfiin ţ area ş vii roditoare. Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2004 ţ ionare ionare global ă. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2000 115. Neuner J., Sisteme de pozi ţ 116. Neuner J., Săvulescu C., Moldoveanu C., Studiul privind posibilitatea de determinare a coordonatelor în proiec ţ ie ie stereografică stereografică 1970 utilizând tehnologia GPS . Revista de geodezie nr. 1-2, Bucureşti, 2002 ţ ionare ionare în re ţ ele ele de sta ţ sta ţ iiii permanente 117. Neuner J., Onose D., Coşarcă C., Precizia de pozi ţ de densitate redusă redusă. Revista de geodezie nr. 1-2, Bucureşti, 2002 118. Nicolae M., Tratat de publicitate imobiliar ă. Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2006 119. Nistor Gh., Topografie. Editura U.T. Iaşi, 1982 120. Nistor Gh., Topografie-Lucr ări practice. Editura U.T. Ia şi, 1998, 2002 compensării mă mă sur ătorilor geodezice. Editura U.T. Iaşi, 1996 121. Nistor Gh., Teoria compensă 74
mă sur ătorilor geodezice-Lucr ări practice. Editura U.T. 122. Nistor Gh., Teoria prelucr ării mă Iaşi, 1998 123. Nistor Gh., Nistor I., S ălceanu Gh., Considerations concerning the implementation of european geodetic datum ETRS 89 in Ramania. Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, Tom LII (LVI), fasc. 1-4, sec ţiunea Hidrotehnică, 2006 124. Nistor Gh., Sălceanu Gh., Implementing GIS technology in the setup of real estateurban information system of city. Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, Tom LIII (LVII), fasc. 1-4, secţiunea Hidrotehnică, 2007 p ublishing 125. Nistor Gh., Sălceanu Gh., Cârdei M., Ficiuc R.M., Aspects regarding the publishing and listing of cadastral data for verification by owners. Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, Tom LVII (LXI), fasc. 1-4, sec ţiunea Hidrotehnică, 2011 126. Novac Gh., Cadastru general . Editura Solness, Timişoara, 2005 127. Novac Gh., Cadastre de specialitate. Editura Solness, Timişoara, 2006 128. Novac Gh., Cadastru, Editura Mirton, Timişoara, 2007 129. Onose D., Topografie. Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2004 130. Oosterom P.J.M. van, Lemmen C.H.J., Ingvarsson T ., Molen P . van der, The core cadastral domain model . Computers, Environment and Urban Systems, 30(5), 2006 131. Osaci-Costache Gabriele, Topografie-Cartografie. Ed. Univ. Bucureşti, 2006 132. Ossko A., Advantages of the Unified Multipurpose Land Registry System. FIG Working Week, Seoul, Korea, 2001 133. Palamaru M., Puşcaş M., Puncte de vedere privind utilizarea tehnologiei GPS . Revista de cadastru nr. 4, Ed. Univ. „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2004 elei de sprijin utilizând tehnologia 134. Păunescu C., Spiroiu I., Dima C., Realizarea re ţ elei GPS . Revista de geodezie nr. 1-2, Bucureşti, 2002 135. Păunescu C., EUREF – evolu ţ ie, ie, statutul actual ş actual şii perspective. Revista de geodezie, Bucureşti, 2005 ţ ionare ionare GPS . 136. Păunescu C., Mocanu V., Dimitriu S.G., Sistemul Global de Pozi ţ Editura MatrixRom, 2006 ii la realizarea bazei de date a 137. Petcu-Lovin (C. Dospinescu) D.R., Contribu ţ ii cadastrului urban ş urban şii C ăr ţ ii ii funciare. Teză de doctorat, U.T. Iaşi, 2011 138. Popa E., Nistor Gh., Gavrilov Gh., Apreutesei C., Barb ălată I., Topografie – Lucr ări practice, Ed. Didactică Şi Pedagogică, Bucureşti, 1968 139. Popia Rodica, Popia A., Toma Steliana, Cadastru funciar general . Ed. Cermi, Iaşi, 1998 140. Probert M., The UK „Cadastre”, 2002 141. Proca Gabriela, Manageme Managementul ntul lucr ărilor de cadastru. Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2000 topografie şii cadastru. Note de curs. Editura 142. Puşcaş M., Automatizarea lucr ărilor de topografie ş Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2004 143. Qingquan Li, Opportunities in Mobile GIS, Dynamic and Mobile GIS . Investigating changes in time and space. Edited CRC Press, 2007 144. Rotaru M., Anculete Gh., Sistemul cadastral şi şi regimul funciar din România. Editura Tehnică Bucureşti, 1996 145. Rusu A., Boş N., Kiss A., Topografie-Geodezie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 146. Rus T., Stadiul actual al dezvolt ării sistemului GNSS Galileo. Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, vol. 14, nr. 1 – 2, Bucure şti, 2005 iei erorilor sistematice în observa ţ iile iile 147. Rus T., Danciu V., Determinarea contribu ţ iei GPS . Buletinul Statistic al U.T.C. Bucureşti nr. 1, 2000 75
ional Geografic pentru 148. Sălceanu Gh, Contribu ţ iiii la realizarea Sistemului Informa ţ ional Cadastrul imobiliar-edilitar al unui municipiu. Teză de doctorat, 2009 Implementarea tehnologiei tehnologiei GIS în realizarea Sistemului 149. Sălceanu Gh, Nistor Gh., Implementarea Informa ţ ional ional imobiliar-edilitar al unui municipiu. Revista de Cadastru-RevCAD, nr. 8, 2008 150. Sălceanu Gh, Nistor Gh., On of the informational flux dealing with passing declarative cadastre data into the final municipal cadastre data. Journal of Geodesy and Cadastre-RevCAD, nr. 9, 2009 151. Săvulescu V., Sârghiuţă R., Abdulamit A., Bugnariu T., Turcu L., Barbu C., Fundamente GIS . Editura *H*G*A, Bucureşti, 2000 152. Seeber G., Satellite Geodesy. Walter de Gruyter, Berlin, 2nd Edition, 2003 153. Stoter J.E., Salzmann M.A., Towards a 3D-Cadastre: Where Do Cadastral Needs and Technical Possibilities Meet? International Workshop on 3D-Cadastres Registration of Properties in Strata, Delft, FIG, Frederiksberg, Denmark, 2001 154. Stoter J.E., Oosterom P. van, Cadastral Registration of Real Estate Objects in THCee Dimension. URISA Journal, vol. 15, nr. 2-4, 2005 155. Tămâioagă Gh., Cadastru. Editura Lito I.C. Bucure şti, 1990 şi cadastrele de specialitate. 156. Tămâioagă Gh., Tămâioagă Daniela, Cadastrul general şi Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005 157. Tămâioagă Gh., Tămâioagă Daniela, Automatizarea lucr ărilor de cadastru. Editura MatrixRom, Bucureşti, 2007 Cadastru şii publicitate imobiliar ă, Editura 158. Tabaraş Manuela, Constantin M ădălina, Cadastru ş C.H. Beck, Bucureşti, 2009 159. Toderaş T., R ăducanu D., Baze de date cartografice. Editura Academiei Militare, Bucureşti, 2002 160. Tolman B., Harris R. B., Gaussian T., Munton D., Little J., Mach R., Nelsen S., Renfro B., The GPS Toolkit: Open Source GPS Software. Proceedings of the 17th International Technical Meeting of the Satellite Division of the Institute of Navigation GNSS 2004, 2004, Long Beach, CA, 2004 161. Tuladhar A.M., Why Is Unified Modeling Language (UML) for Cadastral System?. International Institute for Geo-Information Science and Earth Observation, Enschede, 2003 162. Ursea V., Neamţu A., Cadastru. Ed. Institutului de construcţii Bucureşti, 1989 şi, Ed. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 1987 163. Ungureanu Al., ş.a., Geografia municipiului Ia şi 164. Vahala M., The Finnish Developing Strategy for Land Registry and Cadastre, Symposium on “IT - Renewal Strategy for Land Registry and Cadastre”, Enschede, Netherlands, 2003 165. Vorovencii I., Topografie. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2006 166. Wielgosz P., Grejner-Brzezinska D., Kashani I., High-accuracy DGPS and Precise Point Positioning Based on OHIN CORS Network . NAVIGATION: Journal of the Institute of Navigation, vol. 52, nr. 1, 2005 167. Williamson I.P., Chan T.O., Effenberg W.W., Development of spatial data infrastructures - lessons learned from the Australian digital cadastral databases, Geomatica, 52(2), 1998 168. Zumberge J., Heflin M.B., Jefferson D., Watkins M., Webb F., Precise point positioning for fo r the effcient and robust analysis a nalysis of GPS data from large l arge networks. Journal of Geophysical Research, vol. 102, nr. B3, 1997 76
169. x x x Anuarul Statistic al României, 2008 170. x x x Catalog oficial al soiurilor de plante de cultur ă din România, Bucureşti, 2002 modificările ulterioare 171. x x x Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicat ă cu modifică ii şii 172. x x x Legea nr. 50/1991, privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţ ii ş unele mă mă suri pentru realizarea locuin ţ elor elor , actualizată în 2009 cadastrului şii publicit ăţ ăţ ii ii imobiliare 173. x x x Legea nr. 7/1996 a cadastrului ş viei ş şii vinului nr. 67/1997, modificată şi completată prin O.G. 34/2000 174. x x x Legea viei Legea nr. nr. 213/199 213/1998, 8, privin privindd propriet proprietatea atea public publică şi şi regimul juridic al acesteia 175. x x x Legea 176. x x x Legea nr. 219/1998, privind regimul concesiunilor 177. x x x Lege Legeaa nr. nr. 1/2000 1/2000 pentru pentru reco reconst nstitu ituire ireaa drep dreptul tului ui de propr proprie ietat tatee asupra asupra terenu terenuril rilor or agricole ş agricole şii celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ş 18/1991 şii ale Legii nr. 169/1997 178. x x x Legea nr. 545/2001 pentru completarea art. 36 din Legea nr. 18/1991 mă suri pentru accelerarea privatiză privatizării 179. x x x Legea nr. 137/2002, privind unele mă şi vinului în sistemul organiză organizării comune a pie ţ pie ţ ei ei viti-vinicole nr. 180. x x x Legea viei şi 244/2002. Monitorul Oficial al Românei nr. 33/2002 181. x x x Legii nr. 16/2007 privind organizarea organizar ea ş şii executarea profesiei de geodez Legisla ţ ie ie privind cadastrul ş cadastrul şii publicitatea imobiliar ă - volumul 2. Editura 182. x x x Legisla ţ Matrix Rom, Bucureşti, 2006 Legisla ţ ia ia privind cadastrul şi şi publicitatea imobiliar ă – La zi. Editura All Beck, 183. x x x Legisla ţ Bucureşti, 2007 şi evaluarea terenurilor 184. x x x Hot ărârea de Guvern nr. 834/1991, privind delimitarea şi societ ăţ ăţ ilor ilor comerciale cu capital de stat pachetului de programe NetSET NetSET , elaborat de SC Data Invest 185. x x x Manual de utilizare a pachetului SRL, 2004 realizare şii între ţ inere inere a cadastrului viticol , aprobate cu 186. x x x Norme metodologice de realizare ş Ordinul nr. 34 / 2000 al M.A.A., M.Of. nr. 212 / 2000 introducerea cadastrului general , aprobate cu Ordinul 187. x x x Norme tehnice pentru introducerea M.Adm.P. nr. 534/2001, M.Of. nr.744 / 2001 188. x x x Ordonan ţ a de Guvern nr. 34/2000 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pentru aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere la zi a cadastrului viticol 189. x x x Ordonan ţ Ordonan ţ a de Urgen ţă Urgen ţă nr. 70/2001 pentru modificarea şi şi completarea Legii fondului funciar nr. 7/1996 aprobat ă prin Legea nr. 78/2002 190. x x x Progra Programul mul Na ţ ional ional pentru Dezvoltare Rural ă 2007-2013, Lucr ările Seminarului Internaţional “Cadastrul şi rolul acestuia în economia de piaţă, cu aplicabilitate în domeniul administraţiei publice locale”, 22 – 23 septembrie 2006, Surduc, judeţul Timiş, România, 2006 Program amul ul de gesti gestion onare are a cali calit t ăţ iiii aerului în aglomerarea Ia şi şi pentru indicatorul 191. x x x Progr PM10, PM10, perioa perioada da de derula derulare re 2009-2 2009-2013 013. Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi ţ iei iei, Broşura editată de 192. x x x ROMPOS - Sistemul Românesc de Determinare a Pozi ţ ANCPI, septembrie 2008 193. x x x Situation du secteur vitivinicole mondial . 83eme, Assemblée générale de I’OIV, Paris, 2003 194. x x x Srveying with SmartStaton an introduction to RTK , Broşura editată de Leica Geosystems, 2008 77
Surse Internet:
http://www.ancpi.ro http://www.apia.org.ro http://www.apmis.ro http://www.cadastre.com http://www.cngcft.ro http://www.e-justice.europa.eu/content_land_registers_in_member_states/Austria http://www.epncb.oma.be/ftp/center/analysis http://www.epncb.oma.be/_trackingnetwork/stationlist.php http://www.eupos.org http://www.esa.int/esaNA/egnos.html http://www.euref-iag.net/EUVN http://www.euref-iag.net/symposia http://www.eurocadastre.org http://www.galileoic.org http://www.galileo-gnss/SatelliteTechniques/ GNSS_WG_IGS http://www.galileo-industries.net http://www.geodesy.noaa.gov/TOOLS/Professional_Surveyor_Articles/StatePlaneCoord http://www.geodesy.unr.edu/publications http://www.glonass-center.ru/frame_e.html http://www.gnss.com http://www.gpsworld.com/gnss-system/algor http://www.gpsworld.com/gnsssystem/algorithms-method ithms-methods/innovations/innovation-precise-p precise-point-positioning oint-positioning http://www.insidegnss.com/galileo.html http://www.iopscience.iop.org http://www.leica-geosystems.com http://www.navstar.com http://www.rompos.ro http://www.sapard-romania.info http://www.scritube.com/Manuale http://www.sciencedirect.com/science/article http://www.etrs89.ensg.ign.fr http://www.unavco.org/facility/software/teqc/teqc.html http://www.wgs84.com http://www.wikipedia.org/wiki/CERGOP http://www.wikipedia.org/wiki/GNSS_applications http://www.wikipedia.org/wiki/Precise_Point_Positioning http://www.wikipedia.org/wiki/Satellite_navigation
78
