Razboiul Rece Pentru mai bine de jumatate de secol dupa incheirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Razboiul Rece a dominat sfera internationala. Acesta a fost definit ca o stare de tensiune extrema intre marile puteri, o pauza scurta de la razboiul total, insa caracterizata prin ostilitate reciproca si implicare in conflicte sub acoperire cu scopul de a sustine interesele uneia impotriva celeilalte. El a fost declarat o realitate in 1947. Razboiul Rece a fost un razboi atipic: s-au confruntatmarile tentative de a explica evolutia umanitatii si marile tentative de a modifica modul de viata superior. In timpul acestui razboi, S.U.A si U.R.S.S au avut de partea lor, la un moment dat, toate statele lumii. Logica conflictului nu a fost niciodata logica razboiului dintre S.U.A si U.R.S.S. Intreaga idee a razboilui era castigarea lumii ( o situatie extrem de complexa). Se considera ca acest razboi sa incheiat cu destramarea U.R.S.S. Generatii intregi au incercat sa inteleaga fenomenologia Razboiului Rece si cu cat ne indepartam de el avem acces la mai multe informatii. Ancheta Razboiului Rece a presupus mai multe episoade: scoli numeroase. Iar daca imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, istoricii au scris din prisma faptelor traite, in anii 60’, genratia refuza analizele anterioare si se bazeaza pe surse pe care cei dinainte lor nu le avusera ( o perioada fecunda). In anii 80’, o noua generatie de istorici propune o noua viziune a Razboiului Rece: un curent postrevizionist bazat pe cercetarea evenimentelor ca atare, care s-a indreptat spre identificarea ideologiilor. A fost si va ramane cel mai studiat fenomen istoric de cand se scris istoria: la sf. lui 1990 erau scrise peste 15.000 de volume si articole pe an. John Lewis Gaddis, exponentul principal al scolii „Freedom of Information Act” a emis o analiza mai complexa a Razboiului Rece care avea scopul de a demonstra ca conflictul dintre S.U.A si Uniunea Sovietica a izbucnit pe fondul neintelegerii politicilor duse de acestea, care adesea a avut ca rezultat o actiune exagerata din partea ambelor parti. Originile. 1917-1945 Antagonismul intre relatiile americano-sovietice si-a facut aparitia inca de la Revolutia Bolsevica din 1917. Asadar, doua mari puteri continentale reprezentau doua ideologii total diferite: Statele Unite imbratisau valorile libertatii, capitalismului si democratiei, in timp de Uniunea Sovietica a devenit prima „republica socialista”, o dictatura comunista a carei scop era revolutia, amenintand sa schimbe intreaga ordine a lumii. Aceste diferente ideologice au incept sa isi faca simtita prezenta dupa incheierea Primului Razboi Mondial in oct. 1918, in urma caruia a avut loc Conferinta de Pace de la Paris la care Rusia nu a luat parte ( ian. 1919). Viziunea Statelor Unite a fost exprimata prin Cele Paisprezece Puncte ale lui Woodrow Wilson care dorea o lume bazata pe principiul nationalitatilor si al autodeterminarii si o Liga a Natiunilor care avea rezolve problema dezechilibrului printr-un
sistem de aliante si o politica a balantei de putere. Pe de alta parte, sovieticii condusi de Lenin sustineau ca singura solutie pentru pacea mondiala este victoria proletariatului in intreaga lume.Asistenta vestica impotriva fortelor comuniste rusesti risca sa rastoarne regimul bolsevic in primii ani de dupa razboi, ceea ce a ridicat si mai mult suspiciunile cu privire la atitudinea statelor capitaliste impotriva ei. Insa viziunea lui Woodrow Wilson pentru mentinerea pacii si in care S.U.A juca un rol major a fost distrusa in 1920 cand Senatul Statelor Unite a refuzat semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania. Cum Liga Natiunilor era o parte integranta a Tratatului iar decizia Senatului a fost una negativa, rezulta ca S.U.A nu se va mai implica aceasta organizatie. Asadar, Statele Unite incep procesul de izolare. Cu toate acestea, suspiciunile dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica nu vor disparea. Odata cu moartea lui Lenin in 1924 si preluarea puterii de catre Stalin se schimba si cursul politic al Uniunii Sovietice. Stalin, spre deosebire de rivalii sai, care doreau exportul revolutiei, punea mai mult accentul pe contruirea unei industrii si forte militare puternice care sa transforme Rusia intr-un bastion al lumii comuniste care sa faca fata agresiunii lumii capitaliste. S.U.A se afla in continuare in izolare. Cu toate acestea, in urma agresiunii japoneze din Manciuria si China din 31’ i-a adus din nou impreuna pe Stalin si pe noul presedinte american, Franklin Delano Roosevelt, ambii avand interese in Asia, astfel in 33’ se redeschid operatiunile diplomatice dintre cele doua tari insa nu s-a ajuns la nici un consens. Suspiciunea americana impotriva sovieticilor a fost de asemenea alimentata si de semnarea Pactului de Non-Agresiune semnat in 39’ intre Uniunea Sovietica si Germania nazista. Uniunea Sovietica si-a motivat alegerea prin faptul ca doreste sa raman neutra in acest razboi capitalist. In ciuda evenimentelor dramatice din 41’, cand Uniunea Sovietica a luptat impotriva Germaniei, exista un sentiment puternic de neincredere, mai ales in Londra in perioada interbelica si care a iesit la suprafata dupa 45’. Primul ministru britanic, Winston Churchill este cel care a organizat intreaga miscare impotriva bolsevicilor in 1919 iar in 1945 el i-a indemnat in mod repetat, atat pe Roosevelt care ducea o politica izolationista, cat si pe Truman care se arata ezitant sa aiba o reactie mai puternica impotriva actiunilor Uniunii Sovietice din Estul Europei. Relatia societo-americana din timpul celui De-al Doilea razboi Mondial (1941-1945) Reperele razboiului Rece : Cel De-al Doilea Razboi Mondial Acesta a reprezentat o conflagratie totala, al doilea mare eveniment dramatic. De altfel, pentru generatia din 39’ pacea fusese de mult uitata iar asta ne permite sa intelegem postura prin care liderii luau deciziile politoc-militare. Miza perceputa de toti combatantii nu era reprezentanta de schimburi teritoriale, recompense materiale sau plati financiare, ci de supravietuirea unui popr sau a unui mod de viata. Asadar, natiunile se vor angaja intr-un razboi fara reguli si de o mare atrocitate. Statele beligerante vor mobiliza total resursele
umane, materiale si ideologice. Acest razboi a avut efecte rasunatoare in istoria umanitatii: peste 50 de milioane de vicime, alte surse ne vorbesc chiar si de imensul numar de 100 de milioane de victime, asta daca luam in considerare victimele indirecte si deficitul de la nastere. Numeroase tari pierd segmente ale populatiei: Polonia pierde 20% iar Rusia nu pierde numai din combatanti, ci si din populatia civila. Pentru prima data, operatiuni militare sunt indreptate programat asupra populatiei: bombardarea orasului ( Germania asupra M.B/ Japonia asupra Coreei si Chinei). De asemenea in razboiul din Pacific americanii au folosit aceeasi tehnica, campania aeriana de bombardamente atomice : Hiroshima si Nagasaki. Campaniile germane si sovietice incearca sa elimine populatia adversa din regiunile cucerite: in 1942-multi rusi se indreapta catre est; in 1944-1945 multi germani isi parasesc caminele si merg in Germania Occidentala pe masura apropierii armatei. Uciderea programatica, in stil industrial, a populatiei civile de alta rasa sau etnie ( ex. Holocaust). De asemenea au loc investitii fara precedent in tehnologii si inventica militara ( strategii si tactici de lupta noi) : avioane, submarine, tancuri imbunatatite, bombe atomice. De asemenea au loc mutatii politico-diplomatice: campania germana din Polonia pare sa fie o urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov. 2,5 milioane de cazaci au fost deportati de Stalin. O data cu intrarea Frantei si M.B in razboi avem o reluare a Primului Razboi Mondial. Anul 1940 este unul tragic pentru Vestul Europei, armatele germane cuceresc Danemarca, Norvegia, Luxemburg, Belgia si Franta=> Hiltler are avantajul faptului ca razboiul este inca european. Batalia Angliei este insa prima infrangere a nazismului. De asemenea au loc reglari de conturi europene : Iugoslavia se muta in tabara aliatilor iar trupele italiene si britanice se confrunta in Nordul Africii. In Iunie 1941, Hitler ataca Rusia Sovietica, iar reintroducerea U.R.S.S in randul marilor puteri are de spus un cuvant in soarta Europei, de aceea sperantele umanitatii se indreapta spre U.R.S.S. In decembrie 1941- atacul japonez de la Pearl Harbour destinat nimicirii flotei americane din Pacific face ca razboiul sa devina mondial.Tot in aceleasi zile, Japonia ataca garnizoanele britanice si olandeze iar S.U.A ataca la randul ei Japonia. Stalin aplica tehnica mortii prin infometare- Holodor. In decembrie 1941, Hitler impreuna cu aliatii sai declara razboi Statelor Unite. Introducerea S.U.A in razboi a dus la stimularea tuturor energiilor americane, ceea e a dus la scoaterea din criza, isi va cvadubla averea, devine cea mai amre putere economica si se va plasa in centrul vietii politice si economice. 1942-Marile Batalii; 1942-43’-44’ – reculul Axei si cuceririrea berlinului de catre sovietici si predarea japoneza; Are loc o alianta anti-nazista : 1) intelegere anglo-americana si 2) ian. 42’ – Declaratia Natiunilor Unite, la care doar Franta nu adera;
Incep sa apara summit-urile de razboi, intre Roosevelt, Churchill si Stalin : 43’Teheran/febr.45’ Yalta/ aug. 45’ Postdam/ dar si intalniri bilaterale ( Casablanca) sau multilaterale (Bretton- Woods). Cu toate acestea, trebuie sa tienm cont ca cele trei puteri au mecanisme decizionale diferite iar din punct de vedere al culturii diplomatice exista o mai mare apropiere intre Churchill si Stalin pentru ca sunt amandoi europeni si privesc la fel legatura dintre agenda politica si cea militara; razboiul este vazut ca o prelungire a politicii. Stalin concepe razboiul ca si unul ideologic si il vede ca pe un atatc impotriva comunismului – imperativul de securizare al Rusiei este acela de a avea tari cu sisteme politice asemanatoare ei; Roosevelt are misiunea de a distruge resursele Asiei in cat mai scurt timp posibil. Primul pilon este reprezentat de faptul ca problemele politice nu trebuie sa interfereze cu incheirea grabnica a razboiului, iar al doilea pilon reprezinta principiile lui Roosevelt, care este un democrat si care crede in valorile wilsoniene si in faptul ca trebuie creat un organism international : O.N.U ( care sa fie mai eficient decat Liga Natiunilor ). De asemenea crede in principiul universalismului , adica deciziile ar trebuie luate la nivel global in forum : The four policemen : S.U.A ,M.B, China si U.R.S.S. Anii 1944-1947 stau sub semnul Razboiului Rece. Toate cele trei mari puteri resimt un urias deficit de securitate( functionarea sistemelor politice este legata de problema securitatii, care la randul ei este o chestiuune delicata, careia conducatorii trebuie sa ii raspunda in permanenta: 1)S.U.A, Roosevelt – in 1944 este cel mai puternic stat de pe glob ( numai in „Debarcarea din Normandia” armata sa are 5000 de nave si este aproape egala numeric cu a sovieticilor) , cu toate acestea inca se simte amenintata d.p.d.v. al securitatii. Pentru ea asigurarea securitatii reprezinta un deziderat national. 2)Marea Britanie, Churchill- a vazut cum se poate prabusi sistemul de securitate de dupa razboi: orase bombardate; nave scufundate; . Imperiul britanic devine constient de slabiciunea sa: India este amenintata de japonezi. 3)Uniunea sovietica, Stalin- a fost atacata de doua ori in jumatate de secol de Germania ( distrugeri masive ) . Razboiul din Est a fost de o cruzime fara egal. => deficitul de securitate este enorm in 44’. Apare ideea de oprtunitate : dorinta de a crea o lume in care sa nu mai existe termenul de frica. S.U.A vrea o reconstructie a intregii lumi din temelii dupa principiile in care cred. Marea Britanie gaseste acum oportunitatea de a recrea lumea astfel incat Imperiul Britanic sa fie securizat si sa isi pastreze achizitiile anterioare dupa propriile principii imperiale. Iar U.R.S.S doreste de asemenea securizarea sistemului sau politic. Marx si Engels pun problema modificarilor esentiale dintr-o perspectiva teoretica. Lenin considera ca el este cel destinat sa transforme teoria in practica. El vede apelul la Revolutia Mondiala ca pe o modalitate de a securiza puterea bolsevica era ca teoriile comuniste nu vor fi validate decat prin raportarea la alte state. Insa in 36’ Stalin va renunta la
ideea revolutiei continue ( anul schimbarii politicii externe sovietice ). Stalin nu mai vrea ca regimul sau sa fie amenintator => Teoria construirii socialismului intr-o singura tara! La sfarsitul razboiului ( febr 46’) , Stalin reia tema revolutiei si afirma ca vor aparea mai multe state comuniste, spre deosebire de Primul Razboi Mondial. Stalin percepe securizarea statului sau prin inconjurarea de state comuniste. The Four Policemen- pt S.U.A este un instrument in folosul comunitatii iar pt. U.R.S.S este un instrument de represiune=> 1944 – erodarea tot mai puternica a relatiilor din interiorul aliantei; In martie 1944, Stalin cere explicatii lui Roosevelt pentru posibilele contacte ale OSSului cu ofiterii germani in Elvetia pentru o pace separata ( in realitate nu au existat). In iulie 1944, trupele sovietice ajung in apropierea Varsoviei. Polonezii aleg sa isi inceapa insurectia in Varsovia , care este eliberata insa sovieticii privesc indiferenti refacerea germana. Stalin nu va accepta ca avioanele britanice si americane sa asiste insurectia si sa aterizeze in Rusia=> in final, insurectia este inabusita. Insa gestul lui este interpretat in felul urmator la Londra si Washington :Stalin urmareste atingerea unor obiective politice si nu infrangerea Germaniei. La sfarsitul lui oct. 1944, germanii se regrupeaza, Rhinul este aparat si devine clar ca razboiul va mai dura. In toamna lui 1944 are loc operatiunea „ Market Garden”. In acealasi timp , in Estul Europei, sovieticii au posibilitatea sa incercuiasca flancul german prin Pensiunsula Balcanica. In Iugoslavia, trupele dau lovituri profunde germanilor iar Ungaria este cucerita de armatele sovietice. Trupele sovieto-romane intra in Cehoslovacia iar sovieticii depasesc Varsovia si ajung la granita cu Varsovia. Situatia Politica Churchill vede ca Armata Rosie se indrepta spre centru Europei. Problema in aceasta situatie era Grecia, deoarece alaturi de Turcia in E si Gibralatr si Malta in V avea acces la canalul Suez, aflat sub stapanire britanica si cel mai scurt drum spre India. In oct 44’, tancurile sovietice se apropie de granita cu Grecia. Atunci Churchill ii cere lui Stalin o intrevedere => Protocolul de la Moscova, unde Churchill ii va cere lui Stalin delimitarea unir sfere de influenta a unor zone de responsabilitate pana la incheirea pacii. Singura problema ramane ca Roosevelt sa fie convins sa participe. Churchill vede in asta o oportunitate sa salveze Imperiul Britanic cu ajutorul american, deoarece amenintarea sovietica este din ce in ce mai mare. Prin acest arajament el spera sa sa delimiteze influenta sovietica. Dupa angajament. Roosevelt ii scrie lui Churchill=> febr 45- Conferinta de la Yalta din Crimeea a celor 3 unde se vor discuta chestiuni legate de razboi, de principiile de actiune comune in cazul Europei eliberate(problemele umane si teritoriale, situatia de administare a unor zeci de milioane de oameni si responsabilitatea guvernarii),de N.A.T.O . De asemenea se discuta si principiile care vor sta la baza tratamentului aplicat Germaniei : Sovieticii doresc distrugerea ei pe cand Churchill doar doarea ca aceasta sa plateasca. Iar Roosevelt va sustine dezarmarea, denazificarea, dmeilitarizarea si decartelizarea si doreste o Germanie gestionata in comun si care treptat sa fie recuperata.
Roosevelt si atitudinea sa fata de URSS: 1) Rusia este o victima si un aliat si are tot dreptul a isi satisfaca deficitul de securitate; 2) Alianata si cooperarea trebuie sa continuie si dupa razboi intr-o formula opusa sferelor de influenta (pentru stabilitate)=> in viziunea lui Churchill si Roosevelt, sferele de influenta au dus la izbusnirea razboiului=> Roosevelt propune principiul cooperarii universale; 3) Infiintarea ONU, unde Roosevelt lasa sa se vada ca este dispus sa faca compromisuri pentru realizarea acestor lucruri; Pasi: autoritatile gurvernamentale provizorii, larg reprezentative cu scopul realizarii unor alegeri pentru a da nastere unor autoritati legitimate prin vot iar cel mai important principiu este cel al actiunii colective iar Roosevelt impune principii democratice. Pe 6 martie 1945, URSS inlocuieste guvernul Radescu cu un Guvern de coalitii condus de doctor Petru Groza, unde cele mai importante functii erau ocupate de ministrii comunisti=> sovieticii incalca tratatul incheiar cu fortele occidentale.Aceste operatiuni sunt in spatele teatrului de razboi, in timp ce pe front sovieticii se apropie de periferiile Berlinului, ocupa Cehoslovacia, intra in Viena si infrang ultima tentativa de ofensiva in Balcani. Sovieticii schimba guvernul, invocand argumentul tradarii Romaniei dar si de faptul ca in Italia, americanii iau decizii fara sovietici.=> Neincrederea creste din ce in ce mai mult la Washington si Londra. Roosevelt moare, iar conducerea razboiului si a statului este incredintata lui Henry Truman, un om care urcase singur pe treptele politice. El are o viziune mult mai simplista=>politica externa se schimba. Hitler se sinucide=>Berlinul capituleaza=>9 mai 1945 ( sfarsitul razboiului )=> apar mari tensiuni intre aliati cu privire la gestionarea problemelor politice post razboi. In iulie 1945 are loc Conferinta de la Postdam, unde au loc negocieri cu privire la situatia postbelica. Se discuta chestiunea germana, Germania fiind acuzata ca afectase grav securitatea celor 3 Mari Puteri implicate.=> se observa starea de neincredere reciproca. Pozitia SUA- a) avea o alta serie de probleme politic in prim plan, si anume infrangerea Japoniei. SUA considera ca axa trebuie infranta toata pana la inchierea unui tratat. La Postdam nu se ajunge la nicio intelegere. Pozitia URSS- Stalin dorea sa se asigure ca Germania nu va mai avea resursele pentru a isi reface efectivul militar. Germania trebuie recuperata pentru a nu pune in pericol stabilitatea mondiala. Stalin este ingrijorat ca anglo-americanii doresc refacerea si reinamarea Germaniei cu scopul de a intari si reuni tabara capitalista.
Pozitia MB-pentru Churchill si Truman doleantele sovietice sunt contextualizate de ceea ce Armata Rosie facuse in drumul ei spre Berlin iar cererile sunt vazute in contextul unei agresiuni politice care merge spre bolsevizarea teritoriilor sovietice. Se propune Conferinta Ministrilor Afacerilor Externe pentru discutarea tratatului de pace cu Germania si Italia si au loc 5 intalniri, fara nici un progres in ceea ce priveste pacea cu Germania. Neincredera lui Stalin fata de Occident creste si mai mult dupa ce presedintele Truman il informeaza despre Proiectul Manhattan ( de construire a bombei atomice) in timpul Conferintei de la Postdam => gestul lui Truman este interpretat ca amenintator=> Stalin da ordin pentru construirea armelor atomice. Pe 6 si 9 aug are loc detonarea bomelor asupra Hiroshimei si Nagasaki iar pe 2 sept 45’ al Doilea Razboi Mondial este incheiat definitiv. Explorarile atomice maresc deficitul de securitate intre Londra si Kremlin.Singurul pericol din partea URSS ramane faptul ca are cea mai mare armata continentala; trupele sovitice nu demobilizeaza. Spre sfarsitul anului 1945 tensiunile cresc din nou o alta sursa a Razboiului Rece, legata de modul in care cele doua puteri inteleg sistemele politice si de valori ale celuilalt. In 1945 si 1946 se consuma trei crize care vor accentua problemele intre cele doua tabere: criza greaca, criza turca si criza iraniana=> se doreste impunerea unui mod de viata. Criza greaca- administratia locala este preluata de trupele armatei elene de eliberari. Churchill da ordin trupelor britanice care preiau Grecia sa ia masuri brutale contra comunistilor. In martie 45’ alegerile sunt castigate de suporterii guvernului de la Cairo. In toamna lui 45’ are loc o revolta a comunistilor impotriva trupelor britanice. In 1946, Grecia se afla in plin razboi civil in contextul in care trupele sovietice se afla la granita, de unde Stalin le sustine numai diplomatic, fara a interveni. Semnificatia crizei grecesti- Grecia este importanta pentru MB pentru ca ii asigura accesul la Marea Mediterana si la Canalul Suez. Criza in sine este vazuta ca si cum ar fi provocata de miscarea comunista. In Europa vestica, partidele de stanga isi radicalizeaza discursul ( FR/IT ): nationalizare, transformare dupa modelul bolsevic si asta datorita conditiilor de trai foarte grele si necesitatii refacerii economice. Iar pe acest fond , propunerile radicale ale comunsitilor devin atragatoare. Acest context, impreuna cu criza greaca au reprezentat sursa unei amenintari extraordinare pentru ca in conceptia Washingtonului si a Londrei ar fi aparut o noua ideologie care avea in spate URSS-ul. Iar acest scenariu ar fi avut sanse se reusita si in alte parti ale Europei. Razboiul civil se va incheia in 49’, dupa ce americanii iau decizia de a sprijini guvernul grec.
Criza turca- in martie 45’, guvernul turc este pus in fata unei solicitari sovietice de negociere privind tratatul referitor la regimul stramtorilor care mai privea si retrocedarea unor teritorii aflta la grabita dintre Rusia si Turcia. In iulie si august 46’, la ordinul lui Stalin sunt date doua note diplomatice ca ultimative prin care se cerea ca apararea stramtorilor sa fie acordata sovieticilor. Atunci Truman va reactiona, trimitandu-i lui Stalin o scrisoare prin care il acuza ca vrea sa destabilizeze situatia internationala si va trimite pe o nava de razboi, trupa la Istanbul. Din punctul de vedere al lui Stalin, el gaseste situatia asemanatoare cu cea a Greciei si vrea sa fie sigur ca stramtorilor vor fi aparate, in schimb Washington-ul vede in asta o certitudine ca Stalin urmareste alte obiective politice, expansioniste. 3)Criza Iraniana- cele trei mari puteri decid sa amplaseze trupe cu scopul de a apara Iranul de o presupusa incercare a Germaniei de a rasturna regimul ( SE- anglo-americanii si NV- sovieticii ). Iar in 6 luni de la ncheirea razboiului, trupele trebuiau sa se retraga. In primavara lui 45’ trupele anglo-americane se retrag iar in primavara lui 46’, trupele sovietice se afla pe un teritoriu petrolier in regiunea azera. Rusia incheie un tratat de aparare al Republicii Secesioniste Azera. Truman anunta ca va sustine cazul Iranului in fata ONU=> sovieticii nu se retrag. Apare un partid muncitoresc al azerilor si se proclama Republica Muncitoreasca Azerbaidjan. => o situatie imposibila;=> primul ministru al Iranului semneaza un tratat cu URSS-ul prin care concesioneaza regiunea petroliera pe 99 de ani=> Stalin se retrage=>trupele iraniene ocupa regiunea si se destrama Republica Muncitoreasca Azerbaidjan iar guvernul se prabuseste. Un alt motiv care sta la baza acestei decizii ar fi si faptul ca in primavara lui 46’ Stalin nu are arme nucleare si nu vrea sa stimuleze o refacere a taberei capitaliste impotriva sa. In urma celor 3 crize, de fiecare data cand a fost supus presiunii, Stalin a dat inapoi. El este un pragamtic si isi prioretizeaza teatrele pe care poate actiuna mai dur. In cele trei crize se maresc diferentele de perceptii. In primavara lui 46’ Stalin va tine un discurs in care revine la teme precum : amenintarea capitalista, incercuirea capitalista, posibilitatea unui noi razboi. De asemenea, el sustine ca regimul comunist il va inlocui pe cel capitalist care a provocat deja doua conflagratii mondiale dar si ca va avea loc un razboi intre SUA si MB. In martie 46’ de la Moscova ajunge „Telegrama cea Lunga” document de informare a D.S. si explica ca URSS nu se comporta rational in relatiile internationale, ca intelege numai limbajul fortei si crede ca transformarea Europei prin aplicarea propriului model este o solutie de securizare a regimului comunist. Kennan a descris că a avea de a face cu comunismul sovietic esste fără îndoială „cea mai grea sarcină, a diplomației noastre cu care diplomația noastră s-a confruntat vreodată și probabil și cea mai mare, cu care va trebui să se confrunte vreodată". În primele două secțiuni, el a postulat concepte care au devenit fundamentul politicii americane al Războiului Rece:
URSS se percepe pe ea însăși ca fiind în război perpetuu cu capitalismul; URSS vede grupările de stânga, dar non-comuniste, grupuri din alte țări, ca inamici chiar mai mari decât cele capitaliste; URSS ar folosi marxiștii controlabili în lumea capitalistă ca aliați; Agresiunea sovietică nu a fost fundamental aliniată cu punctele de vedere ale poporului rus sau cu realitatea economică, dar este înrădăcinată în naționalismul istoric și nevroza rusească; Structura guvernului sovietic interzice imaginile obiective sau corecte ale realității interne și externe. Potrivit lui Kennan, Uniunea Sovietică nu vede posibilitatea coexistenței pașnice pe termen lung cu lumea capitalistă. De aici derivă activitatea sa permanentă de a avansa cauza socialistă. Capitalismul a fost o amenințare pentru idealurile socialismului, și capitaliștii nu puteau fi de încredere sau să li se permită să influențeze poporul sovietic. Conflictul nu a fost niciodată considerat o opțiune câștigătoare, o cale de dorit pentru propagarea cauzei sovietice, dar ochii și urechile lor erau întotdeauna deschise pentru oportunitatea de a profita de orice "țesut bolnav", oriunde ar apărea așa ceva în lume. Pe 28 aprilie 45’ Churchill ii scrie lui Stalin=> prapastie intre viziunile celor doi. In martie 46’ Foulton, Missiouri – Declaratia lui Churchill despre Cortina de Fier si reprezinta cea mai vehementa luare de pozitii, desi nu exprima vointa politica a natiunii britanice, exprima o realitate=> Truman in admira pe Churchill. In sept. 46’ prin Memorandumul Clifford-Alsey ii este prezentata presedintelui opinia guvernului american care considera ca cea mai mare amenintare o reprezinta URSS-ul. IN 1947 INCEPE OFICIAL RAZBOIUL RECE ! Acesta este un moment de rascruce in evolutia relatiilor internationale. Problematica posbelica era reprezentata de principiile atat de diferite ale celor doi mari : SUA si URSS dar de starea de teama comuna si de nevoia de securitate a celor doua. Asadar, exista doua perspective : din partea sovietica, cuvintele, gesturile occidentalilor sunt privite cu suspiciune iar din partea occidentala gesturile sovietice sunt privite la fel. URSS-ul vrea sa profite de starea de tulburari sociale pentru a instaura regimuri apropiate de comunismul practicat de ei. Iar pentru americani, inamicul este miscarea comunista internationala. In febr. 47’ Foreign Office-ul britanic trimite o telegrama la Washington prin care anunta ca MB nu mai poate sa sustina guvernul de la Atena in razboiul Civil din Grecia si cere preluarea responsabilitatii de americani in Mediterana Orientala. In martie 47’, Truman se prezinta in fata Congresului pentru a sprijini votarea legii 47 prin care se acorda un imprumut de 400 milioane Turciei si Greciei. O data cu aceasta ofera si o Declaratie prin care
motiveaza propunerea guvernului si anume dorinta de a modifica starea politicii externe americane.=> „doctrina de containtment” – de indiguire, de blocare, de defensiva a expansiunii sovietice si avea la baza „Telegrama cea Lunga” . Prin aceasta se enunta si faptul ca pacea mondiala este data de stabilitatea politica, care la randul ei este data de stabilitatea economica care trebuie sustinuta prin sprijin si contributii. Doctrina Truman-a reprezentat schimbarea politicii externe americane de la izolationism la interventionism ( sustinerea popoarelor libere sub presiunea unor minoritati inarmate sau a unor forte externe). Walles pledeaza pentru o colaborare economica SUAURSS insa Truman il va demite pentru ca il minte. Cum la nivelul guvernului exista ideea ca nu poate xista o colaborare politica cu URSS, ramane in discutii doar o colaborare economica.=> iunie 47’ la Harvard UniversityDiscursul lui G. Marshall-facand referire la starea economica a lumii iar SUA isi exprima dorinta de a schimba toate formele de asistenta de pana atunci cu o noua forma de asistenta. The dollar gap-Europa fusese secatuita de razboi, asadar avea nevoie de refacere economica : tehnologii si resurse americane ( europenii nu aveau dolari si nici nu puteau sa vanda pe piata economica pentru a face rost de ei ) . Intreaga actiune era indreptata impotriva haosului si a foametei si nu trebuie furnizata in transe. Orice guvern dispus sa ajute va gasi colaborare americana, spre deosebire de guvernele care vor sa paralizeze alte state . Iar orice guvern, partide sau grupari politicecare vor incerca sa prelungeasca mizeria umana in scop politic se vor lovi de opozitia SUA. SUA este pregatita sa se opuna, indentificandu-si adversarii in URSS si miscarea comunista internationala. De asemenea, cere natiunilor vechiului continent sa se puna de acord asupra modului in care vor fi ajutate si rolul lor. In iulie 47’ are loc la Paris intrunirea a 13 state europene si reprezentantii zonei Triestului. Ulterior se vor adauga alte 3 state europene, se vor retrage delegatiile cehoslovace, poloneze, romane, bulgare si albaneze care denunta planul ca fiind unul de suprimare a economiei nationale. Se solicita 30 mld si se aproba 19 mld dolari si reprezinta cea mai mare suma data vreodata spre asistenta nerambursabila, care se depuna drept gaj in bancile nationale. Planul Marschal-marcheaza sfarsitul complet al sperantelor de redresare economica comuna dar arata si atitudinea sovietica prin neparticipare, care reteaza orice speranta. In martie-iunie 47 la Moscova au loc convorbiri intre ministrii de externe pentru incheierea Tratatului. Se ordona blocarea rutelor terestre se feroviare care faceau legatura. Intre 1948-1953 au loc mai multe crize care au ca numitor comun infruntarea dintre Uniunea Sovietica si aliatii sai cu SUA. Tot acum se trece de la teatrul de razboi euopean in Extremul Orient=>incep sa se stabileasca primele reguli ale confruntarii.
Se observa ca regimul comunist nu tine de Stalin caci si dupa moartea sa acesta se manifesta la fel de efervescent. Are loc o divizare a statelor care se afla pe aceeasi linie de demarcatie a comunismului si capitalismului: Germania/Coreea 53’/ Vietnam 54’ Incepe cursa inarmarilor nucleare, SUA are monopolul bombelor atomice. Uniunea Sovietica nu are forta de productie pentru a isi mari arsenalul=> SUA va avea suprematia atomica pana in 50’. Cu toate acestea, platforma aeriana are nevoie de o baza ( deasupra OC. Arctic) ( mobile si fixe) dar si de bombardiere. Prima criza izbucneste in Europa si are drept miza Germania-Berlinul. Pe 22 iunie 48’ aliatii anunta hotararile Conferintei de la Londra si relanseaza marca germana si Banca germana. Aprovizionarea soldatilor este grea dpdv logistic. Datorita existentei palierului nulcear, crizele internationale se doresc a fi substituiente ale razboiului . Au loc intregi teste de vointa pentru castigarea de prestigiu, imagine si mai putin pentru castiguri teritoriale. Derapajul apare atunci cand gestiunea crizelor esueaza iar Stalin testeaza spre folosirea unui astfel de derapaj ca instrument iar asta va sublinia pentru SUA si mai mult rolul Berlinului. US blocheaza transporturile civile si furnizarea de carbuni pentru centralele Berlinului Occidental=> SUA initiaza operatiunea „VITLES”-adica construiea unui pod aerian pentru ajutorarea berlinezilor ( mobilizarea fortei de transport SUA si MB) care a fost incununata cu succes.Asadar in mai 49’, sovieticii opresc blocada pentru ca nivelul de viata al berlinezilor din V crescuse suficient ( solidaritate intre americani germani ). Insa sovieticii au cereri mult prea mari, ei doresc o Germanie impartita, cu partea estica strans legata de ea. In oct. 47’ la Varsovia are loc intrunirea delegatiilor comuniste din intreaga lume => COMINFORMUL. Ideologul Partidului Comunist, Jdanov „trompeta” lui Stalin vorbeste de 2 politici opuse, de doua tabere: una imperialista si anti-democrata si una anti-imperialista si democratica. El sustine ca socialistii de dreapta sunt inamicii comunismului si defineste lumea in doua paradigme total opuse. Anul 47’ reprezinta ruptura irevocabila intre cele doua tabere=> incepe oficial Razboiul Rece. La sfarsitul lui 47’ are loc o ultima incercare de reconciliere la Londra prin Conferinta Ministrilor de Externe, denumita si Conferinta Ultimei Sanse, care insa se incheie fara nici un rezultat. In febr. 48’ are loc o noua conferinta la Londra, datorita loviturii de Praga pentru discutarea problemei germane, la care participa MB, SUA si Franta. Ambasadorul sovietic de la Praga inseceneaza o criza politica. Cehoslovacia este singurul stat din S-E-ul Europei in care Partidul Comunist castigase alegerile din 45’ pentru ca guvernul era majoritar comunist=> Eduard Benes demisioneaza=>guvernul cade si este refacut sub conducerea lui
Godwald intr-o maniera comunista. Este bine stiut ca URSS-ul nu accepta decat regimuri care sunt profund comuniste iar problema Germaniei se discuta tot mai des: martie, aprilie, iunie. In martie 48’ are loc Tratatul de la Bruxelles intre Gr, Fr,MB, Benelux si Italia si reprezinta primul tratat de securitate colectiva si aparare colectiva fata de URSS. Un al doilea plan al tratatului il reprezenta unificarea celor trei zone ale Germaniei sub un comandament unic american. Asadar se anunta debutul procesului electoral in Germania pentru infiintarea Adunarii Constituante. Se reinfiinteaza banca germana si se reintroduce marca. Stalin vede in asta un posibil atac asupra URSS-ului. In iunie 48’ are loc criza Iugoslaviei iar Tito ameninta ca va parasi COMINFORMUL. In urma Conferintei de la Londra, a loviturii de la Praga si a crizei iugoslave pe 28 iunie 48’ Stalin genereaza criza Berlinului cu 4 sectoare de ocupatie. In ianuarie 49’ peste 6000 ( pana in 12.000) de tone de marfa aterizau in Berlinul Occidental. Intreaga operatiune a costat 0,1 din bugetul guvernului federal SUA ( enorm). Criza Berlinului se incheie in mai 49’ iar in iunie au loc alegerile din partea Occidentala a Berlinului=> apare RFG iar in oct. Apare RDG (replica sovietica). Iar problema se rezolva astfel : acelasi stat, insa cu doua regimuri politice diferite:RFG- Republica Federala a Germaniei, o evocare a unei stari temporare cu capitala la Bon si RDG- Republica Democrata Germana- un substituit al statului Germania. In 49’ se infiinteaza NATO ceea ce reprinta un moment important pentru ca certifica asumarea responsabilitatilor pentru securizarea partii occidentale a Europei=>tranferul razboiului spre Extremul Orient. China devine comunista dupa ce trupele lui Mao cuceresc Beijing-ul „marsul cel lung” => opozitie furibunda fata de SUA. In oct. 49’ se incheie Tratatul de asistenta militara si economica dintre China si Uniunea Sovietica. In timpul razboiului civil chinez, trupele nationaliste de rezistenta se retrag in Taiwan si formeaza republica Chineza : acelasi popor cu 2 regimuri si 2 state diferite. China era reprezentata de un nationalist si conducator al trupelor Kuomintagului.Uniunea Sovietica isi retrage reprezentantii din Consiuliului de securitate al NATO din cauza Chinei –reprezentatul Chinei era nationalist si nu comunist. In Coreea, dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In S-ul peinsulei erau stationate trupe SUA iar in N erau trupele US. In mai 48’ au loc alegeri in Coreea de S, castigate de Sigman Rhe. In august 48’ , sub controlul US, se organizeaza o Adunare Populara a intregii Coree, care in sept. 48’ anunta crearea Republicii Populare Coreea condusa de seful Partidului Comunist, Kim-Il-Jung. Cele doua entitati sunt despartite de paralela 38. Statul Nord Coreean este recunoscut de Uniunea Sovietica si de China, restul statelor recunosc doar existenta Coreei de S. In Asia de SE, dupa retragerea japoneza, fosta administratie franceza de intoarce in Indochina si se confrunta cu miscari de independenta conduse de Partidele Comuniste. Cea mai puternica rezisntenta anti-franceza o au in Vietnam, unde gherilla comunista, condusa de Ho Chi Min luptase contra japonezilor, acestia refuza intoarcerea administratie coloniale franceze=> izbucneste Primul Razboi Colonial din Indochina dintre Franta si trupele de
gherilla vietnameze.In ianuarie 50’, US recunoaste guvernul Ho Chi Min iar Sua considera legitim guvernul Bao Dai de la Saigon, insa in cazul Vietnamului nu se realizeaza o impartire teritoriala, Saigonul fiind sustinut de francezi. In ian. 50’ trupele nord-coreene antrenate de US trec paralela 38’ si invadeaza Coreea de S, incercand o unificare comunista. Motivele sunt reprezentate de promisiunea lui Stalin de a invada Sudul, insa se impune un plan de sprijin prin care sa nu se implice direct in actiune, ci doar logistic, prin aprovizionare. Astfel, Stalin testeaza rezistenta SUA. Are loc o conectare intre miscarea de independenta nationala, de prostesc social cu ideologia comunista si cu logica RR. Societatile sunt dezechilibrate, cu populatie oraseneasca aflata in debut economic si social cu marii latifundiari, cu interese economice abuzive. Drumul lor spre modernizare a inceput cu mult dupa europeni iar aceasta miscare sub forma insurectiilor se intalneste cu ideologia comunista care promite o societate dreapta si echilibrata. Ambele mari puteri plaseaza aceste lupte in cadrul conflictului bipolar US si SUA. RR se extinde cu vigoare si atinge zone indepartate de zona epicentrului. Coreea are o istorie tumultoasa , este infricosata de o cruda ocupatie japoneza, ilegalitati, un stat ramas in urma modernitatii, asadar modelul comunist pare unul atragator.Independenta Coreei pare sa fie realizabila doar prin razboi si cu sustinerea US. Pe 25 iunie, trupele coreene nordice, profitand de faptul ca armata sudica era slaba si lipsita de ajutor SUA cuceresc intreaga peinsula, cu exceptia unui singur punct. Truman va riposta, ordonand ca perimetrul care mai rezista sa fie aparat si obtine un mandat al Natiunilor Unite pentru o reactie militara fata de atacul coreean. In sept 50’, generalul Mc Arthur reuseste o lovitura de stat, debarcand trupe aproape de Seul=> capitala este cucerita iar trupele nord-coreene aflate in sud sunt nevoite sa se retraga. In oct. Consiliul de Securitate ONU, la cererea SUA da mandat pentru ca fortele aliate sa intre in Coreea de N. In noiembrie, SUA cucereste toata zona N, in afara de o zona muntoasa. Avioanele SUA care bombardeaza se intalnesc cu cele sovietice=> razboiul creste in intensitate. Incep sa apara pe front trupe chineze care intervin alaturi de nord-coreeni, peste un milion, inarmati de sovietici si care sustin ca sunt voluntari. In fata presiunii chineze, armata aliata se retrage. In 51’ Seulul este cucerit de trupe chineze din nou. Razboiul se poarta in Sud iar Mc Arthur concepe un plan de bombardamente la granita dintre Coreea si China: centuri de colbat prin care chinezii sa nu mai treaca/ 24 de orase chineze sa fie bombardate iar militarii SUA trebuiau sa debarce in China si sa o scoata din razboi. Insa planul esueaza pentru ca SUA nu era pregatita intern iar Truman nu era de acord.=> Truman ii cere demisia lui Mc Arthur si este inlocuit cu Rigeway. Trupele aliate recuceresc din nou Seulul in martie-aprilie 51’- iulie 53’-> razboiul s-a purtat pe granita dintre cele doua state si a avut aspectul Primului Razboi Mondial ( transee)si a rezultat in moartea a 2 milioane de morti coreeni din 10 milioane. In continuare cea maifragila problema ramane folosirea armei atomice, avand in vedere ca Mao ii cere lui Stalin un atac nuclear.
In iulie 53’ , datorita mortii lui Stalin se semneaza armistitiul de la Pam Mun Jon, inceteaza operatiunile militare si se formeaza o zona gri de razboi si pace. Razboiul din Coreea reprezinta o prima agresiune deschisa dupa Al Doilea razboi Mondial. Principiul dominoului domina gandirea SUA in doctrina de containment pana la sfarsitul Razboiului Rece, mai ales ca regimul comunist are o forta de extindere ca un virus in statele inconjuratoare. Nu mai este vorba doar de teritorii, bani sau putere ci de redefinirea intereselor de securitate a celor doua mari puteri : SUA si US. Iar o data cu izbusnirea razboiului din Coreea acesta da fiori europenilor ca s-ar putea extinde si in Germania care de asemenea avea doua state si doua regimuri politice opuse=> un suflu nou integrarii Europei Occidentale in dimensiunea ei militara. De asemenea legitimeaza si confirma datele existente in memorandumul NSC68 care pune accentul pe doua principii: 1) provocarea comunismului este globala iar SUA trebuie sa faca fata si 2) SUA are forta economica si militara de a opri expansiunea comunismului peste tot in lume. Sua intra intr-o campanie diplomatica dupa conflictul din Coreea de incheierea de pacte de securitate bilaterale ce vor incercui US: o 1949- NATO o 1951- Anzus-Australia+SUA+Noua Zeelanda o 1954- SEATO- dupa modelul NATO (Asia de S-E) : Australia, Noua Zeelanda,SUA ,MB si Indonezia o 1955- Pactul de la Bagdad o 1959- isi ia numele de „CENTO”- MB, SUA, Irak( se retrage in 59’), Iran, Turcia si Pakistan o 1967- ASEAN- organizatie economica care inlocuia SEATO; are valente de securitate- Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine, Singapore si SUA aflata in plin razboi cu Vitnamul. o 1955- Tratatul de securitate dintre SUA si Japonia si cu acesta cercul se inchide In 1949 apare si CAER- org. De ajutor economic reciproc-contra NATO- tenteaza o organizatie economica a statelor satelit; 1955-reinamarea germana si includerea sa in NATO a dus la crearea Tatratului de la Varsovia, format din grupul de state satelit in E. Se surpinde razboiul din Vietnam in Indochina intre francezi si trupele de gherilla ale comunsimului vietnamez. Dupa 1953, Eisenhower implica ofiteri militari in sprijinul fortelor franceze slabe pentru a face fata ofensivei vietnameze.Francezii au insuccese, culminand cu 1954, cand la Dien Pien Phu, are loc o batalie in care legiunea franceza este aproape anihilatacea mai teribila infrangerea pentru armata franceza deoarece reprezenta o victorie a unei armate improvizate contra profesionalistilor si de atunci incep soldatii francezi sa se alimenteze cu arme ale SUA. Se propune folosirea armelornucleare tactice pentru a dobori inaltimile bazelor tactice, dar Eisenhower refuza=> se trece la tratative=> Geneva-tratat la care garantii sunt SUA si US.
Vietnamul este despartit in N, care se comunizeaza rapid si S unde apar dictatori locali contra comunsitilor si democratilor, cu urmatorul plan : in 56’ trebuiau organizate alegeri libere in care populatia sa decida sub ce regim dorea sa traiasca. In 1954, China continua afrmarea sa ca putere militara, desi pierduse 800.000 de oameni si logistica in razboiul din Coreea are totusi puterea de a bombarda insulele Quenay si Matsu din jurul Taiwanului. Reia presiunile asupra Taiwanului pentru ca nu dorea ca acesta sa isi obtina independenta sub amenintarea anihilarii si debarcarii. SUA reactioneazaprin introducerea noului concept strategic „bringmanship” cu scopul de a impinge criza spre margine, astfel incat sa forteze adversarul sa dea inapoi. Strategia lui Eisenhower este diferita de cea a lui Truman care utilizaze angajarea treptata in criza prin doctrina de containment. Eisenhower pune mai mult accentul pe armamentul nuclear.SUA totusi nu isi permite o confruntare cu China datorita armatei mici asa ca prefera un atac nuclear. Doctrina Eisenhower este insotita si de doctrina „massive retai” , adica daca SUA este atacata convetional, ea va raspunde nuclear si total. Eisenhower da ordin flotei a XII-a sa faca o demonstratie de forta in Marea Chinei, debarcand in Formosa cu narme nucleare la bord si astfel obliga China sa se retraga pentru a nu utiliza forta nucleara. Un nou teatru de razboi – Orientul Mijlociu Africa de Nord- este prinsa in razboiul de independenta al Algeriei contra trupelor franceze. In Egipt , Nasser cauta stabilitate si dezvoltare economica rapida. El concepe proiectul marelui baraj de la Aswan, o lucrare care ar fi furnizat energie electrica, acceptand asistenta sovietica si alunecand spre tabara lor. Astfel in 56’ nationalizeaza Suezul si genereaza „Criza Suez-ului „ . Au loc negocieri secrete intre Fr, MB si Israel care intra in negocieri datorita retargerii trupelor ONU din peninsulele Sinai si blocarea corpului israelit. In 1957, ataca Egiptul iar trupele franco-britanice desanteaza de-a lungul Suezului iar conflictul se va finaliza o data ce SUA va cere MB si Fr sa se retraga. Hrusciov provocase o surpriza dupa ce a citit raportul secret in care erau enuntate crimele lui Stalin si se angaja in procesul de destalinizare, adica eliminarea birocratiei Uniunii Sovietice loiale lui Stalin si de a o inlocui cu oamenii sai. In octombrie 56’ Hrusciov ameninta nuclear Fr si MB si sporeste angajamentul militar fata de Egipt . Infrastructura egipteana de israelieni trimite Egiptul in tabara US . Incepe revolutia maghiara cu miscari de prostest in Polonia unde comunistii sunt ucisi iar capitalistii restaurati, insa US nu putea permite asa ceva deoarece le era frica sa maghiarii sa nu ajunga la frontierele sale.Atunci Hrusciov da ordin ca trupele sovietice sa ocupe Budapesta, unde desi maghiarii se opun, sunt infranti iar capitala este cucerita de US.
Anul 1956 marcheaza eliminarea cultului stalinist si eliminarea liderilor est-europeni numiti de Stalin, desi asa s-ar putea crede initial, nu este vorba de o relaxare a politcii externe US, ci de dorinta lui Hrusciov de a elimina lioalitatile staliniste si de a impune fidelitatile sale. 57’-62’ – este o perioada de escaladare a evenimentelor din mediul international si de deseminare a conflictului. 58’ In Irak are loc o lovitura de stat iar puterea este preluata de generalul Kassem, simpatizant sovietic. In Liban incepe drama Perlei Orientului. Siria aluneca treptat spre Liban, pe care ulterior il invadeaza: conflicte intre crestini si musulmani. SUA intervine=> US furnizeaza arme Siriei=> prin doctrina Eisenhower, SUA bombardeaza Siria. In 56’, In Vietnam in loc de alegeri libere apare un conflict de proportii : incepe razboiul intre fortele comuniste din S( Vietkong) si trupele fidele regimului de la Saigon condus de Ngo Diem. Sua percepe acest conflict ca o agresiune comunista si mareste numarul consilierilor militari americani. Vietnamul de Nord va sprijini miscarea comunista din S. In 59’ in Cuba, generalul Batista este debarcat de o revolutie a fortelor demicratice conduse de un grup de militanti comunisti marxisti condusi de Fidel Castro. În ianuarie 1959, dictatorul cubanez Fulgencio Batista, care se bucura de sprijinul americanilor, a fost răsturnat de la putere de armata de gherilă a lui Fideo Castro. Inițial, administrația Eisenhower a privit cu ochi buni revoluția cubaneză, căci Batista ajunsese să fie un aliat care strica imaginea Americii, iar un guvern democratic la Havana, care urmărea inițierae reformelor sociale necesare, avea să fie, în viziunea Washingtonului, un aliat mult mai stabil și de încredere. S-a dovedit însă că liderii de la Casa Albă au fost prea naivi în ceea ce-l privea pe Castro. Problema era că Fidel Castro nu avea cum să abordeze problemele fundamentale ale cubanezilor – sărăcie, rată mică de alfabetizare și un sistem de sănătate la pământ – fără a afecta interesele Statelor Unite. În plus, în viziunea lui Castro și a multor cubanezi, dominația americană era una din cauzele principale ale problemelor Cubei, și ea trebuia înlăturată. Pe măsură ce proprietățile americane erau expropiate de noul guvern, inamicii învinși ai lui Castro au fost tratați fără milă, iar alegerile au fost amânate până când grupul fidel al lui Castro pusese mâna pe toate pârghiile puterii. Și pe măsură ce atitudinea lui față de Statele Unite ale Americii se înăsprea, Castro devenea din ce în ce mai popular, fapt care la Washington devenea inacceptabil. In logica Războiului Rece, el devenea astfel un potențial aliat al sovieticilor. Dezvoltarea relațiilor dintre regimul lui Castro și Uniunea Sovietică au făcut ca americanii să perceapă Cuba ca o amenințare crescândă la adresa hegemoniei americane în emisfera vestică, o amenințare ce nu mai putea fi tolerată. Guvernul sovietic salutase revoluția cubaneză, iar ostilitatea americană vizavi de regimul lui Castro creștea direct proporțional cu sprijinul pe care URSS l-a arătat față de Cuba. Țara nu a fost niciodată un adevărat servitor al Moscovei, dar dependeța sa față de
centrul de la Kremlin a crescut datorită nevoilor pentru ajutor militar și economic. Atât la Moscova, cât și la Havana se credea că americanii plănuiesc invadarea Cubei, iar Hrușciov nu putea permite la acel moment dispariția singurul stat comunist din emisfera vestică. Deși inițial Kennedy și Hrușciov au fost, la început, agresivi și mult prea încrezători în forțele proprii, odată ce și-au dat seama de situația extrem de dificilă în care au ajuns, cei doi lideri s-au arătat gata să caute, în mod responsabil, o soluție pașnică. Ignorând sfaturile celor mai radicali dintre consilierii lor, care ar fi dorit izbucnirea conflictului, Kennedy și Hrușciov au avut grijă să nu înrăutățească și mai rău situația. În plus, criza rachetelor a dovedit că lipsa de comunicare directă dintre Casa Albă și Kremlin poate avea consecințe fatale, astfel că a fost întemeiată așa-zisa „hotline”, linia telefonică directă dintre cele două centre de putere. Criza cubaneza a fost un moment de rascruce in istoria internationala postbelica. Asadar apare tentatia introducerii unor reglementari mai precise in relatiile directe, dar mai ales pe planul inarmarii nucleare. In 73’ si 74’ experimentele nucleare devin interzise si apar primele tenative de a discuta. Sunt relatii directe caracterizate de un grad de acceptare reciproca. Destinderea a fost transmisa si blocurilor => initiative particulare de apropiere : RFG si RDG se recunosc si intra in ONU . Statele din est primesc asistenta economica. Razboiul Rece se exitinde geografic in perioada de destindere si capata accente si mai violente.Este alimentat de logici regionale specifice: tenta sociala din S-E ul Vietnamului ( 74’) = Guvernul de la Saigon vs Vietkong.. Războiul de Iom Kipur - a fost un conflict armat dintre Israel și o coaliție de națiuni arabe condusă de Egipt și Siria, care a durat între 6 octombrie și 26 octombrie 1973. Războiul a izbucnit de ziua de Iom Kipur (Ziua Ispășirii, cea mai importantă zi de post evreiască), printr-un atac surpriză conjugat egipteano-sirian, forțele atacatoare traversând liniile de încetare a focului din Peninsula Sinai și respectiv, de pe platoul Golan, teritorii cucerite de Israel în Războiul de Șase Zile (1967). Egiptenii și sirienii au avansat în primele 24 – 48 de ore, după care situația militară a început să se schimbe în favoarea israelienilor. După a doua săptămână de lupte, sirienii fuseseră scoși definitiv din zona platoului Golan. În sud, în peninsula Sinai, israelienii au lovit la punctul de joncțiune a două corpuri de armată egiptene, (Armata a II-a și Armata a III-a) traversând canalul Suez, (vechea linie de încetare a focului), încercuind o întreagă armată egipteană, chiar în momentul în care intra în acțiune rezoluția de încetarea a focului a ONU.
Războiul a avut numeroase implicații pentru multe națiuni. Lumea arabă, care fusese umilită de înfrângerea categorică a coaliției egipteano-siriano-iordaniene din timpul Războiului de șase zile, s-a simțit răzbunată de seria de victorii de la începutul războiului. Același sentiment a deschis calea către procesul de pace care avea să urmeze, ca și spre liberalizările care au urmat, precum așa-numita infitah, "politica egipteană a porților deschise". Acordurile de la Camp David, care au fost semnate la scurtă vreme după aceea, au
dus la normalizarea relațiilor dintre Egipt și Israel și la recunoașterea, pentru prima oară de către un stat arab, a Israelului. Egiptul, care se distanțase deja de Uniunea Sovietică, a părăsit după acest moment definitiv sfera de influența sovietică. Logica Orientului Mijlociu are propria sa ratiune, nu una ideologica, sursele fiind locale. Apar probleme si in America de S : bazinul Caraibe spre S – lovituri de stat, razboi civil,crime asumate de Guvern. O alta problema este cea a decolonizarii continentului african. Anul 67’ este anul decolonizarii, 42 de state sunt declarate independente. Este o zona generatoare de conflict si instabilitate : genocide si conflicte interstatale, care insa nu sunt provocate de marile puteri, ci mai degraba invers=> teatru al Razboiului Rece.=> situatia internationala este una complicata. In mai 68’ au loc mutatii politice la nivel mondial. Cresterea numarului partidelor comuniste, radicalizarea discursului de stanga. Este o perioada in care ecologismul ca act politic se dezvolta pe glob. Perioada urmatoare destinderii genereaza o mutatie globala la nivel generational. Pe plan global acesti tineri sunt combatanti ai comunistilor. In 79’ are loc reinghetul Razboiului Rece, unii specialisti vorbesc chiar de al Doilea Razboi Rece. Apare principiul non-interventiei in treburile interene al celuilalt, cei doi se abtin se intervina. Insa, o data cu impunerea aliatilor decurg alte doua evolutii : 1) fracturi in interiorul blocului ( Franta iese din NATO in 66’ ) / sciziunea treptata intre China si URSS, ceea ce va complica si mai mult logica Razboiului Rece; 2) fracturi in interiorul Blocului Comunist- 68’ Primavara de la Praga/ razboiul din Vietanam pe fundal-in 64’ amplasarea de trupe americane in Vietnamul de Sud=> razboiul din Vietnam devine simbolul tuturor nemultumirilor si devine locul cel mai pomenit in ceea ce priveste discriminarea rasiala.In 75’ ofensiva generala plecata din N va ocupa Saigonul.In ceea ce priveste componenta politica SUA, la Casa Alba vine Nixon. Pierderea din Vietnam va reprezenta un esec cvasiregional al SUA si aliatilor sai pe scena politica. America Latina In America Latina: -1964-Brazilia-lovitura de stat militara il debarca pe presedintele Goulard care incearca sa reduca handicapul tarii prin mijloace de tip castrist -1965- Santo Domingo-dictatorul local, Truhillo, este debarcat de o revolutie locala ( apar trupele cubaneze si puscasi marini americani vins a sprijine) -1967- este ucis de fortele armate boliviene cu asistenta CIA: Che. GhevaraIn 67’ este ucis cu asistenta CIA Che Guevarra.
Sciziunea Chino-Sovietica In 66’ China trece printr-o majora rasturnare culturala „ Return of the Mao” care face acelasi asalt ca si Stalin in timpul Marii Terori. Mao va face apel la generatia tanara, pe care va pune un accent obsedant : delatiunea sau crima impotriva propriilor parinti. Astfel Mao pozeaza in campionul lumii comuniste impotriva imperialismului. Lui Mao insa ii lipsesc datele relatiei dintre US si Sua=> Mao ataca puterea de la Kremlin=> tensiuni intre US si China care detine si ea o arma nucleara.In 69’ starea de tensiune chinezo-sovietica ajunge la maxim. De-a lungul fluviului Osui sunt sute de morti. Aceasta ruptura a produs oprtunitatea unui mutatii externe: apropierea americano-chineza ( ex. evenimente culturale in China si vizita lui Kissinger la Pekin. In 71’ China ia locul Taiwanului in Consiliul de Securitate. In 68’ se semneaza la Geneva actul de neproliferare a armelor atomice, semnat de 62 de tari fara Franta si China. In mai 72’ –SALT 1 care facea o delimitare cantitativa si nu calitativa. In 68’ US cumpara pentru prima data grau din SUA. In 70’ situatia se complica – are loc o deschidere spre EST. In 69’ noul cancelar al Germaniei da un credit major US. Brandt recunostea rezistenta RDG. Anii 70’ reprezinta anii cei mai tulburi ai Razboiului Rece . In oct 73’ statele arabe producatoare de petrol decid sa se limiteze si apoi sa inceteze productia de petrol tarilor care sustin existenta Israelului. -ANII ’70 marcheaza victoria comunismului la nivel mondial -1973 incepe conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa de la Helsinki=> 1975 actul final de la Helsinki: inviolabilitatea frontierelor reiese dupa WW2 ( se recunosteau toate cuceririle US inainte si dupa WW2) Statele semnatare sa nu intervina in afacerile interne ale altor state( interzicerea oricaror forma de propaganda, recunoastere a legalitatii regimuriloe policitice comuniste). Colaborare economica stransa intre E si V=> US si SUA semneaza Declaratia Universala a Drepturilor Omului Criza economica in V –generata de marile probleme ale centralizarii economice. -intre statele2 comuniste din E Europei si US au inceput sa apara nuclee de organizatii in afara partidului: Carta 75; Carta 77; Comitetul Helsinki( adunau oameni dispusi sa discute) -esenta partidului unic si al regimului comunist: adevarul singular=> aceste grupuri au deschis oaze de existenta non-statala si non-comunista ( nu erau numai politice, ci vizau si socialul) -In Cehoslovacia apar astfel de grupuri precum si reforma la sf. Anilor’70 -1989-nu poate fi inteles fara experientele formatoare ale generatiei de la mijlocul anilor 70. -aprilie 1975 ofensiva N Vietnameza cucereste Saigonul
-la televizor, intreaga lume priveste impotenta americana, infrangerea americana de catre un popor mic si sarac -1975 in Cambodgia, temerele americane de extindere a comunismului prind contur -POL POT si Khnery cuceresc puterea=> genocid ( al treilea al sec XX) -are 7 mil de locuitori la inceputul lui 1975, pierde 1,5 mil de oameni si 3,5 mil sunt deportati ( la sate, fara hrana si unelte) -1975 incep tensiunile intre Vietnam si China datorita problemelor din Cambodgia -V invadeaza Cambodgia=> 1979 si China intervine in Vietnam -pana in 1975, Vietnamul si Cambodgia erau in conflict civil pe propriul teritoriu -1975 US reuseste sa se implanteze cu baze militare in Etiopia, Angola , Mozambic -in Portugalia regimul Salazar cazand, alegerile din 1975 dau nastere unui regim in care comunistii si socialistii sunt adanc implantati -alegerile in Italia-> PC face un salt mare -campanie electorala in FR=> socialistii isi apropie discursul de cel al comunistilor radicali -1978 INCEPE Revolutia iraniana-tentativa de modernizare a Iranului -sahul este vazut ca un aliat al SUA impotriva US( in Iran, SUA avea o retea de interceptare a semnalelor radio din US) -profitand de plecarea sahului, un fanatic religios, Khomeini instaureaza un regim prin asasinarea a multor conducatori politici („fundamentalismul religios”) -Khomeini foloseste arma petrolului=> 1979- reducerea cu 70% a exportului de petrol in Occident -Iranul isi anunta pretentiile cu privire la o zona petroliera intre Iran si Irak=> 1980 razboi sangeros ( cu arme chimice intre cele 2) -socul petrolier atinge SUA=> membrii ambasadei americane din Iran sunt arestati ( „criza ostaticilor”)=> la nivelul imaginii, SUA este din nou Infranta -Revolutia radicalizeaza grupuri islamice din Asia Centrala, in teritorii sovietice: in Afganistan ( care in 1979 sufera o lupta pt putere interna)=> aceste evenimente creeaza frisoane la Berlin -razboiul va dura un deceniu=> 1,7 mil afgani morti, 7 mil refugiati ( in Pakistan) -in SUA, se produce un declik spre a duce o politica de cooperare internationala => in 1979-Congresul SUA denunta pactul SALT II
-in 1980 SUA reintroduce sanctiunile economice la adresa US, boicoteaza Jocurile Olimpice de la Moscova -deciziile americane sunt fenerate si de exploziile din America Centraka si de Sud -pt americani, actiunile sovietice ( in special Afganistanul) nu respecta Acordul de la Helsinki ex. Nicaragua-dictatorul Somoza este indepartat -regim amrxist si semneaza un tratat de colaborare ec si militara cu US -Salvador si Guatemala –guvernele locale sunt contestate de gherile non-marxiste care primesc sprijin sovietic -Panamapgherilele comuniste sunt gata sa preia puterea=> generalul Noriega opreste avansul comunist => 1982-Atlanticul de Sud- hunta militara a Argentinei ocupa Insulele Malvine care aparineau Coroanei britanice=> interventiei MB=> razboi castigat de britanici
INCEPUTUL ANILOR 80: SUA si-au radicalizat pozitia=> la Casa Alba, americanii il voteaza pe Ronald Reagan( sustinea fermitatea SUA in fata US si propriilor slabiciuni)= a scos ec americana din impas -1983 Reagan ia decizia instalarii rachetelor cu raza medie de actiune in Europa -lanseaza initiativa de aparare strategica (ISDI) „Razboiul Stelelor” -sustine in Congres politicile dure impotriva US -In Nicaragua, la ordinul lui Reagan sunt trimise armele ghrilelor sovietice care se opun comunismului 1984- din RO se va cumpara munitie de razboi pt armele sovietice de catre americani
Dupa incheierea razboiului, Roosevelet nu a formulat un program de pace post-razboi, in schimb a emis un set de principii idealiste cu privire la unirea opiniei americane cu cea a aliatilor impotriva fascismului. Cu toate acestea, in 41’, Churchill si Stalin au cazut de acord in priviinta lumii de dupa razboi, bazata pe dreptul auto-determinarii. Cu toate acestea Stalin nu avea nicio intentie sa lase asemenea idealuri sa ii afecteze politica din Estul Europei, in timp ce Churchill nu intentiona nici el sa le aplice in Imperiul colonial.
O noua viziune in politica americana este cea legata de economia de dupa razboi, care in mare parte ii apartine Secretarului American de Stat, Cordell Hull, care considera ca noua ordine economica ar trebui sa fie bazata pe principiul „portilor deschise” a comertului si investitiilor.Astfel, o noua criza ar fi putut fi evitata daca toate natiunile ar fi avut acces egal la pietele globale, la aprovizionarea cu materii prime si aceleasi oportunitati de investitii. Drept rezultat al deschiderii pietelor, toate natiile, sarace sau bogate vor prospera, se vor reduce discrepatntele economice si inegalitatile care au dus la aparitia fascismului in prima instanta. Asadar, o serie de istorici revizionisti americani si-au explicat comportamentul agresiv american impotriva Uniunii Sovietice pe baza politicii economice dusa de Statele Unite. Ei au argumentat ca dorinta Statelor Unite pentru dominatia economica a dus la o coliziune cu Uniunea Sovietica care nu dorea ca economia sa, si asa slabita de razboi, sa fie dominata de americani. Din acest punct de vedere, deteriorarea legaturilor americano-sovietice a aparut ca urmare a eforturilor sovietice de a se apara si de a isi apara interesele in fata expansiunii economice americane. Cu toate acestea, aceasta teorie nu a reusit sa explice conflictul sovietoamerican de dupa 45’ , avand in vedere ca si inainte de 39’ zona est-europeana nu a reprezentat un interes economic pentru S.U.A.
