COMPARTIMENTUL MACROECONOMIE
Definiţii de bază necesare necesare a fi cunoscute 1. Totali Totalitat tatea ea tranza tranzacţi cţiil ilor or ce au loc loc pe pieţe pieţele le produs produselo elor, r, ale facto factoril rilor or de produ producţi cţiee şi pe piaţa piaţa financ financiar iarăă între între totalitatea sectoarelor instituţionale… instituţionale… – flux circular al veniturilor 2. Valoarea Valoarea de piaţă a bunurilo bunurilorr si serviciilo serviciilorr finale finale produse produse de agenţii agenţii economici economici rezidenţ rezidenţii în decursul decursul unui unui an… PIB 3. Venituril Veniturilee obţinute obţinute de agenţii economic economicii naţionali naţionali din activitate activitateaa efectuată efectuată în interiorul interiorul şi exterioru exteriorull ţării… PNB 4. Venit rămas rămas după după achitarea achitarea imp direct directee in dispoziţ dispoziţia ia menajelor menajelor pentru pentru a fi cheltu cheltuit it şi economis economisit… it… venit disponibil al menajelor 5. Produs Produsul ul Inte Intern rn Brut Brut eval evaluat uat la la preţur preţurii curent curente… e… PIB Nominal 6. Produsul Produsul Intern Intern Brut Brut evaluat evaluat la preţuril preţurilee unei perioade perioade de de referinţ referinţă… ă… PIB real 7. Valo Valoar area ea ma maxi xima mală lă de bunu bunuri ri şi serv servic icii ii care care pot pot fi prod produs usee în cond condiţ iţii iile le util utiliz izăr ării ii depl deplin inee a fact factor oril ilor or de productie…Produs potenţial (PIB potenţial) 8. Succesiune Succesiuneaa perioadelo perioadelorr de extinder extinderee şi contracţ contracţie ie a activităţ activităţii ii într-o într-o economi economiee Fluctuaţii ciclice (ciclul afacerilor) 9. Faza ciclu ciclului lui econo economic mic caracterizat caracterizatăă prin prin reduc reducerea erea nivelulu niveluluii activit activităţii ăţii economice… economice… recesiune economică 10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin prin excedentul excedentul fortei fortei de muncă …şomaj 11. Tip de şomaj caracteri caracteristic stic perioade perioadelor lor de recesiune recesiune economică… economică…Şomaj ciclic 12. Tip de şomaj apărut ca rezultat rezultat al neconcor neconcordanţ danţei ei dintre abilităţi abilităţile le profesional profesionalee ale forţei forţei de muncă muncă şi structura structura economiei… şomaj structural 13. Tip de şomaj şomaj asociat asociat cu fluctuaţia fluctuaţia normală normală a forţei de muncă… muncă… şomaj fricţional 14. Rata şomajului şomajului care nu influenteaza nivelul nivelul preturilor preturilor si si salariilor… salariilor… rata naturală a şomajului (şomaj natural) 15. Lege, în conformitate conformitate cu care fiecare fiecare procent de creştere a şomajului şomajului efectiv peste peste cel natural determină reducerea reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %... Legea lui Okun 16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat caracterizat prin creşterea generalizata generalizata şi durabilă durabilă a preţurilor… preţurilor… inflaţia 17. Proces Proces de reducere reducere a nivelului nivelului general general preţurilo preţurilor… r… deflaţia 18. Proces de reducere a ritmului ritmului de de creştere a nivelului general al preţurilor… preţurilor… dezinflaţia 19. Proces Proces caracterizat caracterizat prin îmbinar îmbinarea ea recesiunii recesiunii şi a inflaţiei… inflaţiei… stagflaţie 20. Curba care caracterizeaza relaţia relaţia de compensare dintre dintre nivelul nivelul şomajului şomajului şi nivelul nivelul inflaţiei… curba lui Phillips 21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare… senioraj 22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale…consum personal 23. O stare de stabilitate stabilitate intre forte opuse opuse astfel incit nu exista nici nici o tendinta tendinta de schimbare… schimbare… echilibru 24. Modifi Modificar caree cheltu cheltuiel ielilo ilorr de consu consum m genera generată tă de mo modif difica icarea rea venitu venitului lui dispon disponibi ibill cu o unitat unitate… e… înclinaţie marginală spre consum 25. Parte a venitului venitului disponibil disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli cheltuieli de consum… economii 26. Cheltuielile efectuate efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, bunului-capital, a locativului locativului şi formării formării stocurilor... stocurilor... investiţii nete 27. Investiţiile Investiţiile necesare extinderii proporţiilor proporţiilor activităţii activităţii economice… investiţii brute 28. Modificar Modificarea ea investiţ investiţiilo iilorr autonome autonome la modificar modificarea ea venitulu venituluii naţional naţional cu o unitate unitate … înclinaţia marginală spre investiţii (modifi multiplicatorul torul (modificare careaa venitu venitului lui nation national al in urma modifi modificari cariii invest investiti itiilo ilorr autonom autonomee – multiplica investitional) 29. Mijloc Mijloc de schim schimbb acceptat acceptat în mod legal… legal…moneda (bani) 1
30. Capacitatea Capacitatea cu care un activ activ poate fi convert convertit it în numerar… numerar…lichiditate 31. Avuţia pe care agenţii agenţii economici economici doresc să o deţină sub formă formă de active active monetare… cerere monetară 32. Cantit Cantitate ateaa de mon monedă edă în numer numerar ar şi script scriptura urală lă care care asigur asigurăă circul circulaţi aţiaa bunur bunurilo ilorr si servic serviciil iilor or în întrea întreaga ga economie…masa monetară 33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală… rezerve obligatorii 34. Tip de polit politică ică economic economicăă orient orientat at spre spre influ influenţ enţare areaa masei masei monetare monetare şi a nivel nivelul ului ui ratei ratei dobânzii dobânzii… … politica monetar-creditară 35. Rata dobânzii dobânzii nomina nominală lă minus rata rata inflaţiei inflaţiei reprezint reprezintăă … rata reală a dobînzii 36. Curba Curba care reflectă reflectă combinaţiil combinaţiilee dintre rata rata dobânzii dobânzii si venit venit naţional naţional , pentru pentru care investiţi investiţiile ile sunt egale egale cu economiile…curba IS 37. Curba Curba care reflectă reflectă combinaţiil combinaţiilee dintre rata rata dobânzii dobânzii si venit venit naţional naţional , pentru care cererea cererea de monedă monedă este egală cu oferta de monedă…curba LM 38. Situaţie în care veniturile veniturile publice publice colectate sunt sunt mai mici decât decât cheltuielile publice publice realizate… deficit bugetar 39. Situaţie în care venitule venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate… excedent bugetar 40. Plăţile din partea partea statului care nu presupun presupun un flux flux invers de bunuri şi servicii… transferuri 41. Tip de politi politică că economică economică care folose foloseste ste modificar modificarea ea cheltuielil cheltuielilor or şi venitur veniturilor ilor publi publice ce în scopul scopul stabili stabilizării zării situaţiei macroeconomice…politica bugetar-fiscală 42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate… curba Laffer 43. Economia Economia încadrată încadrată în circuitul circuitul economic economic mondial mondial… … economie deschisă 44. Instrument economic contabil care reflecta inregistrarea inregistrarea sintetică a tranzacţiilor tranzacţiilor unei unei ţări ţări ce tin de de plăţi şi şi încasări încasări in devize…balanţa de plăţi 45. Valoarea exporturilor exporturilor de bunuri bunuri şi servicii minus minus valoarea valoarea importurilor importurilor de bunuri şi servicii… servicii… export net (balanta comerciala) 46. Cantitatea de moneda moneda nationala necesara necesara pentru obtinerea obtinerea unei unitati unitati dintr-o dintr-o moneda straina.… straina.… curs valutar 47. Reducerea puterii puterii de cumparare cumparare a monedei monedei interne interne în raport cu valutele valutele străine străine …depreciere 48. Curs de schimb schimb in care monedele monedele sunt definite prin raportare la un etalon...… curs de schimb fix 49. Curs Curs de schimb schimb determin determinat at de cererea cererea şi oferta oferta agentil agentilor or economic economicii care care se exprima exprima pe piata piata schimbur schimburilo ilor r valutare…curs de schimb flotant 50. Tendinţa Tendinţa de crestere crestere a PIB real pe cap de locuitor locuitor pe termen termen lung… lung…creştere economică pozitiva
2
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.
Afirmaţii adevărate sau false În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor. A PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare. F Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB. A Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova. F Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova. A Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale. F PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent. F Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi serviciilor produse. F Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice.A În faza de recesiune economică preţurile cresc.F Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului. A Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate. F Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj. F Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a monedei scade.A Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri. A Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei. F (cresterea economica+somaj) Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor . F Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificate pentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul firme. F Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală. A Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta. A Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.F Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate. A Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum. A Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului. F Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani. F Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse. A Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative. A Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste. A 3
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate. A 34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe. F 35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor si serviciilor care se află în echilibru. A 36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.A 37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă. A 38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.F 39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate. A 40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice. F 41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice. F 42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar. F 43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei inflaţiei. A 44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital. A 45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii. F 46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. A 47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi. F 48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.F 49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia. F 50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.A
TESTE –GRILĂ 1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:c. utilizează în special noţiuni de agregare; 2. Produsul Intern Brut constituie:b. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an ; 3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei ; 4. Transferurile:b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii ; 5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?e. salariile lucrătorilor. 6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:c. vor creşte cheltuielile de consum; 7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ? b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează: c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre: b. PIB nominal şi PIB real; 10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a diminuat de la 114,5 până la 108,3 PIB real (D=PIBn/PIBr)a. a crescut;
4
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB real: c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin: b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice 13. Venitul Naţional Brut reprezintă: c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an; 14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor: b. PIB minus amortizarea; 15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor: a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ? a. transferurile sociale; 17. Venitul Personal reprezintă: b. venituri obţinute din activitate şi transferuri; 18. Venitul Personal Disponibil reprezintă: a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor; 19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:c. valoarea unui coş fix de produse şi servicii de consum; 20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici; 21. Faza relansării economice se caracterizează prin:c. creşterea nivelului general al preţurilor; 22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:c. ratei şomajului; 23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin: c. reducerea fiscalităţii; 24. Şomajul este rezultatul: c. excesul ofertei fortei de muncă; 25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai
favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor: b. ciclici; 28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică: a. existenţa şomajului natural; 29. Rata reală a şomajului reprezintă:d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă. 30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului 31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ? c. cererea fortei de muncă se va reduce 32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă: a. preţurile vor creşte mai rapid decât salariile nominale; 33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajul ui structural ? c. reconversia profesională a forţei de muncă; 5
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică:b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a :d. nivelului general al preţurilor. 36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă: d. toate răspunsurile sunt corecte. 37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a: a. inflaţiei cererii; 38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este cazul: b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: b. ratei nominale ale dobânzii; 40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii: d. va creşte cu 4%. 41. Rata inflaţiei se calculează ca: b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100; 42. Stagflaţia se caracterizează prin:b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie; 43. Stagflaţia este rezultatul: b. inflaţiei ofertei; 44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ? d. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
45. Curba Phillips ilustrează: b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului; 46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin: a. îngheţarea salariilor şi preţurilor; 47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin: a. promovarea unei reforme monetare; b. reducerea deficitului bugetului de stat; c. promovarea politicii monetare dure; d. toate răspunsurile sunt corecte. 48. Cererea agregată semnifică cheltuielile: a. planificate; 49. Curba cererii agregate exprimă: c. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national; 50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când : a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii ; 51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ? d. creşterea cheltuielilor publice. 52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate: c. este orizontală; 53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: a. a volumului de producţie;
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate: d. este verticală. 55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de: 6
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată; 56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: c. a nivelului preţurilor; 57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când: c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului; 58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul: a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei; 59. Consumul este condiţionat de mărimea: b. venitului disponibil; 60. înclinaţia marginală spre consum semnifică: c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate; 61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil: c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil. 62. Consumul autonom este cel care: d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor. 63. Economiile semnifică : c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp; 64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă: c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice; 65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate, economiile: d. vor creşte cu 0,2.
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ? d. se vor majora cu 36 mii. lei; C` = 0,7, S` = 0,3, S= 0,3*120=36
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă: b. cheltuielile legate de factorul capital; 68. Investiţiile brute sunt: b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital; 69. Investiţiile nete includ: a. construcţia depozitului pentru producţia finită; 70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată: a. apare investiţia nedorită în stocuri; 71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină: a. creşterea investiţiilor; 72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ? c. creşterea importurilor; 73. Cererea monetară reprezintă: b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară; 74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară: a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când: d. rata nominală a dobânzii s cade. 76. Baza monetară reprezintă: a. banii în numerar plus rezervele bancare; 7
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul: a. majorării bazei monetare; b. micşorării ratei rezervelor obligatorii; c. micşorării rezervelor excedentare a băn cilor comerciale; d. toate cele enumerate mai sus. 78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt: d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii. 79. Oferta de bani va creşte, dacă: b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii; 80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate: a. oferta de bani creşte; 81. Majorarea ratei de refinanţare determină: a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerci ale; b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale; 82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia: d. nici un răspuns corect. 83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale: d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit. 84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este: a. vânzarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; c. majorarea ratei dobânzii; d. reducerea ratei dobânzii.
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează: a. în condiţiile unei situaţii economice stabile; b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei; c. cu scopul stimulării activităţii de antreprenoriat; d. nici un răspuns corect. 86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională ? a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum ; b. a deschide un depozit bancar.
87. Panta curbei LM devine abruptă când: a. politica monetară este eficientă; b. politica monetară este ineficientă; c. politica fiscală este eficientă; d. politica fiscală este ineficientă. 88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM: a. cheltuielile planificate devin egale cu cele efective; b. oferta monetară este egală cu cererea de monedă; c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară; d. toate răspunsurile sunt cor ecte. 89. Creşterea ofertei monetare va determina: a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; b. deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii; d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii. 90. Creşterea cheltuielilor publice va determina: a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii; 8
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii. 91. Majorarea impozitelor va determina: a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii; d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii. 92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează: a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real; b. creşterea nivelului preţurilor fără afectarea venitului real; c. creşterea venitului real fără afectarea nivelului preţurilor; d. nu afectează nici nivelul venitului, nici nivelul preţurilor. 93. O schimbare în cheltuielile publice: a. nu afectează curba cererii agregate; b. schimbă panta curbei cererii agregate; c. deplasează curba cererii agregate; d. deplasează curba ofertei agregate. 94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi: a. mărimea ofertei agregate; b. mărimea cererii agregate; c. masa impozitelor colectate în buget; d. nici un răspuns corect. 95. Creşterea impozitelor are ca efect: a. diminuarea veniturilor disponibile; b. depla sarea curbei economiilor private la stânga; c. creşterea ratei reale a dobânzii; d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează: a. economiile naţionale vor creşte; b. creşterea fondului pentru creditele private; c. reducerea ratei reale a dobânzii; d. toate răspunsurile sunt corecte. 97. Efect negativ al datoriei externe este: a. reducerea diferenţierii veniturilor; b. majorarea stimulentelor spre creşterea eficienţei producţiei; c . transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării; d. creşterea nivelului economiilor. 98. In stabilizatori automaţi se includ: a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant; b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj; c. taxele vamale şi accizele; d. nici un răspuns corect. 99. Politica fiscală stimulativă presupune: a. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor; b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor; c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelo r; d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. 100. Politica fiscală restrictivă presupune: a. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor; b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor; c. majorarea achiziţiilor publice şi reducer ea impozitelor; d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. 9
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre: a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă: b. reducerea ritmului inflaţiei; c. stabilizarea ratei de schimb; d. atingerea echilibrului bugetar. 102. Economia mică deschisă semnifică: a. un teritoriu mic după suprafaţă; b. pondere mică a importului-exportului în PIB; c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital ş i rata dobânzii mondiale; d. populaţie cu un grad înalt de emigrare. 103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net: a. deprecierea monedei naţionale; b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali; c. deprecierea monedei străine; d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare. 104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile: a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de contracţie asupra cererii agregate; b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă; d. toate răspunsurile corecte. 105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia: a. scumpirea relativă a bunurilor de import; b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone; c. creşterea exportului net; d. toate răspunsurile corecte. 106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi: a. majorează rezervele valutare ale băncii centrale; b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale; c. nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale băncii centrale; d. nici un răspuns corect. 107. Aprecierea ratei de schimb: a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent; b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone; c. creşterea surplusului de cont curent; d. generează un flux de capital către exterior. e. corect a şi d f. corect b şi c
PROBLEME 1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m.. Determinaţi : 1. Cheltuielile globale; Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m. 2. Venitul global; Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m. 3. PIB. PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor) 10
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea Investiţii nete Export net
Mlrd.u.m. 592 601 139 48 148 74
156 227 59
Determinaţi: 1. Valoarea PIB; PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157 2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? Metoda fluxului de venituri veniturilor 3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114 Ib = In+A = 227 + 156 = 383
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m. Determinaţi: 1. PIN; PIN= PIB – A= 6000-170=5830 2. Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340 3. Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310 4. Investiţiile brute= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.. Determinaţi: 1. PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800 2. Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40 3. Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200 5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m. Determinaţi: 1. Mărimea investiţiilor = PIB –C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175 2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445 3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730 6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B. PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240
11
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. VPd=C+S S=VPd-C VPd=VP-imp-plati neimpozabile VPd=1600-200-300=1100 S=1100-1200=(-100) - dezeconomii 8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile
A B C D
Anul „n-1” Cantitatea 15 5 10 1
Preţul 1 1 2 10
Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10
Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade; PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100 2. PIB real pentru anul „n”; IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5 PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67 3. Indicele de deflaţie . Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 %
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile
A B C
Anul 2008
Anul 2005
Preţul
Cantitatea
Preţul
Cantitatea
10 27 655
10 6 3
15 24 425
8 7 5
Determinaţi: 1. Indicele Laspeyres; Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / / (120+168+2125)=3544/2413=1,47 2. Indicele Paasche; Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42 3. Indicele Fischer. Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40% 2. Rata şomajului real. Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20% Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5 11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 12
Forţa de muncă Angajaţi
2000
2007
84889 80796
95453 87524
Determinaţi: 1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093 ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82% 2007: U1=95453 – 87524= 7929 ru=(7929 / 95453)*100%=8,31% 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea nivelului economiei, etc. 3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie de piaţă.
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi: 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale; ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10% 2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună; Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers 3. Numărul şomerilor peste 1 lună; U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 %
în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an; Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la devierea PIB Un (în condiţii normale)=5-6% Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un) Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5 2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu 1,8%(0,018*100%) Un=Uf+Us=6% (U normal - admis) Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un – şomaj natural, Uc – şomaj ciclic 2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1% 2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3% 2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6% 2. PIB potenţial pentru anul 2008. (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un) (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6% (PIBr – PIBp)/PIBp =0,036; [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil 13
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. mlrd.u.m. Anul PIB potenţial
PIB efectiv
2006 3000 2007 3800 2008 4125
3000 3705 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: 1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; Diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5% 2. Rata şomajului. (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6% (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%) -0,025=-3(Ur-6%) Ur-6%=0,083; Ur=6,083%
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi: 1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2; β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6% Decalajul = - 2*(10-6)=-8% Abaterile PIBr de la PIBp =8% 2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? PIBr=600mil; (600 – PIBp)/PIBp = -8%; 600 – PIBp = - 0,08PIBp; PIBp = 652,17 mil
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii
IPC
2005
225
2006
274
2007
310
Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru anul 2006; Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100% ri=IPC-100% IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8% 2. Rata inflaţie pentru anul 2007; ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1% 3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13% 4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? 14
rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1) 17. În baza datelor din tabel: Anul
1 2 3 4 5
IPC
100 112 134 120 150
Rata inflaţiei, %
Inflaţie/dezinflaţie
1 12 19,64 10,44 25
Inflaţie Inflaţie Inflaţie Dezinflaţie inflaţie
Rata nominală a Rata reală dobânzii, % a dobânzii, %
12 17 15 18
0 -2,64 4,56 -7
Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC); rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo 2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie; Inflaţia – creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3 Dezinflaţie – reducerea preţurilor: punctul 4,5 3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.. d’r=d’n –ri d’n=d’r+ri(π )-Efectul Fisher d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale ri(π )-rata inflaţiei
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei. R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: π=π – β(U-Un)±e Unde: π – ritmul real al inflaţiei, π - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul şomajului real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e - schimbările de şoc ale i e=0; π=π – β(U-Un) π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9% 19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi: 1. Rata naturală a şomajului; Un=0,05=5% 2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05) π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0 -4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5% U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte procentuale 3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
15
pe termen lung Pe termen scurt - este o dreapta verticala 20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar înclinaţia marginală spre consum 0,8. Determinaţi: 1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. C=Ca+CI*Vd C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660 2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)? transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m. C=100+0.8*750=700u.m. Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.) 21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0,8(Y-T). Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m. C=123+0.8(Y-T) Vd=1220u.m. Vd=C+S Vd=Y-T Vd=123+0.8(Y-T)+S Vd=Y-T=1220 u.m. 1220=123+0.8*1220+S S=1220 – 123 – 976 = 121 u.m. 22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil
(Vd) 600 800 1000 1200 1400
Cheltuielile de consum (C)
Economiile
(S)
Înclinaţia marginală spre economii (S’)
580 740 900 1060 1220
20 60 100 140 180
0.2 0.2 0.2 0.2
Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; C 2. Economiile; S=Vd-C 3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau
SI=∆S / ∆Vd
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. Yd mil.u.m. C I AD=C+I I=Vd-C K= ∆Vd / ∆I 16
80 90 100
61 68 75
22 22 22
83 90 98
19 22 25
I=Vd-C 3.3 3.3
Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; in tabel 2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil; AD=C+G+I+Xn 3. Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd. Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional. C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei VN=PIB=C+Ib+G+Xn Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei Vn=Y VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420 0.3VN=750 VN=2500lei 25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m.. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.; PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60 0.2PIN=10+100+60=170 PIN=850 mld u.m. 26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m. PIB=C+G+I+Xn PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5 0.3PIB=63 PIB=210 mld u.m. 27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m. Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă; AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000 u.m. PNB=PIB=AD 0: 3000=3300-3P Pe=100 1: 3000=3270-3P Pe=90 2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă; ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10% - situatie de deflatie 3. Prezentaţi grafic situaţia dată. 17
P 100
P0e
90
V
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m. Determinaţi: 1. Venitul naţional de echilibru; 30=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=Vd; VN=200 u.m. 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.? S1=S0+20 S0+20=0.25Vd-20 So=I 30+20=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=280u.m. 30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. Determinaţi: 1. Funcţia de consum; C’+S’=1 C=Ca+C’*Vd Ca=300 C’+S’=1 => C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T) 2. Venitul de echilibru; AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0 V=300+0,7V+300+600 0,3V=1200 V= 4000 venitul de echilibru 3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m. V=300+0,7V+300+(600+100) 0,3V=1300 V=4333,33 u.m. 31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. imp=Rimp*V Rimp=imp / venit AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=Vo-153 Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4 18
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4 Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo 0,1 Vo=252 Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline 32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000 mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
d. 650 mln.u.m.. Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V – venit; t – cota impozitului Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m. 33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci PIB va creşte cu: d. 400 mii u.m. ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m. 34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? T1=To-1mln u.m AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0 Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; Ve=100-0,6Ve+0,6 1,6Ve=100,6 Ve= 62,875 – se va majora (direct) 2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.? G1=Go+1 AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0 Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0 Ve=100+0,6Ve-1 0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va micsora (invers) 35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? PNB=PIB ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200 1-C’=ΔG/ΔPIB C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 –(60/200)=1-0,3=0,7 36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m 37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.. 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y 19
ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze 2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru? Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit atingerea situatiei de echilibru. 38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: 1. Venitul de echilibru; Ve=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=500+0,75Ve+1500+1000 Ve=0,75Ve+3000 0,25Ve=3000 Ve=12000 u.m. 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500 ∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinaţi: 1. PIB de echilibru; PIB = C + G + I + Xn, PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390, 0,1PIBe = 1990, PIB = 19900. 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale; K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10 3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. ∆ PIB = ∆G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modificarea G cu 1 mil. lei 40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat? C` = 0.8 T = 0,25*V V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230; V1 = 1,2 * V0 = 1476, Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m; G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achizitii guvernamentale. 1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5; 1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit C = 0,8(V-T); 41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m. Rata anuală a dobânzii, % 14 13 12
Cererea de monedă pe motiv speculativ 30 50 70
Cererea monetară totală
400+30=439 400+50=450 470
20
11 10 9 8
1. 2. 3. 4.
90 110 130 150
490 510 530 550
Determinaţi: Cererea monetară totală; in tabel Rata dobânzii de echilibru; Ls=Ld = 510 = dodinda = 10% Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m . Rde = 9%; Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.u.m. Rde = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: r 16 14 12 10
Ls 100 150 200 250
Ld, totala 200+100=300 200+ 150= 350 400 450
Determinaţi: 1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.; Ltranzactionala = 10% *2000= 200; Ld = Om = 350 => dobinda=14% 2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u.m.? Ld = Om = 400 => dobinda=12%
43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade; b) impozitul pe venit creşte; c) exportul ţării creşte. Evenimentul
1 a b c
Care piata este influentata
2 monetara bunurilor bunurilor
Ce curbă in IS-LM este influenţată
3 LM IS IS
Cum se modifică venitul naţional 4 Mics VN Mics, VN Maj. VN
Cum se modifică rata dobănzii 5 Majoreaza Miscoreaza Majoreaza
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii; b) viteza de rotaţie a banilor scade; c) oferta de bani creşte. Evenimentu l
1 a b c
Care piaţă este influenţată 2 bunurilor monetara monetara
Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 IS LM LM
Cum se modifică venitul naţional 4 Maj. VN Mics, VN Maj. VN
Cum se modifică rata dobănzii 5 Majoreaza Majoreaza Miscoreaza
21
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri: 19650 u.m., importul de bunuri: 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini: 1394 u.m.,cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări:1919 u.m.,veniturile ţării din turism:1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior: 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară: 4174 u.m., intrarea de capital în ţară: 6612 u.m. Determinaţi: 1. Soldul contului curent = (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m; 3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0. 46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx. a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul? Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500 b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'. Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y; c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul? Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600; d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx''). Nx'' = 50-5 – 0,1Y+15; Nx'' = 60 – 0,1Y e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat? Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400, f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e. Nx
e)
a)
400 500
Y
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu : Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m a) 300 u.m. b) 400 u.m. c) 500 u.m. d) 600 u.m. 48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale. Indicatori Suma, u.m. Exportul de mărfuri 19 650 Importul de mărfuri 21 758 Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621 Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394 Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919 Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750 Transferurile unilaterale ale ţării 2 388 Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174 Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612 22
1.
Soldul contului curent= (Ex - Im) + (Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară - Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării) + (-Transferurile unilaterale ale ţării) = (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 2. Soldul contului de capital şi financiar = (Venitul din dobînzi încasate - Venitul din dobînzi plătit) + (Fluxurile întrărilor - Fluxurile ieşirilor) = (3621-1394) + (6612 – 4174) = 4665 u.m; 3. Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = -4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii 145 Import de bunuri şi servicii 167 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior 15 Transferuri externe nete 5 Import de capital 24 Export de capital 18 Soldul contului curent=(Ex - Im)+(Vt din exterior – Vt catre exterior)+(Tr externe) = (145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22; Soldul contului de capital şi financiar = (Ex de capital – Im de capital)=18-24 = -6; Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = -22 +(-6) = -28 mln u.m, 50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.): Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 - 0,1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. V = C+G+I+Nx; V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V; 0,25V = 212,5 – 5i; M=L; 100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5 0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750 b)Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? I=5%, iar prin faptul ca exista o mobilitate a capitalului balanta de plati este echilibrata. Nx= 50-0.1; Soldul cintului curent= 50-0,1*750 = -25mil u.m Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent; Soldul contului de capital şi financiar = +25 mil u.m c)Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentală asupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? C`=0,85 ∆PIB= ∆G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67; 23
Majorarea G cu 10 u.m va influenta asupra consumului in sensul majorarii acestuia. G1=100+10=110; PIB1=750+66,7=816,67; Nx=50-0,1PIB=50-0,1*816,67=-31,667 – soldul contului curent Balanta de plati=-31,667+25=-6,667 – pasiva
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii 240,5 Import de bunuri şi servicii 120,5 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior 15 Transferuri externe nete -5 Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m 52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.: a. explicaţi semnificaţia celor două curbe? Curba S – arată oferta de lei a razidentilor dinRM care doresc să cumpare bunuri si valori dinUSA. Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidentilor dinUSA care doresc să cumpere bunuri si servicii din RM; b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balantei de plăti este 0. c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balantei de plăti este pozitivă. d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? OF – există un deficit al balantei de plati (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micsoreze excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină. e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? Pe termen lung deficitul balantei de plăti nu poate fi sustinut pt că rezervele de valută străină se epuizează. Pt a mentine rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influenteze D si S astfel ca rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldovenesti în USA este imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a importulor poate printr-o politică contractionistă. rata deschimb$/leu
S F-----------------G--------H N------------------- E A-------------B---------C D Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $. a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? 1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro b.Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina, cum ar putea un englez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ? 24
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. Ri=IP-100% ; 5%=IP-100% ; IP=105% Curs de schimb= 80*105%=84 lei/$ 55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp : Perioada Curs de schimb Nominal 1 1340 1. 1430 2. 1620 3. 1750 4. 1610 5. 1780 6. 1770 7. 1770 8. 1510 9. 1540 10. 1590 11. 1570 12.
Indicele preţurilor Indicele preţurilor în ţara A 2 în ţara B =nation 3 73.0 81.9 75.1 84.0 80.4 86.6 83.5 92.4 90.8 98.8 100.0 100.0 104.9 105.4 108.7 108.2 110.6 111.7 113.8 113.8 116.5 115.1 122.4 120.9
Curs de schimb Curs de schimb calculat Real 4=1*3/2 în funcţie de PPP= 4* 3/2 1503,37 1686,66 1599,46 1789,01 1744,92 1879,48 1936,53 2142,94 1751,85 1906,20 1780,00 1780,00 1778,44 1786,92 1761,86 1753,76 1525,02 1540,19 1540,00 1540,00 1570,89 1552,01 1550,76 1531,76
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva. Curs de schimb real=Curs de schimb nominal*B(tara nationala)/A b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP. Curs PPP = curs real * B/A.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi. a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4. 1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit infla ție, 3 – excedent infla ție, 4- excedent, sub-utilizare; b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit. 3,4 – excedent, 1,2 - deficit c. În care cadran avem inflaţie. 2; 3 d. În care cadran avem subocupare. 1; 4
Rata dobanzii interne
3
BP= 0
4 1 0
2 Y*
venitul Y
57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0,75Yd 25
I = 350 - 20r G = 500 T = 0,2Y Nx = 280 L = 0,6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile 3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 4. Cererea de monedă
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Yd I = 200-10r T = 0,25Y G = 400 L = 0,4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: - Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru V= C+G+I+Nx; Nx=0; V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r; 0,4V= 650 – 10r; L = M; 0,4V-8r = 580; 0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 18r=70 r=3,89 0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75 - Consumul şi economiile C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + 0,8*(1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,65; S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,65 = 179,16 - Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit, - Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru. C` = 0,8; ∆V = ∆G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75 L=M; 0,4*2027,75 -8r = 580; 8r = 231,1; r = 28,89%
26
